UNIVERSITATEA CREȘTINĂ ”DIMITRIE CANTEMIR”

MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

DISCIPLINA TEHNICI ȘI TACTICI DE COMUNICARE ȘI NEGOCIERE ÎN TURISM

STRATEGII DE COMUNICARE DE
MARKETING PENTRU LANSAREA
DESTINAȚIEI TURISTICE SIBIU
-Turismul gastronomic -

Autori:
Alexandra Muşat
Ştefania Lăzăroiu
Ana-Maria Nicolae
Mirela Voicu
Cristina Pădure
Anul I, sem. 1,

BUCUREȘTI, 2019
 CUPRINS

Introducere 3
CAPITOLUL 1. DESTINAȚIA TURISTICĂ X. SCURT ISTORIC. 4
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI SIBIU 6
CAPITOLUL III. PROFILUL TURIȘTILOR VIZAȚI – TARGETUL 9
3.1. Identificarea nevoii pe piața turistică din România 9
CAPITOLUL IV. STRATEGII DE COMUNICARE PRIVIND LANSAREA DESTINAȚIEI
TURISTICE X 13
CONCLUZII 14
BIBLIOGRAFIE 15
Introducere

Sibiul este o bijuterie medievală mai ales datorită atracțiilor turistice extrem de ofertante pe
care le pune la dispoziția turiștilor curioși să-l exploreze. Idilicul oraș este locul perfect
pentru a te aventura și a vizita tot ceea ce îți apare în cale.

De la piețele spațioase la muzee fascinante, catedrale și biserici impresionante, castele și

stațiuni montane care te primesc cu brațele deschise, o gastronomie interesantă, tradiții și
obiceiuri fascinante și multiple oportunități de cazare, Sibiul are tot ceea ce-i trebuie unui
turist aventurier, însetat de cunoaștere. Pe parcursul acestei prezentări vă promitem că vă
vom face să vă îndrăgostiţi de acest minunat oraş.
CAPITOLUL 1. DESTINAȚIA TURISTICĂ X. SCURT ISTORIC.

Sibiu este un oraș cu o existență foarte veche, prima mențiune documentară referitoare la ținururile
acestuia datând încă din 1191. Tocmai această existență longevivă a ajutat Sibiul să progreseze,
ajungând ceea ce este astăzi, un ținut medieval foarte bine conservat, ce se poate mândri cu o istorie
bogată și cu obiective turistice valoroase.
Sibiul s-a remarcat prin aspect, tradiții și obiceiuri, fapt care a condus la numirea acestuia
drept oraș cultural. Însă, întorcându-ne în trecut descoperim că
perioada medievală s-a caracterizat în Sibiu printr-o dezvoltare
economică constantă, susținută în principal de existența
breslelor, așa zisele asociații de meșteșugari împărțite pe
diferite meserii. În ținuturile sibiene au existat circa 40 de
bresle. De aceea, arhitectura medievală sibiană se impune,
chiar și în prezent, căci în spatele ei încă se mai resimt anii
grei de muncă ai meșteșugarilor.

Astăzi ,mai putem admira martorii tăcuți ai vechiului Sibiu, și anume monumente istorice,
căci ele au rezistat eroic trecerii timpului și acum își odihnesc temeliile pe ținutul uneia dintre cele
mai căutate destinații turistice din România. Nu degeaba, în 2007 Sibiu a fost desemnată Capitală
Culturală Europeană, alături de Luxemburg.

Să nu uităm însă de ceea ce oferă viață întregii regiuni,

respectiv tradițiile și obiceiurile sibiene, atât de bine
conservate încât au dus la numirea acesteia în 2019 drept
regiune gastronomică. Municipiul Sibiu se află pe lista
celor mai autentice gusturi din întreaga Europă pentru că,
pe lângă viața cosmopolită pe care o oferă prin spectacolele în aer liber, prin monumentele care te
înconjoară oriunde ai fi și ritmurile moderne din piețele istorice, se resimt puternic şi miresmele
preparatelor tradiționale pregătite cu pasiune la târgurile cu profil specific.

