Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BAILE FELIX
CUPRINS
CAPITOLUL 1. SERVICIILE DE CAZARE, COMPONENTA DE BAZA A OFERTEI TURISTICE.
ORGANIZAREA SERVICIILOR DE CAZARE...........................................................1
1.1 Tipologia serviciilor turistice.......................1
1.2 Serviciile de cazare hoteliera..........................4
1.3 Comaprtimentele unui hotel.......................12
1.4 Personalul din sectorul hotelier ......................15
1.5 Primirea si distribuirea corespondentei..................25
1.6 Serviciul in camerele hotelului.....................26
1.7 Serviciile suplimentare ce pot fi prestate in cadrul hotelului...........28
CAPITOLUL 2. POTENTIALUL TURISTIC NATURAL SI ANTROPIC AL BAILOR
FELIX.............................30
2.1. Factorii naturali.............................30
2.2 Dezvoltarea Bailor Felix.........................31
2.3 Reteaua de cazare..............................32
2.4 Reteaua de alimentatie publica........................34
2.5 Baza de tratament...........................36
2.6 Posibilitati de agreement.........................39
2.7 Serviciile oferite.............................40
2.8 S.C. TURISM FELIX S.A societate majora a statiunii Baile Felix........43
CAPIOLUL 3. PREZENTAREA COMPLEXULUI CRISANA..48
3.1 Scurt istorc la complexului Crisana....................48
3.2 Resursele complexului Crisana.....................49
3.3 Serviciile oferite in cadrul comlexului...................55
CAPITOLUL 4. ANALIZA TARIFELOR SI PRETURILOR PRACTICATE.............................57
4.1 Tarife pentru cazare.............................57
4.2 Preturile in alimentatie.........................61
4.3 Tarife pentru tratament ambulatory.......................61
4.4 Indicatori economici ai serviciilor de cazare..................64
CONCLUZII SI PROPUNERI........................73
BIBLIOGRAFIE.............................81
CAPITOLUL I
SERVICIILE DE CAZARE, COMPONENTA DE BAZA A OFERTEI TURISTICE. ORGANIZAREA
SERVICIILOR DE CAZARE
1.1 TIPOLOGIA SERVICIILOR TURISTICE
Oferta de turism grupeaza ansamblu elementelor care concura la obtinerea
produsului
turistic, respective: potentialul natural si antropic, echipamentul de "productie" a serviciilor
turistice, diversitatea bunurilor materiale (industriale, naturale) destinate consumului
turistic,
forta de munca specializata in activitatile specifice turismului, infrastructura turistica si
conduitiile de comercializare (pret, inlesniri etc.). La fel ca cerearea si oferta turistica
prezinta
anumite particularitati.
Oferta turistica este complexa si etnogena, trasatura care se refera si la structura
acesteia, la produsul turistic, la producatorii de turism etc. Cele doua categorii de
elemente componente: elemente atractive (resurse naturale, socio-culturale, umane,
tehnologice), in anumite proportii, se pot completa, influenta sau substitui reciproc.
In cadrul ofertei turistice, pondera fortei de munca utilizate este mare si acest
personal necesita o anumita calificare, iar personalul de contact, in special necesita o
pregatire multilaterala is in primul rand una psihica.
Se poate afirma ca, oferta turistica este relativ rigida; rigiditate care se poate
analiza pe multiple planuri, cum ar fi: imobilitatea ofertei si a productiei turistice, care
pentru a fi consumata, presupune deplasarea consumatorului si nu a produsului;
imposibilitatea stocarii ofertei, deci a adaptarii cantitative a ofertei la nivelul cererii;
rigiditatea in localizarea capacitatilor sau echipamentul de productie care este amplasat la
locul sau in apropierea elementului atractiv.
In principal oferta turistica consta in servicii turistice si nu intr-o oferta de spatii si
mijloace plus oferta natura.
