1.

Prezentarea generala a Judetului Sibiului

Judeţul Sibiu, situat în centrul României, în partea de sud a Transilvaniei, străjuit de munţii
Făgăraşului, Cibinului şi Lotrului, la o distanţă de 273 km de Bucureşti, capitala ţării, se
încadrează între următoarele coordonate:

- între 450 28’ şi 460 17’ latitudine nordică, localităţile extreme fiind satul Prod, comuna
Hoghilag, în nord şi satul Paltin, comuna Boiţa, în sud;

- între 230 35’ şi 240 57’ longitudine estică, la extreme situându-se comuna Jina în vest şi satul
Ţeline, comuna Brădeni, în est.

Încadrându-se între judeţele de mărime mijlocie, judeţul Sibiu ocupă o parte a Podişului
Transilvaniei cu o suprafaţă de 5433 km², ceea ce reprezintă 2,3 % din teritoriul ţării, clasându-se
pe locul 24 din acest punct de vedere, şi 15,9 % din teritoriul Regiunii Centru.

Organizarea administrativă a judeţului cuprinde: 2 municipii (Sibiu şi Mediaş), 9 oraşe (Agnita,

Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului, Ocna Sibiului, Sălişte, Tălmaciu)
şi 53 de comune

Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este

reprezentată de terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor
ocupând doar 7% din suprafaţa totală

Este asezat în depresiunea Cibinului, într-o zona de câmpie piemontana colinara cu terase ale
râului Cibin, care o dreneaza. în apropierea muntilor Fagarasului (circa 20 km), Cibinului (12
km) si Lotrului (circa 15 km), care marginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord si est,
teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de podisul Târnavelor, care coboara pâna deasupra
Vaii Cibinului, prin Dealul Gusteritei.

Orasul nu este delimitat de forme de relief strict conturate, ci le îmbraca si le domina aproape
uniformizându-le, prin extinderea zonei construite. Municipiul nu are în perimetrul sau accidente
geomorfologice care sa provoace elemente de panta. Altitudinea fata de nivelul marii variaza
intre 415 m in Orasul de Jos si 431 m in Orasul de Sus.
Teritoriul judeţului Sibiu aparţine în proporţie de cca. 75% (nord şi centru) sectorului cu climă
continental-moderată şi în proporţie de cca. 25% (sud) sectorului cu climă de munte.

2. Realizarea analizei D.E.S.T.E.P.

Factorii demografici
POZITIE, POPULATIE SI PROCENTE ETNICE

Situat în centrul României, respectiv în sudul Transilvaniei, judeţul Sibiu are o suprafaţă totală
de 5.433 km2 (mai exact 2,3% din teritoriul ţării). Judeţul Sibiu face parte din Regiunea Centru
alături de judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita şi Mureş. Relieful judeţului coboară de la sud, din
zona montană care ocupă aproximativ 30% din suprafaţa judeţului, reprezentată de Munţii Făgăraşului
unde se întâlnesc înălţimi ce depăşesc 2.500 m (vf. Negoiu 2.535 m, vf. Vânătoarea lui Buteanu 2.508 m),
munţii Cibinului şi ai Lotrului cu suprafeţe plane uşor vălurite chiar la altitudini de peste 2.200 m
(masivul Cindrelului şi Ştefleşti), cu ridicat potenţial turistic şi de dezvoltare a zootehniei, spre nord unde
se întinde pe aproximativ 50% din suprafaţa judeţului zona de podiş (podişurile Hîrtibaciului, Secaşelor şi
Tîrnavelor) cu relief deluros cu înălţimi ale dealurilor între 490 m şi 749 m. Între zona montană şi cea de
podiş trecerea se face printr-o zonă depresionară de contact (depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului,
Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care se desfăşoară aproape continuu între cele două trepte
de relief şi ocupă aproximativ 20% din suprafaţa judeţului, propice culturilor agricole.

Populaţia judeţului Sibiu era de 397.322 locuitori la recensamantul din 2011 (faţă de 421.724 in 2002),
dintre care 192.714 de gen masculin şi 204.608 de gen feminin.

