Sunteți pe pagina 1din 18

MASTERAT CONTABILITATE, AUDIT ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

ANUL II, română


Grupa 681

(Proiect la disciplina Contabilitate creativă)

CERCETARE PRIVIND UTILIZAREA INSTRUMENTELOR


MANAGEMENTULUI DE IMPRESIE LA ENTITATEA REMEDIA SA

AUTORI
Caracudă Ionela
Ceascai Bianca
Chirilă Adina

BUCUREȘTI, 2020
CUPRINS

I. Introducere

1. Conceptul de contabilitate creativa.


2. Factori determinanti in dezvoltarea tehnicilor si masuri de limitare a acestora.
3. Scandaluri celebre.

II. Studiu de caz Remedia S.A.

1. Prezentarea generala a companiei


1.1. Obiectul de activitate si obiectivele propuse de companie
1.2. Istoric
1.3. Circumstantele in care isi desfasoara activitatea
1.4 . Modelul de afaceri
1.5. Conducerea societatii
1.6. Actiuni si actionariat
1.7. Salariati
1.8. Indicatori de performanta

2. Politici contabile semnificative


2.1 Recunoasterea veniturilor
2.2. Recunoasterea cheltuielilor

1.Prezentarea entității analizate (denumire, formă juridică, viziune, misiune, obiect de


activitate/model de afaceri, acționariat, auditor, talie (cifra de afaceri netă, număr mediu de
salariați, total activ bilanțier, sistem de guvernanță, indicatori de performanță)) – maxim 3 pagini

2.Prezentarea, în sinteză a politicilor contabile (modelele de situații financiare, politici referitoare


la active, datorii, venituri, etc.) -maxim 3 pagini

3.Analiza raportului anual din perspectiva utilizării managementului de impresie (veți aplica
metodologia prezentată la curs pe exemplul entităților din domeniul farmaceutic la entitatea
analizată de voi) – maxim 10 pag.

Referințe bibliografice (în măsura în care faceți referire la studii, cercetări, articole etc)
I1. Conceptul de contabilitate creativa

Contabilitatea creativa a facut obiectul unei abundente literaturi de specialitate in ultimii


douazeci de ani, fiind numita „arta de a truca un bilant” (Bertolus, 1988), „arta de a-si calcula
profitul” (Lignon, 1989), „arta de a prezenta un bilant” (Gounin, 1991), „arta de a crea
provizioane” (Pourquery, 1991).
Notiunea de contabilitate creativa a fost invocata pentru prima data in literatura in anul
1973 de catre cercetatorul J.Argenti. Acesta a stabilit o legatura directa intre practicile de
contabilitate creativa, incompetenta managerilor si declinul afacerilor, precizand ca uitilizarea
contabilitatii creative reprezinta un indiciu provocator de criza.
Cea mai substantiala definitie data contabilitatii creative ii apartine lui Naser prin care
defineste contabilitatea creativa ca fiind „transformarea cifrelor din contabilitatea financiara de
la ceea ce sunt in realitate la ceea ce se doreste sa fie”, profitand de normele existente si/sau
ignorandu-le pe unele dintre acestea.

I.2.Factori determinanti in dezvoltarea tehnicilor de contabilitate creativa

Principalele motivatii ale creativitatii contabile, extrase din literatura de specialitate, se


refera la:
 maximizarea bunastarii managerilor;
 maximizarea intereselor actionarilor in detrimentul altor parti interesate (fisc, banci,
salariati, clienti etc.);
 lansarea unui semnal pe piata de capital si inainte de fuziuni – achizitii (joc de perceptii).

I.3.Masuri de limitare a creativitatii contabile

Practicile de contabilitate creativa nu vor disparea decat odata cu disparitia cauzelor care
le-au generat, astfel ca dorinta normalizatorilor contabili de limitare a contabilitatii creative
trebuie sa aiba in vedere circumstantele ce permit manifestarea acesteia. O prima masurain
vederea reducerii posibilitailor de utilizare a contabilitatii creative o reprezinta elaborarea,
respectiv dezvoltarea in tarile care exista deja, a unui cadru contabil conceptual. Cadrul
conceptual reprezinta, inainte de toate, un instrument la dispozitia normalizatorilor. El le este util
si profesionistilor contabili, deoarece prin criteriile pe care le stabileste, le permite acestora sa
inteleaga mai profund normele contabile si sa analizeze operatiile complexe.

O alta masura ar trebui sa vizeze reducerea numarului de prelucrari contabile permise sau
stabilirea clara a circumstantelor in care trebuie aplicata fiecare prelucrare. Mai mult, daca o
intreprindere a ales o prelucrare contabila pentru ca aceasta ii permitea obtinerea unei imagini
fidele in anul respectiv, ea ar trebui sa utilizeze aceeasi prelucrare si inanii urmatori. Pornind de
la premisa ca practicile de contabilitate creativa vor disparea doar odata cu disparitia cauzelor
care le-au generat, Hoarau abordeaza problema comportamentului utilizatorilor externi. El
propune reducerea importantei acordate rezultatului contabil si aprecierea calitatii acestuia prin
intermediul fluxurilor de trezorerie. Imaginatia financiarapoate sa diminueze pasivul exigibil, sa
majoreze capitalurile proprii sau sa transforme imobilizarile in creante. Ea nu poate insasa
genereze lichiditaii. Rezulta ca orientarea utilizatorilor externi catre fluxurile de trezorerie i-ar
putea descuraja pe manageri sautilizeze tehnici de manipulare a informatiilor contabile.