Bineînțeles, specificul gastronomic al Sibiului a fost

puternic influențat de populațiile germane sosite aici cu
câteva secole în urmă. Printre ingredientele cele mai des
folosite de către locuitorii acestui ținut în preparatele
tradiționale se număra: tarhonul, chimenul, scorțisoara, merișoarele, acestea fiind elemente comune
cu cele ale bucătăriei l​uxemburgheze.

Drept concluzie, Sibiu este locul perfect pentru escapadele de orice fel, fiind cu adevărat o bijuterie
medievală de neratat. Frumoasa destinaţie din inima Transilvaniei se prezintă astăzi în faţa turiştilor
de pretutindeni cu atracţii turistice extrem de ofertante care satisfac nevoile călătorilor însetati de
cunoaştere.
CAPITOLUL II. ANALIZA SWOT A JUDEŢULUI SIBIU

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

● Judeţul Sibiu şi-a câstigat statutul ● Pregătirea insuficientă privind
de Capitală Culturală Europeană în antreprenoriatul în turism
anul 2007 ● Inexistenţa informaţiilor cu
● Ofertă turistică bogată în raport cu privire la obiectivele culturale
celelalte judeţe din judeţ într-un format digital
● Gatronomia recunoscută ● Majoritatea obiectivelor din
(brânzeturi, specialităţi din carne, judeţ sunt în stare avansată de
deserturi sau băuturi) degradare
● Multitudinea de structuri culturale, ● Slaba implicare a comunităţilor
precum, Teatrul pentru copii şi în salvarea monumentelor
tineret “GONG”, Filarmonica de ● Monumentele turistice ale
Stat, revista “Transilvania”, judeţului nu sunt incluse în
Muzeul Naţional “ASTRA”, circuitele turistice
Biblioteca “ASTRA” ● Nu există suficiente resurse
● Diversitatea cultural-religioasă a financiare pentru reabilitarea şi
patrimoniului prin monumente şi protecţia patrimoniului cultural
culte religioase (evanghelic, ● Nu există un management
ortodox, greco-catolic, luteran) admistrativ local
● Sibiul deţine cele mai valoroase ● De asemenea, judeţului Sibiu
situri la nivel mondial, cum ar fi, se confruntă cu o lipsă de
Valea Viilor sau Biertan, personal specializat
aparţinând UNESCO ● Lipsa de interes şi promovare,
● Bogăţia constă în varietatea şi dar şi de cunoaştere
diversitatea acestui patrimoniu
 reprezentat prin meşteşuguri, ● Infrastructura deficitară care
sărbători tradiţionale, obiceiuri şi împiedică turiştii să ajungă în
tradiţii, dar şi târguri şi expoziţii diferite zone culturale
● Fiecare localitate din judeţ deţine ● Scăderea interesului în ceea ce
un cămin cultural priveşte cinematografia şi
● Multitudinea de festivaluri: Sibiu teatrul
Fashion Days, Sibiu Jazz Festival, ● Degradarea faţadelor clădirilor
Feeric Fashion Week, TIFF Sibiu, din centrele istorice protejate.
Cycling Tour, Sibiu Rally
Challenge, Cibinfest, Târgul de
Crăciun şi multe altele.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
● Extinderea domeniului cultural şi a ● Continuarea degradării fizice a
altor ramuri, precum ecoturismul patrimoniului atât prin lipsa
sau sporturile extreme unor investiţii urgente în
● Valorificarea gastronomiei locale reabilitarea monumentelor
● Fructificarea istoriei bogate a istorice
Sibiului ● Degradarea peisajului cultural
● Promovarea legendelor şi a şi natural prin amplasarea unor
obiceiurilor populare investiţii poluatoare
● Înfiinţarea de parteneriate pentru ● Slaba accesare de fonduri
dezvoltarea centrelor istorice la pentru programele culturale
nivel judeţean şi regional ● Competiţia mare la nivel
● Creşte interesul sectorului privat gastronomic
pentru implicarea în restaurarea ● Pierderea identităţii locale prin
patrimoniului cultural creşterea migraţiei
● Atragerea forţei de muncă
● Intensificarea relaţiilor de ● O puternică competiţie pentru
cooperere internaţională accesarea fondurilor pentru
● Conştientizarea comunităţilor şi reabilitarea infrastructurii
administraţiilor în păstrarea rutiere şi a reţelelor de apă şi
tradiţiilor şi evenimentelor locale canalizare în defavoarea
● Implicarea specialiştilor în reabilitării infrastructurii
salvarea, conservarea şi cultural (cămine cultural,
promovarea patrimoniului cultural bibliotecile publice locale,
immaterial centre cultural, teatre, muzee)
● Atragerea turiştilor datorită ● Lipsan evenimentelor privind
evenimentelor practicate. gastronomia
● Lipsa practicării de sporturi
extreme.
CAPITOLUL III. PROFILUL TURIȘTILOR VIZAȚI – TARGETUL

