Academia de Studii Economice din Bucuresti

Facultatea de Comert

Valorificarea potentialului turistic al

Judetului Sibiu

Studenti:
Cojoaca Vlad-Alexandru
Cimpanu Florin Claudiu

Bucuresti 2014

Cuprins

Capitolul 1 Prezentarea generala a judetului Sibiu

Capitolul 2 Prezentarea potentialului turisitc
Capitolul 3 Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii
Capitolul 4 Analiza circulatiei turistice si preveziunea evoluitei
viitoare
Capitolul 5- Solutii de valorificare a potentialului turistic

Capitolul 1 Prezentare generala a judetului Sibiu

.
Judetul Sibiu este situat in partea de sud a Transilvaniei si se intinde pe o suprafata de 5.422 km
patrati, care reprezinta 2,3% din teritoriul tarii.

Limitele sale urmaresc crestele semete ale Muntilor Fagaras sau culmile domoale ale Muntilor
Cindrel, care-l separa de judetele Arges si respectiv, Vilcea; trec apoi prin Depresiunea Fagaras, prin
vaile sau peste dealurile din podisul Tirnavelor, unde se invecineaza cu alte trei judete: Brasov la est,
Mures la nord si Alba la vest.
Relieful judetului, cu inaltimi cuprinse intre 2.535 m - Vf. Negoiu si 28 m - lunca raului Tarnava
Mare, este caracterizat prinr-o mare varietate de forme naturale. Aproximativ 30% din suprafata este
acoperita de Muntii Fagaras, Lotru si Cindrel, 50% este acoperit de platourile Tarnave, Hartibaci si
Secase stabatute de vai adanci.

Organizarea administrativ a judeului Sibiu cuprinde dou municipii i nou orae, 53 de

comune cu 173 sate:
Resedinta de judet este Municipiul Sibiu este unul din cele mai importante orae din
Transilvania cu un remarcabil potenial de dezvoltare economic, avantajat i de poziionarea sa pe
Coridorul IV Paneuropean i beneficiind de un modern Aeroport Internaional. Localitatea se
situeaz la 4547' latitudine nordic i 2405' longitudine estic. Altitudinea faa de nivelul mrii
variaz ntre 415 m n Oraul de Jos i 431 m n Oraul de Sus. Oraul se afl n zona temperatcontinental, cu influene termice datorate zonei depresionare i a munilor care l nconjoar la sud
i sud-vest. Media anual a precipitaiilor este de 662 mm cu valori minime n luna februarie (26,7
mm) i maxime n iunie (113 mm). Temperatura medie anual este de 8,9 grade Celsius. Cu cei
155.000 de locuitori permaneni i 25000 de locuitori temporari, n special studeni, Sibiul este cel
mai mare ora din jude. Comunitatea local este alctuit din grupuri etnice diverse. Marea
majoritate a populaiei este reprezentat de romni (94%) care convieuiesc mpreun cu germanii,
descendeni ai colonitilor saxoni care au emigrat n sec XII din zona Luxemburg, Lorena, Alsacia.
Lor li se altur unguri, rromi i o foarte puin numeroas comunitate evreiasc, cu toii contribuind
prin influene culturale specifice la viaa oraului.
Municipiul Media al doilea ora ca mrime, dup municipiul Sibiu ( 55.153 locuitori ) a
cunoscut odezvoltare continu, n prezent avnd o puternic industrie constructoare de maini,
electronic, uoar i alimentar. n Media se afl Regia Autonom a Gazului Metan care, prin
unitile subordonate gestioneaz aceast bogie natural gazul metan .

Agnita ( 10.894 locuitori ) ora centru industrial-agrar cu vechi tradiii n prelucrarea pieilor
i a produselor din piele, precum i a produselor textile, ca ciorapi i mnui.
Avrig (14.260 locuitori ) este un important centru economic (industrie constructoare de
maini, sticlrie) i turistic,
Cisndie ( 15.648 locuitori ) ora industrial cu vechi tradiii n industria textil.
Copa Mic (5.369 locuitori ) ora n care gsim bine reprezentat industria metalurgic
Dumbrveni ( 8.419 locuitori ), cunoscut mai ales pentru cele 40 ha de flori i legume, i
pentru prelucrarea cnepii.
Miercurea Sibiului ( 4.063 locuitori ).
Ocna Sibiului ( 4.102 locuitori ), aici se fac tacmuri inoxidabile cuite de mas i buctrie.
Slite ( 5.795 locuitori ), cunoscut centru turistic i economic al Mrginimii .
Tlmaciu ( 8.837 locuitori ), cu industrie textil i de prelucrare a lemnului .

2. Populaia judeului

Populaia judeului la recensmntul din 2002 era de 421.724 locuitori , dintre care :
brbai (48,6%) 204.977
femei (51,4%) 216.747
< cu o densitate medie de 77,6 locuitori/ km >
Populaie activ : 164.739 din care :
ocupat : 145.099
omeri : 19.640
Populaie inactiv : 256.985 din care :
elevi/studeni : 78.573
pensionari : 100.219
casnice : 27.398
ntreinui de alte ersonae : ..39.127
ntreinui de stat : . 2.757

alte situaii : 8.911

Populaia ocupat pe activiti ale economiei naionale : 145.099, din care :

agricultur :

16.595

silvicultur, exploatare forestier, vnat :

813

pescuit i piscicultur : 52
industria extractiv :

1.226

industria prelucrtoare : .52.541

energie electric i termic , gaze i ap : ..3.712
construcii : ..8.170
comer cu ridicata i amnuntul : 15.874
hoteluri i restaurante : 3.332
transport i depozitare : .6.882
pot i telecomunicaii 1.866
activiti financiare , bancare, asigurri : .1.658
tranzacii imobiliare :

2.926

administraie public : .9.546

nvmnt : .8.920
sntate i asisten social : 7.067
alte activiti :3.919

3. Situaia economic

Produsul intern brut al judetului Sibiu creste usor in 2010, dar va accelera cresterea din 2011,
estimeaza Comisia Nationala de Prognoza. Potrivit datelor CNP, Sibiul a avut in 2008 un PIB de
aproape 11,4 miliarde lei. Anul crizei, 2009, va aduce totusi o crestere a PIB-ului din Sibiu, pana la
12,1 miliarde lei, potrivit estimarilor comisiei. Cresterea continu, aproape nesemnificativ, in 2010,

cand PIB-ul ajunge la 12,9 miliarde lei. n 2011, CNP apreciaza ca economia Sibiului isi va reveni,
iar PIB-ul va crete la un nivel mai inalt
In raport cu "vecinii" din regiunea de dezvoltare Centru, judetul Sibiu se plaseaz pe locul trei, ca
valoare a PIB-ului, n perioad luat in considerare, dup Brasov i judeul Mures. n 2012, PIB-ul
Sibiul va fi mai aproape de al Muresului.

PIB-ul Sibiului reprezinta 19,14 la suta din PIB-ul regiunii Centru, conform estimarilor pe 2009 ale
comisiei.
4. Turismul

Contrastele fizico-geografice, varietatea peisagistic a munilor Fgra, Lotru i Cindrel, etnografia

Mrginimii Sibiului, datinile, obiceiurile, portul, monumentele istorice i de arhitectur (peste 450)
i muzeele, ncadreaz judeul Sibiu n constelaia statornicelor vetrei de cultur i civilizaie
romneasc i ntre zonele cu tradiie turistic. n prezent, pe tot cuprinsul judeului sunt rspndite
112 uniti de cazare, hoteluri, moteluri, cabane, vile, pensiuni turistice i agroturistice cu o
capacitate de cazare de 4449 locuri. ntre atraciile turistice ale judeului, de o importan major este
staiunea montan Pltini, cea mai nalt staiune climateric din ar (1450 m) i staiunile balneoclimaterice Ocna Sibiului recunoscut prin factorii naturali de clim (nmol, lacuri srate,
helioterme) i Bazna, a crei prim instalaie balnear a intrat n funciune n anul 1843.

