ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATE DE ECONOMIE

CAMPANIE RELATII PUBLICE

PROMOVAREA TURISMULUI IN BUCOVINA

Bucuresti,2009 1
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Scopul acestui proiect este crearea unei entitati eficiente in turism in masura sa asigure
promovarea globala si centralizarea ofertei de turism a Bucovinei.
Bucovina este printre cele mai atractive si frecventate zone turistice de pe harta României.
Nu intamplator de altfel, aceasta zona, vestita astazi in intreaga lume, a fost distinsa in anul
1975 cu premiul international “Pomme d’Or” de catre Federatia Internationala a Ziaristilor si
Scriitorilor de Turism, iar multisecularele monumente de arhitectura cu fresce interioare si
exterioare din acest colt de tara au fost trecute de UNESCO in lista monumentelor de arta
universala.

DEFINIREA PROBLEMEI

Probleme critice care influenţează asupra activităţii turistice:

• Destinaţia turistică Bucovina este inclusă în 80-90% din circuitele turistice din
România, însă, în general, este considerată o zonă de tranzit deoarece durata medie de
şedere a turiştilor aici este de 1,5 nopţi;
• Lipsa unei mărci turistice ”Bucovina”;
• Raportul dintre preţul produselor turistice şi calitatea serviciilor prestate;
• Lipsa unei politici eficiente de promovare a Bucovinei;
• Lipsa centrelor de informare şi promovare a Bucovinei;
• Preocupări reduse în dezvoltarea micilor meşteşuguri artizanale şi a reţelei de
distribuţie de produse artizanale specifice;
• Situaţia infrastructurii rutiere şi de comunicaţie.
Alte motive pentru care Bucovina se confrunta cu un numar mic de turisti sunt:
Procedura greoaie de obţinere a vizelor a împuţinat turiştii din Ucraina şi R. Moldova
Pentru că nu există decât o singură structură, care are pârghiile necesare de verificare a
legalităţii funcţionării pensiunilor şi hotelurilor, în judeţ a luat amploare practicarea
turismului la negru.
Potrivit statisticilor, aproximativ 200.000 de turişti ne-au vizitat în anul 2006, 23% dintre
aceştia fiind străini, în mare parte francezi, polonezi şi germani.

Bucuresti,2009 2
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

O altă problemă ar fi drumul spre Ardeal, care, din cauza gropilor, a determinat marile a-
genţii de turism din Constanţa, Cluj şi Bucureşti să renunţe la turul mănăstirilor. Nu le
convine să trimită un autocar de 400.000 de euro pe acest drum”, a precizat şeful Servi-ciului
de informare turistică.
Totuşi, cel mai bine vândut pachet turistic din judeţul Suceava rămâne Turul Mănăstirilor,
mai exact al locaşelor de cult din patrimoniul UNESCO.
Din 2010, diversele atracţii turistice bucovinene vor fi promovate unitar, în cadrul unui
program cultural-artistic care poartă denumirea de ANUL BUCOVINA. Iniţiatorii şi
organizatorii amplului eveniment sunt ROMEXPO SA Bucureşti şi Camera de Comerţ,
Industrie şi Agricultură Suceava, în parteneriat cu Consiliul Judeţean Suceava, Prefectura
Judeţului Suceava, Primăria Municipiului Suceava, Centrul Economic Bucovina,
Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţiului, Primăria Vatra Dornei, Primăria Gura Humorului,
Primăria Suceviţa, ANTREC Suceava, OPTBR, ANAT România, Asociaţia pentru Turism
Bucovina, Centrul de Informare Turistică – Info Turism, Complexul Muzeal Bucovina,
Direcţia Silvică, Vacanţe în Bucovina, Studium IPI Bucovina, cu sprijinul Camerei de
Comerţ şi Industrie a României, Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi
Ministerului pentru IMM, comerţ, turism şi profesii liberale.
Concret, toate manifestările care au loc în judeţul Suceava, începând din această vară şi până
în vara anului 2011 au fost centralizate sub umbrela unui singur eveniment de amploare,
ANUL BUCOVINA.
De menţionat că cheia de boltă a acestei salbe de manifestări o va reprezenta Târgul de
Turism al Bucovinei, organizat la noul complex expoziţional din Suceava, în perioada 14 -
16 septembrie 2010.

