Sunteți pe pagina 1din 5

REFERAT

TURISMUL CULTURAL
ROMANESC

1
Apariţia turismului cultural în cercetare ca şi obiect de studiu îşi are originile
la începutul secolului XX, dar abia în 2002 Consiliul Internaţional pentru
Monumente Culturale şi Istorice a publicat o definiţie formală după cum urmează:
„Turismul cultural şi cultural – cognitiv este acea formă de turism care se
concentrează asupra mediului cultural şi care, la rândul ei include reperele culturale
şi istorice le unei destinaţii sau moştenirea cultural-istorică, valorile şi stilul de
viaţă al populaţiei locale, artele, meşteşugurile, tradiţiile şi obiceiurile populaţiei
locale.” În plus, rudele culturale şi cognitive pot include şi o vizită sau participare
la activităţi şi evenimente culturale, vizite la muzee, concerte, expoziţii, galerii etc.
(Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor).

Turismul cultural este definit de către Organizaţia Mondială a Turismului


(Raport OMT 2012) drept „excursii al căror scop principal sau secundar este
vizitarea siturilor şi acele evenimente a căror valoare culturală şi istorică le-a făcut
o parte a moştenirii culturale a unei comunităţi”. În conformitate cu această
definiţie, o caracteristică importantă a turismului cultural este presupunerea că
vizitarea sau prezenţa în locurile culturale şi istorice care au legătură cu moştenirea
culturală nu este neapărat principalul motiv al excursiei. Din această perspectivă
turismul cultural-istoric este rareori implementat într-o perspectivă „curată” şi cel
mai adesea este combinat cu alte tipuri tradiţionale sau specializate de turism.
Această caracteristică interesantă scoate la iveală oportunităţi de îmbunătăţire a
eficienţei turismului naţional şi regional prin dezvoltarea unui turism cultural-
istoric, prin absorbţia şi integrarea în turismul regional a resurselor culturale şi
istorice şi dezvoltarea pe această bază a unui brand regional de turism.

Romania are un patrimoniu cultural-istoric si etnofolcloric de mare valoare si


atractivitate turistica. Primele activitați turistice organizate in tara noastra dateaza
din secolul XIX. Atunci au aparut o serie de asociatii care desfasurau activitati
turistice pe unele arii geografice, cautand sa atraga turisti din toate paturile sociale
si care investeau de asemenea in amenajarea unor obiective. 
Turismul Cultural, alături de cel rural, este considerat în prezent principalul tip de
turism pe care îl poate oferi Romania la scară europeană. Acesta este recunoscut
ca un motor pentru cunoaşterea, dezvoltarea şi promovarea identităţilor culturale
locale, oferind comunităţilor învecinate şanşa conservării patrimoniului cultural ca
resursă pentru dezvoltarea socio-economică locală. World Travel and Tourism
Council a recomandat în anul 2006 ca Turismul Cultural şi de Patrimoniu să devină
unul din principalele produse turistice ale României. Din această perspectivă,
punctele de atracţie sunt numeroase, variate şi interesante, operatorii din turism
având posibilitatea de a crea produse independente şi complexe pentru promovarea
României ca destinaţie turistică culturală. Tipul de turism preferat în Romania în
momentul actual este cel urban, urmat de cel montan şi de cel la Marea Neagră.
Concentrarea a cca. 48% din totalul numărului de turişti în principalele 40 de oraşe
2
ale României – destinaţiile cu cele mai importante atracţii şi evenimente culturale,
indică faptul că Turismul Cultural poate reprezenta un produs distinct sau poate
completa în mod semnificativ alte forme ale turismului urban.
Turismul Cultural în România este centrat, în general, pe patru destinaţii: bisericile
şi mănăstirile pictate din Bucovina; cetăţile/castelele din Transilvania şi colecţiile
acestora; bisericile din lemn şi casele din Maramureş; ansamblurile şi siturile
istorice şi de patrimoniu şi colecţiile muzeale din oraşe (Bucureşti, Sibiu, Braşov,
Cluj-Napoca, Sighişoara). De asemenea, România are şapte ansambluri de situri
aflate pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, 85,71% din total aparţinând
patrimoniului cultural, iar 14, 29% celui natural.
Pentru România, turismul cultural este esenţial, iar majoritatea itinerarelor
propuse de diferiţii operatori turistici italieni vizează cu precădere acest segment.
Cele mai cunoscute şi căutate produse turistice pe piaţa italiană sunt Transilvania
cu cele trei oraşe principale (Sibiu, Braşov, Sighişoara), Bucovina cu mănăstirile
sale pictate, ca şi destinaţiile city break, care accentuează turismul în centrele
urbane importante, axându-se pe partea culturală şi istorică a oraşelor respective. Ȋn
strânsă legătură cu turismul cultural sunt şi produsele naturale şi wellness-ul.
Prezent alături de alte ţări în standul ADUTEI (Asociaţia Reprezentanţilor Oficiali
ai Birourilor de Turism Străine din Italia) din care face parte, Oficiul de turism al
României a pus la dispoziţia specialiştilor şi a numerosului public de la târg un
bogat material informativ privind principalele destinaţii turistice româneşti,
articulat în diverse itinerare tematice. Iată o rapidă trecere în revistă a acestora.

