Fundamentarea strategiei de dezvoltare a S.C. BRAICONF S.

A prin
evaluarea riscului şi a performanţei

Pentru evaluarea riscului şi performanţei la S.C. BRAICONF S.A. am utilizat două

metode de diagnostic global strategic prezentate în capitolul 1, şi anume: metoda ratelor şi
metoda scorurilor.

3.1 Studiu de caz privind evaluarea riscului şi performanţei prin

metoda ratelor
Această metodă permite aprofundarea analiza situaţiei financiare utilizând relaţiile
dintre diferite posturi din bilanţ, care au semnificaţie în evaluarea performanţei, a riscurilor şi
a poziţiei financiare în cazul întreprinderii studiate.
Ratele reprezintă rapoarte între două posturi din bilanţ, din contul de profit şi pierdere,
sau din bilanţ şi contul de profit şi pierdere. Cu ajutorul ratelor prezentate se pot face
comparaţii în timp pentru aprecierea evoluţiei întreprinderii, sau în spaţiu, pentru a stabili
locul întreprinderii în mediul concurenţial cu societăţi care au acelaşi obiect de activitate.
Ratele utilizate în acest studiu de caz caracterizează:
- corelaţiile dintre activele şi pasivele bilanţului, prin aşa numitele rate de sinteză;
- autonomia financiară a întreprinderii prin ratele de finanţare;
- viteza de rotaţie a posturilor de bilanţ prin ratele de rotaţie;
- rentabilitatea şi gradul de risc prin ratele de rentabilitate economică şi financiară.

1. Ratele de sinteză pe baza bilanţului

Pe baza ratelor de sinteză se analizează corelaţia dintre posturile de activ şi capitaluri.
Ele pot exprima indirect echilibrul financiar al întreprinderii. Ratele de sinteză analizate sunt:
a) Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor (Rfi)
Acest indicator apreciază stabilitatea pe care o conferă pasivele pentru finanţarea
activelor, sau altfel spus, măsoară echilibrul financiar pe termen lung, astfel:

Dacă valoarea indicatorului:

 Rfi > 100 – activele imobilizate sunt finanţate integral din resursele stabile (capitaluri
permanente: capitaluri proprii + datorii pe termen lung), iar sursele permanente sunt în
surplus ceea ce asigură un fond de rulment pozitiv;
Rfi = 100 – activele imobilizate sunt acoperite integral de sursele permanente, iar fondul
de rulment este 0;
Rfi < 100 – activele stabile sunt finanţate doar din surse ciclice, iar fondul de rulment este
negativ, ceea ce duce la un dezechilibru financiar.

b) Rata de lichiditate generală (Rlg)

Prin această rată se apreciază echilibrul financiar pe termen scurt dacă rata este mai
mare sau egală cu 100%:

c) Rata de lichiditate rapidă (Rlr)

Rata exprimă capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile pe termen scurt dacă
este mai mare sau egală cu 100%:

d) Rata de lichiditate imediată (Rli) sau Testul acid

Rata mai poartă denumirea de trezoreria imediată şi exprimă aptitudinea întreprinderii
de rambursare a datoriilor cu scadenţă sub 1 an dacă este mai mare sau egală cu 100%:

Ratele de sinteză determinate pe baza bilanţului financiar se prezintă în Tabelul 11:

Tabel nr. 11 Ratele de sinteză pe baza bilanţului financiar

2
Nr. Abateri Indici
Rate de echilibru financiar 2012 2013
Crt. ±Δ %
Rata de finanţare stabilă a
1 257,68 304,93 +47,25 118
imobilizărilor Rfi
2 Rata de lichiditate generală Rlg 457,12 599,46 +142,34 131
3 Rata de lichiditate rapidă Rlr 330,26 464,88 +134,62 141
4 Rata de lichiditate imediată Rli 228,30 32,85 -195,45 14

Grafic, evoluţia ratelor de sinteză se prezintă în Figura 2:

Fig. nr. 2 Evoluţia ratelor de sinteză pe baza bilanţului financiar

Din Tabelul 11 şi Figura 2 se constată următoarele:
 Rata de finanţare stabilă a imobilizărilor s-a majorat cu 18% în anul 2013 faţă de
anul 2012, ceea ce confirmă existenţa fondului de rulment propriu pozitiv;
 Ratele de lichiditate generală şi rapidă confirmă echilibrul financiar pe termen
scurt, deoarece fondul de rulment propriu şi pozitiv asigură capacitatea
întreprinderii de a face faţă datoriilor curente, aceste rate crescând cu 31% şi
respectiv cu 41% faţă de anul precedent;
 Rata de lichiditate imediată reflectă o insuficienţă a disponibilităţilor băneşti (casa
şi conturi curente la bănci) pentru acoperirea obligaţiilor pe termen scurt în anul
2013.

3
 În concluzie, ratele de sinteză reflectă o situaţie favorabilă, cu excepţia anului 2013 când
disponibilităţile băneşti nu reuşesc să acopere obligaţiile curente.

