TURISMUL CULTURAL SI DE
AFACERI IN JUDETUL SIBIU
Bucureşti - 2010
1
CUPRINS
Introducere
CAP I Localizarea şi caracterizarea judeţului Sibiu
1.1. Scurt istoric
1.2. Aşezare geografică
1.3. Căi de acces
1.4. Nivelul de dezvoltare economico – socială
2
CAP III. Turismul cultural si de afaceri in judetul Sibiu
3.1. Turismul cultural – scurt istoric
3.1.1. Definirea si particularitatile turismului cultural
3.1.2. Turismul cultural in Judetul Sibiu
3.1.3. Baza tehnico –materiala si oferta de servicii specifica turismului cultural Sibiu
3.2. Turismul de afaceri – scurt istoric
3.2.1. Definirea si particularitatile turismul de afaceri
3.2.2. Turismul de afaceri in judetul Sibiu
3.2.3. Baza tehnico materiala si oferta de servicii specifica turismului de afaceri in Sibiu
3
Introducere
4
umane; turismul comercial expoziţional, a cărui practicare este ocazionată de mari manifestări de
profil (târguri, expoziţii), care atrag numeroşi vizitatori; turismul festivalier, prilejuit de
manifestări cultural-artistice (etnografice, folclorice) naţionale sau internaţionale; turismul
sportiv, de care cunoaştem o mare extindere pe plan naţional şi internaţional, având ca motivaţie
diferite competiţii pe discipline sportive, interne şi internaţionale , până la manifestări sportive de
amploare (olimpiade, competiţii sportive regionale, campionate mondiale etc.); turismul de
vânătoare (safari), practicat de ţările occidentale, in general pe teritoriul Africi, al Americi
Latine, în teritoriile artice şi antartice. Este o forma de turism “distractiv”, a cărui dezvoltare –
marcată de spectaculos şi inedit – aduce mari prejudicii echilibrului ecologic al planetei,
ameninţând cu diminuarea sau, după caz cu dispariţia unor specii extrem de valoroase ale
patrimoniului faunistic al Terrei.
Tipurile de turism de diferenţiază de la ţară la ţară, asigurând varietatea şi, prin acesta,
atracţia asupra turiştilor autohtoni şi străini.
Una dintre bogăţiile actuale de bază în domeniul turismului priveşte studiul elementelor
regionale, în funcţie de care se organizează activităţi turistice tipice anumitor zone, şi se pun în
evidentă posibilităţile de amenajare complexă a acestora. Deşi nu s-a ajuns la o viziune
taxonomică unitară în domeniu, diferitele accepţiuni utilizate pe plan internaţional şi în ţara
noasta relevă următoarele unităţi ce pot fi luate în consideraţie:
Regiunea turistică, concepută ca un spaţiu de mari dimensiuni, cu o structură
organizatorică bine consolidată şi un patrimoniu turistic diversificat (de exemplu, regiunea
Alpilor Dianarici, iar pentru România – cea a Carpaţilor Orientali)
Zona turistică – un areal mai restrâns consacrat pentru activitatea turistică de un anumit
tip, puternic marcat de importante obiective sau alte motivaţii pentru turism (exemplu : zona
turistică a Coastei Dalmaţiei din Alpii Dinarici sau zona Bucovinei din Carpaţi Orientali)
Centre turistice, reprezentând puncte de convergenţă (puncte de plecare pentru zonele
montane, porturi, alte centre consacrate prin patrimoniul lor turistic) a unor fluxuri de turism,
putând fi, în general, staţiuni alpine (Plitvice, în Alpii Dinarici) sau balneare şi de odihnă
(Dubrovnik, Split, Rijeka – pe coasta Dalmaţiei). Pentru România, rămânând în acelaşi cadru al
Carpaţilor Orientali, se pot menţiona Vatra Dornei şi Borşa.
Puncte turistice amenajate (peşteri, defilee, gheţari, mănăstiri, case memoriale, hoteluri
alpine etc.)
În literatura recentă de specialitate sunt depistate, în funcţie de potenţialul natural
(geomorfologic, climatic, hidrologic, floristic-faunistic) şi antropic o serie de unităţi turistice cu
vocaţie polarizatoare, în jurul cărora s-au dezvoltat veritabile noduri turistice cu vocaţie locală ce
susţin activitatea nucleului central. Este cazul unor localităţi satelit ce apar pe rivierele franco-
5
italiene, Coasta Brava şi Coasta del Sol în Spania, unele microstaţiuni apărute pe litoralul
marocan în apropiere de Agadâr sau între Rabat şi Casablanca. Alte asemenea centre polarizate
apar în zonele montane, oraşul Chamonix (din Alpi Francezi) fiind un astfel de exemplu. Practic,
aceste staţiuni nu sunt altceva decât centre de primire şi redistribuire a fluxurilor turistice în
funcţie de “apetitul” individual sau colectiv pentru un anumit element al potenţialului turistic al
zonei.
Pentru regiunile geografice mari receptoare ale unor fluxuri majore de turism, aceeaşi
literatură mondială de specialitate vehiculează termenul de bazin turistic distingând :
Bazinul mediteranean – prima zonă de primire pentru turismul mondial, cu un potenţial
natural şi antropic de excepţie;
Paris -Parisul si imprejurimile, Parisul fiind denumit si "Orasul lumina", este unul dintre
cele mai vizitate locuri din lume, gratie si atractiilor turistice cum sunt: Catedrala Notre Dame
(sec. XII - XIV), biserici ca Sacré Coeur, Domnul Invalizilor cu mormantul lui Napoleon, Turnul
Effel cu o inaltime de 320.75 m, inaugurat in 1889 cu ocazia "Expozitiei Universale" care a
devenit simbol al capitalei franceze, palate, piete, cartiere pitoresti La Dèfense cu o arhitectura
moderna, muzee Luvru unul dintre cele mai mari si bogate din lume
Italia-Rivierele sunt sectoare de litoral amenajate pentru turism, cea mai importanta fiind
Riviera Italiana, constand intr-un lant de statiuni balneo - maritime: San Remo, Diano Marina,
Alassio, Nervi, Portofino, Santa Margherita Ligure, etc..., apoi rivierele napolitana situate in
Golful Napoli: Amalfi, Sorrento, insulele Ischia si Capri, veneziana: Lido di Venezia, Riccione,
Rimini, sarda aflandu-se in insula Sardinia, palermitana aflandu-se in zona orasului Palermo.
Austria- Fiind situate in Alpi, vestul si sudul Austriei sunt renumite ca o destinatie a sporturilor
de iarna(cel mai inalt munte este Grossglockner cu 3.798 m). Pentru iubitorii schiului Austria
este destinatia perfecta , aflandu-se in centru Europei ea este usor de vizitat din orice parte a
continentului. Din Romania se poate ajunge relativ repede si usor cu masina(pe ruta Budapesta-
Viena-Salzburg-Innsbruck)
Într-o serie de ţări cu vechi tradiţii (Austria, Germania, Finlanda, Danemarca, Franţa,
Italia etc.), turismul este susţinut de un patrimoniu natural şi antropic de excepţie, mai importante
fiind parcurile şi rezervaţiile naturale sau alte zone cu peisaj deosebit se adaugă un bogat
patrimoniu istoric constituit din elemente unicat ale culturi şi civilizaţiei universale, precum
vestigiile antichităţii din Italia, Grecia şi Egipt, monumentele istorice şi de artă ale ţărilor din
vestul Europei, Orientul Mijlociu şi Apropiat ş.a., elementele ale culturi populare, etnografice şi
manifestări folclorice care personalizează modelele culturale naţionale, făcând din fiecare
naţiune a Terrei un unicat în timp si spaţiu.
6
CAP I Localizarea şi caracterizarea judeţului Sibiu
1.1. Scurt istoric
1.2. Aşezare geografică
1.3. Căi de acces
1.4. Nivelul de dezvoltare economico – socială
7
Cap I - Localizarea si caracterizarea judeţului Sibiu
Asezat in centrul ţării, acolo unde se întalnesc drumurile ce au legat teritoriile istorice
românesti ,Sibiul este o punte de legatura si de circulatie a valorilor materiale si spirituale , care a
produs o cultura si civilizaţie înfloritoare .Cetate a Transilvaniei , reşedinţa Mitropoliei
Ardealului şi a episcopului evanghelic , Sibiul s-a dezvoltat ca aşezare pe ruinele anticei
Cedonia-primii colonişti germanofoni , flamânzi si mozelani au intemeiat pe malurile cibinului o
noua aşezare , Villa Hermanni , la jumatatea veacului al XII –lea .Ulterior, aşezarea s-a numit
Hermannsdorf , apoi Hermannstadt , iar populaţia romaneasca l-a denumit Sibiu .
1.1.Scurt Istoric
Situat deasupra aşezarilor neolitice, si pastrand urme ale aşezarii romane Cedonia, Sibiu
este menţionat in documente incepand cu secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. Cand
saxonii s-au stabilit aici, populaţia romana era organizata, ca in intraga Transilvanie, in propriile
sale forme politice. Saxonii au numit aşezarea Hermannsdorf si apoi Hermannstadt, in timp ce
populaţia romana i-a dat numele amintind de cel original: Sibiu. In secolul al XIV-lea, Sibiul era
un puternic centru manufacturier. Documente datand din 1376 menţioneaza 19 bresle ai caror
membrii practicau 25 de meserii. Aceste bresle aveau relatii active cu statele romaneşti de la est
si sud de Carpaţi. Bazandu-se pe puterea economica a mesteşugarilor săi, Sibiu s-a dezvoltat
continuu, evoluţia sa urmand dezvoltarea caracteristica oraselor medievale. Vechiul târg a facut
loc modernul oraş. Evenimente semnificative: 1192 - Sibiu (Cibinium) este pentru prima data
menţionat intr-un document oficial; 1292 - a fost inaugurat primul spital din Romania; 1300 - s-a
deschis prima biblioteca; 1367 - este meţionata pentru prima data intr-un document prima breasla
din Sibiu, cea a tăbacarilor; 1494 - prima farmacie din ţara; 1528 - prima tiparnita din
Transilvania; 1543 - prima moara de hartie din Principatele Românesti; 1788 -este înregistrata
prima manufactura, cea de mătăsuri; 1790 - Samuel Brukenthal fondeaza cel mai vechi muzeu
din ţara; 1841 - este deschisă prima banca germană din Sibiu; 1861 - este fondată ASTRA; 1868
- esteînfiinţată prima casă de economii si credit din Transilvania; 1872 - este dată in exploatare
calea ferată Sibiu - Copsa Mica; 1875 - Andreas Rieger inaugurează prima fabrica de construcţii
de maşini din Transilvania; 1894 - este deschisă oficia prima staţiune montană din ţara, Paltiniş ;
1898 - are loc prima proiecţie cinematografica (la trei ani dupa premiera mondială); 1904 -
primul tramvai electric.
8
1.2. Asezare geografica
Sibiul este situat pe locul unor aşezări omenesti din neolitic , pastrând sub vatra oraşului
urmele vechii aşezari romane Cedonia.Oraşul este atestat documentar in secolul alXII – lea sub
numele de Cibinium .In momentul colonizarii saşilor (secolul al XII –lea ) , populaţia locala
romanească era organizată , ca si intreaga Transilvanie , in forme politice proprii.Coloniştii saşi
au numit aşezarea la inceput Villa Hermanni( de la numele Hermann von Salza , Mare Maestru
al Ordinului Teutonilor intre anii 1209 – 1239 ) , apoi Hermannsdorf si Hermannsradr in 1366 iar
in final , dupa 1918 , populatia romaneasca i-a dat un nume care-l aminteste foarte bine pe cel
original: Sibiu
Sibiul are ca limite judetul Mures la nord, judetele Arges si Valcea la sud , judetul Brasov
la esti si judetul Alba in nord-vest.
Este pozitionat in depresiunea Cibinului , in apropierea muntilor Fagarasului (circa 20
km) , Cibinului (12 km) si Lotrului (circa 15 Km) , care marginesc depresiunea in partea de sud-
vest.In nord si est ,teritoriul municipiului Sibiu este delimitat de Podisul Tarnavelor , care
coboara pana deasupra Vaii Cibinului , prin Dealul Gusteritei.
In ceea ce priveste suprafata judetului , aceasta este de 5422 km , reprezentand 2,3% din
suprafata totala , (238.391 km) , a Romaniei .
Relieful coboara de la sud , din zona muntoasa , care ocupa 30% din suprafata
judetului , reprezentat de Muntii Fagarasului unde se intalnesc inaltimi ce depasesc 2500 m ( Vf
Negoiu – 2535 m , Vf. Vanatoarea lui Buteanu -2508 m) ca si de munţii Cibinului si Lotrului cu
suprafeţe plane , usor valurite chiar si la altitudine de peste 2200 m ( masivele Cindrelului si
9
Steflesti ), spre nord , unde se intinde circa 50% din suprafata judetului zona de podis ( Podisul
Hartibaciului, Secaselor si Tarnavelor) cu relief deluros cuprins intre 500 si 700 m . Intre zona
montana si de podis trecerea se face printr-o zona depresionara de contact (depresiunea
Fagarasului sau Tara Oltului , Sibiului , Salistei si Apoldului sau Secasului ) care ocupa 20% din
suprafata judetului.
10
D.N. 7 /Bucureşti -Sibiu -Deva -Arad
D.N.14 /Sibiu – Mediaş
Cuu autocarul :în Sibiu sunt numeroase firme de transport de persoane.
Aeriene : legătura aeriană a municipiului este asigurată prin Aeroportul Internaţional
Sibiu , amplasat pe drumul naţional DN1 , la o distanţă de 3 km de municipiu.Prin aeroportul
Sibiu se asigura legaturi directe cu aeroporturile interne din Bucuresti , Târgu Mureş şi
Timişoara, precum si internaţionale cu Germania (legatura zilnica spre Munchen si de trei ori pe
saptamana spre Stuttgart) şi Italia prin curse regulate.În anul 2004 a început construirea
terminalului cargo.Creşterea traficului de călătorie a determinat iniţierea unui proiect de
modernizare a aeroportului.
Din cate se observa Sibiul are numeroase căi si mijloace de transport , fapt ce duce la o
accesibilitate majora si preferenţială in ceea ce priveăşte drumul către Sibiu.Infrastructura
judeîului sibiu este dezvoltată , fapt justificat de numeroasele căi de acces din înspre judeţ.
Din tabel se poate deduce că marea majoritate a populatiei Sibiului se află în mediul
urban , element comun de altfel majorităţii , respectiv a oraşelor României .Numarul populaţiei
in perioada 1995-2003 este intr-o continuă scădere.
11
.Populaţia masculină va scădea cu 7,6 % pe cand cea feminină cu doar 5,2%.De
asemenea , se observa o evolutie descendentă a numărului locuitorilor şi o accentuare a
procesului de îmbatranire .
Sursa: www.sibiu.ro
12
Evrei 33 33 0
Ruşi 15 15 0
Greci 14 14 0
Polonezi 20 20 0
Italieni 46 46 0
Ceangăi 43 43 0
Sursă : www.sibiu.ro
375 88,9% 6 1,5 % 9 600 2,3% 8 268 2,0% 22 5,3 % 422 100%
250 527 579 224
Sursă: www.siubiu.ro
Din totalul populaţiei înregistrat în anul 2002 şi anume 422 224 , 375 250 de locuitori
aparţin religiei ortodoxe ceea ce inseamna ca aceasta estereligia majoritarăa judeţului .Restul
populaţiei , respectiv 46 974 de persoane aparţine celorlalte religii , romano -catolică , greco-
catolică .
14
Fiind printre puţinele locuri din ţară în care contrastele dintre vechi şi nou sunt atât de
surprinzătoare , municipiul Sibiu se înscrie în circuitul marilor valori turistie alea României.
Judeţul Sibiu se remarcă şi prin numeroase alte itinerarii turistice , pline de inedit :munţti falnici,
văi si râuri cu frumuseti de legendă , impresionante cetaţi si grandioase edificii , zone renumite
pentru frumuseţea portului popular specific romanesc şi săsesc) , a arhitecturii populare şi a
obiceiurilor strămoşeşti.
15
Munţii Lotrului – Masiv muntos situat in partea centrală a Carpatilor Meridionali .Altitudinea
maximă : 2242 m vf. Şteflesti ).Este puternic fragmentat de Lotru si afluenţii săi . păstreaya
urme ale glaciaţiei cuaternare (văi si circuri glaciare) si prezintă frecvente chei săpate de râuri in
granite .Munţii Lotrului sunt acoperiţi cu păduri de molid in amestec cu frag si cu intinse păsuni
alpine pe crestele aflate la peste 1800 m altitudine.În zona de izvor a râului Latoriţa se afla
rezervaţia forestieră Latoriţa alcatuită din arbori seculari de larice si zâmbru.
