PRACTICA ÎN CADRUL ENTITĂȚILOR ECONOMICE DIN SFERA DE PRODUCȚIE,

PRESTAREA, SERVICIILOR, COMERȚ

1
 CUPRINS

INTRODUCERE.............................................................................................................................3

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ENTITĂȚII ECONOMICE...........................7

CAPITOLUL II. SITUAȚIA PATRIMONIALĂ ȘI SURSELE DE FINANAȚARE A

ENTITĂȚII ECONOMICE PROCESUL DE DESFACERE A PRODUSELOR, MĂRFURILOR
ȘI PRESTĂRII SERVICIILOR.....................................................................................................21

CAPITOLUL III. EVALUAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚII ECONOMICE...27

CAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII..........................42

CONCLUZII..................................................................................................................................46

Anexe.............................................................................................................................................50

2
 INTRODUCERE

Stagiul practicii de specialitate II are scopul pregătirii specialistului cu o calificare

corespunzătoare şi aprofundarea cunoştinţelor teoretice acumulate în procesul de studii la
precum şi de a însuşi practica în una din entităţile economice.
Stagiul de practică de specialitate constituie o parte integrantă a procesului de formare
profesională iniţială. Fiind un element al procesului de învăţământ asigură formarea
competenţelor profesionale şi acumularea experienţei privitor la organizarea şi realizarea
activităţilor în domeniul profesional.
Domeniul de formare profesională „Finanţe şi Bănci” are drept scop fundamental
pregătirea viitorilor specialişti în sfera financiar-bancară. Realizarea acestui obiectiv ţine de
necesităţile societăţii contemporane în dezvoltarea economiei naţionale, în care domeniul de
formare profesională „Finanţe şi Bănci” deţine un loc deosebit, direcţiile prioritare de pregătire
ale specialiştilor fiind - activitatea bancară, asigurările, investiţiile, finanţele publice, fiscalitatea,
finanţele întreprinderii şi pieţele de capital.
Stagiile de practică de specialitate reprezintă un element esenţial şi în cadrul socializării
profesionale a studenţilor. Succesul absolvenţilor pe piaţa muncii va depinde, în bună măsura, de
gradul în care aceştia vor cunoaşte specificul activităţii profesionale.
Obiectivele principale ale practicii de specialitate II sunt:
1. Utilizarea adecvată a conceptelor, teoriilor, metodelor, instrumentelor economico-
financiare pentru soluţionarea situaţiilor și problemelor teoretico-practice bine definite
din domeniul financiar-bancar.
2. Utilizarea bazelor de date prelucrate pentru soluţionarea problemelor cu caracter
financiar și elaborarea planurilor, bugetelor, rapoartelor financiare și fiscale.
3. Proiectarea unui sistem simplu de colectare și prelucrare de date și informaţii în vederea
soluţionării unor probleme cu caracter financiar-bancar și elaborării de planuri, bugete și
rapoarte financiare și fiscale.
4. Evaluarea critică a proceselor, operaţiunilor, tranzacţiilor şi sarcinilor specifice
domeniului financiar-bancar.
5. Utilizarea rezultatelor analizei indicatorilor economico-financiari și a evaluării fluxurilor
financiare pentru aprecierea unor situaţii, proiecte specifice domeniului financiar-bancar.
6. Studiul unor probleme, situaţii, cazuri concrete din domeniul financiar bancar cu ajutorul
metodelor de evaluare a fluxurilor financiare și a sistemului de indicatori
economicofinanciari la nivel micro și macroeconomic.

3
 7. Explicarea şi interpretarea din perspectivă financiară a deciziilor financiare, a bugetelor,
planurilor financiare la nivel micro şi macroeconomic utilizând concepte, metode și
procedee specifice.
8. Aplicarea principiilor, metodelor, modelelor de analiză, evaluare, proiectare, control
pentru a implementa decizii, bugete, planuri, strategii, financiare eficiente în entităţi
publice şi private.
9. Elaborarea unei lucrări privind efectul implementării deciziilor, politicilor financiare,
realizarea unui plan sau buget, implementarea unei strategii financiare la nivel
microeconomic.
10. Executarea responsabilă a atribuţiilor de serviciu la locul de muncă, respectând normele
deontologiei profesionale.
11. Relaţionarea şi activitatea profesională eficientă şi responsabilă în cadrul unei echipe.
12. Conştientizarea nevoii şi identificarea oportunităţii de dezvoltare profesională şi personal
Competențele specifice ale practicii de specialitate II sunt:
1. Cunoașterea conceptelor, teoriilor, metodelor, instrumentelor fundamentale de natură
economico-financiară, în realizarea de sarcini profesionale în entități publice și private.
2. Utilizarea de date, informații pentru soluționarea unor probleme de natură financiară,
elaborarea de planuri, bugete și întocmirea de rapoarte financiare și fiscale în entități
publice și private.
3. Executarea operațiunilor, tranzacțiilor și sarcinilor specifice domeniului financiar bancar
în condiții de autonomie și în echipă.
4. Evaluarea indicatorilor economico-financiari și fluxurilor financiare în vederea aprecierii
unor situații și luării deciziilor în domeniile fiscalității, finanțelor publice și private.
5. Elaborarea, realizarea și evaluarea de proiecte sau lucrări economicofinanciare cu
utilizarea aparatului conceptual-metodologic de bază în domeniul financiar.
Obiectul stagiului practicii de specialitate II va constitui procesele și activitatea entității
„INVEST EUROPEO” S.R.L.
Lucrarea dată este structurată în 4 capitole. În primul capitol „Organizarea activității
entității economice”, se va efectua analiza structururii statului organizației, studierea
regulamentului intern de functionare a organizației, manualul de proceduri financiare, analiza
structurii organizatorice a organizației, evidențierea principalelor competențe a personalui din
domeniul financiar-contabil, descrierea activității organizației ce formează principalele rezultate
a acesteia, divizarea activității organizației în cele 3 categorii: operațională, investițională,

4
financiară; analiza principalilor indicatori de rezultate al entității și familiarizarea cu structura
raportului financiar al entității.
În capitolul II „Situația patrimonială și sursele de finanațare a entității economice” se va
descrie procesul de desfacere a produselor, mărfurilor și prestării serviciilor, valoarea și structura
activelor imobilizate, se va examina modul de calculare a amortizării mijloacelor fixe și acivelor
necorporale, se va descrie valoarea și structura activelor circulante, valoarea și structura
pasivelor entității și determinarea valorii capitalului permanent, valorii fondului de rulment net.
În capitolul III „Evaluarea situației financiare a entitâții economice” se vor descrie
indicatorii ce caracterizează lichiditatea și solvabilitatea entității, echilibrul financiar, gestiunea
financiară, fluxul de numerar, eficiența activității economico- financiare, performanţele
financiare a entităţii, situația financiară a entității.
În capitolul IV „Managementul financiar al întreprinderii” se va descrie și caracteriza:
1. Sistemul de relații financiare. Se vor stabili: subiecţii activităţii financiare a întreprinderii,
cu specificarea competenţelor decizionale şi/sau departamentele care au ca domeniu
gestiunea finanţelor întreprinderii; se va efectua o descriere a relaţiilor financiare ale
întreprinderii.
2. Impunerea fiscală a întreprinderii şi alte aspecte ale relaţiilor financiare cu statul.
Studierea impozitelor şi taxelor pe care întreprinderea le calculează și le transferă în
bugetul de stat şi local; analiza perfectării documentare a obligaţiilor faţă de organele
statului şi publice locale.
3. Analiza politicii de preţ a întreprinderii cu specificarea: tipului pieţei pe care activează
întreprinderea; obiectivele politicii de preţ; metodele utilizate de întreprindere la
stabilirea preţurilor la produsele sale; strategii şi tactici de preţ utilizate de întreprindere;
analiza modului de formare a preţului de livrare (de factură) şi prezentarea structurii
acestora.
4. Gestiunea riscurilor la întreprindere: identificarea riscurilor financiare în activitatea
întreprinderii; analiza metodelor de gestiune a riscurilor; identificarea activităţilor
asigurate.
5. Politica investiţională a întreprinderii: descrierea succintă a proiectelor de investiții
realizate; în ce domeniu au fost investite mijloacele (lărgirea producţiei, modernizarea ei,
hârtii de valoare, sfera neproductivă ş.a.); indicarea surselor de finanţare a proiectelor
investiţionale.

5
 6. Politica de dividend la întreprindere. Se va specifica: tipul politicii de dividend; analiza
politicii de dividende cu ajutorul indicatorilor (rentabilitatea acţiunii, profit la o acţiune,
gradul de acoperire a dividendelor cu profitul obţinut).
7. Prognozarea şi planificarea financiară a întreprinderii: se vor specifica metodele de
planificare și prognozare utilizate la întreprindere; cine (funcţia) se ocupă de planificarea
financiară; tipurile planuri se întocmesc la întreprindere (operative, tactice, strategice);
măsurile întreprinse pentru realizarea planurilor elaborate.
8. Controlul financiar: prezentarea periodicităţii controlului financiar intern la întreprindere;
9. Analiza eficienţei controlului financiar.
În concluzii vor fi formulate generalizări privind situaţia economico-financiara a entităţii.
Ca surse pentru analiza poziţiei financiare şi a performanţelor entităţii vor servi: Situațiile
financiare pentru cel puțin 3 ani, care se vor anexa la raportul de practică.

CAPITOLUL I. ORGANIZAREA ACTIVITĂȚII ENTITĂȚII ECONOMICE

6
 Analiza structurii statutului organizației. Statutul entității „INVEST EUROPEO”
S.R.L. este elaborat în conformitate cu prevederile Codului Civil al Republicii Moldova nr.
1107-XV din 06 iunie 2002, Legii Republicii Moldova Nr.135-XVI din 14 iunie 2007 privind
Societățile cu răspundere limitată, Legii Republicii Moldova Nr.220- XVI din 19.10.2007
privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali, Legii
Republicii Moldova Nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi.
Fondatorul entității „INVEST EUROPEO” S.R.L. este Croitoru Nicolae, anul nașterii
31.08.1986.
„INVEST EUROPEO” S.R.L. are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop
lucrativ (comercial). Aceasta are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu
acest patrimoniu, poate să dobândească și să execute în nume propriu drepturi patrimoniale și
personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât în instanța de
judecată.
Sediul „INVEST EUROPEO” S.R.L. este mun. Chișinău, str. Iazului 1, ap. 40. După
forma sa organizatorico-juridică Societatea este Societate cu răspundere limitată.
„INVEST EUROPEO” S.R.L. dispune de bilanț autonom și conturi bancare, are ștampilă
cu denumirea sa și imaginea emblemei. „INVEST EUROPEO” S.R.L. a fost constituită pentru o
durată nelimitată, cu drept să înființeze filiale și reprezentanțe în Republica Moldova în
conformitate cu actele legislative în vigoare, iar în străinătate - și în conformitate cu legislația
statului străin, dacă tratatul internațional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel
(Anexa 1).
„INVEST EUROPEO” S.R.L. a fost constituită în scopul exercitării oricărei activități
lucrative neinterzise de lege ce prevede fabricarea producției, executarea lucrărilor și prestarea
serviciilor, desfășurată în mod independent, din propria inițiativă, din numele Societății, pe riscul
propriu și sub răspunderea sa patrimonială de către organele ei, cu scopul de a asigura o sursă
permanentă de venituri.
Pentru a-și realiza sarcinile asumate, „INVEST EUROPEO” S.R.L. desfășoară
următoarele genuri de activitate (Anexa 1):
1. Construcțiile de clădiri și (sau) construcții inginerești, instalații și rețele tehnico-edilitare,
reconstrucțiile, consolidările, restaurările;
2. Tipărire și reproducerea pe suporți a înregistrărilor;
3. Comerț cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse
alimentare, băuturi și tutun;
4. Fabricarea altor articole din metal;

7
 5. Producția de mobilier;
6. Lucrări de tencuire;
7. Alte lucrări de finisare a construcțiilor;
8. Comerțul cu ridicata al pieselor, componentelor și accesoriilor pentru autovehicule;
9. Comerțul cu amănuntul al pieselor, componentelor și accesoriilor pentru autovehicule;
10. Comerțul cu ridicata al mobilei, covoarelor și pardoselilor pentru podea, al mărfurilor de
uz casnic neelectrice;
11. Alte tipuri de comerț cu ridicata;
12. Comerțul cu amănuntul al mobilei;
13. Restaurante;
14. Baruri;
15. Transporturi rutiere de mărfuri;
16. Alte activități sportive;
17. Alte activități recreative.
Capitalul social al „INVEST EUROPEO” S.R.L. s-a constituit din aporturile asociaților
și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuia să le dețină. La data
constituirii, acesta constituia 6000,00 lei (Anexa 1).
Aportul în numerar al asociatul s-a vărsat integral până la înregistrarea de stat. În calitate
de aport la capitalul social a fost banii. Prestațiile în muncă și serviciile depuse la înființarea
„INVEST EUROPEO” S.R.L. și pe parcursul existenței ei nu pot constitui aport la formarea sau
majorarea capitalului social.
În perioada de activitate a „INVEST EUROPEO” S.R.L. asociatul nu poate cere
restituirea aportului.
Capitalul social al „INVEST EUROPEO” S.R.L. poate fi majorat prin:
 mărirea proporțională a părților sociale din contul beneficiului net al Societății sau din
mijloacele capitalului de rezervă;
 vărsarea aporturilor suplimentare de către asociat și/sau de către terții care au devenit
asociați.
Capitalul social poate fi micșorat prin reducerea valorii nominale a părții sociale.
Societatea este obligată să-și reducă capitalul social la expirarea celui de-al doilea an și a fiecărui
an financiar următor dacă valoarea activelor nete ale Societății este mai mică decât capitalul
social și asociatul nu acoperă pierderile survenite. În cazul menționat asociatul este obligat să
decidă reducerea capitalului social până la valoarea activelor nete determinată în conformitate cu
prevederile legale. Societatea nu poate reduce capitalul social sub minimul stabilit de lege.