2. Ratele de finanţare (autonomie financiară)

Ratele de finanţare exprimă existenţa unei structuri adecvate sau inadecvate care poate
conduce la deţinerea controlului acţionarilor sau la pierderea acestuia, prin imposibilitatea
efectuării plăţilor (incapacitatea de acoperire a datoriilor din capitaluri proprii). Autonomia
financiară poate fi evaluată prin următoarele rate:

a) Rata îndatorării globale (Rîg)

Această rată defineşte dependenţa sau independenţa întreprinderii de creditori şi
capacitatea de rambursare a datoriilor. Întreprinderea poate fi dependentă de creditori dacă
înregistrează valori sub 50%:

 Levierul financiar (Lf)

Levierul financiar constituie un indicator de risc financiar şi depinde de structura
financiară. Levierul poate fi corelat cu nivelul activelor imobilizate, deoarece întreprinderile
cu o valoare mare a activelor sunt mai puţin expuse riscului de faliment. Valoarea acceptabilă
a acestui indicator este de maxim 0,6:

 Rata autonomiei fnanciare (Raf)

Rata exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi datoriile din capitaluri proprii.
O valoare acceptabilă a acestui indicator trebuie să depăşească valoarea 1:

 Rata îndatorării la termen (Rît)

4
 Rata exprimă dependenţa de creditori dacă depăşeşte valoarea 1:

b) Capacitatea de îndatorare (Cî)

Rata exprimă posibilităţile de îndatorare ale întreprinderii. Societatea se poate îndatora
dacă rata depăşeşte valoarea de 0,5:

c) Capacitatea de rambursare (Cr)

Rata exprimă posibilitatea de returnare a capitalurilor împrumutate din capacitatea de
autofinanţare, dacă este mai mare de 0,25:

Ratele care exprimă autonomia financiară sunt determinate pe baza posturilor din
bilanţul financiare a S.C. BRAICONF S.A. şi sunt redate în Tabelul 12:

Tabel nr. 12 Ratele de finanţare pe baza bilanţului financiar şi a contului de rezultate

Nr. Abateri Indici
Rate de finanţare 2012 2013
Crt. ±Δ %
1 Rata îndatorării globale Rîg 0,17 0,13 -0.04 76
2 Levierul financiar LF 0,17 0,13 -0.04 76
3 Rata autonomiei financiare Raf 5,89 7,46 +1,57 127
4 Rata îndatorării la termen Rît - 0,001 +0,001 -
5 Capacitatea de îndatorare Cî 1,00 1,00 - 100
6 Capacitatea de rambursare Cr 0,75 1,06 +0,31 141

Grafic, evoluţia ratelor de finanţare se prezintă în Figura 3:

5
 Fig. nr. 3 Evoluţia ratelor de finanţare

Din date din Tabelul 12 şi evoluţia grafică din Figura 3 se constată următoarele:
 Rata îndatorării globale este în scădere de la un an la altul, ceea ce arată o
diminuare a datoriilor şi o creştere a capitalurilor proprii;
 Levierul financiar se diminuează de la 0,17 la 0,13 în consens cu scăderea
gradului de îndatorare, ceea ce conduce la o creştere a ratei autonomiei financiare
de la 5,89 la 7,46, respectiv cu 27%;
 Rata îndatorării la termen este aproape inexistentă şi reflectă independenţa
societăţii faţă de creditori;
 Capacitatea de îndatorare a depăşit cu mult valoarea de 0,5 ceea ce permite
întreprinderii să se îndatoreze, ca urmare a creşterii ponderii capitalurilor proprii
în capitaluri permanente;
 Capacitatea de rambursare în creştere demonstrează că întreprinderea îşi poate
acoperi datoriile din capacitatea de autofinanţare.
În concluzie, întreprinderea analizată prezintă o evoluţie favorabilă din punctul de vedere
al stabilităţii structurii financiare, ceea ce asigură o bună desfăşurare a activităţii în condiţii de
siguranţă.

1. Ratele de rotaţie a posturilor din bilanţ

6
 Ratele de rotaţie permit evidenţierea ritmului de reînoire a activelor, stocurilor, a
recuperării creanţelor sau menţinerea superioară a termenului de plată către furnizori.
Un asemenea studiu impune determinarea unui sistem de rate de gestiune (de rotaţie)
ce exprimă eficienţa cu care sunt utilizate activele şi pasivele (datorii şi capitaluri proprii)
întreprinderii.
Cele mai semnificative rate de gestiune (numărul şi durata în zile) sunt următoarele:
a) Numărul şi durata de rotaţie a activelor

b) Numărul şi durata de rotaţie a stocurilor

c) Numărul şi durata de rotaţie a creanţelor

d) Numărul şi durata de rotaţie a creditelor - furnizori

Calculul ratelor de rotaţie pe baza bilanţului şi a contului de profit şi pierdere sunt

reprezentate în Tabelul 13:

Tabel nr. 13 Ratele de rotaţie a posturilor de bilanţ

Durata unei
Numărul de rotaţii 2012 2013 2012 2013
rotaţii (zile)
Numărul de rotaţii Durata unei rotaţii
1,0836 1,0186 332,22 353,44
ale activelor Na a activelor Da
7
Numărul de rotaţii Durata unei rotaţii
5,8560 6,4045 62,48 56,21
ale stocurilor Ns a stocurilor Ds
Numărul de rotaţii Termenul de
ale creanţelor Ncr 7,2858 7,9968 recuperare a 49,41 45,02
creanţelor Dcr
Numărul de rotaţii Termenul de plată
11,4709 13,6022 31,38 26,47
ale furnizorilor Nf a furnizorilor Df

Grafic, evoluţia ratelor de rotaţie a posturilor din bilanţ se prezintă în Figura 4:

Fig. nr. 4 Evoluţia duratelor de rotaţie a posturilor din bilanţ

Din Tabelul 13 şi evoluţia grafică din Figura 4, se desprind următoarele concluzii:
 Numărul de rotaţii ale activelor s-a menţinut supraunitar, însă viteza de rotaţie
a scăzut în anul 2013 faţă de 2012, ceea ce se confirmă prin creşterea duratei
de rotaţie de la 332 zile la 353 zile;
 Viteza de rotaţie a stocurilor s-a accelerat, atât prin creşterea numărului de
rotaţii, cât şi prin reducerea duratei unei rotaţii de la 61 la 56 de zile;
 Se remarcă o creştere uşoară a decalajului dintre durata de recuperare a
creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor de la 18 zile (49 - 31) la 19 zile

8
 (45 - 26), ceea ce a condus la o uşoară destabilizare a trezoreriei întreprinderii
pe termen scurt.

2. Ratele de rentabilitate economică şi financiară

Ratele de rentabilitate rezultă din raportarea unui indicator de rezultat – ca efect – la
un indicator de efort, care exprimă fie fluxul global de activitate (cifra de afaceri), fie
mijloacele utilizate pentru obţinerea rezultatului (capital economic, capital propriu, costuri). 1
Diagnosticul financiar – contabil permite evaluarea întreprinderii în funcţie de
rentabilitate şi de gradul de risc.
Rentabilitatea şi gradul de risc pot fi evaluate prin următoarele rate:
a) Rata rentabilităţii economice brute (Rebr)
Rata permite aprecierea performanţei întreprinderii. Evoluţia acestei rate arată
creşterea, stagnarea sau diminuarea eficacităţii întreprinderii:

b) Rata rentabilităţii financiare brute (Cr)

Rata exprimă capacitatea capitalurilor proprii de a crea un excedent, după plata
capitalurilor împrumutate, care va permite remunerarea acţionarilor prin dividende distribuite
către aceştia şi autofinanţarea întreprinderii prin profit:

c) Efectul de levier financiar brut (ELFbr)

Efectul de levier financiar exprimă influenţa îndatorării asupra rentabilităţii financiare
prin diminuarea acesteia faţă de rentabilitatea economică. Dacă Rfbr (rata rentabilităţii
capitalurilor proprii) este superioară Rebr (rata rentabilităţii capitalurilor investite), atunci
ELF este pozitiv, iar întreprinderea se autofinanţează din resurse proprii fără a apela la
capitaluri străine:
1
Petrescu, Silvia, Op.Cit., 2010, p. 237

9
 Pe baza datelor preluate din bilanţul şi contul de profit şi pierdere a S.C. BRAICONF S.A.
se determină ratele de rentabilitate economică, financiară şi efectul de levier financiar din Tabelul
14:

Tabel nr. 14 Ratele de rentabilitate economică, financiară, efectul de levier

Nr. Abateri Indici
Rate de finanţare 2012 2013
Crt. ±Δ %
1 Rezultatul din exploatare Rexp 2034174 1728384 - 305790 85
2 Capitaluri proprii Cp 26244985 28177679 +1932694 107
3 Datorii totale Dt 4458844 3773439 -685405 85
Rata rentabilităţii economice
4 6,63 5,41 -1,22 82
brute Rebr
5 Cheltuieli financiare Cfin 698569 357985 -340584 51
Rata rentabilităţii financiare
6 5,09 4,86 -0,23 96
brute Rfbr
Efectul de levier financiar
7 -1,54 -0,55 0,99 36
brut ELFbr

Grafic, evoluţia ratelor de rentabilitate se prezintă în Figura 5:

10
 Fig. nr. 5 Evoluţia ratelor de rentabilitate

Din analiza ratelor se desprind următoarele concluzii:

 Rata rentabilităţii financiare este devansată de rata rentabilităţii economice
ceea ce conduce la un efect de levier financiar negativ pe toată perioada
analizată;
 Indicele levierului financiar (Rf/Re) este subunitar (< 1), ceea ce evidenţiază o
rentabilitate scăzută a întreprinderii.
În concluzie, valoarea subunitară a indicelui levierului financiar are un efect negativ
ca urmare a unui randament economic insuficient pentru acoperirea ratei dobânzii, ceea ce
amplifică riscul de insolvabilitate a întreprinderii.
În continuare, vom analiza performanţa şi riscul din punctul de vedere al metodei
scorurilor, pentru a testa starea de sănătate financiară a întreprinderii studiate.

