UNIVERSITATEA „HYPERION” DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA MANAGEMENT ID

Referat
la Econometrie
Cu tema:

PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE
 CUPRINS

INTRODUCERE..................................................................................................................1
CAPITOLUL 1. PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE SAU MATERIALITATEA.............2
1.1. Definiția pragului de semnificație sau materialitatea..................................................2
1.2. Considerente despre pragul de semnificație................................................................2
1.3. Elementele specifice pragului de semnificație............................................................3
1.4. Nivelul pragului de semnificație................................................................................3
1.5. Determinarea pragului de semnificație........................................................................4
1.6. Consecințele pragului de semnificație.........................................................................6
CAPITOLUL 2. PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN AUDIT.........................................7
2.1. De câte feluri este pragul de semnificație în audit?.....................................................8
2.2. Stabilirea pragului de semnificație în audit.................................................................8
2.3. Calculul pragului de semnificație în audit.................................................................10
2.4. Etapele stabilirii pragului de semnificație în audit....................................................11
2.5. Relația dintre pragul de semnificație și riscul de audit..............................................13
CAPITOLUL 3. PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN CONTABILITATE...................15
3.1. Conceptul de prag de semnificație în contabilitate....................................................15
3.2. Importanța pragului de semnificație în contabilitate.................................................16
3.3. Calculul pragului de semnificație în contabilitate.....................................................17
CONCLUZII ȘI PROPUNERI.........................................................................................19
BIBLIOGRAFIE................................................................................................................20
 Lista tabelelor

Tabel 1.1. Certificări din partea auditorului................................................................6

Tabel 2.1. Termeni cheie în audit................................................................................7

Tabel 2.2. Referințe de calcul a pragului de semnificație..........................................10

Tabel 2.3. Exemple de factori calitativi care pot afecta stabilirea pragului

de semnificație...........................................................................................11

Tabel 2.4. Măsurile luate de auditor în raport cu valoarea erorilor necorectate.........13

Tabel 2.5. Relația dintre pragul de semnificație și riscul de audit..............................14

Tabel 3.1. Calcul mai complex al pragului de semnificație în contabilitate...............18

 INTRODUCERE

Semnificaţia este o referinţă esenţială în raţionamentele din mediul economic. Se

vorbeşte despre influenţă semnificativă, entităţi semnificative, riscuri semnificative,
politici de contabilitate semnificative şi altele asemenea. În condițiile în care în domeniul
financiar-contabil sunt utilizate o mulțime de informații și date, s-a impus aplicarea
conceptului relevanței informației, iar acest fapt poate fi observat foarte bine în domeniul
contabilității și în audit. Astfel, s-a introdus termenul de „prag de semnificaţie”, când se
prezintă informaţii financiare, se evaluează riscuri sau se investighează parţial informaţii
sau evenimente folosind tehnica statistică a eşantionării.

Am ales această temă pentru că informația financiar-contabilă este foarte

importantă în domeniul economic prin prisma faptului că utilizatorii acesteia iau decizii pe
baza ei, care pot să fie influențate de caracterul semnificativ sau nesemnificativ al
informațiilor. Conceptul „prag de semnificație” vine să stabilească că nu toate informațiile
sunt relevante utilizării de către persoanele interesate.

Lucrarea cuprinde trei capitole, structurate astfel: în primul capitol intitulat „Pragul
de semnificație sau materialitatea” am prezentat principalele aspecte privind pragul de
semnificație. Capitolul al doilea intitulat „Pragul de semnificație în audit” însumează
noțiuni despre pragul de semnificație în audit, iar al treilea capitol „Pragul de semnificație
în contabilitate” tratează modul de aplicare a pragului de semnificație în contabilitate.

1
 CAPITOLUL 1.
PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE SAU MATERIALITATEA
Pragul de semnificație a fost și continuă să fie un subiect important pentru auditori,
fiind un factor esențial atât în procesul de audit cât și în contabilitate.

1.1. Definiția pragului de semnificație sau materialitatea

Pragul de semnificaţie sau materialitatea reprezintă:

 acel nivel sau mărime a unei sume, peste care auditorul consideră că o omisiune , o
eroare sau inexactitate poate afecta sinceritatea şi regularitatea conturilor anuale
dar şi imaginea fidelă a rezultatului, a patrimoniului întreprinderii si a situaţiei
financiare a acesteia;
 valoare peste care orice prezentare a unor denaturări în situațiile financiare este de
natură să influențeze deciziile viitoare ale utilizatorilor;
 un concept auxiliar al noțiunii de relevanță, care sugerează abilitatea de a influența
utilizatorii informațiilor economice prin modul de evaluare a evenimentelor din
trecut, prezent sau viitor. Ca să fie utilă, informația trebuie să prezinte efectele
relevante ale tranzacțiilor sau evenimentelor și să manifeste și o reprezentare fidelă
a acestora;
 ceea ce în contabilitatea anglo-saxonă poartă denumirea de materialitate, adică
nivelul de eroare sub care înţelegerea şi interpretarea situaţiilor financiare nu vor fi
afectate semnificativ.1

1.2. Considerente despre pragul de semnificație

Pragul de semnificatie este un concept al raționamentului profesional ce poate

varia în funcție de utilizarea situațiilor financiare, de gradul de interse public, precum și de
oricare altă cerință de raportare precizată de legislație. Totuși, această variație se înscrise în
anumite limite , conform practicii internaționale. (exemplu: 0,5- 2 % pentru cheltuieli).
Trebuie subliniat însă faptul că deciziile cu privire la pragul de semnificație se referă la
mai mult decât stabilirea unei sume pentru situațiile financiare. Considerentele țin de
anumiți factori și anume:

1
https://www.oeconomie.uab.ro/upload/lucrari/820061/07.pdf
2
a) O eroare până la un anumit nivel în cadrul situatiilor financiare, referitoare la: total
venituri din Contul de profit și pierdere; totalitatea activelor din bilanț.