Pentru România, turismul cultural este esenţial, iar majoritatea itinerarelor


propuse de diferiţii operatori turistici italieni vizează cu precădere acest segment.
Cele mai cunoscute şi căutate produse turistice pe piaţa italiană sunt Transilvania
cu cele trei oraşe principale (Sibiu, Braşov, Sighişoara), Bucovina cu mănăstirile
sale pictate, ca şi destinaţiile city break, care accentuează turismul în centrele
urbane importante, axându-se pe partea culturală şi istorică a oraşelor respective. Ȋn
strânsă legătură cu turismul cultural sunt şi produsele naturale şi wellness-ul.
Prezent alături de alte ţări în standul ADUTEI (Asociaţia Reprezentanţilor Oficiali
ai Birourilor de Turism Străine din Italia) din care face parte, Oficiul de turism al
României a pus la dispoziţia specialiştilor şi a numerosului public de la târg un
bogat material informativ privind principalele destinaţii turistice româneşti,
articulat în diverse itinerare tematice. Iată o rapidă trecere în revistă a acestora:

Multe itinerare culturale au ca punct de plecare capitala, pentru descoperirea


centrului său istoric cu ruinele Curţii Vechi, a sugestivului Muzeul al Satului care
oglindeşte modul de viaţă tradiţional din diferitele zone, a teatrelor, muzeelor şi
monumentelor sale, dar şi a celebrei Case a Poporului (care, deşi poate părea
grotescă prin dimensiunile sale, prezintă şi apreciabile elemente artizanale
3
româneşti, de la marmură la sticlărie şi covoare). De la Bucureşti se pleacă spre
Sinaia în vederea descoperirii culturale a castelelor regale, pentru a ajunge în
Transilvania, adevărat tărâm de basm cu Castelul Bran, cetatea Râşnov, biserici şi
construcţii medievale. Itinerarul continuă cu vizitarea principalelor centre urbane
ale zonei precum Braşovul cu Biserica Neagră, turnurile şi bastioanele sale; Sibiul
cu Muzeul Satului „Astra” şi Muzeul Brukenthal (primul muzeu din Europa
Centrală şi de Est); şi Sighişoara, bijuteria României cu centrul său medieval foarte
bine conservat şi Turnul cu Ceas care veghează asupra localităţii. Regiunea
triunghiulară creată de cele trei oraşe propune şi alte locuri de relevanţă culturală.
Aici se găsesc amprentele culturii săseşti din Transilvania, în satele Biertan,
Prejmer, Viscri, Saschiz, Dârjiu, dar nu numai.
Din Transilvania se poate continua turul către nord, unde se deschid două
regiuni în toată splendoarea lor: Maramureşul, prin arta lucrării lemnului care se
observă mai ales în construirea bisericilor şi porţilor, şi Bucovina, regiune presărată
cu adevărate opere de artă ce se regăsesc pe picturile în frescă ale mănăstirilor
(Voroneţ, numită şi „capela Sixtină din Est”, Moldoviţa, Suceviţa, Arbore, Probota,
etc.). Maramureşul prezintă bisericuţe specifice construite integral din lemn, cu
turle înalte de până la 70 de metri (Bârsana, Surdeşti, Rogoz, Deseşti, Ieud, etc.),
dar şi „Cimitirul Vesel” de la Săpânţa care se remarcă prin culorilor sale vii,
istorisind vieţile defuncţilor în epitafuri ironice şi comice.
Alte itinerare la fel de interesante au în vedere regiunea Moldova, unde se
găsesc atât exemple de arhitectură autohtonă, cât şi urme ale anticelor culturi,
mănăstiri mici, dar primitoare, pentru rugăciune şi regăsirea sinelui. Sau pe litoralul
Mării Negre şi în toată regiunea Dobrogea, ţinuturi care dau mărturie despre
începuturile creştinismului în ţară prin bisericile din cretă de la Basarabi, ca şi
despre perioada colonizatorilor greci care au fondat oraşele Constanţa şi Mangalia
şi şi-au lăsat amprenta asupra arhitecturii siturilor conservate în zonă, precum şi
despre influenţele romane şi turceşti vizibile până astăzi. De vizitat sunt şi locurile
de cult de la baza Carpaţilor Meridionali (Nămăieşti, Dintr-un lemn, Bistriţa, etc.),
până la centrul artizanal „Horezu” şi la oraşul lui Constantin Brâncuşi Targu Jiu
pentru a admira la intrare „Coloana Infinitului” sau „Masa Tăcerii”.
Celor interesaţi în mod deosebit de patrimoniul cultural românesc li se
recomandă vizitarea celor 30 de situri ale României incluse pe lista culturală a
Unesco, unde pe lângă mănăstiri, biserici, centrele sus-menţionate, sunt incluse şi
aşezările dacice din Munţii Orăştie (Sarmizegetusa Regia, Costeşti-Blidaru, Lucani,
etc.). Nu pot fi uitate importantele centre culturale precum Iaşi, Timişoara, Cluj-
Napoca şi Alba Iulia, înscrise în competiţia „Capitală Culturală Europeană” în anul
2021. Nenumăratele itinerare culturale posibile au deopotrivă în vedere un cadru
natural de cele mai multe ori spectaculos, care joacă un rol esenţial pe scena
turistică românească.

4
BIBLIOGRAFIE

1) http://www.orizonturiculturale.ro/ro_evenimente_Art-Tourism.html

2) https://www.artline.ro/Turismul-cultural-in-Romania-34354-1-n.html

3) https://www.facebook.com/TurismCultural.UBBCluj/posts/144631755737877/

4) http://www.montana-vidin-dolj.com/ro/publications/?NewsId=4