Cu toate caracteristicii necesare, judeul Sibiu este un punct de turism al Romaniei, potrivit pentru
vizitare in toate anotimpurile, mpreun cu aceste atractii, istorie bogat, Sibiul este un punct turistic
de-al Romaniei i este un ora cu un potenial touristic urias.

5. Cai de acces:

In judetul Sibiu accesul se poate face:

cai rutiere: D.N.1-E15/A/ Bucuresti-Brasov-Sibiu-Oradea, D.N.7-/ Bucuresti-Pitesti-Sibiu-DevaArad, D.N.14-Sibiu-Medias.
cai ferate: Bucuresti-Ploiesti-Brasov-Codlea-Fagaras-Sibiu; Ramnicu Valcea-Sibiu-Ocna SibiuluiMedias.
1.4. Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Populatia judetului Sibiu era in anul 1995 de 446823 locuitori, iar in 1998 de 444522 locuitori din
care: 90,4% romani, 3,7% maghiari, 4,2% rromi, 1,6% germani, 0,1% alte nationalitati

Capitolul 2 Prezentarea potentialului turisitc

Resurse naturale
Relieful judeului Sibiu este etajat ntre 2535 m (vrful Negoiu) i 280 m (lunea
Trnavei Mari n apropiere de Copa Mic) i se caracterizeaz prin
varietate i o mare complexitate a condiiilor naturale. Principalele uniti de relief sunt
munii (30% din suprafaa teritoriului), podiurile sau dealurile (50% din suprafaa
teritoriului), separate pe toat ntinderea lor de aria depresionar
Fgraului (sau Oltului), Sibiului, Slitei, Apoldului (sau Secaului) (20% din
suprafaa teritoriului). Aadar, Sibiul are un caracter de jude de munte i de deal.
Munii din judeul Sibiu sunt Fgraul, Cindrelul i Lotru, fiecare
pstrndu-i stilul original peisagistic, chiar dac alctuirea lor geologic este
asemntoare.
Munii Fgra se afl n sudul judeului, intrnd pe teritoriul judeului Sibiu numai
cu jumtatea vestic a faadei lor nordice, cuprins ntre valea Arpaului Mare i Defileul
Oltului. Constituie cea mai masiv regiune cristalin a
ntregului lan carpatic i cea mai nalt de pe teritoriul rii noastre". Se
caracterizeaz prin altitudini mari, vrfuri care depesc 2500 m (Negoiu 2535
m,Vntoarea lui Buteanu 2508 m). Versantul nordic al Fgraului este abrupt,
putemic ferstruit n culmi secundare de mulimea de ruri ce coboar spre Olt n
Depresiunea Fgraului. Creasta principal, de tip alpin, este alctuit dintr-o
succesiune de vrfuri nalte cu aspect impuntor, desprite prin ei joase".
Relieful glaciar este reprezentat prin circuri -glaciare (peste 175), vi glaciare,
morene i praguri glaciare. Unele circuri glaciare adpostesc lacuri de o rar
frumusee precum Podragu, Podrgel, Blea, Avrig, Capra.
Munii Cindrel se ntind n cea mai mare parte n judeul Sibiu i au lID
relief monoton desfurat ntr-o succesiune de culmi. n sud-vest se afl o culme
principal unde se ntlnesc vrfuri nalte de peste 2000 m precum Cindrel-2241 m i
Frumoasa-2160 m. Din aceasta se desprind plaiuri netede, ntinse, ce coboar

pn la 700-800 m unde sunt presrate numeroase slae, stne i colibe ciobneti.

Sub vrful Cindrel exist cteva circuri glaciare i morene unde se afl i lacurile
glaciare Iezeru Mare i Iezeru Mic.
Munii Lotrului aparin judeului Sibiu numai prin extremitatea lor
nordic i se menin la aceeai nlime pn aproape de Valea OItului. Versanii
vilor adnci sunt mpdurii iar pe culmea larg, la peste 2000 m se ntlnesc
pajiti alpine unde s-a dezvoltat o intens via pastoral. Cele mai nalte vrfuri
sunt tefleti-2285 m, CIbucet-2056 m, Sterpu-2144 m.
Depresiunea Fgraului este situat ntre Munii Fgraului la sud i
Podiul Hrtibaciului la nord i aparine judeului Sibiu prin treimea sa vestic. Ea are un
caracter de cmpie n trepte, cobornd dinspre muni ctre nord.
Pintenul deluros pe care-l formeaz Cbicerea Vetem (612 m) i Bttura
(589 m) separ Depresiunea Fgraului de Depresiunea Sibiului. Aceasta din
urm este dezvoltat ca un compartiment al culoarului depresionar dintre Olt i
Sebe. Structura reliefului imprim Depresiunii Sibiului un pronunat caracter
asimetric. Aici se nir renumitele sate ale cunoscutei "Mrginimi a Sibiului". O
trstur, poate unic n aria carpatic romneasc, pe care o prezint Depresiunea Sibiului,
este strns legtur dintre munte i depresiune, ca i deschiderea larg i
multipl spre toate regiunile geografice nvecinate, prin culoarele Oltului, Visei i
Secaului. Depresiunea Slitei poate fi considerat ca o parte a Depresiunii
Sibiului, prezentnd asimetrie general i prezena esurilor aluvionare n trepte.
Culoarul depresionar dintre Olt i Sebe se continu cu Depresiunea Apoldului care
prezint i ea o asimetrie a reliefului cu un aspect general vlurit, cu pante domoale
modelate de viituri.
Ca urmare a eroziunii exercitate de ruri i toreni, ntregul inut al
Trnavelor prezint aspectul general al unui podi vlurit, deluros,compartimentat n fii
orientate n aceeai direcie, cll; masive deluroase sau grupe de dealuri i
culmi, n general bine delimitate. De remarcat faptul c mai mult de jumtate din
suprafaa judeului aparine acestei uniti de relief. Cea mai mare parte de podi peste care
se suprapune teritoriul judeului Sibiu o constituie aa numitul Podi al Hrtibaciului situat
n partea sudic a Podiului Trnavelor. O alt subunitate a Podiului Trnavelor, integrat
teritoriului judeului Sibiu, situat la vest de culoarul Vistei, este Podiul Secaelor care se
caracterizeaz att prin ondularea larg a suprafeei, ct i prin suspendarea fa de ariile
joase din jur. Podiul este puternic sculptat de o reea deas de vi.
Hidrografie
Hidrografia teritoriul judeului Sibiu se mparte n dou bazine
hidrografice principale, Olt (53 de km pe teritoriul judeului) i Mure, rurile din
jude vrsndu-se n acestea. Reeaua hidrografic este reprezentat prin ape
curgtoare i lacuri. Principalele cursuri de ap , rurile Olt i Trnava Mare (75
km pe teritoriul judeului), tranziteaz judeul, avndu-i originea n zonele
montane din alte judee. Cursurile de ap care i au obria i i desfoar
bazinul numai pe teritoriul judeului, sunt: Rul Cibin, Sadu, Hrtibaciu, Arpa,
Blea, Porumbacu, Avrig, Visa. Afluenii Oltului pe teritoriul judeului Sibiu sunt
Arpau Mare, Crioara, Rul Mare al Porumbacului, Avrigul, Moaa Sebeului i
Sebeul. Rul Cibin, cu o lungime de 80,3 km, este cel mai important afluent pe