ANALIZA DE PIATA

Concurenta pe piata turistica este foarte mare datorita zonelor dezvoltate din alte tari ,dar
mai ales ofertelor. Ca in fiecare an, punctul forte al vacantelor in strainatate este reprezentat
de preturile competitive, in unele cazuri pe picior de egalitate cu cele din tara, daca nu chiar
mai acceptabile.
Conform reprezentantilor agentiilor de turism, romanii isi aleg pentru perioada sarbatorilor
excursii in Praga, Budapesta sau Viena. Vacantele in tara, in nordul Bucovinei sau pe Valea

Bucuresti,2009 3
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Prahovei sunt puse pe locul doi. "Numarul celor care opteaza pentru un sejur in exterior este
mai ridicat. Un Craciun , cu doua nopti cazare la Budapesta si trei la Praga, cu mic dejun
inclus, ajunge la 220 Euro, in timp ce in Bucovina ajunge 14-15 milioane lei", a explicat
Bebe Romantov, patronul agentiei de turism Net Turism. Si Austria se situeaza printre
primele optiuni al romanilor, alegerea fiind motivata de sezonul de iarna, partiile din aceasta
tara fiind cele mai cautate. De exemplu, o oferta de sarbatoare in Austria, la Salzburg, care
include sase nopti de cazare, cu mic dejun si cina, cu sauna, poate ajunge la un cost total sub
cel al unei excursii(180-1.220 Euro de persoana) la un hotel de pe Valea Prahovei, unde se
ajunge si la 800 Euro de persoana.
. Totusi, cei care sunt mai traditionali si prefera un Craciun cu iz romanesc, unde traditiile
inca se mai mentin, au ales nordul Moldovei. Ofertele de sarbatoare pornesc anul acesta
pentru o persoana de la o suta lei si pretul creste in functie de conditii, adica la pensiuni de
doua sau trei si patru margarete. La o pensiune de patru margarete, unde se va servi si masa
de revelion, pretul este de 350 lei de persoana pe zi. Cei mai inventivi ofera si programe de
colinde, plimbari cu saniile trase de cai, dar si focuri de tabara.

ANALIZA SWOT a turismului din judeţul Suceava

În cadrul sistemelor sociale şi economice înţelegerea fenomenelor, previziunea şi reacţia la

mediul extern, concomitent cu receptivitatea faţă de acţiunile şi de capacitatea de a proiecta
strategiile şi procesele organizaţionale, se poate realiza printr-o investigaţie bazată pe analiza
SWOT.
SWOT este un acronim provenit de la Strengths, Weaknesses, Opportunities and Threats,
adică puncte tari (atuuri), puncte slabe (carenţe, slăbiciuni, deficienţe), oportunităţi şi riscuri.
Ca urmare a efectuării unei analize SWOT a activităţii turismului din judeţul Suceava, s-au
identificat următoarele:

Bucuresti,2009 4
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

1. Cadrul natural
Puncte tari Puncte slabe
Poziţia geografică – peisaje naturale atractive; Insuficienta valorificare şi dezvoltare a
Relief foarte variat – o zonă naturală deosebită; potenţialului turistic de care dispune judeţul;
Floră, faună diverse; Insuficienta pregătire de specialitate a unor
Resurse naturale (ale solului şi subsolului) lucrători din industria ospitalităţii;
bogate; Insuficienta comunicare şi coeziune pentru
Ecosistem, rezervaţii naturale; realizarea unor obiective majore în domeniul
Existenţa arealelor turistice (zone) deosebite; turismului.
Posibilitatea de a practica diverse tipuri de
turism pe toată perioada anului (în toate
anotimpurile).
Oportunităţi Riscuri
Dezvoltarea unor noi staţiuni turistice: Condiţiile meteo aspre (verile reci şi ploioase,
Câmpulung Moldovenesc, Cacica, Botuş iernile geroase cu precipitaţii abundente);
(staţiune etnografică); Lipsa mărcii turistice „Bucovina” care să fie un
Susţinerea proiectelor care introduc valoare produs complex, să valorifice în totalitate
turistică, obiective şi evenimente culturale şi potenţialul de care dispune zona şi atracţiile
spirituale din Bucovina; culturale şi tradiţionale.
Încurajarea dezvoltării unor noi forme de turism
(de exemplu turism ştiinţific, de aventură).
2. Potenţialul turistic
Puncte tari Puncte slabe
Existenţa monumentelor istorice (mănăstirile Promovarea insuficientă a unor obiective
din Bucovina); turistice Lipsa organizării evenimentelor care să
Existenţa „celor 1000 de biserici”; pună în evidenţă tradiţiile şi obiceiurile din
Existenţa muzeelor; regiune;
Existenţa caselor memoriale; Măsuri insuficiente luate pentru păstrarea
Valorificarea spaţiului multicultural şi monumentelor istorice şi culturale;
multietnic, cu un bogat trecut istoric. Ofertă de agrement insuficientă – agenţii
economici din domeniu nu dispun de
echipamente de recreere şi practicare a
sporturilor accesibile turiştilor.
Oportunităţi Riscuri
Constituirea Parcului Naţional Regional al Lipsa de coeziune a măsurilor de dezvoltare
Mănăstirilor din Bucovina; economică şi socială pe fondul accentuării lipsei
Restaurarea monumentelor istorice, mănăstiri de încredere a populaţiei în redresarea
şi refacerea unor obiective turistice de mare economică a ţării;
interes (Cazinoul de la Vatra Dornei); Degradarea monumentelor de artă şi arhitectură;
Crearea unei Burse de turism la Suceava; Lipsa de colaborare între regiuni pentru
Includerea unor case de vacanţă (pensiuni dezvoltarea turismului (promovarea unui turism
agroturistice) în reţeaua de agenţi de turism care să includă zona Maramureş şi Bucovina).
din România şi în reţelele europene
profesionale.