Populaţia este într-un procent covârşitor, 90,6% fiind de naţionalitate română şi preponderent
ortodoxă, urmând în ordine cea maghiară avand 3,6%, rromă 4,1%, germana de 1,6% si alte
nationalitati 0,1%. Judeţul reuneşte 188 de localităţi, între acestea, două fiind municipii (Sibiu şi
Mediaş), nouă oraşe (Agnita, Avrig, Cisnădie, Copşa Mică, Dumbrăveni, Miercurea Sibiului,
Ocna Sibiului, Sălişte şi Tălmaciu), lor adăugându-li-se 53 de comune. Reşedinţa judeţului este
municipiul omonim, Sibiu, oraş cunoscut sub numele de Hermannstadt şi având o vechime de
peste opt secole (a fost menţionat prima dată într-un document oficial din 1192).

Cu cei 367.322 de locuitori permanenți (potrivit recensamanttului din 2011) și 30.000 de

locuitori temporari, în special studenți, Sibiul este cel mai mare oraș din județ. Comunitatea
locală este alcătuită din grupuri etnice diverse. Aceeași diversitate caracterizează și viața
religioasă. Alături de ortodocși, la Sibiu își practică liber credința reformați, romano-catolici,
greco-catolici și evanghelici-lutherani. Structura socială a orașului este bazată pe o experiența de
viața istorică și multiculturală, diversitatea locuitorilor săi, aparținand diferitelor grupuri etnice,
generații și stiluri de viață, dând orașului o aură specială.

SPOR NATURAL
Pe parcursul ultimilor 19 ani, s-au înregistrat modificări semnificative în comportamentul
demografic al populaţiei la nivelul judeţului Sibiu, fenomen observat de altfel la nivelul întregii
ţări. Începând din 1990, populaţia judeţului a scăzut într-un ritm mediu anual de 0,15%. Această
scădere se explică prin valorile negative ale sporului natural conjugate cu cele ale soldului
migraţiei externe.
Sporul natural avea o valoare de -0,7‰ (la 1.000 de locuitori), judeţul Sibiu situându-se pe
poziţia 6 din 42, cu una din cele mai mari valori a sporului natural din România, semnificativ
mai mare decât media naţională (-2,7‰).

Conform ultimelor date publicate de Direcţia de Sănătate Publică a Judeţului Sibiu, durata medie
de viaţă este printre cele mai bune din România – 76,20 ani (locul 4 din 42 de judeţe); pentru
femei fiind 79.54 ani (locul 9), iar pentru bărbaţi – 72.89 (locul 5). Sibiul stă bine şi la capitolul
natalitate. În timp ce la nivel naţional se atestă un regres, în Judeţul Sibiu se nasc mai mulţi copii,
iar tendinţa este ascendentă. De exemplu, ultimele cifre arată un indice de 9,9‰, faţă de media
pe ţară – 8,6‰. În acest caz, autorităţile locale recunosc că nu reuşesc să facă faţă nevoilor
numărului de copii în creştere în ceea ce priveşte acoperirea cu servicii medicale, spitalul
judeţean pediatric fiind depăşit tehnic în acest moment, situaţie pe care responsabilii speră să o
soluţioneze cu fonduri europene.

Rata natalității avea o valoare de 9,3 0/00 (născuți vii la 1.000 locuitori), județul Sibiu situându-se
pe poziția 9 din 42, cu una din cele mai mari rate a natalității din România, semnificativ mai
mare decât media națională (8,40/00).

În ceea ce privește mortalitatea infantilă, în anul 2016 avea o valoare de 6,7‰ (decedaţi sub 1 an
la 1.000 născuţi vii), judeţul Sibiu situându-se pe poziţia a 14-a la nivel național, rata mortalităţii
infantile fiind semnificativ mai mică decât media naţională (7,3‰).