care Oltul l primete pe teritoriul judeului. Sebeul, care izvorte din Munii
Cindrel, separ Munii Cindrel de Munii Sebeului printr-o vale deosebit de
pitoreasc. Lacurile de pe teritoriul judeului Sibiu se mpart n trei categorii,
respectiv lacuri glaciare, lacuri srate, lacuri artificiale. Lacurile glaciare sunt
formate n circurile glaciare existente att n Munii Fgraului (Podragul,
Podrgel, Blea, Lacul Doanmei i Avrig) ct i n Munii Cindrel (Iezeru Mare i
Iezeru Mic). Lacuri srate se ntnesc la Ocna Sibiului (n numr de 15) precum
Horia, Cloca, Brncoveanu, Lacul fr fund etc. Ele s-au format n urma prbuirii
tavanelor fostelor exploatri de sare. Aceste tipuri de lacuri sunt utilizaten scop de
agrement dar mai ales pentru excepionala lor valoare terapeutic. Dintre lacurile
artificiale putem aminti Negovanu, Brdet, Avrig, Scorei etc..
Flora
Flora bine diversificat n specii de: conifere (brad, molid), foioase (fag, stejar, gorun,
tei, paltin de munte, arar, frasin), specii de arbuti (viinelul, alunul, socul), specii de ierburi
(piu rou, iarba cmpului, epoic, pieptnri) i o gam variat de specii floristice
(macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila slbatic).
Fauna
Dintre elementele de faun prezente n pdurile din judeul Sibiu sunt lupul,
vulpea, mistreul, veveria, dihorul. n zonele montane se ntlnesc capra neagr,
psri mici ca mierla, ciocrlia de munte, sturzul de piatr. Dintre mamiferele de
interes cinegetic menionm ursul, cerbul, cpriorul, rsul etc .. Se adaug psri
precum ciocr1ia de pdure, gaia de munte, forfecua. n apele din judeul Sibiu
gsim crapul, alul, cleanul, pstrvul indigen, pstrvul curcubeu. O parte din
fauna judeului este ocrotit n zonele declarate rezervaii naturale.
Clima
Clima judeului Sibiu are o clim continental-moderat de nuan central
european, caracterizat prin ierni moderate i veri rcoroase. Temperaturile
minime i maxime nregistrate n judeul Sibiu sunt, n general, mai coborte cu
aproximativ2C fa de cele din inuturile cu relief asemntor de la sud sau de la
vest de Carpai. Temperaturile medii anuale oscileaz ntre 9C n Depresiunea
Apoldului i OC n zona munilor nali. n zona de creast a Munilor Fgra,
temperatura medie anual este de -2C, iar n depresiunile de contact aceasta
ajunge la 8C. n Depresiunea Fgraului sunt frecvente inversiunile termice.
Temperaturile minime ncep s se nregistreze nc din septembrie meninndu-se
pn n mai. Precipitaiile medii anuale, distribuite n raport cu relieful scad de la
sud spre nord. Astfel, n depresiuni i podiuri cantitatea medie anual este de 9001300 mm i chiar mai mult. Durata medie a intervalului posibil cu ninsoare, n
depresiunile i dealurile judeului Sibiu, este de 115-120 zile, n timp ce n regiunea
de munte sunt numai dou luni n care nu cad ninsori. Vnturile dominante bat
dinspre nord-est, datorit circulaiei maselor de aer din aceast direcie. Vntu1
dominant este denumit local "Mureanul" i bate n toat regiunea Sibiului dinspre
valea larg a Mureului. n lunile sezonului cald bate Austrul, un vnt cald i
secetos, din direcia vest i sud-vest. n general, vnturile din regiunea judeului

Sibiu nu sunt duntoare.

Dintre rezervaiile de pe teritoriul judeului Sibiu pot fi menionate:

Iezerele Cindrelului este o rezervaie mixt, geomorfologic, hidrologic,
de flor i faun care ocup 609, ha. Este situat n arealul comunei Gura
Rului, pe versantul nordic al platou1ui Frumoasei, aproape de vrful
Cindrel (2244 m). Cuprinde dou vi glaciare, cu lacurile Iezerul Mare
(1999 m altitudine, 3 ha si 13,30 m adncime) i Iezerul Mic (1946 m
altitudine, 1,7 m adncime). Reliefului alpin i se adaug elemente
floristice i faunistice interesante precum salcia pitic, degitre,
ridichioas, capra neagr, prundraul de munte- pasre alpin. Se ntinde
ntre 1750 2205 m i 2205 m altitudine;
Lacul i Golul Alpin Blea ocup o suprafa de 180 ha fiind o rezervaie
complex, geomorfologic, hidrologic, de flor i faun. Cuprinde relieful
alpin, flora i fauna din circul glaciar Blea, precum i lacul cu acelai
nume. Este situat n mijlocul segmentului glaciar central al masivului
fgran, ntre vrf urile Vntoarea lui Buteanu (2508), Capra (2439
m), Paltinu Mare (2398), Muchea lui Buteanu (2506 m) i Piscul Blii, n
aria comunei Crioara. Lacul Blea cu cei 46 508 m2 i adncimea de
11,35 m este cel mai mare lac al masivului, la o altitudine de 2034 m
altitudine. Apa rece, limpede i bine oxigenat formeaz un biotop propice
dezvoltrii salmonidelor. Se adaug Cascada Blea, cea mai spectaculoas
cdere de ape din ntregul lan al Carpailor Meridionali. n circul glaciar
Blea pot fi ntlnite 22 de plante endemice carpatice;
Calcarele eocene de la Turnu Rou sunt localizate n extravilanul
comunei Turnu Rou n partea de sud i sud-est a comunei, strbtut de
cursul Vii Sadului i ocup o s~prafa de 60 ha. Este un monument al
naturii cu valoare paleontologic, cu numeroase elemente minerale i pecii
de flor i faun fosilizate. Sunt alctuite din corpurile fosile ale multor
specii de plante i animale care au trit n apele mrii de atunci.
Dealul Zakel este situat n apropierea localitii Slimnic, nlndu-se cu
circa 100 m deasupra Vii arba care-l nconjoar pe limita sa sudic. Este
o rezervaie complex de flor i faun caracteristic arealului de step
euro-siberian. Ocup o suprafa de 11 ha, plantele specifice numai aceste
zone fiind amreala siberian, coada zmeului, ptlagina uria. Un astfel de
habitat gzduiete o serie de specii de animale, i mai cu seam insecte,
dintre care unele sunt rariti n spaiul Romniei;
uvara Sailor este o rezervaie natural botanic ce acoper o suprafa
de 20 ha pe terasa de 430 m altitudine a rului Sadu n apropierea oraului
Tlmaciu. Prezena dominant a unei specii de graminae, Molinia coerulea,
cunoscut i sub numele de uvar a dat numele generic acestui spaiu
deinut anterior de sai. n limitele acestei rezervaii vegeteaz specii.
floristice rare, biocenoza molinietului relictar de aici fiind unic n spaiul
transilvan";