Bucuresti,2009 5
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE
3. Infrastructura
Puncte tari
Drumul european E85;
Aeroportul Suceava – Salcea;
Reţeaua feroviară;
Crearea capacităţilor de cazare (pensiuni,
hoteluri, moteluri) cu respectarea
standardelor internaţionale.
Oportunităţi
Modernizarea infrastructurii aeriene;
Modernizarea, extinderea şi refacerea
infrastructurii de transport rutier;
Extinderea şi modernizarea infrastructurii de
mediu;
Realizarea unor proiecte de infrastructură în
cadrul Euroregiunii Prutul de Sus.
4. Mediul
Puncte tari
existenta resurselor necesare de apa potabilă
în majoritatea localităţilor, atât din punct de
vedere cantitativ, cât şi calitativ;
dotarea laboratorului APM Suceava cu
tehnică performantă de monitorizare a
mediului;
poluare scăzută a aerului în judeţ, datorită
închiderii/ retehnologizării unor agenţi
poluatori;
utilizarea la scară redusă a pesticidelor şi
îngrăşămintelor chimice, cu efecte favorabile
asupra dezvoltării unei agriculturi
ecologice;
Bucuresti,2009
Puncte slabe
Dezvoltarea coridorului european est-vest;
Infrastructură rutieră modernizată (se află sub
standardele minime acceptate);
reţele de alimentare cu gaze, apă potabilă şi
canalizare slab dezvoltate, mai ales în mediul
rural;
infrastructura de sănătate şi educaţie insuficient
modernizată;
infrastructura pentru drumeţii (drumuri
forestiere, cărări de munte) nesemnalizate şi
neîntreţinute corespunzător (marcaje
corespunzătoare);
slaba dezvoltare a infrastructurii turistice
Riscuri
Capacitatea scăzută a populaţiei din regiune de
a prelua costuri specifice de utilizare şi
întreţinere a infrastructurii reabilitate,
modernizate sau construite, datorită
posibilităţilor materiale şi financiare reduse;
Furnizarea anumitor tipuri de servicii din
infrastructura de utilităţi implică costuri foarte
ridicate;
Insuficienta colaborare între administraţiile
publice locale şi judeţene pentru promovarea
unor mari proiecte de interes judeţean sau
naţional.
Puncte slabe
Poluarea atmosferică şi nivel crescut de
zgomot în localităţile urbane, datorită traficului
rutier;
Inexistenţa sistemelor centralizate de alimentare
cu apă în mediul rural şi gradul de uzură
avansat al reţelelor de distribuţie apă potabilă
din zonele rurale
Colectarea neselectivă a deşeurilor şi lipsa
sistemelor de colectare a acestora în zonele
rurale;
Creşterea gradului de eroziune a solului datorită
posibilităţilor reduse de efectuare a lucrărilor de
îmbunătăţiri funciare.
6
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Oportunităţi
Existenţa unor programe cu cofinanţare
internaţională orientate direct pentru
protecţia mediului şi a naturii (LIFE,
ECOLINKS, REC, GEF şi altele);
Dezvoltarea parteneriatelor în vederea
derulării proiectelor de mediu;
Posibilitatea finanţării/cofinanţării de la
Fondul de Mediu a unor proiecte prioritare
de mediu;
Elaborarea şi respectarea măsurilor cuprinse
în Planul Local de Acţiune pentru Protecţia
Mediului al judeţului Suceava.
5. Mediul de afaceri
Puncte tari
Cifra de afaceri din domeniul hotelier,
restaurante, agenţii de turism este realizată de
IMM-uri cu activitate în acest domeniu;
Finalizarea procesului de privatizare (agenţii
economici din domeniul turismului îşi
desfăşoară activitatea numai în domeniul
privat).
Oportunităţi
Crearea Centrului de afaceri (expoziţional)
„Bucovina” de lângă Aeroportul Suceava;
Posibilitatea dezvoltării mediului de afaceri
ca rezultat al construcţiei parcurilor
industriale şi a incubatoarelor de afaceri;
Dezvoltarea IMM-urilor în domeniul
serviciilor.
Riscuri
Fonduri insuficiente destinate protecţiei
mediului;
Continuarea defrişărilor necontrolate cu efecte
asupra poluării aerului, eroziunii solului;
Depozitarea necontrolată a deşeurilor în mediul
rural;
Existenţa unor zone predispuse la dezastre
naturale (alunecări de teren, inundaţii) şi lipsa
hărţilor de risc a localităţilor.
Puncte slabe
Mediul fiscal şi legislativ instabil;
Asigurarea resurselor financiare bugetare (de
către autorităţile locale în vederea facilităţii
accesării de finanţări rambursabile sau
nerambursabile);
Insuficienta colaborare între universitate
(Facultatea de Turism) şi agenţii economici cu
activităţi în domeniul turismului.
Riscuri
Modificările legislative repetate (inclusiv cele
fiscale);
Slaba competitivitate a firmelor din judeţ,
comparativ cu cele din statele UE;
Blocajele financiare care se produc periodic;
Gradul redus de asociativitate şi cooperare a
IMM-urilor.

