Turismul literar n Romania

Casa memorial Eusebiu Camilar

Cap.1. Prezentarea turismului literar n Romnia
Cap.1.1. Patrimoniul cultural educaional
A. Patrimoniul cultural la nivel naional
Romnia dispune de un potenial turistic ponderat i diversificat, concentrat n special
n zona Munilor Carpai, Marea Neagr i zonele cu tradiii vechi ( Bucovina, Moldova,
Transilvania, Banat, Dobrogea ).
ara noastr dispune de un valoros i variat potenial natural, ce reprezint cea mai
bogat resurs a rii. Potenialul turistic natural este completat de un patrimoniu culturalistoric de mare reprezentativitate pentru Romnia: exist peste 30.000 valori de
patrimoniu cultural, monumente i ansambluri de arhitectur i de art, centre istorice i
situri arheologice. O parte din acestea sunt nscrise n lista Patrimoniului Mondial ca
valori ale Patromoniului Universal sub egida UNESCO ( bisericile pictate din nordul
Moldovei, bisericile din lemn din Maramure, siturile steti cu biserici fortificatre din
Transilvania, cetile dacice din Munii Ortiei, centrul istoric Sighioara etc. ) Acestora
li se mai adaug patrimoniul cultural mobil i patrimoniul imaterial : tezaurul etnografic,
i folclorul romnesc. Patromoniul este reprezentat de tradiii i meteuguri ( portul
popular, olrit, prelucrarea lemnului, arta decorrii etc.) dar i trguri i expoziii muzeale
etnografice n aer liber sau pavilioane.
Segmentele care funconeaz bine din Romnia sunt:
Agroturismul
Tursimul balnear i montan
Turismul de circuit i de eveniment
Din punctul de vedere al cadrului natural, cultural i iestoric, regiunile istorice dein
un potenial turistic nsemnat. Deasemenea, exist diferene semnificative de la o regiune
la alta determinate de condiiile istorice, de infrastructur, acest lucru a mpiedicat
dezvoltarea unor zone de mare atractivitate.Zonele mai slab dezvoltate din punct de
vedere economic concentreaz cele mai importante obiective i atracii turistice. Ele pot
fi revigorate prin valorificarea potenialului turistic cultural- natural.
B. Patrimoniul cultural la nivelul judetului Suceava

Fiind situat pe malul drept al rului cu acelasi nume, oraul Suceava (ncrcat cu
multiple semnificaii istorice) este o aezare ce dateaz din timpuri strvechi (sec. II-III),
transformandu-se ulterior ntr-un centru meteugresc i comercial cu o puternic
influen ntre secolele XIV-XVIII. nsa, Suceava avea s cunoasc epoca de glorie abia
n timpul domiei lui tefan cel Mare, devenind unul dintre cele mai prospere trguri si
fiind cunoscut ca o cetate vestit i , nconjurat de aureola invincibilitii. (Cetatea
Sucevei)
Datorit aspectului su actual, judetul Suceava reprezint un obiectiv turistic
important, att pentru turistii din tara cat si pentru cei din afara granitelor. Acesta
impresioneaza prin vechile si valoroasele monumente istorice ce amintesc de trecutul
glorios din vremea lui Stefan cel Mare ( Cetatea de scaun a domnilor Moldovei), dar si
prin numeroasele biserici si manastiri construite in secolele 14, respectiv 15 (unele dintre
fiind incluse in patrimoniul UNESCO). Astfel, completandu-se reciproc: patrimonial
cultural-educational si cadrul natural deosebit recomanda orasul Suceava ca o atractie
turistica importanta pentru regiunea N-Estica a Romaniei.
n vederea valorificarii patrimoniului cultural-educational, la nivelul judetului
Suceava s-a propus ca pe langa actiunile de promovare a monumentelor istorice sa se
organizeze si diverse evenimente care sa capteze interesul vizitatorilor:
Festivalul de Arta Medievala (care figureaza in calendarul anual al evenimentelor
inca din anul 2005)
Manifestari folclorice
Zilele orasului Suceava
Targul Mesterilor Populari/ Olari
Festivalul international al cantului si portului popular Intalniri Bucovinene
Festivalul Berii
Festivalul Vinului/ Zilele Recoltei
Conform unui studiu, cel mai mare aflux de turisti care vin sa viziteze orasul Suceava
se nregistreaz n perioada n care are loc celebrul Targ al mesteugarilor olari (luna
august), fie pe data de 24 iunie cand se serbeaza Zilele Sucevei; tot n aceast zi
vizitatorii mai au posibilitatea de a participa la Slujba de Hram a Mnstirii Sfantului
Ioan cel Nou de la Suceava.
Ceea ce au reusit stramoii nostri s dobndeasc prin lupta i vitejie st astzi marturie
turitilor ce viziteaz oraul Suceava, pentru ca reuind s privim dincolo de piatra rece a
Cetii de Scaun vom putea ntelege ce nseamn cultura, istorie i religie. Astfel, printre
obiectivele cele mai importante ale judetului Suceava se numara:

Numeroasele mnstiri i lacauri de cult (M. Sf. Ioan, M. Zamca, M.

Dragomirna, Biserica Turnu Rou, Biserica Sfnta Cruce, Biserica Mirauti,
Biserica Domnielor, Biserica Beizadelelor)

Muzee i case memoriale:

-Muzeul Naional al Buvovinei ce deine aproximativ 256.200 exponate

-Muzeul Satului din Bucovina
-Casa Culturii din Suceava
-Casa memorial Eusebiue Camilar
-Casa memorial Simeon Florea
Monumente istorice, culturale i educaionale:
-Cetatea de Scaun, considerat a fi una dintre cele mai importante i glorioase ceti
romneti, construit n timpul domniei lui Petru Muat I
-Hanul Domnesc, una dintre primele construcii civile, situat n partea central a
judeului
-Cetatea Scheia (dealul Zamca)
-Curtea Domneasc, ce se afl n zona vechiului ora medieval
Atracii sportive:
-Stadionul municipal Areni
-Sala sporturilor Unirea
-Patinoarul artificial
-trandul din zona Itcani
Judetul Suceava, nu este cunoscut doar datorit numeroaselor monumente cu o
valoare arhitecturala, istorica su artistic de o valoare incontestabil, acesta indeplinind
i principalul rol n ceea ce privete cazarea i alimentaia vizitatorilor. (1155 locuri de
cazare)

Cap.1.2.Perspective de dezvoltare
Consideram ca in vederea dezvoltarii, atat a judetului Suceava cat si in ceea c priveste
dezvoltarea pe plan national, este necesara luarea urmatoarelor masuri:

O mai buna valorificare a monumentelor istorice si culturale, precum si a altor

obiective turistice; amenajarea sau reabilitatea acestora
O mai buna promovarea a turismului romanesc
Organizarea mai multor targuri si evenimente; astfel judetul Suceava va fi mult
mai cunoscut atat in tara cat si in strainatate si se vor putea valorifica traditiile
Atragerea de noi investitori in zona

Direciile principale de dezvoltare:

1, Dezvoltarea turismului. Suceava este unul dintre numeroasele judete din tara care se
bucura de monumente istorice si culturale, de biserici, de spatii publice pentru odihna si
relaxare; in concluzie aceasta ar putea candida cu usurinta pentru ocuparea locului de
capitala a turismului romanesc, in conditiile in care ar exista o mai buna promovare;

2. Dezvoltarea infrastructurii, atat a localitatii in care este situata casa memoriala (inca
exista drumurile pavate cu pietris), cat si a judetului. Modernizarea cailor de circulatie
locale, astfel incat acestea sa se ridice la standardele actuale, pentru a putea facilita
transportul turistilor:
Modernizarea cailor de circulatie cu mare impact turistic (cele care fac legatura
sau care se afla in apropierea monumentelor, bisericilor, muzeelor etc)
Extinderea transportului public in comun si in exteriorul oraselor (in zonele
rurale), doar daca exista obiective de vizitat in imediata apropiere.
Realizarea de spatii de parcare (acolo unde este posibil) in apropierea atractiilor
turistice
3. Consolidarea si dezvoltarea economiei judetene (o mare parte a economiei se aflla in
stransa legatura cu turismul; daca va creste numarul de clienti, economia va cunoaste o
tendinta ascendenta)
4. Cresterea calitatii capitalului social uman, prin diverse training-uri si cursuri de
perfectionare, create mai ales pentru ghizii turistici.
5. Imbunatatirea relatiilor autoritati publice institutii de cultura;
6. Dezvoltarea judetului prin atragerea de noi investitori, atat romani cat si din strainatate.