Defileul Oltului – (doar la 12 km din jumătatea nordică pe teritoriul judeţului Sibiu), renumit
pentru pitorescul său , desparte Muntii Cindrel si Lotru de Făgăraş , este o zonă de mare valoare
turistică prin priveliştile naturale pe care le oferă . Numeroase cascade (dintre care Bâlea este eca
mai frumoasa ) se formează datorită pantei foarte înclinate a Muntilor Făgăraş , apele coborând
in salturi peste versanţii lor abrupţi şi denivelările accentuate.
Urmărind limitele judeţului , rezultă o imagine extrem de variată a teritoriului său , care
înglobează înăltimi muntoase , dealuri si depresiuni largi , cu şesuri întinse si netede.Diferenţa de
nivel între cota maximă (2535 m –Vârful Negoiu) si cea minimă (280 m – lunca Târnavei
Mari , în aval de Copşa Mică) este 1225 m.
16
căruia îşi arcuieşte cursul către sud.Debitul mediu multianual al râului Olt în cursul inferior , care
variază intre160-190 mc/c a permis ca in zona Stoeneşti-Vişina-Tia Mare să se amenajezemari
sisteme de irigaţii.
Târnava – Râu , afluent al Mureşului pe teritoriul comunei Mihalţ (judeţul Alba).Are o lungi de
249 km şi o suprafaţă a bazinului de 6157 km² .Râul Târnava se formează din confluenţa , la Blaj
, a râului Târnava Mare cu râul Târnava Mică, doua sisteme hidrografice mari , paralele , cu
caracteristici hidrologice de podiş , separând Podişul Târnavelor de Podişul Hârtibaciului.debitul
mediu multianual variaza intre 8-25 mc/s.Aflunţii
principali:Şicasău,Feernic,Şaeş,Mălâncrav,Biertan,Vişa,Secaş.Târnava Mare trece prin orasele
Odorheiul Secuiesc ,Sighişoara , Dumbrăveni , Mediaş, Copşa Mică , Blaj .Târnava Mică
izvorăşte din partea central –vestică a Munţilor Gurghiu , de sub vf. Piatra Ascuţită , de la 1190
m altitudine , si drenează partea centrala a Podişului Târnavelor , având un curs aproximativ
paralel cu cel al Târnavei Mari .Debitul mediu multianual variază intre 4-10mc/s.Afluenţii
principali:Sovata, Cuşmed ,Veţca , Domald , Sântioana.Târnava Mica trece prin oraşele Sovata si
Târnaveni .
2.1.3 Clima
Datorita poziţiei geografice a ţării , cât şi a formei lanţului carpatic , in aceasta regiune se
resimte acţiunea cicloanelor din nordul Oceanului Atlantic şi influenţa invayiilor de aer polar
dinspre N,NV si NE.
Teritoriul judeţului Sibiu aparţine in proporţie de circa 75% sectorului cu climă
continental-moderată (ţinutul cu clima de dealuri ) si in proporţie de circa 25% sectorului cu
clima de munte.
Mediile anuale ale temperaturi aerului oscileaza in jurul valorii de 9,0ºC , in partea joasă
a judeţului (9,4ºC la Boiţa si 8,9ºC la Sibiu) , coboară sub 5ºC pe pantele munţilor mijlocii
(4,3ºC la Păltiniş) si sub 0ºC pe culmile munţilor înalti.
Regimul precipitaţiilor variază in functiile de unităţile de relief prezente .De aceea ,
cantităţile medii anuale oscilează intre 650 mm in zonele depresionare şi peste 1300 mm pe
culmile montane.Luna cea mai ploioasa este iunie , iar cea cu cele mai reduse cantităţi de
precipitaţii este februarie (in zona joasă) , noiembrie (în muntii mijlocii) şi decembrie (in munţii
înalţi).Cantitaţile medii anuale ale precipitaţiilor atmosferice totaliyeaya 652,9 mm.
Vânturile sunt predominante din NV şi SE si au o viteza medie anuală care oscileza intre
1,8 si 4,5 m/s la Siubiu si 1,5 si 6,5 m/s la Păltiniş.Principalele vânturi bat din SV , V (Austrul –
in seyonul cald ) , Nv si E (Mureşanul –primăvara şi vara), iar la sfârsitul iernii in depresiunea
17
Fagăras şi in Depresiunea Sibiului bate dinspre SV un vânt cald , neregulat (Föhn) , care
determină topirea zăpezii (Vântul Mare).
Luna cea mai caldă este iulie (19,5ºC la Sibiu si 7º C – 8º C pe munţii înalţi),iar luna cea
mai rece este ianuarie (-4,9º C la Păltiniş , -9º C /-10ºC pe culmile munţilor înalti).
Stratul de zapadă durează in medie , 120 zile la Păltiniş şi peste 200 zile pe culmile cele mai
înalte .Grosimea medie este 60 cm la Păltiniş si 110 cm în zona înaltă.
2.1.5 Fauna
Relieful si vegetaţia caracteristică teritoriului judeţului Sibiu favorizează prezenţa unei
faune specifice zonei de munte si podiş .Pădurile adăpostesc specii de păsărica:mierla , vulturul
pleşuv , acvila de munte , corbul şi cocoşul de munte , iar dintre mamiferele care populeaza
pădurile predomină lupul , vulpea, mistrţul , ursul , căprioara , capra neagră , râsul si mai rar
veveriţa.Fauna acvatică este reprezentată de specii ca: păstrăvul (in râurile de munte) , mreana ,
clean si crap în râurile de deal.
18
În cadrul faunei regăseşte aproape jumătate din fauna de mamifere a ţării si 54% din
avifauna .Ca specii de mamifere , cele mai importante sunt :capra neagră , ursul brun, cerbul
carpatin, căpriorul , marmota , lupul , vulpea ,liliacul mare , liliacul pitic.
19
:jnepeni, zâmbru , rarităţi floristice , (genţiene , iarba roşie , clopoţei, stupitul cucului , muschi
arctic.Fauna:capre negre , 29 specii de pasări(spindăraşul de munte )
Vulcanii noroioşi de la Hasag rezervaţie naturală ,fenomen geologic .Vulcanii noroioşi sunt
situaţi pe depozite sarmaţiene .Ei sunt legaţi de zona de masive de sare.Se disting trei conuri ,
din care doua conuri sunt mai mici , iar cel mare are un diametru de 50m si o înalţime de 6-8m.
20
Cetatea ţărănească cu Biserica Evanghelică (din BIERTAN) este un monument istoric de
arhitectura religioasă .Ansamblul de la Bierta este situat pe o colina in mijlocul oraşului si se afla
într-o stare foarte bună de conservare , aspectul sitului nefiind modificat de clădirile
supradimensionate de dată mai recentă , astfel încât există încă o relaţie armonioasă între
complexul monumental localitate şi mediul natural.Pe vârfl dealului se află prima incintă a
bisericii (c patru turnuri) , iar cea de-a doua este situată la poalele dealului , marcată printr-o
serie de arcuri care susţin drumul de strajă.La est , sud si vest de ansamblu se află cea de a treia
incintă fortificată cu turnuri.
Biserica (stil gotic târziu) menţionată pentru prima oară in anul 1412 , a fost ridicată pe ruinele
unui edificiu mai vechi , suferind transformări si adăugiri in următoarele secole. Interiorul
acesteia este foarte unitar din punct de vedere stilistic , dat fiind că piesele principale ale
mobilierului şi sculpturile in piatră datează din aceeaşi perioadă cu arhitectura.
Biserica fortificată de la Biertan a căpătat o semnificaţie istorică si datorită faptului că , timp de
trei secole , aici a avut sediul principal Episcopia Luterană a Transilvaniei .Ansamblul de la
Biertan se află pe lista patrimoniului mondial UNESCO din anul 1993.
Biserica Evanghelică (din BAZNA) , monument istoric şi de arhitectura religioasă .Biserică
fortificată de mari dimensiuni , construită in anul 1402 in stil romanic , cu transformări din 1504-
1506 ce i-au dat infăţişarea de biserică-sală , aparţinând goticului târyiu .altarul poloptic datează
din 1430-1440 , decorat cu reliefuri de influenţă slovacă , se afla azi expus la Muzeul Brukenthal
din Sibiu.
Cetatea ţărănească cu Biserica Evanghelică (din BOIAN) , este construită in stilul gotic , este
de tip sală , cu corul prelungit.Datează din sec al. XV+ lea , cu supraînălţarea şi fortificarea
ulterioară.Pe peretele turnului cetăţii remarcăm stema Moldovei, indiciu al apartenenţei satului la
domeniul Cetăţii de Baltă , stapânit odinioara de Ştefan cel Mareşi Petru Rareş.
Biserica cetate (din CISNĂDIE) ,monument istoric şi de arhitectură religioasă.Construită în sec.
XIII , iniţial a fost bazilică romanică , fiind transformată in stil gotic la sfârsitul secolului al XV-
lea.Este înconjurată de o centură de ziduri şi străjuită de turnuri de apărare.Păstrează fragmente
de picturi murale de la sfârşitul secolului al XV-lea.
Cetatea sătească cu Biserica Evanghelică ( din CURCIU) , monument istoric şi de arhitectură
religioasă .Cetate cu biserică evanghelică de incintă ce datează din secolele XV-XVI.
Cetate săseasca cu biserică(din Dealul Frumos) , monument istoric şi de arhitectură
religioasă.Biserica a fost realizată in sec. XIII(azi biserică evanghelică),iniţal fiind bazilică
romanică.
Biserica – cetate(din OCNA SIBIULUI ) , monument istoric şi de arhitectură religioasă .Afost
construită in stil romanic , în perioada 1240-1280 , cu nava centrală , având bolţi gotice pe
21
nervuri in reţea din secolul XVI .Picturile murale interioare au fost executate in anul 1522 in
stilul Renaşterii , de pictorul Vicentius Cibiniensis .Biserica a fost fortificată în secolul XV şi are
un turn de 40 m inălţime.
Cetatea Sibiului ,a fost timp de sute de ani una dintre cele mai mari din Europa .Cetatea era
încercuităpe toate laturile de fortificaţii formate din ziduri si turnuri de apărare .Unele dintre
acestea sunt atat de bine păstrate încât oricine poate forma o imagine despre cum arăta cetatea
cu 5-600 ani în urmă.
c) Cule:
Turnul Sfatului ,simbolul oraşului Sibiu , apare prima dată menţionat în 1370 ca fiind alipit
clădirii unde se adună sfatul oraşukui de unde a primit şi numele pe care îl poartă şi astăzi
.Turnul a făcut parte iniţial ca turn de fotificaţie din a doua incintă de fortificaţii.În forma iniţială
el nu depăşea nivelul a patru etaje .În 1586 se prăbuşeşte în urma unui cutremur omorând pe
pictorul Johann David care lucra la decorarea bolţii sale.În preyent , Turnul Sfatului oferă doar o
panoramă asupra oraşului istoric de la nivelul şapte si posibilitatea de a admira mecanismul
ceasului aflat la un nivel mai jos.
Casa Johann Waida (din oraşul Sibiu) , monument istoric şi de arhitectură laică .Construcţie ce
datează din secolul XV , cu refaceri importante în secolele XVIII- XIX .Preyintă elemente gotice
ale Renaşterii şi clasiciste.A avut mai mulţi proprietari printre care şi Universitatea Săsească.
Casa Thomas Altemberger – Pempflinger (din oraşul Sibiu) , monument istoric şi de
arhitectură laică.A fost Construită în perioada 1470-1491 .Are un turn -clopotniţă şi
ancadramentre specifice fayei de trecere de la gotic la Renaştere .Între anii 1545 şi 1948 , aici a
funţionat Primăria oraşului (Primăria veche).
Palatul Brukenthal monument istoric şi de arhitectura laică .A fost cnstruit în anul 1762 , în stil
baroc , ca reşedinţă de vară a baronului Samuel Brukenthal.Este realizat dupa modelul Palatului
Schonbrunn din Viena .Are un frumos parc .Din anul 1908 a devenit sanatoriu.
d) Ansambluri urbane:
Municipiul Sibiu , anasamblu urban fortificat .Oraşul vechi Sibiu , important ansamblu de
arhitectură medievală in contextul central est-european , este de fapt ea mai de seam rezervaţie
de arhitectură naţională , atât în ceea ce priveşte întinderea , volumul construit , cât , mai ales în
privinţa bogăţiei şi complexităţilor zonelor urbanistice şi a elementelor arhitecturale.
Localitatea Mediaş , a fost menţionată deocumentar in anul 1267 cu numele Villa Medies .În
anul 1317 , aici au fost colonizaţi saşi , iar în anul 1359 localitatea este declarată oraş (Civitas
Megyes) , cu dreptul de a organiza târguri anuale.Oraşul medieval s-a dezvoltat ca un centru
comercial , meşteşugăresc şi de artă.A fost declarat municipiu în anul 1968.În arealul localităţii
22
au fost descoperite vestigii din neolitic , epoca bronzului , aşezări dacice si romane (castrul
Media).
Muzeul Naţional Brukenthal , primul muzeu din România , s-a deschis oficial în anul 1817 la
doar şapte ani de la deschiderea Galeriei Naţionale din Londra , cuprinzând iniţial 1090 picturi
din colecţia particulară a baronului Samuel Brukenthal,
Palatul gazduieşte Galeria de Artă şi Biblioteca Brukenthal .Galeria de Artă are următoarele
expoziţii permanenete : Galeria de artă naţională , Cabinetul de Stampe , Colecţia de Artă
decorativă şi Pinacoteca Brukenthal.
Piaţa Mare este centrul istoric al Sibiului , a fost prima dată menţionată în 1411 ca piaţă de
cereale.Încpând din secolul XVI piaţa a devenit centrul vechii cetăţi.
Execuţiile publice şi adunările publice aveau loc aici.Timp de sute de ani a fost denumită Grosser
Ring , Grosser Plaza , între războaie s-a numit Piaţa Regele Ferdinand , comuniştii au denumit-o
Piaţa Republicii , iar din 1990 s-a revenit la denumirea originală.
Piaţa Huet se desfăşoară în jurul Catedralei Evanghelice care domnină locul.Pe acest loc a
existat prima incintă de fortificaţii a oraşului şi pe locul actualei catedrale există o mică bazilică
romanică cu cimitir în jurul ei , trei capele (Sf. Ladislau ,Sf. Jacob şi Sf. Ştefan ) şi şscoala , fiind
un loc de reugiu pentru locuitori în caz de asediu.
e) Biserici din lemn:
Biserica Adormirea Maicii Domnului (din POIANA SIBIULUI ), monument istoric si de
arhitectură religioasă.A fost construită în anul 1730 din bârne de brad .Pictura interioară a fost
realizată în 1771 de Simion Zugravul .Iconostasul a fost realizat in 1801 de Vasile Munteanu din
Sălişte.
f)Muzee etnografice
Muzeul de Etnografie si Artă Populară Săseasca Emil Sigerus , parte componentă a
Complexului Naţional Muzeal ASTRA , a fost înfiinţat în anul 1997 şi vine săa umple un mare
gol resimîit de muzeologia românească .Până în acest moment existau doar consemnări parţiale ,
în unele muzee etnografice şi istorice din Transilvania, despre locul si rolul ocupat de saşii
transilvăneni în cultura românească şi universală.
Patrimoniul său numără peste 7000 de piese , reunite în cele trei colecţii de gen : mobilier
pictat , port –textile-broderii şi ceramică , individualizându-se colecţia de cahle şi cea de
ceramică propriu-zisă .Colecţia de cahle , considerată a fi cea mai completă şi valoroasă colecţie
de gen din întreaga ţară , a fost valorificată în premieră în cadrul expoziţiei permanente „ Cahle
transilvănene din secolele XV–XIX ”
Muzeul Astra. În anul 1990 secţia de artă populară şi etnografie s-a desprins din cadrul
Muzeului Naţional Brukenthal , formând un muzeu de sine-statător .Anterior acestei date , secţia
23
se compunea din sectorul pavilionar , adăpostit din anul 1956 de primul etaj al Palatului
Brukenthal şi de cel în aer liber , Muzeul Tehnicii Populare, al cărui organizare a început în anul
1963.Ctitorul ambelor sectoare este fostul director al Muzeului Brukenthal , între anii 1969-1983
, Cornel Irimie.Colecţiile actualului muzeu sunt formate , atât din vechile piese ale colectiei
Brukenthal , bunurile cu caracter etnografic provenite de la muzeul fosteo societăţi Carpatine
Transilvane şi ale Societăţii Transilvane de Ştiinţe ale Naturii , iar din 1950 au fost preluate şi
colectiile Muzeului ASTRA , desfiinţat in acel an.În ultimele decenii , datorită activităţii
susţinute de cercetarea şi colecţionarea desfăşurată de colectivul de specialişti ai muzeului ,
colecţiile s-au îmbogăţit considerabil.