6. Cercetarea, inovarea tehnologică şi IT, crearea societăţii informaţionale

Puncte tari Puncte slabe
Existenţa centrului universitar (preocupări în Insuficienta finanţare a sectorului de cercetare-
cercetare, inventică, inovare tehnologică, inovare, IT;
informatizare şi promovarea societăţii Insuficienta conlucrare între mediul academic,
informaţionale); instituţiile specializate şi cercetare şi agenţii
Existenţa Băncii de Gene; economici cu privire la folosirea rezultatelor
Existenţa Staţiunii de Cercetare şi Dezvoltare activităţii de cercetare şi de transferul
Agricolă Suceava, Staţiunii de Cercetare şi tehnologic.
Dezvoltare în pomicultură Fălticeni,
Staţiunea pentru Cercetare în cultura
molidului – Câmpulung Moldovenesc.

Bucuresti,2009 7
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Oportunităţi
Dezvoltarea transferului de tehnologie prin
parcurile tehnologice şi de soft realizate în
cadrul programelor cu finanţare externă;
Dezvoltarea într-un ritm accelerat a
comerţului electronic şi a pieţei e-bussiness;
Dezvoltarea societăţii informaţionale prin
convergenţa canalelor de comunicaţii;
Prezenţa pe piaţă a unor firme de IT din
Europa şi SUA care promovează cele mai
avansate tehnologii.
7. Dezvoltarea rurală
Puncte tari
Producţia agricolă;
Producţia silvică;
Producţia cinegetică;
Existenţa centrelor de recoltare şi valorificare dimensiuni mici, ceea ce conduce la un grad de
a fructelor de pădure, a ciupercilor.
Oportunităţi
Acordarea de facilităţi pentru asocierea
deţinătorilor de terenuri agricole, în
conformitate cu prevederile legislaţiei în
vigoare;
Creşterea producţiei agricole datorită folosirii activităţi desfăşurate în mediul rural, deoarece
substanţelor fertilizatoare ecologice;
Valorificarea potenţialului silvic şi cinegetic
de care dispune judeţul.
8. Resurse umane
Puncte tari
Ponderea populaţiei tinere;
Facultatea de turism;
Şcoala de arte şi meserii;
Ospitalitatea tradiţională a proprietarilor şi a care nu are posibilitate materială de a dezvolta o
personalului care desfăşoară activităţi în
domeniul turismului;
Oportunităţi
Elaborarea Planului Regional de Acţiune
pentru Învăţământul Profesional şi Tehnic
(PRAI) 2004-2011;
Constituirea Consorţiului Regional N-E
pentru dezvoltarea învăţământului
profesional şi tehnic TVET şi a
învăţământului universitar tehnic;
Bucuresti,2009
Riscuri
Migrarea forţei de muncă calificate şi
specializate din cercetare-inovare către alte ţări
care oferă un salariu motivant;
Costurile ridicate privind accesul la tehnologie
pe plan mondial şi care pot genera noi decalaje.
Puncte slabe
Ponderea ridicată a populaţiei concentrate în
mediul rural;
Exploataţiile agricole se realizează pe loturi de
valorificare redus;
Utilajele din parcurile agricole existente la
nivelul comunelor sunt insuficiente având un
grad de uzură avansat şi nu sunt performante.
Riscuri
Slaba competitivitate a firmelor de profil din
judeţ cu cele din statele membre ale UE;
Acces redus la credite pentru dezvoltarea rurală;
Acces redus la granturi nerambursabile, la
nu sunt preluate informaţiile.
Puncte slabe
Colaborarea deficitară între actorii de pe piaţa
turistică;
Ponderea ridicată a populaţiei din mediul rural
activitate în acest domeniu;
Lipsa centrelor de instruire-consiliere
Riscuri
Slaba capacitate a firmelor de consultanţă din
judeţ;
Nepregătirea şi neutilizarea corespunzătoare a
forţei de muncă prin programe de integrare pe
piaţa muncii;
Migraţia forţei de muncă calificate spre alte
zone sau alte state.
8
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

STABILIREA OBIECTIVELOR
• cresterea numarului de vizitatori
• dezvoltarea infrastructurii si modernizarea cailor de acces
• identificarea zonei de atractie maximă
• promovarea obiectivelor turistice
• îmbunătăţirea permanenta a serviciilor turistice

Forme de turism practicate:

- cultural (religios);
- balnear;
- rural;
- de tranzit;
- pentru vanatoare si pescuit;
- pentru echitatie;
- pentru sporturi de iarna;
- pentru sporturi extreme;
- de congrese si reuniuni;
- de recreere, odihna si agrement;
- ecoturism;

Vânatoarea si pescuitul si-au gasit din totdeauna

conditii, datorita varietatii formelor de relief, desimii
retelei hidrografice, gradului mare de împadurire a
suprafetei judetului.
Suceava detine cel mai mare fond de vânatoare din tara:
- Muntii Bistritei;
- Raraul;
- Giumalaul;
- Calimanul;
- Suhardul.
În podis, se vâneaza (pe lânga unele rapitoare), iepurele
si în ultima vreme fazanul (Patrauti). Judetul participa
cu peste 18% la planul de carne de vânat pe tara.
Râurile judetului ofera conditii deosebit de favorabile pentru pescuit. În apele de munte, locul
principal îl ocupa pastravul si lipanul, iar în cele de podis cleanul, mreana, crapul, avatul si stiuca.

Bucuresti,2009 9
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Calaria se practica la herghelia din localitatea Radauti,

situata pe strada Bogdan Voda. Vizitatorii pot încerca
valoarea cailor de rasa în manejul amenajat în incinta. Pe
hipodromul de lânga crescatorie se organizeaza concursuri
hipice.
Sporturile de iarna se practica pe tot cuprinsul zonei, dar
in special in statiunea balneo-climaterica Vatra Dornei,
care fiind avantajata de pozitia sa (la o altitudine de 802 m
), dispune si de pârtii de schi si saniute amenajate (pe
pantele muntilor Dealu Negru, Runc si Bârnarel). Aici se
gasesc pârtii atât pentru începatori, cât si pentru avansati.

Turismul rural (agroturismul) detine o pondere

considerabila. Acesta este concentrat în jurul zonelor
Vatra Dornei, Câmpulung Moldovenesc, Putna,
Gura Humorului si în general în localitatile
învecinate manastirilor.
Turismul rural din judetul Suceava se caracterizeaza
prin mai multi factori determinanti: dintre cei mai
importanti factori am putea aminti:
Calitatea peisajului natural si numeroasele obiective
turistice de factura religioase. La acestea se adauga
calitatea aerului si a apelor, mai ales a vestitelor
izvoare cu apa minerala.

Un element cheie este ospitalitatea oamenilor, aceasta

trasatura fiind definitorie pentru bucovineni.
Datorita unui exces de spatiu în gospodariile taranesti (mai
ales în zona de munte a judetului) exista posibilitatea gazduirii
turistilor în gospodarie, acestora oferindu-se camere aranjate
si mobilate în stil bucovinean traditional, cu elemente
folclorice de o valoare deosebita.
Demn de retinut este faptul ca în cadrul gospodariilor
agroturistice sucevene, turistii au ocazia sa serveasca produse
alimentare 100% naturale, fara aditivi, conservanti sau
compusi chimici sintetici.

O caracteristica a agroturismului din judetul Suceava este faptul ca valorifica în întregime produsele
realizate în gospodarie.
Ceea ce este, însa, specific, este reprezentat de faptul ca turistul are posibilitatea sa serveasca din
preparatele culinare si bauturile specifice zonei, unele dintre ele fiind unice. Muti turisti se reîntorc pe
aceste meleaguri tocmai pentru a se reîntâlni cu aceste produse.

Bucovina este una din zonele cele mai importante în ceea ce priveşte potenţialul
turistic prin monumentele istorice şi de arhitectură, artă populară, cadrul natural de care
dispune, factorii terapeutici, aici trăind oameni primitori, gospodari, buni păstrători ai

Bucuresti,2009 10
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

unor tradiţii multiseculare şi, dacă, la acestea se adaugă creşterea calităţilor serviciilor
oferite, împreună cu susţinerea acestei activităţi printr-o campanie publicitară eficientă,
atât în ţară, cât şi în străinătate prin toate aceste se speră la dezvoltarea cât mai puternică
a turismului în Bucovina.
Turiştii vin în Bucovina să vadă minunile acestei zone încărcate de istorie, să pipăie
piatra, să absoarbă atmosfera fermecată a unei ţări de basm.
Bucovina, ca destinaţie turistică, dispune de resurse numeroase (naturale, culturale,
istorice şi balneare) şi este de fapt ca un vast muzeu în aer liber, în care a rămas înscrisă
în piatră, lemn, culoare şi grai o însemnată parte din zbuciumul, din visele şi străduinţele
străbunilor noştri.
Este renumită pentru frumuseţea peisajelor sale, pentru tradiţii şi mai ales pentru
mănăstirile sale pictate a căror valoare şi frumuseţe este cunoscută peste tot în lume.
Aceste lăcaşuri reprezintă atracţia principală a Bucovinei, dar nu putem omite
numeroasele activităţi artizanale ale zonei: pictarea icoanelor, încondeierea de ouă,
meşteşugul lemnului, olărit, sculptură, ţesut, măşti populare; muzee istorice şi
etnografice, cetăţi medievale, case memoriale, cadru natural propice relaxării.