I.3.Scandaluri celebre

 Waste Management
Companie : Principalul obiect de activitate al societatii Waste Management este managemetul
deseurilor. Este fondata in anul 1971, in America de Nord, cu sediul in Huston, Texas.
Ce s-a intamplat:
1992 Inceperea manipularii datelor financiare.
1993 Angajarea firmei de audit Arthur Anderson care accepta sa manipuleze practicile contabile
astfel incat sa supraevalueze profitul si sa ascunda chestuielile.
Persoane implicate: CEO - ul Dean L. Buntrock si alti directori & Arthur Andersen (firma de
auditor)

Cum au reusit:
 Nu inregistrau cheltuielile reale cu amortizarea prin: atribuirea unor valori reziduale
nefondate si majorarea duratei de viata utila a activelor;
 Nu inregistrau chestuielile cu deprecierea depozitelor de deseuri;
 Atribuiau valori reziduale activelor care nu au avut niciodata astfel de valori;
 Capitalizau cheltueli care nu trebuiau capitalizate;
 Nu inregistrau cheltuielile legate de proiectele de dezvoltare a depozitelor de deseuri
abandonate in cele din urma;

Cum au fost prinsi:


1997 Noul CEO cere revizuirea practicilor contabile ale companiei.
1998 Waste Management se prabuseste.
Pedepse:
 Le-a fost interzis sa mai ocupe functia de directori ai unei companii de stat lui Rooney
Buntrock, Thomas C. Hau si Herbert Getz.
 Ameda 30.8 milioane USD sub forma de despagubiri, penalitati civile, si penru interesele
prejudiciate
 Investitorii au pierdut mai mult de 6 miliarde USD
 Actiunile au scazut cu 33%
 Arthur Anderson a fost amendat cu 7 milioane USD
In urma scandalului, noul CEO A. Maurice Meyers a infiintat un hotline anonim, unde angajatii
puteau suna pentru a raporta eventualele nereguli.

 Lehman Brothers

Stiati ca... In 2007, Lehman Brothers a ocupat locul 1 in clasamentul celor mai populare
companii din domeniul financiar, intocmit de Fortune Magazine, ca in 2008 sa isi declare
falimentul?
Companie: Lehman Brothers a fost o corporatie de servicii financiare fondata in 1850 de catre
fratii Lehman.
Ce s-a intamplat:
 Valoarea companiei a coborat in 2008 cu 94%. Astfel, Lehman Brothers a anuntat ca va
cere protectia impotriva falimentului, dar autoritatile americane nu au facut nimic in acest
sens.
 Compania s-a folosit in anul 2008 de un artificiu contabil pentru a ascunde investitorilor
active neperformante in valoare de 50 miliarde de dolari, din balanta contabila a bancii.
Au camuflat in vanzari 50 de miliarde de dolari, care reprezentau de fapt imprumuturi.
Persoane implicate: Directorii de la Lehman si auditorii de la Ernst & Young.

Cum au reusit:
 Au vandut active toxice catre bancile din Insula Cayman, considerand ca le pot recupera mai
tarziu. Astfel, au generat impresia ca Lehman dispune de un capital mai mare cu 50 miliarde
dolari.
 Tehnica folosita de cei de la Lehman Brothers se numeste operatiunea “repo”. Aceasta este o
operatiune de “repurchase agreement”, cu alte cuvinte un acord de cumparare care se face
absolut banal. Inainte cu cateva zile de publicarea rezultatelor, banca vinde unui partener de
afaceri o serie de active pe care le rascumpara dupa o saptamana inapoi. Astfel, banca scoate
din bilant active deranjante.
 In cazul celor de la Lehman, acei 105 din “Repo 105” reprezenta valoarea contabila cu care
Lehman vindea produsele, obtinand o lichiditate de 105% la vanzare.
 Afacerea se practica din 2001.
 Aceste operatiuni aveau loc aproape de sfarsitul trimestrelor, astfel incat banca sa para mai
solida decat era in realitate.
 Ernst & Young a “facilitat direct” o manevra contabila care excludea instrumente financiare
din balanta contabila.
Cum au fost prinsi: Au dat faliment.
Pedepse: Obligati sa accepte cel mai mare faliment din istoria SUA, Comisia Americana de
valori mobiliare nu a actionat pe nimeni in justitie, din cauza lipsei probelor.

 Worldcom

Companie: Compania Worldcom a fost infiintata in anii 80, avand ca domeniu de activitate furnizarea de
servicii de telecomunicatii.
Ce s-a intamplat: Incepand din 1999 si pana in mai 2002, compania WorldCom a folosit metode
contabile frauduloase pentru a-si masca declinul castigurilor prin prezentarea uneiimagini false asupra
cresterii financiare si profitabilitatii, pentru a creste artificial pretul actiunilor.
Persoane implicate: CEO-ul companiei Bernie Ebbers.