b) Factori calitativi, precum: probabilitatea ca plăți ilegale să fi fost efectuate, întrerupere a

fluxului de încasări, atitudinea conducerii cu referire la integritatea situatiilor financiare.2

1.3. Elementele specifice pragului de semnificație

Pragul de semnificație prezintă următoarele elemente specifice:

a) Necesitățile utilizatorilor situațiilor financiare;

Pragul de semnificație este stabilit, în primul rând, în funcție de necesitățile

utilizatorilor. Conturile anuale furnizeazã informații necesare diverșilor utilizatori și în
mod deosebit acționarilor /asociaților, creditorilor (actuali și potențiali) și personalului.
Printre alți principali utilizatori se pot menționa clienții, analiștii financiari, statisticienii,
economiștii, precum și autoritățile fiscale și administrative.

b) Caracteristicile întreprinderii;

Caracteristicile întreprinderii susceptibile să reprezinte un element semnificativ sau

nu, sunt numeroase. De exemplu: mediul social în care funcționează întreprinderea
condiționează existența unor elemente la fel de variate ca și legislația în vigoare,
concurența , climatul social, situația politică.

c) Dimensiunea întreprinderii;

d) Evoluția întreprinderii în timp;

e) Sectorul de activitate.3

1.4. Nivelul pragului de semnificație

Nivelul pragului de semnificație trebuie stabilit pe baza interesului manifestat față

de situațiile financiare. El va fi stabilit pentru toate situațiile financiare în întregul lor, iar
auditorii trebuie să emită o singură opinie de audit și nu o opinie separată pentru fiecare
categorie de operațiuni economice. Nivelul pragului de semnificație se stabilește în funcție
de trei factori:

2
https://www.qdidactic.com.bani-cariera/economie/utilizarea-pragului-de-semnificatie-si-a-riscului-de-
124.php
3
https://administrare.info/domenii/economie/6241-riscurile-in-audit
3
a) Mărimea entității auditate - o eroare de o anumită mărime poate fi semnificativă în cazul
unei entități mici și nesemnificativă în cazul unei entități mari. Exemplu: o eroare la
calculul amortizării în sumă de 600.000 lei este semnificativă dacă profitiul entității este de
4 milioane lei (15%) și este nesemnificativă dacă profitul este de 120 milionae lei (0,5%).

b) Baza de referință: nivelul cantitativ al pragului de semnificație se stabilește prin

raportarea efectului omisiunilor și erorilor la baza de referință. Exemplu: este recomandat
să se aleagă baze de referință stabile, cum ar fi: cifra de afaceri, capitalul propriu, totalul
activului.

c) Natura sau calitatea prezentărilor eronate: o eroare poate să fie sau să nu fie
semnificativă în funcție de natura acesteia. Exemplu: o diferență de 500 lei poate fi
nesemnificativă dacă s-a evaluat greșit producția în curs de execuție, dar poate fi
semnificativă dacă s-a urmărit o fraudă.4

1.5. Determinarea pragului de semnificație

Determinarea pragului de semnificație se poate face prin valoare, prin natură și prin
context.

Pragul de semnificație ca valoare : nivelul pragului de semnificație trebuie corelat cu cel

mai important element din cadrul situațiilor financiare. Pentru stabilirea sa se determină
nivelul cel mai mare al erorilor ce pot fi acceptate, considerat individual sau împreună cu
alte erori din cadrul populației. Acest nivel stabilit nu influențează semnificativ situațiile
financiare și în consecință, deciziile utilizatorilor acestor situații. Exprimarea pragului de
semnificație din punct de vedere valoric se poate realiza în mod direct sau indirect.
Varianta directă vizează determinarea unei anumite valori în mărime absolută, iar varianta
indirectă presupune utilizarea unui procent dintr-un anumit indicator pentru a calcula o
astfel de valoare. Pragul de semnificație se determină ca un procent din venituri sau
cheltuieli. Exemplu: prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli aprobat al unei companii se
prevede realizarea unui profit de 5 miliarde lei. Acest obiectiv devine una dintre cele mai
importante poziții din situațiile financiare, deoarece există suspiciunea că managementul
entității poate manipula rezultatele obținute, pentru a realiza obiectivul stabilit. În aceste
condiții, profitul constituie baza de determinare a pragului de semnificație.

Pragul de semnificație prin natură: un element (grup de elemente) care este nesemnificativ
ca valoare poate fi considerat semnificativ datorită naturii inerente sau caracteristicilor
4
https://administrare.info/domenii/economie/6241-riscurile-in-audit
4
sale. Atunci când auditorul decide dacă un element este semnificativ prin natură, trebuie să
ia în considerare următoarele:

 Compararea tranzacțiilor auditate cu reglementările ce privesc entitatea auditată,

precum și cu acele reglementări care se referă la ramura din care face parte entitatea
 Mărimea entității, luând în calcul activele totale, veniturile brute.
 Entitatea (factorii asociați: data înființării entității, profitul realizat anual, cifra de
afaceri)

Exemplu: Guvernul solicită periodic BNR conturile de disponibil pentru a verifica nivelul
exact al rezervei valutare al acesteia. Orice eroare în nivelul raportat al rezervelor valutare
constituie o eroare semnificativă.

Pragul de semnificație prin context: o eroare sau o omisiune poate fi considerată

semnificativă datorită contextului sau circumstanțelor în care apare. Un element poate fi
semnificativ prin context datorită efectelor sale asupra unor puncte cheie ale situațiilor
financiare, cum ar fi:

 Transformarea unui profit în pierdere sau viceversa.

 Schimbarea unei tendințe din situațiile financiare.
 Mărirea artificială a pierderilor, peste limitele reglementate și prezentarea lor ca
atare în situațiile financiare.