(profil psihogafic, demografic)

3.1. Identificarea nevoii pe piața turistică din România
Segmentarea pieţei reprezintă, în opinia noastră, agregarea unor grupuri distincte de
consumatori, numite segmente de piaţă. Criteriile de segmentare folosite în turism sunt:
a) criterii sociologice: vârstă; sex; origine; religie; poziţie socială, profesie, venit; stare civilă;
nivel cultural.
b) criterii de comportament turistic (obiceiuri de călătorie):
●motivul voiajului/scopul vizitei (agrement, odihnă, tratament, cultură,
religie);
●dependenţa turistului de destinaţie;
●gradul de fidelitate faţă de o anumită destinaţie turistică (care se explică fie
printr-un nivel înalt al satisfacţiei obţinute de turist în urma consumării efective a
serviciilor, fie prin tendinţa acestuia de a minimiza riscul presupus de schimbarea
destinaţiei turistice – de o destinaţie necunoscută încă);
●numărul şi tipul regiunilor vizitate;
●îndepărtarea faţă de destinaţie;
●durata sejurului;
●structura cheltuielilor;
●perioada călătoriei;
●cazarea aleasă;
●mijlocul de transport folosit (autoturism personal, autocar, tren, avion,vapor);
●forma de turism practicată;
●utilizarea sau nu a unei agenţii de turism;
●dependenţa turiştilor faţă de data vacanţei;
●formele de petrecere a timpului liber al turiştilor la locul de sejur;
●caracteristicile vizate cu precădere, în funcţie de care pot fi identificaţi clienţi
atraşi în primul rând de: obiectivul turistic, itinerar, condiţiile de cazare şi
alimentaţie, tarife, siguranţă, mijloacele de agrement etc.;
●modalitatea de finanţare a călătoriei;
 ●perioada de realizare a programelor de vacanţă şi rata (frecvenţa) solicitării
serviciilor, stabilită în funcţie de comportamentul trecut al turiştilor conduc la
identificarea următoarelor segmente:
− turiştii la prima vizită sunt interesaţi de tot ceea ce reprezintă o
atracţie în cadrul destinaţiei (de obicei, aceştia sunt foarte tineri);
− turiştii la a doua vizită, care preferă să desfăşoare activităţile lor
favorite pe parcursul întregului sejur, care, de regulă, este mai lung;
− turiştii la a treia (sau a n-a) vizită, care sunt foarte activi pe timp de zi
şi relativ inactivi noaptea, cheltuindu-şi banii mai ales pe cazare şi masă (de
regulă, persoane în vârstă);
− turiştii fideli, care, dispunând de venituri mai mari decât ceilalţi şi
fiind de vârste mai înaintate, s-au obişnuit, în timp, cu o anumită destinaţie
turistică, nemaipunându-şi problema schimbării ei.
● destinaţia călătoriilor din anii precedenţi;
● circumstanţele subiective (opinii, motivaţii);
● atitudinea faţă de oferta turistică (nonclienţi, ignoranţă, clienţi
potenţiali, clienţi efectivi etc.);
● rolul deciziei de cumpărare;
● numărul participanţilor (piaţa turismului independent/individual şi
piaţa turismului de grup).
Un alt criteriu de segmentare a pieţei turistice utilizat pe larg în practică şi menţionat în teorie
îl constituie ţara de origine a turistului.
Comportamentul turiștilor
S-a identificat modelu comportamental, adică modul în care turiştii intenţionează să se
comporte pe parcursul efectuării consumului turistic, ce servicii consumă, ce categorii de mijloace
folosesc (pentru cazare, transport, agrement), compoziţia grupului care călătoreşte, numărul de
înnoptări, tipurile de cazare, mijloacele de transport, locurile vizitate, folosirea Management &
marketing 90 intermediarilor, serviciile turistice utilizate, activităţile practice, perioada din an, tipul
sejurului (weekend, vacanţa principală etc).
a) Turistul sedentar-retras. Nivelul veniturilor sale este redus şi, ca urmare, în timpul
voiajului se va caza în structuri de primire turistică de categorie mijlocie, dar care să
asigure o anumită categorie de confort şi servicii. Pe parcursul sejurului urmăreşte
 să-şi păstreze obiceiurile. Acordă importanţă suvenirurilor ca dovadă a efectuării
voiajului.
b) Turistul sedentar-mobil combină turismul de odihnă cu cel de descoperire. Are un
nivel al veniturilor mediu sau ridicat şi vârste cuprinse între 30 şi 50 de ani. Pe timpul
sejurului caută să practice sporturi diverse. În timpul voiajului este interesat de
contactul cu populaţia locală şi de vizitarea obiectivelor culturale.
c) Turistul itinerant caută în primul rând evadarea culturală şi socială. ă. Aparţine unei
elite cu venituri ridicate care-i permit să călătorească. Acest segment de piaţă se
împarte în două categorii de vârstă, cu comportament diferit: cei între 30 şi 70 de ani,
care preferă turismul în grupuri organizate, şi cei între 20 şi 50 de ani, care practică
turismul în mod individual sau în grupuri mici. Aceşti turişti utilizează mijloace de
transport rapide şi vizitează tot ceea ce este subliniat în ghidurile turistice. Durata
voiajului lor este de două până la trei săptămâni, însă această clientelă este puţin
numeroasă
d) Turistul nomad caută contactul direct cu natura şi populaţia locală, are un nivel de
pregătire ridicat (uneori ca autodidact). De obicei este tânăr, dar regăsim în acest
segment de piaţă turistică toate categoriile de vârstă. Motivaţiile specifice variază în
funcţie de turist: evadarea din cotidian şi aventura, voiajul cu scop religios, artistic sau
artizanal. Avem de-a face cu turişti individuali sau în grupuri mici cărora le plac
improvizaţiile şi cazarea la particulari (în pensiuni familiale). Clientela este deschisă
experienţelor culinare şi folclorului autentic. Numărul turiştilor nomazi a început să
crească după anii ’70.
Principalele pieţe de unde provin turiştii străini sunt cele europene, în special Germania, ţările
nordice, Franţa, Italia şi Marea Britanie. Din afara Europei, cei mai mulţi turişti vin din Japonia,
SUA şi Canada. Oficialii ANAT au spus că de pe aceste pieţe se înregistrează o creştere constantă
de 25% pe an.