Cum au reusit:
 Frauda era facuta prin raportarea unor costuri mai mici de interoperabilitate cu alte companii de
telecomunicatii;
 De asemenea, prin umflarea veniturilor cu intrari false in registrul contabil s-a reusit cresterea
rezultatului contabil;
 Compania a inregistrat o parte din cheltuielile operationale pentru anul 2001 si primul trimestru al
anului 2002, drept investitii de capital, ceea ce a determinat o crestere a lichiditatilor si a ratei de
profitabilitate.
Cum au fost prinsi: Auditul intern al firmei WorldCom a dezvaluit o frauda de 3,8 miliarde dolari.The
Securities and Exchange Commission (SEC, organismul american de supraveghere a pietei de capital) a
depus o plangere in justitie prin care acuza de frauda compania WorldCom.
Pedepse:
 Compania a dat faliment, executivii au fost demisi;
 Ebbers a primit o pedeapsa de 25 de ani de inchisoare, pentru frauda, conspiratie la frauda si
falsificarea unor documente oficiale;
 La randul sau, presedintele american George W.Bush a avut o reactie extrem de dura la adresa
WorldCom si a promis o ancheta minutioasa a "scandaloaselor" nereguli contabile identificate.

Dupa scandal, Congresul SUA a adoptat Actul Sarbanes-Oxley, cea mai edificatoare lege financiara din
anii '30 pana in prezent.
Concluzii
Incheiem prin a spune faptul ca tehnicile contabilitatii creative sunt utilizate cu preponderenta de
catre companii, iar procesul de detectare a acestora necesita un profesionalism ridicat.
Printre principalele tehnici de contabilitate creativa se numara supraevaluarea profiturilor si a
veniturilor, subevaluarea cheltuielilor, declararea eronata sau ascunderea informatiilor din
situatiile financiare.
Rolul organismelor profesionale si de regmelentare contabila este considerat important in
limitarea practicilor contabilitatii creative.
II.1. Prezentarea generala a companiei

 Obiectul de activitate si obiectivele propuse de companie


Cotata la Bursa de Valori Bucuresti din 1996 – Categoria STANDARD, simbol RMAH,
Farmaceutica REMEDIA S.A. componenta a grupului de companii specializate in activitati de vanzare si
distributie de medicamente, promovare si marketing, are un rol cheie in domeniul sanatatii.
Obiective
Consideratia fata de actionari, investitori, clienti si salariati sunt principiile pe care Farmaceutica
REMEDIA S.A. isi sprijina ascensiunea. Adaptabilitatea permanenta la nevoile consumatorilor la cele mai
inalte standarde, lansarea si promovarea de produse farmaceutice inovatoare, respectarea standardelor
etice si profesionale internationale sunt obiectivele asumate de catre companie.

 Istoric
Prezenta pe piata inca din 1991, pozitia Farmaceutica REMEDIA S.A. a fost consolidata prin
fuzionarea cu actionarul majoritar, V. TARUS RoAgencies SRL, ce a avut loc la inceputul anului 2006.
Urmare a impunerilor legislative privind separarea activitatilor cu ridicata de cele de retail
farmaceutic, Farmaceutica REMEDIA S.A. a hotarat pastrarea activitatilor de retail si transferul in 2015 a
activitatilor de distributie angro si a serviciilor aferente catre Farmaceutica REMEDIA Distribution &
Logistics SRL, societate detinuta 100%.

 Circumstantele in care isi desfasoara activitatea


Farmaceutica REMEDIA S.A. opereaza 90 de unitati de retail proprii, reprezintand aproximativ
20% din business-ul companiei, fiind concentrata pe diversificarea portofoliului de produse farmaceutice,
suplimente alimentare, dermato-cosmetice si servicii suplimentare in beneficiul pacientilor. Lantul de
farmacii REMEDIA este prezent in 14 judete in special Hunedoara si Alba plus municipiul Bucuresti,
unde detine in prezent 18 unitati. Suplimentar, inca din 2012, compania se adreseaza clientilor prin
platforma e-shop.
Farmaceutica REMEDIA S.A. este orientata catre dezvoltarea businessului prin adpatarea
permanenta a modelelor de operare in linie cu asteptarile in continua schimbare a partnerilor si clientilor,
bazat de asemenea pe orientarea pietei farma spre digitalizare si dezvoltare IT.