Exemplu: o societate și-a stabilit ca obiectiv obținerea unor venituri încasate de peste 60
miliarde lei până la sfârșitul anului. Conturile pe care le primește auditorul prezintă un
venit încasat de 60,2 miliarde lei. Prin examinarea conturilor, acesta constată că venituri în
valoare de 200 milioane lei s-au înregistrat în contabilitate ca aferente anului respectiv,
deși acestea au fot încasate după închiderea anului financiar. Deși suma nu este
semnificativă prin valoare, efectul acestei erori va modifica veniturile de la o sumă ce
depășește obiectivul propus la o sumă ce este sub nivelul acestuia. În acest caz, efectul este
considerat material prin context.

În general, dacă:

 Nivelul pragului de semnificație este mai mic decât nivelul erorilor, conturile nu
sunt acceptate.
 Nivelul pragului de semnificație este mai mare decât nivelul erorilor, conturile sunt
acceptate.

5
  Nivelul pragului de semnificație este foarte aproape de nivelul erorilor constatate,
se mărește dimensiunea eșantionului.5

1.6. Consecințele pragului de semnificație 

La sfârșitul misiunii, auditorul elaborează lista recapitulativă a constatărilor făcute

în cursul sondajelor și verificărilor sale, inclusiv a examinării diverselor obiective privind
întreprinderea auditată.

Tabel nr.1.1. Certificări din partea auditorului

Certificare fără rezerve Când întreprinderea procedează la rectificările sugerate de

Certificare cu rezerve.
Refuzul de certificare
auditor.
În cazul în care constatările sale nu au un caracter
semnificativ.
Auditorul este în măsurã să determine rubricile și posturile
din situațiile financiare la care face referire rezerva sa.
Când regularitatea și sinceritatea contabilității și a conturilor
anuale nu prezintă o imagine fidelã, clară și completă a
patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor.

Imposibilitatea certificării Dacă auditorul considerã că întreprinderea nu i-a pus la

dispoziție sau nu i-a putut furniza elemente suficiente pentru
a-i permite să stabilească concluziile sale, el va consemna în
raportul său că nu este în măsură să emită o opinie.
Sursa: https://administrare.info/domenii/economie/6241-riscurile-în-audit

Concluzii privind pragul de semnificație

 Pragul de semnificație îl găsim prezent în contextul oricărei situații individuale din

cadrul situațiilor financiare sau la nivelul fiecărui element individual din cadrul
acestora.
 Pragul de semnificație depinde de mărimea omisiunii sau a erorii, fiind mai
degrabă o limită decât o caracteristică fundamentală calitativă pe care informația
furnizată trebuie să o aibă pentru a fi utilă.

5
https://econ.ubbcluj.ro/victor.muller/Download/Audit/curs7audit2007.pdf

6
 CAPITOLUL 2.
PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN AUDIT
Tabel nr.2.1. Termeni cheie în audit

Proceduri de audit  Activități efectuate pe măsură ce auditorul strânge dovezi pentru a

determina dacă anumite aserțiuni sunt demonstrate.
Riscul de audit  Este riscul ca auditorul să exprime o opinie de audit inadecvată atunci
când situațiile financiare sunt denaturate în mod semnificativ.
Erori  Greșeli neintenționate din situațiile financiare, apărute prin omiterea
unei valori sau a nedezvăluirii.
Eroare tolerabilă  Eroarea maximă din cadrul unei populații pe care auditorul este
dispus să o accepte.
Fraudă  Eroare intenționată care poate fi clasificată ca raportare financiară
frauduloasă și deturnarea activelor.
Sursa: https://www.qdidactic.com/bani-cariera/economie/utilizarea-prag-semnificatie-si-a-
riscului-de- 124.php

Standardul Internațional de Audit (ISA) nr. 320 ,,Pragul de semnificație în

planificarea și desfășurarea unui audit” abordează conceptul de prag de semnificație atât în
contextul elaborării și prezentării situațiilor financiare, cât și în contextul unui audit.
Potrivit acestuia, conceptul de prag de semnificație este definit astfel: „Informația se
consideră semnificativă, dacă omiterea sau denaturarea acesteia poate influența deciziile
economice luate de utilizatori în baza rapoartelor financiare. Nivelul de semnificație
depinde de mărimea indicatorului (posturii) sau erorii, evaluate în circumstanțe concrete.
Astfel, caracterul semnificativ constituie mai degrabă un prag decât o caracteristică
calitativă inițială pe care trebuie să o posede informația pentru a fi utilă”.

Din perspectiva auditului, este esențial de precizat că auditorul financiar nu

realizează o verificare exhaustivă, acesta neavând posibilitatea și timpul necesar pentru a
verifica și testa fiecare tranzacție economică pe care entitatea a consemnat-o în situațiile
financiare. Având în vedere aceste considerente, este acceptată de la bun început o marjă
de eroare (un prag de semnificație), auditorul situațiilor financiare fiind conștient că
eliminarea acestei marje nu va putea fi realizată în totalitate. De asemenea, este foarte
important nivelul la care este determinat pragul de semnificație, el având repercusiuni
directe asupra manierei în care este prezentată imaginea fidelă. Denaturările din situaţiile
financiare pot apărea din fraude sau erori. Factorul care face diferenţa între fraudă şi eroare

7
este dacă acţiunea fundamentală care a avut ca rezultat o denaturare a situaţiilor financiare
este intenţionată sau neintenţionată. Auditorii planifică și efectuează auditul cu scopul de a
oferi o asigurare rezonabilă ca declarațiile financiare să nu conțină erori semnificative.6

2.1. De câte feluri este pragul de semnificație în audit?

Pragul de semnificație în audit este de două feluri:

a) Global: reprezintă suma stabilită inițial de auditor, până la care o eroare, o inexactitate
sau o omisiune poate afecta regularitatea și sinceritatea situațiilor financiare, cât și 
imaginea fidelă a rezultatului, a situației financiare și a patrimoniului întreprinderii.

b) Funcțional: reprezintă suma sau sumele stabilite de un auditor la un  nivel mai scăzut
decât pragul de semnificație global. Acesta se calculează pentru a reduce la un  nivel
adecvat de scăzut probabilitatea ca denaturările necorectate sau nedetectate agregate să 
depășească pragul de semnificație pentru situațiile financiare ca întreg.