Rezervaia faunistic Arpel este localizat n centrul sectorului glaciar

central al Munilor Fgra i acoper 736 ha. Cuprinde etajul alpin,
sub alpin i montan superior, ntre 1000 m i 2500 m altitudine, pe valea
strjuit de vrfurile Vntoarea lui Buteanu (2508 m) si Vrtopel (2359
m). Aici triesc cea. 80% din caprele negre din Munii Fgra, marmote,
uri, acvile de munte, cervide;
Lacul fr Fund este un monument al naturii cu valoare geologic. Este
situat n Parcul Public al oraului Ocna Sibiului. n cadrul complexului
satin constituit din 52 de lacuri, acest lac face parte din categoria lacurilor
de mrime mijlocie. S-a format pe locul fostei saline Francisca, nchis i
abandonat din anul 1775. Tavanul salinei se afl la circa 10-13 m sub
nivelului solului. Prbuindu-se datorit infiltraiilor i lipsei elementelor
de susinere, s-a creat un crater care n timp a acumulat ap. Are o form
oval, un diametru de 40-50 m, o suprafa a luciului de ap de 1655 rd i
un volum de 11 114 rn'. n pofida denumirii, are doar 33-34 m adncime
maxim. Fiind mai puin srat, stratul de la suprafa permite ptrunderea
razelor de soare, iar acestea nclzesc bine particulele de sare mai dense
din stratul inferior. Acesta. este fenomenul de heliotennie care se manifest
cel mai puternic n acest lac. Este i principalul motiv pentru care acest lac
a fost declarat rezervaie natural;
Eleteele de la Mndra sunt situate n extravilanullocalitii Loamne, pe
o suprafa de 250 ha i acoper limitele podiurilor Secaului i
Hrtibaciului de pe culoarul rului Visa. Este vorba de 9 iazuri piscicole, 5
eletee i 6 bazine din zona umed. Populaia maxim de psri acvatice
observate la e1eteele Mndra ntrunete un numr de 3300 de exemplare;
Lacul Ttarilor este declarat rezervaie natural mixt i acoper o
suprafa de 3,68 ha, la circa 3 k111 sud-est de localitatea Arpau de Sus, pe o teras
nlat pe dreapta rului Arpaului Mare. Este de fapt o turbrie, grosimea stratului
de turb depind 9 m.
Pe teritoriul judeului Sibiu ntlnim i cteva monumente ale naturii de o
valoare deosebit precum: Calcarele cretacice de la Cisndioara-este cunoscut i
sub denumirea de Piatra Broatei, avnd o valoare paleontologic. Au o vechime de
65 milioane de ani fiind integrate n Rezervaia geologic de la Cisndioara.
Cunoscut pe plan naional pentru varietatea de fosile marine (belemii, amonii,corali
neevoluai), rezervaia a fost cercetat nc din a doua jumtate a secolului alXVIII-lea. n
apropiere de rezervaie au fost gsite fosile ale arbore lui de Sequoia,milenarul arbore care
mai crete nc n California. De aceea, rezervaia constituieun punct fosilifer integrat n
circuitul turistic european. Fosilele descoperite nmicul sat au o valoare de patrimoniu fiind
unice n Romnia; Vulcanii noroioi dela Hag reprezint un monument al naturii cu
valoare geologic ce ocup osuprafa de 1 ha. Sunt situai n lunea prului Visa, la sud de
satul Haeg.Reprezint un fenomen geologic i geomorfologic de mare interes tiinific dar
icu o valoare peisagistic i turistic, mai ales prin relieful pseudovu1canicremodelat n
timp; ` Canionul Mihi1eni este localizat n apropierea comunei Mihileni i ocup o
suprafa de 15 ha. Este un momunent al naturii cu valoare geologic. Pereii laterali ating
20 m nlime conferindu-i un aspect spectaculos cu valoare geologic deosebit; Masa
Jidovu1ui, La Grumazi i Pintenii din Coasta Jinei au o valoare geologic deosebit,

reprezentnd stnci care se disting prin form, dimensiuni i locul n care se afl situate.
Toate cele trei monumente alenaturii sunt situate pe raza comunei Jina; Stejarul multi
secular din Grdina Zoologic (Pdurea Dumbrava) vechi de 5000-6000 de ani, un trunchi
greu decuprins de braele a 5-6 oameni. De asemenea, n Parcul "Sub arini" desfurat pe o
suprafa de 21,65 ha ntlnim specii forestiere exotice, de mare valoare tiinifici
decorativ precum: uga, douglas, pinul strob, stejarul rou i de balt, nucul negru,
chiparosul canadian, ararul american i cel de zahr, toate din America de .Nord dar i din
Orient-magnolia, ginkgo, arborele vieii; Formaiunile de Larice de la Ocolul Silvic Arpa
sunt exemplare cu nlimea cuprins ntre 34-36 cm i vrsta ntre 100-130 de ani. Este
vorba de un preios conifer cu frunze aciculare, fasciculate care-caz de excepie n familia
pinaceelor (din care fac parte bradul, pinul i zmbrulj-iarna i cad frunzele; Formaiunile de
jneapn se gsesc n peste 10 000 ha din suprafeele care urc la limita superioar a
pdurilor de pe pante1e abrupte ale Munilor Fgra, Cindrel i Lotru, acoperind mare parte
din zonele alpine i subalpine ale acestora.
Resurse cultural-istorice
Poziia geografic, precum si condiiile istorice, social-economice,
religioase etc. au imprimat judeului Sibiu o evoluie proprie a creaiei populare,
reflectat fie n arhitectur si creaie tehnic, fie n arta popular, n tradiia oral
sau n manifestrile populare tradiionale.
Zonele etno - fo1clorice se suprapun, n general, peste zonele geografice,
fiind mprite n macrozone care grupeaz satele n jurul unei anumite forme de
relief (vale, zon submontan etc.), n funcie de asemnrile culturii materiale i
spirituale. Judeul Sibiu cuprinde cinci zone etno - folc1orice: ara Oltului,
Mrginimea Sibiului, Valea Hrtibaciului, Zona Slimnic-Ocna Sibiului, Zona
Trnavelor,
Municipiul Sibiu este oraul cu cele mai valoroase atracii turistice
antropice din judeul Sibiu. Sibiul poate fi considerat pe bun dreptate capitala
cultural a Romniei datorit tradiiilor seculare i patrimoniului cultural artistic pe
care Sibiul i zona din Mrginime l deine. Operele unor artiti cum ar fi Andreas
Lapicida, Sebastian Hann, Johann Martin Stock i Frans Neuhauser, se mai pot
vedea i astzi vizitnd diferite locuri din ora.
Oraul Vechi Sibiu, important ansamblu de arhitectur medieval n
contextul central-est european, este de fapt cea mai de seam de rezervaie de
arhitectur naional, att n ceea ce privete ntinderea (aproape 80 ha), volumul
construit, ct, mai ales, n privina bogiei i complexitii rezolvrilor urbanistice
i a elementelor arhitecturale pstrate".
Incintele fortificate ale oraului Sibiu sunt urmtoarele:
- Turnul Scrilor se ridic pe fundaiile celui mai vechi element pstrat din incinta
de fortificaii din jurul bisericii existente aici. Pe sub acest turn se ajunge la scrile
care fac legtura dintre Oraul de sus i cel de jos;
- Turnul Scrii Aurarilor este o construcie n plan rectangular dezvoltat pe
nlimea a dou etaje, cu un acoperi mansardat n dou trepte;
- Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraului
Sibiu. Acesta se ridic pe nlimea a apte etaje retrase succesiv, avnd faadele
marcate prin deschideri nguste de forma unor metereze;

