Caracterizarea complexă fizico-umano geografică a

județului Sibiu

1. Localizarea județului Sibiu la nivel national, limite, vecini fizico- geografici.

Orasul Sibiu este situat in partea sudica a Transivaniei, pe raul Cibin (45°47 Nord si
24°05' Sud), relativ apropiat de centrul geografic al Romaniei. Orasul se afla in proximitatea
Muntilor Fagaras (aprox. 20 km), al Munţilor Cindrel (aprox. 12 km) şi Lotrului (aprox. 15 km),
care marginesc depresiunea Cibinului in partea de sud-vest. Orasul Sibiu se intinde in prezent pe
o suprafata de 12.164 hectare (fig. 1).
Județul Sibiu face parte din Regiunea Centru, alături de județele Alba, Brașov, Covasna,
Harghita și Mureș. Județul Sibiu, simbol SB, fiind situat în centrul tării, sudul Transilvaniei, este
poarta de intrare dinspre Muntenia spre Transilvania. Se învecinează cu județele : Alba, Mureș,
Brașov, Argeș și Vâlcea.
Suprafața județului Sibiu este de 5433 km2 și reprezintă 2,3 % din teritoriul țării,
clasându-se pe locul 24 din acest punct de vedere și 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru. Din
suprafața administrativă a județului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este reprezentată de
terenuri agricole (56%) și terenuri cu vegetație forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar
7% din suprafața totală.

Figura 1. Localizarea județului Sibiu în cadrul României

Sursă: www.pe-harta.ro/sibiu

2. Principalele unități fizico-geografice specifice pentru județul Sibiu.

 Forma predominantă de relief este cea de podiș, Podișul Hârtibaciului și Podișul
Secaşelor, subunități ale Podișului Târnavelor - acesta ocupând mai bine de jumătate din
suprafața județului. În partea de sud se află Munții Făgărașului, Munții Cindrelului și Munții
Lotrului, iar la contactul dintre zona montană și cea de podiș se află depresiunile Făgărașului și
Sibiului. Altitudinea minimă: 228 m (Lunca Târnavei), iar altitudinea maximă: 2535 m Vârful
Negoiu din Munții Făgărașului (fig. 2).
Este asezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara cu terase
ale râului Cibin, care o dreneaza. în apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12
km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est,
teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna deasupra
Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

Figura 2. Unitățile de relief ale județului Sibiu

Sursă: Geo-spatial.org
 3. Caracteristicile demografice, evoluția numerică și principalii indicatori demografici
ai populației județului Sibiu în sec. XX-XXI

Acest subcapitol prezintă evoluţia numărului de locuitori la nivelul judetului Sibiu, în

perioada 1992-2020, analiza datelor statistice relevând faptul că, s-a înregistrat în general un
mers ascendent, exceptand perioada 1992-2007, când numărul locuitorilor a scăzut pe fondul
emigrării masive a populaţiei germane, dar şi a unei îmbătrâniri demografice a populaţiei,
fenomen specific, de altfel, întregii ţări.
În intervalul 1992-2007, valoarea maximă a numarului total al populatiei a fost
înregistrată în anul 1992, cu 458.868 persoane, pe fondul unei natalităţi foarte ridicate si a unui
bilant migratoriu pozitiv , iar valoarea minimă, in intervalul analizat, a fost înregistrată în anul
1999, de 454.498 persoane.
După 1989, populaţia este într-un proces continuu de scădere datorat, în cea mai mare
parte, anularii Decretului din 1966, educarii şi intruirii femeilor, dorinţei acestora de a face parte
din viaţa socială economică. Pe fondul acestor motive şi al unei situaţii economice precare, cele
mai multe familii hotărăsc destul de greu naşterea unui copil.

475000

470000

465000

460000

455000

450000

445000
92 994 996 998 000 002 004 006 008 010 012 014 016 018 020
19 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2 2

Număr de locuitori
Figura 3. Evoluția numărului de locuitori ai județului Sibiu între 1992 și 2020
Sursa datelor: Insititul Național de Statistică – INS

Natalitatea reprezintă frecvența sau intensitatea nașterilor în interiorul unei populații.