În cazul constatării de erori mai mici sau mai mari decât pragul de semnificație,
auditorul va  anunța conducera entității și o va ruga să rectifice greșeala. În cazul în care nu
se efectuează  corectura, auditorul va emite în funcție de situație:

 Opinia cu rezerve dacă eroarea constatată este mai mare decât pragul de
semnificație;
 Opinia cu observații dacă suma este mai mică decât pragul de semnificație.7

2.2. Stabilirea pragului de semnificație în audit

Pragul de semnificație se stabilește la începutul misiunii de audit și este pragul de

semnificație preliminar. Este necesar pentru a determina domeniile și sistemele
semnificative și este aplicat  de auditor atât în evaluarea denaturărilor cât și în formarea
opiniei asupra situațiilor financiare auditate. Stabilirea pragului de semnificație ajută la:

 Orientarea mai bună și planificarea misiunii de audit;

 Evitarea lucrărilor inutile:
 Justificarea deciziilor referitoare la opinia emisă.

Trebuie menționat faptul că pragul de semnificație are un caracter subiectiv, stabilirea lui
depinzând de raționamentul profesional al auditorului și de experiența sa.
6
https://www.qdidactic.com.bani-cariera/economie/utilizarea-pragului-de-semnificatie-si-a-riscului-de-
124.php

7
https://www.contzilla.ro/pragul-de-semnificatie-in-misiunea-de-audit
8
În stabilirea pragului de semnificație auditorii pot să țină seama de factori cum ar fi:

 efectul în plan economico-finaciar pe care îl poate avea mărimea unei erori;

 efectul pe care valoarea unei erori l-ar putea produce în ceea ce privește deciziile
investiționale;
 modul de organizare și funcționare a sistemului de control intern;
 volumul veniturilor respectiv ale cheltuilelilor unității;
 informații în legătură cu modificări frecvente în structura organizatorică a entității
precum și în obiectul ei de activitate.

Valoarea preliminară a pragului de semnificație este suma maximă, în opinia

auditorului, a prezentărilor eronate pe care le-ar putea conține situațiile financiare, fără a
afecta totuși deciziile utilizatorilor rezonabili. Pentru determinarea pragului de semnificație
pot fi utilizate diferite elemente de referință: capitalurile proprii, rezultatul net sau cifra de
afaceri. Aceste elemente sunt cunoscute drept bază de  referință , în raport cu care pragul
de semnificație se determină în valori absolute sau relative. Acestea ar putea avea influență
fie asupra rezultatului exercițiului financiar, fie asupra modalităților de prezentare a
bilanțului contabil. În stabilirea elementelor care se folosesc la determinarea pragului de
semnificație se va ține cont  de evoluția acestora, dacă societatea a fost sau nu auditată în
anul anterior și care este opinia  auditorului, existența prevederilor legale, statutare sau
contractuale.8

În primă fază a misiunii sale, auditorul stabileşte un prag de semnificaţie global

pentru o bună orientare şi planificare a misiunii sale. Astfel, pragului de semnificație i se
stabileşte o valoare sub care denaturările sunt considerate nesemnificative, iar peste acea
valoare semnificative. În anumite circumstanţe, auditorul poate evalua aceste denaturări ca
fiind semnificative chiar dacă ele se află sub pragul de semnificaţie. Deşi nu este practică
elaborarea de proceduri de audit pentru depistarea riscurilor care ar putea fi semnificative
doar datorită naturii lor, auditorul consideră că este normal să ia în considerare mărimea
lor, natura dar şi circumstanţele în care acestea s-au produs.

În cursul misiunii, pragurile de semnificaţie determinate pentru controlul fiecărei

secţiuni din situaţiile financiare permit orientarea programelor de muncă spre riscurile
existente, prin stabilirea mai corectă a eşantioanelor de control; aceasta evită angajarea în
lucrări care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situaţiilor financiare. Aceste

8
Bunget C., , Audit financiar-contabil, Editura Mirton, Timisoara,2010
9
praguri sunt, în general, inferioare pragului global pentru a ţine cont de cumulul posibil al
erorilor constatate.

La sfârşitul misiunii, pragul global de semnificaţie permite auditorului să aprecieze

dacă erorile constatate trebuie să fie corectate sau să facă obiectul unei menţiuni în raportul
de audit, dacă întreprinderea refuză sa le corecteze.

În stabilirea pragului de semnificație în audit, auditorul trebuie să ia în considerare

atât aspectele cantitative cât și calitative ale angajamentului. Cu toate că pragul de
semnificație poate fi determinat și aplicat folosind o abordare cantitativă, aspectele
calitative ale denaturărilor de valoare mică pot afecta semnificativ deciziile luate de către
utilizatorii situațiilor financiare. De exemplu: plata ilegală a unui comision pentru
asigurarea unui contract de vanzare. Deși suma achitată nu este semnificativă pentru
situațiile financiare, dezvăluirea acestui fapt poate duce la pierderea contractului sau la
plata unor penalități care pot fi semnificative. Prin urmare, stabilirea unor praguri de
semnificație permite o orientare și o planificare mai bună a misiunii de audit, permite
evitarea de lucrări inutile și o mai bună justificare a deciziilor referitoare la opinia emisă.9

2.3. Calculul pragului de semnificație în audit

În mod obişnuit şi tradiţional auditorul calculează în faza de planificare un prag de

semnificaţie pentru situaţiile financiare ca întreg. Acesta va fi folosit pentru a fi comparat
cu valoarea erorilor individuale sau cumulate identificate pe parcursul misiunii. Acest prag
se calculează uzual ca un procent din valoarea câtorva elemente folosite ca referinţă
precum active, datorii, rezultat. Dacă există circumstanţe particulare entităţii se pot utiliza
ca repere elemente pe care se concentrează atenţia utilizatorilor, ale mediului în care
entitatea operează sau care rezultă din structura de proprietate.10

Tabel nr. 2.2. Referințe de calcul a pragului de semnificație:

din activele brute 1-2%

din cifra de afaceri 2%
din rezultatul din 5-10%
exploatare
Sursa: https://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2012/2/srrs2_2012a55.pdf

9
https://biblioteca.regie/proiecte/audit/isa-320-pragul-de-semnificatie-in-planificarea-si-desfasurarea-
unui-audit-383717.html.