 Modelul de afaceri
Modelul de business al Remedia S.A. este definit de diversificarea constanta a serviciilor oferite,
inclusiv servicii de logistica, marketing si promovare medicala, inregistrari de produse farmaceutice.
Profesionalismul si performanta diferentiaza compania de alti competitori si o pozitioneaza drept partener
pentru lansarea, promovarea si distribuirea produselor farmaceutice in Romania si in alte tari din Europa
de Est.
 Conducerea societatii

Pana la 30.04.2018 Farmaceutica REMEDIA S.A. a fost condusă de un Consiliu de


Administratie format din 5 membri neexecutivi din care unul este si membru independent, in
urmatoarea componenta:
‘’TARUS’’ - Valentin Norbert TARUS e.U.– preşedinte Consiliu de Administraţie reprezentata
prin Valentin Norbert TARUS.
CHIRITA Zoe – membru Consiliu de Administraţie
BANCIU Mircea – membru in Consiliul de Administratie
BACIU Ioan – membru in Consiliul de Administratie
CHIVU Corina-Andreea – membru in Consiliul de Administratie
Incepand cu data de 01.05.2018 administratorii Chivu Corina, Baciu Ioan si Banciu Mircea au fost
inlocuiti cu :
SERFAL Management S.R.L. – membru Consiliu de Administraţie reprezentata prin Sergiu
FALA.
DUBAU Alin – membru Consiliu de Administratie
IACOBAS Alexandru – membru provizoriu Consiliu de Administratie

 Actiuni si actionariat
Piaţa pe care s-au negociat in anul 2018 valorile mobiliare emise de Farmaceutica REMEDIA S.A. a fost
Bursa de Valori Bucuresti, categoria Standard.
Actiunile Farmaceutica REMEDIA S.A.sunt acţiuni nominative în valoare de 0,1 lei/ acţiune, în număr
de 106.089.800 acţiuni cu urmatoarea structura sintetica de proprietate la 31.12.2018, (informatii furnizate
de Depozitarul Central):

La data de 31.12.2018 societatea detinea 300.100 actiuni proprii. Societatea nu detine filiale si nu a emis
obligatiuni sau alte titluri de creanta.

 Salariati
Impreuna, Farmaceutica REMEDIA S.A. si Farmaceutica REMEDIA Distribution & Logistics S.R.L
aveau la 31.12.2018 un numar de 624 angajati.
Distributia acestora pe departamente era urmatoarea:
• Farmacii Remedia – 335 persoane
• Departamente vanzari FRDL – 74
• Departamente logistica FRDL (depozite si transport) - 111
• Departamente de suport si management (Contabilitate, IT, Administrativ, HR, Control, Marketing, etc) –
104
Din cei 624 de angajati
 45 % au studii superioare
 34% au studii postliceale
 21% au studii medii
In Farmaceutica REMEDIA S.A. sau Farmaceutica REMEDIA Distribution & Logistics S.R.L.nu
exista sindicat al salariatilor.

Cifra de afaceri neta 464.043.563


Total activ bilantier 294.395.558
 Indicatori de performanta

1. Lichiditatea curenta – nivelul indicatorului reflecta o buna capacitate de plata, deci un risc redus in
cazul FR, certificind faptul ca societatea este capabila sa-si acopere datoriile pe termen scurt pe seama
creantelor si disponibilitatilor banesti. Indicatorul a evoluat pozitiv de la 1,15 la 31.12.2017.
2. Gradul de îndatorare exprimă eficacitatea managementului riscului de credit, indicând potenţiale
probleme de finanţare, de lichiditate, cu influenţe în onorarea angajamentelor asumate. In cazul FR nu
exista niciun fel de risc in timp ce pentru FRDL valoarea indicatorului indica un risc scazut.Fata de
aceeasi perioada a anului trecut indicatorul a evoluat pozitiv (de la 3%).
3) Viteza de rotaţie a debitelor clienţi exprimă eficacitatea societăţii în colectarea creanţelor sale,
respectiv numărul de zile până la data la care debitorii îşi achită datoriile către societate. Având în vedere
dinamica vânzărilor si specificul încasării creanţelor în distribuţia de medicamente consideram ca valoarea
indicatorului este una normală pentru ambele firme ,în condiţiile date.Fata de aceeasi perioada a anului
trecut indicatorul s-a degradat atat in cazul FR (de la 31 zile) cat si in cazul FRDL (de la 106 zile). 4)
4)Viteza de rotatie a datoriilor reprezinta perioada medie in care sunt achitati furnizorii.In exercitiul
financiar anterior, FR si-a platit furnizorii in medie la 127 zile iar FRDL la 153 zile.
5) Viteza de rotatie a activelor imobilizate exprimă eficacitatea managementului activelor imobilizate,
prin examinarea cifrei de afaceri generate de o anumită cantitate de active imobilizate.In cazul FR,
indicatorul exprima o slaba utilizare a activelor imobilizate, desi a evoluat pozitiv de la 2,35 la 2,61.
II.2 Politici contabile semnificative