- Turnul de poart este unul dintre cele mai bine pstrate elemente ale incintei a
III-a fortificaii. Are forma unei prisme de plan dreptunghiular ce se nal pe dou
etaje;
- Turnul Archebuzierilor este cel mai sudic dintre cele trei turnuri, forma sa
actual fiind cea a unei prisme octogonale;
- Turnul Olarilor realizat din piatr brut n partea inferioar i din crmid n
partea superioar;
- Turnul Dulgherilor care prezint o baz circular
Cetatea Sibiului a fost timp de sute de ani una dintre cele mai mari din
Europa. Cetatea era ncercuit pe toate laturile de fortificaii formate din ziduri i
turnuri de aprare.
Catedrala Evanghelic este una dintre cele mai impresionante cldiri din
Sibiu. A fost ridicat n secolul al XIV -lea pe locul unde exista o veche biserica
roman nc din secolul al XII-lea. Cldirea este dominat de turnul pe apte nivele
cu cele patru turnulete pe coluri, senm c oraul avea dreptul de condamnare. Cu
nlimea de 73,34 m, tumul este cel mai nalt din Transilvania. Interiorul bisericii
prezint pe pereii laterali un grup de epitafuri mari din piatr datnd din secolele
XVII i xvm. Mergnd spre altar, pe partea stng, se afl baldachinul de piatr
de la fostul amvon. Altarul actual dateaz din secolul al XIX. Corul catedralei este
la balcon pe latura de sud i cuprinde o org n stil baroc realizat de un meter slovac n
1671 care a nlocuit prima org adusa la Sibiu n 1585. Este cea mai mare org din SudEstul Europei.
Piaa Mic este plasat pe teritoriul cuprins n interiorul celei de a doua
centuri de fortificaii a oraului. Printre obiectivele turistice prezente aici putem
meniona Laboratorul de Restaurare al Muzeului Astra, o cas de meteugari din
secolele XV-XVI, cu magazine i ateliere la parter i locuine la etaj, Casa Artelor
din anul 1370, dar i alte case ce dateaz din secolele XIV-XV.
Podul Minciunilor este primul pod de font de pe teritoriul actual al
Romniei, realizat n anul 1859, acesta asigurnd accesul n cetate dinspre Oraul
de Jos. Legendele legate de numele podului spun c acesta scria la fiecare
minciun spus de cei care treceau pe el, ameninnd s se rup sub "greutatea"
unei minciuni mai mari".
Piaa Mare a fost centrul vital al Sibiului. i ea cuprinde diverse case de
secol XVI-XVII precum Casa Movert, Casa Gollner, Casa Michael Brukental,
Casa Albastr, Casa Generalului, Casa Hecht, Casa Parohial Romano-Catolic,
Casa Lutsch etc.. Aici se afl i Biserica Parohial Romano-Catolic Biserica
Catolic ce a fost ridicat ntre anii 1726-1733 n stil baroc de ctre clugrii
iezuii. A fost sfinit n anul 1733 de ctre episcopul Transilvaniei Georg von
Sorger. n interiorul bisericii, n dreapta altarului, se afl monumentul funerar al
generalului Otto Ferdinand de Abensberg, comandant al Transilvaniei ntre 17441747. Fresca din spatele altarului principal a fost pictat n 1777 de pictorul vienez
Anton Steinwald. Scaunele de mrturisire, dateaz din vremea iezuiilor. De
asemenea, valoroase sunt vitraliile executate n anul 1901 la Budapesta. Casa
parohial, pe vremuri mnstire iezuit, a fost terminat n anul 1739.
Turnul Sfatului este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale

oraului i are acest nume deoarece n imediata apropiere a turnului se afl vechea
primrie a Sibiului.
Biserica i Mnstirea Ursulinelor a fost ridicat n anul 1474. A fost
mnstire dominican pn n 1543, dind, cu ocazia reformei religioase ce a
determinat trecerea unei mari pri a populaiei sseti la religia lutheran, lcasul
de cult a intrat n posesia lutheranilor. Mnstirea, cunoscut sub denumirea de
Kloster Kirche, a fost preluat n 1755 de maicile Ordinului Ursulinelor. Interiorul
bisericii, construit iniial n stil gotic, a fost transformat de maici n stil baroc.
Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarc
poarta principal, geamurile i stlpii de protecie. O deosebit importan se acord
inscripiei de deasupra arcului de triumf care reamintete de binefctoareabisericii,
mprteasa Maria Tereza.
Catedrala Ortodox .a fost ridicat pe locul unei biserici greceti din anul
1778 care pn atunci servea drept catedral episcopal. La 30 aprilie 1906,
catedrala a fost sfinit de ctre mitropolitul Ioan Metianu n prezena a numeroase
personaliti ale vremii printre care profesorul Nicolae Iorga. n decursul vremii,
Catedrala din Sibiu a fost restaurat de mai multe ori i mpodobit, n vremea
noastr, cu o frumoas pictur rieobizantin executat de Anastasie Demian i
terminat de Johann (Ioan) Kober,
Alte biserici din oraul Sibiu sunt Biserica Franciscan i Biserica
Reformat.
n Sibiu se gsesc 10 muzee i expoziii permanente.

Capitolul 3 Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de

servicii

Ferme agroturistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica, unitatile de alimentatie din incinta acestora,
unitatile de alimentatie destinate servicii turistilor aflati n statiuni, precum si cele administrate de o societate de turism,
indiferent de amplasament, forma de organizare si de proprietate.
Functia de cazare se regaseste n toate unitatile, n timp ce celalalte sunt specifice numai unora dintre ele.
Activitatile desfasurate n cadrul structurilor de primire turistica (cazare, alimentatie, agrement, tratament, comert etc.)
constituie un tot unitar fi ind parti componente ale produsului turistic. n consecinta, devine obligatorie asigurarea unor
corelatii corespunzatoare ntre categoria de cazare si calitatea celorlalte servicii.
Tipologia bazelor de cazare are la origine criterii diverse. n definirea tipurilor se tine seama de urmatorii parametrii:
marime, confort, functionalitate, perioadade utilizare, tipul de turism pe care-l deservesc etc. Se detaseaza doua grupe
majore de baze de cazare: baze de cazare principale, n care atributele turistice sunt dominante, si baze de cazare
secundare, integrate domeniului turistic temporar si la un nivel modest de functionalitate.

Bazele de cazare principale alcatuiesc o grupa distincta din care fac parte: hoteluri, moteluri, cabane, vile si hanuri.
Hotelurile, ca unitati de cazare, au cunoscut o dezvoltare exploziva n secolul XX, odata cu intensificarea caracterului de
masa al turismului. Principala functie a oricarui hotel este cea de cazare, fi ind asociata acesteia si alte nsusiri care-l
transforma adesea ntr-o celula clasica a habitatului turistic sau chiar ntr-un obiectiv turistic de sine statator. Hotelul
este o unitate etalon a gradului de dezvoltare a turismului ntr-o regiune, fiind considerat, n unele tari ca un reper al
stadiului atins de economie n context general. Hotelurile ndeplinesc un evident rol promotional.
Pe lnga functia de cazare, a carei importanta se reflecta n dotarile si servicile propii, hotelurile moderne se
adapteaza tipurilor de turism practicate n sfera lor de influenta. n cazul turismului cultural aceste baze sunt dotate cu
sali de conferinte si proiectii, cu spatii expozitionale sau pentru reuniuni stiintifi ce. Daca hotelul este situat ntr-o zona
caracteristica turismului de recreere, din structuranu vor lipsi piscine, terenuri de tenis, popicarii, discoteci, baruri etc.

1.