10
Idem
10
2.4. Etapele stabilirii pragului de semnificație în audit

Etapa.1. Stabilirea valorii preliminare a pragului de semnificație

Auditorul stabilește un prag de semnificație pentru întreaga misiune în etapa de

planificare, cu scopul de a determina întinderea și natura procedurilor de evaluare a
riscului, pentru a identifica și evalua riscurile denaturărilor semnificative și pentru a
determina natura, planificarea și extinderea procedurilor de audit suplimentare. Valoarea
preliminară a pragului de semnificație este suma maximă, în opinia auditorului, a
prezentărilor eronate pe care le-ar putea conține situațiile financiare, fără a afecta totuși
deciziile utilizatorilor rezonabili.

Pragul de semnificație reprezintă mai degrabă un concept relativ decât unul absolut.
De exemplu: suma de 5.000 Eur poate fi considerată un prag de semnificație ridicat pentru
o societate mică cu asociat unic, dar în mod clar, această valoare este nesemnificativă
pentru o companie multinațională mare. De aceea, dimensiunea unei companii supusă
auditării influențează raționamentul în stabilirea pragului de semnificație. Pentru a evalua
semnificația este nevoie de o bază de comparație. Întrucât pragul de semnificație este
relativ, se impune găsirea unor termeni de comparație pentru a se putea stabili dacă
prezentările eronate sunt semnificative. Pentru determinarea pragului de semnificație sunt
utilizate următoarele baze de comparație cantitative: total activ , total venituri, profitul net
înainte de impozitare, profitul net din operațiuni în curs , profitul brut, media profitului net
înainte de impozitare pe ultimii trei ani.

Valoarea pragului de semnificație rezultată poate fi ajustată ținând seama de orice

factor calitativ care ar putea fi relevant pentru misiunea de audit.

Tabel nr.2.3. Exemple de factori calitativi care pot afecta stabilirea pragului de
semnificație

erorile semnificative din anii precedenți

Factori calitativi care posibile fraude
pot afecta stabilirea erori de prezentare minore care pot afecta anumite obligații
pragului de contractuale
semnificație erori de prezentare minore care pot afecta tendința de evoluție a
profiturilor.
Sursa:https://www.rasfaoiesc.com/business/economie/ISA-Pragul-de-semnificatie-in-
47.php

11
Pragul de semnificație va fi cea mai mică valoare a intervalului în următoarele situații:

 societatea este în primul an de auditare

 există indicii privind lipsuri semnificative în controlul intern
 cifra de afaceri semnificativă la nivelul conducerii
 presiuni ridicate neobișnuite din partea pieței
 risc de fraudă mai ridicat decât cel normal.

Etapa.2. Determinarea erorii tolerabile

Eroarea tolerabilă reprezintă valoarea preliminară a pragului de semnificație

repartizată pe segmente. Această repartizare este necesară deoarece probele sunt acumulate
mai curând pe segmente decât pentru situațiile financiare ca ansamblu.

Datorită numărului mare de factori implicați, nu există o metodă optimă sau

solicitată de repartizare a valorii preliminare a pragului de semnificație pe fiecare segment.
Acest proces se poate realiza prin utilizarea raționamentului profesional sau a unei abordări
cantitative. Unul din obiectivele repartizării valorii preliminare a pragului de semnificație
pe segmente ar trebui să fie minimizarea costurilor auditului. Indiferent de modul în care se
face această repartizare, la finele auditului, auditorul trebuie să fie sigur de faptul că
valoarea combinată a prezentărilor eronate din toate conturile este mai mică sau egală cu
valoarea preliminară a pragului de semnificație.

Etapa.3. Estimarea erorilor probabile (așteptate) și compararea lor cu valoarea preliminară

a pragului de semnificație.

Această etapă se efectuează la finele misiunii de audit, când auditorul evaluează

toate testele de audit și procedează la cumularea tuturor erorilor din foile de lucru legate de
conturile bilanțiere sau clasele de tranzacții. Totalul erorilor include erorile identificate dar
și cele probabile. Auditorul trebuie să compare valoarea cumulată a erorilor cu valoarea
preliminară a pragului de semnificație. În efectuarea comparației, standardele
internaționale stipulează faptul că auditorul trebuie să țină seama și de aspectele calitative
ale politicilor contabile ale entității. Aceasta înseamnă că auditorul va trebui să fie atent la
influența lipsei de neutralitate a raționamentului managementului, de exemplu la tendința  
managementului de a face estimări contabile.

Dacă raționamentul profesional al auditorului în stabilirea pragului de semnificație

în etapa planificării se bazează pe aceleași informații și în etapa de evaluare, pragul de
semnificație va rămâne neschimbat. Totuși, auditorul poate identifica factori sau puncte în
12
timpul desfășurării auditului care pot determina revizuirea valorii preliminare a pragului de
semnificație. De aceea, valoarea preliminară a pragului de semnificație poate fi diferită de
valoarea pragului de semnificație utilizat în evaluarea constatărilor. În aceste situații,
auditorul trebuie să documenteze cu atenție motivele revizuirii valorii preliminare a
pragului de semnificație.