Figura … Variabilele demografice versus variabilele psihografice

Sursa:
https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwiQqdKux
aPmAhUluqQKHXdWBtIQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.barilliance.com%2Fpsy
chographic-segmentation%2Fpyschographics-vs-demographics%2F&psig=AOvVaw1zW6mMvfIK
KJa33bxujhs8&ust=1575808001829340
 CAPITOLUL IV. STRATEGII DE COMUNICARE PRIVIND
LANSAREA DESTINAȚIEI TURISTICE SIBIU

Inbound versus Outbound marketing

Sursa:
https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwiSh
pqwxqPmAhWJM-wKHUOTADUQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.slideshar
e.net%2Fwaypostmarketing%2Finbound-vs-outbound-marketing-what-is-the-difference&psi
g=AOvVaw3DYtBof8soRL6pP-IrMc4X&ust=1575808426475914

Pe lângă frumusețile pe care le oferă Sibiul în materie de obiective turistice, acesta vine și cu o
gamă largă de tradiții și obiceiuri, pe care cetățenii le expun cu mândrie turiștilor.
 Așadar, o strategie foarte bună de lansare a acestei destinații turistice s-ar putea concretiza
cu succes în promovarea tradițiilor culinare din ținuturile sibiene, evident puse față în față cu
tradițiile culinare ale altor destinații turistice preferat de călători.