3.2 Studiu de caz privind evaluarea riscului şi performanţei prin

metoda scorurilor
Calculul funcţiei-scor se bazează pe o baterie de rate financiare. Există mai multe
metode–scoring de evaluare a riscului, dintre care unele semnalează vulnerabilitatea
întreprinderii, iar altele prefigurează falimentul acesteia.

11
 Există mai multe metode – scoring de evaluare a riscului de faliment: modelul Altman
3 cu 5 variabile, modelul Conan şi Holder, modelul Băncii Reiffeissen, modelul Băncii
Comerciale Române ş.a.

I. Modelul Altman 3 cu 5 variabile

Modelul “z” al lui Altman comportă 5 variabile (rate) şi are următoarea formulă:

Z = 3,3  R1 + 1,4  R2 + 1,2  R3 + 0,9  R4 + 0,6  R5

unde:
RBE Autofinantarea Activcircu lant CA Cpr
R1  ; R2  ; R3  ; R4  ; R5 
AT AT AT AT Datorii

RBE = Rezultatul brut al exploatării

AT = activ total
CA = cifra de afaceri
Cpr = capital propriu

În funcţie de scorul obţinut în urma calculării ratelor, vulnerabilitatea S.C.

BRAICONF S.A. la riscul de faliment se apreciază astfel:
Aprecierea riscului pe baza modelului Altman(1968)
Intervalul Z Apreciere
Z  1,8 faliment iminent
1,8 > Z > 2,99 zonă de incertitudine
Z > 2,99 non-faliment

Funcţia-scor Z calculată se prezintă în Tabelul 15:

Tabel nr. 15 Determinarea funcţiei – scor Z – Modelul Altman

Nr.
Denumirea ratelor (variabilelor) 2012 2013
crt.
1 R1 = Rezultatul din exploatare/Active totale 0,06654774 0,054541174
2 R2 = Autofinanţarea/Active totale 0,10900117 0,125898881
3 R3 = Activ circulant/Active totale 0,66680079 0,708395332
4 R4 = Cifra de afaceri/Active totale 1,08363255 1,018554269

12
 Nr.
Denumirea ratelor (variabilelor) 2012 2013
crt.
5 R5 = Capitaluri proprii/Datorii totale 5,88605141 7,459792513
6 Funcţia – scor Z 5,68 6,60

Din analiza funcţiei-scor se constată că aceasta este superioară şi în creştere faţă de

limita minimă de 2,99, ceea ce plasează întreprinderea într-o situaţie financiară favorabilă,
fără risc de faliment. Societatea poate beneficia de credite, deoarece întreprinderea este
solvabilă.

II. Modelul Conan şi Holder

Este un model de analiză discriminantă prin care se determină probabilitatea ca o
societate să ajungă în stare de faliment. Modelul elaborat de Joel Conan şi Michel Holder are
la bază următoarea funcţie-scor:
Funcţia scor este:
Z = - 0,16 R1 - 0,22R2 + 0,87R3 + 0,10R4 – 0,24R5

AC  Stocuri CPERM Ch. fin. Ch. pers. EBE

R1  ; R2  ; R3  ; R4  ; R5 
AT AT CA VA DT

unde:

AC = active circulante
AT = active totale
CPERM = capital permanent
Ch.fin. = cheltuieli financiare
CA = cifra de afaceri
Ch.pers. = cheltuieli de personal
VA = valoarea adăugată
EBE = excedentul brut de exploatare
DT = datorii totale
Interpretarea funcţiei scor Z:
o Z= 0,210 este echivalent cu o probabilitate de faliment de 100%;

13
 o Z= -0,068 semnifică o probabilitate de faliment de 50%;
o Z= -0,164 sugerează o probabilitate de faliment de 10%.
In Tabelul 16 este prezentată bonitatea societăţilor analizate după modelul Conan şi
Hodler.

Tabel nr. 16 Determinarea funcţiei – scor Z – Modelul Conan şi Holder

Nr.
Denumirea ratelor (variabilelor) 2012 2013
crt.
1 R1= (active circulante-stocuri)/total active 0,48175495 0,549357963
2 R2 = Capital permanent/total activ 0,85860126 0,889179539
3 R3 = Cheltuieli financiare/cifra de afaceri 0,0210898 0,011090852
4 R4 = Cheltuieli de personal/valoarea adaugată 0,82211259 0,78667068
5 R5 = Excedentul brut al exploatării/datorii totale 0,83540689 1,118606131
6 Funcţia – scor Z -0,36591134 -0,463666135

Din analiza efectuată rezultă că întreprinderea prezintă un risc de faliment sub 10%,
ceea ce conferă o solvabilitate crescută şi poate beneficia de credite.

