CUPRINS

ARGUMENT .................................................................................................................. 3

CAPITOLUL I: NOTIUNI GENERALE PRIVIND SERVICIILE........................... 4.

I.1. Conceptul de servicii .................................................................................... 4.
I.2. Caracteristicile serviciilor ............................................................................ 6.

CAPITOLUL II: SERVICIILE TURISTICE.............................................................. 9.

II.1. Continutul si elementele definitorii ale serviciilor turistice ..................... 9.
II.2. Caracteristicile serviciilor turistice ............................................................ 11.
II.3. Clasificarea serviciilor turistice .................................................................. 12.
II.4. Serviciile turistice de baza: Transport, Cazare ......................................... 13.
II.5. Serviciile Suplimentare................................................................................. 15.

CAPITOLUL III: SERVICII TURISTICE OFERITE DE S.C. COMPLEX SAVOY S.A.,

MAMAIA. 18.
III.1. Caracterizarea general a firmei.............................................................. 18.
III.2. Servicii oferite............................................................................................. 19.
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................. 26.

ANEXA............................................................................................................................... 27.

1
 ARGUMENT

Oferta de turism grupeaz ansamblu elementelor care ajut la obtinerea produsului

turistic,respectiv: potentialul natural si antropic, echipamentul de productie a serviciilor
turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului turistic,
forta de munc specializat in activitatile specifice turismului, infrastructura turistic si
conditiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistic prezint
anumite particularitati.
Oferta turistic este complex si etnogen, trasatura care se refera si la structura
acesteia, la produsul turistic, la producatorii de turism etc. Cele dou categorii de elemente
componente: elemente atractive (resurse naturale, socio-culturale, umane, tehnologice), in
anumite proportii, se pot completa, influenta sau substitui reciproc.
Serviciile turistice sunt foarte diverse si formeaz impreuna un complex.Elementele
acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de baz si servicii periferice. Serviciul de ba
constituie ratiunea principala pentru care clientul se adreseaza firmei; el satisface nevoia
principala pentru care clientul se adreseaz firmei; el satisface nevoia pricipal a clientului i
este capabil s justifice prin el nsusi venirea acestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel
de alimentatie).
La rndul lor serviciul sau serviciile periferice au o mai mica important i valoare n
comparatie cu serviciul de baz; ele sunt de regul multe si variate i se constituie ca anexe
ale serviciului de parcare pazit (serviciu periferic) fat de cazare (serviciul de baz), dar care
poate avea un rol tot mai mare in motivarea alegerii clientului care poate alege ntre prestator
sau altul la serviciul de baz in functie de acest serviciu periferic.
Anumite servicii periferice sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta
serviciului de baza, altele sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de
baz, altele sunt considerate a fi facultative. La randul lor si serviciile periferice pot fi de doua
feluri si anume: sevicii legate de serviciul de baz (auxiliare si anexe) si servicii
complementare servicii plus sau suplimentare).
In majoritatea lucrrilor care trateaz problematica turismului este reprezentat o
clasificare a serviciilor dou diverse criterii.

2
 CAPITOLU I

NOTIUNI GENERALE PRIVIND SERVICIILE

I.1. Conceptul de servicii

Mult timp importanta activitatii de servicii nu a fost recunoscuta, serviciile fiind

neglijate de economisti si ncadrate in sfera neproductiv.
Aceast stare de fapt s-a schimbat in ultimele doua- trei decenii, pe baza
urmtoarelor date: numai serviciile pot crea locuri de munc in numr suficient pentru a
rezolva sau limita problema somajului; sectorul tertial nu este ngradit dect de
reglementari,care sunt repuse in discuie in cadrul unui proces de liberalizare a schimburilor
internationale; oferta de servicii difereniate si adaptate la cerere este un element esential al
competitivitatii ntreprinderilor oricare ar fi domeniul lor de activitate.
Preocuprile specialistilor de a depasi relativ rmane in urma a teoriei economice in
raport cu dezvoltarea rapid a sectorului serviciilor au intampinat greutati mai ales in privinta
definirii conceptului de serviciu. Acestea sunt determinate, pe de o parte, de marea
eterogenitate a activitatilor economice cuprinse in categoria de servicii, iar pe de alt parte, de
numeroasele acceptiuni a termenului de serviciu in vorbirea curent.
Definitiile date variaz de la cele bazate pe un singur criteriu de diferentiere intre
bunuri si servicii pan la cele detaliate care enunt cteva caracteristici ale serviciilor.
Majoritatea definitiilor accentueaza in principal c serviciile sunt activitati al caror
rezultat este nematerial si deci nu se concretizeaz intr-un produs cu existenta de sine
stttoare. De exemplu, Asociatia American de Marketing definete serviciul ca:
activitatea oferita la vanzare care produce avantaje si satisfactii fara a antrena un schimb
fizic sub forma unui bun. Cu toate acestea definitiile de genul celor de mai sus, sunt destul de
ambigue. Astfel exista foarte multe servicii care se concretizeaza in bunuri materiale cum ar
fi: serviciile cinematografice editoriale, de informatica, alimentatie publica.
Cnd vorbim despre materialitatea sau nematerialitatea serviciului, trebuie clarificat
daca este vorba de activitatea propriu zis, de suporturile sale si rezultate.