Cap.2. Macromediul
Macromediul reprezinta totalitatea factorilor care influeneaz ntreg
micromediul, acesta avnd puterea de a frna sau stimula activitile desfurate.
Referindu-ne la alctuirea acestuia putem meniuna urmatoarele componente:
A.Factori demografici reprezint un factor foarte important n studiul macromediului,
ntrucat acesta cuprinde totalitatea locuitorilor judeului Suceava, acetia putnd fi
potenialii consumatori pentru produsul turistic. ns, n ceea ce privete mediul
demografic romnesc se poate remarca faptul c acesta a nceput s se confrunte cu unele
probleme:
mbtranirea populaiei
Scderea numrului de locuitori, creterea mortalitii
Creterea analfabetismului, ceea ce va conduce la scderea interesului pentru
excursiile culturale, educaionale
B.Factori economici reprezint ansamblul factorilor ce exercit influen asupra bugetului
alocat de turiti pentru petrecerea vacanelor si asupra puterii de cumparare. Turismul
romanesc trece printr-o perioada de declin, datorita crizei economice, deci si produsul
turistic ales va avea de suferit.
Mai trebuie avut n vedere faptul ca turismul are un efect multiplicator asupra
celorlalte domenii de activitate, acesta contribuind la frnarea sau dezvoltarea economic;

inand cont de situaia actual, remarcm o scdere a numarului de turiti care viziteaz
inutul Sucevei. Pe lng aceast situaie economic care afecteaz att durata sejurului,
ct i mrimea eantionului care ar alege s viziteze produsul turistic ales de noi, am mai
putea aminti:
Lipsa de interes n ceea ce privete revitalizarea turismului romnesc, programe
insuficiente de promovare i reducerea investiiilor acordate pentru reabilitarea/
reamenajrea atraciilor culturale, educaionale;
Rata inflaiei destul de ridicat;
C.Factori culturali. Suceava este o zon deosebit i ncrcat cu puternice influene
istorice, care strnete curiozitatea vizitatorilor de toate vrstele; aceasta reprezint o
armonioas mbinare ntre stilul vechi, arhaic i stilul modern al secolului XXI, fcnduse remarcat prin: fondul cinegetic variat i bogat; numeroasele atracii istorice, culturale,
religioase; tradiii pstrate cu sfinenie i nu n ultimul rnd peisajele unice pe care le po i
ntlni doar vizitnd aceste inuturi. Numeroi turiti pleac n excursii motivai de ideea
ca se vor ntoarce acas cu informaii noi.
D.Factori sociali (vrsta medie a populaiei, stil de via, interesul , sntate, nivelul de
cultur i educaie, nivelul de nelegere a problemelor ecologice etc). Unul dintre cei mai
importani factori sociali este disponibilitatea de timp liber. Creterea productivitii
muncii, ca i revendicrile populaiei active din ntreaga lume au determinat
recunoaterea concediilor pltite de catre state, fapt care s-a constituit n premise cea mai
important pentru creterea cererii turistice la nivel mondial. La acest nivel, pe termen
scurt i mediu se constat o tendina de reducere a timpului de munc i o mbuntire.
F.Factori politici. n aceast categorie pot fi inluse urmatoarele elemente: ritmul de
dezvoltare al turismului (care n judeul Suceava a cunoscut un ritm ascendent n ultimii
ani), ponderea proprietilor private i publice (multe cldiri cu valoare istoric i
cultural ncep s fie retrocedate sau chiar vndute; Casa Memorial Eusebiu Camilar s-a
confruntat n anul 2011 cu o asemenea problem). Mediul politic poate deveni i un
element stimulativ sau restrictiv al desfurrii activitii turistice.
E.Factori tehnologici stau la baza crerii mediului tehnologic. Tehnologia reprezint unul
dintre cei mai importani factori ai macromediului deoarece evoluia acesteia conduce
simultan la o mai bun dezvoltare a produslui turistic (Internetul, televiziunea conduce la
creterea notorietii i la obinerea unui numar ct mai mare de vizitatori).