III. Modelul Băncii Raiffeisen

Acordarea creditelor în cadrul Băncii Raiffeisen se realizează conform unei
metodologii stricte care prevede ca societatea să se încadreze la data obţinerii creditului şi la
finele lunii anterioare solicitării creditului în categoria de bonitate STANDARD determinată
conform normelor băncii pe baza bilanţului contabil anual şi al ultimei balanţe de verificare,
sau în categoria IN OBSERVATIE – întrunind minimum 60 de puncte. Indicatorii de
determinare a bonităţii sunt:
a) Indicatori financiari:
AC
1. Lichiditate generală =
Dc
CP
2. Solvabilitate patrimonială = x100
TP
Pb
3. Rata profitului brut = x100
CA
Pn
4. Rata rentabilităţii financiare = x100
CP

14
 Dc
5. Grad de îndatorare =
TA
unde:
AC = active circulante
Dc = datorii curente
CP = capitaluri proprii
TP = total pasiv
DT = datorii totale
Pb = profit brut
CA = cifra de afaceri
Pn = profit net
TA = total activ

b) Punctajul indicatorilor
Nr. Indicatori 20p 15p 10p 5p
crt.
1. Lg >2 1.6-2 1.3-1.5 1-1.2
2. Sp >30% 20%-30% 10%-19.9% 0.1-9.9%
3. Rpb >5% 3%-5% 1.5%-2.9% 0.1%-1.4%
4. Rf >10% 6%-10% 3%-5.9% 0.1%-2.9%
5. GÎ 0-0.25 0.25-0.50 0.51-0.75 0.76-1

c) Încadrarea pe grupe de bonitate

Tip de categorie Puncte acumulate Definiţia categoriei
A 80-100 puncte STANDARD
B 60-79 puncte IN OBSERVAŢIE
C 40-59 puncte SUBSTANDARD
D 20-39 puncte INDOIELNIC
E <20 puncte PIERDERE

d) Interpretarea încadrării pe grupe:

Grupa Diagnostic Caracteristici
A Excelent - performanţe foarte bune;
- risc inexistent;
- creditare fără restricţii.
B Bun - performanţe foarte bune însă cu o anumită

15

C Acceptabil
D În atenţie
E Faliment
vulnerabilitate;
- creditare cu unele condiţii.
- performanţe satisfăcătoare dar în deteriorare;
- creditare cu dobânzi mari şi clauze suplimentare
- performanţe reduse;
- sistarea creditării şi recuperarea deja acordate.
- performanțe inexistente;
- nu se creditează.

In continuare, se calculează indicatorii după Modelul Băncii Raiffeisen la S.C.

BRAICONF S.A. în Tabelul 17:

Tabel nr. 17 Calculul indicatorilor după modelul Băncii Raiffeissen

Nr.
Indicatori 2012 2013
crt.
1 Lichiditatea generală - 4,57 5,99
2 Solvabilitatea patrimonială % 85,86 88,83
3 Rata profitului brut % 7,07 7,49
4 Rata rentabilităţii financiare % 7,46 6,76
5 Gradul de îndatorare - 0,15 0,12

Conform calculelor efectuate, vom încadra întreprinderea conform punctajului

indicatorilor pe categorii de grupe în Tabelul 18, astfel:

Tabel nr. 18 Punctajul indicatorilor şi încadrarea pe grupe de bonitate

Nr. Punctaj
Indicatori
crt. 2012 2013
1 Lichiditatea generală 20 20
2 Solvabilitatea patrimonială 20 20
3 Rata profitului brut 20 20
4 Rata rentabilităţii financiare 15 15
5 Gradul de îndatorare 20 20
6 Total punctaj 95 95
7 Categorie de bonitate A A
Conform punctajului şi categoriei de bonitate, întreprinderea obţine 95 de puncte şi
categorie STANDARD – grupa A cu următoarele caracteristici: performanţe excelente, risc de
faliment inexistent şi acordare de credite fără restricţii.

IV. Modelul Băncii Comerciale Române

16
 Principalii indicatori economico-financiari care redau performanţa întreprinderii sunt
stabilite pe baza datelor din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a S.C. BRAICONF S.A.

1.Lichiditate generală (Lg).

Ac  Pi  S fpv Ats
Lg   100   100
Ob  Cr  I Pts

unde:
Ac = active circulante
Pi = pierderi
Sfpv = stocuri fără posibilităţi de valorificare
Ob = obligaţii
Cr+I = credite şi împrumuturi
Ats = active pe termen scurt
Pts = pasive pe termen scurt

2.Solvabilitatea patrimonială (Sp).

C propriu
Sp   100
TP
unde: Cpropriu = capital propriu
TP = total pasiv

3.Rentabilitatea financiară (Rf).

Profit inainte de plata impozitului
Rf   100
C propriu

4.Rotaţia activelor circulante (Rac).