3
 Serviciul ca act reprezint prestarea efectiva si pune in legatur activitatea
prestatorului, mijloacele materiale ale prestatiei i obiectul serviciului, respective realitatea
material sau social de transformat sau modificat. Interactiunea elementelor menionate si
faptul ca prestatiile de servicii au caracteristici spatiale si temporale le confera trsaturi de
materialitate. Astfel ca si in cazul bunurilor materiale si in cazul serviciilor este nevoie de
mna de lucru, de capital etnic si este necesar un beneficiar adic un client.
Principala diferent ntre procesul de producie a serviciilor si cel de fabricare a
bunurilor materiale rezid in faptul c clientul face parte din sistemul de productie. Acest
sistem ar trebui denumit dup, opinia unor specialiti, cu termenul specific de servuctie.
De asemenea, pornind de la o alt caracteristic principala a serviciilor i anume faptul
c productia si consumul, utilizarea lor simultan, serviciile sunt private ca efecte ale muncii
sau ale actiunii unor factori (conditii) naturali. Astfel, in Dictionarul Academiei de Stiinte
Comerciale din Franta serviciile sunt definite ca ansamblul de avantaje sau satisfactii
procurate fie direct, fie prin folosirea unui bun pe care l-a achizitionat beneficiarul serviciului
(alimente, aspiratoare), sau a dreptului de a-l utiliza.
O ultima remarc se impune referitor la notiunea de sector al serviciilor sau sector
tertiar. Aceasta are dou acceptiuni: pe de o parte, ansamblul de meserii (contabili,
secretare, vnzatori, etc.) care se exercit in societati de servicii (banci, companii aeriene)
sau n ntreprinderi industriale sau agricole; pe de alt parte, ansamblul unitailor de productie
statistic izolate, a cror activitate principal const in oferirea de servicii. Acest al doilea sens
corespunde noiunii statistice de ramur.
O prima grupare a serviciilor, dupa sursele lor de procurare, le imparte in servicii
marf (market sau de piat) si ne-marf (non-market sau necomerciale). Serviciile marf sunt
cele procurate prin acte de vnzare-cumprare, prin intermediul pieei, iar cele ne-marf
ocolesc relatile de piaa. In aceasta a doua categorie sunt cuprinse serviciile publice dar si
cele furnizate de organizatii private non-profit sau pe care si le fac oamenii insii (self-
service).
Referitor la serviciile non-market prestate de organizatii sau institutii non-profit, este
vorba de servicii religioase, de caritate, ale unor organizatii sindicale.
In ceea ce priveste rapoturile intre self-service si serviciile de piat, relatiile sunt
complexe fiind influentate de o serie de factori ca: aparitia de bunuri si echipamente
performante care ajut indivizii si familiile in autoproductia de servicii, evolutia puterii
de cumparare a populaiei, schimbarile de ordin social etc.
Legat de aceast clasificare este si structura serviciilor dup natura nevoilor
satisfcute in servicii private si servicii publice.

4
 Serviciile private sunt cele care satisfac nevoi particulare ale indivizilor sau familiilor,
iar serviciile publice sunt definite ca activitati organizate, autorizate de o autoritate
administrativ central sau local, pentru satisfacerea de nevoi sociale in interes public. Prin
interes public se intelege totalitatea intereselor exprimate de o colectivitate umana cu privire
la cerinele de organizare, convieuire, asistent social, transport, etc. In acelasi timp, servicii
publice sunt considerate si acele activitati care se adreseaz unor nevoi individuale dar sunt
finanate de la bugetul statului ( nvatamantul public, snatatea public, etc), cu meniunea c
asemenea nevoi se afl la granite ntre individual i social.
Implicatii deosebite asupra organizarii, finantarii, gestiunii resurselor, tehnicilor de
marketing, tendinelor de evoluie, o au si categoriile de servicii structurate dup beneficiarul
(utilizatorul) acestora. Din acest punct de vedere exista mai multe clasificri ale serviciilor.
O prim clasificare, imparte serviciile n intermediare si finale.Serviciile intermediare
( de productie, de afaceri, pentru ntreprinderi sau pentru agentii economici si sociali) sunt
activitati care folosescpentru productia bunurilor sau a altor servicii. Intr in aceast categorie:
stocajul, transporturile, distribuia, asigurarile si reasigurrile, finanele, telecomunicaiile, dar
si serviciile juridice, contabile, de formare si perfecionare profesional. a acestora si
complexitatea funcionarii sectorului tertiar.

I.2. Caracteristicile serviciilor

Cunoaterea principalelor trsaturi ale serviciilor este foarte important pentru

identificarea si delimitarea lor de celelalte componente ale activitatii economice si sociale.
Imaterialitatea este unanim considerat ca fiind caracteristic esentiala a serviciilor si
exprim faptul c acestea nu pot fi vzute ca obiecte, palpate sau gustate, simite n vreun fel
oarecare (material) nainte de a fi cumprate. Daca un bun material este un obiect, serviciul
este n esenta o activitate, o utilitate n care obiectualitatea rezultatului poate sa lipseasca.
Intangibilitatea serviciilor oblig consumatorii potentiali sa perceap partile tangibile, vizibile,
diferite aspecte materiale sau concrete asociate acestuia (facilitati acordate cumparatorului,
personalul firmei, baza material, reteaua de comunicatii, listele de preturi, programele, ritmul
servirii).
Caracterul imaterial al serviciilor are consecinte importante si asupra schimburilor
internationale invizibile, deoarece serviciile nu pot fi surprinse" la trecerea frontierelor (din
acest motiv nregistrarea schimburilor internationale cu servicii n balant de plai prezint
dificultai). In plus, caracterul imaterial face ca multe servicii sa nu fie comercializabile peste

5
granit, ele trebuind sa fie produse pe loc", n strainatate. Din caracterul imaterial al
serviciilor rezulta si o alt trasatur si anume aceea de nestocabilitate.
Deoarece nu au o forma material, serviciile nu pot fi stocate si pstrate pentru
consumul ulterior. n literatura de specialitate aceasta trastura apare i sub denumirea
depresiabilitate. Aceasta trasatur poate conferi o serie de neajunsuri, mai ales n realizarea
efectiva a serviciilor si n asigurarea efectiva a echilibrului cerere-oferta. Astfel, serviciile
oferite, dar neutilizate reprezinta pierderi de resurse umane si materiale.
Pentru a se mbunatati sincronizarea dintre ofert si cererea de servicii pot fi utilizate
mai multe strategii care le vizeaza pe ambele. Astfel, n ceea ce priveste cererea remarcam:
Preuri difereniate (de exemplu, n turism, preuri mai sczute n extrasezon);
Stimularea cererii prin oferta de servicii speciale (de exemplu pentru retinerea oamenilor
de afaceri la sfrsit de sptmna hotelierii pot propune minivacante atractive);
Servicii complementare oferite n perioadele de vrf;
Dezvoltarea de automate", cum se petrece n cazul serviciilor bancare;
Sisteme de rezervare practicate n hoteluri, cabinete medicale, etc. n ceea ce priveste
oferta, dintre solutiile propuse de specialisti amintim:
Angajarile cu timp parial (mai ales n magazine sau restaurante n perioadele de vrf ale
cererii);
Stimularea participarii consumatorului la realizarea serviciului. Simultaneitatea productiei
si consumului serviciului reprezinta o alta caracteristic importanta a serviciilor.
Tot n legatur cu primele caracteristici se afl si non-durabilitatea majoriatii
serviciilor. Aceasta se refer la faptul ca efectele serviciilor sunt volatile, adic se consum
chiar n momentul producerii. Este si unul din motivele pentru care serviciile au fost
considerate neproductive si deci, lipsite de important.
Inseparabilitatea serviciilor de persoana prestatorului si de cea a utilizatorului este o
trasatur specific majoritaii serviciilor, definind n mod esential procesul de productie al
serviciilor. Astfel, pentru ca un serviciu sa fie prestat sunt necesare 2 conditii : contactul direct
dintre ofertant si cumpartor si participarea activ a consumatorului n timpul utilizarii
serviciului. De exemplu, serviciile pe care le presteaza medicul sau profesorul nu pot fi
desprinse de persoana care le executa i de utilizator.
O alta caracteristic n legatura cu care exist o unanimitate de pareri este
eterogenitatea sau variabilitatea serviciilor. Aceasta trebuie nteleasa att pentru ansamblul
serviciilor, ct si pentru fiecare serviciu n parte.
Trasaturilor sus mentionate li se pot adauga si altele, cum ar fi :

6
 Preul serviciului este un pret al cererii : n momentul n care un client se decide sa
cumpere un serviciu, el are n vedere o scar de valori si de utilitai care corespunde unei scari
de preturi;
Lipsa proprietatii : un serviciu ofera consumatorului un avantaj sau satisfactie fra a
avea drept rezultat transferul proprietatii asupra vreunui lucru. Datorit lipsei propriettii
furnizorii de servicii trebuie sa fac eforturi speciale pentru a-i fideliza clientela.