8
 „INVEST EUROPEO” S.R.L. are o structură internă ce presupune existența unui organ
suprem de deliberare și decizie, a unui organ executiv și a unui organ de control, după cum
urmează:
 Adunarea generală (Decizia asociatului unic);
 Administratorul (organ executiv);
 Cenzorul (organ de control).
De competența exclusivă a asociatului ține:
1. modificarea și completarea statutului, inclusiv adoptarea lui intr-o nouă redacție;
2. modificarea cuantumului capitalului social;
3. desemnarea cenzorului, eliberarea inainte de termen a acestuia;
4. urmărirea pe cale judiciară a cenzorului pentru prejudiciile cauzate Societății;
5. aprobarea rapoartelor cenzorului sau a avizelor auditorului independent;
6. aprobarea bilanțului contabil anual;
7. adoptarea hotărîrii privind repartizarea beneficiului;
8. adoptarea hotărîrii privind reorganizarea Societății și aprobarea planului de reorganizare;
9. adoptarea hotărîrii de lichidare a Societății, numirea lichidatorului și aprobarea bilanțului
de lichidare;
10. aprobarea mărimii și modului de formare a fondurilor Societății;
11. aprobarea mărimii și a modului de achitare a remunerației cenzorului;
12. aprobarea in prealabil a incheierii contractelor prin care Societatea transmite
13. proprietatea sau cedează, cu titlu gratuit, drepturi unor terți;
14. înființarea filialelor și reprezentanțelor Societății;
15. aprobarea fondării altor persoane juridice;
16. aprobarea participării în calitate de cofondator al altor persoane juridice;
17. desemnarea și eliberarea înainte de termen a administratorului;
18. aprobarea dării de seamă anuale și evaluarea activității administratorului;
19. urmărirea pe cale judiciară a administratorului pentru prejudiciile cauzate Societății;
20. aprobarea mărimii și modului de achitare a remunerației administratorului;
21. aprobarea planului de afaceri al Societății;
22. aprobarea regulamentelor interne ale Societății.
Activitatea curentă a „INVEST EUROPEO” S.R.L. este condusă de Administrator.
Administrator poate fi numai o persoană fizică majoră, cu capacitate deplină de exercițiu.
Administrator nu pot fi persoane cărora, prin lege sau hotărîre judecătorească, le este interzisă

9
deținerea funcției de administrator sau a unei alte funcții care acordă dreptul de dispoziție asupra
bunurilor materiale, precum și persoane cu antecedente penale nestinse pentru infracțiuni contra
patrimoniului, infracțiuni economice, infracțiuni săvîrșite de persoane cu funcție de răspundere
sau de persoane care gestionează organizații comerciale.
Administratorul este în drept:
1. să efectueze actele de gestiune a „INVEST EUROPEO” S.R.L., necesare atingerii
scopurilor prevăzute în prezentul statut și în deciziile asociatului;
2. să reprezinte fără procură „INVEST EUROPEO” S.R.L. în raporturile cu organele
statului, cu terții și în instanțele de judecată;
3. să elibereze altor persoane mandat pentru săvîrșirea unor anumite acte juridice;
4. să exercite alte împuterniciri atribuite de asociat.
Administratorul este obligat:
1. să gestioneze „INVEST EUROPEO” S.R.L. astfel încît scopurile, pentru care aceasta a
fost constituită, să fie realizate cît mai eficient;
2. să execute deciziile asociatului;
3. să asigure ținerea contabilității Societății, precum și a registrelor Societății și să
informeze asociatul cu privire la starea de lucruri și la gestiunea Societății;
4. să dea dovadă de diligență și loialitate în exercitarea atribuțiilor sale;
5. în cazul apariției indiciilor de insolvabilitate, să depună imediat, dar nu mai tîrziu
6. decît la expirarea unei luni, cerere introductivă de intentare a procesului de insolvabilitate
dacă asociatul nu va acoperi pierderile;
7. să respecte limitele împuternicirilor stabilite de către asociat (Anexa 1).
Administratorul întocmește anual un raport privind activitatea Societății, actul de
inventariere a bunurilor Societății și alte documente, care urmează a fi prezentate asociatului.
Administratorul poate fi obligat să prezinte dări de seamă periodice. Administratorul Societății
poartă răspundere materială deplină pentru prejudiciile cauzate de el Societății, inclusiv prin plăți
ilegale făcute asociatului.
Pentru exercitarea controlului asupra gestiunii Societății și acțiunilor administratorului
se desemnează cenzorul pentru o perioadă de 3 ani. Nu pot fi cenzori:
1. administratorul;
2. rudele sau afinii pînă la gradul al IV-lea inclusiv ori soțul administratorului;
3. persoanele care primesc de la societate sau de la administrator salariu sau o altă
4. remunerație pentru o altă funcție decît funcția de cenzor (Anexa 1).

10
 Cenzorul exercită periodic controlul gestiunii Societății din proprie inițiativă sau la
cererea asociatului. Cenzorul este obligat să controleze activitatea economico-financiară a
Societății după încheierea exercițiului financiar, verificînd rapoartele financiare și efectuind
inventarierea bunurilor Societății, exercitînd totodată alte acțiuni necesare evaluării obiective a
gestiunii Societății. Cenzorul întocmește raport asupra fiecărui control efectuat. Rapoartul
cenzorilor se prezintă asociatului.
Cenzorul este obligat să comunice asociatului fapte care contravin legii sau prezentului
statut și care au cauzat sau pot cauza prejudicii Societății. Administratorul este obligat să pună la
dispoziția cenzorului toate documentele necesare efectuării controlului. Cenzorul răspunde
pentru prejudiciile cauzate Societății sau asociatului prin neexecutarea sau executarea inadecvată
a obligațiilor ce îi revin. Cenzorul răspunde în decurs de 3 ani de la data întocmirii actului de
control prin care Societății i-au fost cauzate prejudicii (Anexa 1).
Studierea regulamentului intern de functionare a organizației
Regulamentul intern al unității este un act juridic care se întocmește în fiecare unitate, cu
consultarea reprezentanților salariaților, și se aprobă prin ordinul (dispoziția, decizia, hotărîrea)
angajatorului.
Legea, contractul colectiv de muncă încheiat la nivel național, multe dintre statutele de
personal și chiar contractele individuale de muncă, astfel cum sunt ele reglementate de Codul
muncii, îl dezavantajează pe angajator. De aceea, regulamentul intern este un act unilateral al
angajatorului, care nu se negociază și care nu are nicio clauză lăsată la latitudinea sindicatului
unde angajatorul își va putea fundamenta unele decizii (spre exemplu disciplinare) pe dispozițiile
regulamentului intern. Mai mult, el se va putea prevala în instanță de dispozițiile regulamentului
intern dacă se află în proces cu salariatul sau inspectorul de muncă, singura condiție fiind
alcătuirea juridică a regulamentului intern.
Regulamentul intern conține reguli cu caracter obligatoriu, ce trebuie respectate de către
toți angajații, cât și de angajator. El este întocmit de angajator în termen de 60 de zile de la data
dobândirii personalității juridice, după consultarea cu sindicatul sau cu reprezentanții angajaților.
Un asemenea regulament este absolut necesar pentru că stabilește norme pe care trebuie
să le respecte toate persoanele angajate, cât și angajatorii. Totodată, angajatorul este obligat să le
aducă la cunoștință salariaților, regulile din acest act, iar ele își produc efectul din momentul în
care le sunt aduse la cunoștința angajaților. Modul concret de informare a fiecărui salariat cu
privire la conținutul regulamentului intern se stabilește prin contractul colectiv de muncă
aplicabil sau, după caz, prin conținutul regulamentului intern.

11
 Regulamentul intern se poate modifica în urma unor discuții cu reprezentanții salariaților
și orice modificare a lui trebuie adusă la cunoștința salariaților. Regulamentul intern este
obligatoriu pentru toți participanții la raporturile de muncă ce se derulează în unitatea respectivă.
Astfel, prevederile lui se aplică:
 Salariaților proprii;
 Salariaților detașați în unitatea respectivă;
 Salariaților care se află în delegație în unitatea respectivă;
 Ucenicilor, care lucrează în temeiul unui contract de ucenicie;
 Însuși angajatorului care l-a elaborat.
Codul Muncii este legea care reglementează prevederile pe care trebuie să le conțină
regulamentul intern. Conform prevederilor Codului Muncii, regulamentul intern al unității nu
poate cuprinde prevederi care contravin legislației în vigoare, clauzelor convențiilor colective și
ale contractului colectiv de muncă. Prin regulamentul intern al unității nu se pot stabili limitări
ale drepturilor individuale sau colective ale salariaților.
Regulamentul intern al unității trebuie să conțină următoarele prevederi:
 securitatea și sănătatea în muncă în cadrul unității;
 respectarea principiului nediscriminării, eliminarea hărțuirii sexuale și a oricărei forme
de lezare a demnității în muncă;
 drepturile, obligațiile și răspunderea angajatorului și ale salariaților;
 disciplina muncii în unitate;
 abaterile disciplinare și sancțiunile aplicabile potrivit legislației în vigoare;
 procedura disciplinară;
 regimul de muncă și de odihnă.
Regulamentul intern al unității poate cuprinde și alte reglementări privind raporturile de
muncă în unitate. Regulamentul intern al unității se aduce la cunoștința salariaților, sub
semnătură, de către angajator și produce efecte juridice pentru aceștia de la data încunoștințării.
Obligația familiarizării salariaților, sub semnătură, cu conținutul regulamentului intern al
unității trebuie îndeplinită de angajator în termen de 5 zile lucrătoare de la data aprobării
regulamentului.
Modul de familiarizare a fiecărui salariat cu conținutul regulamentului intern al unității se
stabilește nemijlocit în textul acestuia. Regulamentul intern se afișează în toate subdiviziunile
structurale ale unității.

12
 Orice modificare sau completare a regulamentului intern al unității se efectuează cu
respectarea prevederilor art.198 și se aduce la cunoștința salariaților în termenul și în modul
prevăzute la alin. (4) și (5) al Codului Muncii.
În unele ramuri ale economiei naționale, anumitelor categorii de salariați li se aplică
statute și regulamente disciplinare aprobate de Guvern. Legalitatea dispozițiilor cuprinse în
regulamentul intern este controlată de instanțele judecătorești, care pot fi sesizate în termen de 30
de zile de la data comunicării de către angajator a modului de soluționare a sesizării formulate.
Analiza structurii organizatorice a organizației.
Structura organizatorică este definită ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor
organizatorice și al relațiilor dintre acestea astfel constituite încât să asigure premisele
organizatorice adecvate realizării obiectivelor prestabilite.
Structura organizatorica poate fi considerată drept scheletul firmei și cuprinde două părți:
a) structura de conducere sau funcțională;
b) structura de producție sau operațională.
În cadrul acestor părți se regăsesc componentele primare și anume postul, funcția,
compartimentul, relațiile organizatorice, ponderea ierarhica, nivelul ierarhic.
Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor, competențelor și
responsabilităților desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al firmei.
Obiectivele postului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă componentă a
postului este autoritatea formală sau competența organizațională ce poate fi ierarhică atunci când
acționează asupra persoanelor și funcțională, când se exercită asupra unor activități. În afara
autorității formale, titularii postului dețin și autoritate profesională exprimată de nivelul de
pregătire și experiență de care dispune o persoană.
Funcția constituie factorul care generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al
ariei de cuprindere, a autorității si responsabilității. Funcțiile pot fi grupate în funcții de
conducere și funcții de execuție. Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi și funcții
cu conținut similar și/sau complementar reunind persoane care desfășoară activități relativ
omogene și solicită cunoștințe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un
anumit spațiu și subordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot fi
operaționale sau funcționale.
Relațiile organizatorice sunt alcătuite din ansamblul legăturilor dintre componentele
structurii stabilite prin reglementări oficiale. Relațiile organizatorice pot fi autoritate, cooperare,
de control și de reprezentare.