CA
Rac 
AC
unde: CA = cifra de afaceri
AC = active circulante

17
 5. Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi de desfacere

At>50% De>50%
Ai=aprovizionarea din import
Ai>50% De>50%
At=aprovizionarea din țară
At>50% Dt>50%
Dt=desfacere în ţară
Ai>50% Dt>50%
De=desfacere la export

6. Garanții
Pot fi constituite din:
 Depozite în lei/valută gajate;-4pct
 Gajuri, ipoteci;-3pct
 Bunuri achiziţionate din credite;-2pct
 Cesionarea creanţelor;-1pct
Analiza performanţelor economico-financiare a întreprinderii se realizează după
criteriile menţionate mai sus, prin acordarea de puncte la fiecare criteriu, astfel:
Lichiditate Solvabilitate Rentabilitate
Lp < 80%, -2p S < 30%, 0p Rf <0, 0p
81% < Lp < 100%, - 1p 31% < S < 40%, 1p 0 < Rf <10%, 3p
101% < Lp < 120%, +1p 41% < S < 50%, 2p 10% < Rf < 30%, 4p
121% < Lp < 140%, +2p 51% < S < 60%, 3p
141% < Lp < 160%,+ 3p 61% < S <70%, 4p
Lp > 161%, +4p 71% < S < 80%, 5p
S>80%, 6p

Rotaţia activelor Dependenţa de pieţe

Rac < 5, 1p At > 50% şi De > 50%, 4p
5 < Rac < 10, 2p Ai > 50% şi De > 50%, 3p
Rac > 10 , 4p At > 50% şi Dt > 50%, 2p
Ai > 50% şi Dt > 50%, 1p

Garanţii
- depozite în lei/valută gajate, 4p
- gajuri, ipoteci, 3p
- bunuri achiziţionate din credite, 2p
- cesionarea creanţelor, 1p

18
 Analiza performanţelor economico-financiare ale întreprinderii conduce la încadrarea
acesteia, pe baza grilei BCR, în una din categoriile:
A-peste 20pct
B-16-20 pct
C-11-15pct
D-6-10pct
E-0-5pct
Încadrare:
 Peste 16 puncte (categoria A şi B) - situaţia economico-financiară este bună, se
recomandă acordarea unui credit
 Intre 11 şi 15 puncte - societăţile au grad ridicat de risc; credit cu prima de risc
relativ ridicată, se recomandă urmărirea din punct de vedere al solvabilităţii;
 Sub 10 puncte (categoria D şi E) - întreprinderea nu prezintă suficiente garanţii
pentru acordarea creditului.

In continuare, se prezintă calculul indicatorilor după Modelul Băncii Comerciale la

S.C. BRAICONF S.A. în Tabelul 19:
Tabel nr. 19 Calculul indicatorilor după modelul Băncii Comerciale Române
Nr.
Indicatori 2012 2013
crt.
1 Lichiditatea patrimonială % 330,26 464,88
2 Solvabilitatea % 85,86 88,83
3 Rentabilitatea financiară % 8,92 8,58
4 Rotaţia activelor circulante % 1,63 1,44
Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi - At>50% At>50%
5
desfacere De>50% De>50%
Garanţii - Gajuri,ipoteci, Gajuri,ipoteci,
6 depozite în depozite în
lei/valuta lei/valuta

Punctajele S.C. BRAICONF S.A. sunt prezentate în Tabelul 20:

Tabel nr. 20 Punctajul indicatorilor şi încadrarea pe grupe de bonitate

19
 Nr. Punctaj
Indicatori
crt. 2012 2013
1 Lichiditatea generală 4 4
2 Solvabilitatea patrimonială 6 6
3 Rata rentabilităţii financiare 3 3
4 Rotaţia activelor circulante 1 1
Dependenţa de pieţele de aprovizionare şi
5 4 4
desfacere
6 Garanţii 3 3
7 Total punctaj 21 21
8 Categorie de bonitate A A

Conform calculelor efectuate mai sus, putem concluziona că S.C. BRAICONF S.A. se
încadrează în anul 2012 şi 2013 în categoria A de bonitate, cu o situaţie economico-financiară
bună şi, în consecinţă, se recomandă acordarea unui credit.

20
CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Pentru fundamentarea unei decizii sau strategii de dezvoltare, managerii au nevoie de

foarte multe informaţii. Cantitatea de informaţii este în continuă creştere datorită cerinţelor
impuse de normele contabile actuale.
Concluziile acestei lucrări confirmă faptul că întreprinderile se folosesc în primul rând
de situaţiile financiare anuale pentru a reflecta poziţia financiară şi performanţele obţinute,
astfel încât să poată efectua un diagnostic global.
Rolul diagnosticului este acela de a acorda un punct de sprijin managerilor pentru
îmbunătăţirea sistemului decizional, prin găsirea celor mai optime metode prin care să poată
fi tratate problemele ce intervin, realizându-se o imagine de ansamblu a situaţiei curente a
întreprinderii.
În realizarea diagnosticului economico-financiar în cadrul întreprinderii analizate s-au
analizat o serie de elemente esenţiale:
- Contextul în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea şi interacţiunea cu mediul
din care face parte aceasta;
- Instrumentele folosite de natură matematică, informatică, decizională etc.
- Metodele utilizate în analiza diagnostic;
- Scopul prin care s-a realizat analiza diagnostic pentru găsirea de soluţii eficiente în
rezolvarea problemelor cu care se confruntă întreprinderea analizată.
Lucrarea “Analiza diagnosticului global strategic a activităţii întreprinderii” este
structurată pe trei capitole ce conţin aspecte introductive, precum şi concepte care au stat la
baza efectuării studiului de caz privind fundamentarea strategiei prin evaluarea riscului şi
performanţei întreprinderii.
Capitolul I “Implicaţii strategice şi financiare de creştere a competitivităţii
întreprinderii” are ca scop expunerea conceptului de competitivitate în ceea ce priveşte
capacitatea întreprinderii de a rezista concurenței prin practicarea unui management
performant ce vizează componenţa strategică, managementul operaţional, managementul
financiar şi marketingul.