Indicii de utilizarea a capacitatii de cazare turistice in functiune

%

2008
Total
33.3
Hoteluri
38.9
Hosteluri
Moteluri
38.1
Vile turistice
39.2
Cabane turistice si de vanatoare
13.7
Pensiuni turistice urbane
26.8
Pensiuni turistice rurale
20.9
Campinguri
31.2
Bungalouri
31.7
Tabere de elevi si prescolari
21.5
Unitati tip casute
30.9
Sursa: institutul statistic national 2013

2009
31.7
37.7
9.2
34.8
34.5
18.3
27.7
19.8
11.3
20.5
16.9
48.1

2010
31.4
38.8
37.6
37.1
22.5
32.1
17.9
11.8
19.5

2011
30.3
39.6
40.5
33
19.6
29.6
19.6
4.6
15

2012
29.9
32.6
29.5
40.4
27.4
27.4
26.6
7.5
53.3

In anul 2012 fata de anul 2008 capacitatea de cazare existent de asemenea in functiune s-au crescut, cu 5265 locuri si
respective 1536,1 locuri inseamna 14,73% si respective 38,63%. Iar numarul sosiri a crescut 1,3353 de ori, si numarul
innoptiri a crescut 1,2481 de ori, adica in anul 2012 fata de anul 2008 a crescut 33,53% respective 24,81%. Dar indicii
de utilizare neta a capacitatii in functiune a cazut 3,4% .
Deci in general indicii de utilizare neta a capacitatii in functiune a cazut dupa categorie in generica de tip de casute
a crescut de la 22.4%, urmeaza este tip Cabane turistice si de vanatoare cu 13.7% . Iar tip de tabere de elevi si
prescolari a cazut 14% de la 21.5% in anul 2008 la 7.5% in anul 2012, in locul 2 este tip de motel a cazut 8.6%.
Existena unor sate srace lipsite de ci de acces i de comunicaii, cu echipare edilitar, aproape inexistent.
Insuficienta popularizare n mediul rural a programelor europene de finanare (SAPARD) pentru nfiinarea de pensiuni
turistice. Lipsa de personal capabil s elaboreze proiecte pentru finanri externe, la nivelul primriilor. Nivelul de
poluare din zona Copa Mic - Media, din aer i ap poate conduce la scderea numrului de turiti din jude

2. Capacitatea de cazare turistica

2.1.

Struturile de primire turistica cu functiuni de cazare turistica

Total
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice si de vanatoare
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale
Campinguri
Bungalouri
Tabere de elevi si prescolari
Unitati tip casute

2008
114
18
5
8
8
13
48
4
1
8
1

2009
111
20
1
5
7
7
16
41
2
1
8
3

2010
120
22
1
6
6
10
17
46
1
1
7
3

2011
137
24
1
9
6
10
24
51
1
1
7
3

unitati
2012
152
24
1
9
6
10
28
63
1
7
3

Sursa: stitutul statistic national 2013

In general structurile de primire in 2012 fata de 2008 a crescut usor cu 38 unitati,daca in anul 2009 fata de 2008 a
cazut 3 unitati dar pana la anul 2010 situatia a revenit si incepe sa creasca chiar daca in situatia de criza de economie.
Din care cele mai mult sunt tip de pensiuni turistice rurale cu 63 unitati a crescut 1,3125 de ori in 2012 fata de 2008, cu
un rism mediu de 7%, urmeaza sunt tip de pensiuni turistice urbane si tip de hotel, cu 28 unitati, respectiv 20 unitati. A
crescut 2,153 de ori, respectiv 1,333 de ori in anul 2012 fara de 2008.

2.2.

Existenta locuri
locuri

Total
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice si de vanatoare
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale
Campinguri
Bungalouri
Tabere de elevi si prescolari
Unitati tip casute
Sursa : institutul statistic national 2013

2008
4589
1813
193
273
384
281
387
472
58
720
8

2009
4754
2030
11
175
268
359
334
459
294
22
720
82

2010
4333
1965
12
186
256
238
358
567
120
8
540
82

2011
5123
2440
12
258
266
258
485
634
120
8
560
82

2012
5265
2296
12
258
266
258
589
807
120
570
82

In 2012 fata de 2008 numarul capacitatii de cazare turistice a crescut 676 unitati adica 1,147 de ori. Dintre care cele
mai multe sunt de tip hotel ( 1813 de unitati in 2009 si 2296 in anul 2012 ), urmate fiind de categoria generic de
pensiuni turistice rurale (387 in anul 2008 si 807 in anul 2012 ), iar tip de hostel sunt cele mai putine si a existat pe
piata de la anul 2009 cu 11 unitati si a crescut doar 1 unitate adica 12 unitati in anul 2012.

2.3.

In functiune locuri zile

Locuri x zile

Total
Hoteluri
Hosteluri
Moteluri
Vile turistice
Cabane turistice si de vanatoare
Pensiuni turistice urbane
Pensiuni turistice rurale
Campinguri
Bungalouri
Tabere de elevi si prescolari
Unitati tip casute

2008
1107525
596793
66611
82124
81602
82103
55725
26240
7452
108499
376

2009
1162782
640043
891
41226
86521
54198
115811
103204
20000
8434
87670
4784

2010
1384254
69086
1464
64224
85343
64652
133161
160126
163110
15088

2011
1752319
849819
3672
94128
91342
72620
182464
219114
208230
29930

2012
1536135
839722
91090
79030
57725
176036
204204
80620
7708

Sursa: institutul statistic national 2013

Capacitatea de cazare in functiune locuri, zile in anul 2012 fata de 2008 a crescut 1,387 de ori adica 38,7%. Din
care cele mai multe este tip de pensiuni turistice rurale cu 3,664 de ori, dar in acelasi timp tip de cabane turistice si de
vanatoare a cazut 1,414 de ori.
In general, capacitatea de cazare in judetul Sibiu intre 5 ani de la 2008 pana la 2012 existenta locuri total are un
idice mediu I = 1.035 inseamna in fiecare an fata de anul trecut numarul de capacitate a crescus 1,035 de ori ( 169
unitati ) cu un rism mediu R= 3,5%. Iar in functiune locuri, zile in 5 ani are indice mediu I = 1,085 adica in fiecare an
in fata anul trecut numarul de capacitatea de cazare in functiune locuri, zile a crescut 1.085 de ori ( 107152,5 unitati )
cu un rism R= 8,5%.
Compatie cu indice turistica in toata tara, judetul Sibiu este un judetul care are idice destul de mare ( indice mediu in
acesta domeniu din toata tara este I = 1.037 cu un mediu de 10509 unitatii, iar in functiune locruri, zile este I= 1,0359
cu un mediu de 1983393 unitati ). In nivelul mediu judetul Sibiu are 1,7% in punct de capacitatea de cazare existenta, iar
in functiune locuri, zile are 2,59% din totalul capacitii de cazare disponibile n jude.

3. Sinteaza parametrilor capacitatii de cazare ( ianuarie 2010 )

Dupa tip de unitate, conform clasificarii sau asumarii de catre unitati

Sursa : Breviar statistic 2010

dupa datele rezultate n urma inventarierii structurilor de cazare din judeul Sibiu, acesta dispune de un numr de 518
uniti de cazare, dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistic rural (159), urmate fiind de categoria generic
de pensiune turistic (124) si cea de pensiune turistic urban (66).
n privina locurilor de cazare disponibile, capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezint mai puin de
o cincime din total (18%), cea mai mare capacitate avnd-o hotelurile (aproximativ 28%). Cumulativ ns, structurile de
tip pensiune reunesc aproape jumte din totalul locurilor de cazare disponibile din jude (44,6%). Ponderi importante
mai dein si cabanele si hostelurile, cu 9% si respectiv 7,6% din total

Not: n graficul reprezentnd defalcarea numrului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidentiate numeric doar procentele
semnificative (cel pu in 3%) i, de asemenea, este pstrat aceeai cromatic pentru categorii ca n graficul reprezentnd numrul de unitti
(din stnga figurii).