7
 CAPITOLUL II

SERVICIILE TURISTICE

Datorit gamei largi si eterogene a serviciilor ce intr in coninutul activitatii de

turism, trasturilor comune cu celelalte componente ale tertiarului, tendintelor de evoluie,
modificarilor sub impactul acelorasi grupe de factori, turismul apartine structural sferei
sectorului tertiar.
Ca parte integrant a sectorului serviciilor, turismul are o serie de trasaturi comune
cu cele ale celorlalte ramuri ale acestuia, dar se i individualizeaz prin specificitatea si
complexitatea coninutului sau, prin formele de concretizare si tendintele de evoluie.
Prin dimensiunile atinse de dezvoltarea turismului in zilele noastre, a volumului de
activitate si a numarului de personal angajat direct in industria turistic, acest sector economic
de prestari de servicii rivalizeaz cu nivelul i proporiile multor ramuri ale economiei
naionale. n acelasi timp, se poate aprecia c industria turistic constituie un model tipic al
sectorului economic al serviciilor.

II.1. Continutul si elementele definitorii ale serviciilor turistice

Conturat prin ansamblul relaiilor generate de organizare si desfurarea activitatilor

proprii acestui domeniu, turismul se prezint ca un fenomen socio-economic complex,
poziionat la interferena mai multor subdiviziuni ale economiei naionale.
Avnd ca obiect satisfacerea nevoilor persoanelor aprute cu ocazia si pe durata
calatoriilor, turismul poate fi privit, in continutul su, si ca o succesiune de servicii, cum sunt
cele de organizare a voiajului, de transport, de odihna si alimentatie, de recreere etc. O parte a
acestora vizeaz acoperirea unor necesitai obinuite, cotidiene (odihn, hran), altele sunt
destinate unor trebuine specific turistice si, respectiv, formelor particulare de manifestarea a
acestuia (agrement, tratament, organizarea calatoriilor).
Aceast suita de prestatii viznd satisfacerea nevoilor turistului cu ocazia si pe
durata deplasarii sale, include turismul in categoria activitatilor prestatoare de servicii. Un alt
argument in acest sens rezid n chiar definirea produsului turistic a ofertei turistice. Astfel,
produsul turistic, ca si component a ofertei turistice, este considerat a fi rezultatul asocierilor
interdependenelor dintre resurse sau, altfel spus , patrimoniu si servicii; resursele se vor

8
concretiza in variatele produse turistice numai prin intermediul prestarilor de servicii
specifice.
Aceast realitate motiveaz important covirsitoare a serviciilor, a faptului c n
determinarea si individualizarea produselor turistice centrul de greutate cade pe activitatea de
prestatii.
De altfel experienta mondial a demonstrat ca existenta unui patrimoniu turistic
valoros nu inseamn automat si un turism dezvoltat, ca resurse de exceptie ramn in afara
circuitului economic, in absena serviciilor care s le pua n valoare, s le fac accesibile
turitilor. Totodat, unele ari cu un potenial turistic relativ modest cum ar fi: Germania,
Cehia, Slovacia, Ungaria, Anglia etc. Se pot considera c ari cu un nalt i dinamic ritm de
dezvoltare turistica ca urmare a investitiilor in domeniul serviciilor si calitatii prestaiilor
oferite.
Prin natura lor, serviciile turistice trebuie s creeze condiii pentru refacerea
capacitaii fizice a organismului, simultan cu petrecerea plcut si instructiv a timpului liber;
de asemenea, ele trebuie concepute astfel nct, in urma consumrii lor turistul s
dobndeasc un plus de informaii, cunotine, chiar deprinderi noi. Numai astfel se poate
vorbi de un continut al prestaiei turistice in concordant cu cerinele epocii moderne, cu
exigenele turismului contemporan. Iar n condiiile actuale ale rii noastre, angajate pe
coordonatele unei noi dezvoltri, o asemenea orientare a serviciilor turistice inseamna
competitivitatea cu oferta international.
O alt cerint a consumului turistic, la care serviciile - prin coninutul lor - sunt
chemate s contribuie efectiv, o constituie asigurarea unei odihne active a turistului. Ca
urmare a cresterii productivittii muncii, perfectionarii proceselor de productie si a celor de
conducere, al promovarii pe scara larg a progresului tiinific si tehnic, se reduce saptmna
de lucru (timpul de munc) sporind dimensiunile timpului liber, zilnic si saptmnal.
Aceasta are drept consecint transformare ntr-o canstanta a timpului de odihna pasiv
si implicit sporirea solicitrilor fat de formele odihnei active, stimulate si de efectele
negative ale concentrrii urbane.Odihna activa tinde sa devin astfel o component tot mai
important a serviciului turistic, ea reprezentnd, totodat, un procedeu modern, eficient, de
deconectare, de tratament pentru ameliorarea consecinelor nefaste ale suprasolicitarii
nervoase.
Pornind de la aceste premise, organizatorilor de turism le revine sarcina conceperii
unor vacane, respectiv aranjamente turistice, cu posibilitai multiple de desfurare a unor
activitai recreative: culturale, artistice, sportive, stimularea unor pasiuni etc, menite sa
sporeasca atractivitatea manifestarilor turistice, sa raspund criteriilor odihnei active. Aceste

9
preocupri se intensific odat cu largirea ariei de cuprindere a turismului, cu cresterea
frecvenei de petrecere a timpului liber in afara resedintei permanente.