La ora actuală , Muzeul ASTRA , devenit unul dintre cele mai importante instituţii de profil din
România , un adevărat centru al culturi românesti (aşa cum sublinia un vizitator prestigios al
muzeului ) , se compune din doua sectoare importante : Muzeul Civilizaţiei Populare
Tradiţionale ASTRA (Dumbrava Sibiului ) şi Muzeul de Etnografie Universală Franz
Binder.Acestor două secţiuni , acum li se mai adaugă Laboratorul de restaurare -conservare ,
Centrul de informare şi documentare Cornel Irimie şi Studioul Astra Film.
Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder” , este un departament al C.N.M ASTRA
SIBIU.Inaugurat în 1993 , Muzeul Franz Bnder este primul şi unicul muzeu de etnografie extra-
europeană din România.
Muzeul este organizat într-o clădire monument istoric , construită în stil neogotic între 1865-
1867 , iniţial ca sdiu al Asociaţiei Micilor Meseriaşi , având de-a lungul timpului diverse
funcţiuni.După restaurarea din 1989 a devenit sediul Muzeului Franz Binder . Prin valoarea
excepţională a patrimoniului etnografic deţinut , Muzeul Franz Binder , este in România , un
pionier în domeniul cercetării etnologice şi a valorificării patrimoniului de provenienţă estra-
europeană.
Parcul Astra este situat in inima oraşului , delimitat de străzile Mitropoliei , George Bariţiu ,
Ioan Lupaş şi Piaţa Unirii.Ideea transformării terenului dintre Baştionul Soldisch şi actualul hotel
Bulevard în parc datează din 1869 şi se materializează în 1879 , odată cu întemeierea Societăţii
pentru înfrumuseţarea oraşului .Este prima Societate de acest gen din Transilvania , iar Parcul
Astra prima realizare de seamă a acesteia..
g) Biserici Rupestre:
Biserica Evanghelică Sfânta Maria(din Sibiu):monument istoric şi de arhitecur religioasă
.Biserică de mari dimensiuni , construită în mai multe etape în sec. XIII-XV , este monument
reprezentativ al tilului gotic transilvănean .Păstreaza picturi murale interioare din anii 1445 şi
1665 datorate lui Johannes de Rosenow georg Hermann.Deţine o veche orgă şi peste 60 de pietre
funerare sclptate artistic , printre care şi cea a domnitorului Mihnea Vodă cel Rău.
24
Biserica Evanghelică Sfânta Margareta (din MEDIAŞ) , monument storic şi de arhitectură
religioasă ,este o construcţie amplă din secolul XIV , refăcută în anii 1447-1482, cu unele
modificări din secolele XVII si XIX .Biserica păstreză picturi murale interioare de factură
gotică , executate în anul 1500 .Altarul este realizat în stilul Renaşterii transilvănene.Edificiul
din secolul XV avea o incintă cu şase turnuri din care au rămas doar patru.Dintre acestea cel mai
important este Turnul Tropeîilor , aflat pe latura nordică a bisericii.Turnul datează din anu 1465 ,
are 74m înălţime şi este clasificat ca fiind al yecelea turn din lume ca grad de înclinare .A fost
reparat în 1672 şi 1927 .În acest turn a fost reţinut Vlad Ţepes în anul 1476 , în urma unui
conflict cu Matei Corvin.
Biserica Sfinţii Arhangheli Mihail si Gavril ( din OCNA SIBIULUI)monument istoric si de
arhitectură religioasă .Biserica ortodoxa a fost construită în perioada 1697-1701 prin grija
domnitorului Constantin Brâncoveanu , pe locul bisericii de lemn ctitorită de Mihai Viteazul în
1599 după lupta de la Şelimbăr.Biserica păstrează picturi murale interioare din 1723 (se remarcă
tabloul votiv în care sunt înfăţişate figurile domnitorilor Mihai Viteazul şi Constantin
Brâncoveanu .A fost refăcută în anul 1895.
Biserica ortodoxa Sfântul Nicolae(din TURNU ROŞU) , monument istoric şi de arhitectură
religioasă .Biserica este ctitorie din anul 1653 a domnitorului Matei Basarab .Remarcabile sunt
decorurile exterioare , pictura.Au fost facute unele modificări in secolele XVIII-XIX .
Ansamblul fostei mănăstiri cistirciene, monument istoric si de arhitectură religioasă .Este un
complex mănăstiresc , întemeiat de călugării cistercieni în anul 1202 , cu o biserică în stil gotic ,
folosită şi ayi , fiind cea mai veche din România.Mănăstirea a fost devastată şi incendiată de
tătari (între anii 1241-1242) , fiind reconstruită din piatră iîntre 1242-1250.Avariată de turci in
1421 si 1422 , mănăstirea a fost desfiinţată în anul 1474 din ordinul lui Matei Corvin şi trecută
sub stăpânierea bisericii romano –catolice din Sibiu.În prezent , corul şi absida servesc ca
biserică de parohie(biserică evanghelică).
2.2.2 Monumente si situri arheologice în ţara noastră există un număr restâns de rezervaţii
arheologice , judeţul Sibiu numarându-se printre acestea.
Rezervaţiile arheologice cuprind situri cu niveluri de locuire pe perioade îndelungate –aşezări şi
necropole.
Comnuna Brăteiu , satul Brăteiu
Turnul Dulgherilor (vestigiu arheologic) , făcea parte din cea de-a treia centură fortificată ,
construită în a doua jumătate a secolului XIV.
Turnul Olarilor(vestigiu arheologic) , este unul dintre cele 39 de turnuri ce apărau oraşul în
extensia sa maximă , fiecare dintre ele fiind încredinţat unei bresle meşteşugăreşti , care avea
obligaţia să îl întreţină şi să îl apere.
25
Castel din zona centrală Mediaş . Monument istoric , arheologic , de arhitectură laică şi
religioasă .Fortificaţiile de pe colina ce domină Piţa Republicii , în yona centrală a oraşului sunt
cunoscute sub numele de Castel.
Acesta este atestat documentar din 1450 , desi se consideră ca există probabil din secolul
XIII.Din aceste fortificaţii se mai pastrează porţiuni de zid şi cinci turnuri e apărare:
Turnul Clopotelor (secolul XV , cu modificări în 1695 si 1796 , avea rol de turn de poartă , în
interiorul turnului sunt plasate clopotele bisericii)
Turnul Şcolii (este înglobat în clădirea şcolii construite în 1713 , turnul originar , construit în
secolul XV , era un turn de flancare)
Turnul Funarilor (Frânghierilor sau al Slăninei , construit în secolul XV , are 7 nivele)
Turnul Croitorilor ( încorporat paţial în edificiul Primăriei Vechi în 1616)
Turnul Mariei (secolul XIV , refacut în 1560 , ayi este sediul biroului parohial al cultului
evanghelic)
În interiorul fortificaţiei se afla şi Casa Parohială , Casa Stephan Ludwig Roth , Biserica
Evanghelică Sfânta Margareta.
Se poate spune ca potenţialul turistic antropic are o dublă valoare şi anume : în primul rând ca
„documentar” arheologic , istoric , arhitectonic de artă populară – care exprima complet şi
complex , caracteristicile epocii şi în al doilea rînd , fiecare din elementele patrimoniului
antropic , se constituie în „obiecte de arhivă ” sau piesă muzeală care devin argumente în
cunoasterea sau înţelegerea unei epoci , a unui eveniment sau fenomen.
26
Valea Sebeşului este o zonă de interes turistic si există o minunată combinaţie de nou şi
vechi aceasta fiind reprezentată printr-un amestec de influenţe din zonele etnofolclorice , cum ar
fii Măerginimea Sibiului , Ţara Haţegului si Ţara Gorjului.
Îmbinarea zonelor etnofolclorice „Valea Sebeşului ” şi „Mărginimea Sibiului ” : Sebeş –
Săsciori – Şugag-Jina-Poiana Sibiului-Tilişca-Sălişte-Orlat-Cristian-Apoldu de jos-Miecurea
Sibiului –Gârbova-Câlnic-Sebeş.
Transhumanţa-semn distinctiv al spiritualităţii românesti Păstoritul transhumant , datorat
„oierilor trecători”(din Jina , Mărginimea Sibiului şi Săcele), este un vechi obicei de a coborâ
turmele la iernat şi de a le urca din nou primăvara, aşezându-si stânele lângă izvoare şi nu forte
departe de localităţi pentru a puteacomercializa în primul rând produsele lactate şi pentru a
obţine alte alimente.În acelaşi timp , transhumanţa a jucat un rol de seamă în dezvoltarea
procesului de consolidare a unităţii noastre etnoculturale , a determinat o serie de schimbări de
ordin antropogeografic.
Circuitul bisericilor de lemn din sud-estul Transilvaniei
În construirea biserigilor de lemn , în elementele lor fundamentale ,de tehnică , plan şi decor –
meşterii români au ajuns la soluţii proprii , originale , ţinând de filonul străvechi al tradiţiilor
constructive populare.Bisericile de lemn românesti se caracterizeaza printr-o puternică unitate
arhitectonică.Circuitul turistic de mai jos prezintă 6 monumente eceziastice de lemn aflate pe
eritoriul judeţului Sibiu.
Jina-Poiana Sibiului –Păltiniş-Sadu-Aplodu de Jos – Sângătin –Presaca-Miecurea Sibiului
–Juna comună,sat Jina(km0, DJ din DN 1-7) , comuna , sat Poiana Sibiului (km7 , DJ din
DN 1-7),
27
CAP III. Turismul cultural si de afaceri in judetul Sibiu
3.1. Turismul cultural – scurt istoric
3.1.1. Definirea si particularitatile turismului cultural
3.1.2. Turismul cultural in Judetul Sibiu
3.1.3. Baza tehnico –materiala si oferta de servicii specifica turismului cultural Sibiu
3.2. Turismul de afaceri – scurt istoric
3.2.1. Definirea si particularitatile turismul de afaceri
3.2.2. Turismul de afaceri in judetul Sibiu
3.2.3. Baza tehnico materiala si oferta de servicii specifica turismului de afaceri in Sibiu
28
controversele care însoţesc definirea sa, se înţelege, în sens larg, totalitatea creaţiilor umane,
materiale sau spirituale. Din acest punct de vedere este foarte clar faptul că turismul cultural este
tipul de turism care foloseşte, prin excelenţă, resursele antropice. În forma lor materială (edificii
şi elemente cu funcţie turistică) sau imaterială (activităţi antropice cu funcţie turistică).
Resursele turistice antropice sunt definite ca fiind un ansamblu de elemente cu funcţie
recreativă, create de om; nu întotdeauna aceste elemente au fost create în scopul valorificării
turistice, ci ele au dobândit această funcţie după ce au îndeplinit alte atribuţii: economice,
strategice sau culturale.
Vechimea unui obiectiv construit de om poate reprezenta uneori singura calitate care
atrage vizitatori, chiar dacă dimensiunea, fizionomia, estetica sau funcţia obiectivului respectiv
nu-l particularizează prin nimic. Cel mai elocvent exemplu este cel al atracţiei pe care o exercită
uneltele de silex sau os, foarte simple de fapt şi fără nimic deosebit din punct de vedere estetic
sau dimensional, dar care continuă să uimească omul contemporan prin faptul că reprezintă o
mărturie a unor vremuri despre care se ştie foarte puţin. În contextul turismului cultural
vechimea este un atribut foarte important, căutat în special de turiştii avizaţi, care preţuiesc, mai
mult decât orice, autenticitatea.
Unicitatea anumitor obiective, edificii sau activităţi umane constituie, de asemenea, o
sursă importantă de atractivitate. Acest atribut provine fie din intenţia autorului de a crea ceva
unic – exemple în acest sens fiind Turnul din Pisa sau defilarea gărzii engleze cu ceremonialul
care o însoţeşte – fie din distrugerea sau dispariţia obiectelor de acelaşi gen.
Ineditul obiectivelor de provenienţă antropică poate fi de natură fizionomică (ca în cazul
catedralei din Chartres, celebră prin asocierea celor două turnuri cu arhitectură şi înălţimi
diferite), poziţională (complexul de la Mont Saint Michel, Franţa) sau structural-compoziţională
(Turnul Eiffel, Centrul George Pompidou).
Dimensiunea se transformă în atribut de atractivitate turistică atunci când este vorba de
una din manifestările sale extreme: foarte mare sau foarte mic. Versailles rămâne cel mai
impozant castel francez, turnurile de televiziune din Moscova şi Toronto impresionează prin
înălţime, muzeele Louvre şi Ermitage sunt vestite şi pentru numărul mare de exponate, iar unele
cărţi sau unelte sunt cunoscute pentru miniaturizarea lor.
Funcţiile anterioare sau actuale ale unor obiective constituie uneori singurul element de
atractivitate, care atrage însă mase imense de turişti. Regăsim acest element în motivaţia vizitării
Bastiliei, a Casei Albe sau a Palatului Buckingham.
În categoria elementelor şi edificiilor cu funcţie turistică (varianta materială a resurselor
turistice antropice) se includ, conform , următoarele obiective: construcţiile megalitice, edificiile
29
istorice, edificiile religioase, edificiile culturale şi sportive, o serie de edificii economice si
monumentele, statuile şi plăcile comemorative.
30
Pe parcursul timpului colecţiile s-au îmbogăţit atât prin achiziţii, cât şi prin donaţii. In
acest moment, la etajele I şi II ale Palatului Brukenthal - devenit un veritabil Muzeu de Artă - se
află exponate din Galeria de Artă Naţională. Palatul găzduieşte şi Biblioteca Brukenthal, care
are, in acest moment, aproape 300.000 unităţi de bibliotecă (manuscrise, incunabule, carte străină
rară, carte românească veche, transilvanice, carte curentă şi reviste de specialitate).
Colecţia de pictură europeană a Baronului Samuel von Brukenthal, deţine un număr de
aproximativ 1200 opere ale principalelor şcoli de pictură europeană din secolele XV-XVIII.
Şcoala flamandă şi olandeză este reprezentată prin mari şi mici maeştri formaţi în
renumitele centre de pictură de la Anvers, Bruxelles, Gant, Bruges, Amsterdam, Leida, Utrecht.
Şcoala germană şi austriacă, cuprinzând peste 430 de tablouri, etalează, alături de nume
ilustre ale Renaşterii germane târzii precum Lucas Cranach cel Bătrân sau Schwab von
Wertinger, numeroase opere ale unor pictori ai secolelor XVII-XVIII
Şcoala italiană, deşi ilustrată printr-un număr relativ mic de opere în raport cu celelalte
şcoli (în jur de 200 de pânze), are o pondere importantă prin prezenţa unor lucrări ale
cunoscuţilor artişti: Alessandro Botticelli, Tullio Lombardo, Tiziano Vecellio, Paris Bordone,
Sebastiano Ricci, Alessandro Magnasco. Reprezentative rămân şcolile: veneţiană, genoveză şi
napoletană.
Cabinetul de stampe
Capodopere ale gravurii europene, prezente în colecţia Brukenthal sunt semnate de
Albrecht Dűrer, Marcantonio Raimondi, Agostino Carracci, Hendrick Goltzius, Egidius Sadeler,
Boetius şi Schelte Bolswert, Cornelis Galle, Lucas Vorsterman, Jan Saenredam, Cornelis
Bloemaert, Jacques Callot, Antoine Masson, Claude Mellan, Robert Nanteuil, Giambattista
Piranesi, Giovanni Battista Tiepolo. Colecţia de gravură europeană a fost completată în 1834, cu
160 de stampe, achiziţionate de la pictorul Franz Neuhauser, urmate în cursul secolelor XIX-XX
cu alte achiziţii şi donaţii.Colecţia de grafică transilvăneană, ce întruneşte peste 3000 de desene,
acuarele şi gravuri este o importantă sursă de documentare referitoare la evenimentele istorice şi
culturale ale Transilvaniei din secolele XVIII-XIX. Importante achiziţii şi donaţii din a doua
jumătate a secolului XX, au completat colecţia de stampe cu lucrări ale maeştrilor artei
româneşti, cum sunt Theodor Aman, Ştefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu,
Nicolae Tonitza. De asemenea s-a înregistrat un important fond de desene şi gravuri ale artiştilor
contemporani.