Serviciile turistice sunt foarte diverse si formeaza impreuna un
complex.Elementele acestui complex pot fi clasificate ca fiind servicii de baza si servicii
periferice. Serviciul de baza constituie ratiunea principala pentru care clientul se
adreseaza firmei; el satisface nevoia principala pentru care clientul se adreseaza firmei; el
satisface nevoia pricipala a clientului si este capabil sa justifice prin el insusi venirea
acestuia (de exemplu serviciul de cazare sau cel de alimentatie). La randul lor serviciul
sau serviciile periferice au o mai mica importanta si valoare in comparatie cu serviciul de
baza; ele sunt de regula sunt multe si variatie si se constituie ca anexe ale serviciului de
parcare pazita (serviciu periferic) fata de cazare (serviciul de baza), dar care poate avea
un rol tot mai mare in motivarea alegerii clientului care poate alege intre pestator sau
altul la serviciul de baza in functie de acest serviciu periferic. Anumite servicii periferice
sunt considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt
considerate necesare si obligatorii pentru oferta serviciului de baza, altele sunt
considerate a fi facultative. La randul lor si serviciile periferice pot fi de doua feluri si
anume: sevicii legate de serviciul de baza (auxiliare si anexe) si servicii complementare
("servicii plus" sau suplimentare).
In majoritatea lucrarilor care trateaza problematica turismului este
reprezentata o clasificare a serviciilor dupa diverse criterii.
Astfel, in functie de structura serviciilor turistice implicate deosebim
servicii turistice specifice si servicii nespecifice. Serviciile turistice specifice
cuprind doua grupe de servicii principale si anume servicii de baza (servicii de transport
in cazul unor aranjamente de tipul totul inclus, prestatii hoteliere si servicii de alimentatie
prestate in diverse unitati de profil) si servicii complementare (servicii de agrement,
excursii, manifestari cultural-artistice, inchirieri de obiecte sportive sau uz personal) si
doua grupe de servicii, sa le numim cu caracter secundar. Acestea sunt: servicii pentru
pregatirea consumului turistic ( informarea clientelei potentiale, serviciile legate de
organizarea calatoriilor, rezervari de servicii, preocuparea documentelor de calatorie) si
servicii cu caracter special prestate in cadrul unor forme de turism ca: turismul
balneomedical, turismul de congrese, turismul de vanatoare si pescuit portiv. Serviciile
nespecifice cuprind serviciile cu caracter general oferite populatiei de unitatile prestatoare
de servicii, la 919v2115j care pot apela, in diverse imprejurari si turistii: frizerii, saloane de
cosmetica, transporturi publice, posta si telecomunicatii etc.
In functie de momentul careia i se adreseaza, serviciile turistice pot fi
clasificate in: servicii legate de efectuarea calatoriei (vioiajul propiu-zis) si
serviciile la locul de sejur. Primele cunosc diferentieri in functie de forma de
organizare a calatoriei turistice, innoptarile de parcurs si programele de vizitare
precum si de preferintele individului pentru anumite mijloace de transport.
Serviciile privind sejurul cuprind o serie intraga de prestatii, precum cele
destinate acoperirii nevoilor fiziologice de somn si hrana, sau serviciile pentru
petrecerea agreablila a timpului liber.
Dupa gradul lor de urgenta, deosebim servicii care satisfac necesitati
relative urgente, care nu pot fi amanate (impuse de limite temporale in care pot fi
efectuate concediile planificate sau fructificate perioadei de timp liber compact ori
dictate de factori naturali, date calendaristice ferme de desfasurare a unor
evenimente speciale sau motive de sanatate) servicii a caror satisfacere poate fi
amanta in timp satisfacand necesitati putin urgente.
Profit (P)
RI=------------------------------ X 100
Capitaluri engajate (C)
Pentru a determina profitul se iau in vedere in principal doua variabile: pretul
mediu de vanzare al unei camere si gradul de ocupare a hotelului.
Retabilitatea capitalurilor angajate se poate stabili prin multiple combinari ale
pretului de vanzare si ale gradului de ocupare. Stabilirea preturilor pornind de la
cerere, are la baza principiul conform caruia calitatile vandute variaza in functie de
preturile propuse. Aceasta relatie admite existenta unei cantitati a cererii in functie
de pret. In mod logic se poate spune ca: daca pretul creste, cererea scade; daca pretul
este stabil, cererea este constanta si daca pretul scade cererea creste.
Exprientele facute in numeroase tari asupre diferitelor produse arat ca atitudinile
consumurilor sunt variabile, functie de produsele propuse si de canditiile de
cumparare. Este demonstrat ca in general, consumatorii nu cunosc bine pretul cu
exceptia produselor curente. Pe de alta parte, pretul este un elemet de informare in
decizia de cumparare.