II.2. Caracteristicile serviciilor turistice

Alturi de coninut, diferenierea marketingului serviciilor are la baz caracteristicile

acestora. Ele au generat o serie de concepte specifice, dar si o manier particular de aplicare
a elementelor care alctuiesc continutul concret al marketingului.
Caracteristicile serviciilor, aa cum au fost ele formulate de Philip Kotler si nsuite
de majoritatea specialitilor de marketing, sunt:
* Intangibilitatea serviciilor;
*Inseparabilitatea serviciilor;
*Perisabilitatea serviciilor;
*Variabilitatea serviciilor.
Intangibilitatea reprezint caracteristica esential a serviciilor. Ea exprim faptul c
acestea nu pot fi vazute, gustate, simite, auzite sau mirosite nainte de a fi cumparate,
constituindu-se ntr-un factor important al separarii tot mai accentuate a prestatorului de
client, cu consecinte serioase n cunoasterea reciproca a derularii actelor de vnzare-
cumprare cu maximum de eficient. Practic prestatorul are dificultati n convingerea
clientului privind serviciul ce urmeaza a fi creat si livrat, n timp ce consumatorul are rezerve
n legatura cu concordanta dintre promisiunile (oferta) prestatorului si onoarea acestora
(serviciul creat si livrat).
n cazul serviciilor turistice exista multe mijloace pentru a putea fi concretizate. De
exemplu: un hotel vrea sa dezvolte imaginea unui serviciu rapid si eficace. Acest hotel
dispune de mai multe posibilitati:
*localul, interiorul si exteriorul, trebuie reamenajate: intrari multiple, canalizarea
traficului, ghisee pentru cazare multiple pentru a se evita aglomeratia, o ambianta placut;
*personalul usor de identificat, mbracat solemn si professional;
*mobilierul trebuie sa fie modern si sa dea hotelului imaginea ca este n topul progresului;
*informatii, prospecte clare si promitatoare, cu fotografii corespunzatoare care sa reflecte
imaginea hotelului;
*tarifele explicate clar n fiecare ocazie.
Inseparabilitatea reprezint caracteristica serviciilor de a nu putea fi desprinse de
prestator, nteles att spatial ct si temporal. Din acest motiv, nevoia se servicii se satisface, de
regul, prin consumul acestora n momentul prestarii.

10
 Perisabilitatea reprezint caracteristica serviciilor de a nu putea fi pastrate n vederea
unui consum ulterior, motiv pentru care este denumit si nestocabilitate. Aceasta caracteristic
elimin practic distribuia din cadrul mix-ului de marketing i creeaza dificultai n corelarea
ofertei cu cererea, avnd la baza o serie de caracteristici ale cererii si ofertei aflate n
contradictie: rigiditatea ofertei si variabilitatea cererii.
n turism, datorit acestei caracteristici, companiile aeriene au introdus penalitai n
cazul anularii biletelor, deoarece ele tiu ca un bilet nevndut este pierdut definitiv.

II.3. Clasificarea serviciilor turistice

Eterogenitatea activitatilor ce dau coninut produsului turistic, genereaz

numeroase probleme n abordarea unitar a ofertei, in evaluare a importanei fiecrei
componente, in elaborarea unor standarde de structura si calitate. Apare astfel, necesitatea
unor grupri ale serviciilorin categorii omogene, uor de
identificat, localizat si comparat.
Astfel, serviciile inglobate in continutul produsului turistic pot fi grupate n funcie
de etapele principale din desfsurarea unei calatorii, in servicii legate de organizarea voiajului
si servicii determinate de sejur. Serviciile care asigura calatoria sunt constituite in mare parte
de prestatiile oferite de agentiile de voiaj si touroperatori (publicitate-informare, conceperea
de produse la cererea expresa a turistilor, comercializarea vacanelor, facilitai de plat).
Serviciile de sejur sunt mai complxe si au ca obiectiv satisfacerea necesittilor de odihna,
alimentaie si agrement ale turistului.
In raport cu importanta in consum si motivaia cererii serviciile turistice pot fi: de
baza (transport, cazare, alimentaie, tratament sau orice alt activitate ce reprezint chiar scop
primar al vacantei ca: schi, vanatoare, iahting) si suplimentare (informatii, activitai cultural-
sportive, inchirieri de obiecte). Potrivit acestui mod de grupare, de altfel unul dintre cele mai
utilizate, serviciile de cazare si masa dein ponderile cele mai mari urmate de cele de transport
si agrement si apoi de cele suplimentare. Raportul general dintre serviciile de baza si celelalte,
variaz in functie de coninutul formelor de turism practicate.
O alt posibilitate de clasificare a serviciilor folosete drept criteriu forma de
manifestare a cererii si, modul de formare a deciziei de cumprare. Din acest punct de vedere,
se poate vorbi despre servicii ferme (transport, cazare) angajate anterior desfaurarii
consumului turistic prin intermediul agenilor de specialitate i pentru care decizia de
cumparare este formulat n localitatea de reedinta a turistului i servicii spontane, solicitate in
momentul intra in contact direct cu oferta (de regula in locul de petrecere a vacantelor).

11
 In functie de natura relatiilor financiare angajate intre prestatori si clieni, serviciile
turistice pot fi cu plata si gratuite. Prestatiile gratuite, foarte diverse gratuitti si scutiri de
taxe pentru copii, cursuri pentru invatarea unor sporturi au drept scop stimularea circulatiei
turistice si asigurare accesului la vacante pentru unele categorii ale populaiei.
Serviciile turistice se mai difereniaza i dupa categori de turisti crora se adrseaz:
astfel, se poate vorbi servicii pentru turitii interni si servicii pentru turitii internaionali.
Dupa natura lor, se poate face delimitarea ntre serviciile specifice (cazare, alimentatie,
transport, agrement), determinate de desfsurarea propriu-zis a activitaii turistice i servicii
nespecifice (transport in comun, telecomunicaii, reparaii, prestaii cultural-artistice), rezultat
a existentei unei infrastructuri generale, care se adresez att turitilor ct i rezidenilor.
Caile si direciile diversificrii serviciilor turistice sunt numeroase ca efct al
complexitii acestora. Diversificarea se poate realiza prin antrenarea n circuitul turistic a
unor zone noi si alctuirea unor programe mai variate, n legtur cu fiecare dintre serviciile
de baz prestate, crearea de noi forme de agrement si servicii suplimentare.