Rata natalitații reprezintă raportul dintre născuții vii și numărul total al populației ori 1000.
Natalitatea, ca fenomen demografic, este influențată de condițiile social – economice, de
cultură și tradiția națională, precum și de situația generală internă și internațională.
În figura nr. este prezentată natalitatea județului Sibiu în perioada 1990-2018. Observăm
o tendință de creștere a natalității cu mici fluctuații.
În anul 1990 s-a înregistrat cea mai mare valoarea natalității (314746 număr de nașteri),
iar valorea minimă a fost de 210529 (număr de nașteri) în anul 2003.
 Factorii care influnțează natalitatea sunt: gradul de dezvoltare economică a orașului
Sibiu, locul femeii în societate, cadrul religios și structura pe vârstă și sexe.
Valoarea medie a indicelui de natalitate, între anii 1992-2007, la nivelul Judetului Sibiu a
fost de 10.7‰, cea mai mare valoare inregistrata fiind de 11.6‰ in anul 1992, in continua
scadere pana in 2002, dupa care valoarea acesteia incepe sa creasca usor de la 10.13‰ pana la
10.37‰ in anul 2007.
Aceasta scadere, din 1992 pana in 2002 este observata si la nivel national si chiar
european. In Romania aceasta este consecinta fireasca, intrucat, dupa Revolutia de la 1989 si
anularea Decretului 770 cu privire la interzicerea avortului, familiile au putut decide, fara
constrangeri, daca sa aiba sau nu copii precum si numarul acestora.
Crestera natalitatii in perioada 2002-2007 a fost posibil, in mare parte, datorita politicilor
guvernamentale, intrucat in aceasta perioada s-a marit ajutorul acordat familiior care au decis sa
aiba copii. De asemenea, si mamele au beneficit de mai multe facilitati si de un concediu
maternal de 2 ani.

Figura nr. 4 Natalitatea în județul Sibiu în perioada 1990-2018

Sursa datelor: Insititul Național de Statistică – INS

Mortalitatea reprezintă numărul de decese în cadrul unei populații, într-un anumit interval
de timp. Rata mortalității este redată prin numărul total de decese raportat la numărul de
populație ori 1000.
Conform graficului, județul Sibiu înregistrează o evoluție a mortalității cu fluctuații în
perioada 1990-2018 datorită factorilor socio-economici (nivelul de dezvoltare economică,
asistența sanitară, starea de sănătate, gradul de instruire a populației și morbiditatea) și factorilor
demografici.
În perioada 1990-2018 cea mai mare valoare a ratei mortalității s-a înregistrat în anul
1996 cu o valoarea de 286158 (decedați), iar cea mai mică valoare a fost de 247086 (decedați) în
anul1990.
În intervalul analizat 1992-2007, mortalitatea, ca factor important al dinamicii naturale a
populaţiei a înregistrat valori fluctuante cu creşteri sau scăderi ale indicelui de mortalitate, în
funcţie de o serie de factori, cum ar fi: nivelul de trai material şi cultural, condiţiile sanitare,
progresele în medicină , apropierea sau depărtarea de centrele urbane.
Valoarea medie a indicelui de mortalitate, între anii 1992-2007, la nivelul Judetului Sibiu
a fost de 10,55‰. Valoarea cea mai scazuta inregistrandu-se in 1992 (10.2‰) iar cea mia
ridicata in 2002 (11.2‰) - valoare mai mica si decat media nationala (12.4‰), dupa care
mortalitatea scade atingand valoarea de 10.35‰ in anul 2007.
Principala cauză a deceselor, în anul 2002, la nivelul judeţului au fost bolile sistemului
circulator. Celelalte cauze mai importante ale deceselor sunt: tumorile, leziunile şi otrăvirile,
bolile aparatului respirator şi ale aparatului digestiv.
In mediul rural in judetul Sibiu, in jurul anilor 90, o parte destul de semnificativa dintre
femei au decis sa nasca acasa, fara echipament specializat si fara supravegherea unor cadre
medicale. In aceste conditii, numerosi copii sub 1 an si-au pierdut viata.
Nivelul de educatie, masurile de igiena, ajutorul specializat, toate au condus la o scadere
accentuata a mortalitatii infantile dupa 1992, atat la nivel judetean, cat si la nivel national. Cu
toate acestea, aceasta rata este mult mai mare fata de media europeana.