Exceptnd cazurile rare n care unele uniti nu sunt incluse n lista Ministerului Turismului, desi prezint autorizaii
emise de ctre acesta, situaia general la nivelul judeului Sibiu nu este satisfctoare: peste 30% din capacitatea de
cazare inventariat nu este clasificat conform standardelor Ministerului Turismului. La nivel de jude, pentru 65 de
uniti de cazare neclasificate nu a fost identificat o categorie de confort asumat de structura respectiv; acestea
reprezint 13,5% din totalul capacitii de cazare disponibile n jude.

Nivelul
de
confort
Fara
categorie
1stele
2stele
3stele
4 stele
5 stele
TOTAL

DUP NIVEL DE CONFORT, CONFORM CLASIFICRII SAU ASUMRII DE C TRE UNITI

Numar
unitati

clasificate
% din total Nr locuri
unitati
(capacitate)

% din total
capacitate

Inventariate (total n circuit turistic)

Numarul
% din total
Nr locuri
% din total
Unitati
Unitati
(capacitate)
capacitate
65
12.5%
1745
13.5%

16
171
121
25
4
337

4.8%
50.7%
35.9%
7,4%
1.2%
100

6.6%
38.5%
34.4%
16.5%
4%
100

21
213
179
38
5
521

Sursa : breviar statistic 2010

593
3459
3088
1481
362
8983

4%
40.9%
34.3%
7.3%
1%
100

673
4081
4334
1674
386
12893

5.2%
31.7%
33.6%
13%
3%
100

Cele mai multe uniti ofer un grad de confort sczut (2 stele), urmate ndeaproape de categoria celor cu un grad de
confort mediu (3 stele). La nivel de locuri de cazare disponibile, situaia se inversez, locurile de cazare cu un grad de
confort mediu fiind mai numeroase dect cele cu un grad de confort sczut 4.334 fa de 4.081. De remarcat este si
numrul mare de camere cu un grad de confort ridicat si foarte ridicat (4, respectiv 5 stele), care cumuleaz 2.060 de
locuri de cazare, adic aproximativ 16% din totalul capacitii de cazare din jude

Not: n graficul reprezentnd defalcarea numrului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt eviden iate numeric doar procentele
semnificative (cel pu in 3%) i, de asemenea, este pstrat aceeai cromatic pentru categorii ca n graficul reprezentnd numrul de unitti
(din stnga figurii). Numrul total de unit i n cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numrul de unitti identificate ntruct exist
structuri care ofer cazare n camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numrate de dou ori n cazul defalcrii unit ilor dup
gradul de confort)

Capitolul 4 Analiza circulatiei turistice si preveziunea evoluitei

viitoare

Din urmtorul grafic se poate observa preferina turistilor sosii in judeul Sibiu pentru structurile de cazare de tip
hotel, peste 60% dintre turistii romni alegnd acest tip de cazare; ponderea turistilor strini care au optat pentru
cazarea intr-un hotel a fost mai mare (76%), n detrimentrul unor tipuri de cazare precum motelurile, cabanele si
pensiunile. Procente asemntoare din totalul turistilor (aproximativ 20%), att romni, ct si strini, s-au inregistrat
pentru structurile de tip pensiune turistic urban si rural

Turisti cazati in unitatile de cazare turistica

persoane

Hoteluri
Din straini
Hosteluri
Din straini

2008

2009

2010

2011

2012

147049
61125
-

154784
55865
43
13

165780
53877
-

215089
72381
-

189543
55281
-

Moteluri
Din straini
Vile turistice
Din straini
Cabane turistice si de vanatoare
Din straini
Pensiuni turistice urbane
Din straini
Pensiuni turistice rurale
Din straini
Campinguri
Din straini
Bungalouri
Din straini
Tabere de elevi si prescolari
Din straini
Unitati tip casute
Din straini
Total
Din straini

18697
5519
8723
839
6934
1617
12409
1643
8032
1271
4217
1957
2359
613
6444
78
2
214942
74586

13471
2812
7458
1042
6691
1963
23862
7340
12660
2219
2101
1912
1725
405
4669
1163
43
228627
73614

21389
3077
8070
1466
9411
1334
25924
5980
15189
2994
6372
559
4
252694
68732

33488
5089
7473
960
10250
1778
33094
7986
22519
3858
3701
2311
327925
92052

22922
3236
5735
1568
9606
1373
12600
5719
26884
5000
2303
1510
287103
72177

Sursa: institutul statistic national 2013

Din ultimele 5 ani exista 1.311.291 vizitori din judetul Sibiu din care 381.181 vizitori din straini ocupa 29,07%. In
anul 2012 numarul este 287103 de persoane a crescut 1,336 de ori fata de anul 2008 dar numarul de persoana din
straini in anul 2012 fata de 2008 a cazut 3,33%. Cel mai bun anul pentru turismul in judetul este anul 2011 cu 327925
de persoane din care 92052 de persoane sunt din straini. Pana anul 2012, din cauza reduceri salariale in plus cresterea
taxa si criza economica, numarul turisti total, de asemenea turistii din straini din judet a cazut semnificativ ( 14,22%
din total si 27,53% din straini)

Innoptarile in unitati de cazare turistica

2008

Total
Din straini
Hoteluri
Din straini
Hosteluri
Din straini
Moteluri
Din straini
Vile turistice
Din straini
Cabane turistice si de vanatoare
Din straini
Pensiuni turistice urbane
Din straini
Pensiuni turistice rurale
Din straini
Campinguri
Din straini

368205
124287
231856
101148
25392
8246
32223
3143
11163
2134
22017
3889
11661
2145
8287
2963

2009

2010

2011

2012

369029
123321
241176
96085
82
26
14360
3136
29871
3775
9904
2764
31053
10712
20464
4154
2268
2079

434455
121550
270517
96014
24128
4262
31660
3542
14528
1965
42684
9134
28714
6629
-

530100
157629
336564
121110
38085
6927
30102
4730
14209
2410
54058
13372
42876
9080
-

459342
109996
273575
77991
26863
4248
31917
6270
14395
2255
48180
9610
54267
9622
-

Bungalouri
Din straini
Tabere de elevi si prescolari
Din straini
Unitati tip casute
Din straini

2359
613
23331
116
6

1725
405
14826
2301
185

19278
2946
4

9719
4487
-

6038
4107
-

Sursa: institutul statistic national 2013

Dupa statistic, in privire de innoptire in ultimele 5 ani numarul innoptiri are un mediu de 432226,2 / ani din care
din straini are 29,46%. Anul 2012 fata de 2008 a crescut 1,247 de ori dar fata de 2011 a cazut 15,4% din numarul
total, de asemenea, din straini a cazut 43,3%, asta e o parte din cauza crizei economice a influentat asupra nevoilor
oamenilor pentru turismul .