13
 Nivelurile ierarhice sunt alcătuite din ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe
linii orizontale la aceeași distanță față de managementul de vârf al firmei. Numărul de niveluri
ierarhice este influențat de dimensionarea firmei, diversitatea activităților, complexitatea
producției dar și de competența managerilor.
Ponderea ierarhică reprezintă numărul persoanelor conduse nemijlocit de un cadru de
conducere și înregistrează valori diferite. Astfel pe verticala structurii organizatorice creste către
nivelurile inferioare, iar pe orizontala structurii organizatorice se amplifică pe măsura trecerii de
la compartimente cu activitate tehnico-economică spre compartimente cu activitate operațională.
Structura organizatorică prin modul de combinare a resurselor umane, materiale și
financiare condiționează eficiența desfășurării activității necesare realizării obiectivelor, precum
și calitatea și operativitatea sistemului decizional și configurația sistemului informațional.
Sistemul organizațional trebuie să realizeze obiectivele stabilite în condițiile minimizării
costului economic și social, contribuind astfel la armonizarea intereselor individuale și de grup.
Funcționalitatea structurii organizatorice este condiționată atât de factori endogeni cât și
exogeni firmei, analiza acestora constituind o rezervă nelimitată în creșterea eficienței
managementului firmei. Alături de aceastaă formă de organizare poate exista și o organizare
informală alcatuită din ansamblul grupărilor și al relațiilor interumane stabilite spre satisfacerea
unor interese personale. Această organizare informală, deși însoțește organizarea formală
acționează, de cele mai multe ori, independent de aceasta. Cauzele apariției organizării informale
țin de afectivitate, satisfacții, interese, aspirații, nivel de pregatire, calificare și origine socială.
O structură eficientă trebuie să minimizeze volumul comunicațiilor nestandardizate și
necodificate, folosirea delegării în cadrul procesului de conducere.
Pentru formalizarea unei structuri organizatorice se folosesc următoarele documente:
a. regulamentul de organizare și funcționare.
b. fișa postului este un document operațional important ce prezintă în detaliu elementele
cerute unui salariat pentru ca acesta să-și poată exercita în condiții normale activitatea.
c. organigrama - o reprezentare grafică a structurii organizatorice a întreprinderii și redă o
parte din componentele structurii. Organigrama este un instrument important folosit în
analiza managementului firmei.
Fiind un element dinamic și complex, structura organizatorică necesită perfecționări
continue pe baza unor studii realiste care săfie bazate pe conceptele stiinței manageriale.
În cadrul „INVEST EUROPEO” S.R.L. activează 11 persoane, 4 fiind personal
administrativ, iar sunt muncitori. Deoarece este o întreprindere de dimensiuni mici, aceasta nu
are o structură organizatorică formalizată documentar, ceea ce se apreciază negativ. Autorul este

14
de părere că aceasta, pentru a eficientiza munca în cadrul „INVEST EUROPEO” S.R.L. este
necesar de a se realiza și crea următoarele documente ce țin de structura organizatorică:
1. regulamentul de organizare și funcționare.
2. fișa postului angajaților.
3. organigrama.
Evidențierea principalelor competențe a personalui din domeniul financiar-contabil.
Serviciul financiar-contabil se împuterniceşte cu funcţia generală de management
financiar-contabil. Serviciul financiar- contabil se ghidează în activitatea sa de următoarele
principii:
 conformitate, legalitate, transparenţă şi răspundere;
 economie, eficienţă și eficacitate;
 imparţialitate, obiectivitate, profesionalism;
 divizare şi delegare adecvată a atribuţiilor şi sarcinilor interne;
 informare şi comunicare eficientă cu celelalte subdiviziuni structurale;
 confidențialitate și securitate a prelucrării datelor cu caracter personal;
 independenţă funcţională de celelalte subdiviziuni structurale.
Misiunea serviciului financiar-contabil constă în menţinerea şi în consolidarea
managementului financiar şi al „INVEST EUROPEO” S.R.L., contribuind la atingerea
obiectivelor acesteia prin:
 conformitatea cu cadrul normativ și reglementările interne;
 eficacitatea şi eficienţa operaţiunilor;
 siguranţa și optimizarea activelor şi pasivelor;
 siguranţa și integritatea informaţiilor.
Serviciul financiar al „INVEST EUROPEO” S.R.L. are următoarele atribuţii:
1. elaborează şi implementează politica de contabilitate a entității publice;
2. înregistrează prompt, ţine evidenţa şi verifică toate tranzacţiile financiare, materiale şi alte
operaţiuni care afectează veniturile, cheltuielile, activele şi pasivele;
3. asigură corectitudinea şi plenitudinea înregistrărilor contabile, a documentelor şi a altor
informaţii cu caracter contabil;
4. controlează existența, calitatea și corespunderea activelor și datoriilor cu datele contabile,
inclusiv prin efectuarea periodică a inventarierii;
5. contribuie la realizarea activităţilor de control privind integritatea şi siguranţa activelor,
inclusiv privind circulaţia acestora;

15
 6. organizează şi implementează sisteme eficiente de comunicare şi raportare a informaţiei
financiar-contabile;
7. întocmeşte şi prezintă, în modul şi în termenele stabilite, situațiile financiare, precum şi alte
rapoarte;
8. asigură calitatea, plenitudinea şi siguranţa informaţiei din rapoarte;
9. asigură primirea, evidenţa şi controlul eficient şi legal al activelor şi serviciilor procurate;
10. asigură evidenţa cheltuielilor de personal;
11. asigură achitarea bunurilor și a serviciilor procurate;
12. organizează eficient și supraveghează funcţia internă de casierie;
13. asigură siguranţa şi securitatea operaţiunilor de casă şi a păstrării numerarului, precum şi
asigură identificarea şi controlul eficace al riscurilor de delapidare, fraudă sau corupţie.
Serviciul financiar-contabil identifică şi evaluează riscurile asociate obiectivelor şi
atribuţiilor sale de bază. Pentru a controla riscurile, serviciul financiar-contabil implementează şi
realizează eficient şi eficace în toate funcţiile/procesele sale de bază activităţi de control, care pot
fi preventive (ex-ante), curente sau de detectare (ex-post).
Descrierea activității organizației ce formează principalele rezultate a acesteia.
Principalele surse generatoare de venit ale „INVEST EUROPEO” S.R.L. sunt
comercializarea mobilierului precum canapele, comode, dulapuri, mese, scaune, corpuri de
iluminat, covoare și alte articole de mobilier.
„INVEST EUROPEO” S.R.L.  deja de mult timp s-a recomandat în calitate de un
producător de încredere al mobilierului la comandă. Pe parcursul funcționării întreprinderii a
atins multe scopuri, prin multe încercări am trecut, dar cea mai mare reușită – este încrederea
clienților.
Ca orice istorie, a „INVEST EUROPEO” S.R.L.  a început cu ambiții mari și dorința de a
face un produs cu adevărat calitativ. Având la dispoziție doar un mic grup de entuziaști, au
recurs la crearea primelor canapele. Calitatea dintr-atât de mult impresiona oamenii, că lor nu le
venea a crede că mobilierul a fost creat de forțe autohtone. Însă prețurile accesibile și joase le-au
convins în acest fapt. Mobilierul întreprinderii a căpătat interes sporit, iar producerea a început să
se dezvolte cu tempo uri rapide. Lărgind asortimentul au apărut și noi idei, noi modele originale.
Analiza principalilor indicatori de rezultate al entității
Activitatea oricărei firme, în contextul reformei şi al tranziţiei la economia de piaţă, se
desfăşoară într-un mediu dinamic şi agresiv. În general, tranziţia, reprezintă o perioadă de
aşezare a lucrurilor şi conceptelor în ordinea lor firească, deci o schimbare, cu grija firească

16
privind adaptarea noilor structuri la cerinţele economiei de piaţă în condiţii concurenţiale tot mai
aspre şi mai bine definite (legiferate).
Problemele fundamentale cu care se confruntă fiecare firmă vizează, în principal,
stabilirea şi consolidarea locului pe care aceasta îl ocupă în spaţiul economic concret în care
activează, obiectivul major spre care se îndreaptă, costurile implicate şi şansele de izbândă. În
acest context, firma este determinată să se raporteze permanent la cererea de piaţă, trebuie să
anticipeze mişcările concurenţei, să-şi autoevalueze resursele de care dispune şi să acţioneze în
direcţia creşterii eficienţei utilizării acestora etc. În abordarea sistemică a problematicii firmei un
rol deosebit revine analizei economico-financiare, ca instrument de supraveghere a activităţii şi
performanţelor acesteia.
Analiza economico-financiară prin metodologia, procedeele şi tehnicile specifice de care
dispune, concură la diagnosticarea stării diferitelor procese şi fenomene, le descoperă structura,
stabileşte relaţiile de cauzalitate, factorii care le guvernează, descoperă legile formării şi
dezvoltării lor, iar pe această bază oferă conducerii posibilitatea adoptării deciziilor privind
îmbunătăţirea activităţii în viitor.
Pentru aprecierea activității entității, în tabelul 1.1 sunt prezentați principalii indicatori
economico-financiari ai „INVEST EUROPEO” S.R.L.  în perioada anilor 2019-2020.
Tabelul 1.1
Analiza principalilor indicatori economico-financiari ai activităţii entității
„INVEST EUROPEO” S.R.L.
Perioada de gestiune
Abaterea
Anul Anul
Indicatori absolută
precedent curent
(mii lei)
(2019) (2020)
1 2 3 4=3-2
1.Venituri din vânzări, mii lei 5845.6 6631.2 +785.6
2. Costul vânzărilor, mii lei 3488.4 5043.7 +1555.3
3. Profit brut (pierdere brută) , mii lei 2357.2 1587.5 -769.7
4. Alte venituri din activitatea operațională, mii lei 71.4 526.3 +454.9
5. Cheltuieli de distribuire, mii lei 851.3 771.5 -79.8
6. Cheltuieli administrative, mii lei 383.3 443.8 +60.5
7. Alte cheltuieli din activitatea operațională, mii lei 188.0 701.2 +513.2
8. Rezultatul din activitatea operațională: profit
1006.0 197.3 -808.7
(pierdere), mii lei
9. Rezultatul din alte activități: profit (pierdere), mii lei -1.0 19.5 +20.5
10. Profit (pierdere) până la impozitare, mii lei 1005.0 216.8 -788.2
11. Cheltuieli privind impozitul pe venit, mii lei 83.4 33.8 -49.6
12. Profit net (pierdere netă), mii lei 921.6 183.0 -738.6
Sursa: Elaborat de autor în baza situațiilor financiare pentru anul 2020 (Anexa 2)

17
 Potrivit datelor din tabelul 1.1 se observă o tendință pozitivă de creștere a profitului brut.
Această creștere a fost asigurată, în mare parte, de sporirea veniturilor din vînzări în ritm mai
alert decît costului vînzărilor. Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L.  a înregistrat un profit brut în sumă de 3488,4 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020,
acesta era cu 1555,3 mii lei mai mare.
Analizând dinamica profitul net, se observă o tendință negativă de reducere a acestuia.
Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L.  a înregistrat un profit
net în sumă de 921,6 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020, acesta era cu 738,6 mii lei mai mic.
Acestă micșorare a fost datorată în mare parte de majorare a altor venituri din aactivitatea
operațională într-un ritm mai lent ca cheltuielile de administrative și a altor cheltuieli din
activitatea operațională.
Familiarizarea cu structura raportului financiar al entității
Situațiile financiare includ indicatorii privind activitatea tuturor filialelor,
reprezentanțelor și a subdiviziunilor interne ale entității.
Situațiile financiare reflectă valoarea elementelor contabile pentru perioada de gestiune
curentă și cea precedentă. Dacă această valoare nu este comparabilă, datele perioadei precedente
se ajustează. Lipsa comparabilității și toate ajustările se reflectă în nota explicativă.
Tipul, structura și forma rapoartelor pe care le prezintă entitățile diferă în dependență de
categoria acesteia. Potrivit Legii contabilității și raportării financiare nr. 287 se deosebesc
entități:
 micro;
 mici;
 mijlocii;
 mari.
 Entitatea micro este entitatea care, la data raportării, nu depășește limitele a două dintre
următoarele criterii:
a) totalul activelor – 5600000 de lei;
b) veniturile din vânzări – 11200000 de lei;
c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune – 10.
Entitatea mică este entitatea care, nefiind entitate micro, la data raportării, nu depășește
limitele a două dintre următoarele criterii:
a) totalul activelor – 63600000 de lei;
b) veniturile din vânzări – 127200000 de lei;

18
 c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune – 50.
Entitatea mijlocie este entitatea care, nefiind entitate micro sau entitate mică, la data
raportării, nu depășește limitele a două dintre următoarele criterii:
a) totalul activelor – 318000000 de lei;
b) veniturile din vânzări – 636000000 de lei;
c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune – 250.
Entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depășește limitele a două dintre
următoarele criterii: 
a) totalul activelor – 318000000 de lei; 
b) veniturile din vânzări – 636000000 de lei;
c) numărul mediu al salariaților în perioada de gestiune – 250.
Entitatea sau grupul trece dintr-o categorie în alta dacă, la data raportării, pentru ultimele
două perioade de gestiune, depășește sau încetează să mai depășească limitele a două dintre
criteriile categoriei la care se atribuie.
Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute anterior se aplică în scopul contabilității și
raportării financiare și nu se aplică entităților enumerate la art. 2 lit. d)–f) din LP 287 precum și
entităților de interes public.
În funcție de categoria entității și necesitățile informaționale ale acesteia, entitatea care
aplică SNC întocmește și prezintă anual unul dintre următoarele seturi de rapoarte:
a. situații financiare prescurtate;
b. situații financiare simplificate;
c. situații financiare complete.
Situațiile financiare prescurtate includ:
a. bilanțul prescurtat;
b. situația de profit și pierdere prescurtată;
c. nota explicativă.
Situațiile financiare simplificate includ:
a. bilanțul;
b. situația de profit și pierdere;
c. nota explicativă.
Situațiile financiare complete includ:
a. bilanțul;
b. situația de profit și pierdere;
c. situația modificărilor capitalului propriu;

19
 d. situația fluxurilor de numerar;
e. nota explicativă.
Formatul și modul de întocmire a situațiilor financiare prescurtate, simplificate și
complete sînt reglementate de SNC. Entitățile de interes public și alte entități care aplică IFRS
întocmesc situații financiare conform standardelor respective.
La întocmirea notei explicative la situațiile financiare individuale se respectă ordinea în
care sînt prezentate elementele contabile în bilanț și în situația de profit și pierdere. Nota
explicativă conține informații suplimentare care nu sînt incluse în situațiile financiare. Volumul,
structura și forma de prezentare a notei explicative se stabilesc de entitate de sine stătător, în
funcție de categoria acesteia, de dimensiunea, forma juridică de organizare, domeniul/profilul de
activitate al acesteia, de necesitățile informaționale proprii și de cerințele prezentei legi.
Entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă
anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii.
Raportul conducerii conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a
performanței activităților acesteia și prezintă o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea
activităților desfășurate.
Perioada de gestiune pentru toate entitățile care întocmesc și prezintă situații financiare
este anul calendaristic, care cuprinde perioada de la 1 ianuarie pînă la 31 decembrie, cu excepția:
a. cazurilor de reorganizare și de lichidare a entităților;
b. entităților care aplică altă perioadă de gestiune ce coincide cu perioada de raportare
financiară a entității-mamă;
c. entităților pentru care Ministerul Finanțelor, în funcție de particularitățile activității
acestora, stabilește o perioadă de gestiune care nu coincide cu anul calendaristic;
d. entităților nou-create pentru care prima perioadă de gestiune cuprinde perioada de la data
înregistrării de stat pînă la data de 31 decembrie a aceluiași an calendaristic sau ultima zi
a perioadei de gestiune.
Data întocmirii situațiilor financiare este ultima zi calendaristică a perioadei de gestiune,
cu excepția cazurilor de reorganizare și de lichidare a entității.
„INVEST EUROPEO” S.R.L., este o entitate tip micro, și prezintă rapoarte financiare
prescurtate (Anexa 2) .