Situatiile financiare au fost intocmite pe baza costului istoric cu exceptia cladirilor si terenurilor
care sunt evaluate la valoarea justa (valoarea de piata determinata prin evaluare de catre un expert
evaluator).Costul istoric este in general bazat pe valoarea justa a contraprestatiei efectuata in schimbul
activelor.
Societatile consolidate prezinta in situatiile financiare la valoarea justa toate elementele de activ si
pasiv pentru care se impune evaluarea la valoare justa, metodele utilizate pentru determinarea acesteia
fiind inventarierea si reevaluarea (IFRS 13). Astfel, cladirile (cuprinse in clasa Imobilzari corporale si
investitii imobiliare) si terenurile detinute de Societate sunt evaluate anual de catre un evaluator autorizat
independent, membru ANEVAR, avand o experienta recenta si relevanta in ceea ce priveste localizarea si
categoria investitiei supusa evaluarii.
Din anul 2015, metoda de reevaluare utilizata a fost metoda multiplicatorului veniturilor brute
(cuantificarea valorii prezente a beneficiilor viitoare anticipate produse proprietarului din inchirierea
proprietatii). Valorile au fost estimate in baza studiilor de piata publice, iar corelarea a fost facuta in baza
a mai multor criterii, cel mai important fiind numarul de locuitori ai localitatii unde se afla proprietatea.
Evaluarile imobilizarilor corporale au fost clasificate la nivelul 2 deoarece valorile acestora sunt
comparabile cu cele asemanatoare de pe piata activa, sunt ajustate si sunt observabile direct - IFRS 13.93
Societatatile nu detin instrumente financiare care ar presupune utilizarea unor alte metode de estimare a
valorii juste.
In cursul anului 2018 nu au existat evenimente si circumstante care sa conduca la recunoasterea
unei pierderi din depreciere semnificative a imobilizarilor corporale. Soldurile si tranzactiile in cadrul
grupului, precum si orice alte venituri sau cheltuieli nerealizate rezultate din tranzactii in cadrul grupului
sunt eliminate la intocmirea situatiilor financiare consolidate.Profiturile sau pierderile nerealizate aferente
tranzactiilor cu entitaile asociate contabilizate prin metoda punerii in echivalenta sunt eliminate in
contrapăartida cu investitia in entitatea asociata in masura procentului detinut.

1.Imobilizari corporale

Anterior datei de 31.12.2011 imobilizarile corporale au fost inregistrate in bilantul contabil la


costul istoric (pret de achizitie sau constructie), mai putin amortizarea cumulata.
Costul istoric a fost reevaluat in conformitate cu Hotararile de Guvern: HG 945/1990, HG 26 A 992, HG
500 /1994, HG 983 /1998 in baza unor indici stabiliti prin respectivele acte normative si HG 403 /2000 si
HG 1553 /2004, in baza indicelui general al preturilor, pentru a retrata valoarea contabila neta a activelor
la un nivel care sa reflecte mai bine valoarea lor de piata.
Un surplus din reevaluare este inregistrat la alte elemente ale rezultatului global si astfel creditat in
rezerva din reevaluarea cladirilor, in cadrul capitalurilor proprii.Totusi, in masura in care acesta reia un
deficit din reevaluarea aceluiasi active recunoscuta anterior in contul de profit si pierdere, cresterea este
recunoscuta in contul de profit si pierdere. Un deficit din reevaluare este recunoscut in contul de profit si
pierdere , daca nu se compenseaza un surplus existent inregistrat anterior pentru acelasi activ, recunoscut
in rezeva din reevaluarea activelor (conform IAS 16). In plus, amortizarea cumulata la data evaluarii este
eliminata din valoarea contabila a activului si suma neta este retratata la valorea reevaluata a activului. La
cedare, orice rezerva din reevaluare ramasa care se refera la activul respectiv ce urmeaza a fi vandut este
transferata la rezultatul reportat.
Ca metoda de contabilizare a imobilizarilor corporale s-a utilizat (incepand cu exercitiul financiar
2011) modelul reevaluarii pentru cladiri si terenuri si modelul bazat pe cost pentru celelalte clase de
imobilizari corporale.
In cazul imobilizarilor corporale carora li s-a aplicat modelul bazat pe cost, pentru calculul amortizarii s-a
utilizat metoda amortizarii liniare.
Activele aflate sub leasing financiar (autoutilitare si autoturisme) sunt depreciate de-a lungul duratei lor de
viata utila pe aceeasi baza ca si activele similare aflate in proprietate.
Activele corporale detinute de societate sunt supuse testelor de depreciere pentru a depista cazul in care
valoarea lor contabila nu poate fi recuperata integral. Atunci cand valoarea contabila a unui activ este mai
mare decat suma recuperabila, activul este ajustat corespunzator (IAS 36 – Deprecierea activelor) prin
constituirea unui provizion.
Pentru activele imobilizate noi, de natura instalatiilor, masinilor si aparatelor de masura si control, duratele
de viata utile au fost stabilite luand in considerare nivelul estimat de utilizare pe baza folosirii capacitatii
activului.
Investitiile in curs se amortizeaza incepand cu luna urmatoare momentului punerii in functiune.
Cheltuielile cu intretinerea si reparatiile imobilizarilor corporale sunt recunoscute in contul de profit si
pierdere in momentul efectuarii lor, iar imbunatatirile care duc la optimizarea exploatarii acestora si se
incadreaza in normele legale sunt capitalizate.