Factorii economici

Sibiul este unul din cele mai prospere orașe din România și primește una din cele mai mari rate
de investiții străine.[necesită citare]
Industriile clasice ale orașului sunt industria constructoare de mașini (Bilstein Compa), industria
confecțiilor (Mondex, Mondostar, Andu), industria produselor alimentare (Scandia, Amylon) și
industria de rechizite școlare (Flaro). Recent au fost deschise câteva fabrici noi de componente
electrice și electronice (Continental, Kuhnke Relee, Haartmann), de rulmenți (SNR Rulmenți),
de air bag-uri (Takata Petri) și de curele de transmisie, echipamente electrotehnice si electronice
(investiție a companiei germane Siemens).
În Sibiu își au sediul central Banca Comercială Carpatica și societatea de asigurări Carpatica
Asig. Tot în Sibiu își are sediul Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri, instituție emblematică
pentru mediul economic și de afaceri românesc. Toate companiile bancare și de asigurări majore
prezente în România au o filială sau o sucursală în oraș.
Sibiul prezinta si o componenta economica importanta, el redevenind in 2003 - 2004 în
competitia oraselor cu o mare dinamica a dezvoltarii economice. Aflat intr-o permanenta
ascensiune din punct de vedere economic, Sibiul a reusit in ultimii ani sa concentreze in Zona
Industriala Vest nume importante din industria europeana.

Dezvoltarea industriala, dar si milioanele de euro investite in Sibiu in ultimii ani, au adus cu
sine multe locuri de munca, contribuind astfel la economia locala si nationala, dar si mentinand
Sibiul intre orasele cu potential comercial ridicat si atractiv.

Deoarece terenurile din Zona Industriala Vest s-au epuizat, Primaria Sibiu a luat in vedere
posibilitatea crearii altor noi zone industriale in proximitatea Sibiului.

Sibiul are un avantaj logistic si din punct de vedere al locatiei (aproape de centrul Sibiului),
prin el trecand drumurile europene E 68 (Arad - Sibiu - Brasov) si E 81 (Cluj - Sibiu - Pitesti -
Bucuresti). Sibiul este un important nod de cale ferata si dispune de un aeroport international cu
curse regulate spre Germania si Italia

În anul 2007 Sibiul a fost Capitală Europeană a Culturii împreună cu orașul Luxemburg.
Sibiul și împrejurimile sale sunt una din cele mai vizitate zone din România. Centrul istoric este
unul dintre cele mai bine păstrate locații istorice din țară. Multe din zidurile și sistemele de
fortificații sunt menținute într-o stare foarte bună. Centrul istoric este în proces de a fi înscris în
lista patrimoniului UNESCO.[15].În Sibiu se găsesc muzee care cuprind colecții de artă, pictură,
arte decorative, antropologie, istorie, arheologie, istoria tehnologiei și științe naturale.
Orașul se află aproape de Munții Făgărașului – o destinație importantă pentru drumeții – și de
stațiunea Păltiniș – o destinație pentru sporturile de iarnă. În zonă sunt multe biserici fortificate
construite de coloniștii sași.
Județul Sibiu dispune de un potențial agricol semnificativ. Terenurile arabile însumează
aproximativ 117 mii hectare, pășunile aproape 108 mii hectare, fânețele cca 73 mii hectare, iar
livezile peste 5000 hectare. Terenurile arabile sunt localizate cu precădere în depresiuni, în lunca
Târnavei Mari și în Podișul Secașelor. Solurile se încadrează în clasa de fertilitate medie și în
mai mică măsură în clasa de fertilitate ridicată, iar condițiile de climă permit cultivarea
majorității cerealelor, furajelor, legumelor și plantelor tehnice. Viticultura are o veche tradiție în
județul Sibiu, cele mai importante suprafețe cultivate cu viță de vie fiind localizate, pe valea
Târnavei Mari, în zona Mediașului și în partea de sud-vest a județului, în arealul Apold -
Miercurea Sibiului.