II.4. Serviciile turistice de baz: Transport,Cazare

Alimentaie si Agreement

n categoria serviciilor de baz sunt incluse acelea la care turistul nu poate renunta
(transport, gazduire, agrement) ele sunt destinate satisfacerii unor nevoi generale (odihn,
hran). In ordinea derulrii lor serviciile de baz ncep cu organizarea si realizarea
transporturilor. Acestea cuprind serviciul de transport propriu zis, oferit n timpul caltoriei,
iar in cazul deplasrii cu mijloace proprii servicii de ntreinere si repararea acestora.
Serviciile de cazare (gazduire) se refera la crearea condiilor pentru odihna turitilor.
Ele presupun existena unor mijloace de cazare adecvate (hoteluri, hanuri, vile, casue) si
dotrile necesare asigurarii confortului; ele privesc deasemenea, activittile determinate de
ntreinerea si buna funcionare a spaiilor de cazare.
Serviciile de alimentatie (de restauraie) se nscriu, deasemenea, n categoria prestaiilor de
baz si au ca destinaie satisfacerea trebuinelor de hrana ale turitilor, dar i a unor nevoi de
recreere si distracie. Ele se dezvolt n relaie cu serviciile de cazare sau independent de
acestea.
In realizarea efectiv a acestor servicii trebui avut n vedere adaptarea lor fiecarui
moment al calatoriei, specificului formelor de turism si particularitailor segmentelor de
turisti.

12
 Serviciile de agrement acceptate ca prestatii de baz numai de ctre o parte a
specialistilor sunt concepute s asigure petrecerea placut, agreabil a timpului de vacana.
Ele sunt alcatuite dintr-o paleta larg de activitai avnd caracter distractiv-recreai, in
concordan cu specificul fiecarei forme de turism sau forma de sejur. Serviciile de
agrement reprezint elementul fundamental n satisfacerea nevoilor turistilor modalitatea de
concretizare a motivaiilor deplasarii si capat un rol tot mai important in structura
consumurilor turistice.
Alaturi de serviciile de baz, o contribuie in cretere la succesul aciunilor turistice
revine serviciilor suplimentare. Acestea sunt chemate sa sporeasc confortul vacantei, s
stimuleze odihna activ, recreerea, far a se substitui serviciilor de agrement. In general, ele
au o pondere modesta n structura consumului turistic si un rol auxiliar. Cu toate acestea,
serviciile suplimentare reprezinta o sursa deloc de neglijat de crestere a ncasarilor.
Cazarea reprezint in delularea prestatiei turistice, etapa urmatoare transportului si
ntrunete caracteristicile unei componente cu existena de sine stttoare. Prin coninutul su
cazarea vizeaz crearea condiiilor si confortului pentru odihna caltorului; ea poate fi definite
ca rezultatul (produsul sau serviciul) industriei hoteliere (hotelriei), sector ce inglobeaz
ansamblul activitailor desfurate n spaiile de locuire temporar. Cazarea sa reprezint,
astfel, ca o prestaie complex ce decurge din exploatarea echipamentelor de primire si
gazduire si este alcatuit dintr-un grupaj de servicii oferite caltorului pe timpul i n legtura
cu ramnerea sa n unitaile hoteliere.
Dimensiunile si calitatea serviciului de cazare hoteliera sunt determinate, n primul
rnd de existena unei baze materiale adecvate din punctul de vedere al marimii, tipologiei,
dotrilor, care s asigure turitilor conditii optime de innoptare i s ndeplineasc,dupa caz si
alte functii. In al doilea rnd, serviciul de cazare este influenat de ncadrarea cu personal a
mijloacelor de gazduire, de nivelul de calificare a lucrarilor, de modul de organizare a muncii.
In acest context, insuficiena spaiilor de cazare, inregistrarea lor necorespunzatoare,
neconcordant ntre nivelul confortului oferit si exigenele turitilor, ca i numar mic al
lucratorilor sau slaba lor pregatire influentez negativ calitatea serviciului de cazare i prin
intermediul acestuia, dimensiunile circulatiei turistice i gradul de valorificare a
patrimoniului.Serviciul de alimentatie(restauraie) constituie o componenta de baz a
produsului turistic,valorificarea acestuia putnd fii facut att ca produs individual,ct i n
asociere cu serviciile de cazare n sistem: pensiune complet sau demipensiune. Serviciul de
alimentatie are ca scop satisfacerea trebuinelor de hran ale turitilor,dar i a unor nevoi de
recreere,divertisment i dupa caz,celor de afaceri.

13
 II.5. Serviciile Suplimentare

Serviciile turistice suplimentare au rolul de a contribui la creterea succesului

aciunilor turistice . Ele cuprind n general activitaile ce au ca obiect stimularea confortului
vacantei , a odihnei active , distractiei , petrecerii agreabile a timpului liber far a se substitui
celor de agrement . Unele dintre acestea pot fi cunoscute anticipat de ctre turiti , fiinde
incluse in costul initial al prestaiei iar cu altele ( majoritatea ) turistul ia contact doar la
destinatie , consumul ramanand numai la latitudinea lui , plata efectuandu-se separat pe
masura solicitarii si obtinerii lor .
Ele se caracterizeaz prin varietate i pot fi asociate serviciilor de baz sau pot avea o
existena independent .
Principalele categorii de servicii suplimentare sunt :
- serviciile de informare a clientelei turistice ;
- serviciile de intermedieri ( de inchirieri , de rezervari , etc . ) ;
- serviciile cu caracter special ( organizarea reuniunilor , evenimentelor speciale,etc;
- servicii cultural artistice ( participare la spectacole ) ;
- serviciile si activitaile cu caracter sportiv ;
- serviciile diverse : financiare ( schimburi valutare , operaiuni legate de carile de credit ,
asigurri , comercializarea unor marfuri ) .

Serviciile de informare

Serviciile de informare intervin att pe perioada pregatirii i angajarii prestaiei

turistice , ct i pe parcursul desfaurarii cltoriei .
Ele pot fi grupate :
1) informatii oferite de catre organizatorii de turism ( tour - operatorii i agenii
detailiste ) care vizeaz :
- informaii privind coninutul programelor oferite de o agentie ( pe care turistul intenioneaza
s le cumpere ) ;
- informaii privind unele aspecte ale organizrii ( programele de zbor,mersul trenurilor ,
conexiuni posibile , facilitati de pret , conditii obligatorii de caltorie,etc.)
2) informaii oferite de ctre prestatorii direci de servicii privind : oferta de produse si
servicii , preurile , posibiltaile de divertisment sau alte activitai etc .
Ele au rol important n luarea deciziei de cumpaare si pot fi oferite :

14
- oral : anunuri , sfatuirea turitilor ;
- scris : prin pliante , brouri , afie , cataloage , etc . ( mijloace clasice ale publicitii scrise ) .

Serviciile de intermediere

Se pot grupa n :
1) servicii de rezervari :
- bilete de calatorie pe mijloacele de transport (avion, tren , vapor )
- bilete pentru spectacole ( artistice , culturale , sportive ) ;
- de locuri n alte unitai ( hoteluri , restaurante ) .
2) servicii de inchiriere :
- de autoturisme cu sau fr sofer ( rent - a car ) ;
- de inventar , echipament si materiale sportive ;
- inventar pentru plaj ;
- ambarcaiuni , biciclete etc .