Cap.3. Analiza pieei

Cap.3.1. Identificarea pieei
A. Starea cererii

Cererea turistic este strns legat de elemente precum: nivelul veniturilor,

existena timpului liber, statul social etc. Datorit progresului tehnic i a apariiei
utilajelor mecanizate se remarc o scdere a duratei timpului de munc i o sporire a
timpului liber; toate acestea ar putea duce la creterea numrului de poteniali vizitatori ai
judeului Suceava i implicit ai Casei Memoriale Eusebiu Camilar. ns, ar trebui s
inem cont i de faptul ca Romnia traverseaz o perioada mai neagr din punct de
vedere financiar i se confrunt cu o criza economic care afecteaz veniturile populaiei.
Dac ne referim strict la starea cererii care caracterizeaz judetul Suceava
remarcm o scdere a numarului de turiti nregistrat nc de la inceputul anului 2013,
care poate fi explicate prin aciunea urmatorilor factori:
Constrngerile de natur economic (scderea veniturilor populaiei i implicit a
prioritilor de relaxare i petrecere a timpului liber)
Libera circulaiei n rile UE, a dus la scderea numarului de turiti care aleg s
viziteze atraciile turistice din Romania
Starea cererii n momentul actual este complet, persoanele au ales s viziteze Casa
Memoriala Eusebiu Camilar fiind mulumite de serviciile oferite.
B. Concurena
Avnd n vedere faptul c judeul Suceava se remarc prin unicitatea mnstirilor
i a bisericilor, prin splendoarea oferit de cadrul natural i a rezervaiilor unice n
Romnia, dar i prin mreia cetilor medievale putem afirma c acest produs turistic are
un important avantaj competitiv.
Concurentii directi sunt reprezenati de acele obiective turistice care ofera servicii
similare cu cele ale Casei Memoriale Eusebiu Camilar ( in cazul de fata este vorba de
atractiile culturale):

Casa Culturii din Suceava

Casa memorial Simeon Florea
Muzeul satului din Bucovina

Concurentii indirecti ofera servicii ce se pot substitui; este vorba aici de toate
celelalte locuri care pot fi vizitate in judetul Suceava (manastiri, biseri, cetati etc). Iata
cateva exemple:

Cetatea de Scaun, considerat a fi una dintre cele mai importante i glorioase

ceti romneti, construit n timpul domniei lui Petru Muat I
Hanul Domnesc, una dintre primele construcii civile, situat n partea central a
judeului
Cetatea Scheia (dealul Zamca)
Curtea Domneasc, ce se afl n zona vechiului ora medieval
Stadionul

Strandul
Planetariul

Cap.3.2. Segmentarea pieei

Pentru a putea cunoate i identifica mai bine propria clientel actual i
potenial, se cuvine s-o clasm i s-o segmentm dupa urmatoarele criterii:
Scopul calatoriei:
vizitarea casei memoriale
aflarea unor informaii de baza att despre autor ct i despre viaa acestuia
Nevoi i avantaje cautate:
Nevoi:
dezvoltare personala
relaxare
descoperirea unor lucruri interesante
educaie, acumulare de noi informaii
Avantajele cautate: putem vorbi aici despre iubitorii de cultura, care sunt interesati atat
de patrimoniul cultural si de istoria judetului Suceava, cat si de frumusetile sale naturale.
Este vorba in general de familii sau de turistii mai in varsta;
Comportamentul turitilor:
nainte de achiziionarea produsului: turitii viziteaz obiectivul pentru prima data
ns s-au informat din pliante despre acesta.
n momentul achiziionarii produsului: turitii au solicitat inclusive tours
Pe parcusul sejurului: turitii prefer atracille culturale Acetia se vor caza la un
hotel, cltorind cu autocarul pentru a fi in compania altor persoane si pentru a
afla lucruri noi
ntoarcerea din sejur: Turitii i vor comunica impresiile din clatorie cu
apropiaii sai
Caracteristici demografice, sociale, economice i geografice:
Vrsta: intre 30-45 ani
Nivel de educatie: superior
Nivel de trai: mediu
Sensibilitate la pret:

Turitii nu sunt sensibili la pret,acetia fiind contieni ca acesta este n direct

legatur cu nivelul calitii produsului oferit. Prin aceasta segmentare se vor identifica si
localiza grupurile de clienti care raspund favorabil la diferite nivele de pret.