Galeria de Arta românească
Colecţia de artă naţională îşi are originile în lucrările achiziţionate de curatorii Muzeului
Brukenthal din secolul al XIX-lea, care s-au arătat interesaţi şi de realizările artistice locale. Ea
cuprinde piese de pictură, grafică, sculptură, mobilier, argintărie, porţelan, sticlărie etc. din
31
secolul al XV-lea până în perioada contemporană. Dintre autori amintim pe: Franz Neuhauser,
Theodor Benedikt Sockl, Theodor Glatz, Heinrich Trenk, Mişu Popp, Carl Dörschlag, Arthur
Coulin, Robert Wellmann, Fritz Schullerus, Octavian Smigelschi, Emerich Tamás, Friedrich
Miess, Nicolae Grigorescu, Theodor Pallady, Alexandru Ciucurencu, Hans Mattis Teutsch şi
Corneliu Baba
Colecţia de artă decorativă
Muzeul Brukenthal deţine o importanta colecţie de artă decorativă care cuprinde altare,
sculpturi, argintărie laică şi de cult (secolele XV-XVIII), sticlărie, covoare orientale şi mobilier,
piese de o valoare artistică deosebită, ale căror stil şi tehnică probează apartenenţa lor la spaţiul
central-european.
Biblioteca Brukenthal
Fondului de carte achiziţionat de Baronul Brukenthal (15.972 volume), i s-au adăugat pe
parcursul anilor alte colecţii, printre care: Biblioteca capelei (înglobată în 1879), fondată încă în
secolul al XIV-lea, care cuprindea biblioteca mănăstirii dominicane şi bibliotecile unor patricieni
sibieni. Prin această fuzionare, numărul incunabulelor a crescut de la 76 la 356. Ulterior,
biblioteca a înglobat şi fondul de carte al Capitlului evanghelic, al Academiei de drept şi o serie
de donaţii de la particulari, şi instituţii ştiinţifice din ţară şi străinătate.
Numărul total al volumelor atinge circa 280000, din care 442 titluri reprezintă incunabule
grupate în 382 volume.
32
- În sălile nr. 2 şi 3 este reconstituit habitatul neolitic, prin prezentarea unui bordei
Starčevo-Criş, a unui atelier de cioplit piatra şi a unei locuinţe de suprafaţă din aria culturii
Vinča, cu inventarul aferent.
- Sala nr. 4 este dedicată epocii bronzului, prezentând elemente butaforice care asigură o
prezenţă inedită a artefactelor;
- În sala nr. 5 este prezentată perioada dacică, folosindu-se materialele arheologice
descoperite mai ales în cetatea de la Tilişca-Căţănaş;
- În sala nr. 6 este prezentat un sanctuar dacic.
- Folosind ca model locuinţa romană (villa rustica) de la Apoldu de Sus - Levejoare,
cercetată de Nicolae Branga între anii 1975-1978, în sala nr. 7 au fost refăcute butaforic
elementele componente ale acesteia, constând din locuinţa principală, anexa gospodărească,
turnul de observaţie şi curtea.
- În fine, în ultima sală - nr. 8 - a acestui sector expoziţional (turnul locuinţă, etajul I),
este prezentat interiorul unui cămin medieval, spaţiul respectiv fiind unul reprezentativ (mobilat
cu şemineu, blazoane, stâlp central şi bovindou), constituindu-se, fără doar şi poate, într-un cadru
expoziţional de excepţie.
Pe tot acest sector expoziţional - cu excepţia ultimei săli - reconstituirile sunt protejate de
pereţi de poliester, iar sursele de iluminat (fibră optică), în totalitate artificiale, sunt ascunse
câmpului vizual al vizitatorului. La intrarea în fiecare sală sunt amplasate ecrane LCD, clar
individualizate în funcţie de habitatul respectiv.
Colectia de arme si armuri
Expozitia permanenta se gaseste la parterul cladirii de pe latura de nord a complexului.
Peste 1900 de piese configurează colecţia de Arme şi armuri a Muzeului de Istorie din
Sibiu, una dintre cele mai reprezentative colecţii de gen din ţară. Colecţia cuprinde fondul
Camerei de arme a oraşului Sibiu (Stadtische Rüstkammer) înfiinţată în anul 1872, fondul
Muzeului Societăţii Carpatina din Ardeal fondat în 1880, fondul ce a aparţinut fostului Muzeu
ASTRA şi fondul donat în 1919 de Comandamentul trupelor din Transilvania.
Bazele muzeului au fost puse în 1849, prin înfiinţarea Societăţii Ardelene de Ştiinţe
Naturale (Siebenbürgischer Verein für Naturwiessenschaften), din care au făcut parte
personalităţi marcante ale vieţii ştiinţifice şi culturale interne şi internaţionale.
33
Sediul Societăţii Ardelene de Ştiinţe Naturale a fost construit de către arhitectul clujean
C.W. Friedrich Maetz, inaugurarea festivă având loc în data de 25 mai 1895.
Faţada principală, de conformaţie neoclasică, are un portic cu patru coloane ionice
deasupra căreia se află un balcon cu balustradă. Spre balcon se deschid trei uşi dreptunghiulare
înscrise în arc de descărcare semicircular prevăzută cu cheie de arc în formă de volută. Cele trei
axe sunt separate prin patru coloane corintice adosate care susţin un antablament cu friză
inscripţionată cu cifra MDCCCXCIV (1894).
Colecţiile muzeului însumează aproape 1.100.000 de piese din domeniile geologiei,
paleontologiei, botanicii şi zoologiei, aflându-se din acest punct de vedere pe locul doi în reţeaua
naţională de profil.
În data de 21 decembrie 2007, a fost deschisă cea mai modernă expoziţie de istorie
naturală din România, în prezenţa ministrului Culturii, Adrian Iorgulescu, a primarului oraşului
Sibiu, Klaus Werner Johannis şi a prefectului judeţului Sibiu, Ioan Mitea.
Din punct de vedere tematic, expoziţia şi-a păstrat caracterul sistematic, prezentând
principalele grupe de animale în evoluţia lor filogenetică. Novatoare sunt scenografia prezentării
şi soluţiile muzeotehnice adoptate. Astfel, în noua configuraţie, s-a acordat o importanţă
deosebită prezentării dioramate, piesele fiind aşezate în display-uri în care se reproduce habitatul
fiecărui animal în cadrul unui ecosistem. Numărul de piese s-a redus dar fără să fie afectată
diversitatea. S-a recurs la o cantitate mult mai mare de materiale complementare, respectiv texte
explicative, imagini statice şi imagini în mişcare. Selecţia tuturor materialelor încorporate în
butaforie s-a făcut pe criteriul compatibilităţii iar calitatea microclimatului din sectorul
expoziţional este asigurată prin climatizare generală.
34
Mobilierul a fost executat la Viena în anul 1902 şi a aparţinut fostei farmacii "La vulturul
negru".
Dintre instrumentele prezentate în prima încăpere reţine atenţia un mojar din bronz, datat
1597, care era folosit în operaţiile preliminare de preparare a medicamentelor, fiind cel mai vechi
obiect din colecţie.
Printr-un coridor îngust se ajunge în cea de a doua încăpere, unde sunt expuse
instrumente medicale şi câteva truse chirurgicale, foarfeci şi microscoape, precum şi ilustraţii
preluate după documente şi publicaţii vechi.
Spaţiul afectat laboratorului farmaceutic ilustrează complexitatea proceselor de elaborare
a medicamentelor şi evoluţia acestora, în strânsă concordanţă cu evoluţia concepţiilor medicale şi
farmaceutice. Sunt prezentate aici balanţe de diferite tipuri, mojare, maşini pentru zdrobirea şi
măcinarea materiilor prime, filtre, distilatoare, recipiente metalice şi ceramice, sticlărie de
laborator etc.
Cea de-a treia şi ultima din încăperi este rezervată homeopatiei. La noi această practică s-
a bucurat de o mare popularitate, promotorul acestei practici, Samuel von Hahnemann activând
timp de peste un an aici, ca şi secretar al baronului Samuel von Brukenthal.
Colecţia homeopatică a muzeului cuprinde peste 2900 piese, respectiv truse şi flacoane
cu preparate homeopatice, care au fost preluate de la vechea farmacie "La Îngerul".
În această încăpere mai pot fi văzute şi materiale documentare privind activitatea
farmaceutică. De amintit prima ediţie a Farmacopeei Romane, apărută la Bucureşti în 1862.
35
Circuitul muzeal se deschide cu o panoramă a istoriei uneltelor şi armelor de vânătoare,
sala a doua familiarizează vizitatorul cu avifauna cinegetică, sala cu numărul trei este rezervată
vânatului mare. Ultima sală este rezervată trofeelor africane.
Expoziţia reflectă evoluţia ustensilelor şi armelor de vânătoare de-a lungul timpului şi
pune în evidenţă varietatea vânatului din ţara noastră, cât şi calitatea deosebită a trofeelor lui,
trofee care au obţinut numeroase medalii cu ocazia diferitelor expoziţii din ţară şi străinătate.
Muzeul a fost restaurat şi reorganizat în perioada 2006-2007, fiind redeschis publicului la
25 februarie 2007 sub denumirea de Muzeul de Vânătoare "August von Spiess".
36
Patrimoniul său ( ajuns în 1950 la peste 50.000 obiecte, s-a risipit în anul 1950 ( dintre
care s-au salvat cca 9.000 obiecte depozitate la (Muzeul Brukenthal) a fost integrat Complexului
Naţional Muzeal "ASTRA" în anul 1990, în prezent ajungând de 36 240 obiecte şi formând
temeiul viitorului "Muzeu al Civilizaţiei Transilvane "ASTRA", într-o concepţie modernă,
novatoare, multiculturală şi interdisciplinară.
Porţile sale sunt deschise, cu generozitate, în tot timpul anului, zi şi noapte (pentru
vizitele nocturne având un sistem de iluminat cu spoturi şi efecte de lumini), asigurându-se
ghidaje de specialitate, pliante, ghiduri, CD-uri, filme, etc.
2. MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ SĂSEASCĂ "EMIL
SIGERUS"
Proiectul de înfiinţare în cadrul Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" a unei unităţi
muzeale de artă populară săsească a debutat în anul 1997 şi a avut ca scop salvarea, conservarea
şi promovarea patrimoniului cultural material şi imaterial aparţinând acestei minorităţi, dat fiind
faptul că Sibiul a reprezentat un spaţiu fundamental de rezidenţă pentru saşi.
Patrimoniul Muzeului "Emil Sigerus" s-a îmbogăţit de-a lungul anilor prin donaţii şi
achiziţii, însumând la ora actuală un număr de peste 8900 de piese, conservate în trei colecţii:
ceramică, port – textile - broderii şi mobilier pictat.
Vernisarea, în noiembrie 1998, a expoziţiei de bază a prilejuit inaugurarea primului spaţiu
expoziţional al muzeului, amenajat în subsolul imobilului din Piaţa Huet nr. 12, care adăposteşte
cea mai completă şi valoroasă colecţie de cahle din întreaga ţară şi printre cele mai bogate din
Europa.
Atingerea obiectivelor muzeului se realizează şi prin colaborarea cu diverse instituţii de
cultură, prin schimburi de informaţii şi rezultate ştiinţifice cu alţi cercetători români şi din
străinătate. In acest sens, amintim acordul de parteneriat semnat cu Asociaţia Muzeului
Transilvănean din Gundelsheim (Siebenbürgisches Museum Gundelsheim e. V.), la sfârşitul
anului 1999, prin care s-au realizat, în colaborare, numeroase expoziţii şi s-au efectuat diverse
campanii de cercetare în regiunile locuite de comunitatea săsească.
Depozitele în care sunt păstrate colecţiile au fost reamenajate în mansarda clădirii
denumită Casa Artelor, monument istoric, restaurat, atestat documentar în anul 1370, în incinta
căreia din anul 2007, funcţionează sediul muzeului.
37
se axează, preponderent, pe prezentarea aspectelor de cultură, civilizaţie şi artă ale popoarelor
extraeuropene, fiind singurul muzeu din România cu acest profil. Muzeul este situat într-o
clădire monument istoric, construită în stil neogotic, între anii 1865-1867. Sub denumirea iniţială
de Casa Asociaţiei Micilor Meseriaşi localul a servit drept centru al breslelor. După cel de-al
doilea război mondial primeşte patronimul Casa Hermes, şi îndeplineşte funcţiuni diverse (spaţiu
comercial sau administrativ) până în 1989, când este restaurat şi devine sediul expoziţiilor
Muzeului "Franz Binder". Câteva plăci heraldice descoperite la restaurarea clădirii atestă
locuirea aici a lui Valentin Franck von Franckenstein (1643-1697), comite al saşilor din
Transilvania şi judecător regal din 1686 până la sfârşitul vieţii, primul traducător din opera lui
Ovidiu în limbile română şi maghiară.
Colecţiile pe care le gestionează (aproximativ 3000 de obiecte) cuprind două mari
categorii de piese. Din prima fac parte cele care au format patrimoniul etnografic extraeuropean
sibian, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, când încă etnologia nu se constituise ca
disciplină ştiinţifică – în majoritatea lor donaţii făcute Societăţii Ardelene pentru Ştiinţele Naturii
de călători saşi pe alte continente: Franz Binder, Andreas Breckner, Carl F. Jickeli, Arthur von
Sachsenheim, Gustav A. Schoppelt, Hermann von Hannenheim, Karl Meliska etc. Celei de-a
doua îi aparţin obiectele intrate în fondurile Complexului Naţional Muzeal "ASTRA" după anul
1990: colecţia congoleză Rang, costume ale minorităţilor naţionale din China, o parte din
obiectele artizanale extraeuropene din colecţia ex-prezidenţială, jucării tradiţionale şi artizanat
din Japonia, Indonezia, Ecuador şi Argentina, păpuşi etnografice din India ş.a. Un rol important
în completarea colecţiilor îl au donaţiile făcute de ambasadele unor ţări extraeuropene acreditate
în România: China, Ecuador, India, Indonezia. Din rândul donatorilor mai fac parte colecţionari
şi instituţii: Kate Kerr din S.U.A., Bernardo Neumann şi Direcţia pentru Artizanat a Provinciei
Misiones, Argentina etc. Schimburi de colecţii au fost făcute cu Muzeul Japonez al Jucăriilor din
Hyogo, Japonia, şi cu Asociaţia japonezo-română Shimane-Transilvania.
O mai amplă reprezentare patrimonială o are continentul african, mai ales Africa centrală
şi nord-estică, precum şi orientul îndepărtat. Prin vechime şi număr de piese, colecţia donată în
1862 de Franz Binder, cu obiecte aduse din regiunea cursului superior al Nilului Alb (regiunea
Bhar el Ghazal), este una dintre cele mai valoroase colecţii de profil din lume. La Muzeul "Franz
Binder" poate fi văzută şi o mumie egipteană cu sarcofag din lemn din Perioada Ptolemaică
(peste 2000 de ani vechime), provenită din săpăturile arheologice de la Gamhud.
Tematic, expunerea este structurată în două secţiuni. Sub titlul Din cultura şi arta
popoarelor lumii, expoziţia permanentă (autorul concepţiei tematice: Maria Bozan, muzeografi
responsabili: Maria Bozan, Adina Vărgatu) prezintă o selecţie esenţială din fondul de obiecte
extraeuropene, majoritatea intrate în colecţiile sibiene în secolul al XIX-lea. Denumirea generică
38
Din creaţia artizanală a popoarelor lumii, include cea mai mare parte a expoziţiilor temporare
realizate cu patrimoniu propriu sau în colaborare cu deţinători de colecţii de profil: ambasadele
ţărilor extraeuropene acreditate în România, muzee, colecţionari particulari etc.
39
construită de către firma Wilhelm Sauer (Frankfurt / Oder) si montată in biserica sibiană in anul
1915.