20
 CAPITOLUL II. SITUAȚIA PATRIMONIALĂ ȘI SURSELE DE
FINANAȚARE A ENTITĂȚII ECONOMICE PROCESUL DE DESFACERE
A PRODUSELOR, MĂRFURILOR ȘI PRESTĂRII SERVICIILOR
Valoarea și structura activelor imobilizate
Activele imobilizate sunt active deţinute pentru a fi utilizate pe o perioadă mai mare de
un an în activitatea entităţii sau pentru a fi transmise în folosinţă terţilor.
În componența activelor imobilizate se includ:
1. Imobilizări necorporale;
2. Imobilizări coprorale;
3. Investiții financiare pe termen lung;
4. Creanțe pe termen lung și alte active imobilizate.
Potrivit situației de la 31.12.2020, valoarea totală a activelor imobilizate constituie
3084,3 mii lei.
Tabelul 2.1

Aprecierea structurii și dinamicii activelor imobilizate deținute de

„INVEST EUROPEO” S.R.L.

Anul precedent Anul curent

Devierea
(2019) (2020)
Indicatori
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, %
Mii lei
mii lei % mii lei %
1. Imobilizări necorporale 4.3 0.22 3.7 0.12 -0.6 -0.10
2. Imobilizări coprorale 1965.4 99.78 3080.6 99.88 +1115.2 +0.10
3. Investiții financiare pe
 -  -  -  -  -  -
termen lung
4. Creanțe pe termen lung
 -  -  -  -  -  -
și alte active imobilizate
Total 1969.7 100 3084.3 100 +1114.6 x 
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anul 2020 (Anexa 2)
Analizînd indicatorii din tabelul 2.1 se observă că la entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L. valoarea activelor imobilizate în anul 2020 s-a majorat față de anul 2019 cu 1114,6 mii
lei. Această majorare a fost condiționată de majorarea cu 1115,2 mii lei în anul 2020 a
imobilizărilor corporale și diminuarea cu 0,6 mii lei imobilizărilor corporale.
Analizând structura activelor imobilizate, se observă că în 2020 acestea sunt formate în
proporție de 99,88% din imobilizări coporale și 0,12% din imobilizări necorporale.
Examinarea modului de calculare a amortizării mijloacelor fixe și acivelor
necorporale.

21
 Din momentul intrării la întreprindere, dar mai ales în procesul de folosire, mijloacele
fixe și imobilizările necorporale se amortizează. Amortizarea este de două feluri:
 amortizare fizică constituie baza materială a pierderii valorii mijlocului fix;
 amortizare morală are loc atunci când mijloacele fixe se învechesc din punct de vedere
tehnologic, apar altele mai performante din punct de vedere al parametrilor calitativi şi
cantitativi.
Din punct de vedere financiar amortizarea reprezintă un fond – o sumă de bani ce se
detaşează din valoarea mijloacelor fixe şi care permite întreţinerea şi reparaţia mijloacelor fixe,
iar în anumite condiţii, înlocuirea acestora cu altele.
Din punct de vedere economic amortizarea este un proces capabil să repartizeze valoarea
mijlocului fix asupra exerciţiilor financiare în care este utilizat mijlocul respectiv.
Astfel, amortizarea devine un element al costului, care se recuperă în rezultatul vânzării şi
încasării produselor, serviciilor.
Fondul de amortizarea a mijloacelor fixe se calculează prin una din următoarele metode
de calcul:
1. Metoda liniară se caracterizează prin includerea uniformă în costul vânzărilor a unor
sume fixe stabilite proporţional cu numărul de ani de funcţionare a mijloacelor fixe.
Amortizarea anuală (Aa) se calculează prin aplicarea normei de amortizare (Na), la valoarea
amortizabilă a mijlocului fix (Vam).
2. Metoda în raport cu volumul de produse fabricate
Amortizarea se calculează ţinând cont numai de volumul produselor fabricate,
kilometrajul parcurs ş.a., după următorul procedeu:
1. se calculează amortizarea ce revine unei unităţi de producţie (A u/p) ca raportul dintre
valoarea amortizabilă (Vam) şi capacitatea de fabricare a utilajului (Qtotal ).
2. amortizarea anuală se calculează ca produsul dintre norma de amortizare (amortizarea pe
unitate de produs) şi volumul producţiei prevăzut a se fabrica anual (Qanual ).
3. Metoda degresivă cu rata descrescătoare
Amortizarea anuală se calculează aplicând asupra valorii amortizabile a mijlocului fix
norma de amortizare degresivă, calculată ca raport dintre numărul anilor de funcţionare rămaşi şi
suma anilor de funcţionare utilă:
Entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L. folosește metoda liniară de calcul a amortizării
mijloacelor fixe.
Valoarea și structura activelor circulante.

22
 Active circulante reprezintă activele ce se aşteaptă să fie consumate în ciclul normal de
activitate, vîndute sau primite în termen de 12 luni sau care reprezintă numerar.
Activele circulante includ:
1. Stocuri;
2. Creanţe curente și alte active circulante;
3. Investiții financiare curente;
4. Numerar și documente bănești.
Potrivit situației de la 31.12.2020, valoarea totală a activelor circulante constituie 2881,7
mii lei.
Tabelul 2.2
Aprecierea structurii și dinamicii activelor circulante deținute de
„INVEST EUROPEO” S.R.L.

Anul precedent Anul curent

Devierea
(2019) (2020)
Indicatori
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, %
Mii lei
mii lei % mii lei %
1. Stocuri 2567.4 84.7 1796.9 62.4 -770.5 -22.3
2. Creanţe curente și alte
448.9 14.8 965.8 33.5 +516.9 +18.8
active circulante
3. Investiții financiare
-  - - - - -
curente
4. Numerar și documente
18.1 0.6 118.9 4.1 +100.8 +3.5
bănești
Total 3034.4 100 2881.6 100 -152.8  x
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anul 2020 (Anexa 2)
Analizînd indicatorii din tabelul 2.2 se observă că la entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L. valoarea activelor circulante în anul 2020 s-a redus față de anul 2019 cu 152,8 mii lei.
Această diminuare a fost condiționată în special de micșorarea cu 770,5 mii lei în anul 2020 a
stocurilor.
Analizând structura activelor circulante, se observă că în 2020 acestea sunt formate în
proporție de 62,36% din stocuri și 33,5% din creanțe. Structura în 2020 este relativ stabile față de
anul 2020.
Valoarea și structura pasivelor entității.
Pasivele sunt indicatori ai surselor de finanțare pentru active. Pasivele se compun din
datorii și capitaluri proprii.
Datoriile sunt obligațiile contractuale ale firmei față de terți, iar capitalurile proprii se
compun din capital social și rezervele constituite în timp. Capitalurile proprii reflectă partea din
activele firmei pentru care nu există datorii.

23
 Putem spune că datoriile sunt surse de finanțare externe, iar capitalurile proprii surse de
finanțare interne.
Potrivit situației de la 31.12.2020, valoarea totală a pasivelor constituie 5965,9 mii lei.

Tabelul 2.3
Aprecierea structurii și dinamicii pasivelor „INVEST EUROPEO” S.R.L.

Anul precedent Anul curent

Devierea
(2019) (2020)
Indicatori
Suma, Ponderea, Suma, Ponderea, %
Mii lei
mii lei % mii lei %
1. Capital propriu 752.7 15.04 935.1 15.67 +182.4 +0.63
2. Datorii pe termen lung 1467.8 29.33 2675.1 44.84 +1207.3 +15.51
3. Datorii curente 2783.7 55.63 2355.7 39.49 -428 -16.14
Total 5004.2 100 5965.9 100 +961.7 x
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anul 2020 (Anexa 2)
Analizând indicatorii din tabelul 2.3 se observă că la entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L. valoarea pasivelor în anul 2020 s-a majorat față de anul 2019 cu 961,7 mii lei. Această
majorare a fost condiționată în special de majorarea cu 1207,3 mii lei în anul 2020 a datoriilor pe
termen lung și a capitalului propriu.
Analizând structura pasivelor, se observă că atât în 2019, cât și în 2020 structura
pasivelor este relativ stabilă.
Determinarea valorii capitalului permanent, valorii fondului de rulment net.
Patrimoniul întreprinderii poate fi analizat nu numai la valoarea de bilanţ, dar şi la
valoarea netă a acestuia. În ultimul caz se foloseşte noţiunea patrimoniului net (activelor nete). În
practica economică internaţională se aplică două variante de definire şi, respectiv, de calculare a
patrimoniului net.
Prima abordare defineşte patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea
datoriilor (pe termen lung şi scurt). În conformitate cu această modalitate, valoarea patrimoniului
net se calculează in felul următor:
Patrimoniul net = Total active - Datorii pe termen lung - Datorii pe termen scurt
Din formulă se observă că rezultatul calculului efectuat in baza datelor Bilanţului va fi
egal cu valoarea capitalului propriu.
A doua abordare determină patrimoniul net ca valoare a activelor, diminuată cu mărimea
datoriilor pe termen scurt. Formula de calcul in acest caz este următoarea:
Patrimoniul net = Total active - Datorii pe termen scurt

24
 Rezultatul obţinut in urma aplicării acestei formule conform datelor Bilanţului va
coincide cu valoarea capitalului permanent (suma capitalului propriu şi datoriilor pe termen
lung).
Apare întrebarea: de ce la analiza situaţiei financiare a întreprinderii se folosesc paralel
diferite noţiuni (patrimoniul net - capital propriu; patrimoniul net - capital permanent), care se
egalează după valoare? Există cateva argumente in sprijinul acestui fenomen:
 Dacă noţiunile de capital propriu şi capital reflectă permanent anumite surse de finanţare
a activităţii întreprinderii, atunci noţiunea de patrimoniu net pune accentul pe aspectul de
plasare a acestor surse.
 Uneori, la calcularea patrimoniului net din suma totală a activelor în prealabil se exclud
următoarele active: - bunurile învechite şi deteriorate; creanţele dubioase; activele
nemateriale (inclusiv goodwill-ul) şi alte elemente patrimoniale care nu intotdeauna pot fi
comercializate în caz de necesitate.
 La determinarea patrimoniului net activele intreprinderii pot fi estimate nu numai la
valoarea de bilanţ, dar şi la valoarea de piaţă. Dacă vom evalua la preţuri de piaţă activele
întreprinderii şi vom scădea suma datoriilor, atunci rezultatul nu va coincide nici cu
capitalul propriu, nici cu valoarea de piaţă a acţiunilor intreprinderii aflate in circulaţie.
În practica autohtonă se aplică prima din cele două modalităţi existente de definire şi
calculare a patrimoniului net. În aceste condiţii conţinutul economic al indicatorului în cauză
poate fi expus astfel: patrimoniul net reflectă mărimea activelor controlate de întreprindere care
sunt formate numai pe seama surselor proprii de finanţare şi nu sunt impovărate de datorii.
În mod normal mărimea patrimoniului net creşte în dinamică în urma desfăşurării
activităţii economico-financiare eficiente. Tendinţa de scădere a activelor nete semnalează
existenţa aspectelor dificile în dezvoltarea întreprinderii. Situaţia financiară în acest caz se
caracterizează ca instabilă.
Apariţia valorii negative a patrimoniului net confirmă o stare de criză, când
întreprinderea nu dispune de active formate pe seama surselor proprii şi activitatea pe deplin se
finanţează datorită surselor imprumutate. Deci, se constată dependenţa financiară absolută a
întreprinderii de creditorii acesteia.
În continuare se va analiza evoluția pe ultimii patru ani ai indicatorilor de echilibru
financiar ai entității „INVEST EUROPEO” S.R.L.
Tabelul 2.4
Calculul patrimoniului net în cadrul entității „INVEST EUROPEO” S.R.L.
(lei)

25
 Denumirea indicatorului Patrimoniul net
la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 2017 anului 2018 anului 2019 anului 2020
1 2 3 4 5
1. Total active 717160 1358867 5004180 5965953
2. Datorii curente 878489 1842770 2783667 2355760
3. Patrimoniul net (rd. 1-rd. 2) -161329 -483903 2220513 3610193
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anii 2017-2020 (Anexa
2,3,4,5)
Din calculele efectuate în tabelul 2.4 rezultă că la sfârşitul anului 2020 „INVEST
EUROPEO” S.R.L. dispune de patrimoniul net în sumă totală de 3610,2 mii lei. Totodată, în
dinamică se observă tendinţa pozitivă de creștere a valorii activelor nete, care s-au majorat în
cursul ultimii patru ani cu 3771,5 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv.