În comparație cu alte desținatii turistice, gastronomia sibiană se distinge prin diversitatea

preparatelor culinare ce poarta amprente culturale ale comunităților de români, sași, landleri,
maghiari, armeni, rromi și mai recente, influențe ale bucătăriilor europene (italienești, franceze),
respectiv asiatice.

Mărginimea Sibiului, patria brânzeturilor de oaie

Această zona este într-adevăr un univers al gusturilor autentice de brânzeturi de oaie (brânză de
burduf de munte, urdă, telemea), brânzeturi de bivoliță (Sadu), preparate din carne de porc (pomana porcului,
ciorbă de porc cu tarhon), păstrăv de munte (Răşinari, Gura Râului, Râu Sadului). Siropurile și dulceţurile
din fructe de pădure, plăcintele cu fructe din livezile tradiționale, uscăţele sau lichiuri completează si ele
mesele îmbelșugate în pensiunile şi restaurantele regiunii.

Țara Oltului-ținutul cartofului şi al păstrăvului de munte

Legătura puternică pe care regiunea o păstrează cu trecutul său se reflectă şi în bucătărie. Mese cu
specialități locale — tapșele, scoverzile sau mămăliga dreasă —pot fi gustate la pensiunile rurale. Specialități
cu gălbiori și cartofi aduși în Transilvania de baronul Samuel von Brukenthal se gătesc la reședința sa de vară
din Avrig. La păstrăvăria Albota, majoritatea produselor și băuturilor provin din ferma proprie. Se
recomanda aici ciorba gulaș de bivoliță sau iedul la ceaun cu tarhon.
 ​Valea Târnavelor - Țara Vinului
Dealurile în terase amintesc de podgoriile Târnavei şi de renumita Weinland-Ţara Vinului.
Soiul local, Neuburger, adus de cistercieni în secolul XII, se găsește și azi în satul Richiș. De
asemenea, noii ambasadori culinari sunt brânzeturile de capră (Târnava) și artizanale (Moșna),
porcul de Bazna, varza de Moșna, sucul de mere de la Mălâncrav, alcooluri de fructe (Șeica Mică),
siropuri și dulcețuri de la Alma Vii.

Țara Secașelor - Țara Pâinii și a vinurilor Gorgandin

Se distinge prin brutăriile ce produc pâine ardelenească cu maia tradițională (Alămor, Ocna
Sibiului) și cozonac la metru (Șura Mică). La Apoldu de Sus, la domeniul Viticol Apold Gorgandin,
s-a reînceput producţia de Sauvignon Blanc, Traminer Aromatico, Pinot Grigio, Pinot Gris Riesling
Italian, Muscat Ottonel.

În continuare vom prezenta un top al celor mai bune destinații europene în materie de gastronomie,
pentru a putea observa faptul că majoritatea se folosesc doar de o singură nișă pentru a se face remarcați,
preparatele oferite ca specialități fiind relativ comune cu cele întâlnite și în alte colțuri ale lumii. De
asemenea, gustul tradițional românesc este unul autentic, ceea ce reprezintă în mod cert un avantaj
competitiv.
 Destinație Specialități locale Fotografii

Porto, Portugalia Vinul de Porto,

fructele de mare

Amsterdam, Brânzeturi Gouda/

Olanda olandeze

Bologna, Italia Tortellini și tagliatelle

handmade

Samodor, Croatia Prajitura Kremșnit

Santorini, Grecia Musaca

 Paris, Franta Patiseria franțuzească

Lucerna, Elveția Brânza elvețiană

Veneția, Italia Sardine marinate

prăjite cu ceapă, piure
și stafide

Londra, Marea Fish & Chips

Britanie

Marsaxlokk, ​Malta Fructe de mare

 Viena, Austria Ștrudel cu mere

Lisabona, Portugalia Pasteis de Nata, turtă de

ouă prăjită cu scorțișoară

Berlin, Germania Gogoși germane

(Berliners)