Figura nr. 5 Mortalitatea în județul Sibiu în perioada 1990-2018

Sursa datelor: Insititul Național de Statistică – INS

Structura populației după etnie înregistrează o valoare crescută în rândul locuitorilor

români, fiind de 97%, urmând grupurile entice de maghiari și rromi (fig. 6).
În diagrama de mai sus se poate se poate observa si prezența populatiei ucrainene,
germane, turce,rusilor-lopoveni, tătarilor, ș.a
 Figura nr. 6 Structura populației dupa etnie – județul Sibiu
Sursa datelor: Insititul Național de Statistică – INS

4. Principalele așezări urbane ale județului, pe categorii de mărime demografică,

evoluția populației urbane din aceste orașe în sec.XX-XXI

Județul Sibiu are numeroase așezări urbane, însă după mărime cele mai importante orașe
sunt Sibiu, Mediaș și Cișnădie, Avrig, Agnita.
În 2007, orașul Sibiu este Capitala Culturală a Europei (împreună cu Luxemburg). Este
cel mai important eveniment cultural din istoria orașului și un mare număr de turiști sunt
așteptați să sosească atât din țară cât și din străinătate. Cunoscut ca un centru turistic de referință,
orașul Sibiu se remarcă prin faptul că, orașul vechi, înconjurat de zidurile vechii cetăți, este ca un
nucleu pentru întreaga urbe. Piața Mare, denumită și Ringul cel Mare, având o lungime de 142
de metri și o lățime de 93 de metri, reprezintă centrul istoric al Sibiului. Latura sudică este
monument arhitectural datorită stilului medieval unic din această zonă. În 2006 piața a fost
pavată cu piatră cubică și s-a amplasat o veche fântână cu grilaj. Turnul Sfatului, terminat în
1588, este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale Sibiului, așezat între Piața Mare și
Piața Mica.
Municipiul Sibiu s-a dezvoltat foarte mult în urma dezvoltării turismului, incepând cu
anul 2007 mai exact, după ce devine Capitala Culturală a Europei (fig. 7).
 173000

172000

171000

170000

169000

168000

167000

166000

165000
92 94 96 98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18
19 19 19 19 20 20 20 20 20 20 20 20 20 20

Număr de locuitori

Figura nr. 7 Evoluția numărului de locuitori din municipiul Sibiu între 1930 și 2020
Sursa datelor: Insititul Național de Statistică – INS

Dezvoltarea municipiului Mediaş a fost favorizată de poziţia sa geografică favorabilă,

pe Târnava Mare, importantă axă de circulaţie rutieră şi feroviară, la distanţe relativ mari
atât de municipiul Sibiu, cât şi de celelalte nuclee de polarizare locală: Blaj, Sighişoara şi Copşa
Mică.
S-a dezvoltat o gamă variată de unităţi industriale aparţinând construcţiilor de maşini,
materialelor de construcţii, prelucrării lemnului, sticlăriei, vaselor emailate şi, continuând
vechea tradiţie a breslelor meşteşugăreşti, unităţi ale industriei textile, de încălţăminte şi
marochinărie, de industrie alimentară, multe dintre acestea dispărând după 1990. Dezvoltarea
industrială de amploare s-a reflectat şi în plan urbanistic prin extinderea zonelor rezidenţiale mai
ales către nord-vest, est şi sud-vest faţă de nucleul urban iniţial situat pe terasele Târnavei
Mari. Declinul ce a însoţit restructurarea industrială din perioada de tranziţie (1990-2007)
s-a reflectat asupra oraşului printr-o nouă reconversie funcţională în favoarea creşterii
importanţei funcţiei turistice.