2.Recunoasterea veniturilor

Veniturile reprezinta intrarea bruta de beneficii economice pe parcursul perioadei generate in cadrul
desfasurarii activitatilor normale ale unei entitati, sub forma intrarilor de active sau maririi valorii
activelor, sau a diminuarii datoriilor, care au drept rezultat cresteri ale capitalurilor proprii, altele decat
cele obtinute prin contributii de la detinatorii de capital. Veniturile includ atat venituri, cat si castiguri.
Veniturile sunt evaluate la valoarea justa a contravalorii primite sau care poate fi primita (IAS 18).
Veniturile din vanzarile de bunuri sunt diminuate cu retururile, rabaturile comerciale si alte reduceri
similare.Veniturile din vanzarea de bunuri sunt recunoscute atunci cand bunurile sunt livrate si titlul legal
este transferat, respectiv in momentul in care sunt transferate cumparatorului riscurile si beneficiile
semnificative aferente dreptului de proprietate. Veniturile din prestari de servicii sunt recunoscute in
exercitiul contabil in care serviciile sunt prestate. Veniturile din chirii sunt recunoscute in conformitate cu
prevederile contractelor de inchiriere relevante. Veniturile din dobanzi sunt recunoscute lunar utilizand
metoda dobanzii efective si sunt incluse in contul de profit si pierdere la venituri financiare. Veniturile
din dividende sunt recunoscute atunci cand a fost stabilit dreptul actionarului de a primi plata
Recunoasterea cheltuielilor
II.3.Analiza raportului anual din perspectiva utilizării managementului de impresie

Pentru identificarea tehnicilor de management al impresiei in raportul anual al societatii Remedia


S.A., am folosit urmatoarele metode de analiza:

 Analizarea graficelor regasite în cadrul raportului anual

Bowen, Davis si Matsumoto concluzioneaza intr-un studiu realizat in 2005 faptul ca managerii
selecteaza informatiile din rapoartele anuale sunt astfel incat sa sublinieze performanta financiara a
companiei. Aceasta predispozitie este constatata de Beattie şi Jones (2000) si in cazul reprezentarilor
grafice: „În mod firesc, managementul companiei este cel mai probabil să îşi dorească să includă grafice
care creeaza impresii pozitive si sa le excluda pe cele care creeaza impresii negative”.
Evidentierea informatiilor poate fi realizata prin plasarea acestora in locatii strategice (Bowen, Davis
şi Matsumoto, 2005; Guillamón-Saorín şi Martínez-López, 2013) şi utilizarea unor formatări diferite a
textului (Brennan, Daly şi Harrington, 2010.
In urma analizei am observat ca cele mai folosite grafice au fost cele de tip placinta. Majoritatea lor
au avut o pozitie strategica, fiind plasate la inceputul raportului anual, mai exact in partea centrala a
paginii. Culoarea aleasa pentru grafice a fost albastru, tocmai pentru a transmite utilizatorilor sentimentul
de incredere si siguranta in informatiile prezentate.
Tot in comparatia de mai sus, identificam o alta tehnica prin care face referire la managementul de
impresie si anume Accentuarea vizuala.
Pentru a evidentia informatiile dorite, s-au folosit dimensiuni foarte mari ale font-ului, in comparatie cu
restul de continut din raport.

 Frecvența apariției în situațiile financiare din anul 2018 a cuvintelor cheie pozitive și
negative

Eric Abrahamson si Eli Amir (Octombrie 1996), in articolul “THE INFORMATION CONTENT OF THE
PRESIDENT'S LETTER TO SHAREHOLDERS” publicat in Joumal of Business Finance & Account,
relateaza ideea cum ca un cuvânt a fost codificat ca un cuvânt negativ în cazul în care a îndeplinit cel
puțin una din cele două condiții.

În primul rând, propozitia în care cuvântul negativ a apărut reflecta un rezultat negativ de organizare. De
exemplu, cuvântul "dezamăgitor" a fost codificat ca un cuvânt negativ în propozitia, "unele dintre
rezultatele operationale dezamăgitoare în 1988 au fost inlaturate de la deficitele de performanță internă in
urma unei serie de operațiuni."
În al doilea rând, dacă s-a menționat un efect negativ asupra mediului organizației. De exemplu, cuvântul
„negativ” a fost codat ca un cuvânt negativ în propoziția: „un al treilea factor, care a avut un efect negativ
asupra profiturilor în al patrulea trimestru, a fost creșterea prețurilor la materiile prime, respectiv oțelul de
cupru și aluminiu.”

Tabel 1. Numărul de apariții în situațiile financiare – Cuvinte positive

Crestere Sporit Imbunatatit Mare Semnificativ Important Creste Eficient Puternic Total
14 4 7 5 28 3 7 2 3 73
Sursa: proiecție proprie

Tabel 2. Numărul de apariții în situațiile financiare – Cuvinte negative

Reducere Scadere Diminuare Nesemnificativ Slab Mic Diminuat Dificil Deficiente Total
4 1 2 0 2 4 3 1 1 18
Sursa: proiecție proprie

Conform analizei efectuate in cadrul situatiilor financiare au fost gasite 73 de cuvinte favorabile si doar 18
de cuvinte nefavorabile.

Spre exemplu cuvantul “crestere” este un cuvant codat ca fiind pozitiv, iar in propozitia aceasta apare de
doua ori, iar cuvantul “semnificativ” codat ca fiind tot un cuvant pozitiv apare o data: “Cifra de afaceri
derulata pe cele 2 canale de distributie in anul 2018 a realizat o crestere semnificativa in raport cu piata
farmaceutica, care a raporatat o crestere de aproximativ 10%, conform CEGEDIM.”