Istanbul, Turcia Street food

Florența, Italia Vin, ulei de masile, trufe,

sparanghel
 Drept urmare, analizând cele enumerate, la prima vedere remarcăm diferențe la nivel de plating.
Dacă specialitățile sibiene tind mai mult către tradițional, rural, specialitățile locale de mai sus au un aer mai
elegant, rafinat, ducând cu gândul la restaurantele selecte.

Cu toate acestea, turiștii caută diversitate, iar ținuturile sibiene au moștenit această caracteristică
importantă. Mai mult, în spatele tuturor acestor preparate stau rețetele transmise din generație în generație,
dar și dorința oamenilor de a păstra amintirea strămoșilor.

Mai mult, pentru a putea face cunoscute tradițiile culinare, putem apela fără doar și poate la
evenimentele sau festivalurile gastronomice, care reprezintă strategia ideală pentru atingerea acestui obiectiv,
întrucât cum te poti convinge și mai mult că aceste specialităti sunt cu adevărat aparte, dacă nimeni nu îți
oferă ocazia de a gusta și de a cunoaște istoria din spatele fiecărui preparat?

Topul celor mai bune locuri gastronomice

Ştiaţi că oamenii iubesc mâncarea? Studiile arată că oamenii care adoră mâncarea, sau care sunt pasionaţi
de arta culinară sunt printre cei mai tari oameni. Totusi, aceştia se împart în 2 categorii : cei care preferă
mâncarea bună, fină, si cei care preferă să se ,, porcească”, cu orice fel de mâncare. Un alt studiu ne spune
că bărbaţii preferă mai mult o parteneră cu care să meargă să savureze o pizza, o ceafă de porc ,îngheţată,
sau chiar junk food, decăt o parteneră care se limiteză la a consuma salate . Însă gusturile nu se discută, şi
fiecare este liber de a se bucura de mâncarea care îi încântă papilele gustative.Cert este că mâncarea aduce
oamenii împreună, mâncarea bună!

Mai jos regăsim 10 curiozităţi despre mâncare, iar mai apoi vom regăsi topul destinaţiilor gastronomice
din Europa preferate de turişti, împreună cu preparatele specifice acestor destinaţii.

​ Atenţie! Imaginile regăsite pot provoca pofte!

10 curiozităţi despre mâncare​:

1.​ ​ Î​ n timpuri îndepărtate, boabele de cacao erau folosite ca monedă.

2.​ Ketchup-ul era considerat medicament în anii 1800.

​
3.​ Îngheţata pe băţ a fost inventată de un puşti de 11 ani, în 1905.
​

4.​ ​Cel mai scump fruct din lume este un pepene galben vândut în Japonia, la licitaţie,
pentru peste 23.000 de dolari.

5.​ Unul dintre cele mai hidratante alimente este castravetele: 96% apă
​

6.​ Există peste 7500 de soiuri de mere în toată lumea.

​

7.​ ​Cea mai veche dovadă a inventării supei datează din anul 6000 ÎC. Şi era gătită din
carne de hipopotam.

8.​ Mazărea este unul dintre cele mai populare toppinguri pentru pizza, în Brazilia
​

9.​ ​În 1889, italienii au inventat pizza Margherita. Se spune că numele preparatului a fost
dat în onoara reginei Margherita.