Inventarul mobil al Bisericii Evanghelice de la Sibiu, unul dintre cele mai impresionante
lacasuri de cult gotice din Romania, este deosebit de valoros. Chiar daca o serie de vase de cult
din argint aurit, opere ale unor vestiti mesteri sibieni, precum Sebastian Hann, nu sunt accesibile
publicului, alte piese de mare valoare pot fi admirate in biserica. In cor, in axul bisericii se afla
una din cele mai frumoase cristelniţe de bronz existente in ţara noastra. Are forma unui potir cu
talpa, picior, nod si bazin, fiind decorat cu o serie de inscripţii gotice. De asemenea, pe suprafata
sa, sunt realizate 228 de plachete in relief, multe din ele reprezentari figurative de influenta
bizantina. Cristelnita dateaza din anul 1438 fiind opera mesterului Leonhardus. Se presupune ca
a fost turnata din bronzul tunurilor turcesti capturate de catre sibieni in 1437.
Incepand cu anul 1496, timp de 300 de ani, Biserica a servit si ca loc de inmormantare
pentru primari, comiti sau alte personalitati sibiene. In anul 1796 se interzic inhumarile in
biserica, dar cu toate acestea, se va mai face o exceptie in anul 1803, cand trupul neinsufletit al
baronului Samuel von Brukenthal va fi depus in cripta amenajata langa amvon. Pietrele funerare
care acopereau mormintele au fost demontate din nava bisericii in anul 1853 si incastrate in
zidurile ferulei, obtinandu-se astfel o galerie de 67 de lespezi funerare, unica in Romania.
40
Acoperişul bisericii este in două ape, coama paralelă cu faţadele laterale, are spre Piaţa
Mare trei lucarne semicirculare de tablă şi o lucarnă mare, dreptunghiulară cu fronton
triunghiular acoperit in două ape.
Structura interioară este cea de biserică sală de formă dreptunghiulară, avand o tribună pe
latura sudică. In interior se remarcă pilaştri masivi de susţinere a bolţii.
Initial, interiorul bisericii era văruit in alb iar geamurile aveau sticla incoloră, deci
biserica era mult mai luminoasă decat acum.
Orga, confectionată de firma Karl Hesse din Viena, a fost instalată in anul 1860. Pictura
navei aparţine pictorului german Ludwig Kandler si a fost realizată in 1904.
BISERICA URSULINE
Prima cladirea ridicata pe acest loc in 1474 a fost o manastire dominicana care a
functionat pana in 1543, cand, cu ocazia reformei religioase ce a determinat trecerea unei mari
parti a populatiei sasesti la religia lutherana, lacasul de cult a intrat in posesia lutheranilor. Mai
tarziu biserica este predata maicilor ursuline (mentionate in Sibiu din anul 1718), care o
reconstruiesc cu incepere din 1728.
Exteriorul bisericii are multe elemente gotice, originale, dintre care se remarca poarta
principala, geamurile si stilpii de protectie.
Biserica are un portal gotic incheiat in arc frant, deasupra acestuia intr-o nisa cu doua
coloane se afla sculptura policroma a Sf. Ursula.
41
Interiorul bisericii, construit initial in stil gotic, a fost transformat de maici in stil baroc.
In 1948 cladirea a fost nationalizata, iar din 1992 in ea oficiaza slujbele Biserica greco-catolica.
In biserica sint trei altare de origine recenta. Pe altarul principal este o pictura in ulei care
reprezinta coroana Maicii Domnului, altarul lateral stinga este impodobit cu o pictura in ulei care
reprezinta aparitia Sfintei Mucenice Ursula in fata Sfintei Angela Merici, fondatoarea ordinului
Ursulinelor.
Deasupra este tabloul Sfintului Emeric, iar la dreapta, simetric cu cel sting, este al doilea
altar lateral, cu pictura in ulei reprezentind-o pe Sfinta Angela instruind copiii.
In ambele parti ale navei sint statuile unor sfinti care au fost apreciati in mod deosebit de
maici.
O deosebita importanta se acorda inscriptiei de deasupra arcului de triumf care
reaminteste de binefacatoarea bisericii, imparateasa Maria Tereza.
BISERICA FRANCISCANA
Biserica gotica sprijinita de contraforturi, cladirea intitiala a apartinut sec. XV.
In interior este o biserica in stil baroc de tip sala, boltita semicircular cu o tribuna
deasupra laturii nordice.
Deasupra arcului de triumf este reprezentata scena Sf. Francisc chemand pasarile, o
pictura eclectica de la inceputul sec. XX. De o parte si alta a altarului principal se gasesc alte
doua altare in acelasi stil baroc.
Initial biserica a apartinut ordinului clarisselor, intrand in posesia Franciscanilor in 1716.
In interior mai retine atentia, in nordul corului, monumentul funerar al generalului conte
Damian Hugo von Virmond (1666-1722), comandant militar al Transilvaniei, realizat din piatra.
Partea centrala consta dintr-o inscriptie comemorativa, iar cea inferioara, un sarcofag, este
decorata cu alegoria Victoriei.
In biserica se afla un cenotaf dedicat baronesei Adriana Andlern, nascuta Engelshoffer
(decedata in 1700), iar in cripta (care nu este deschisa publicului) se afla mai multe pietre
funerare, dintre care mentionam pe cea a lui Iohann Haller, guvernator al Transilvaniei (decedat
1786), si a sotiei sale Sophia Daniela de Vargyas care sunt decorate cu blazoanele acolate ale
defunctilor. Din inventarul bisericii mai retinem existenta unei Madone cu pruncul, sculptura
gotica (sec. XV) in lemn policrom.
Biserica a fost restaurata ultima oara in anul 1972. Alipita bisericii este cladirea care
adapostea fosta manastire.
BISERICA DIN GROAPĂ "BUNA VESTIRE "
42
Este o biserica ortodoxa ridicata intre 1788 - 1789 cu cheltuiala vaduvei Stana Hagi Petru
Luca si refacuta intre 1802 - 1803 de ginerele acesteia dupa ce biserica a fost distrusa de
cutremurul din 26 oct. 1802.
Este o biserica mica de tip sala cu un turn vestic in 3 nivele. Interiorul bogat pictat a fost
realizat dupa 1960 de catre Nicolae Brana. Pe balustrada tribunei se gasesc portretele in ulei ale
celor trei ctitori: Hagi Constantin Popp, Stana Petru Luca si Pauna Constantin Popp.
In cimitirul situat langa biserica isi dorm somnul de veci pe langa ctitorii bisericii,
personalitati de seama ale spiritualitatii romanesti din sec. XIX:
Vasile Moga (1774 - 1845) - primul episcop ortodox roman al Transilvaniei,mitropolitul
Miron Romanul (1874-1898),Ion Metianu,episcop al Aradului intre 1875 si 1898 si mitropolit
din 1898 pana la 1916,Moise Fulea (1863), director al Scolilor nationale romanesti din
Ardeal,scriitorul si pedagogul Zaharia Boiu (1836-1903),Meletie (ultimul paroh al Capelei
Grecesti din Sibiu),Eliade Manase (mort in 1813, doctor in medicina si filozofie, director al
Academiei Domnesti din Bucuresti),Ioan Piuariu Molnar (mort in 1815, doctor
oftalmolog),carturarul Vasile Aaron (1822),academicianul Iosif Hodos (1880) si scriitorul Ioan
Codru Dragusanu (1812 - 1884).
BISERICA DINTRE BRAZI
Cel mai vechi edificiu de cult romanesc din Sibiu, dateaza din 1788 si are hramul Sf.
Petru si Pavel. Biserica mai este cunoscuta si sub numele de "Biserica dintre brazi". Edificiu
fondat de episcopul Inochentie Micu Klein fusese intitial o biserica greco-catolica. Apare ca o
biserica sala care sustine o cupola pe tambur de forma ovala.
Atat fatada cat si interiorul poarta elemente baroce cum ar fi coloana masive, pilastrii si
motivul scoicii.
In micul cimitir din jurul bisericii se gasesc numeroase monumente funerare declarate
monumente istorice:
Ghe. Baritiu (1812-1893) Monumentul funerar constand dintr-un obelisc de marmura
neagra a fost ridicat de familie in 1900 si apartine mesterului I. Roubischeck.
Al. Papiu Ilarian (1828-1877) istoric si filolog, membru al Academiei Romane.
Monumentul a fost ridicat in 1880 de sculptorul Carol Cauner. Bustul de marmura alba este
plasat pe o coloana canelata de 1,27 m.
David Urs, baron de Marginime (1816 - 1897), ofiter roman de graniceri, participant la
Revolutia de la 1848. Monumentul este realizat din piatra alba.
Ioan Ratiu (1828 - 1902), avocat si om politic. Monumentul este un obelisc din marmura
neagra inalt de 3 metri.
43
Iosif Sterca Sulutiu (1827 - 1911), om politic si presedintele Bancii Albina. Monumentul
este un obelisc de marmura neagra inalt de 2,8 m, realizat de I. Roubischeck.
BISERICA REFORMATA (CALVINA)
Biserica, construita intre 1783-1786, se prezinta ca un monument sobru, remarcandu-se
prin fatada ingusta in stil baroc.
Interiorul sobru, impus de canoanele cultului calvin, ne ofera imaginea unei biserici-sala
cu absida.
In partea de vest a bisericii, se poate remarca orga, amplasata pe o tribuna sustinuta de
doi stalpi masivi.
BISERICA SF. JOHANNIS
Intregul complex de cladiri a fost construit intre 1881-1883, ca orfelinat al comunitatii
evanghelice C.A.
In 1883, la aniversarea a 400 de ani de la nasterea lui Martin Luther a fost construita
biserica in stil neogotic. Intre 1911-1912, aceasta a fost daramata din cauza pericolului de
prabusire, construindu-se una noua alaturi de o locuinta pentru preot. Concomitent constructiile
au continuat si pe strada Bastionului.
Biserica are forma de cruce, in partea de nord se gaseste turnul octogonal al clopotnitei si
cele patru turnuri dispuse pe colturi.
Edificiul pastreaza si astazi aspectul arhitectural de la inceputul secolului XX.
BISERICA "VIZITA MARIEI LA ELIZABETHA "
Biserica cu hramul "Sf. Elisabeta" a fost construita intre anii 1767-1771.
A fost ridicata impreuna cu Orfelinatul Terezian din ordinul direct al imparatesei Maria
Tereza.
Stilul bisericii este baroc tarziu-stil iezuit, fara ornamentatii, cu altarul central tip castel si
doua altare laterale, amvonul este in stil baroc contemporan.
Altarele din interior au fost aduse din Viena si prezinta scenele "Maria calcand pe sarpe",
"Sf. Tereza de Aquila" si "Sf. Francisc de Assisi".
Biserica are o fatada in stil baroc portalul fiind flancat de doua nise care se incheie cu
motivul scoicii baroce. In partea superioara se ridica un mic turnulet metalic.
BISERICA "SF. LUCA"
Datează din 1791 fiind biserica de cartier a maierenilor.
Biserica este construită în stil romanic, în formă de navă. Deasupra pronaosului se află
cafasul pe întreaga suprafaţă. În partea de vest, se ridică un turn pe trei nivele şi clopotniţa.
Biserica este zidită din cărămidă şi este acoperită cu ţiglă faianţată.
Sfântul altar, spaţios, este încheiat cu un zid semicircular, luminos, cu trei ferestre mari.
44
Iniţial, biserica a fost pictată parţial, iconostasul şi cafasul.
Din vechea pictură se mai păstrează doar pictura pe cafas, în tehnica fresco.
BISERICA AZILULUI
Este o biserica hala construita integral din caramida; in acest loc a functionat si primul
spital din Sibiu, atestat documentar in anul 1292. Nava bisericii azilului apare sub aspectul unei
sali de spital medieval, aici au existat camere care comunicau cu nava la nivelul parterului si cu
spatiile de la etaj
CAPELA SF. CRUCE
Pe locul actualei capele era o manastire dominicana ridicata in prima jumatate a secolului
al XIII-lea.
In luna aprilie a anului 1241, hoardele mongole asediaza Sibiul si incendiaza manastirea.
In scurt timp, aceasta este recladita.
Povestea crucifixului incepe in anul 1417, cind artistul austriac Petrus Lantregen a
sculptat dintr-un singur bloc de piatra monumentul "Isus pe Cruce intre Maria si Ioan". Crucea
inalta de 7,30 metri va fi asezata deasupra altarului bisericii dominicane.
In urma navalirii turcilor din anul 1432, manastirea si biserica Dominicana sufera mari
stricaciuni, fapt pentru care in anul 1474 ordinul se muta in interiorul zidurilor cetatii.
Asediul Sibiului de catre maghiari din 1659 determinind autoritatile sibiene din acea
vreme sa demoleze biserica pentru a nu fi folosita ca punct de atac, iar crucea va fi ingropata in
moloz si noroi timp de 24 de ani. Capela a fost inaugurata la 1755. In interiorul capelei se
gaseste Sfanta Cruce. Pe partea laterala dreapta a crucii se poate citi inscriptia "Hoc opus fecit
Petros Lantregen von Osterreich" ("Aceasta lucrare a facut-o Petros Lantregen din Austria").
Pe partea stanga a crucii se gaseste inscriptia "Anno domini milesimo CCCCXVII"
("Anul Domnului 1417").
SINAGOGA
A fost construită în anul 1898.
Sinagoga este formată dintr-un singur corp de clădire de plan dreptunghiular.
Faţada este neogotică dar în partea superioară a acesteia apare o friză de triforii de gen
neoromanică.
Interiorul are un aspect bazilical cu trei nave încălecate de tribune cu arcade în formă de
triforii, iar tavanul este casetat, oarecum în spirit neorenascentist.
Chivotul plasat în partea răsăriteană a edificiului este în formă de absidă semicirculară.
Clădirea monumentală cu mare valoare arhitectonică, în exterior are un gard decorativ
din fier forjat.
CENTRUL ISTORIC
45
PIATA MARE
Aici este centrul istoric al Sibiului, prima dată menţionat în 1411 ca piaţă de cereale.
Exista din anul 1366 odată cu finalizarea celei de-a 3-a centuri de fortificaţii a oraşului. Începând
din sec. 16, Piaţa Mare a devenit centrul cetăţii.
Timp de sute de ani a fost denumită Der Grosse Ring sau Grosser Platz, între războaie s-a
numit Piaţa Regele Ferdinand, comuniştii au denumit-o Piaţa Republicii iar din 1990 s-a revenit
la denumirea originală.
Latura nordică a fost formată în prima fază, din construcţia, în 1466, a clădirii Breslei
Croitorilor şi a altor constructii civile, pentru ca între anii 1726-1733 să se ridice edificiile
bisericii iezuite şi a seminarului acesteia (azi casă parohială).
Pe latura vestică, pe locul a două case s-a construit Palatul Brukenthal. În sfârşit, în
primii ani ai secolului XX a fost ridicată clădirea Băncii de Credit Funciar, prin construcţia
căreia s-a format şi actuala stradă Samuel von Brukenthal.
In cursul evului mediu, în piaţă se desfăşurau cele mai importante evenimente legate de
viaţa cotidiană a oraşului, cum ar fi adunările publice şi execuţiile. Aici este menţionată în 1538
existenţa unei fântâni, în anul 1550 se aşează stâlpul infamiei în partea de est a pieţei, avand
deasupra statuia lui Roland.
In faţa casei Haller (nr. 10) se ridică clădirea gărzii. Toate casele din piaţă aveau acoperiş
cu coama paralelă cu faţada.
Între 1724 şi 1757, în această piaţă a fost amplasată o “cuşcă pentru nebuni”, în care erau
expuşi în timpul zilei cei care tulburau noaptea liniştea publică. Din 1734 Piaţa Mare a fost
dominată de statuia lui Sf. Nepomuk, ridicată de comandantul oraşului, generalul Wallis. În
1874, Piaţa Mare a fost pavată cu dale de granit. După război statuia lui Sf. Nepomuk a fost
mutată într-o curte iar fântâna cu grilaj metalic a fost demolată în 1948. După 1948, partea
centrală a pieţei a fost transformată într-un parc, toate piesele ce mobilau piaţa fiind
dezasamblate. Abia în 1984 s-a desfiinţat parcul implantat în mod nefericit în piaţa centrală a
unui oraş de factură medievală, în 1986 ridicându-se statuia cărturarului Gheorghe Lazăr
realizata de sculptorul Radu Aftenie.
De menţionat ‘ochii oraşului’ cum sunt cunoscute ferestrele din acoperişuri care aici se
pot observa cel mai bine.
Steagurile de vânt erau nelipsite de pe acoperişurile caselor şi indicau fie anul
construcţiei, fie semnul breslei.
Piaţa are lungimea maximă de 142 m iar lăţimea de 93 m.