Principalele resurse energetice ale județului Sibiu sunt hidroenergia și biomasa. Potențialul
energetic al râului Olt și al afluenților săi (Sadu, Cibin Rășinari) este valorificat prin 4
hidrocentrale a căror putere instalată însumează 58 MW și prin alte câteva centrale de putere
mică și microhidrocentrale amplasate pe cursul unor râuri mai mici (Sadu, Cibin, Rășinari,
Sebeș).
Turismul beneficiază în județul Sibiu de un potențial important, reprezentat de cadrul natural
deosebit și de obiectivele sale culturale de certă valoare. Arealul montan, prin Munții Făgăraș
(supranumiți Alpii Transilvaniei datorită înălțimii și masivității lor), Munții Cindrel, și Munții
Lotrului constituie principala zonă de atracție turistică a județului Sibiu. În județul Sibiu se află
una din cele mai vechi stațiuni de iarnă ale României – stațiunea Păltiniș, situată la o altitudine
de peste 1400 m. În munții Făgăraș, pe traseul spectaculos al Transfăgărășanului, la Bâlea, se
dezvoltă în prezent o nouă stațiune de iarnă, care datorită altitudinii ridicate permite practicarea
sporturilor de iarnă (inclusiv a sporturilor extreme) timp de 6 luni pe an

Factorii sociali
Un indicator care se referă de asemenea la dinamica comunităţii sibiene este ocuparea
forţei de muncă. Conform datelor furnizate de AJOFM, în prezent, în municipiul Sibiu există
un număr de 4324 de şomeri şi aproximativ 70.000 de locuri de muncă ocupate în prezent.
Ponderea şomerilor în populaţia cu vârste între 18 şi 62 de ani din municipiul Sibiu este de
4%, aceasta în contextul în care această pondere la nivelul judeţului Sibiu este de 8,4% iar
pe ţară este de 8,1% conform ANOFM.
Numărul populației active a județului Sibiu a scăzut de la 200,8 mii persoane în 1995 la 186,4
mii în 2011. În mod similar, în perioada 1995-2011, s-au redus populația ocupată, de la 181,5 mii
persoane la 175,6 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 138,9 mii persoane la 115,9 mii
persoane. Aceste evoluții au determinat scăderi semnificative ale ratei de activitate și ale ratei de
ocupare a populației în vârstă de muncă. Numărul șomerilor și rata șomajului au avut evoluții
determinate în mare parte de ciclurile economice, cu scăderi în perioadele de creștere economică
(1995-1996, 2000-2007) și creșteri în perioadele de recesiune (1997-1999, 2008-2009).

EDUCATIA
Pentru o analiză completă, în cele ce urmează vor fi prezentate Situaţia efectivelor de elevi şi Situaţia
ratei de cuprindere a elevilor pe tipuri de învăţământ, precum şi o Prognoză a populaţiei de vârstă
şcolară până în 2025.

Evoluţia efectivelor de elevi pe tipuri de învăţământ

Dotarea unităţilor de învăţământ şi facilităţi acordate elevilor

În anul şcolar 2006 - 2007, 173 de unităţi de învăţământ preuniversitar au fost dotate cu fond de carte
pentru bibliotecă, 39 de unităţi de învăţământ gimnazial au fost dotate cu aparatură şi materiale
didactice pentru laboratoare şi material sportiv, 34 şcoli generale din mediul rural au fost echipate cu
laboratoare de informatică, în cadrul etapei a IV-a a programului naţional de informatizare Sistemul
Educaţional Informatizat (SEI) şi au fost alocate sume pentru achiziţionarea de rechizite şi manuale
şcolare.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Sibiu a derulat un proiect “Reabilitarea infrastructurii Şcolare”, proiect ce
vizează consolidări, reabilitări, reparaţii capitale şi utilităţi pentru unităţile de învăţământ25 .

Pe strada Azilului nr. 4 din Sibiu se găsește Spitalul Vechi, primul spital din România de azi,
atestat documentar din anul 1292.
Municipiul Sibiu este cel mai important centru medical al județului și un important centru
regional, aici găsindu-se: Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic de Pediatrie,
Spitalul Militar de Urgență. Spitalul General CF; Spitalul European Polisano.
Potenţialul unei infrastructuri locale cu care să fie satisfăcute cerinţele economiei, ale populaţiei,
reprezintă o premisă a dezvoltării durabile a judeţului. În cadrul echipărilor de infrastructură,
reţeaua de căi de comunicaţie şi transport ocupă un loc important, fiind compusă din: - reţeaua de
căi rutiere; - reţeaua de căi feroviare; - transportul aerian; - transportul combinat.