STABILIREA PUBICULUI TINTA

Publicul tinta este alcatuit atat din turisti romani, cat si de turisti veniti din
intreaga lume. Publicul vizat este reprezentat atat de persoane de sex masculin, cat si
feminin, de orice categorie de varsta (atat copii, cat si persoane adulte), cu studii si
venituri medii si mari, atat din mediul urban, dar si din cel rural.
Majoritatea celor care vin sa viziteze atractiile Bucovinei sunt pasionati de
tursim, calatorii, cultura, istorie, arhitectura, arta si de frumusetile naturii.
De asemenea turistii cauta de cele mai multe ori aici aer curat, odihna, sporturi
de iarna, car si vanatoare si pescuit.

STABILIREA TEMEI CENTRALE

Tema centrala a campaniei se axeaza pe promovarea diverselor atractii turistice
bucovinene, in cadrul unui program cultural-artistic care poarta denumirea de ANUL
Bucuresti,2009 11
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

BUCOVINEI. Cheia de boltă a acestei salbe de manifestări o va reprezenta Târgul de

Turism al Bucovinei, organizat la noul complex expoziţional din Suceava, în perioada 14-
16 septembrie 2010.
Târgul de Turism al Bucovinei va avea o tematică amplă, în cadrul căreia vor fi
prezentate toate formele de turism existente în zona Bucovinei: ecumenic, itinerant cu
valenţe culturale, balnear, rural, ecoturism, de tranzit, vânătoare şi pescuit, echitaţie, de
iarnă, pentru congrese şi reuniuni, odihnă, recreere şi agrement.
Totodată, în cadrul târgului, vor fi prezentate unele programe de dezvoltare a
infrastructurii din regiune (pârtia de schi Voroneţ, dezvoltarea zonei Vatra Dornei etc.).
În plus, vizitatorii vor beneficia pe întreaga perioadă a târgului de un program special
“Info Tour”, care va cuprinde vizite la principalele puncte turistice bucovinene,
participarea la evenimente cultural artistice.
Târgul, organizat cu scopul de a se cunoaşte şi valorifica potenţialul turistic al
Bucovinei, va reuni asociaţiile de turism din zonă, hotelurile, pensiunile, locurile de
agrement şi este destinat specialiştilor în turism, agenţiilor de turism din ţară şi din
străinătate, instituţiilor de învăţământ superior de profil, societăţilor de asigurări,
reprezentanţilor ambasadelor străine în România, oficiilor de turism externe etc.

Târgul de Turism al Bucovinei face parte dintr-un amplu eveniment, denumit

ANUL BUCOVINEI care va începe odată cu Serbările oraşului Suceava, în ianuarie
2010 şi se va desfăşura pe durata unui an calendaristic cu includerea tuturor acţiunilor
prevăzute zonel Bucovinei.

În continuare, reproducem CALENDARUL EVENIMENTELOR cultural-

artistice din cadrul ANULUI BUCOVINA.

Bucuresti,2009 12
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

ZONA SUCEAVA

19–25 ianuarie 2010 - Suceava

Zilele Sucevei
Târgul de Sânziene – ediţia a III-a (Târg Naţional al Meşterilor Populari)
Organizator: Primăria Municipiului Suceava, Complexul Muzeal Bucovina

Februarie 2010 - Suceava

Festivalul Internaţional de Folclor “Întâlniri Bucovinene”(parada portului popular, spectacole folclorice,
târg al meşterilor populari) – ediţia a IX-a
Organizator: Primăria Municipiului Suceava, Complexul Muzeal Bucovina, DCCPCN Suceava

10–12 martie 2010 - Suceava

Festivalul de Artă Medievală “Ştefan cel Mare” din Cetatea Sucevei - ediţia a II-a
Organizator: Complexul Muzeal Bucovina

17-19 iunie 2010 - Suceava

“Târgul Meşterilor Populari” - ediţia a IX-a
Organizator: Complexul Muzeal Bucovina, CJCPCT Suceava

Decembrie 2010 - Suceava

După datina străbună– Festival Internaţional de Datini şi Obiceiuri de Iarnă - ediţia a VI-a
Organizator: Consiliul Judeţean Suceava, CJCPCT Suceava, Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”,
Casa de Cultură a Sindicatelor Suceava

24–26 aprilie 2011 - Suceava

Târgul de Paşti, ediţia a VIII-a
Organizator: Complexul Muzeal Bucovina, CJCPCT Suceava

Aprilie 2011 – Suceava

Festivalul de Teatru Bucovina – ediţia II-a

ZONA GURA HUMORULUI

29 iunie – 01 iulie 2010 – Gura Humorului

Zilele Municipiului Gura Humorului
“Umor la … Gura Humorului” - ediţia a XVI-a
Organizator: Primăria Municipiului Gura Humorului