Analiza circulatiei turistice

Anii

Nr sosiri
(mii) xi

Nr innoptiri
(mii) yi

2008
2009
2010
2011
2012

214,9
228,6
252,7
327,9
287,1

368,3
369
434,5
530,1
459,3

Durata
Mediu sejur
1,714
1,614
1,719
1,617
1,600

Sursa: breviar statistic 2013

Dupa rezultate din tabel, numarul sosiri in judetul Sibiu in anul 2012 fata de 2011 a cazut 40,8 mii de persoane, de
asemenea numarul innoptiri a cazut 70,8 mii de nopti, iar durata mediu sejur sunt aproxomative ( 1,6 zile ). 2012 fata
de 2008 durata mediu a cazut de la 1,714 zile la 1,6 zile, dar nu sosiri a crescut 1,336 de ori si numarul innoptiri a
crescut 1,247 de ori.
Indice mediu : Ix = 1,075
Iy = 1,056

Ritmul mediu Rx = 7,5 %

Ry = 5,6%

Desi, in anul 2012 fata de 2011 turismul judetului e cazut dar in general, in ultimele 5 ani, numarul sosiri si
numarul innoptiri a crescut cu un rism mediu de 7,5%, respectiv 5,6%. Prin indicii putem sa vedem ca dezvoltarea
turistica a judetului chiar daca a avut un an nesucces dar e pe calea sa-si revina. In plus stiuatia economica este stabilita
si a scapat de criza economica, cu strategii de dezvoltare pentru turismul situatia judetului in viitoare va fi mai stabilit
si mai dezvoltat.

Previziune pe 3 ani

Ajustare
Anii
Nr sosiri
(mii) yi
214,9
2008
228,6
2009
252,7
2010
327,9
2011

ti
0
1
2
3

Yi = y1 +
214,9
232,95
251
269,05

.ti

(yi Yi )2
0
18,9225
2,89
3463,3225

Yi = y1 . I ti
214,9
231,0175
248,3438
226,9696

(yi - Yi )2
0
5,8443
18,9764
10186,9456

287,1

2012

287,1

0
3485,135

286,9923

0,0116
10211,7779

= (yn - y1) \ (n 1 ) = (287,1 214,9 ) \ 4 = 18,05 (mii de persoane )

I = 1,075 ( de ori )
Anii

Nr sosiri
(mii) yi

ti

Yi = a + b.ti

( yi Yi )2

2008
2009
2010
2011
2012

214,9
228,6
252,7
327,9
287,1
1311,2

-2
-1
0
1
2

213,5
237,87
262,24
286,61
310,98

1,96
85,9329
91,0116
1704,8641
570,2544
2454,023

a=

= 262,24

b=

)2 = 24,37

Dupa rezultatea a 3 metode de ajustare se obtine ca metode trend liniar (a 3-a) este metode cea mai buna, a dat rezultatul
cel mai mic (2452,023),iar celalalte au dat 3485,135 si 10211,7779. Previziune se va face conform metodei trendului
linar.
Anii
2013
2014
2015

ti
3
4
5

Yi = a + b.ti
335,35
359,72
384,09

V. Solutii de valorificare a potentialului turistic

1.

Obiective generale propuse pentru dezvoltare turismului din judetul Sibiu

- repertorierea si analiza permanent a potentialului turistic;

- reabilitarea, conservarea si valorizarea resurselor cu important turistic;
- cresterea competitivittii si imbunttirea imaginii turistice a judetului Sibiu la nivel national si international;
- dezvoltarea formrii instituionale, continue si practice a resurselor umane din turism;
- favorizarea dialogului, a sinergiei si repartizarea diferitelor misiuni de amenajare, promovare si
comercializare intre structuri, operatorii si institutiile publice si private cu implicare si activitate in turism;
- monitorizarea pemanent a industriei turistice judetene.

2.
-

Rezultatele la care ne propunem sa ajungem

o baza de date judetean, permanent actualizat, privind capitalul turistic al judetului Sibiu;
patrimoniul cultural, istoric si traditional reabilitat, conservat i valorizat din punct de vedere turistic;

recunoasterea judetului Sibiu ca destinatie turistic competitiv pe pietele nationale si internationale;

posibilitti de formare n turism satisfctoare din punct de vedere practic si calitativ;
dialog voluntar si permanent intre operatori, structuri si institutii implicate in turism si delimitarea clar a
rolurilor fiecruia dintre acestia;
- industria turistic coordonat si monitorizat in parteneriat public-privat

3.

Masurile urmarite pentru dezvoltarea turismului

Pentru a ajunge la rezultatele propuse, este necesar o relaionare si coordonare permanent a celor 5 msuri
din schema de mai sus.
De asemenea, domeniile conexe, care influeneaz turismul din judeul Sibiu (infrastructura de acces si dotrile
tehnice, mediul inconjurtor, dezvoltarea rural, piata fortei de munc, amenajarea teritoriului, comunicatiile, etc),
sunt analizate n cadrul celorlalte prioritati din strategia si vor fi permanent urmrite in relatia lor cu turismul.
Msura 1. Repertorierea, reabilitarea si conservarea capitalului si a infrastructuri turistice
- Repertorierea permanenta a resurselor turistice judetene si a necesitatilor de dezvoltare;
- Construirea, modernizarea, dezvoltarea, semnalizarea si ntretinerea infrastructurii turistice de baz si a
resurselor turistice judeene;
- Cezvoltarea turismului de nis (turism cultural, sportiv, de afaceri, incentive, de conferine, agroturism,
ecoturism, etc);
- Conservarea patrimoniului cultural, istoric si etnografic.
- Inventariere si diagnosticare permanent a resurselor cu potential turistic din judet
- Reabilitarea infrastructurii turistice generale
- Reabilitarea infrastructurii turistice specifice tipurilor de turism practicate in judet
Msura 2. Cresterea competitivittii pe pieele nationale si internationale
- Rentabilizarea si diversificarea activittii turistice;
- Alinierea industriei turistice a judeului Sibiu la standardele de calitate si securitate internationale;
- Extinderea sezonului turistic
- Promovarea unitar si diversificat a resursele turistice existente prin mijloace si instrumente de calitate.
- Profesionalizarea si diversificarea serviciilor si produselor turistice
- Promovarea produselor si serviciilor turistice ale judetului:
Msura 3. Formarea resurselor umane
- Dezvoltarea si diversificarea structurilor si a tipurilor de formare in turism si sprijinirea adaptrii lor la cerintele
pieei turistice;
- Incurajarea formrii continue si practice pentru operatorii din turism;
- Imbunttirea calitativ a programelor de formare in turism;
- Imbunttirea practicilor de management turistic;
- Satisfacerea nevoilor de formare ale operatorilor si structurilor din turism.
- Pregtirea si perfecionarea in turism (programe educationale institutionale)
- Perfectionarea informal
- Formarea de expertiza in turism

Msura 4. Stimularea parteneriatului public-privat in turism

- Crearea unui cadru de reflectie, dezbatere, decizie si aciune public-privat, voluntar, intre toate sectoarele cu
important pentru turism
- Coordonarea initiativele de acelasi tip cu implicatie in turism si monitorizarea lor;
- Favorizarea si susinerea initiativelor de asociere profesional a factorilor implicati in turism;
- Cresterea rolului Asociatiei Judeene de Turism Sibiu de coordonator al parteneriatelor judetene in turism.
- Formarea unui cadru de reflectie, dezbatere si aciune:
- Actiuni parteneriale de informare destinate operatorilor, structurilor i institutiilor implicate n turism .
Msura 5. Dezvoltarea i permanentizarea aciunilor de monitorizare i control n turism.
- Dezvoltarea i integrarea de practici i instrumente eficiente de monitorizare i control
- Cresterea responsabilitii Asociatiei Judeene de Turism Sibiu n monitorizare i control in industria turistic
- Descurajarea practicilor ilegale.