Tabel nr.2.4. Măsurile luate de auditor în raport cu valoarea erorilor necorectate

Valoarea cumulată a decât valoarea Auditorul poate concluziona

erorilor necorectate < preliminară a pragului de că situațiille financiare anuale
semnificație prezintă o imagine fidelă.
Valoarea cumulată a decât valoarea Auditorul trebuie să solicite
erorilor necorectate > preliminară a pragului de clientului său ajustarea
semnificație situațiilor financiare anuale
supuse auditării.
Clientul refuză efectuarea ajustărilor propuse Auditorul va trebui să
formuleze o opinie calificată sau o opinie contrară, deoarece situațiile financiare anuale nu
reflectă o imagine fidelă în concordanță cu standardele de raportare financiara aplicabile.
Sursa: https://www.rasfaoiesc.com/business/economie/ISA-Pragul-de-semnificatie-in-
47.php

Nivelul pragului de materialitate trebuie să fie revizuit constant pe parcursul

desfășurării activității de audit, ca urmare a unor schimbări apărute în împrejurările care au
avut loc în timpul auditului, a unei informații sau a unei modificări în înțelegerea de către
auditor a societății și a operațiunilor sale, precum și ca urmare a efectuării procedurilor de
audit subsecvente.11

2.5. Relația dintre pragul de semnificație și riscul de audit

Riscul de audit reprezintă probabilitatea ca, în urma efectuării auditului, în situațiile

financiare să existe denaturări cu caracter semnificativ. Conform standardelor de audit,
nivelul maxim acceptat de denaturare este de 5%.

Standardul de Audit 320 precizează că relația dintre pragul de semnificație și riscul

de audit este invers proporțională:

 Risc de audit mare - cu cât este mai mare, cu atât auditorul trebuie să acorde o
atenție sporită asupra elementelor cu valoare mică astfel, nivelul pragului de
semnificație este mai mic;
 Risc de audit mic - cu cât riscul de audit este mai mic, cu atât auditorul trebuie să

11
https://www.rasfaoiesc.com/business/economie/ISA-Pragul-de-semnificatie-in-47.php

13
acorde o atenție sporită asupra elementelor cu valoare mare astfel, nivelul pragului de
semnificație este mai mare.12

Tabel nr.2.5. Relația dintre pragul de semnificație și riscul de audit

Risc audit prag de semnificație procedee de audit planificate

ridicat scăzut extinse
scăzut ridicat restrânse
Sursa: https://ibn.idsi.md/sites/default/files/imag file/21-23.pdf

Concluzii privind pragul de semnificație în audit:

 Pragul de semnificaţie are un rol important în determinarea timpului adecvat de

raport de audit ce trebuie emis;
 Pragul de semnificație trebuie luat în considerare alături de riscul de audit, în
planificarea și evaluarea auditului. Într-o primă fază a misiunii sale, auditorul
trebuie să stabilească un prag global de semnificaţie pentru o bună orientare şi
planificare a misiunii. În cursul misiunii de audit, pragurile de semnificaţie stabilite
evită ca unele lucrări, care nu vor avea rol în fundamentarea opiniei asupra
conturilor anuale, să fie executate. În încheierea misiunii, o eventuală depăşire a
pragului global de semnificaţie îl determină pe auditor să propună corectarea
erorilor sau să le menţioneze în raport;
 Considerațiile privind pragul de semnificație sunt inerente în procesul de audit
deoarece ajută la stabilirea procesului de colectare a probelor și a luării deciziei
dacă situațiile financiare vor fi acceptate ca fiind corect prezentate. Auditorii
trebuie să folosească semnificația pentru a garanta exactitatea situațiilor financiare.
Opinia despre corectitudine exprimată de către auditor presupune că pragul de
semnificație a fost utilizat în stabilirea opiniei.
 Calculul nivelului de semnificație în audit este momentul cheie al verificării: un
audit al unei întreprinderi vizează identificarea oricărei inexactități, fie în mod
intenționat sau accidental, în documentele financiare ale unei întreprinderi.
 Mărimea şi modalităţile de stabilire a pragului de semnificaţie se determină în baza
raţionamentului profesional al auditorului, ţinând cont de particularităţile activităţii
entităţii , scopurile urmărite de către aceasta si facand apel la prevederile a două
standarde: ISA 320 „Pragul de semnificaţie în planificarea şi desfăşurarea unui
audit” şi ISA 450 „Evaluarea denaturărilor identificate pe parcursul auditului”.

12
https://ibn.idsi.md/sites.default/files/imag file/21-23.pdf
14
 CAPITOLUL 3.
PRAGUL DE SEMNIFICAȚIE ÎN CONTABILITATE
Având în vedere literatura de specialitate, este important să facem o diferențiere
între contabilitate și audit, deoarece mulți economiști, inclusiv practicieni, fac o confuzie
între cele două arii ale activității economice. Astfel, contabilitatea este cea care măsoară,
prelucrează și comunică informațiile financiare referitoare la o entitate, prelucrarea datelor
făcându-se cu respectarea principiilor contabile și a regulilor prevăzute de sistemul de
raportare financiară. Prin audit, la modul general, se înțelege verificarea profesională de
către un specialist în domeniu a unei informații, având ca scop furnizarea unei opinii
independente și responsabile cu privire la statutul, calitatea și condițiile unui anumit aspect.