Cap.3.3. Piaa int

Pe lnga cei care sunt interesai de proz i afirmare, produsul notru vizeaz n
principal tipul psihocentric, ce aleg sa ii petreac timpul liber n zone linitite i far
griji. Ce poate fi mai relaxant dect o regsire a operei unui scriitor important? Zona este
perfect pentru odihn i relaxare, ntr-un mediu sigur i familiar, al satului romnesc.
Venitul acestor persoane nu este o problem pentru noi, deoarece vom pstra un pre mai
mult dect decent i accesibil. Bineneles c cei tineri vor manifesta reticen fa de
produsul nostru, dar persoanele de peste 30 ani l vor aprecia. Dup cum s-a mai
menionat, turitii britanici sunt mari amatori ai vizitelor locaelor de cultur din
patrimoniul Muzeului Buvinean, putandu-ne astfel orienta i spre acestia.
Insa piata tinta o este constituita din turisti romani, cu varsta cuprinsa intre 30-45
ani, cu un nivel superior de educatie, si un nivel mediu de trai (venituri ce nu depasesc
1000 Ron)

Cap.3.4. Factori care influeneaz comportamentul consumatorilor

Turitii au diverse modaliti de a aborda deciziile de cumparare a unui produs turistic,
deoarece reaciile acestora sunt determinate de cele mai multe ori de mediul social n care
acetia triesc. Astfel cei mai importani factori care influeneaz comportamentul
consumatorilor sunt:

Factorii culturali exercit cea mai puternic influena asupra comportamentului

turitilor, ntrucat cultura reprezint un element definitoriu al dorinelor acestora;

Factorii sociali, sunt o alta compenena important a macromediului;

Factorii personali constituie elemente eseniale ce definesc comportamentul

turitilor, iar aici avem n vedere urmatoarele:
- n general persoanele mai n vrst nu vor mai alege s viziteze Casa
Memoriala Eusebiu Camilar, ntrucat ei vor opta pentru staiunile balneare
care le ofer liniste, relaxare i odihn
- spre deosebire de cei cu studii medii, persoanele cu un nivel superior de
pregtire vor alege mai des s-i petreac timpul liber vizitnd aceste
atracii culturale;
- adolescenii e posibil s nu mai fie interesai s viziteze Casa Memorial,
ci mai degrab ar prefera s mearga la Planetariul sau la trandul din
Suceava

Factorii psihologici

Cap.4. Produsul turistic

Cap.4.1. Atributele produsului
Cum am vazut i mai devreme, Suceava se confrunt cu o lips de turiti, mai ales
n ultimii ani. Destinaiile culturale nu mai sunt de actualitate , timpul puin i ofertele de
petrecere a timpului liber peste hotare catignd teren an de an.
Putem profita de faptul ca n jurul datelor de 1-2 Mai are loc Festivalul naional
de literatur Eusebiu Camilar Magda Isanos. Produsul nostru va fi asfel orientat spre
aceasta perioad, fiind cunoscut faptul ca foarte muli ii iau liber n aceast perioad,
datorit sarbatorii naionale i de ce nu, vom face apel la turitii sedentar-mobil ce
combin turismul de odihn cu cel de descoperire.
Acest tip de turist are un nivel al veniturilor mediu sau ridicat i vrste cuprinse ntre 30
i 50 de ani. n timpul voiajului este interesat de contactul cu populaia local i de
vizitarea obiectivelor culturale.
Produsul nostru turistic ncearc s atrag scriitorii tineri, n devenire, beneficiind
astfel din plin de organizarea noastr n preajma evenimentului. Festivalul naional de
literatur Eusebiu Camilar Magda Isanos i propune s descopere, s sprijine i s
promoveze noi i autentice talente n rndul tinerilor autori de poezie, proz scurt i
reportaj literar de pretutindeni. De asemeni este cunoscut faptul ca turitii Britanici
prefer s viziteze ntregul Complex Bucovina. Au loc lansri de carte, recitaluri i
promovri diverse.
Construit la sfritul sec. Al XIX-lea de catre parinii scriitorului, aceast cas
ce face acum parte integrant al Complexului Muzeal Bucovina, a fost donat statului
Romn n 1980, cu scopul de a se organiza un muzeu memorial. Imobilul valora n jur de
15000 lei cu tot cu mobilele prezente. Muzeul Judeean Suceava a nlocuit gardurile, a
terminat restaurarea casei i a redat-o ca muzeu n anul 1984. Festivalul de literatura
ncepe 1 an mai trziu.
Casa memorial este compus din 3 ncaperi unde expoziia de baz si spaiile
memorialistice conin o mare varietate de obiecte, strns legate de natura operei autorului,
sugestive pentru universul dur al acesteia, de un realism crud si sfietor. Foarte
importante sunt obiectele care leaga opera sa de lumea satului natal, de unde s-a inspirat
si si-a extras esena intreaga sa creaie artistic fie proz, poezie sau dramaturgie. Printre
exponate se regasesc documente familiale, cri, ziare, inventar gospodaresc rnesc
precum i o serie de tablouri i fotografii de familie. Iubitorii de literatur i cultur nu
vor rata ocazia de a participa la un asemenea eveniment.