CAPITOLUL III. EVALUAREA SITUAȚIEI FINANCIARE A ENTITĂȚII

ECONOMICE
Lichiditatea și solvabilitatea

26
 Analiza lichidității ocupă un loc central în aprecierea situației financiare a firmei.
Calcularea și interpretarea coeficienților lichidității în mod obligatoriu sunt incluse practic în
orice materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Situațiile financiare anuale; raportul
conducerii entității către adunarea generală a proprietarilor cu privire la rezultatele activității în
perioada raportată; proiectul de investiții (pentru fondarea activității mixte etc); prospectul
ofertei publice a valorilor mobiliare (prospectului de emisie a acțiunilor etc); documentele de
lucru ale auditorului privind aplicarea procedurilor analitice; studiul cererii de credit etc.
Importanța deosebită a lichidității decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele
mai importante condiții de existență a entității pe piață - posibilitatea de a-și onora obligațiile de
plată la termenele scadente.
Pentru obținerea rezultatelor veridice în procesul analizei lichidității totalitatea activelor
entității se grupează în funcție de capacitatea acestora de a se transforma în mijloace bănești. În
teoria și practica economică se aplică abordări numeroase în privința clasării activelor
disponibile după acest criteriu. Vom examina una din posibile variante de clasare conform căreia
se evidențiază următoarele grupe de active:
A1 - cuprinde active perfect lichide, precum sunt mijloacele bănești. Uneori în această
grupă se includ și investițiile pe termen scurt care nu întotdeauna este acceptabil în condițiile
pieței insuficient dezvoltate de valori mobiliare;
A2 - conține active ușor realizabile: produse finite, mărfuri, investiții și creanțe curente;
A3 - integrează active lent realizabile, precum sunt stocurile de mărfuri și materiale, alte
active curente. În această grupă deseori se includ și investițiile pe termen lung;
A4 - include active greu realizabile, la care se referă activele pe termen lung.
Concomitent cu gruparea activelor disponibile, analiza lichidității implică clasarea surselor
de finanțare reflectate în pasivul Bilanțului. În dependență de necesitatea achitării la termenele
scadente, se deosebesc următoarele grupe de pasive:
P1 - conține datorii urgente, adică cele scadente cu termenul de plată expirat;
P2 - cuprinde datorii curente cu termenul de plată neexpirat;
P3 - integrează datorii pe termen lung;
P4 - include capital propriu.
Clasarea activelor și pasivelor entității în funcție de aceste criterii, examinarea corelațiilor
existente dintre grupele evidențiate permite aprecierea lichidității Bilanțului. Bilanțul se
consideră absolut lichid, dacă se respectă următoarele relații:
A1>=P1; A2>=P2; A3>=P3.

27
 În urma menținerii acestor inegalități se ivește încă o relație: A4 <= P4. Inegalitatea indicată
are, pe de o parte, un caracter rezultant, iar pe de altă parte, un conținut economic foarte profund.
Îndeplinirea acestei condiții semnifică faptul că la entitate există fondul de rulment net pozitiv
[2.8, p. 186].
Clasarea activelor în funcție de capacitatea acestora de a se transforma în mijloacele
bănești și gruparea surselor de finanțare în dependență de necesitatea achitării la termenele
scadente permite calcularea coeficienților de lichiditate.
Din definiția lichidității Bilanțului, poate fi dedusă formula de bază a acestui indice:

În funcție de componența numărătorului și numitorului formulei de bază, pot fi

constituite numeroase variante de indicatori ai lichidității. În continuare se vor examina trei din
cele mai frecvent folosite sisteme (metodici). Este de menționat faptul că fiecare din aceste
sisteme are o anumită sferă de aplicare, avantaje și dezavantaje.
Primul sistem (metodă) de apreciere a lichidității Bilanțului este multilateral examinat în
literatura de specialitate și se folosește pe larg în cadrul analizei exprese a situației financiare a
entității.
Particularitatea metodei constă în faptul că calcularea coeficienților se efectuează sub
aspect static și exclusiv în baza datelor Raportului financiar. Conform acestui sistem se
calculează și se interpretează 3 coeficienți de lichiditate.
Este de menționat că în literatură de specialitate și activitatea practică există confuzii
numeroase și semnificative în privința denumirilor coeficienților de lichiditate. Adică se
utilizează diferite denumiri pentru exprimarea coeficienților identici și invers, denumiri similare
pentru identificarea diferiților coeficienți. Din punct de vedere practic, mult mai important este
sensul economic, modul de calculare și apreciere a coeficienților.
În cadrul acestui sistem, coeficientul cel mai general și frecvent utilizai este lichiditatea
curentă, care presupune comparația activelor circulante cu datoriile curente.
Semnificația coeficientului lichidității curente poate fi formulată în felul următor: acest
indice arată dacă entitatea dispune de active circulante suficiente pentru achitarea datoriilor
curente în suma deplină.
Unul dintre neajunsurile lichidității curente constă în faptul că aceasta nu ține cont de
componența activelor circulante. Într-adevăr, ele pot să aibă o dimensiune suficientă, dar o
structură inadecvată. Este evident că mijloacele bănești sau creanțele sunt mai ușor disponibile
pentru stingerea datoriilor decât stocurile de mărfuri și materiale. În acest context, analiza

28
lichidității curente se completează prin calcularea și interpretarea lichidității intermediare și
lichidității absolute.
Lichiditatea intermediară reprezintă un caz particular al lichidității curente, condiționat de
faptul excluderii din componența activelor lichide a stocurilor de mărfuri și materiale, precum și
a altor active curente.
Sensul economic al lichidității intermediare: acest coeficient reflectă cota datoriilor pe
termen scurt care entitatea este capabilă să achite prin mobilizarea mijloacelor bănești,
investițiilor pe termen scurt și creanțelor pe termen scurt.
Cel mai strict și dur criteriu de apreciere a lichidității îl reprezintă coeficientul lichidității
absolute. În cadrul calculării acestuia, se compară cele mai lichide active curente cu datorii pe
termen scurt.
După conținutul său economic, acest coeficient caracterizează cota datoriilor pe termen
scurt care entitatea este capabilă să achite imediat utilizând numai mijloacele bănești disponibile
la moment.
În literatura de specialitate există diferite păreri în privința parametrilor de apreciere a
lichidității care sunt prezentate în ultima coloana din tabelul 10.2. Nivelul insuficient al
coeficienților lichidității poate cauza un șir de consecințe negative care au fost prezentate în
paragraful 9.5. al acestui manual la caracteristica consecințelor formării fondului de rulment net
în comparație cu normativul acestuia.
Ca un factor pozitiv se apreciază creșterea lichidității, dar până la nivelul maximal
recomandat. Cu alte cuvinte, creșterea excesivă a coeficienților nu este binevenită. Depășirea
nivelului maximal recomandat reflectă o structură irațională a activelor entității, când o parte de
mijloace sunt „înghețate” în stocuri anormale și nejustificate, care nu aduc venit.
Cauzele și consecințele negative probabile ale excesului lichidității curente peste limita
de sus pot fi:
1. Stocuri de materiale excesive, inutile, deteriorate etc;
2. Comenzi anulate ale consumatorilor insolvabile (în componența producției în curs de
execuție);
3. Stocul produselor finite și mărfurilor nerealizabile (calitatea proastă etc.);
4. Creanțele consumatorilor cu termenul de plată expirat, creanțe dubioase;
5. Su,a excesivă de mijloace în conturi bancare;
6. Reducerea rentabilității activelor în legătură cu „înghețarea” activelor în stocuri, care
nu aduc venit;
7. Cheltuielile suplimentare legate de păstrarea stocurilor excesive;

29
 8. Riscul învechirii activelor stocate;
9. Riscul creșterii lipsurilor de diferită natură [2.8, p. 185].
Este evident că cauzele și consecințele indicare mai sus în mod mai restrâns se referă și la
cazurile depășirii lichidității intermediare, precum și a celei absolute peste limitele de sus ale
intervalelor optime.
În continuare, se va examina nivelul și evoluția coeficienților lichidității „INVEST
EUROPEO” S.R.L. sub aspectul static prin aplicarea analizei exprese. În baza datelor din Bilanț
se va alcătui tabelul analitic și se vor interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.1
Calculul coeficienților lichidității în cadrul analizei exprese în cadrul entității
„INVEST EUROPEO” S.R.L.

Calculul coeficientului
Denumirea coeficientului la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 2017 anului 2018 anului 2019 anului 2020
1 2 3 4 5
1. Lichiditatea curentă 0.86 0.62 1.09 1.22
2. Lichiditatea intermediară 0.15 0.08 0.17 0.46
3. Lichiditatea absolută 0.00 0.03 0.01 0.05
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anii 2017-2020 (Anexa
2,3,4,5)
Din calculele efectuate în tabelul 3.1 rezultă că la „INVEST EUROPEO” S.R.L. în
decursul ultimilor patru ani s-a ivit tendința pozitivă de creștere a coeficienților lichidității. În
particular, lichiditatea curentă care încă de la sfârșitul anului 2017 nu se încadra în intervalul
optim (2-2,5) spre finele anului 2020 s-a majorat până la 1,22. Acest fenomen se explică prin
faptul că ritmul creșterii activelor circulante depășește ritmul creșterii datoriilor curente.
Din cauza majorării sumei mijloacelor bănești și creanțelor în condițiile creșterii
datoriilor curente mai lente s-a majorat și lichiditatea intermediară. Dacă la sfârșitul anului 2017
acest coeficient nu se încadra în intervalul optim (0,7-0,8), atunci în decursul a patru ani
lichiditatea intermediară s-a majorat până la 0,46, apropiindu-se tot mai mult de nivelul optim.
La cel mai scăzut nivel, în comparație cu interval optim (0,2-0,25), se situează
coeficientul lichidității absolute. Este de menționat că acest coeficient nu corespunde cerințelor
atât la sfârșitul anului 2017 (0,00), cât și la sfârșitul anului 2020 (0,05) demonstrând evoluția
negativă în urma majorării mai lente a sumei mijloacelor bănești disponibile în condițiile
creșterii datoriilor curente.
În calitate de avantaje ale sistemului de apreciere a lichidității în cadrul analizei exprese,
pot fi numite:

30
  simplitatea și ușurința calculării coeficienților;
 accesibilitatea sursei informaționale - Bilanțul.
Avantajele menționate condiționează utilizarea frecventă a acestui sistem în practica
economică. Situațiile de aplicare a coeficienților lichidității sunt foarte variate. Cele mai
probabile cazuri de utilizare a acestor coeficienți sunt:
 la cererea creditului bancar: depășirea coeficienților lichidității față de nivelul minimal
cerut constituie un grad corespunzător de siguranță pentru acordarea creditului, în caz
contrar, creditorul prudent va cere garanții suplimentare ale rambursării creditului (gajul,
leasing-ul, garanția de la terți etc);
 la acordarea avansului (plății prealabile) pentru activele ce urmează a fi primite și
lucrările (serviciile) ce urmează a fi executate (prestate). De exemplu, titularul
(beneficiarul) construcției va analiza lichiditatea antreprenorului;
 la acordarea creditului comercial (transmiterea activelor, acordarea serviciilor cu plata
amânată). De exemplu, furnizorul prudent va aprecia lichiditatea consumatorului și, în
cazul nivelului insuficient al lichidității, va insista că în contract de livrare să fie inclusă
condiția achitării în avans;
 la procurarea valorilor mobiliare (acțiunilor, obligațiunilor etc.) cumpărătorul potențial va
analiza lichiditatea emitentului (în orice caz) și vânzătorului (dacă se cere plata în avans);
 la primirea cambiilor în contul achitării activelor (serviciilor vândute).
În cazurile menționate și în alte situații asemănătoare, persoana care suportă riscul
financiar alege criteriul de apreciere a lichidității contragentului pornind de la următoarele
considerente: cu cât mai scurtă este perioada de creditare, împrumutare, avansare, investire etc.
cu atât mai strict și dur criteriu va fi aplicat.
Printre dezavantajele (neajunsurile) sistemului de apreciere a lichidității în cadrul analizei
exprese pot fi menționate următoarele aspecte:
 concordanța statică a mijloacelor și obligațiilor de plată la un moment dat nu asigură
corespunderea acestor elemente în viitor;
 caracterul subiectiv al parametrilor de apreciere care nu sunt argumentați în mod logic și
s-au stabilit ținând cont de practica activității întreprinderilor în condițiile pieței
dezvoltate și aplicării S.I.C.;
 ignorarea gradului diferit de lichiditate a activelor reflectate în Bilanț în componența
elementului patrimonial unic (produse finite stocate la depozit din insuficiența
ambalajului sau din insuficiența cererii, calității scăzute etc) [2.8, p. 186].

31
 Necorespunderea coeficienților de lichiditate parametrilor recomandați, existența
tendințelor negative în evoluția acestor coeficienți impune depistarea cauzelor ce au condiționat
modificarea lichidității. În acest scop se efectuează analiza de tip factorial.
Modificarea lichidității curente poate fi provocată de creșterea (scăderea) activelor
curente și/sau datoriilor pe termen scurt.
Echilibrul financiar
În sens general, prin echilibru se înelege o stabilitate a unei situații, o armonie între
elementele componente ale unui sistem, ceea ce în plan financiar implică armonizarea surselor
financiare cu nevoile financiare ale întreprinderii.
Una din condiţiile fundamentale ale activităţii reuşite a întreprinderii o constituie
atingerea şi menţinerea echilibrului financiar dintre patrimoniul şi sursele de finanţare a
activelor. Asigurarea echilibrului financiar are o mulţime de aspecte, dintre care cel mai
important presupune concordanţa dintre activele circulante şi sursele de acoperire a lor.
Regula „bunului ton” a gestiunii financiare (managementului financiar) cere ca activele
imobilizate să fie finanţate pe seama surselor stabile, adică pe seama capitalului permanent
(capitalului propriu şi datoriilor pe termen lung). Pornind de la această premisă, regula
echilibrului financiar minim poate fi prezentată sub formă a două egalităţi:
Active imobilizate = Capital permanent și Active circulante = Datorii curente
Respectarea regulii echilibrului financiar minim adesea nu este suficientă, deoarece
stocurile pot să se devalorizeze (să deterioreze, să-şi piardă preţul, să fie răpite ş.a.), iar o parte a
creanţelor să nu fie achitate (din cauza falimentului debitorului, satisfacerii reclamaţiilor
debitorilor, returnarii mărfii livrate ş. a.). Deci, este necesară o oarecare „marjă de siguranţă”,
adică trebuie ca mărimea activelor curente să depăşească mărimea datoriilor pe termen scurt.
Această „marjă de siguranţă” reprezintă, în sine, fondul de rulment net, care în literatură de
specialitate şi- n activitatea practică este cunoscut, de asemenea, sub astfel de denumiri: active
curente nete, capital circulant net, mijloace circulante proprii, capital circulant propriu etc.
În continuare se va analiza evoluția pe ultimii patru ani ai indicatorilor de echilibru
financiar ai entității „INVEST EUROPEO” S.R.L.