Imaginea de marca joaca un rol foarte important in determinarea pretului. Daca o
marca are o imagine de pret mic, cresterea pretului nu corespunde obligatoriu, in
ochii consumatorilor, unei ameliorari a calitatii. Studiile efectuate arata ca prin
sondaj este posibila determinarea unui pret minim, sub care consumatorilor nu ar
accepta sa cumpere produsul respective a unui pret maxim, peste care, de asemenea,
nu va cumpara.
Stabilirea pretului in functie de concurenta, insemana adaptarea operative si
realista la schimbarea preturilor de catre concurenti.
In industria hoteliera s-a folosit mult timp, ca singura baza a stabilirii preturilor,
"legea miimi". Acesta lege consta in stabilirea pretului camerei la o mime din suma
totala a costului de constructie si de echipare a hotelului. Astfel, daca valoarea
investitiei globala este de 10 miliarde lei pentru un hotel-restaurant pretul camerei va
fi de 200 mii lei.
Daca acest mod de stabilire a pretului camerei este destul de corect, in cazul
deschiderii unui nou hotel, el nu mai poate fi la fel de real in cazul hotelurilor mai
vechi. Odata cu dezvoltarea lanturilor hoteliere, si-au facut aparitia progresiv,
veritabile "preturi de piata", relative omogene, in funtie de numarul de stele ale
hotelului.
Una dintre caracteristicile cererii hoteliere este iregularitatea sa: hoteluri pline in
timpul saptamanii si goale la sfarsitul ei in orase, hoteluri pline vara si goale in restul
anului in localitatile cu caracter sezonier.
Oferta hoteliera este inelastica, hotelul avand o structura a cheltuielilor compusa
din elemente fixe (cheltuieli de personal, cheltuieli generale, costuri de ocupare).
Singurele elemente variabile sunt asigurarea curateniei si incalzirea.
Tehnicile moderne de stabilire a preturilor pledeaza pentru practicarea pretului
variabi. Acest pret depinde de mai multe elemente varoiabile de la un hotel la altul.
Comisioanele si gratuitatile reprezinta in general partea acordata agentilor de voiaj care
trimit clienti hotelului. Acest commision este de minim 8%, prestatiile complexe
presupunand vanzarea unui pachet de servicii formate din cazare, masa si alte servicii.
Este cazul, mai ales, al pensiunilor, demipensiunilor, seminatilor etc. aceste prestatii sunt
vandute adesea la un pret inferior toatalului prestatiilor ce le compun, ceea ce detrmina o
scadere a pretului camerei.
Pretul mediu constituie un obiectiv permanent al hotelierului care este obligat sa
examineze atent calendarul si gradul de ocupare a hotelului.
Practica utilizarii majorelor este utilizata in special pe litoral sau la munte, unde
exista preturi de sezon si de extrasezon. Amplitudinea acestor preturi este insa slaba. Pe
unele piete turistice mari, preturile pot cunoaste variatii importante. In Sapnia, de
exemplu, mari hoteluri nu ezita sa gazduiasca pensionari in timpul lunilor cu grad de
ocupare mic, la preturi ce sfideaza concurenta. In Florida, intre perioada de varf de sezon
si minim de sezon, pretul poate vara de la simplu cvadruplu. Unele lanturi hoteliere au
instaurat tarife "tricolore" in care preturile variaza intre 20-30% in functie de sezon si de
zilele saptamanii
O parctica frecvent intalnita, consta in faptul ca un pachet de servicii este propus
la un pret mic deact totalul preturilor prestatiilor care il compun. Prestatia ar trebui sa fie
propusa la pretul total al prestatiilor ce o compun. Plecand insa de la pretul total al
acestora in functie de datele speciale (sezonalitatea, conscureanta, promovare pe anumite
piete) pretul poate fi modulat.
Asa se intampla si in cazul pretul propus putand cprinde: camera individuala, mic
dejun, dejun format de exemplu din hors d' oeuvre, la fel principal, desert, cina. De
asemenea mai poate contine sis ala de reuniuni (cu o eventuala sala pentru grupuri mici),
ecran (materiale audio-video, magnetofon, TV, video, etc.), sala de destindere, masa de
ping-pong,
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
_
CONCLUZII SI PROPUNERI