Decembrie 2010 – Gura Humorului

La vreme de colind – obiceiuri de sărbători din Bucovina
Organizator: Primăria Municipiului Gura Humorului

22 aprilie 2011 – Gura Humorului

“Târgul de Paşte”
Organizator: Primăria Gura Humorului, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina, CJCPCT Suceava

Bucuresti,2009 13
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

ZONA FĂLTICENI

15–22 iulie 2010 - Fălticeni

“Zilele Municipiului Fălticeni”
Festivalul Naţional de Folclor “Şezătoarea” – ediţia a XIV-a
Organizatori: Primăria Municipiului Fălticeni, Ansamblul Artistic “Ciprian Porumbescu”, Fundaţia
Culturală “Şezătoarea” Fălticeni, Casa de Cultură Fălticeni

27 decembrie 2010 - Fălticeni

“Sculaţi, gazde, nu dormiţi!” - Festival Naţional de Obiceiuri de Crăciun şi Anul Nou
Organizatori: Primăria Municipiului Fălticeni

ZONA CÂMPULUNG MOLDOVENESC

25–29 iulie 2010 - Câmpulung Moldovenesc

Festivalul Internaţional de Folclor “Întâlniri Bucovinene” (parada portului popular, spectacole folclorice,
târg al meşterilor populari)
Organizator: Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc, Complexul Muzeal Bucovina, DCCPCN
Suceava

23–26 august 2010 - Câmpulung Moldovenesc

Zilele Câmpulungului
Organizator: Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc

07-09 septembrie 2010 - Vama

Zilele Vamei – “Istorie, tradiţie şi turism”
Organizator: Primăria Comunei Vama

30 septembrie 2010 - Câmpulung Moldovenesc

Târgul lăptarilor
Organizator: Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc

29 decembrie 2010
Tradiţii de iarnă din zona Câmpulungului Bucovinean
Organizator: Primăria Municipiului Câmpulung Moldovenesc
ZONA VATRA DORNEI
Bucuresti,2009 14
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Iulie 2010 - Vatra Dornei

Festivalul Internaţional de Folclor “Întâlniri Bucovinene”
Organizator: Primăria Municipiului Vatra Dornei, Complexul Muzeal Bucovina, DCCPCN Suceava

20–21 Iulie 2010 - Vatra Dornei

Zilele Municipiului Vatra Dornei
Organizator: Primăria Municipiului Vatra Dornei

14–16 august 2010 - Ciocăneşti

“Festivalul Naţional al Păstrăvului” – ediţia a V-a
Organizator: Primăria Comunei Ciocăneşti, CJCPCT Suceava

22 decembrie 2010 - Vatra Dornei

Colinde, Colinde...
Organizator: Primăria Municipiului Vatra Dornei

27–28 decembrie 2010 - Vatra Dornei

“Porniţi plugul Feţi Frumoşi” – Festival internaţional de datini şi obiceiuri de iarnă
Organizator: Primăria Municipiului Vatra Dornei

Ianuarie–februarie 2011 - Vatra Dornei

BUCURIILE IERNII - 2008
Organizator: Primăria Municipiului Vatra Dornei

16-18 februarie 2011 - Ciocăneşti

“Festivalul Naţional al Ouălor Încondeiate”- ediţia a IV-a
Organizator: Primăria Comunei Ciocăneşti, CJCPCT Suceava

Aprilie 2011 - Vatra Dornei

Expoziţie de ouă încondeiate
Organizator: Primăria Municipiului Vatra Dornei, CJCPCT Suceava

HRAMURILE MĂNĂSTIRILOR DIN JUDEŢUL SUCEAVA

02.06.2010 - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava – Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
24.06.2010 - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava – Aducerea moaştelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la
Suceava
06.08.2010 - Mănăstirea Suceviţa – Schimbarea la Faţă a Domnului
06.08.2010 - Mănăstirea Slatina – Schimbarea la Faţă a Domnului
15.08.2010 - Mănăstirea Humorului - Adormirea Maicii Domnului
15.08.2010 - Mănăstirea Putna - Adormirea Maicii Domnului
15.08.2010 - Basilica Minor Cacica – Sf. Maria
29.08.2010 - Mănăstirea Arbore – Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul
06.12.2010 - Mănăstirea Bogdana Rădăuţi – Sf. Nicolae
06.12.2010 - Mănăstirea Probota – Sf. Nicolae
06.12.2010 - Mănăstirea Râşca – Sf. Nicolae
25.03.2011 - Mănăstirea Moldoviţa – Buna Vestire
23.04.2011 - Mănăstirea Voroneţ - Sf. Gheorghe
02.06.2011 - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava – Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava
15.06.2011 - Mănăstirea Dragomirna - Pogorârea Sfântului Duh (Duminica Mare)
24.06.2011 - Mănăstirea Sf. Ioan cel Nou de la Suceava – Aducerea moaştelor Sf. Mare Mucenic Ioan cel Nou