5. Specificul și caracteristicile economice ale județului Sibiu.

Economia județului Sibiu este destul de echilibrată, aceasta este orientată către activitatea
de industrie, comerț, turism, producția și furnizarea energiei electrice, termice, gaz, apă caldă și
aer condiționat, transport și depozitare, hoteluri și restaurante (județul dispune de stațiuni cu apă
termală, stațiune de schi, mulți turiști), etc. Județul Sibiu este un important centru administrativ
în centru țării , cu resurse umane, materiale, bogate, cu o forță de muncă instruită datorită
instituțiilor de învățământ de la Sibiu și Cluj unde se instruiesc tineri, cu multe investiții străine,
cu un potențial mare în domeniul turismului, a industriei de componente pentru autovehicule,
datorită faptului că mulți etnici germani care au emigrat în Germania s-au întors și au investit în
județ. Acesta are un potențial uriaș de creștere pe domeniile menționate și datorită poziționării
județului pe axa București, Timișoara, Budapesta, Bratislava, Viena, care odată cu terminarea
autostrăzilor București - Pitești – Râmnicu Vâlcea - Sibiu - Curtici și București – Brașov - Sibiu -
Oradea - Borș, va lega Bucureștiul (implicit Sibiul) de marile capitale europene.
În cadrul economiei județului, după cifra de afaceri, locul principal este ocupat de
industrie (în special cea prelucrătoare), comerț, la mare distanță de industrie, transport și
depozitare, construcții, tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și asigurări etc. În anul 2016
existau în județ 11.160 unități active, numărul cel mai mare aflându-se în comerțul cu ridicata și
amănuntul, urmat de tranzacții imobiliare, intermedieri financiare și asigurări, activități
profesionale științifice și tehnice, activități de servicii administrative și activități de servicii
suport, urmate de cele din 28 industrie, construcții, transport și depozitare, hoteluri și restaurante,
etc. Investițiile brute au fost foarte mari în anul 2013 față de anul anterior, dar s-au redus treptat
în anii următori, majoritatea investițiilor fiind realizate în industrie. Ramurile în care s-au realizat
inveștiții în intervalul 2015 - 2016 în ordinea volumului valoric sunt: industrie, distribuția apei,
salubritate, gestionarea deșeurilor, transport și depozitare, comerțul cu ridicata și amănuntul, etc.
Producția industrială a județului Sibiu, este orientată către satisfacerea cerințelor de
consum propriu al județului, iar partea cea mai însemnată din aceasta către export, în special
către Uniunea Europeană. Valoarea producției industriale nominale în anul 2016 a fost de 16.638
milioane lei, mai mare decât cea din 2012 (11.924 milioane lei) cu 39,5 la sută. În cadrul
industriei, principalele ramuri care au contribuit la realizarea producției au fost cele din cadrul
industriei prelucrătoare (peste 96 la sută), producția și furnizarea energiei electrice, termice și
gaze, apă caldă și aer condiționat, distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor.
Activitatea de investiții și construcții în perioada analizată, deși a fost una destul de
însemnată, nu a fost la nivelul potențialului pe care îl are județul, prin prisma resurselor și a
forței de muncă calificate, poziției strategice pe care o ocupă județul în centrul țării. Volumul
investițiilor brute și nete a crescut din anul 2012 până în anul 2016, creșterea cea mai mare fiind
realizată în anul 2013 (+ 67 % la investiții brute ) anul 2015 (+ 52 la investiții nete), față de anul
2012. Creșteri însemnate au fost și în ceilalți ani, investițiile realizate fiind superioare celor din
anul 2012. În perioada analizată s-au executat lucrări în infrastructură, au fost modernizate și
extinse capacitățile de producție în industria prelucrătoare, au fost modernizate șosele, s-au
construit locuințe, s-au efectuat lucrări de extindere și modernizare a unităților de odihnă, au fost
construite hoteluri, pensiuni noi, etc. Pe ramuri, cele mai importante investiții s-au făcut în
industria prelucrătoare, producția și furnizarea energiei electrice, termice, gazului și a apei
potabile, construcții, transport și depozitare, industria extractivă, comerțul cu ridicata și
amănuntul , tranzacții imobiliare, etc.