Tabelul 3.2
Calculul fondului de rulment net în cadrul entității „INVEST EUROPEO” S.R.L.
(lei)
Denumirea indicatorului Fondul de rulment net
la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul la sfârșitul
anului 2017 anului 2018 anului 2019 anului 2020

32
 1 2 3 4 5
1. Active circulante 752324 1136082 3034490 2881645
2. Datorii curente 878489 1842770 2783667 2355760
3. Fondul de rulment net
-126165 -706688 250823 525885
(rd. 1-rd. 2)
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anii 2017-2020 (Anexa
2,3,4,5)
Din calculele efectuate în tabelul 3.2 rezultă că atât la sfârşitul anului 2017, cât şi la
începutul anului 2019 „INVEST EUROPEO” S.R.L. dispune de un fond de rulment net negativ.
Totodată, se constată tendinţa de majorare a indicatorului în cauză în decursul ultimilor doi ani.
Mărimea fondului de rulment net s-a majorat cu 957,5 mii lei la fínele anului 2019 față de
începutul anului și cu 275,1 mii lei la fínele anului 2020 față de începutul anului.
De regulă, in urma desfăşurării activităţii economice eficiente, întreprinderea reuşeşte să
majoreze mărimea reală a fondului de rulment net. Scăderea bruscă a mărimii acestui indicator
sau apariţia valorii negative reflectă situaţia financiară nestabilă a intreprinderii in vederea
capacităţii de plată intr-o perioadă scurtă de timp.
Analiza fluxului de numerar
Desfăşurarea activităţii economice a intreprinderii generează permanent mişcarea
mijloacelor băneşti. În Situațiilor financiare pentru reflectarea acestei mişcări se aplică noţiunea
de „fluxul mijloacelor băneşti”. În literatura de specialitate şi practica economică se mai
utilizează şi alte denumiri, ce desemnează acelaşi fenomen: fluxul de disponibilăţi, de lichidităţi,
de numerar, de trezorerie etc.
După esenţa economică, fluxurile mijloacelor băneşti reprezintă incasările (afluxurile) şi
plăţile (retragerile) mijloacelor băneşti efectuate in cursul perioadei de gestiune respective.
Diferenţa dintre suma incasărilor şi plăţilor constituie fluxul net de mijloace băneşti.
Necesitatea analizei fluxului mijloacelor băneşti este determinată de următoarele condiţii:
 utilizarea principiului contabilității de angajamente, în baza căruia se determină rezultatul
financiar şi se întocmesc toate Situațiile financiare în afară de cel privind fluxul de
numerar;
 apariţia modificărilor in mărimea stocurilor de materiale, creanţelor şi datoriilor;
 efectuarea diverselor operaţiuni economice nemonetare, de exemplu: uzura mijloacelor
fixe, amortizarea imobilizărilor necorporale, amânarea impozitelor etc.
Condiţiile nominalizate mai sus creează decalajul dintre rezultatul financiar şi fluxul
mijloacelor băneşti, adică întreprinderea poate fi profitabilă conform datelor Situației de profit și
pierdere şi, totodată, insolvabilă. De aici rezultă necesitatea prezentării şi analizei Situației

33
fluxului de numerar care, spre deosebire de alte Rapoarte financiare, se întocmeşte în baza
principiului de casă.
Analiza fluxului mijloacelor băneşti oferă utilizatorilor Situațiilor financiare posibilitatea
de a răspunde la următoarele intrebări:
1. Ce sume au fost încasate în urma activităţii operaţionale?
2. De unde provin alte mijloace băneşti încasate?
3. Pentru ce au fost utilizate mijloacele băneşti obţinute în cursul activităţii economice?
4. În ce măsură investiţiile întreprinderii sunt finanţate pe seama mijloacelor băneşti
provenite din activitatea operaţională proprie şi pe seama surselor exterioare?
5. Ce parte din suma totală a mijloacelor băneşti, obţinute din surse exterioare reprezintă
capital propriu şi care parte se referă la surse împrumutate?
6. Pe seama căror surse se rambursează credite şi se răscumpără acţiuni, obligaţiuni?
7. Cum se utilizează mijloacele băneşti obţinute in urma emisiunii valorilor mobiliare?
8. Poate întreprinderea să plătească dividendele anunţate sau din cauza fluxului negativ
operaţional este nevoită să stopeze plata lor?
9. De ce, in condiţiile creşterii profitului, soldul mijloacelor băneşti disponibile scade?
La etapa iniţială a analizei se studiază modificările survenite în mărimile absolute şi
relative ale fluxurilor de numerar în comparaţie cu perioada precedentă şi nivelul prognozat. La
efectuarea acestei direcţii de analiză, pe langă informaţia din Situația fluxurilor de numerar, se
aplică datele din Planul de afaceri.
Din punct de vedere al tehnicii de calcul la analiza mărimii şi evoluţiei fluxurilor de
numerar pot fi determinate: abaterea absolută a acestora (faţă de perioada precedentă şi Planul
de afaceri), ritmul creşterii, sporul creşterii, procentul îndeplinirii planului şi procentul abaterii
de la plan.
Aprecierea informaţiilor obţinute se efectuează pornind de la următoarele considerente:
 Desfăşurarea reuşită a activităţii operaţionale trebuie să genereze fluxul net pozitiv.
 Menţinerea şi dezvoltarea potenţialului economic al intreprinderii condiţionează fluxul
net negativ din activitatea de investiţii.
 Fluxurile pozitive din activitatea operaţională şi cea financiară (in caz de necesitate)
trebuie să compenseze fluxul negativ din activitatea de investiţii.
Nerespectarea primei şi ultimei condiţii provoacă scăderea soldului mijloacelor băneşti şi
insolvabilitatea întreprinderii. Neglijarea celui de-al doilea aspect determină reducerea
potenţialului întreprinderii în perspectivă.

34
 După cum s-a menționat anterior, „INVEST EUROPEO” S.R.L. întocmește și prezintă
Situații financiare prescurtate, și din lipsa surselor informaționale această analiză nu poate fi
efectuată.
Eficiența activității economico- financiare
Principalul indicator ce caracterizează eficiența activității economico-financiare este
rentabilitatea. Rentabilitatea reprezintă un indicator al eficienţei, care exprimă capacitatea
întreprinderii de a caştiga profit.
Rentabilitatea se determină ca raportul dintre efectele economice şi financiare obţinute de
întreprindere şi eforturile depuse pentru obţinerea acestora.
În practica economică, rentabilitatea poate căpăta diferite forme, după cum se schimbă
părţile componente ale formulei de bază. In calitate de efect economic şi financiar, la calculul
rentabilităţii, se utilizează profitul, dividende etc, iar in calitate de efort - costul vânzărilor,
activele totale, capitalul propriu, capitalul permanent al intreprinderii şi altele.
În literatura de specialitate, indicatorii rentabilităţii sunt grupaţi în trei categorii:
 indicatorii rentabilităţii producţiei;
 indicatorii rentabilităţii activelor;
 indicatorii rentabilităţii capitalului.
Sistemul de indicatori principali ai rentabilităţii sunt exprimaţi întotdeauna iî procente și
reflectă eficienţa diferitelor laturi ale activităţii economice ale intreprinderii. În calculul şi
analiza acestora sunt cointeresaţi diverşi utilizatori ai Situațiilor financiare. Astfel, indicatorii
rentabilităţii producţiei sunt examinaţi de managerii întreprinderii în cadrul elaborării Planului
de afaceri şi stabilirii programului de producţie
Indicatorii rentabilităţii activelor exprimă interesele utilizatorilor interni pentru aprecierea
capacităţii unităţii economice de a-şi utiliza cât mai eficient activele sale. De calculul
indicatorilor rentabilităţii capitalului sunt preocupaţi nu numai proprietarii întreprinderii, dar şi
potenţialii acţionari, atunci când pe piaţa valorilor mobiliare aleg cele mai atrăgătoare variante de
procurare a acţiunilor.
Analiza rentabilităţii oferă diferitelor categorii de utilizatori ai Situațiilor financiare
posibilitatea de a aprecia următoarele aspecte:
 Cât profit caştigă întreprinderea la un leu venituri din vânzări?
 Care este nivelul rentabilităţii pe produs?
 Ce profit obţine întreprinderea la un leu active cu destinaţie de producţie?
 Care este nivelul rentabilităţii activelor şi capitalului?

35
  Care sunt cauzele principale ce au provocat devierea nivelului rentabilităţii?
 Care sunt rezervele de majorare a nivelului rentabilităţii?
Studierea acestor aspecte oferă utilizatorilor Situațiilor financiare informaţia necesară pentru
aprecierea eficienţei diferitelor laturi ale activităţii întreprinderii, luarea deciziilor manageriale
privind raţionalitatea atragerii surselor împrumutate, formarea preţurilor etc.
În procesul analizei economico-financiare a întreprinderii, o mare importanţă i se acordă
studierii rentabilităţii veniturilor din vânzări, deoarece ea reprezintă indicatorul principal de
apreciere a performanţelor activităţii operaţionale a unei întreprinderi.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări reflectă capacitatea întreprinderii de a obţine profit în
urma vânzării produselor finite, mărfurilor şi prestării serviciilor, adică caracterizează mărimea
profitului obţinut la un leu venituri din vânzări.
Analiza rentabilităţii veniturilor din vânzări este importantă atat pentru managerii financiari,
cat şi pentru conducerea intreprinderii, deoarece, analizand nivelul acestui indicator, se poate
determina:
 cât de eficient au fost promovate deciziile managementului financiar în obţinerea
profitului la un leu venituri din vânzări;
 care este nivelul şi evoluţia rentabilităţii veniturilor din vânzări pe parcursul mai multor
perioade de activitate a întreprinderii;
 ce factori au contribuit la devierea rentabilităţii veniturilor din vânzări faţă de nivelul
anilor precedenţi şi/sau prevăzut in Planul de afaceri;
 ce măsuri trebuie întreprinse pentru creşterea nivelului rentabilităţii veniturilor din
vânzări.
Rentabilitatea veniturilor din vânzări exprimă legătura care există între rezultatul
financiar şi veniturile din vânzări obţinute de întreprindere.
În practica analitică, pot fi aplicate mai multe variante de calcul al rentabilităţii
veniturilor din vânzări în funcţie de mărimea cărui fel de profit se ia în calcul la determinarea
nivelului rentabilităţii.
Astfel, se utilizează profitul brut, profitul din activitatea operaţională, profitul pană la
impozitare sau profitul net. Respectiv, pot fi calculaţi patru indicatori ai rentabilităţii veniturilor
din vânzări.
1. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului brut (pierderii
globale). Această rată caracterizează cat profit brut (pierdere globală) a generat

36
 întreprinderea la un leu venituri din vânzări, care poate fi îndreptat atat la acoperirea
cheltuielilor perioadei, cât şi la formarea profitului din activitatea operaţională.
2. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului (pierderii) din
activitatea operaţională. Nivelul acestui indicator indică cât profit (pierdere) din
activitatea operaţională a obţinut întreprinderea la un leu venituri din vânzări şi permite
aprecierea mai exactă a eficienţei gestiunii vânzărilor în urma activităţii de bază a
întreprinderii.
3. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului (pierderii) până la
impozitare. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului pană la
impozitare, caracterizează corelaţia dintre mărimea profitului pană la impozitare şi
veniturile din vânzări, şi arată cât profit contabil a caştigat întreprinderea la un leu
venituri din vânzări. În comparaţie cu indicatorul precedent, nivelul acestuia se modifică
sub influenţa nu numai a veniturilor şi cheltuielilor operaţionale, dar şi sub influenţa
veniturilor şi cheltuielilor din activităţile de investiţii, financiară şi chiar din evenimentele
excepţionale.
4. Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului net (pierderii nete).
Rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată in baza profitului net, reprezintă
indicatorul final în sistemul indicatorilor rentabilităţii veniturilor din vânzări şi arată cat
profit net a generat întreprinderea la un leu venituri din vânzări.
În practica analitică, în cele mai dese cazuri, se analizează rentabilitatea veniturilor din
vânzări calculată în baza profitului brut, deoarece nivelul acestui indicator reflectă cât de efectiv
întreprinderea gestionează vânzările, costurile şi preţurile de vânzare ale produselor, mărfurilor şi
serviciilor prestate, pentru că scopul oricărei întreprinderi îl constituie majorarea volumului
vânzărilor in vederea obţinerii unui profit cât mai mare.

Tabelul 3.4
Aprecierea rentabilității veniturilor din vânzări „INVEST EUROPEO” S.R.L.