Servicii cu caracter special

Serviciile cu caracter special - sunt ocazionate dup natura particular a turismului

asociindu-se cu formele de manifestare ale acestuia in cadrul unor segmente bine
determinate :
pentru oameni de afaceri : traduceri , dactilografie , tehnoredactari , listri etc . ;
pentru persoane autorizate : partide de vanatoare si pescuit ;
pentru copii mici : supravegheri ( baby sitter ) , terenuri de joac
cu dotarile aferente , gradinite , programe artistice pentru copii , unitti de alimentaie pentru
copii ;
pentru persoane handicapate : asistena medicala i ngrijire ;
asigurarea securitaii turitilor i salvarea acestora ( salvamont , salvamar ) .

Serviciile cultural artistice

Serviciile cultural artistice au rolul de a contribui la petrecerea agreabil a timpului

liber ramas dup satisfacerea motivaiilor de baz ale cltoriei prin :

15
- participarea la diverse spectacole ( teatru , film , oper , concerte ) sau evenimente /
festivaluri , serbri populare ;
- vizite la muzee , expoziii , galerii de art , case memoriale ;
- vizitarea unor obiective cultural istorice tiinifice ( cetai , palate , edificii religioase ,
gradini botanice si zoologice ) .

Serviciile sportive

Serviciile sportive includ toate manifestrile sportive la care particip turiti ce

practic diferite ramuri sportive att ca nceptori ct i ca experimentai .
Prestarea acestora presupune existenta unor dotari adecvate : Sali , terenuri de sport , piscine,
bazine de not , prtii de schi , bob , saniue , puncte de inchiriere a materialelor sportive ,
precum si a unor profesori / instructori .
Serviciile turistice suplimentare au rolul de a contribui la creterea succesului
aciunilor turistice . Ele cuprind n general activitaile ce au ca obiect stimularea confortului
vacanei , a odihnei active , distraciei , petrecerii agreabile a timpului liber far a se substitui
celor de agrement . Unele dintre acestea pot fi cunoscute anticipat de catre turiti , fin incluse
n costul iniial al prestaiei iar cu altele ( majoritatea ) turistul ia contact doar la destinaie ,
consumul ramnnd numai la latitudinea lui , plata efectundu-se separat pe msura solicitarii
si obinerii lor .
Ele se caracterizeaz prin varietate si pot fi asociate serviciilor de baz sau pot avea o
existena independent .
Principalele categorii de servicii suplimentare sunt :
- serviciile de informare a clientelei turistice ;
- serviciile de intermedieri ( de inchirieri , de rezervari , etc . ) ;
- serviciile cu caracter special ( organizarea reuniunilor , evenimentelor speciale, etc.) ;
- servicii cultural artistice ( participare la spectacole ) ;
- serviciile si activitaile cu caracter sportiv ;
- serviciile diverse : financiare ( schimburi valutare , operatiuni legate de carile de credit ,
asigurari , comercializarea unor marfuri ) .

16
 CAPITOLUL III
STUDIU DE CAZ
SERVICII TURISTICE OFERITE DE S.C. COMPLEX
SAVOY S.A., MAMAIA

3.1. Caracterizarea general a firmei

Complexul Savoy a facut parte din cadrul IHR Mamaia , n anul 1990 fiind
preluat de societatea Mamaia S.A. n anul 1995 a fost finalizat procedura de divizare,
n baza protocolului nr.1391/ 1995, Complexul Savoy iesind din structura S.C. Mamaia
S.A. cu un capital social de 36662 lei. n prezent Complexul Savoy apartine societatii
S.C. Complex Savoy S.A.
S.C. Complex Savoy S.A cu sediul n staiunea Mamaia, ii desfoar activitatea n
cadrul complexului hotelier Savoy. Societatea a fost nfiinat n baza Legii nr. 58/1991 si nr.
49/1994 i este nregistrat la Registrul Comerului cu numrul J13/1157/1995, Cod fiscal RO
7252404.(vezi ANEXA 3) Hotelul funcioneaz n baza Brevetului de Turism, document ce
atest capacitatea profesional de conducere operativ n domeniul turismului. Principalul
obiect de activitate este de prestri servicii turistice.
S.C. Complex Savoy S.A. este persoan juridic romn, avnd forma juridic
de societate pe aciuni. Societatea are un capital social, reevaluat, de 34216 lei , impartit in
l.686.751 actiuni nominative, de 2,5 lei fiecare.
Best Western International, un nume de referin n industria hotelier mondial, i
ntmpin oaspeii de peste jumtate de secol. n Romnia, Best Western este o prezen real,
puternic i dinamic, cu un prestigiu confirmat de succesul celor apte hoteluri afiliate,
operate independent i aflate n proprietate privat. Implementarea i dezvoltarea lanului Best
Western n Romnia este coordonat exclusiv de societatea CONCEPT Consult & Prospect
SRL.
Best Western Hotel Savoy este afiliat lantului international Best Western
International si este amplasat direct pe plaja in partea de nord a statiunii Mamaia. In partea de

17
nord este incadrat de Hotel Selena, la sud de Hotel Lido iar la este de Hotel Ambasador. Best
Western Hotel Savoy se afla la o distanta de 30 km de Aeroportul Mihail Kogalniceanu si la
doar 5,5 km de Constanta. Hotelul Best Western Savoy , ofer turitilor venii pentru
petrecerea concediului sau n interes de afaceri o gam variat de servicii (cazare i
posibiliti de petrecere a timpului liber ) .
Hotelul Best Western Savoy este ncadrat la categoria de patru * * * * stele. Clasificarea
hotelului la 4 stele presupune ndeplinirea anumitor condiii cum ar fi:
Camer cu doua paturi individuale (reprezentnd spaiul destinat folosirii de
doua persoane), camer cu pat matrimonial ( reprezentnd spaiul destinat de
ctre una sau doua persoane; limea patului va fi de minim 140cm ) i
apartament (reprezentnd spaiul compus din unul sau mai multe dormitoare,
sufragerie , vestibul i echipare sanitar proprie).
Existena firmelor luminoase cu denumirea ,tipul i categoria unitii.
Schimbarea lenjeriei i a prosoapelor se face dupa fiecare turist iar pentru
sejururile mai lungi lenjeria la 2 zile iar prosoapele zilnic.
Afiarea la loc vizibil pentru turisti a numerelor de telefon de la conducerile
agentului economic ce adiministreaz structura n cauza, de la Oficiul pentru
protecia consumatorilor i de la Directia generala a clasificrii, brevetrii,
licenierii i control servicii turistice din cadrul Ministerului Turismului.
In spaiile de cazare, precum i n grupurile sanitare se va asigura pe timp de
iarn o temperatura minim de 18 grade C.
Personalul de servire din structurile de primire turistice va purta mbracminte
specific, stabilit de agentul economic care administreaz stuctura n cauz,
difereniat n funcie de condiiile de desfurare a activitii i ecuson
cupriznd numele, prenumele ,funcia.