6. Principalele resurse ale județului Sibiu.

Pădurile reprezintă o resursă importantă a județului Sibiu, fondul forestier cuprins în
principal din conifere și foioase, asigurând materie primă pentru industria lemnului, fiind și sursă
de energie pentru comunitățile din mediul rural.
Teritoriul județului Sibiu se împarte în două bazine hidrografice principale, bazinul
hidrografic Olt și bazinul hidrografic Mureș, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de
1331 km în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hârtibaciu și afluenții direcți) și 606 km în
bazinul hidrografic Mureș (râul Târnava Mare și afluenții direcți).
 Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri glaciare și sărate) cât și
lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigații, hidroenergie, alimentare cu apă și agrement),
completează rețeaua hidrografică a județului.
Apele subterane au straturi acvifere cuprinse între 1,2 și 10 m, cu debite variind între 0,2
– 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar în zona de luncă pânza de apă
freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m. Cadrul biogeografic deosebit de complex
al județului Sibiu dispune de o mare varietate de ecosisteme, o concentrare de habitate cu un
număr mare de specii rare, relicte și endemice în masivele montane Făgăraș, Cindrel și Lotru. De
asemenea, zone cu o bogată diversitate biologică, în special avifaunistică, se întâlnesc în luncile
râurilor Olt, Cibin, Hârtibaciu și Vișa.
În județul Sibiu, beneficiază de un statut legal de protecție la nivel național sau județean
un număr de 23 de arii protejate (12 rezervații naturale și 1 monumente ale naturii), a căror
suprafață însumată reprezintă 3,6% (19.395,8 ha) din suprafața totală a județului. De asemenea,
siturile Natura 2000 au o suprafață de 262.258,37 ha, aceasta reprezentând 48,07% din teritoriul
administrativ al județului Sibiu.
Flora județului Sibiu numără peste 5.500 specii de plante, dintre care 2.345 specii de
cormofite (67% din speciile din flora României). Un număr de peste 40 de specii sunt endemice
pentru Munții Carpați.
Fauna județului Sibiu este și ea bogată și diversă, dată fiind multitudinea tipurilor de
ecosisteme terestre și acvatice. În fauna județului Sibiu se regăsește aproape jumătate din totalul
speciilor de mamifere ale țării și 54% din cel al păsărilor. Resursele subsolului cuprind:
- rocile constitutive ale zonei muntoase, cu rezerve inepuizabile, folosite ca materiale de
construcție, din care se exploatează șisturi cristaline pe văile Sadului și Lotrioarei și zăcământul
de cristale marmoreene la Porumbacul de Sus și Arpașul de Jos;
- apele minerale clorosodice, utilizate în stațiunile Ocna Sibiului, Bazna și Miercurea
Sibiului;
- sarea care apare în cutele diapire în Miercurea Sibiului și Ocna Sibiului, dar care în
prezent nu se exploatează;
- rezerve de argilă, pietriș și nisip folosite în construcții și în industria materialelor de
construcție se găsesc în zona depresionară și în luncile râurilor. Există de asemenea bogate
resurse de gaze naturale.
Din depozitele de gaz-metan din Transilvania, având cel mai curat gaz natural, cu un
conținut de până la 99% metan, o pătrime se găsește pe teritoriul județului Sibiu, dintre care cu
semnificație economică deosebită sunt cele de la Bazna, Copșa Mică, Noul Săsesc, Ilimbav și
Ghijasa.