Bucuresti,2009 15
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Sloganul campaniei

În ultimii ani, zona Bucovinei a beneficiat, dacă se poate spune aşa, de o

promovare destul de puternică dar nu neapărat consistentă. Astfel, există riscul ca cei
care nu cunosc detalii despre această zonă să interpreteze sloganul "Bucovina exista!"
ca pe un clişeu. Toată lumea ştie acum că Bucovina este un loc frumos, influenţat de
tradiţii şi cu oameni primitori dar oare chiar conştientizează adevărul? E ca şi cum ai şti
câte ceva despre un lucru pe care nu l-ai încercat, despre care nu eşti convins că există.
Dintr-o reclamă TV în care mesajul general este "noi avem tot ceea ce este mai bun"
privitorul asimilează informaţia, dar poate fi sceptic. El îşi creează o imagine influenţată
de către cei care prezintă subiectul care în acest caz este Bucovina. Dar oare acei
oameni ştiu despre ce vorbesc? Dar oare acei oameni ştiu că nu trebuie să povesteşti
cuiva despre un loc perfect ca şi cum ai fi un negustor care îşi vinde marfa? Ştiu ei că
trebuie să se adreseze sufletului când vorbesc despre Bucovina şi că trebuie să
vorbească pe limba lui? Ştiu ei că aici, nu numai dansatorii profesionişti, ci şi oamenii
de rand dansează hore cu foc şi acum? Ştiu ei că aici sunt locuri unde oamenii se
îmbracă în costum naţional nu numai pentru a fi filmaţi? Ştiu ei că aici multe obiceiuri
străvechi se respectă, chiar şi în zonele urbane? Şi lista ar putea fi foarte lunga
deoarece... Bucovina există!

Bugetul campaniei
Bugetul alocat va fi de 425.000 de euro ce vor fi distribuiti astfel:
• 40.000 de euro pentru desfasurarea programului artisitc din Zona Suceva
• 30.000 de euro pentru Targul de Turism in perioada 14-16 septembrie 2010
• 25.000 de euro pentru Zona Gura Humorului
• 20.000 de euro pentru Zona Falticeni
• 22.000 de euro pentru Zona Campulung Molodovenesc
• 28.000 de euro pentru Zona Vatra Dornei
• 60.000 de euro pentru reconditionarea unora dintre Manastirile din Judetul Suceava si
pentru imbunatatirea imaginii locurilor de cazare oferite de catre Manastiri turistilor ce
beneficiaza de un buget personal restrans.
• 200.000 de euro destinati campaniei de publicitate
Bucuresti,2009 16
 ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

ALEGEREA TEHNCILOR DE COMUNICARE

Ca si tehnici de comunicare, vom apela la mass-media. Mai exact vor fi utilizate
relatiile cu presa, publicitatea, o campanie de presa si realizarea de evenimente.

ALEGEREA CANALELOR DE COMUNICARE

Pentru promovarea campaniei, a fost conceput un panou publicitar ce va fi
amplasat intr-o zona centrala din capitala; vor fi realizate 2 spoturi TV ce vor fi difuzate
pe parcursul anului calendaristic in care vor avea loc evenimentele culutural-artistice.
Totodata, in cadrul emisiunii “Romania, te iubesc!” vom avea un spatiu de emisie de 5
minute in care unul dintre organizatori va tine la curent publicul interesat preivind
desfasurarea evenimentelor.
Reclamele la radio vor fi difuzate pe: RADIO 21, RADIO ROMANIA
ACTUALITATI, RADIO ZU.
Pentru internet se opteaza pentru varianta incarcarii unor banere pe cele 2 site-
uri proprii ce urmeaza a fi realizate inainte de inceperea Anului Bucovina.
Sloganul campaniei va aparea pe anumite mijloace de transport in comun,
insotite de paginile de internet unde se gasesc mai multe detalii cu privire la .zona
turistica a Bucovinei.

EVALUAREA CAMPANIEI
Evaluarea se va face dupa terminarea programului calendaristic avand rolul de a
observa impactul pe care l-a avut Anul Bucovina asupra turistilor ce au participat la
evenimentele noastre. Pentru concluzionare vom realiza chestionare si sondaje de opinie
avand rolul de a ne informa in privinta influentarii comportamentului turistilor,precum
si pentru a vedea in ce masura canalele de comunicare au fost potrivite
In urma realizarii acestor chestionare si sondaje am fost multumiti sa
descoperim interesul pe care l-au manifestat cei prezenti la evenimentele culturale din
cadrul Anul Bucovina.Evenimente ce au condus la realizarea unei carti privind bogatia
culturala si spirituala a Romaniei,carte realizata de catre o turista straina.

Bucuresti,2009 17
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE
FACULTATE DE ECONOMIE

Bucuresti,2009 18