Cuvantul “nesemnificativ” care este codat ca fiind un cuvant negativ, in situatiile financiare din 2018
apare doar o singura data, dar nu indeplineste nicuna din cele doua conditii pentru a fi luat in calcul:
“Odata cu obligarea marilor producatori internationali de a vinde medicamentele in lei (in primavara
anului 2009) riscul valutar s-a diminuat mult mai ales ca achizitiile directe de marfuri in valuta sunt
nesemnificative.”
De asemenea, nu toate cuvintele care in aparenta par positive, trebuie codificate ca fiind positive. Acesta
este un exemplu de utilizare a unui cuvant care initial a fost codifiat ca fiind pozitiv, dar apare de doua ori
intr-un context care are effect negativ.

“Pentru contracararea riscului de neincasare a creantelor si de cash flow managementul societatii


Farmaceutica REMEDIA S.A.a luat o serie de masuri cum ar fi :

• Reanalizarea periodica (6 luni) a limitelor de credit ale tuturor clientilor, impreuna cu asigurarea
soldurilor pentru riscul de neincasare la o firma de top din domeniu.

• Analiza cu o frecventa sporita a debitelor si a situatiilor financiare ale clientilor

• Angajarea de personal suplimentar in cadrul departamentelor de control cu atributii sporite in ceea ce


priveste stabilirea si controlul limitelor de credit, managementul stocurilor, initierea si urmarirea
actionarii in instanta a debitorilor precum si recuperarea debitelor.”

 Măsurarea lizibilității textului situatiilor financiare ale Remedia SA din 2018

Variabila cea mai testată în literatura de specialitate a fost profitabilitatea, cu presupunerea că managerii
companiei folosesc politica de „disclosure and presentation”, în mod conștient sau nu, pentru a prezenta
realizările anuale ale companiei cât mai favorabil, adică se angajează în „managementul impresiilor”.

Testele de lizibilitate Flesch-Kincaid sunt teste de lizibilitate concepute pentru a indica cât de dificil este
de înțeles un pasaj în limba engleză. Există două teste, Flesch Reading Ease și Flesch–Kincaid Grade
Level. Deși folosesc aceleași măsuri de bază (lungimea cuvântului și lungimea frazelor), aceștia au factori
de ponderare diferiți.

Rezultatele celor două teste se corelează aproximativ invers: un text cu un scor relativ ridicat la testul
Facilitatea lecturii ar trebui să aibă un scor mai mic la testul la nivel de grad. Rudolf Flesch a conceput
evaluarea Facilității de citire; ceva mai târziu, el și J. Peter Kincaid au dezvoltat evaluarea nivelului de
grad pentru marina americană.

Flesch Reading Ease

În testul Flesch de ușurință la citire, scoruri mai mari indică un material mai ușor de citit; numerele
inferioare marchează pasaje mai dificil de citit. Formula pentru testul Flesch pentru ușurința la citire
(FRES) este

Sursa: Wikipedia.org
Flesch–Kincaid Grade Level

Aceste teste de lizibilitate sunt utilizate pe scară largă în domeniul educației. „Formula de nivel Flesch –
Kincaid” prezintă în schimb un scor aferent gradelor de clasă din SUA, ceea ce facilitează profesorii,
părinții, bibliotecarii și alții să judece nivelul de lizibilitate al diverselor cărți și texte. Poate însemna, de
asemenea, numărul de ani de educație, în general, necesar pentru a înțelege acest text, relevant atunci când
formula are un număr mai mare de 10. Nivelul de grad este calculat cu următoarea formulă:

Sursa: Wikipedia.org

Tabel 3. Interpretare scoruri

Sursa: Wikipedia.org

Dupa cum se observa, metoda Flesch Reading Ease, analizeaza usurinta de intelegere a unui text pe o
scara de 100, descrescator, astfel, daca un scor de 100 – 90 puncte se traduce printr-un text foarte usor de
citit (care poate fi inteles de un copil de 11 ani sau un elev din clasa a V-a cum prezinta metoda Flesch–
Kincaid Grade Level), un scor de 30 – 0 puncte indica o lizibilitate a textului foarte dificila (aceste texte
sunt destinate persoanelor care au absolvit o facultate).

Vom analiza doua paragrafe din situatiile financiare ale Remedia SA din 2018 folosind metoda Flesch
Reading Ease si metoda Flesch–Kincaid Grade Level.

Primul paragraf se refera la veniturile totale pe care le-a obtinut compania in 2018.
“Rezultatele financiare consolidate ale Farmaceutica REMEDIA S.A. pentru exercitiul 2018 indica un
profit net de 3.048.136 Lei, la o cifra de afaceri neta de 464.043.563 Lei. Au fost inregistrate si alte
venituri din exploatare (1.789.002 Lei), in principal vanzari de active (licente de farmacie si imobile) ,
precum si venituri financiare in valoare de 156.052 Lei (in principal discount-uri primite pentru plata in
avans si diferente de curs ).