Cu ce este mai atractiva Casa Memoriala Eusebiu Camilar si cu ce se deosebeste de

concurenta?
Iata raspunsul: poate oferi o priveliste unica, de neuitat, o panorama superba.
Farmecul acestui loc te va face sa te intorci aici de cate ori vei avea ocazia.

Cap.4.2. Analiza pe componente

Cap.5. Politica de pret

Cap.5.1. Factori care influenteaza pretul

Factorii care i pun amprenta asupra stabilirii preului

produsului turistic sunt urmatorii:
Factorii interni:
-strategia de marketing
-costurile
-obiective organizationale si de marketing
Factorii externi
-cererea
-concurenta
-perceptia potentialilor turisti
Factori de mediu
-factori economici
Cap.5.2. Strategia de pre
n cadrul produslui nostru turistic am ales strategia preturilor moderate deoarece
este adresat n special clienilor cu venituri medii.

Pstrarea unui pre modic pentru pachetul nostru este esnial n primul rnd
datorit cererii extrem de scazute pentru turismul educaional. Concurena este slab n
acest domeniu i nu reprezint un pericol. Ca ntotdeauna, mediul economic n scdere
precum i lipsa clienilor ne impiedic n a atinge maximimazarea profitului, cel puin
acum, la nceputul promovarii. Pe parcurs, dac lucrurile evolueaz bine ne putem
permite diversificarea ofertei i creterea pe masur a preului.

Cap.5.3. Nivelul preului

Nivelul preului unui bilet este acceptabil pentru piaa noastr int, deoarece se tine cont
de serviciile oferite.
Tarifele de vizitare a Casei Memoriale Eusebiu Camilar sunt urmatoarele:
pentru adulti: 4 lei/ persoana
pentru grupurile de copii: 1leu/persoana
Pentru ca numarul turitilor este relativ mic i costurile cu ntreinerea au crescut destul
de mult n ultima perioad, s-a stabilit sa se introduc i alte taxe:
taxa fotografiere: 5lei/ora
taxa filmat neprofesionisti: 10 lei/ora
taxa filmat profesionist: 50 lei/ora
ghidaj la cerere: 30 lei/ora
Trebuie specificat faptul c nu se percepe taxa de intrare pentru urmatoarele persoane:
lucrtorii actuali i familiile acestora
pensionarii din reteaua muzeala
persoane cu handicap fizic grav
copiii din centrele de plasament
veteranii de razboi
Pensionarii interesai de cultur i care vor vizita Casa Memoriala vor beneficia de o
reducere de 50% din valoarea taxei de intrare, iar cei care vor dori s organizeze n cadrul
acestei cladiri expozitii i manifestri culturale vor beneficia n mod gratuit de spaiile
folosite.

Cap.6. Politici de promovare

Cap.6.1. Reclama

Publicitatea turistica a obiectivului ales de noi se va concentra n perioada imediat