46
In 2005 piaţa a intrat într-un proces de renovare complet, statuia lui Gheorghe Lazăr a
fost demolată fiind înlocuită în 2006 de una la scară mai mică realizată de acelaşi sculptor, a fost
reamenajată fântâna cu grilaj de fier, iar piaţa a fost pavată cu dale de granit şi piatră.
PIATA MICA
Piaţa este împărţită în două părţi distincte de strada Ocnei care coboară pe sub Podul
Minciunilor spre oraşul de jos.
Latura nordică şi estică a pieţei urmăreşte conturul celei de-a doua centuri de fortificaţii,
prezentându-se sub formă circulară. Clădirile din partea stângă a străzii Ocnei, au o forma
concavă şi urmăresc conturul primei centuri de fortificaţii, ele despărţind Piaţa Mică de Piaţa
Huet.
Clădirile din Piaţa Mică datează din sec. XIV – XVI şi, cu o singură excepţie, nu au acel
portal masiv, boltit caracteristic Pieţei Mari sau străzii Bălcescu.
Caracteristica caselor din Piaţa Mică este loggia de la parter, boltită şi semideschisă spre
piaţă, cu arcade semicirculare susţinute de portanţi. În aceste spaţii erau etalate mărfurile.
Clădirile din Piaţa Mică adăposteau ateliere meşteşugăreşti.
Clădirile sunt înalte şi prezintă acele lucarne lenticulare cunoscute sub denumirea de
„ochii sibiului".
PIATA HUET
Piaţa s-a format pe traseul primei incinte fortificate a Sibiului. Incinta propriu-zisă
datează de la sfârşitul secolului al XII-lea, existenţa prepoziturii în anul 1191 fiind un termen
“ante quem” pentru datarea actualei suprafeţe a pieţei.
Clădirile au fost ridicate pe traseul primelor ziduri în momentul în care fortificaţia şi-a
pierdut rolul practic, începând cu a doua jumătate a secolului al XIV-lea, odată cu întărirea
completă a “Oraşului de sus”. În 1415 este menţionată aici existenţa capelei cimiteriale cu
hramul Sf. Iacob, dreptul de patronat fiind concesionat de către papă unuia din vicejuzii Sibiului
pe nume Iacob.
De asemenea, în imediata apropiere a capelei se afla Turnul preoţilor, alături de care, se
ridica o casă, a lui Thomas Gulden, donată de proprietar oraşului drept sediu al primăriei.
Construcţiile din jurul Catedralei evanghelice constituie valoroase vestigii de cultură, fiind
databile în secolele XV-XVIII. Dintre acestea, cele mai importante sunt Casa Parohială, Turnul
Scărilor sau Liceul Brukenthal.
TURNURI DE APARARE
TURNUL SFATULUI
Este unul dintre cele mai cunoscute monumente ale oraşului Sibiu.
47
Are acest nume deoarece apăra poarta de intrare în cea de a doua incintă, situată în
imediata apropiere a clădirii ce adăpostea primăria Sibiului, menţionată în documente la 1324
(Piaţa Mică nr. 31, azi refăcută). Edificiul actual este rezultatul mai multor faze de construcţii,
fiind supraînălţat şi chiar înglobat unui grup de clădiri. Din construcţia iniţială s-a păstrat,
probabil, doar nucleul ridicat până la înălţimea primului etaj. Datarea probabilă a turnului
corespunde edificării celei de a II-a incinte fortificate, adică perioadei cuprinse între 1224 şi
1241. În forma iniţială nedepăşind mai mult de patru niveluri.
În şanţul de apărare al acestei incinte, în urma unui sondaj arheologic, a fost descoperită o
monedă din perioada de domnie a lui Andrei al II-lea (1205 - 1235).
Lucrări ample de reconstrucţie s-au efectuat în anii 1586 - 1588, după ce în 17 februarie
1585 s-au prăbuşit etajele superioare, surprinzând-l printre dărâmături pe pictorul Johann David
în timp ce zugrăvea bolta. După ce a fost reparat de mai multe ori în secolul al XVIII-lea, turnul
a suportat intervenţii radicale în partea superioară. În forma sa actuală, turnul se ridică pe
înălţimea a şapte etaje retrase succesiv, având faţadele marcate prin deschideri înguste de forma
unor metereze. La parter are o amplă trecere boltită. Al doilea tunel este practic pe sub casa din
Piaţa Mare nr.2 şi a fost deschis în 1930.
Pe peretele sudic al turnului sunt încastrate reprezentările în relief de piatră a doi lei care
se presupune ca fac parte din structura originală a turnului datând din sec. XIII. Accesul în
interior este posibil printr-o uşă de mici dimensiuni, de unde, prin intermediul unei scări
spiralate, se ajunge la etajele superioare. La penultimul etaj se poate observa mecanismul
ceasului, iar ultimul etaj prezintă un punct de observaţie peste oraşul vechi.
Turnul a avut diverse intrebuinţări, de la depozit de cereale la punct de observaţie a
incendiilor, de arest temporar sau chiar de muzeu de ştiinţe naturale la mijlocul sec. XVIII. Între
1962 şi 1998, turnul a adăpostit o secţie a Muzeului Brukenthal de exponate medievale.
TURNUL SCARII
Este singurul dintre cele 3 porţi de acces în prima incintă de fortificaţii care s-a păstrat şi
datează din sec. XIII fiind cea mai veche construcţie păstrată din Sibiu. Forma actuală datează
din 1542.
Turnul se prezintă sub forma unei construcţii masive din cărămidă, cu un singur etaj,
având la primul nivel o trecere boltită prin care se ajunge la scările care fac legătura dintre
"Oraşul de sus" şi "Oraşul de jos" în direcţia străzii Turnului, iar în lateral o trecere arcuită spre
COLŢUL ISPĂŞIRII (BUSSWINKEL) de sub zidul curb ce delimitează grădina casei parohiale.
TURNUL ARCHEBUZIERILOR
A fost construit pe o fundaţie octogonală. Ulterior a devenit Turnul Pânzarilor după
breasla care îl avea în îngrijire.
48
Este cel mai sudic dintre cele trei turnuri.
Turnul are forma unei prisme octogonale cu partea superioară ieşită în afară, sprijinită pe
console în ale căror arce de legătura sunt plasate guri de aruncare.
Gurile de tragere, la primul nivel, în formă de gaura de cheie. Materialul de construcţie
este piatra (pană la înălţimea de 1 m.), iar de aici în sus cărămidă.
TURNUL OLARILOR
A fost construit în sec. XV din piatra şi consolidat un secol mai târziu.
Partea superioară, ieşită în afară, se sprijină pe o înşiruire de console cu guri de aruncare.
De jur împrejur sunt amplasate câte cinci lăcaşuri de tragere pentru archebuze.
Sub streaşina: metereze în forma de trepte.
TURNUL DULGHERILOR
Este un turn de flancare alipit incintei a III-a de fortificaţii.
La bază are un plan circular. De la nivelul cornişei, turnul primeşte forma unei prisme
octogonale încheiată în porţiunea superioară printr-o parte ieşită în exterior susţinută de console
cu guri de păcură între arce.
A fost restaurat în 1967 si 2007.
Un zid de legătură între acest turn şi Turnul Olarilor este o reconstrucţie recentă a
vechiului zid din incinta a III-a de fortificaţii care exista aici.
TURNUL DE POARTA
Turnul de apărare lipit de clădirea vechii primării (Casa Altemberger), a fost ridicat în
sec. XIV.
Este unul dintre cele mai bine păstrate turnuri din a treia incintă de fortificaţii.
Are un plan dreptunghiular cu un gang de trecere boltit.
TURNUL GROS (SALA THALIA)
Este o construcţie masivă de plan semicircular, cu ziduri de cărămida (la baza din piatră)
şi o platforma pe care erau amplasate tunurile.
Turnul are o forma de U ieşind cu circa 25 m în afara zidului exterior. Avea mai multe
niveluri defensive fiind o adevărata maşină de război.
Turnul a fost ctitorit de Marcus Pempfflinger în jurul anului 1540.
Primul teatru din Sibiu a funcţionat în acest turn din 1778.
Recent a fost renovat complet şi actualmente gazduieşte sediu Filarmonicii de Stat Sibiu
(Sala Thalia)
TURNUL PIELARILOR
Turnul aparţinător incintei a IV-a, construit în 1457, este unul din cele două turnuri
păstrate din Oraşul de Jos.
49
Are patru nivele, din care ultimul, ieşit în consolă, dotat cu câte trei guri de păcura,
deasupra cărora se afla câte un gol de tragere pătrat, cu partea superioara în arc de cerc, pentru
piese de artilerie uşoare.
Acoperişul piramidal, cu opt laturi, are pante relativ joase.
Turnul a fost avariat şi refăcut în mai multe rânduri.
În 31 martie 1566 a explodat datorita pulberii depozitate aici, ca şi în 7 septembrie 1570
când a avut loc un alt incendiu catastrofal. În 28 august 1638 turnul a explodat pentru a treia oara
datorită unui fulger.
Realizat pe o baza octogonală cu laturi de cca. 3 m lungime, turnul era în folosirea breslei
pielarilor.
TURNUL PULBERARIEI
Aflat în curtea grupului Şcolar Independenţa, strada Ocnei nr. 33, turnul a fost ridicat la
mijlocul secolului XVI în cadrul centurii a IV-a de apărare.
Turnul făcea parte din cel mai puternic complex fortificat al oraşului, care apăra Poarta
Ocnei.
Este un turn masiv, cu plan circular, construit în acest mod pentru a putea rezista tirului
artileriei de asediu.
Aşa cum îi arată şi numele, era folosit pentru depozitarea prafului de puşca.
ZIDURILE CETATII
ZIDURILE DE APARARE
Zidul exterior de aparare
Bd. Corneliu Coposu
De-a lungul B-dului Coposu, a 3-a centura de fortificatii se poate vedea in toata
splendoarea ei. Intre partea carosabila de astazi si zid se afla o zona verde cu copaci. Zona verde
a fost infiintata in 1791 prima data intre Bastionul Haller si Turnul Gros, ulterior prelungita pana
la Bastionul Cisnadiei, si este cunoscuta sub numele de "promenada invalizilor".
Intre Piata Unirii si Turnul Gros zidul este strapuns in trei puncte de bolti semicirculare,
pentru a permite trecerea pietonilor.
La intersectia str. Gheorghe Lazar cu Bd. Coposu, zidul a fost spart pentru a permite
trecerea masinilor. Aici se afla Poarta Lesurilor, deschisa in zid in 1554 in timpul epidemiei de
ciuma.
50
La capatul dinspre Biserica Ursulinelor, zidul formeaza doua arcade care sustin o galerie
de trecere spre curtea, candva numita, a calugarilor. In prezent aceasta galerie face legatura cu
strada Constitutiei.
Pe vremuri aici se afla Turnul Barbierilor, aproape de Poarta Sarii.
Portiunea de zid de-a lungul strazii Manejului prezinta o suita de bolti semicirculare care
aveau rolul de a sustine galeria de straja.
51
Fara indoiala unul dintre cele mai romantice locuri din Sibiu, Pasajul Scarilor face
legatura dintre Orasul de Sus si Orasul de Jos. Construit in sec. XIII pastreaza aspectul original.
La intersectia strazii Turnului cu str. Alexandru Odobescu se gasesc case vechi datand din
sec. XVII.
Cladirea de pe latura sudica a Pasajului adaposteste restaurantul "Butoiul de Aur", cel mai
vechi local din Romania care exista in aceiasi incinta.
Legenda spune ca insusi Mihai Viteazul dupa batalia de la Selimbar ar fi servit masa aici.
Pasajul are doua arce butante cu rol de contraforturi.
La capatul superior, pasajul se continua pe langa un zid de fortificatie paralel cu strada Al
Odobescu.
BASTIONUL HALLER
Constructia in forma de pica este initiata de generalul austriac Castaldo in timpul
primariatului lui Petrus Haller.
Arhitect a fost Alessandro Clippa si mesteri Peter Nürnberger si Georg Waal.
Bastionul este construit din caramida si umplut cu pamant, avand zidurile in lungime
totala de 223 metri si inaltimea maxima a zidului de 9 metri.
Pentru o mai buna aparare, zidurile erau prevazute la cca 1 metru de limita superioara cu
distantiere, realizate din piatra, pentru a impiedica instalarea scarilor de asediu.
Se pastreaza deschiderile cazematelor pentru tunuri, atat spre Turnul Gros (doua) cat si
spre str. Manejului (trei).
In 1771 pe bastion se construieste scoala de calarie (manejul), iar in primul deceniu din
secolul XX se ridica edificiul actual al Spitalului de neurologie.
BASTIONUL SOLDISCH
Ridicat intre 1622-1627 ca fortificatie de aparare a orasului de sus, este cronologic
ultimul dintre bastioanele orasului.
In partea superioara are un brau pronuntat care avea rolul de a impiedica sprijinirea
scarilor de asalt. Bastionul este, ca dimensiuni, redus, fata de bastionul Haller.
Este in forma de jumatate de trefla cu laturile drepte orientate spre Aleea Filosofilor
Pe latura exterioara a bastionului este atasata cea mai frumoasa stema a orasului pe o
placa de marmura alba.
Zidul bastionului mai pastreaza si azi patru ghiulele incastrate in el.
Gradina cu ruine amenajata, conform gustului epocii, de catre baronul Michael
Brukenthal (1785), nepotul guvernatorului Transilvaniei, Samuel von Brukenthal, avea si un
parau ce strabatea una din cazematele de mult dezafectate ale bastionului
PARCURI SI ZONE DE AGREMENT
52
PARCUL SUB ARINI
Este unul dintre cele mai vechi parcuri din România fiind înfiinţat în 1856. Inginerul
Seifried a fost însărcinat cu elaborarea proiectului şi conducerea lucrărilor. în 1857-1858 sunt
trasate cele doua alei principale de-a lungul fostului canal de pe str. Scoala de Înot şi al pârâului
Sevis. Concomitent au început acţiunile de plantare cu diverse specii de arbori. În 1859 este
construit digul iar un an mai târziu podul peste pârâul Trinbach. În 1865 s-a deschis restaurantul
Sub Arini (Bolta Rece)
Din 1881 parcul s-a aflat în grija Societăţii pentru înfrumuseţarea oraşului care a
continuat acţiunea de plantare de copaci.
În 1883 este construită sera iar prima fântâna arteziană s-a realizat în 1894. În 1898 a fost
construit Pavilionul de muzica folosit pentru fanfara militară care concerta aici în fiecare
duminică, iar în 1904 s-a introdus iluminatul electric.
În 1927 pe latura sudică a parcului s-a dat în folosinţă stadionul municipal cunoscut la
început sub numele de Stadionul de educaţie fizică.
În 1938 s-a dezvelit monumentul lui Mihai Eminescu executat de sculptorul Radu Moga.
În 1979 se trece la asfaltarea principalelor alei, în locul vechiului Pavilion de muzică este
construită o estradă nouă şi este reamenajată fântâna arteziană. În aceiaşi perioadă s-au amenajat
şi terenurile de joacă pentru copii.
În prezent parcul are 22 de hectare pe care cresc peste 68 specii lemnoase, dintre care 30
exotice şi 38 autohtone.
Unele sunt originale din Japonia, China, Himalaia, Asia Mica, America de Nord, America
Centrala, Algeria sau din zona Alpilor. Dintre acestea amintim Stejarul roşu american, Mahonul,
Bradul argintiu, Plopul alb de Himalaia, Pinul negru austriac, brad de Caucaz, Eronimus
Radicans – Japonia, ienupăr de Virginia, etc.
Cei mai bătrâni arbori (exemplare de arini, plop negru, tei, stejari) au peste 150 de ani.
De o deosebită valoare ştiinţifică şi decorativă sunt speciile exotice, atât cele din
Extremul Orient (ginkgo-arborele vietii, magnolia), cât şi cele din America de Nord (molid
întepător, pin strob, tuie, chiparos de California, stejar roşu şi stejar de baltă, nuc negru, arbore
de lalea, roscov de Canada, arţar american şi arţar de zahăr, gladice, catalpa).
În acest decor îşi găsesc adăpostul aproximativ 95 specii de păsări.
PARCUL ASTRA
Parcul este situat în inima oraşului, delimitat de străzile Mitropoliei, George Bariţiu, Ioan
Lupaş şi Piaţa Unirii.
53
Ideea înfiinţării unui parc în urma demolării zidurilor cetăţii de pe aceasta parte datează
din 1869 şi se materializează în 1879, odată cu întemeierea Societăţii pentru înfrumuseţarea
oraşului, parcul fiind prima realizare de seamă a acesteia.