Al doilea paragraf se refera la

 Analiza retorică - manipularea gradului de credibilitate a raportarii financiare

In urma efectuarii analizei retorice, am remarcat utilizarea pronumelor personale de persoana I plural.
Folosirea acestei tehnici a managementului de impresie are ca scop manipularea credibilitatii informatiilor
cuprinse in situatiile financiare. Fragmentele in care sunt incluse aceste pronume personale se gasesc in
primele pagini ale raportului companiei. Managementul urmareste prin aceasta strategie formarea unei
imagini favorabile a firmei in fata cititorului raportului pentru a facilita parcurgerea urmatoarelor pagini
cu o idee preconceputa asupra performantei acesteia.

Utilizarea persoanei I plural : (noi) ”consideram”

“Având în vedere dinamica vânzărilor si specificul încasării creanţelor în distribuţia de medicamente


consideram ca valoarea indicatorului este una normală pentru ambele firme ,în condiţiile date.Fata de
aceeasi perioada a anului trecut indicatorul s-a degradat atat in cazul FR (de la 31 zile) cat si in cazul
FRDL (de la 106 zile).”
“Având în vedere dinamica vânzărilor şi specificul încasării creanţelor în distribuţia de medicamente,
considerăm că valoarea de 47 zile este una normală în condiţiile date. Indicatorul s-a depreciat puternic
de la 31 zile la 31.12.2017.”

 Analiza de atribuire

Părtinirea în interes propriu (engl. self-serving bias) este asociată teoriei atribuţiilor şi presupune atribuirea
rezultatelor pozitive unor factori interni şi a celor negative unor cauze externe (Clatworthy şi Jones, 2003;
Aerts, 2001, 2005; Aerts şi Cheng, 2011; Merkl-Davies şi Brennan, 2011). Nu a fost constatată o legatură
între manifestarea acestor tipuri de atribuţii şi performanţa financiară a companiei (Clatworthy şi Jones,
2003, Aerts, 2001). În acest sens, identificarea tendinţei de manipulare poate fi realizată doar dacă se are
în vedere faptul că „performanţa actuală a companiei influenţează doar numărul de informaţii care
necesită a fi explicate” (Staw, McKechnie şi Puffer, 1983, p. 595 citat de Aerts, 2001, p. 9).
În cadrul literaturii internaţionale distingem următoarele categorii de atribuţii (Aerts, 2001, p. 7): - atribuţii
pozitive - prin intermediul cărora este evidenţiată importanţa, relevanţa şi scopul acţiunilor sau rezultatelor
pozitive;
- atribuţii defensive - utilizate cu scopul minimalizării semnificaţiei evenimentelor negative. Pornind de la
această abordare, Aerts (2005) extinde schema de analiză a teoriei atribuţiilor. Autorul menţionează faptul
că modalitatea de manifestare a atribuţiilor pozitive presupune atribuirea rezultatelor pozitive, fapt care
este deseori evidenţiat. De asemenea, utilizarea atribuţiilor de tip defensiv include formularea scuzelor,
negarea responsabilităţii sau justificarea
 Analiza tematica

 Perspectiva sociologica - Analiza retoricii sub forma repetitiei

Prin repetarea anumitor informatii se poate realiza atat evidentierea (Henry, 2008) cat si memorarea
acestora (Davison, 2008).
Am exemplificat mai multe situatii extrase din raport care manipuleaza intr-un anumit sens
perceptiei utilizatorilor. In lipsa unor probe relevante, acestia vor considera ca activitatile si procesele din
cadrul companiei sunt transparente si eficiente si se urmareste protejarea intereselor utilizatorilor cu
prioritate.

Primul exemplu transmite face referire la riscul de neincasare a creantelor si masurile pecare firma
dorestele sa le ia :

“Analiza cu o frecventa sporita a debitelor si a situatiilor financiare ale clientilor

• Angajarea de personal suplimentar in cadrul departamentelor de control cu atributii sporite in ceea ce


priveste stabilirea si controlul limitelor de credit, managementul stocurilor, initierea si urmarirea
actionarii in instanta a debitorilor precum si recuperarea debitelor. “

In al doilea exemplu este relatata aceeasi idee, dar sunt doua propozitii diferite.

“Odata cu obligarea marilor producatori internationali de a vinde medicamentele in lei (in primavara
anului 2009) riscul valutar s-a diminuat mult.”
“Odata cu obligarea marilor producatori internationali de a vinde medicamentele in lei (in primavara
anului 2009) riscul valutar s-a diminuat mult mai ales ca achizitiile directe de marfuri in valuta sunt
nesemnificative.”

Un alt exemplu, este un mic fragment care prezinta de 3 ori cuvantul “crestere”.

“Cifra de afaceri derulata pe cele 2 canale de distributie in anul 2018 a realizat o crestere semnificativa
in raport cu piata farmaceutica, care a raporatat o crestere de aproximativ 10%, conform CEGEDIM.
Cresterea cifrei de vanzari realizata in 2018 in raport cu anul anterior este urmatoarea: “

Astfel, investitorii potențiali isi vor îndrepta atentia asupra companiei, ceea ce este rezultatul influentarii
procesului decizional al partilor interesate.
 Bilbliografie

S-ar putea să vă placă și