Factori tehnologici

Intr-un top al cheltuielilor cu energia electrică efectuate de consiliile judeţene în 2013, Consiliul
Judeţean Sibiu ocupă primul loc, cu peste 500.000 de lei, conform unui studiu realizat de
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor
din România - InfoCons cu ocazia Zilei Mondiale a Eficienţei Energetice.

La sfârsitul secolului XIX, multe orase din România au dezvoltat strategii pentru generarea si
utilizarea energiei electrice.printre care si Sibiul in anul 1896: Centrala “Electrica” incepe
productia pentru hidrocentrala “Sadu 1”.
După o muncă de aproape 2 ani, s-a finalizat recent un proces prin care Primăria Sibiu
doreşte să reducă costurile de funcţionare în domeniul informatic prin implementarea de noi
tehnologii foarte performante care folosesc virtualizarea ca modalitate de reducere atât a
costurilor directe de achiziţie a echipamentului, dar şi a celor de exploatare a
echipamentelor de calcul (ex: energie electrică).
În acest scop au fost achiziţionate 100 de terminale care vor elimina necesitatea cumpărării
altor unităţi centrale de computer, viteza de procesare a datelor pe fiecare aplicaţie va fi
redusă, fără ca utilizatorii să resimtă un disconfort, iar consumul de electricitate va scădea.
Mai mult, prin intermediul acestei virtualizări sunt implementate şi tehnologiile de alocare
dinamică a puterii de calcul şi spaţiului de stocare. Back-up-ul datelor se realizează
instantaneu, fără a fi resimţit de utilizatori, iar erorile din sistem pot fi rezolvate într-un timp
redus. În plus, munca de administrare a departamentului IT este simplificată la maximum
prin intermediul unei singure interfeţe de control.

Factorii ecologici

La nivelul judeţului Sibiu nu sunt probleme semnificative din punct de vedere al poluării aerului.
Municipiul Sibiu face parte din categoria zonelor cu grad de poluare medie, poluarea datorându-se în
special traficului rutier intens. Principalele surse fixe de poluare atmosferică sunt identificate în unităţi
industriale, amplasate în localităţile Mediaş, Copşa Mică şi Sibiu, iar cele mobile sunt identificate prin
traficul rutier.

Din suprafaţa administrativă a judeţului Sibiu de 543.248 ha ponderea principală este reprezentată de
terenuri agricole (56%) şi terenuri cu vegetaţie forestieră (37%), restul terenurilor ocupând doar 7% din
suprafaţa totală. 4 Pădurile reprezintă o resursă importantă a judeţului Sibiu, fondul forestier cuprins în
principal din conifere şi foioase, asigurând materie primă pentru industria lemnului, fiind şi sursă de
energie pentru comunităţile din mediul rural. Teritoriul judeţului Sibiu se împarte în două bazine
hidrografice principale, B.H. Olt şi B.H. Mureş, ale căror cursuri de apă totalizează o lungime de 1331 km
în bazinul Oltului (râurile Olt, Cibin, Hîrtibaciu şi afluenţi direcţi) şi 606 km în bazinul hidrografic Mureş
(râul Tîrnava Mare şi afluenţi direcţi). Un număr mare de lacuri naturale (printre care se află lacuri
glaciare şi sărate) cât şi lacuri artificiale (pentru piscicultură, irigaţii, hidroenergie, alimentare cu apă şi
agrement) completează reţeaua hidrografică a judeţului. Apele subterane au straturi acvifere cuprinse
între 1,2 şi 10 m, cu debite variind între 0,2 – 8 l/s. În zonele înalte adâncimile variază între 5 – 10 m, iar
în zona de luncă pânza de apă freatică se află la o adâncime mai mică, respectiv 5 m.

Factorii politici
Municipiul Sibiu este administrat de un primar și un consiliu local compus din 23 consilieri.
Primarul, Astrid Fodor, de la Forumul Democrat al Germanilor din România, a fost ales în 2016.
Începând cu alegerile locale din 2016, consiliul local are următoarea componență pe partide
politice