viitoare pe constructia unei mai bune notorietaii; astfel se va apela la: campaniile
televizate (reclame difuzate pe postul local, dar si pe cele din judet), plinte, brouri i
afie, diverse materiale care vor fi tiprite i trimise prin intermediul potei, panouri
publicitare.
Vom acorda o atentie sporita Internetului, deoarece acesta reprezinta principala
sursa de informaii a zilelor noastre. ntr-o er a tehnologiei, n Romnia peste 7 milioane
de persoane utilizeaz Internetul (inclusive cei din mediul rural, cu o proporie de 45%,
minorii i chiar pensionarii). Astfel, un prim motiv pentru care am ales s utilizam aceast
form de promovare a vnzrilor, este faptul ca avem acces la o plaja larg pe poteniali
vizitatori.
In al doilea rand, reclama transmis prin intermediul Internetului mbin toate
caracteristicile celorlalte tipuri de promovare: poate fi att vizual, ct i auditiv, poate
surprinde micarea; iar ceea ce aduce ca noutate este: interactivitatea sau cu alte cuvinte
implicarea utilizatorului. Din totalul bugetului pentru promovare: 50% va fi alocat
promovarii online, 30% spoturilor publicitare si 20% reclamelor tiparite.
Reclama va fi difuzata atat pe posturile de televiziuni, cat si pe YouTube si va avea
urmatorul text: Iti place sa scrii? Vrei sa te cunoasca lumea? Vrei sa stii ce se mai scrie
prin tara? Atunci vino la Festivalul naional de literatur Eusebiu Camilar Magda
Isanos Vei avea ocazia sa vizitezi Casa memoriala a cunoscutului prozator Eusebiu
Camilar, intr-un mediu autentic si plin de incarcatura emotionala. Nu rata ocazia de a-ti
impartasi scrierile si de a aprecia o multitudine de autori noi si vechi!. Toate aceste
cuvinte vor fi rostite de maestrul Radu Beligan.
Cui ne adresam?
nainte de a implementa o strategie de promovare trebuie s cunoti foarte bine
care este profilul turistului pentru zona ta; trebuie s tii clar care sunt ateptrile i
preferinele acestuia, i nu n ultimul rnd trebuie s acorzi o atenie sporit vrstei,
venitului de care acesta dispune i pe care ar fi dispus s-l plateasc, duratei medii a
sejurului.
Noi am ales, ca prin intermediul reclamei, sa ne adresam n special turitilor care
prefer drumeiile, vizitele la obiectivele turistice din zona Sucevei (atracii artistice,
ceti, manastiri, monumente etc); ns spoturile publicitare pot avea impact i asupra
vizitatorilor care vin s viziteze Casa Memoriala Eusebiu Camilar i alte obiectivele
turistice din aceast minunata zon, cautnd relaxare i odihn, admirand peisajul i
cautnd linite.
Care sunt obiectivele?

1. Cresterea gradului de vizitarea a casei memoriale cu 40% pana la sfarsitul anului

2014;
2. Cresterea profitului cu 25% pana la sfarsitul lunii august 2014;
3. Fidelizarea a 30% din potentialii vizitatori pana la inceputul anului 2015;
4. Crearea unor oferte accesibile si turistilor cu venituri sub medie pana la sfarsitul
lunii iunie 2014.
5. Imbunatatirea conditiilor
Evaluare
Evaluarea eficienei reclamei propuse de noi poate fi abordat att sub aspect
cantitativ (prin intermediul unor indacatori masurabili), ct i sub aspect calitativ (vizeaz
de cele mai multe ori efecte ce se rsfrang asupra produsului nostru turistic pe termen
lung).
Dac vorbim de indicatorii calitativi, acetia sunt urmatorii: cota de pia,
volumul vnzrilor i numarul de turiti care viziteaz Casa Memoriala Eusebiu Camilar
i implicit judeul Suceava; toate cele trei elemente exercit influena asupra
dimensionrii venitului ce constituie sursa de acoperire a efortului.
Indicatorii calitativi cei mai frecventi sunt: formare i mbuntairea imaginii
produsului turistic, dar i formarea notorietii pe piaa. La rndul lor aceti indicatori
rezult i chiar influeneaz nite subindicatori: creterea gradului de satisfacie a
clientului, fidelizarea vizitatorilor.