3.2. Servicii oferite

Hotelul a fost renovat , modernizat si retehnologizat. Imobilul Complex Savoy este

compus din : parter, mezanin si 8 etaje , 131 camere si apartamente.
Restaurantul Savoy este amplasat la parterul complexului si se compune din
saloanele de deservire avand o suprafata utila de 529 mp si bucataria cu spatiile anexa
aferente, cu o suprafata utila de 730 mp. Deschis n 2008, restaurantul libanez ofer o

18
gama de preparate din buctria libanez i nu numai. Hotelul dispune de doua piscine, una
pentru aduli iar una pentru copii.
Hotelul are opt etaje i o capacitate de 286 de locuri, n 131 de camere. La
parter, pe o suprafa de 788,73 mp se afl holul i recepia, bar, piscine, spaii de
depozitare, spaii tehnice, centrala termic .
Holul de primire al hotelului, cu o suprafa de 788,73 mp, a fost proaspt
renovat, deinnd:
un spaiu pentru serviciul de recepie ;
spaiu pentru ateptare, coresponden ;
spaiu pentru pstrat bagajele turitilor ;
un spaiu pentru administraie: biroul directorului hotelului i pentru
pstrat valori;
cabine WC pentru ambele sexe ;
telefon la recepie la dispoziia turitilor ;
bar, piscine, spaii de depozitare, spaii tehnice, central termic
La Recepie se efectueaz primirea clienilor i atribuirea camerelor. Recepia este
dotat cu calculatoare i cu echipament de operare cri de plat i credit pentru sistemul de
plat prin cri de credit. Se accept pli cu urmtoarele cri de credit: Visa, Master Card ,
Diners, JCB, American Express.
Camerele duble sunt dotate cu pat matrimonial sau cu dou paturi, televizor, cablu
TV, telefon cu acces internaional, minibar, seif, priz pentru conectare internet, baie cu
cad i du, telefon, aer condiionat, usctor de par, balcon.
Cele 17 camere duble de lux au o suprafa mai mare i n plus canapea extensibil.
Paturile dispun de mai multe nvelitori succesive, saltele tip relaxa , salteluta hus de
protecie lavabil i hidroabsorbant, cearaf, cearaf plic, paturi suplimentare disponibile i
cuvertur.
Apartamentele senior sunt dotate cu dormitor cu pat matrimonial, living cu
canapea extensibila , bar,seif , baie cu du, jacuzzi, telefon , usctor de par, balcon
cu vedere la mare.
Apartamentele junior n numr de opt au urmatoarele dotari: dormitor cu pat
matrimonial, camera de zi cu canapea extensibila, seif , priza pentru conectare
internet, aer conditionat , TV cablu, minibar, minichicineta, baie cu cad i du,
usctor de pr , telefon, balcon cu vedere la mare i piscina.

19
 Apartamentele executiv sunt n numr de trei,dintre care unul cu teras i dou
balcoane mari. Acestea sunt situate la etajele VII i VIII i au vedere frontal
la mare.
Apartamentul matrimonial este asemnator cu cel executiv dar are n plus dou
bi dintre care una cu jacuzzi, teras de100 mp cu mese i scaune. Mobilierul este
din lemn natural .
La nivelul fiecrui etaj exist un oficiu pentru cameriste, dotat cu truse pentru curat
nclmintea, pungi de plastic pentru preluarea lenjeriei turitilor, echipamente pentru
curenie i alte lucruri necesare. Schimbarea lenjeriei i prosoapelor se face dup fiecare
turist.
La sejur lung lenjeria se schimb la trei zile, iar prosoapele la maxim dou zile . Hotelul
Best Western Savoy dispune de spltorie i curatatorie chimic proprie .
Exist de asemenea n cadrul hotelului un lobby bar cu billiard unde servirea unei
buturi poate fi modul plcut de a petrece timpul. La parter se afl restaurantul hotelului,
ce se deschide intr-o teras pe malul mrii.Tot la parter functioneaz pe timpul verii, Club
Rotary club cu circuit nchis n care sunt admii doar membrii clubului ce pltesc
abonament sau clienii hotelului.
Complementar serviciului de cazare, turistului hotelului Best Western Savoy i sunt
oferite o gam de alte servicii :
serviciul n camer (room-service ) ;
servicii de pot i telecomunicaii ;
Pstrarea temporar, la solicitarea clientului, a unor obiecte de valoare n
seifurile hotelului ;
splatul, clcatul i curirea chimic a lenjeriei i mbrcmintei clientului .
minibarurile instalate n camerele hotelurilor: pentru a stimula servirea unor
buturi (alcoolice , racoritoare). Minibarurile constituie o variant a
autoservirii, apreciat de turiti prin faptul c pot fi folosite la orice ora din zi
i din noapte.
Rezervarea de locuri la mese n unitile de alimentaie ;
chemarea taxiurilor solicitate de turiti ;
parcaje rezervate exclusive pentru mijloacele de transport auto ale clienilor.
Serviciul conferine i banchete d curs unei piee importante, aflat n plin
dezvoltare. Este vorba de reuniuni ale societilor, seminarii de formare, lansare de noi
produse. Aceast form de turism practicat sporadic nainte de 1990 a luat amploare
mare n ultimii ani att la nivelul ntregii ri ct i la nivelul staiunii Mamaia, beneficiara
20
unui cadru natural pitoresc cu multiple posibiliti de petrecere a timpului liber, dar i de
ncheiere a unor afaceri profitabile .
Hotelul Best Western Savoy este locul ideal pentru aceste manifestri, deoarece pe
lng serviciile specifice (nchirierea slii), ofer i prestaii tipic hoteliere (cazare ,
mas ), care le completeaz pe cele dinti i alctuiesc, mpreun, un produs coerent :
organizarea de conferine i banchete.
n cadrul Best Western Hotel Savoy pot fi organizate conferine, seminarii, ntlniri de
afaceri, pentru 15 i pn la 100 de persoane. Cele patru sli de conferin dispun de aer
condiionat, posibilitate de conectare la linia telefonic i internet. Pot fi puse la dispoziie
concomitent i sunt dotate cu echipamentele necesare desfurrii ntlnirilor de afaceri n
cele mai bune condiii.
Slile de conferine Histria i Tomis , au o suprafa de 100 mp i o capacitate
de maxim 100 de persoane fiecare.
Sala Callatis are o suprafa de 40 mp i o capacitate de maxim 35 de persoane.
Sala Adamclisi situat la mezanin este o mic sal de edine pentru maxim 15
persoane, avnd o suprafa de 20 mp poate fi folosit i ca secretariat.
La dispoziia clientilor se afl :
Un serviciu excelent care s ndeplineasc cererile urgent ;
Personal specializat pentru conferine ;
Personal poliglot ;
Servicii de secretariat ;
un personal expert n catering i n banqueting , meniuri n funcie de
preferintele clienilor, pauze de cafea ;
echipament audio-vizual ;
opiuni de iluminat i de aer condiionat ;
scaune ergonomice ;
acces la internet .
Hotelul Best Western Savoy funcioneaz numai n timpul sezonului, dar se bucur de un
grad de ocupare de 80% n lunile mai i septembrie i de 100% n vrf de sezon.