Parcul găzduieşte 9 busturi ale celor mai importante personalităţi româneşti grupate în
jurul Asociaţiei ASTRA: Gheorghe Bariţiu, Badea Cârţan, Timotei Cipariu, Octavian Goga,
Gheorghe Lazăr, Andrei Mureşanu, Andrei Saguna, Ioan Slavici şi Emanuil Gojdu.
Bustul lui Bariţiu, cea mai impunătoare realizare, situat exact în fata intrării în Palatul
ASTRA, a fost realizat de Oskar Späthe în 1912 şi adus în parc în 1924.
Bustul lui Goga a fost realizat de Ada Geo Medrea, sotia sculptorului Corneliu Medrea.
În partea stângă a parcului se afla Policlinica de copii. Următoarea clădire este Palatul
Asociaţiunii, inaugurat în 1905, adăpostea o sala de conferinţe, biblioteca, prima sală de teatru
românesc şi Muzeul de etnografie şi pictură românească. În prezent ea găzduieşte Biblioteca
Astra, cea mai importantă bibliotecă a oraşului. Intrarea în clădire se face pe poarta străjuită de
doi atlanţi. Fosta sală de teatru este actuala sală de lectură şi impresionează prin atmosfera
victoriană şi decoraţiile interioare bogate.
Corpul B al Bibliotecii ASTRA a fost ridicat in partea de nord a parcului, la intersectia cu
strada Mitropoliei, fiind inaugurat in 2007. Lângă palat este fosta Şcoală normală de fete, azi
Şcoala ajutătoare de hipoacuzici.
Latura de est a parcului include o serie de clădiri din sec. XIX.. Clădirile de la nr. 1 şi 3
datează de la începutul sec. XX şi sunt realizate în stil Art Deco.
PADUREA DUMBRAVA
Se întinde pe 960 hectare şi este situat la 4 km de centrul oraşului în direcţia sud-vest de-
a lungul şoselei care merge spre Răşinari. Este traversat de pârâul Trinkbach, care formează pe
cursul său trei lacuri de origine antropică: unul la Muzeul Tehnicii Populare şi două în Grădina
Zoologică.
Pădurea Dumbrava este un stejăreţ de terasă, în care, pe lângă stejar, vegetează foarte
bine carpenul, cireşul pădureţ, ulmul, jugastrul şi teiul. Sporadic apar gorunul, frasinul, arţarul şi
scoruşul.
Dintre arbuşti cresc aici lemnul câinelui, păducelul, porumbarul, sângerul, măceşul, salba
moale, cruşinul, călinul, verigariul. In zona lacului cu bărci există un exemplar de stejar vechi de
peste 400 de ani. În stratul ierbos al pădurii cresc peste 100 de specii de plante cu flori, dintre
care mai rare sunt: opaiţa, brânduşa, lăcrămiţa, iarba albastră, salata iepurelui.
În Pădurea Dumbrava trăiesc căpriori, veveriţe, arici, mistreţi, şoareci, pârşi, vulpi şi
următoarele păsări: piţigoiul mare, mierla, presura, ciocănitoarea mare, gaiţa, turtureaua, bufniţa,
54
pupăza, cucul, cinteza, sticletele, vrăbii, corb şi un număr foarte mare de specii de insecte şi alte
nevertebrate terestre.
Pădurea Dumbrava a fost locul preferat de promenada pentru sibieni încă din sec. al
XVIII-lea, astăzi fiind renumită prin Muzeul Civilizaţiei Populare ASTRA care se află aici.
Sunt trei lacuri amenajate, unul în muzeu, altul la Grădina Zoologică, care oferă plimbări
de agrement cu barca sau hidrobicicleta.
Paralel cu şoseaua se află linia de tramvai care leagă Sibiul de Răşinari.
La limita padurii, in partea de sud, se găseşte „Monumentul eroilor căzuţi în cele două
războaie mondiale” si Cimitirul Municipal, deschis în 1907.
GRADINA ZOOLOGICA
In 1929 s-a deschis in padurea Dumbrava prima Gradina Zoologica din Romania de catre
Intreprinderea de electricitate la initiativa inginerului Szekely caruia i-a venit ideea dupa ce a
gasit niste vulpi pe cand efectua lucrari de reparatii la barajul de la Sadu.
Dupa infiintare, Gradinii Zoologice i-au fost donate mai multe animale si pasari, cum ar
fi o pisica salbatica, o lupoaica donata de Obert von Spiess din partea Regelui, un lup donat de
Asociatia "Soimii", un vultur, un cerb carpatin donat de vanatorii din Talmacel, mistreti, etc. In
1930 a fost donat primul urs.
In prezent Gradina Zoologica Sibiu are o suprafata de 15 ha adaposteste 135 de animale
si pasari din 35 de specii: maimute, ursi, lupi albi, lupi carpatini, vulpi, tigri, lei, jaguar, pume,
mistreti, lame, cerbi carpatini, cerbi lopatari, caprioare, bivoli albi, ponei, piton reticulat, crocodil
(lung de 2 m este cel mai mare din Romania), fazani, papagali, pauni, porumbei.
De mentionat stejarul de la intrarea in gradina, batrân de peste 400 de ani.
Orasul Sibiu are o istorie teatrala veche de doua secole care se regaseste in cele doua teatre din
prezent: Teatrul National Radu Stanca si Teatrul Gong.Ambele prezinta spectacole in limba
romana sau germana.
Teatrul National “Radu Stanca” a fost infiintat in anul 1948 fiind specilizat in
spectacole clasice si moderne ( primul teatru din Romania s-a deschis in 1788 in Turnul Gros de
pe Bulevardul Corneliu Coposu) iar Teatrul Gong prezinta spectacole de papusi si arta
neconventionala.
Opt centre culturale ( Centrul Cultural Municipal, Centrul Cultural Judetean,
Centrul Cultural Studentesc, Centrul Cultural Frederich Teutch, Centrul Cultural al
Academiei Trupelor de Uscat, Centrul Cultural German, Casa Ille et Villane, Centrul
European de poezie si dialog est-vest) Asociatia scriitorilor , Asociatia Artistilor si multe
alte asociatii sportive si culturale ofera un program bogat in evenimente.
55
Dintre festivalurile care ne incanta an de an vreau sa scot in evidenta doar pe cele mai
consacrate: “Festivalul International de Teatru” care a aparut din initiative unor mari oameni de
cultura din tara si de peste hotare si care a ajuns dupa cateva editii cel mai prestigious festival de
teatru din estul Europei datorita prezentelor din peste o suta de tari de pe glob; Festivalul
international de film de la Sibiu”Astra Film Fest” care este un festival de film documentar si
antropologie vizuala la care sunt prezenti regizori si producatori de pe toate continentele la
intalnirea cu un public tanar si entuziast care umple saliile de spectacol si nu in ultimul rand
“Festivalul International de Jazz” care a gazduit cei mai mari artisti ai acestui gen muzical de-a
lungul aniilor.
3.1.3. Baza tehnico –materiala si oferta de servicii specifica turismului cultural Sibiu -
(Sibiu 2007 Capitala Culturala Europeana )
Una dintre politicile culturale cu impact deosebit atât la nivel local, cât şi la nivel
naţional, a fost Programul Sibiu 2007, Capitală Culturală Europeană. Ceea ce s-a realizat prin
acest program nu a fost doar creşterea numărului de turişti, respectiv sporirea vizibilităţii Sibiului
şi a României pe plan internaţional, ci şi dezvoltarea anumitor indicatori socioeconomici urbani ,
impactul pe care Programul Sibiu 2007, Capitală Culturală Europeană l-a avut asupra agenţilor
economici locali, respectiv creşterea profitabilităţii economice, cât şi pe modernizările realizate
în infrastructura urbanistică.
Toate acestea s-au resimţit, în mod pozitiv, în timpul şi după încheierea programului, în
viaţa socioeconomică a urbei. Tot printre câştiguri se numără şi faptul că alte posibile viitoare
capitale culturale din România vor putea să folosească experienţa Sibiului şi pot să fie efectuate
comparaţii utile pe diverşi indicatori sociali între Sibiu şi alte capitale culturale europene.
Programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană a pus în dialog aceste culturi,
bazându-se şi pe mai vechile moşteniri, pe care le-a produs Festivalul Internaţional de Teatru de
la Sibiu, într-un context în care trebuie să învăţăm mai bine raportarea la alteritate, prezenţa
„celuilalt” în spaţiul public, cu sensibilităţile şi bucuriile lui, cu angoasele şi nostalgiile proprii,
într-un spirit al înţelegerii reciproce. Poate că, de aceea, prea des menţionatul „excepţionalism
sibian” poate să fie viitorul model al cooperării, al unei istorii comune asumate şi al unor
construcţii orientate spre dezvoltare viitoare.
Din aceste puncte de vedere, raportat la conceptul de inovaţie socială, putem aprecia că
Programul Sibiu 2007 – Capitală Culturală Europeană, ca politică culturală, şi-a dovedit
elementul său de noutate prin faptul că a „forţat” culturile să intre în dialog, dialog care, la rândul
său, a potenţat capitalul social existent, creând astfel noi pârghii de
56
Programul cultural din 2007 a reprezentat, pentru Sibiu, un prilej de relansare a
industriei turismului din municipiul şi din judeţul Sibiu. Potrivit statisticilor Primăriei Sibiu,
numărul turiştilor, până la începutul lui decembrie 2007, a atins cifra de 700 000, un număr
dublu faţă de 2006 şi triplu faţă de 2005. Din numărul total, un procent de 40% a fost reprezentat
de turişti străini. Reprezentanţii administraţiei locale speră că anii următori vor reprezenta tot ani
de creştere pentru Sibiu. Astfel,pentru 2009, se preconizează chiar o dublare a numărului de
turişti faţă de 2007.„Sunt festivaluri, precum Tiff sau Festivalul de Dans Modern, care au avut în
2007 prima ediţie la Sibiu şi vor continua şi în anii următori. Ministerul Culturii şi-a anunţat, de
asemenea, disponibilitatea de a continua finanţările şi în anul care urmează. Vor mai fi şi
concerte, în Piaţa Mare şi pe Stadionul Municipal. Dorim să avem o ofertă culturală de aceeaşi
valoare cu cea de anul acesta (2007, n.r.)”, a afirmat primarul Klaus Johannis, în cadrul unei
conferinţe de presă .
Datorită creşterii numărului de turişti s-au construit noi unităţi de cazare, numărul
locurilor de cazare dublându-se, iar calitatea serviciilor a crescut şi ea considerabil. La începutul
lui 2008 în Sibiu existau peste 72 de unităţi de cazare cu servicii de două, trei, patru şi chiar cinci
stele.
La Sibiu, în anul 2007, în cadrul programului Sibiu – Capitala Culturala Europeana au
fost prezentate 337 de proiecte, însumând 2 062 de evenimente, de la teatru si pictură, muzică,
film, dans, literatură, şi până la arhitectură, artă contemporană şi gastronomie. Parteneriatul
cultural cu Marele Ducat al Luxemburgului s-a concretizat prin 40 de proiecte comune Sibiu –
Luxemburg
Numărul total al celor care au propus proiecte în acest an a fost de 301 de operatori
culturali, instituţii publice de cultură şi culte, instituţii publice de spectacole şi concerte, instituţii
publice de învăţământ, centre culturale, institute culturale ale ambasadelor străine din Romania,
ONG (culturale, tineret etc.) naţionale şi internaţionale, edituri, persoane fizice, consulate
onorifice române în străinătate şi societăţi comerciale.
La sfârşitul anului 2007, Centrul de Cercetări Culturale a realizat un sondaj având ca scop
evaluarea evenimentelor din cadrul Programului Sibiu 2007 – CCE,precum şi impactul pe care
acest program l-a avut la nivelul Sibiului. Conform acestui studiu, companiile din domeniul
turismului au raportat creşteri variate în ceea ce priveşte profitabilitatea economică, prin
comparaţie cu 2006, după cum urmează: 13,7% pentru tour operatori, 10,9% pentru companiile
de transport, 10,5% pentru hoteluri şi moteluri
Sibiul a devenit atractiv nu doar din punct de vedere turistic, ci şi din punctul de vedere al
angajării pe piaţa forţei de muncă. Agenţiile de turism sunt tot mai interesate de oferta turistică a
Sibiului, iar operatorii turistici locali construiesc o reţea turistică locală tot mai performantă.
57
Aspectul oraşului este altul, în urma investiţiilor realizate, iar tendinţa de dezvoltare este
în continuă creştere. Tot statutul de capitală culturală a adus firmelor sibiene o importantă
creştere a cifrei de afaceri, faţă de anul 2006, şi foarte multe companii, mai ales din segmentul de
retail îşi manifestă interesul pentru a investi în Sibiu.
Dincolo de câştigurile din sfera economică, datorită acestui program, comunitatea sibiană
a resimţit efecte pozitive şi în sfera socială, culturală şi, mai ales, identitară. A sporit sentimentul
apartenenţei la comunitate, sentimental mândriei şi al responsabilităţii civice şi, toate acestea,
prin faptul că a „forţat” diferitele culturi (ne referim aici la multiculturalismul specific Sibiului)
să intre în dialog şi, astfel, să iniţieze noi traiectorii de dezvoltare comună.
Viitoarele posibile capitale culturale din România vor putea să folosească experienţa
Sibiului dobândită cu ocazia implementării acestui program, iar pentru cercetătorii din domeniul
socialului rămâne deschis un spaţiu de analiză, comparativă chiar, pe seama a diverşi indicatori
socioeconomici sau culturali, între Sibiu şi alte capitale europene.1
Reteaua si activitatea unitatilor culturale in Sibiu
1
www.revistacalitateavietii.ro - Rolul Programului Sibiu 2007 –Capitala Culturala Europeana in Dezvoltarea
Socioeconomica urbana
58
Spectatori si Nr. 288201 397571 157248 162408 212098 331652 597291 117333 7882
concerte –Total
Teatre dramatice Nr. 4441 320700 68000 16346 77984 101320 486559 43030 6887
12855 11567 20966 67100 22960 32979 63955 16374 6130
Teatre de papusi sau Nr.
marionete
264191 57337 60253 69000 100000 180000 30000 38900 2000
Ansambluri artistice Nr.
6714 7967 8029 9962 11154 17353 16777 19029 1818
Filarmonici sau Nr.
orchestre simfonice
Muzee Unit 16 16 16 17 17 22 17 19 20
Vizitatori muzee Nr. 274801 284513 240083 183587 257256 334991 329357 708854 6256
Din datele din table se observa ca numarul teatrelor si institutiilor muzicale ramane constant ,
acesta nu creste , dar nici nu scade , Numarul spectacolelor si concertelor au crescut considerabil
in ultimii ani , se observa o crestere a numarului de vizitatori al obiectivelor culturale si o
prezenta mai mare la activitatile culturale .
59
de marfuri. Toate acestea, au dus la stimularea dezvoltarii echipamentelor de
cazare si alimentatie necesare calatorilor–servicii de transport cu camile si
ghizi. De asemenea, pe aceasta ruta au fost aduse în Europa bunuri si idei:
de la praful de pusca, la cunostiinte de astrologie si medicina, iar Istanbulul
(de exemplu) si alte orase au devenit în aceasta perioada importante centre
comerciale, în parte datorita acestui Drum al Matasii
În perioada 1750 – 1900 calatoriile si turismul de afaceri în Europa s-au
dezvoltat din trei mari motive: revolutia industriala (începuta în Anglia si
extinsa apoi în majoritatea tarilor europene); dezvoltarea imperiilor epocii
moderne si imbunatatirea retelei de drumuri (si foarte important: aparitia caii
ferate).
La începutul secolului XX primul loc în turismul de afaceri începe sa fie
ocupat de Statele Unite. Orasele realizeaza curând ca prin gazduirea unor
astfel de evenimente se
aduc mari beneficii comunitatii.
În aceasta perioada se deschid primele birouri pentru organizarea de
evenimente si pentru înscrierea oraselor respective ca destinatii pentru
turismul de afaceri: Detroit in 1896, Cleveland in 1904, Atlantic City (1908),
Denver si St Louis (1909) si Louisville si Los Angeles (1910). În jurul
anului 1950 turismul si calatoriile de afaceri se dezvolta exploziv datorita pe
de o parte cresterii consumului (boom-ului economic), dar si dezvoltarii
facilitatilor oferite turistilor.