Cap.6.2. Promovarea vanzarilor

Am ales ca n acest sub-capitol s nu subliniem doar cele mai importante
modalitai de promovare a acestui produs turistic, ci s venim i cu cateva soluii i
propuneri interesante; n primul rand, pentru o mai bun notorietate trebuie s inem
seama de obiectivele pe care le urmrim, pentru a ajunge o destinaie de turism
competitiv. n al doilea rand, noi am considerat c trebuie s modelam promovarea n
funcie de publicul int: astfel am considerat c reclama pe un panou publicitar, ntr-un
ora aglomerat, va capta atenia trectorilor; trebuie ns inut cont de faptul c bannere-le
trebuie puse n locuri relavante i c este foarte important calitatea mesajului de
promovare. Un alt mod de a susine dezvoltarea acestui produs turistic i atragerea unui
numar ct mai mare de clieni l constituie promovarea prin intermediul publicaiilor
online (motoare de cutare care permit anunuri gratuite; tururi virtuale; hri Google;
TripAdvisor, bloguri; forumuri i pe alte site-uri pe care numeroase persoane cauta sau
schimb impresii i fotografii legate de turism). Un alt element foarte important n

promovarea vnzrilor l constituie raportul calitate-pret, ce trebuie mbuntait n

permanen.
Daca publicitatea ofera vizitatorilor un motiv in plus de a cumpara un pachet
turistic, promovarea vanzarilor reprezinta un stimulent; aceasta din urma este constituita
din totalitatea instrumentelor de promovare si anume:
-oferte de returnare a banilor (o partea din suma platita de turisti pentru a vizita
Casa Memoriala va fi restituita clientilor in caz de insatisfactie)
-reduceri de pret (in perioada sarbatorilor)
-recompense pentru clientii fideli (mici suveniruri)
-concursuri
ns trebuie s inem seama de faptul c pn s dai banii pe promovarea
vnzrilor, trebuie s le oferi turitilor ceea ce doresc s vad, ceea ce caut cu adevarat,
trebuie s investeti n produsul tau;
Cap.6.3.Relaii publice
Pentru a putea promova cu eficacitate produsul nostru turistic avem nevoie sa ne
facem cunoscui ca i susintori ai tinerelor talente, sponsoriznd anual, cu premii, pe ce
care se fac remarcai in domeniul artistic, n special cel literar. Corelnd Festivalul de
carte cu oferta noastr ne putem adresa, prin intermediul ziarelor de cultur adecvate,
tuturor persoanelor i firmelor care ne pot ajuta cu sponsorizri. Vom adresa scrisori de
intenie ctre locaiile culturale locale cele mai cunoscute, aparinnd n principal de
muzeul Bucovinei, care ne poate ajuta i sprijini oferta noastr turistic, mai ales n cazul
de fa, cnd marea majoritate a celor interesai nu cunosc mare lucru despre scriitor i
opera sa. Un articol bine plasat n presa local, ne poate aduce n primul plan al vieii
culturale a oraului.

ANEXE

ANALIZA SWOT JUDETUL SUCEAVA

Puncte tari
-

peisaj natural uimitor

existenta
a
numeroase
atractii turistice (oferta
bogata
de:
manastiri,
monumente
istorice
si
culturale, spectru larg de
manifestari culturale)
dispune de retea vasta de
hoteluri/pensiuni,
restaurante

Puncte slabe
-

Oportunitati
-

posibilitatea atragerii de noi

investitori
cresterea notorietatii
judetului Suceava atat in
randul turistilor din
Romania, cat si a celor din
strainatate
realizarea de proiecte pentru
dezvoltarea si modernizarea
judetului Suceava

infrastructura necesita
modernizare
lipsa promovarii si
dezvoltarii turismului
desi exista o retea vasta de
hoteluri si restaurante, exista
inca unele dubii in ceea ce
priveste raportul calitatepret

Amenintari
-

proasta imagine a Romaniei

pe plan extern

ANALIZA SWOT A CASEI MEMORIALE EUSEBIU

CAMILAR

Puncte tari
-

Reputatie buna a intreg

personalului
(persoane
apreciate in zona)
Fidelizarea
clientilor
(reduceri de pret, oferirea de
mici suveniruri)
Personal calificat (se fac
instruiri periodice)
Pretul mai mic decat al
concurentei

Puncte slabe
-

Oportunitati
-

Inscrierea Casei Memoriale

pe forum-uri atat din
Romania, cat si din
strainatate
Programe de investitii si
sprijin acordat turismului
cultural
Posibilitatea de a intra pe

Costuri cu intretinerea destul

de ridicate
Departarea de orasul
Suceava
Infrastructura necesita
modernizare
Lipsa unei mai bune
promovari

Amenintari
-

existenta altor obiective

culturale in zona
slaba imagine a Roamaniei
pe plan extern
scaderea interesului
vizitatorilor pentru turismul
cultural

segmente noi de piata