Determinarea indicatorilor ce caracterizează piața firmei

Dimensiunile pieţei turistice depind de numărul de consumatori, numărul de zile pe care aceştia le petrec
în ţara, zona sau staţiunea respectivă şi de mărimea cheltuielilor lor zilnice. Ca urmare, pentru lărgirea
pieţei efective va trebui să se urmărească creşterea numărului de turişti, sporirea sejurului mediu şi a
cheltuielii medii zilnice.
Cele două laturi corelative ale pieţei turistice, oferta şi cererea, contribuie în paralel la extinderea pieţei
turistice. Valorificarea superioară a potenţialului turistic, prelungirea sezonului, dezvoltarea bazei tehnico-
materiale şi diversificarea serviciilor turistice pe de o parte, atragerea unui număr sporit de turişti şi
intensificarea consumului turistic până la atingerea dimensiunilor potenţiale ale ofertei pe de altă parte,
conduc în mod direct la lărgirea pieţei turistice reale.
Principalele elemente cu ajutorul carora se masoara dimensiunea pietei turistice sunt numarul de clienti,
capacitatea pietei si potentialul pietei, volumul pieței și locul pe piață al unui produs turistic. La calcularea
lor trebuie precizata intotdeauna localizarea geografica a pietei, precum si perioada de timp avuta in
vedere (de regula un an).
Masurarea sau evaluarea cantitativa a pietei turistice se poate realiza cu ajutorul urmatorilor indicatori:
a). capacitatea pietei turistice care exprima cuantumul necesitatilor pentru un anumit produs turistic ce
se manifesta pe piata la un momentdat.
Capacitatea pietei exprima marimea acesteia prin intermediul numarului total de produse sau prestatii
care se pot vinde, in unitati fizice. In cazul pietei turistice, capacitatea s-ar putea exprima in numar de
innoptari la hotel, numar de mese la restaurant, numar de vizite la muzeu, numar de sejururi sau voiaje
achizitionate si altele.
Capacitatea pieţei, este calculată ca produs între capacitatea medie de consum (K) şi numărul
consumatorilor potenţiali (N) prin formula C=K x N, fără a lua în calcul nivelul veniturilor consumatorilor şi
nici preţul produsului turistic.
b). potentialul pietei turistice care exprima cererea tuturor consumatorilor pentru un anumit produs
turistic in functie de veniturile acestora si de pretul practicat pentru acel produs.
c). volumul pietei produsului turistic care se refera la cuantumul tranzactiilor comerciale incheiate
pentru un anumit produs intr-un interval de timp determinat. Daca volumul pietei turistice este egal cu
potentialul acestuia spunem ca piata este saturata.
d). locul pe piata al unui produs turistic care se refera la acea parte a volumului pietei turistice
acoperita din vanzarea realizata pentru un produs turistic determinat.
 
In ceea ce priveste numarul de clienti, putem vorbi de urmatoarele componente ale pietei:

1. piata totala, reprezentata de populatia totala a regiunii geografice respective. In aceasta populatie
exista totusi un numar de persoane care este de presupus ca nu vor fi niciodata clientii unei firme de
turism, din diverse motive (nu se pot deplasa, duc o viata la limita subzistentei sau sub aceasta
limita). Acest grup de persoane formeaza nonconsumatorii absoluti. Ei ar trebui exclusi din calcule
atunci cand se evalueaza dimensiunile pietei;
2. piata turistica teoretica, care se obtine dupa ce inlaturam nonconsumatorii absoluti din populatia
totala. Si in aceasta piata exista o categorie de nonconsumatori, numiti de data
aceasta nonconsumatori relativi. Este vorba de persoane care, dintr-un motiv sau altul, nu fac
turism sau il fac foarte rar (nu le place sa calatoreasca, nu au venituri suficiente, sunt prea ocupati
etc.);
3. piata turistica reala sau efectiva, reprezentata de persoanele care au fost efectiv clientii unei firme
de turism in perioada luata in considerare. Marimea acestei piete se obtine inlaturand
nonconsumatorii relativi din piata teoretica;
4. piata produsului sau a destinatiei turistice este intotdeauna o parte a pietei turistice reale (de
exemplu, piata statiunii Neptun sau piata sejururilor la munte).