10. Francezii consumă 500.000.000 de melci în fiecare an.

​Topul destinaţiilor gastronomice:

Portugalia

​AMSTERDAM
 Bologna,Italia

Samobor,Croaţia

Santorini,
Grecia
 Paris,Franţa

Lucerna, Elveţia

Istambul, Turcia
CONCLUZII

​În concluzie,​călătoria ta prin Sibiu ar putea începe din centrul istoric, este punctul zero al
orașului, plin de străzi și presărat cu clădiri monumentale vechi, din care ajungi cu mare
ușurință la toate obiectivele turistice pe care le ai în vizor. Din centrul vechi al Sibiului, poți
ajunge rapid în 3 dintre cele mai renumite piețe de aici: Piața Mică, Piața Mare și Piața
Huet, dar și la alte atracții turistice extrem de populare.
​ ibiului îi place să iasă în lumea largă. Dacă mulți străini au auzit de România prin 
S
intermediul ​Festivalului Internațional de Teatru Sibiu, FITS​ (care se desfășoară din anul 
1994, a ajuns la ediția 25!; de fapt, prima ediție neoficială, a fost în 1993), apoi în anul 
2007 când a fost C ​ apitală Culturală Europeană​, iată că anul acesta a venit rândul 
gastronomiei locale. 
BIBLIOGRAFIE

1. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwjT59qltqPm
AhUD-6QKHUrSBE8QjRx6BAgBEAQ&url=http%3A%2F%2Fzambetsisanatate.ro%2F2016%2F10%2F1
7%2Flisabona-pentru-gurmanzi%2F&psig=AOvVaw3w-YS9HXVgqnlT268LIlHH&ust=1575804207924
050
2. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwiWht7XuKP
mAhUDDewKHay8CloQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.thrillist.com%2Feat%2Flos-angel
es%2Fbeverly-hills%2Fbest-italian-restaurants-los-angeles-california&psig=AOvVaw1UV2Jh1tDkbYV
Kd4X7qRwo&ust=1575804791157737
3. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwjew4DBuaP
mAhXMzKQKHd6lCqAQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.croatiaweek.com%2Frestaurant-
week-croatia-returns-this-week%2F&psig=AOvVaw0IutVVjOON8k-q5fdFHK0c&ust=1575805048950
920
4. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwisoo-PuqP
mAhXE6qQKHUcUADMQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.pinterest.com%2Fpin%2F1803
55160052985505%2F&psig=AOvVaw1u2SC_zFwtxjGia_Ruc219&ust=1575805240225886
5. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwidtr3RuqP
mAhUqMewKHU98CmUQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.ecuisine.ro%2Fpreparatele-sp
ecifice-bucatariei-franceze%2F&psig=AOvVaw23m5-1vsnhsZaSIs1UaSqF&ust=1575805291206133
6. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwjvgebxuqP
mAhWQ5aQKHcCmCWYQjRx6BAgBEAQ&url=https%3A%2F%2Fwww.veltra.com%2Fen%2Feurope%
2Fswitzerland%2Flucerne%2Fctg%2F160441%3Afood_wine_and_gastronomy%2F&psig=AOvVaw38
frG18xw6pFSHUWFZgBY9&ust=1575805431844529
7. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwiegb3Ru6P
mAhUIjqQKHU33CcwQjRx6BAgBEAQ&url=http%3A%2F%2F42maslak.com%2Fen%2Fturklezzetmuz
esi%2F&psig=AOvVaw19w7FOL96kNJY8lH4-i5GR&ust=1575805643723501
8. https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=2ahUKEwjNmvqXwK
PmAhVSqaQKHWiLBvgQjRx6BAgBEAQ&url=http%3A%2F%2Fwww.symbols-n-emoticons.com%2F20
15%2F10%2Fha-ha-ha-smiley.html&psig=AOvVaw175wyFlS3CQFPHDjtegP1W&ust=1575806865520
259
9. http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/25.pdf
10. http://enciclopediaromaniei.ro/
11. http://patrimoniu.sibiu.ro/
12. https://www.google.com/url?sa=t&source=web&rct=j&url=http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uplo
ads/2015/10/strategia-anexa-31.pdf&ved=2ahUKEwj8j8vnyPjlAhXKQUEAHREeDzoQFjAAegQIBBAB
&usg=AOvVaw2TBC85mZ0I94cK0M1eJNx2
13. https://sibiu100.ro/administratie/155184-sibiul-isi-depune-candidatura-pentru-european-best-dest
ination-2020/
14. https://web.whatsapp.com/
15. http://www.sibiu-turism.ro/
16. http://www.thestreet.com/