7. Principalele ramuri industriale ale județului Sibiu.

Judeţul Sibiu are o veche tradiţie industrială, breslele, organizate şi specializate pe meserii, fiind
primele forme economice consemnate de documente încă din secolul XIV şi care au contribuit la
dezvoltarea aglomerărilor urbane, viitoarele cetăţi orăşeneşti Sibiu, Mediaş, Cisnădie, Agnita şi
altele. Situându-se pe locul 12 pe ţară din punct de vedere al ocupării forţei de muncă înindustrie,
judeţul Sibiu aduce o contribuţie importantă în producţia industrială a ţării, fiind unul dintre
judeţele dezvoltate din ţară, în această zonă desfăşurându-şi activitatea agenţi economici din
principalele ramuri ale economiei naţionale.
Ponderea principalelor sectoare industriale în 2009 este următoarea:
  Industria extractivă 29,76%
 Construcţii de maşini, utilaje, echipamente, mijloace de transport 19,19%
 Industria metalurgică şi a construcţiilor metalice 11,03%
 Industria produselor primare 9,80%
 Industria confecţiilor 8.42%
 Industria alimentară 6,35%
 Industria pielăriei 4,82%
 Alte activităţi din industria uşoară 4,77%
 Industria lemnului, celulozei şi hârtiei 3,54%
 Industria energetică 2,34%
 Industria băuturilor 1,70%
 Producţia de mobilier 1,28%

8. Activitatea turistică în județ, resurse turistice naturale și antropice, stațiuni turistice

Tipurile de turism practicate practicate sunt: turism cultural, turism de pescuit,turism
religios, turism familial, turism sportiv, de recreere si agrement, ecoturismul siagroturismul.
Turismul cultural – cuprinde persoanele care vizitează obiective turistice aparţinând
patrimoniului cultural. Se adresează anumitor categorii de populaţie (elevi,studenţi, intelectuali);
atrage populaţia urbană şi rurală; durata este limitată la un timp scurtsau mediu. Acest tip de
turism este practicat frecvent de turiştii aflaţi în tranzit, care nu utilizează prea mult infrastructură
turistică. Turismul cultural este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi
dearhitectură pe întreg teritoriul judeţului, de multitudinea de obiceiuri, tradiţii,
evenimenteculturale cu caracter periodic. Piata Mare nr. 5, Casa Albastra Pe latura de vest, langa
Palatul Brukenthal se afla Casa Albastra, la nr. 5, datand din sec. XV. Corpul din spate al cladirii
gazduise intre 1768-1783 spectacole de teatru. In 1769 s-a practicat o deschidere spre Ulita
Balului (str. Xenopol).
Turism religios - Existenta bisericilor si manastirilor pe teritoriul statiunii contribuie la
dezvoltarea turismului religios oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor
trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate. Biserica catolica a
fost construita de iezuti intre anii 1726-1733 in spiritul barocului timpuriu vienez. Turnul a fost
terminat in 1738 si are patru nivele inalte si un gang boltit care permite accesul spre Piata Mica.
Catedrala Ortodoxa Catedrala Mitropolitana Sf. Treime, a fost ridicata din initiativa lui Andrei
Saguna intre 1902-1904 fiind sfintita in 1906. Catedrala reprezinta o copie fidela la scara redusa
a bisericii Sf. Sofia din Constantinopol .
Turism de recreere şi agrement – este la îndemâna tuturor turiştilor proveniţi din medii
sociale diferite. În special populaţia urbană este atrasă de natură, în timp ce populaţia rurală
participă mai puţin. Este un tip de turism practicat de toate grupele de vârstă, dar mai ales de
populaţia de vârstă matură şi de tineri. Durata este variabilă predominând turismul de durată
scurtă (week-end) sau medie, se efectuează la distanţe diferite în funcţie deposibilităţile materiale
ale turiştilor. Scopul principal al turismului de recreere este schimbarea peisajului, care se poate
considera şi atunci când evadezi dintr-o natura în alta. Parcul Natural Cindrel Situat la limita sud-
vestica a judetului Sibiu, Parcul Natural Cindrel acopera, cu suprafata sa de 9043 ha, cele mai
spectaculoase forme de relief din arealele a doi masivi muntosi, Cindrel si Lontru. Acestia fac
parte din grupa muntilor Parang a Carpatilor Meridionali. Parcul cuprinde vai ce pornesc din
circuri glaciaresuspendate la marginea si sub nivelul suprafetelor superioare.
Ecoturismul, cunoscut şi sub denumirea de turism ecologic, se referă la turismul în zone
fragile, sălbatice, de obicei protejate care încearcă să aibe un impact minor şi să se menţină la o
scară redusă. Acest tip de turism este util în educarea turiştilor şi în găsire afondurilor pentru
conservare, aduce avantaje economiei şi politicii locale şi încurajează respectul pentru alte
culturi şi pentru drepturile omului. Iezerele Cindrelului este o rezervaţie mixtă, geomorfologică,
hidrografică de floră şi faună. Arealul comunei Gura Râului se află pe versantul nordic al
platoului Frumoasei, aproape de vârful Cindrel (2244 m).