La sfârsitul secolului XX „tigrii economiei” din Sud – Estul Asiei si
bogatele tari petroliere din Orientul Mijlociu încep sa devina elemente majore
în dezvoltarea acestei forme ale turismului
61
statisticilor internationale , cele mai multe manifestari de gen se concretizeaza in Europa cu
circa 5200 de actiuni organizate , reprezentand 61 % din nivelul mondial , in ierarhia pe tari pe
primul loc se situeaza SUA urmata de Franta , Marea Britanie , Germania , Olanda , Italia ,
Elvetia , Belgia , Spania etc. In privinta oraselor , Parisul ocupa de 15 ani primul loc in lume , cu
aproximativ 380 de manifestari annual si peste 4% din piata mondiala specifica situandu-se la
distanta de celelate orase.
Acest lucru se datoreaza in prinzipal existentei unei bazemateriale excellent de bine pusa
la punct , o infrastructura deoseita (in Paris exista 2 aeroporturi internationale – Roissy / Charles
de Gulles si orly ) si peste 100.000 de locuri de cazare.
Targurile si expozitiile se definesc prin prezentari de produse si servicii destinate unui
public invitat , cu scopul de a determina o vanzare sau a informa vizitatorul. Ca forma de turism
ele stimuleaza calatoria a doua categorii de personae : expozantii ( lucratori in intreprinderi
economice , camere de comert si industrie , institutii cultural artistice , personae individuale ) si
vizitatorii , reprezentanti la randul lor prin specialisti (public avizati) , a caror deplasare este
motivate de interese profesionale si publicul larg , a caror motivatie este curiozitatea.
Caracteristicile si motivatiile clientelei au determinat includerea partciparii la targuri si
expozitii atat in sfera de cuprindere a turismului de afaceri cat si a celui de agrement .
Privite din perspective turismului de afaceri aceste manifestari reprezinta un mijloc de
informare profesionale , de cunoastere a potentialilor parteneri , o eficienta modalitate de
promovare a bunurilor si serviciilor , precum si de stimulare a comertului .Ca forma de
agreement , targurile si expozitiile ofera publicului larg un mod placut de petrecere a timpului
liber , de informare cu privire la realizarile din diverse domenii . Corespunzator diversitatii
destinatarilor , tematica targurilor si expozitiilor este , la randul ei extreme de variata.
Datorita semnificatiei lor economice si turistice , participarile la targuri si expozitii se
numara printer cele mai dinamice forme de calatorie , organizarea lor fiind incurajata deopotriva
de producatorii de bunuri si servicii , de intreprinderile turistice si de publicul vizitator .
Calatoriile stimulent imbraca forma unei vacante scurte , dar de un nivel de confort foarte
ridicat , oferite anumitor categorii de angajati si , frecvent familiilor acestora , cu accent pe
distractie , relaxare etc. , ca o recompense pentru performantele deosebite obtinute in activitatea
profesionala .Mai recent asemenea calatorii se adreseaza si clientilor celor mai buni , respective
fideli. Calatoriile stimult sunt percepute deopotriva ca o tehnica a managementului modern ,
folosite in proportie detul de mare pentru motivarea angajatilor , si ca o forma a turismului prin
modalitatile de realizare si serviciile consummate . In cazul calatoriilor stimulant , cea mai
bogata experienata si corespunzator , cea mai amre cota de piata revine continentului American ,
cu toate acestea , piata europeana , caranterizata printr-un dinamism se afla in plina ascensiune.
62
Turismul de afaceri , indiferent de forma sub care se manifesta s-a impus in ultimii ani ca
una dintre cele mai dinamice si profitabile componente ale industriei turismului .Avantajele sale
exprimate prin profiturile mari ale organizatorilor si prestatorilor de servicii , independenta fata
de conditiile naturale si contributia la atenuarea sezinalitatii , utilizarea mai buna a dotarilor
materiale , impactul mai redus asupra mediului etc. se convertesc in efecte benefice pentru
economiile zonelor de primie, ceea ce stimuleaza in ultima analiza , dezvoltarea lui in ritmuri
dintre cele mai inalte .
In tara noastra , turismul de afaceri , intern si international ocupa un loc modest in
structura circulatiei turistice , desi din punct de vedere organizatoric si al dotarilor , situatia este
comparabila sau chiar mai buna decat in multe tari est europene . In acest sens pot fi mentionate
cateva dintre componentele ofertei : Centrul International de Conferinte din palatal
Parlamentului , World Trade Center , Romexpo , Centrul de conferinte Snagov , Complexul
Palace – Sinaia , Centrul Roman de Afaceri –Marea Neagra (Mangalia), precum si faptul ca
Romania a organizat , in ultimii ani cu success cateva manifestari internationale de anvergura .
63
Turismul de afaceri este singura componenta a industriei spitalitatii romanesti evdentiata
in mod obiectiv ca fiind eficienta si in cresterea pe baza incasarilor hotelurilor din mediul urban ,
situand ponderea turismului de afaceri in totalul incasarilor la un nivel in jur de 70% .Majoritatea
clientilor provin din Europa ( respective Ungaria , Germania , Italia , Turcia , Polonoa , Franta ,
Austria , Cehia , Marea Britanie , Olanda etc.)
Organizarea profesionala de conferinte , reuniuni si alte evenimente poate fii considerate
componenta cea mai eficienta si mai profitabila din turism.Poate tocmai de aceea se constata un
interes crescand al investitorilor in dezvoltarea acestei oferte mai ales in Bucuresti , Timisoara ,
Brasov ,Oradea , Arad , Cluj , Sibiu , Constanta si altele.
Pentru a-şi putea dovedi dinamismul şi eficienţa, turismul de afaceri în România trebuie
sǎ beneficieze de un sprijin puternic din toate direcţiile. În primul rând, creşterea economicǎ
trebuie continuatǎ, la fel şi politica de atragere a investiţiilor strǎine, pentru a determina o
creştere a fluxului de turişti în scop de afaceri. Dezvoltarea infrastructurii de transport va avea, în
acest sens, un rol hotǎrâtor.În al doilea rând, sectorul turistic trebuie sǎ urmǎreascǎ acelaşi trend
crescǎtor, cu privire la:
- capacitatea de cazare, care trebuie extinsǎ în special în marile oraşe, cu unitǎţi moderne,
de categorie superioarǎ de confort, oferind spaţii şi servicii aferente turismului de afaceri;
- calitatea serviciilor oferite de hoteluri şi restaurante, de agenţiile de turism specializate,
de centrele de afaceri şi reuniuni;
- profesionalismul operatorilor şi organizatorilor de evenimente;
- atragerea de evenimente internaţionale, proces în care administraţia centralǎ poate avea
un rol dosebit de important;
- promovarea turismului de afaceri şi reuniuni în ţara noastrǎ, la diferite târguri
internaţionale specializate;
- pregǎtirea profesionalǎ şi moralǎ a tuturor angajaţilor din industria ospitalitǎţii, ca
element esenţial pentru asigurarea calitaţii serviciilor turistice.2
2
www.Revistadeturism.ro - “Strategii ale dezvoltarii turismului de afaceri in Romania”
64
Hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalităţi , precum Franz Listz,
Johann Strauss, Johannes Brahms, împăratul Joseph al II lea al Austriei, regeleCarol al XII-lea al
Suediei, Mihai Eminescu, doamna Danielle Mitterand a gazduittrei presedinti germani, Roman
Herzog, Karl Carstens, Johannes Rau si Printul Charles.
In Sibiu există hoteluri si vile ce oferă servicii specifice turismului de afaceri .Acestea permit
desfăsurarea întalnirilor de afaceri , avand in dotare săli de conferinţe si oferindu-le clienţilor
servicii de calitate
Hotel Best Western Fantanita Haiducului - situat in centrul Romaniei, la 15 minute de Sibiu
spre Brasov, in mijlocul Padurii Bradului, Complexul Hotelier Best Western Fantanita
Haiducului va ofera posibilitatea sa descoperiti un loc placut care o sa va incante de la prima
intalnire. Intr-un peisaj natural, in care se impletesc armonios, cu o finalitate moderna, natura,
lemnul si piatra, va stam la dispozitie cu o bogata oferta de servicii turistice.
Hotelul Best Western Fantanita Haiducului va pune la dispozitie 37 de camere spatioase (cu 90
de locuri), mobilate modern, atent pregatite pentru confortul dvs, dintre care :
6 apartamente , 4 duplex , 3 garsoniere , 21 duble , 3 single .
Sali de conferinta cu o capacitate totala de 140 de locuri, repartizate astfel: Sala Gheorghe Lazar
- 100 locuri si Salile de Consiliu Octavian Goga si Emil Cioran cu 18 locuri fiecare potrivite
pentru grupuri mai mici sau lucru pe ateliere sau echipe, pentru ca la cursurile, trainingurile şi
teambuilding-urile desfasurate la noi sa obtineti cele mai bune rezultate.
Hotelul dispune de : fax, transport auto, masa de ping-pong, TV in living, ATV, cutie de valori,
internet wireless, crama, discoteca, internet prin cablu, sala de fitness, parcare, gradina/curte,
teren de sport, masaj, biliard, jacuzzi, spalatorie, room service, sauna, solarium, terasa, plata cu
cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, seif la receptie, semineu, loc
amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte, tichete de vacanta .
Pensiunea Casa Luxemburg –este o clădire istorică, de aceea camerele sunt diferite atât ca
spaţiu cât şi ca stil. Toate camerele oferă acces Internet Wireless, telefon direct, televizor cu
cablu, minibar, baie cu duş sau cadă şi uscător de păr , pensiunea dispunde de o sala de
conferinte cu o capacitate de 60 de locuri .
Hotel Villa Astoria -este situat în imediata apropiere a celui mai important edificiu şi prima
atracţie turistică, "Turnul Sfatului", şi oferă oaspeţilor săi aflaţi aici fie ca turişti, fie cu afaceri, o
ambianţă şi servicii de înaltă ţinută, în inima unui Burg numit pe bună dreptate "Burgul Muzeu".
Acesta dispunde de o sala de conferinte cu o capacitate 20 de locuri fiind locul ideal pentru
conferinţe, training, evenimente, banchete sau afaceri, oferind toate facilităţile de care aveţi
nevoie.
65
Hotel Class - este situat in Sibiu, in apropierea centrului istoric al orasului , dispune de o sala de
conferinte cu o capacitate de 40 – 60 locuri .
Hotel Levoslav House - la 4 stele, este situat in centrul istoric al Sibiului langa Piata Mare,
Muzeul Bruckenthal si dispune de 20 locuri de cazare in 10 camere cu pat matrimonial (8
apartamente si 2 camere duble). Hotel Levoslav House aduce clientilor sai o gama variata de
facilitate care vin in intampinarea nevoilor de acomodare atat pentru cei in regim businnes cat si
pentru turisti in general.Acesta dispunde si de o sala de conferinte .
Hotel Silva - situat intr-un cadru natural deosebit, in Parcul "Sub Arini", in apropierea unei
piscine, a unor terenuri de tenis, a salii de sport "Transilvania", a Stadionului Municipal si la 5 -
10 minute de centrul istoric.
Hotelul dispune de : fax, TV in living, cutie de valori, internet wireless, internet prin cablu,
parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, seif la receptie, bar,
restaurant, sala de conferinte.
Hotel Sonne este situat pe una din arterele principale de acces ale orasului la 800 m distanta de
centrul istoric. Dispunde de 11 camere single, duble si triple dotate fiecare cu baie proprie,
internet, cablu tv. Hotelul dispune de: fax, internet prin cablu, parcare, terasa, sala de mese, loc
amenajat de joaca, bar, restaurant, sala de conferinte.
Hotel Am Ring este plasat ideal in Piata Mare a unui oras dominat de atmosfera burgheza a
breslasilor si comerciatilor secolului al XIX-lea, in locul casei "Hans", patricieni sibieni ai
vremii.Hotelul ofera : fax, TV in living, crama, internet prin cablu, gradina/curte, jacuzzi, terasa,
plata cu cardul, living, sala de mese, bar, restaurant, sala de conferinte .
Hotelul Ana - Hotelul dispune de : frigider in unitate, fax, TV in living, internet wireless,
internet prin cablu, schimb valutar, parcare, spalatorie, room service, terasa, plata cu cardul, seif
la receptie, bar, restaurant, 3 sali de conferinte, aici pot fi organizate confrinţe, întlaniri, cocktail-
uri, în cadrul carora se pot organiza mese festive si coffe breaks.
Vila Casa Sperantei - situata in Selimbar la 3 km de Sibiu in zona linistita Pensiunea Casa
Spreantei va ofera cazare in 21 de camere duble dotate cu bai proprii si TV.Dispune de : frigider
in unitate, transport auto, TV in living, internet prin cablu, parcare, gradina/curte,
gratar/barbeque, sala de mese, sala de conferinte.
Vila Daniel - este situate la 10 minute de centrul istoric al Sibiului , ste formata din 8
apartamente cu 2 camere si 4 apartamente cu 3 camere, mobilate si utilate de lux care pot fi
inchiriate in regim hotelier. Dispune de : frigider in unitate, transport auto, TV in living, internet
wireless, internet prin cablu, parcare, acces la bucatarie, jacuzzi, room service, living.
66
Pensiunea Maria - situata intr-o zona linistita, pensiunea Maria dispune de 14 camere
luminoase, decorate cu gust si eleganta .Dispune de : internet wireless, parcare, grădina/curte,
piscină, terasă, plată cu cardul, gratar/barbeque, sala de mese.
Pensiunea Magnolia - Situata in Sibiu cart. Turnisor la intersectia str. Alba-iulia cu Calea
Turnisorului, la 5 minute de aeroport si 10 min de centrul istoric, Pensiunea Magnolia -
clasificata la 3 stele, ofera cazare in 6 camere duble si un apartament cu 2 camere dotate cu bai
proprii, tv, internet wireless, frigider, centrala proprie.Dispune de : frigider in unitate, fax, TV in
living, internet wireless, crama, parcare, gradina/curte, spalatorie, room service, terasa, plata cu
cardul, foisor in curte, gratar/barbeque, living, sala de mese, livada, loc amenajat de joaca, sala
de conferinte.
Pensiunea Casa Elixia – cu o amplasare privilegiata, in apropierea renumitei paduri Dumbrava
si a Parcului “sub Arini”, la 3 km de centrul Sibiului, Casa Elixia reuneste intr-o ambianta
reconfortanta si selecta toate ingredientele necesare relaxarii dumneavoastra. Profesionalismul
serviciilor precum si personalul dedicat satisfactiei clientului sunt doar cateva din calitatile care
ne reprezinta si ne recomanda ca o pensiune de 4 stele. Dispune de : frigider in unitate, fax, TV
in living, internet wireless, internet prin cablu, schimb valutar, sala de fitness, se accepta
animale, parcare, gradina/curte, piscina, masaj, spalatorie, room service, sauna, terasa, plata cu
cardul, living, sala de mese, seif la receptie, semineu, loc amenajat de joaca, bar, beauty center,
sala de conferinte, tichete de vacanta.
Tabel 3.2
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Total 115 119 112 117 114 111 120 137 152
Hoteluri 14 15 15 17 18 20 22 24 24
Hosteluri - - - - - 1 1 1 1
Moteluri 4 5 4 5 5 5 6 9 9
Vile turistice 15 15 9 10 8 7 6 6 6
Cabane turistice si 15 15 10 9 8 7 10 10 10
de vanatoare
Pensiuni turistice 8 8 8 9 13 16 17 24 28
urbane
Pensiuni turistice 47 49 53 53 48 41 46 51 63
rurale
Campinguri 2 2 3 4 4 2 1 1 1
Bungalouri 1 1 1 1 1 1 1 1 -
Tabere de elevi si 8 8 8 8 8 8 7 7 7
prescolari
Unitati tip casute 1 1 1 1 1 3 3 3 3
Sursa : Sibiu .Breviar Statistic , Institutul National de Statistica , Bucuresti 2009
67
Din datele din table se observa ca numarul unitatilor de cazare creste .In cei opt ani , numarul
hotelurilor creste cu 10 unitati , Hostelurile cu 1 unitate , motelurile cu 4 unitati , vilele turistice
se reduce cu 9 unitati , cabanele turistice scad cu 5 unitati , pensiunile urbane cresc cu 20 de
unitati , iar pensiunile rurale cresc cu 16 unitati , campingurile se reduc cu 1 unitate ,
bungalourile se reduce total , taberele de elevi si prescolari se reduc cu 1 unitate , iar unitatile tip
casute cresc cu 2 unitati.
68