21
 INSTRUCTIUNI PRIVIND SANATATEA SI
SECURITATEA IN MUNCA IN TURISM

In conformitate cu Legea securitii si sntii in munca nr. 319/2006, angajatorul

are obligaia de a asigura securitatea si sntatea lucrtorilor in toate aspectele legate de
munca.
Angajatorul are obligaia sa ia masurile necesare pentru:
asigurarea securitii si protecia sntii lucrtorilor;
prevenirea riscurilor profesionale;
informarea si instruirea lucrtorilor;
asigurarea spaiului organizatoric si a mijloacelor necesare securitii si sanatatii in
munca;
adaptarea la progresul tehnic;
nlocuirea a ceea ce este periculos, cu ceea ce nu este periculos sau cu ceea ce este mai
puin periculos;
adoptarea, in mod particular, a masurilor de protecie colectiva fata de masurile de
protecie individuala;
furnizarea de instruciuni corespunztoare lucrtorilor.

INSTRUIREA LUCRATORILOR
Angajatorul trebuie sa asigure condiii pentru ca fiecare lucrtor sa primeasc o instruire
suficienta si adecvata in domeniul securitii si sanatatii in munca, in special sub forma de
informaii si instruciuni de lucru, specific locului de munca si postului sau:
la angajare;
la schimbarea locului de munca sau la transfer;
la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificri ale
echipamentului existent ;
la introducerea oricrei tehnologii sau proceduri de lucru ;
la executarea unor lucrri speciale.

22
 OBLIGATIILE LUCRATORULUI
Fiecare lucrtor trebuie sa-si desfoare activitatea, in conformitate cu pregtirea si
instruirea sa, precum si cu instruciunile primite din partea angajatorului, astfel nct sa nu
expun la pericol de accidentare sau mbolnvire profesionala att propria persoana, cat si alte
persoane care pot fi afectate de aciunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.
In mod deosebit, in scopul realizrii obiectivelor prevzute in articolul de mai sus,
lucrtorii au urmtoarele obligaii:
sa utilizeze corect mainile, aparatura, uneltele, substanele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de producie;
sa utilizeze corect echipamentul individual de protecie acordat si, dup utilizare, sa l
napoieze sau sa l pun la locul destinat pentru prestare;
sa nu procedeze la scoaterea din funciune, la modificarea, schimbarea sau nlturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale mainilor, aparaturii, uneltelor,
instalaiilor tehnice si a cldirilor si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
sa comunice imediat angajatorului si/sau lucrtorilor desemnai orice situaie de
munca despre care au motive ntemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si
sntatea lucrtorilor, precum si orice deficient al sistemelor de protecie;
sa aduc la cunotina conductorului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
sa i nsueasc si sa respecte prevederile legislaiei din domeniul securitii si
sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si metode de aplicare a acestora;
sa dea relaiile solicitate de ctre inspectorii de munca si inspectori sanitari.

INSTRUIREA PERSONALULUI IN DOMENIUL SECURITATII SI

SANATATII IN MUNCA

Pentru instruirea personalului in domeniul securitii si sanatatii in munca vor fi

folosite mijloace, metode si tehnici de instruire, cum ar fi : expunerea, demonstraia, studiu de
caz, vizionarea de filme, diapozitive, proiecii, instruire asistata de calculator.
Instruirea lucrtorilor in domeniul securitii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:
instruirea introductiva generala;
instruirea la locul de munca;
instruirea periodica.

MSURI I REGULI DE PREVENIRE I STINGERE A INCENDIILOR PENTRU

TURITI:
23
 n spatiile de cazare:
este strict interzis n spaiile de cazare, a aparatelor electrice de orice fel: fiare de
clcat, reouri, radiatoare, termoplonjoane, spirtiere, aragaze turist, etc., care prezint pericol
de incendiu;
fumatul este permis numai n locuri special amenajate.
la unitatea de cazare se studiaz planul de evacuare n caz de incendiu, care trebuie s
se gseasc afiate pe spatele uilor camerelor de cazare.
se identific traseele de evacuare fa de camera de cazare i butoanele manuale de
semnalizare a incendiilor de pe nivel (unde exist);
n cazul n care cile de evacuare sunt blocate sau sunt depozitate necorespunztor
materiale combustibile, se informeaz personalul de la recepie.
se verific modul de oprire a sistemului de ventilare i climatizare a camerei de cazare
(n timpul unui incendiu, camera de hotel n care v aflai poate fi inundat cu fum i gaze
toxice dac nu se ntrerupe funcionarea respectivelor instalaii).

PE TRASEELE TURISTICE:
efectuarea focului numai n locurile special stabilite, amenajate i marcate, iar orice
activitate n pdure, indiferent de natura acesteia, va fi desfurat cu respectarea strict a
normelor de prevenire a incendiilor;
accesul autoturismelor particulare n pdure, precum i instalarea corturilor pentru
cazare n alte locuri dect cele special amenajate este interzis;
s nu lase focul nesupravegheat, iar la plecare s sting jarul cu ap;
s nu fac foc pe timp de vnt;
o grij deosebit trebuie acordat copiilor crora nu trebuie s li se lase la ndemn
mijloacele de aprindere (chibrituri sau brichete);
s nu se fac foc n imediata apropiere a fondului forestier, la o distan mai mic de
100 m;
orice nceput de incendiu observat trebuie s fie anunat la numrul unic de urgen
112 pentru a fi lichidat de ctre pompieri nainte de a produce pagube materiale sau pierderi
de viei omeneti.

24
 BIBLIOGRAFIE

1. Gabriela Stnciulescu - Managementul operaiunilor de turism, (ed. a II-a revzuta si

adugita); Editura CH BECK; anul 2003;

2. Nicolae Lupu - Hotelul Economie i management; Editura: CH BECK, anul 2010;

3. Valentin Ni, Gina Ionela Butnaru Gestiunea hotelier; Editura: Tehnopress; anul
2005.

4.WWW.Wikipedia.RO

25
ANEXA

26