21
 Pentru fundamentarea strategiilor de dezvoltare a întreprinderii într-un mediu
concurenţial dinamic au fost expuse o serie de metode de diagnostic global strategic, şi
anume: modelul Roland Berger, modelul Alexandru Gheorghiu, metoda ratelor, metoda
scorurilor şi analiza SWOT. Toate aceste modele presupun scoaterea în evidenţă a unor
aspecte cu privire la activitatea întreprinderii, ce permit aprecieri asupra nivelului de
performanţă şi a riscurilor la care se expune aceasta.
Capitolul II “Prezentarea generală a societăţii BRAICONF S.A.” prezintă
obiectivele şi misiunea, conducerea şi administrarea societăţii, situaţiile financiare, principiile
de evaluare şi regulile de evaluare, precum şi evoluţia principalilor indicatori economico-
financiari în perioada 2012 – 2013.
În cadrul acestui capitol au fost analizaţi indicatorii de lichiditate, de risc , de gestiune
şi de profitabilitate, în urma cărora au rezultat următoarele aprecieri: atât profitul net,
rezultatul din exploatare, cât şi cifra de afaceri au suferit diminuări în anul 2013 faţă de anul
2012.
O evoluţie pozitivă este relevată de:
- indicatorii de lichiditate care au valori ce oferă o poziţie excelentă întreprinderii
prin faptul că asigură acoperirea obligaţiilor pe termen scurt,
- indicatorii de risc evidenţiază inexistenţa riscului,
- indicatorii de activitate reflectă o gestionare bună a stocurilor de produse, o
creştere a indicatorului viteza de rotaţie debite clienţi arată că există un control al creditului
acordat clienţilor şi nu se înregistrează creanţe greu de încasat. Indicatorul număr de zile
obţinute de societate pentru achitarea furnizorilor a scăzut ceea ce denotă o gestionare
eficientă a plăţilor către furnizori,
- Indicatorii de profitabilitate măsoară nivelul profitului, ca procent din capitalul
angajat. În anul 2013 aceşti indicatori au valori rezonabile şi nu există riscuri în ceea ce
priveşte câştigurile acţionarilor.
Capitolul III “Fundamentarea strategiei de dezvoltare a S.C. BRAICONF S.A. prin
evaluarea riscului şi a performanţei” este consacrat analizei performanţei şi riscurilor bazate
pe un set complet de situaţii financiare: bilanţ, cont de profit şi pierdere, situaţia capitalurilor
proprii, situaţia fluxurilor de trezorerie şi notele explicative.

22
 Pentru analiza performanţei şi a riscurilor am comparat mărimile caracteristice ale
bilanţului şi ale contului de rezultate prin metoda ratelor. Cu ajutorul acestei metode s-au
utilizat mai multe criterii pentru clasificarea coeficienţilor rezultând următoarele categorii:
- Ratele de sinteză ce caracterizează corelaţiile dintre activele şi pasivele bilanţului
(rata de finanţare stabilă a imobilizărilor, ratele de lichiditate generală şi imediată);
- Ratele de finanţare ce caracterizează autonomia financiară (rata îndatorării
globale, levierul financiar, rata autonomiei financiare, rata îndatorării la termen, capacitatea
de îndatorare, capacitatea de rambursare);
- Ratele de rotaţie a posturilor din bilanţ (viteza de rotaţie a activelor, viteza de
rotaţie a stocurilor, viteza de rotaţie a creanţelor şi viteza de rotaţie a datoriilor);
- Ratele de rentabilitate economică şi financiară caracterizează rentabilitatea şi
gradul de risc (rata rentabilităţii economice brute, rata rentabilităţii financiare brute, efectul
de levier financiar brut).
Concluziile principalelor aspecte în ceea ce priveşte diagnosticul financiar prin
aplicarea metodei ratelor la S.C. BRAICONF S.A. au fost următoarele:
- Ratele de sinteză reflectă o situaţie favorabilă, cu excepţia anului 2013 când
disponibilităţile băneşti nu reuşesc să acopere obligaţiile curente;
- Întreprinderea analizată prezintă o evoluţie favorabilă din punctul de vedere al
stabilităţii structurii financiare, ceea ce asigură o bună desfăşurare a activităţii în condiţii de
siguranţă;
- Se remarcă o creştere uşoară a decalajului dintre durata de recuperare a
creanţelor şi termenul de plată a furnizorilor de la 18 zile (49 - 31) la 19 zile (45 - 26), ceea
ce a condus la o uşoară destabilizare a trezoreriei întreprinderii pe termen scurt;
- Valoarea subunitară a indicelui levierului financiar are un efect negativ ca urmare
a unui randament economic insuficient pentru acoperirea ratei dobânzii, ceea ce amplifică
riscul de insolvabilitate a întreprinderii.
Ce-a de a doua metodă de diagnostic global strategic utilizată în studiul performanţei
şi riscurilor este metoda scorurilor. Există mai multe metode-scoring de evaluare a riscului,
dintre care unele semnalează vulnerabilitatea întreprinderii, iar altele prefigurează riscul de
faliment al acesteia.