Figura nr. 8 Harta turistică a județului Sibiu.

Sursa datelor: Geo-spatial.org, Monografie Sibiu.

9. Caracteristica dezvoltarii regionale a județului, specificul socio-uman și economic

Orașul Sibiu face parte din regiunea de dezvoltare centru, din care face parte și județele
Alba, Brașov, Covasna, Harghita și Mureș.
În această regiune 59,9% din populaţie se concentrează în mediul urban – cuprinsă în
reţeaua de 57 de oraşe ale regiunii. Un grad ridicat de urbanizare deţin Braşov (74,7%) şi Sibiu
(67,6%), în timp ce în Harghita are o populaţie predominat rurală (55,9%).
În 2004, Regiunea Centru avea un PIB/loc de 3.056,9 euro (4% peste media naţională).
Judeţele Sibiu şi Braşov înregistrează valori mai mari decât media regională şi naţională, cu
valori de 3198,7 respectiv 3.515,9 euro/locuitor.
Cele mai dezvoltate areale industriale sunt situate pe şina sudică (dominată de nodurile
Braşov şi Sibiu, cu sateliţii acestora) şi specializate în industria constructoare de maşini, chimie,
textilă şi alimentară.
 10. Previziuni și perspective socio-umane ale județului Sibiu.
Cateva previziuni pentru județul Sibiu s-au făcut din punct de vedere al populației. Se
preconizează că aceasta va avea din nou o perioadă de scădere numerică, astfel până în anul 2030
ajungând la 397.151 persoane, iar în 2060 la 363.260 persoane.
Turismul de asemenea va cunoaste o crestere, ducând la o dezvoltare economică a zonei
cât mai mare.
 Bibliogafie

Anon., 2020. Cj Sibiu. [Online]

Available at: http://www.cjsibiu.ro/
[Accessed 20 05 2020].

Anon., n.d. Analiza socio-economica a regiunii centru. [Online]

Available at: http://www.adrcentru.ro/wp-content/uploads/2019/11/Analiza-socioeconomica-a-
Regiunii-Centru.pdf
[Accessed 20 05 2020].

Anon., n.d. Geo-spatial. [Online]

Available at: http://geo-spatial.org/
[Accessed 20 05 2020].

Anon., n.d. INSSE. [Online]

Available at: http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
[Accessed 18 05 2020].

Anon., n.d. Monografia orașului Sibiu. [Online]

Available at: https://www.bnr.ro/DocumentInformation.aspx?
idInfoClass=13567&idDocument=30092&directLink=1
[Accessed 19 05 2020].

Anon., n.d. Regiunea de dezvoltare centru. [Online]

Available at: http://www.mie.ro/_documente/regiuni/7.C_ro.pdf
[Accessed 19 05 2020].