Contabilitatea și societatea evoluează permanent și, având în vedere dezvoltarea

exponențială în planul tehnologiei informației, putem observa că această evoluție este
marcată de o variabilă extrem de importantă - timpul. Din lipsă de timp, raționamentul
profesional este supus unui risc mai mare de eroare, alternativa aleasă de mulți
profesioniști contabili fiind aceea de a se baza pe pragul de semnificație, dar nu
întotdeauna acest mecanism este înțeles în adevăratul său sens și în concordanță cu
principiile contabile sau cu relevanța informației contabile.13

3.1. Conceptul de prag de semnificație în contabilitate

În reglementările contabile, noțiunea de prag de semnificație este reflectată sub mai

multe aspecte, precum „informație semnificativă”, „informație nesemnificativă”, „eroare
semnificativă”, „prag de semnificație” etc. Toate acestea stau la baza întocmirii și
prezentării situațiilor financiare. O entitate, însă, poate face abstracție de cerințele
reglementărilor privind prezentarea și publicarea informațiilor în situația în care efectele
respectării lor sunt nesemnificative. SNC şi alte reglementări contabile nu conţin prevederi
explicite privind obligativitatea stabilirii pragului de semnificaţie de către entitate.

Pragul de semnificație este utilizat pe scară largă în cadrul misiunilor

profesioniştilor contabili. Una dintre definiţiile acestuia precizează că reprezintă „valoarea
sau procentul care exprimă aprecierea cantitativă a importanţei relative prin raportare la o
bază de referinţă”, dar şi că importanţa relativă variază în funcţie de mărimea şi natura
entităţii client. Din punctul de vedere al standardelor contabile, pragul de semnificaţie este
utilizat în mod direct în legătură cu relevanţa informaţiei prezentate având în vedere
mărimea acesteia. Cadrul general pentru întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare
13
https://www.ceccarbusinessmagazin.ro/printeaza articolul-5049
15
(IASB) prevede că: „Informaţiile sunt semnificative dacă omisiunea sau prezentarea lor
eronată ar putea influenţa deciziile economice ale utilizatorilor luate pe baza situaţiilor
financiare.”

Pragul de semnificație reprezintă o latură a relevanței, unde relevanța, ca principal

atribut al informațiilor financiare, înseamnă capacitatea acestora de a ajuta utilizatorii lor în
luarea deciziilor. Financial Accounting Standards Board (FASB) definește pragul de
semnificație ca fiind gravitatea omiterii sau prezentării incorecte a unei informații
contabile care, din punctul de vedere al circumstanțelor generale, dă naștere la
probabilitatea ca raționamentul unui lector rezonabil fundamentat pe baza acelei informații
să fie modificat sau afectat de omisiunea sau eroarea respectivă.

IAS 1 „Prezentarea situațiilor financiare”  și IAS 8 „ Politici contabile, modificări

ale estimărilor contabile și erori”  definesc un element ca fiind semnificativ dacă omiterea
sau prezentarea sa eronată ar avea ca efect influențarea deciziilor economice ale
utilizatorilor situațiilor financiare. Deseori în contabilitatea firmelor mari se discută despre
pragul de semnificație, mai ales atunci când sunt auditate. Pragul de semnificație înseamnă
statutul informațiilor în cazul în care se poate anticipa în mod rezonabil că omiterea sau
prezentarea eronată a acestora influențează deciziile pe care utilizatorii le adoptă pe baza
situațiilor financiare ale entității. 

Pragul de semnificație al elementelor individuale se evaluează în contextul altor

elemente similare. De exemplu, dacă pentru o entitate cu o cifră de afaceri de 100.000 lei,
o factură emisă și neînregistrată în valoare de 10.000 lei este semnificativă, fiind 10% din
cifra de afaceri, pentru o altă entitate cu cifra de afaceri de 100.000.000 lei, această
omisiune poate fi considerată nesemnificativă. In legislație stabilirea acestui prag este
lăsată la judecata profesională a entităților, neexistând o „rețetă” de determinare. Odată
însă stabilit, acesta trebuie menționat în manualul de politici și proceduri contabile.14

3.2. Importanța pragului de semnificație în contabilitate

OMFP nr. 1.802/2014 definește pragul de semnificație ca statutul informațiilor în

situația în care se poate anticipa într-o manieră rezonabilă că omisiunea acestora sau
prezentarea lor eronată va influența raționamentul utilizatorilor și implicit deciziile pe care
ei le vor adopta. Importanța pragului de semnificație derivă din principiul său, care
stabilește că entitatea se poate abate de la cerințele cuprinse în reglementările ordinului
14
https://www.smartbill.ro/blog/mic-dictionar-financiar-contabil

16
referitoare la prezentările de informații și publicare, atunci când efectele respectării lor sunt
nesemnificative.

Problematica materialității a devenit actuală după ce președintele Comisiei pentru

Bursă și Valori Mobiliare (SEC - Security and Exchange Commission) Arthur Levitt a
folosit în anul 1998 expresia „contabilitate hocus-pocus”, făcând referire la materialitate în
contextul aplicării incorecte a principiilor contabile. Raționamentul unui profesionist
contabil este foarte important în momentul luării în considerare a semnificației unui
eveniment, acesta depinzând de o varietate de măsurători cantitative și calitative. Așadar,
pragul de semnificație reprezintă o chestiune de prezentare, iar contabilii trebuie să judece
toate evenimentele și tranzacțiile pentru ca în final să decidă asupra dezvăluirii sau nu a
informațiilor financiare în notele explicative.