23
 În studiul de caz din Capitolul III am utilizat doar patru metode-scoring, şi anume:
modelul Altman, modelul Conan şi Holder, modelul Băncii Raiffeisenşi modelul Băncii
Comerciale Române.
În toate cele patru modele funcţia-scor rezultată încadrează întreprinderea în categoria
A de bonitate, cu o situaţie economico-financiară bună, performanţe excelente, risc de
faliment inexistent şi acordare de credite fără restricţii.
În privinţa situaţiilor financiare care au stat la baza analizei efectuate, societatea
respectă modul de întocmire în conformitate cu reglementările contabile în vigoare. Analiza
indicatorilor a avut la bază informaţii din două exerciţii financiare consecutive, respectiv anii
2012-2013.
Obiectivele strategice urmărite de S.C. BRAICONF S.A. în urma diagnosticului
financiar sunt următoarele:
- dezvoltarea forţei de vânzare la intern;
- implementarea şi menţinerea sistemelor de management integrate: calitate – mediu
– securitate şi sănătate în muncă;
- menţinerea îmbunătățirii dotării din punct de vedere tehnologic prin achiziţionarea
de noi echipamente şi maşini de producţie mai performante;
- achiziționarea de materiale în condiţii cât mai avantajoase (calitate, preț, termene de
livrare, costuri de transport-aprovizionare, modalități de plată, etc.), în funcție de necesarul
lunii şi de comenzile primite de la beneficiarii de pe piața internă şi externă, astfel încât să nu
se creeze stocuri care implică imobilizarea resurselor financiare;
- conformarea cu legislaţia în vigoare şi cu reglementările de mediu aplicabile
activităţilor desfăşurate, îmbunătăţirea continuă a performanţelor de mediu, prevenirea
poluării şi dezvoltare durabilă;
- importanţa acordată problemelor de motivare şi comunicare, precum şi a unor
concepte relativ noi, ca de exemplu, managementul recompensei.
În general diagnosticul efectuat permite să se evalueze şansele de redresare, acesta
putând evidenţia starea de comă profundă a firmei, sub raport economico-financiar sau
posibilitatea de redresare luând în considerare acei factori care evidenţiază viabilitatea.

24
 Prin deciziile adoptate se va prevedea alinierea produselor întreprinderii la cerinţele
pieţei, iar prin măsurile de perfecţionare a organizării şi de alegere a oamenilor potriviţi se
vor crea condiţiile necesare redresării si dinamizării activităţii.
Analiza indicatorilor economico-financiari a relevat conducerii societăţii, că anumite
aspecte economice pe care le considerau rentabile, nu s-au dovedit a fi în acest sens. Mai
mult, societatea este deja canalizată pe performanţă, dar s-a ajuns la concluzia că trebuie
privite cu mai multă precauţie o serie de decizii care se vor pune în practică în viitor.

25
BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, Ion, Falimentul – Radiografie şi predicţie, Editura Economică, Bucureşti, 2002;

2. Chebac, Neculina, Informaţiile contabilităţii în procesul de analiză şi decizie cu aplicaţii
în unităţile prestatoare de servicii portuare, Editura Alma, Galaţi, 2002;
3. Creţu, Carmen; Sîrbu, Carmen; Nuţă, Florian & Constandache, Nicoleta, Standarde
europene şi internaţionale de raportare financiară (note de curs), Editura Zigotto, Galaţi,
2011;
4. Gheorghiu, Alexandru, Analiza economico-financiară la nivel macroeconomic, Editura
Economică, Bucureşti, 2004;
5. Horomnea, Emil, Dimensiuni ştiinţifice, sociale şi spirituale în contabilitate, Editura Tipo
Moldova, Iaşi, 2010;
6. Işfănescu, Aurel; Robu, Vasile; Hristea, Anca-Maria; Vasilescu, Camelia, Analiză
economico-financiară, Editura ASE, Bucureşti, 2002;
7. Niculescu, Maria, Diagnostic economic, Editura Economică, Bucureşti, 2003;
8. Petrescu, Silvia, Analiză şi diagnostic financiar-contabil. Ghid teoretico-aplicativ, Ediţia a
III-a, revizuită şi actualizată, Editura CECCAR, Bucureşti, 2010;
9. Pripoaie, Rodica, Finanţele şi gestiunea financiară a firmei, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004;
10. Sîrbu, Carmen, Analiză economico-financiară, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2008;
11. Stancu,Ion, Finanţe, Teoria pieţelor financiare. Finanţele întreprinderilor. Analiza şi
gestiunea financiară, Editura Economică, Bucureşti, 2002;
12. OMFP 3055/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele
europene – actualizat 2012;
13. Legea contabilităţii nr. 82/1991, republicată şi actualizată 2014.

26