Indicatori Anul Anul de Abatere

precede gestiune a
nt (2020) absolută
(2019)

37
 1 2 3 4=3-2
1.Venituri din vânzări, mii lei 5845.6 6631.1 785.5
2.Profit brut (pierdere brută) , mii lei 2357.2 1587.5 -769.7
3.Rezultatul din activitatea operațională: profit (pierdere),
1006,0 197.3 -808.7
mii lei
4 .Profit (pierdere) până la impozitare, mii lei 1005,0 216.8 -788.2
5.Profit net (pierdere netă), mii lei 921.6 183 -738.6
6.Rentabilitatea veniturilor din vânzări (%), calculate în
baza: 40.32 23.94 -16.38
6.1 profitului brut (rd.2 : rd.1×100)
6.2 profitului din activitatea operaţională (rd.3:rd.1×100) 17.21 2.98 -14.23
6.3 profitului până la impozitare (rd.4: rd.1×100) 17.19 3.27 -13.92
6.4 profitului net (pierderii nete) (rd.5 : rd.1×100) 15.77 2.76 -13.01
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anul 2020 (Anexa 2)
Din calculele efectuate în tabelul 3.4 în anul 2020 putem constata la „INVEST
EUROPEO” S.R.L. o reducere a tuturor indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului
precedent.
Astfel, nivelul rentabilităţii veniturilor din vânzări, calculat în baza profitului brut, în anul
2019 a constituit 40,32%, adică la fiecare leu venituri din vânzări „INVEST EUROPEO” S.R.L.
a câştigat 40,32 bani profit brut, dar în anul 2020 numai 23,94 bani, astfel înregistrând o
micşorare de 16,38 puncte procentuale.
De asemenea, rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului din
activitatea operaţională, s-a redus în anul 2020 faţă de anul precedent cu 14,23 puncte
procentuale, iar mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din vânzări s-a redus de la
17,19 bani în anul precedent la 3,27 bani în anul 2020.
La „INVEST EUROPEO” S.R.L., în anul precedent, nivelul rentabilităţii veniturilor din
vânzări (calculat în baza profitului net) a constituit 15,77 %, pe parcursul perioadei de gestiune
nivelul acestui indicator s-a redus cu 13,01 puncte procentuale din cauza pierderilor nete
constatate în anul raportat.
Deci, putem menţiona că, la „INVEST EUROPEO” S.R.L., s-a creat o situaţie
nefavorabilă, care cere o analiză mai detaliată a cauzelor ce au determinat reducerea tuturor
indicatorilor de rentabilitate.
În procesul desfăşurării activităţii economico-financiare, întreprinderea utilizează şi
consumă resurse economice, numite în Bilanţ- active. De eficienţa utilizării acestora depinde
capacitatea întreprinderii de a supravieţui sub aspect financiar, de a atrage mijloace băneşti de la
cumpărători şi a achita, in termenele stabilite, datoriile acesteia etc. Unul din cei mai importanţi
indicatori ai utilizării eficiente a activelor este rentabilitatea activelor.

38
 Rentabilitatea activelor in teoria şi practica analitică mai este numită rentabilitate
economică. După conţinutul său economic, aceasta reflectă nivelul profitului obţinut de la fiecare
leu al mijloacelor investite în circuitul întreprinderii, indiferent de sursa de finanţare a acestora.
În cazul când întreprinderea obţine pierderi contabile, nivelul acestui indicator va fi negativ şi va
reflecta nivelul pierderilor obţinute de la fiecare leu al activelor întreprinderii.
Actualmente, acestui indicator i se acordă o atenţie deosebită, deoarece nivelul lui
demonstrează capacitatea unităţii economice de a-şi utiliza cât mai eficient activele sale.
Tabelul 3.5
Aprecierea dinamicii rentabilității activelor la „INVEST EUROPEO” S.R.L.

Indicatori Anul Anul de Abaterea

precedent gestiune absolută
(2019) (2020)
1 2 3 4=3-2
1. 1.Profitul (pierderea) pînă la impozitare, mii lei 1005,0 216.8 -788.2
2.Valoarea activelor la începutul anului, mii lei 1705.9 5004.2 +3298.3
3.Valoarea activelor la sfîrșitul anului, mii lei 5004.2 5965.9 +961.7
4.Valoarea medie a activelor, mii lei [(rd.2+ rd. 3) : 2] 3355.05 5485.05 +2130
5.Rentabilitatea activelor, % (rd.1+ rd. 4 x 100) 29.95 3.95 -26.00
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pentru anii 2019- 2020 (Anexa 2,3)
Din datele tabelului de mai sus rezultă că rentabilitatea activelor la „INVEST
EUROPEO” S.R.L. în anul 2020 are o tendinţă de reducere faţă de nivelul anului precedent.
Dacă în anul 2019 rentabilitatea activelor a atins nivelul de 29,95 %, în anul de gestiune, aceasta
s-a redus până la 3,95 % sau cu 26 puncte procentuale.
E de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul 2020 este foarte scăzut, ceea ce
înseamnă că la fiecare leu active „INVEST EUROPEO” S.R.L., în medie obţine numai 3,95 bani
profit până la impozitare. Deci, putem menţiona că „INVEST EUROPEO” S.R.L. utilizează
neeficient activele sale.
Analiza performanțelor financiare a entității
Importanța definirii corecte a conceptului performanță financiară nu poate fi subestimată.
În funcţie de diversele criterii de apreciere folosite în timp, conceptul de performanţă a fost tratat
diferit, cea mai relevantă definiţie, după părerea noastră fiind: „O entitate este performantă dacă
îşi realizează obiectivele organizaţionale stabilite indiferent de natura şi varietatea lor, în
condiţiile de: eficacitate, eficienţă, eficacitate şi competitivitate care să-i asigure prezenţa
durabilă pe piaţă în raport cu concurenţii”. O altă faţetă a conceptului de performanţă financiară
o reprezintă măsurarea acesteia. Or, evaluarea este primul pas, ce duce la control și la o

39
eventuală îmbunătățire. Astfel, dacă un fenomen sau un proces economic nu poate fi apreciat,
atunci acesta nu poate fi înțeles, ceea ce presupune că nu poate fi controlat, deci nici îmbunătățit.
Evaluarea performanței financiare constituie subiectul multor lucrări științifice publicate
în ultimii patru decenii. Diversitatea abordărilor privind structura sistemului de evaluare a
performanței financiare indică că, atât timp, cât performanța este percepută diferit, iar utilizatorii
informației financiare au interese divergente, performanța financiară va fi apreciată prin
intermediul diferitor indicatori.
Aspectele esențiale ale analizei performanței financiare sunt analiza de ansamblu a
performanței financiare pe baza contului de profit și pierdere;
Tabelul 3.6
Analiza de ansamblu a performanței financiare pe baza contului de profit și pierdere „INVEST
EUROPEO” S.R.L.
Perioada de gestiune
Abaterea
Anul Anul
Indicatori absolută
precedent curent
(mii lei)
(2019) (2020)
1 2 3 4=3-2
1.Venituri din vânzări, mii lei 5845.6 6631.2 +785.6
2. Costul vânzărilor, mii lei 3488.4 5043.7 +1555.3
3. Profit brut (pierdere brută) , mii lei 2357.2 1587.5 -769.7
4. Alte venituri din activitatea operațională, mii lei 71.4 526.3 +454.9
5. Cheltuieli de distribuire, mii lei 851.3 771.5 -79.8
6. Cheltuieli administrative, mii lei 383.3 443.8 +60.5
7. Alte cheltuieli din activitatea operațională, mii lei 188.0 701.2 +513.2
8. Rezultatul din activitatea operațională: profit
1006.0 197.3 -808.7
(pierdere), mii lei
9. Rezultatul din alte activități: profit (pierdere), mii lei -1.0 19.5 +20.5
10. Profit (pierdere) până la impozitare, mii lei 1005.0 216.8 -788.2
11. Cheltuieli privind impozitul pe venit, mii lei 83.4 33.8 -49.6
12. Profit net (pierdere netă), mii lei 921.6 183.0 -738.6
Sursa: Elaborat de autor în baza situațiilor financiare pentru anul 2020 (Anexa 2)
Potrivit datelor din tabelul 3.6 se observă o tendință pozitivă de creștere a profitului brut.
Această creștere a fost asigurată, în mare parte, de sporirea veniturilor din vînzări în ritm mai
alert decît costului vînzărilor. Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L.  a înregistrat un profit brut în sumă de 3488,4 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020,
acesta era cu 1555,3 mii lei mai mare.
Analizând dinamica profitul net, se observă o tendință negativă de reducere a acestuia.
Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L.  a înregistrat un profit
net în sumă de 921,6 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020, acesta era cu 738,6 mii lei mai mic.

40
Acestă micșorare a fost datorată în mare parte de majorare a altor venituri din aactivitatea
operațională într-un ritm mai lent ca cheltuielile de administrative și a altor cheltuieli din
activitatea operațională.

CAPITOLUL IV. MANAGEMENTUL FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII

Sistemul de relații financiare

41
 Relațiile financiare sunt relațiile economice dintre subiecții care apar ca urmare a
implementării programelor vizate susținute de fonduri monetare. Subiecții relațiilor financiare
sunt întreprinderile înseși, proprietarii lor, acționarii, precum și furnizorii, investitorii,
cumpărătorii de produse, persoanele fizice, instituțiile financiare și alte contrapartide.
Relațiile financiare ale întreprinderilor după conținutul lor economic sunt grupate în mai
multe direcții și includ mai multe grupuri interdependente. Aceste relații apar în stadiul creării
unei întreprinderi între fondatorii săi. Apoi, în procesul de activitate, acestea se formează și se
dezvoltă între întreprinderi partenere în ceea ce privește producția și vânzarea produselor create.
Acestea sunt relații ale „INVEST EUROPEO” S.R.L. cu alte entități economice cu
diferite forme de proprietate, care apar pentru a primi și a distribui în continuare încasările și a
efectua tranzacții neoperante.
Acestea includ relațiile financiare ale „INVEST EUROPEO” S.R.L. cu contractanți,
cumpărători, furnizori, clienți care sunt asociați cu plata pentru muncă, produse sau servicii. De
asemenea, orice soluții financiare pentru a elimina consecințele încălcărilor sub formă de
amenzi.
Relațiile financiare ale „INVEST EUROPEO” S.R.L. includ relații în cadrul contractelor
de leasing în legătură cu plăți și acceptare, relații între entități comerciale în scopul extinderii
limitelor fondurilor investite, relații privind emiterea de acțiuni suplimentare și alte titluri etc.
În plus, relațiile financiare ale întreprinderilor și indivizi privind circulația valorilor
mobiliare. Un grup special de relații financiare este interacțiunea între întreprinderi și lucrători.
Astfel de relații există în legătură cu utilizarea lor sau cu dobânzile la obligațiuni etc.
În cadrul întreprinderii în sine, procesele financiare sunt în continuă desfășurare pentru a-
și asigura activitatea și desfășurarea activităților economice.
Relațiile financiare ierarhice ale întreprinderilor sunt observate în interacțiunea lor cu
filialele, sucursalele și alte diviziuni structurale.
Relațiile financiare ale întreprinderilor cu statul sunt urmărite cel mai clar în sfera
relațiilor lor cu bugetul și diversele fonduri de stat de la nivel extrabugetar, precum și cu
autoritățile la plata taxelor, impozitelor și plăților obligatorii.
O legătură specială în relațiile financiare ale „INVEST EUROPEO” S.R.L. sunt relațiile
acestora cu instituțiile financiare și de credit (companii de factoring, bănci comerciale etc.).
Relațiile cu sistemul bancar se formează în procesul de stocare a banilor, obținerea de
împrumuturi bancare, plata dobânzii la împrumuturi, cumpărarea sau vânzarea de monedă,
efectuarea de decontări fără numerar etc.

42
 Subiectele relațiilor financiare sub forma organizațiilor de asigurări apar atunci când este
necesar să se asigure proprietatea, riscurile comerciale, anumite categorii de angajați și alte
situații.
Fiecare grup de relații financiare are propriile caracteristici și diferă de altele în ceea ce
privește aplicarea. Cu toate acestea, toate au un caracter bilateral și se desfășoară cu condiția
obligatorie a circulației banilor.
Impunerea fiscală a întreprinderii și alte aspecte ale relațiilor financiare cu statul.
Principiile generale ale impozitării în Republica Moldova, statutul juridic al
contribuabililor, al Serviciului Fiscal de Stat şi al altor participanţi la relaţiile reglementate de
legislaţia fiscală, principiile de determinare a obiectului impunerii, principiile evidenţei
veniturilor şi cheltuielilor deduse, modul şi condiţiile de tragere la răspundere pentru încălcarea
legislaţiei fiscale, precum şi modul de contestare a acţiunilor Serviciului Fiscal de Stat şi ale
persoanelor cu funcţii de răspundere ale acestora sunt reglementate de Codul Fiscal al Republicii
Moldova nr. 1163 din 24.04.1997.
Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din 24.04.199 reglementează relaţiile ce ţin
de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele de stat, stabilind, de
asemenea, principiile generale de determinare şi percepere a impozitelor şi taxelor locale. 
Sistemul fiscal al Republicii Moldova reprezintă totalitatea impozitelor şi taxelor, a
principiilor, formelor şi metodelor de stabilire, modificare şi anulare a acestora, prevăzute de
prezentul cod, precum şi totalitatea măsurilor ce asigură achitarea lor.
Legislaţia fiscală se compune din Codul Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din
24.04.199 şi din alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta.
Impozitarea se efectuează în baza Codului Fiscal al Republicii Moldova nr. 1163 din
24.04.199 şi a altor acte normative adoptate în conformitate cu acesta, publicate în mod oficial, şi
care sînt în vigoare pe perioada stabilită pentru achitarea impozitelor şi taxelor.
În Republica Moldova se percep impozite și taxe generale de stat și locale. Conform
Codului Fiscal, sistemul impozitelor și taxelor generale de stat cuprinde:
 impozitul pe venit;
 taxa pe valoare adăgată;
 accizele;
 impozitul privat;
 taxa vamală;
 taxele percepute în fondul rutier:

43
  impozitul pe avere;
 impozitul unic de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației.
Conform Codului Fiscal, sistemul impozitelor și taxelor locale include :
 impozitul pe bunurile imobiliare;
 impozitul privat;
 taxele pentru resursele naturale;
 taxa pentru amenajarea teritoriului;
 taxa de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale;
 taxa de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei);
 taxa de aplicare a simbolicii locale;
 taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii;
 taxa de piaţă;
 taxa pentru cazare;
 taxa balneară;
 taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele municipale,
orăşeneşti şi săteşti (comunale);
 taxa pentru parcare;
 taxa de la posesorii de cîini;
 taxa pentru parcaj;
 taxa pentru salubrizare;
 taxa pentru dispozitivele publicitare.
Din cele menționate mai sus, entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L calculează și achtită
următoarele impozite și taxe: impozitul pe venit, taxa pe valoare adăgată, taxa vamală, taxa
ecologică, taxa pentru amenjarea teritoriului, taxa pentru amplasarea unităților comerciale și taxa
pentru folosirea drumurilor.
Analiza politicii de preț a întreprinderii.
Preţurile la entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L se stabilesc în funcţie de trei elemente:
costuri, cerere şi concurenţă.
Determinarea preţului pe baza costurilor. Costurile reprezintă un element esenţial al
determinării preţului. Un produs sau un serviciu care ar fi vândut sub costul său ar conduce
întreprinderea la faliment. Pentru întreprinzători este necesar să calculeze costul pentru a verifica

44
dacă se află în situaţia obţinerii de profit de pe urma vânzării produselor sale şi nu în situaţia
acumulării de pierderi.
Determinarea preţului pe baza cererii. Cererea nu se confundă cu cumpărarea şi nici
cu consumul. În sens restrâns, este vorba de o relaţie între cantitatea pe care este dispus să o
cumpere un client (dorinţa sa de cumpărare) şi pe care este capabil să o plătească (puterea sa de
cumpărare), pe de o parte, şi preţul de vânzare al produsului considerat, pe de altă parte. Altfel
spus, cererea este rezultatul confruntării între preţuri şi cantităţi ipotetice. O serie de preţuri
posibile, la un moment dat, pot să fie raportate la cantităţile susceptibile de a fi cumpărate la
diferite niveluri de preţ.
În general, sunt utilizate tehnici inspirate din cercetările de specialitate pentru a determina
un preţ sau o zonă a preţurilor acceptabile de un număr cât mai mare de consumatori. Tehnicile
de stabilirea a preţurilor acceptabile presupun un anumit demers. Se începe prin constituirea unui
eşantion reprezentativ al pieţei noului produs. Fiecare persoană interogată este invitată să indice
paleta de preţ în interiorul căreia se situează preţul produsului studiat.
Determinarea preţului pe baza concurenţei. Atunci când se determină preţurile pe
baza costurilor, se ignoră prezenţa firmelor concurente pe piaţă. Ori, în anumite cazuri,
responsabilii comerciali pot fi constrânşi să ţină seama de concurenţă, ba chiar să-şi alinieze
preţurile produselor lor la preţurile concurenţilor. Sunt practicate trei metode. Fixarea preţului la
nivelul preţului mediu al pieţei. Este vorba de situaţia în care se stabileşte un preţ mediu al pieţei,
în urma unui consens implicit sau explicit.
Odată fixate obiectivele de preţ, entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L. va trebui să ia
decizii în următoarele situaţii: fixarea pentru prima dată a preţului unui produs nou; modificarea
preţului în funcţie de oportunităţile întreprinderii şi de conjunctura generală a pieţei.
Gestiunea riscurilor la întreprindere. Entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L. este o
micro întreprindere și nu gestionează riscurile.
Politica investițională a întreprinderii. Entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L. este o
micro întreprindere și are o politică investițională.
Politica de dividend la întreprindere. „INVEST EUROPEO” S.R.L ca formă
organizatorico-juridică este societate cu răspundere limitată și nu calculează și achită dividende.
Prognozarea și planificarea financiară a întreprinderii, controlul financiar. Entitatea
„INVEST EUROPEO” S.R.L. este o micro întreprindere și planificarea și controlul financiar se
face la nivel primitiv .

45
 CONCLUZII

„INVEST EUROPEO” S.R.L. are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop
lucrativ (comercial). Aceasta are un patrimoniu distinct și răspunde pentru obligațiile sale cu
acest patrimoniu, poate să dobândească și să execute în nume propriu drepturi patrimoniale și
personale nepatrimoniale, să-și asume obligații, poate fi reclamant și pârât în instanța de
judecată, cu sediul mun. Chișinău, str. Iazului 1, ap. 40. După forma sa organizatorico-juridică
Societatea este Societate cu răspundere limitată.
Fondatorul entității „INVEST EUROPEO” S.R.L. este Croitoru Nicolae. „INVEST
EUROPEO” S.R.L. dispune de bilanț autonom și conturi bancare, are ștampilă cu denumirea sa
și imaginea emblemei. „INVEST EUROPEO” S.R.L. a fost constituită pentru o durată
nelimitată, cu drept să înființeze filiale și reprezentanțe în Republica Moldova în conformitate cu
actele legislative în vigoare, iar în străinătate - și în conformitate cu legislația statului străin, dacă
tratatul internațional la care Republica Moldova este parte nu prevede altfel.
Principalul gen de activitate al „INVEST EUROPEO” S.R.L. este comerțul cu ridicata al
mobilei, covoarelor și pardoselilor pentru podea, al mărfurilor de uz casnic neelectrice.
Potrivit datelor din tabelul 1.1 se observă o tendință pozitivă de creștere a profitului brut.
Această creștere a fost asigurată, în mare parte, de sporirea veniturilor din vînzări în ritm mai
alert decît costului vînzărilor. Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L.  a înregistrat un profit brut în sumă de 3488,4 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020,
acesta era cu 1555,3 mii lei mai mare.
Analizând dinamica profitul net, se observă o tendință negativă de reducere a acestuia.
Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L.  a înregistrat un profit
net în sumă de 921,6 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020, acesta era cu 738,6 mii lei mai mic.
Acestă micșorare a fost datorată în mare parte de majorare a altor venituri din activitatea
operațională într-un ritm mai lent ca cheltuielile de administrative și a altor cheltuieli din
activitatea operațională.
„INVEST EUROPEO” S.R.L., este o entitate tip micro, și prezintă rapoarte financiare
prescurtate.
Analizând situația economico-financiară generală se observă o tendință pozitivă de creștere
a profitului brut. Această creștere a fost asigurată, în mare parte, de sporirea veniturilor din
vînzări în ritm mai alert decît costului vînzărilor. Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea
„INVEST EUROPEO” S.R.L.  a înregistrat un profit brut în sumă de 3488,4 mii lei, atunci la
sfîrșitul anului 2020, acesta era cu 1555,3 mii lei mai mare.

46
 Analizând dinamica profitul net, se observă o tendință negativă de reducere a acestuia.
Astfel, dacă la finele anului 2019 entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L.  a înregistrat un profit
net în sumă de 921,6 mii lei, atunci la sfîrșitul anului 2020, acesta era cu 738,6 mii lei mai mic.
Acestă micșorare a fost datorată în mare parte de majorare a altor venituri din aactivitatea
operațională într-un ritm mai lent ca cheltuielile de administrative și a altor cheltuieli din
activitatea operațională.
Privitor la imobilizări se observă că la entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L. valoarea
activelor imobilizate în anul 2020 s-a majorat față de anul 2019 cu 1114,6 mii lei. Această
majorare a fost condiționată de majorarea cu 1115,2 mii lei în anul 2020 a imobilizărilor
corporale și diminuarea cu 0,6 mii lei imobilizărilor corporale. Analizând structura activelor
imobilizate, se observă că în 2020 acestea sunt formate în proporție de 99,88% din imobilizări
coporale și 0,12% din imobilizări necorporale.
La entitatea „INVEST EUROPEO” S.R.L. valoarea activelor circulante în anul 2020 s-a
redus față de anul 2019 cu 152,8 mii lei. Această diminuare a fost condiționată în special de
micșorarea cu 770,5 mii lei în anul 2020 a stocurilor. Analizând structura activelor circulante, se
observă că în 2020 acestea sunt formate în proporție de 62,36% din stocuri și 33,5% din creanțe.
Structura în 2020 este relativ stabile față de anul 2020.
Din calculele efectuate în tabelul 2.4 rezultă că la sfârşitul anului 2020 „INVEST
EUROPEO” S.R.L. dispune de patrimoniul net în sumă totală de 3610,2 mii lei. Totodată, în
dinamică se observă tendinţa pozitivă de creștere a valorii activelor nete, care s-au majorat în
cursul ultimii patru ani cu 3771,5 mii lei ceea ce se apreciază pozitiv.
Din calculele efectuate în tabelul 3.1 rezultă că la „INVEST EUROPEO” S.R.L. în
decursul ultimilor patru ani s-a ivit tendința pozitivă de creștere a coeficienților lichidității. În
particular, lichiditatea curentă care încă de la sfârșitul anului 2017 nu se încadra în intervalul
optim (2-2,5) spre finele anului 2020 s-a majorat până la 1,22. Acest fenomen se explică prin
faptul că ritmul creșterii activelor circulante depășește ritmul creșterii datoriilor curente.
Din cauza majorării sumei mijloacelor bănești și creanțelor în condițiile creșterii
datoriilor curente mai lente s-a majorat și lichiditatea intermediară. Dacă la sfârșitul anului 2017
acest coeficient nu se încadra în intervalul optim (0,7-0,8), atunci în decursul a patru ani
lichiditatea intermediară s-a majorat până la 0,46, apropiindu-se tot mai mult de nivelul optim.
La cel mai scăzut nivel, în comparație cu interval optim (0,2-0,25), se situează
coeficientul lichidității absolute. Este de menționat că acest coeficient nu corespunde cerințelor
atât la sfârșitul anului 2017 (0,00), cât și la sfârșitul anului 2020 (0,05) demonstrând evoluția

47
 negativă în urma majorării mai lente a sumei mijloacelor bănești disponibile în condițiile
creșterii datoriilor curente.
Din calculele efectuate în tabelul 3.2 rezultă că atât la sfârşitul anului 2017, cât şi la
începutul anului 2019 „INVEST EUROPEO” S.R.L. dispune de un fond de rulment net negativ.
Totodată, se constată tendinţa de majorare a indicatorului în cauză în decursul ultimilor doi ani.
Mărimea fondului de rulment net s-a majorat cu 957,5 mii lei la fínele anului 2019 față de
începutul anului și cu 275,1 mii lei la fínele anului 2020 față de începutul anului.
De regulă, în urma desfăşurării activităţii economice eficiente, întreprinderea reuşeşte să
majoreze mărimea reală a fondului de rulment net. Scăderea bruscă a mărimii acestui indicator
sau apariţia valorii negative reflectă situaţia financiară nestabilă a intreprinderii in vederea
capacităţii de plată intr-o perioadă scurtă de timp.
Din calculele efectuate în tabelul 3.4 în anul 2020 putem constata la „INVEST
EUROPEO” S.R.L. o reducere a tuturor indicatorilor de rentabilitate faţă de nivelul anului
precedent.
Astfel, nivelul rentabilităţii veniturilor din vânzări, calculat în baza profitului brut, în anul
2019 a constituit 40,32%, adică la fiecare leu venituri din vânzări „INVEST EUROPEO” S.R.L.
a câştigat 40,32 bani profit brut, dar în anul 2020 numai 23,94 bani, astfel înregistrând o
micşorare de 16,38 puncte procentuale.
De asemenea, rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului din
activitatea operaţională, s-a redus în anul 2020 faţă de anul precedent cu 14,23 puncte
procentuale, iar mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din vânzări s-a redus de la
17,19 bani în anul precedent la 3,27 bani în anul 2020.
La „INVEST EUROPEO” S.R.L., în anul precedent, nivelul rentabilităţii veniturilor din
vânzări (calculat în baza profitului net) a constituit 15,77 %, pe parcursul perioadei de gestiune
nivelul acestui indicator s-a redus cu 13,01 puncte procentuale din cauza pierderilor nete
constatate în anul raportat.
Deci, putem menţiona că, la „INVEST EUROPEO” S.R.L., s-a creat o situaţie
nefavorabilă, care cere o analiză mai detaliată a cauzelor ce au determinat reducerea tuturor
indicatorilor de rentabilitate.
Din datele tabelului de mai sus rezultă că rentabilitatea activelor la „INVEST
EUROPEO” S.R.L. în anul 2020 are o tendinţă de reducere faţă de nivelul anului precedent.
Dacă în anul 2019 rentabilitatea activelor a atins nivelul de 29,95 %, în anul de gestiune, aceasta
s-a redus până la 3,95 % sau cu 26 puncte procentuale.

48
 E de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul 2020 este foarte scăzut, ceea ce
înseamnă că la fiecare leu active „INVEST EUROPEO” S.R.L., în medie obţine numai 3,95 bani
profit până la impozitare. Deci, putem menţiona că „INVEST EUROPEO” S.R.L. utilizează
neeficient activele sale.
Ca momente negative se poate de menționat faptul că entitatea „INVEST EUROPEO”
S.R.L. nu dispune de o politică de personal, inclusiv un regulament intern de activitate.
Deasemenea, fiind o entitate micro aceasta nu dispune de politici bine stabilite ce țin de preș,
investiții, control financiar și alte.

49
ANEXE

50