Pragul de semnificaţie este necesar la:

 stabilirea componenţei anumitor elemente contabile;

 aplicarea metodelor alternative de contabilizare a unor fapte economice;
 asigurarea concordanţei veniturilor şi cheltuielilor aferente unora şi aceloraşi fapte
economice pe perioade de gestiune;
 corectarea erorilor contabile;
 aprecierea corespunderii (conformităţii) situaţiilor financiare cerinţelor SNC şi altor
reglementări contabile.15

3.3. Calculul pragului de semnificație în contabilitate

Reglementările contabile (O.1802/2014) nu specifică un nivel cantitativ pentru

pragul de semnificaţie şi nu predetermină ce ar putea fi semnificativ într-o anumită situaţie.
Lipsa unui ghid orientativ pentru determinarea concretă a acestui prag de materialitate
generează de multe ori dificultăți în aplicarea practică. În activitatea firmei se întâlnesc de
cele mai multe ori cazuri în care pragul de semnificație se calculează ca :

 procent din total active : de exemplu 2% în total active;

 procent din profitul brut : de exemplu 5% din media ultimilor 3 ani;
 procent din capital : de exemplu 1% din capital;

Tabel nr.3.1. Calcul mai complex al pragului de semnificație în contabilitate

15
https://www.smartbill.ro/blog/mic-dictionar-financiar-contabil

17
 5% din profitul brut dacă acesta este între 0-150.000 lei
2% dacă acesta este între 150.000 lei și 300.000 lei
1% dacă profitul depășeste 300.000 lei ;
Sursa: https://www.contzilla.ro/ce-este-pragul-de-semnificatie/

Indicatorul ales sau poate combinația de indicatori depinde de structura firmei. De

exemplu o firmă de servicii care nu are active prea multe nu ar trebui să ia în calculul
pragului de semnificație un procent din total active ci mai degrabă un procent din cifra de
afaceri sau profitul brut. De asemenea, modul de corectare a erorilor contabile depinde de
semnificația erorii.16

Concluzii privind pragul de semnificație în contabilitate:

 Pragul de semnificaţie depinde de mărimea elementului sau erorii, judecat în

împrejurările specifice omisiunii sau prezentării eronate. Astfel, pragul de
semnificaţie oferă mai degrabă un plafon sau o limită decât să reprezinte o însuşire
calitativă fundamentală pe care informaţia trebuie să o aibă pentru a fi utilă. În
practică se consideră că o eroare cu o valoare mai mare de 10% decât valoarea de
referinţă a elementului sau prezentării din situaţiile financiare sau a indicatorilor de
analiză economico-financiară calculaţi pe baza acestora, poate influenţa în mod
semnificativ deciziile utilizatorilor.
 În vederea determinării caracterului semnificativ sau nesemnificativ al unei erori,
profesionistul contabil trebuie să se bazeze pe pragul de semnificație prevăzut în
Manualul de politici contabile, în lipsa precizării pragului acesta neputând să
stabilească dacă o eroare este sau nu semnificativă.
 Entitatea se poate abate de la cerinţele cuprinse în reglementările contabile
referitoare la prezentările de informaţii şi publicare, atunci când efectele respectării
lor sunt nesemnificative.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

16
https://www.contzilla.ro/ce-este-pragul-de-semnificatie

18
 Abordările privind pragul de semnificație trebuie înțelese și utilizate în corelație cu
natura misiunii profesionistului: de ținere a contabilității sau de audit financiar.
Astfel, pragul de semnificatie este un factor major pe care auditorii il iau in considerare
cand planifica auditul sau evalueaza dovezile pe parcursul derularii auditului.
Profesionistul contabil trebuie să ia în considerare mențiunile referitoare la pragul de
semnificație din cuprinsul Manualului de politici contabile în scopul stabilirii caracterului
semnificativ pe care îl are o eroare constatată, iar auditorul trebuie să aibă în vedere relația
de dependență existentă între pragul de semnificație și riscul de audit și, nu în ultimul rând,
raționamentul său profesional.

Din perspectiva legislației românești în vigoare, pragul de semnificație reprezintă

statutul informațiilor în situația în care omiterea sau prezentarea eronată a acestora ar putea
influența deciziile utilizatorilor. Pe de altă parte, ISA 320 definește pragul de semnificație
ca fiind nivelul sau valoarea peste care auditorul consideră că denaturarea unor informații
are impact semnificativ asupra situațiilor financiare. Legislația românească actuală nu
prevede un nivel cantitativ referitor la pragul de semnificație, astfel că rămâne la
latitudinea specialiștilor în domeniu să stabilească ceea ce poate fi semnificativ într-un
anumit context și dacă o informație sau o situație prezentată poate influența în mod
semnificativ deciziile utilizatorilor.

Pragul de semnificaţie trebuie judecat atât prin prisma naturii şi valorii erorilor sau
inexactităţilor descoperite, dar şi în funcţie de contextul generării acestor erori.

Propuneri:

 Fiecare entitate economică să aibă menționat un prag de semnificație în Manualul

de politici contabile, pentru a asigura transparența prezentării situațiilor financiare,
inclusiv prin precizarea în cuprinsul notelor explicative a pragului de semnificație
luat în considerare de conducere la elaborarea situațiilor financiare.
 Atunci când au loc înlocuiri ale unor componente semnificative în structura
imobilizărilor corporale, ar trebui să existe un prag menționat astfel încât să se
permită diferențierea dintre reparația curentă și înlocuirea unei componente
semnificative.

19
 BIBLIOGRAFIE

1. Bunget C., Audit financiar-contabil, Editura Mirton, Timișoara, 2010

2. https://www.oeconomie.uab.ro/upload/lucrari/820061/07.pdf

3. https://www.qdidactic.com.bani-cariera/economie/utilizarea-pragului-de-semnificatie-
si-a-riscului-de-124.php

4. https://administrare.info/domenii/economie/6241-riscurile-in-audit

5. https://econ.ubbcluj.ro/victor.muller/Download/Audit/curs7audit2007.pdf

6. https://www.contzilla.ro/ce-este-pragul-de-semnificatie

7. https://biblioteca.regie/proiecte/audit/isa-320-pragul-de-semnificatie-in-planificarea-si-
desfasurarea-unui-audit-383717.html.

8. https://www.rasfaoiesc.com/business/economie/ISA-Pragul-de-semnificatie-in-47.php

9. https://ibn.idsi.md/sites.default/files/imag file/21-23.pdf

10. https://www.ceccarbusinessmagazin.ro/printeaza articolul-5049

11. https://www.smartbill.ro/blog/mic-dictionar-financiar-contabil

20