Ministerul Educaie A republicii moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea Stiine Economice Catedra Administrarea Afacerilor

Raportul
Privind efectuarea practicii de iniiere n specialitate S.R.L. Partenia -Service

Prenumele,Numele studentului:Pasat Liviu Grupa BA1006 Conducatorul practicii: Cutcovschi Valentin

Magistru n economie

Chiinu 2012

Cuprins:

I. Capitolul I:Caracteristica Generala a ntreprinderii

1.1 Conceptul si esena a Societailor cu raspundere limitata.............................................................................................3 1.2 Caracteristica Generala a Partenia -Sevice S.R.L................................................................................................3

II. Capitolul II:Analiza eficienei i eficacitii activitailor firmei

2.1 Analiza economico-financiar a activitailor firme..........................................................................................................................4 2.1.1Indicatorii profitabilitii......................................................................................5 2.1.2 Indicatorii echilibrului financiar........................................................................8 2.1.3 Indicatorii Lichiditii..........................................................................................9 2.1.4 Indicatorii ndatorrii...........................................................................................11 2.1.5 Indicatorii privind structura i rotaia activelor......................................................................................................................14

III.Capitolul III Concurenta,factor Decisiv...............................................................................................................18

Capitolul I:Caracteristica general a ntreprinderii 1.1 Conceptul si esenta a Societatii cu raspundere limitata
Societatea cu rspundere limitat(S.R.L.) reprezint o ntreprindere fondat de persoane juridice i (sau) persoane fizice, care i-au asociat bunurile n scopul desfurrii n comun a unei activiti de antreprenoriat, sub aceeai firm, n baza actului de constituire. SRL este persoan juridic. Tipurile de responsabilitate: Societatea cu rspundere limitat poart rspundere pentru obligaiile asumate cu ntreg patrimoniul ei. Asociaii societii poart rspundere pentru obligaiile ntreprinderii numai n limitele valorii cotelor care le aparin. Numarul maxim de asociati: Societatea cu rspundere limitat poate fi nfiinat i de o singur persoan juridic sau fizic. In societile cu rspundere limitat numrul asociailor nu poate fi mai mare de 50. Documentele de constituire: Pe lng prevederile art. 108 alin 1 din Codul Civil, n mod special la societatea cu rspundere limitat, n actul de constituire, trebuie s se indice, conform art. 146 CC: a. Cuantumul capitalului social (minimum 5400 lei)

b. Valoarea nominal a participrilor Societatea cu rspundere limitat are denumire deplin i poate avea denumire abreviat. Denumirea deplin i cea abreviat trebuie s includ sintagma n limba de stat societate cu rspundere limitat sau abrevierea S.R.L.

1.2 Caracteristica Generala a Partenia-Service S.R.L.

Partenia-Service S.R.L. este o societate care a fost inregistrata la data de 09.10.2003,cu sediul MD-2001,bd. Stefan cel Mare si Sfint 73,ap 324,mun. Chisinau,Republica Moldova. Fondatoarea a Partenia-Service S.R.L. este Brinzan Elena care este si directorul acestei asociatii. La data constituirii societatii,capitalul social constituia 5400 lei.aceasta suma determinind valoarea minima a activelor pe care trebue sa le detina societatea comerciala,care sau format din aporturile fondatorului(Brinzan Elena),exprimate in lei. Socetatea are statut de persoana juridica de drept privat,cu scop lucrativ(comercial). Persoana juridical are un patrimoniu distinct si raspunde pentru obligatiile cu acest patrimoniu,poate sa dobindeasca sis a execute in nume propriu drepturi patrimoniaale si personale nepatrimoniale,sa-si assume obligatii,poate fi reclamata si pirita in instantele de judecata. Aceasta societate a fost creata pentru a desfasura activitati de antreprenoriat ce prevede fabricarea productiei,executarea lucrarilor de prestare a serviciilor,desfasurata in mod independent,din propria initiativa,din numele intreprinderii,din riscul propriu si sub raspunderea sa patrimoniala,de catre organele ei cu scopul de a asigura o sursa permanenta de venituri.

Pentru realizarea acestor sarcini Societatea desfasoara urmatoarele genuri de activitati: 74830 activitatea de secretariat si traducere 74140 Activitatea de consultare pentru afaceri si management Confectionarea si distrugerea stampilelor 52470 comertul cu amanuntul al cartilor,ziarelor si rechizitelor de birou 74840 alte activitati de servicii prestaet itreprinerilor,neincluse in alte categorii.

Traducerea documentelor cu imputernicire notariala se poate realiza in 32 limbi cum ar fi:

Engleza,araba,armeana,bulgara,olandeza,gruzina,spaniola,italiana,latina,macedoniana,germana,norv egiana,portugheza,rominarusa,slovaca etc.

Capitolul II:Analiza eficienei si eficacitii activitailor firmei 2.1 Analiza economico- financiara a activitilor firmei
Analiza financiara consta intr-un ansamblu de instrumente si metode care permite aprecierea situatiei financiare si a performantelor unei intreprinderi.

Scopul analizei financiare, privita ca o activitate, este de stabilire a unui diagnostic asupra situatiei financiare a intreprinderii cand sunt identificate punctele tari si slabe ale gestiunii financiare. Pe baza acestui diagnostic are loc elaborarea unei noi strategii de mentinere si dezvoltare in mediul concurenial. In sens general, finalitatea analizei financiare consta in oferirea de informatii financiare atat celor din interiorul intreprinderii, ct si celor interesati din afara acesteia. Pentru a putea determina la ce treapta se afla ntreprinderea si ce capacitate are este necesar de facut o analiza economico-financiar a activitilor firmei prin prisma unor indicatori economici,ce ne vor demonstra rezultate favorabile sau nefavorabile a acesteia in dinamica. Analiza economico- financiar a ntreprinderii s-a efectuat pe baza Rapoartelor financiare pe 3 ani si anume pe 2008,2009,2010.(Anexa 3,Anexa 4,Anexa 5) Pentru a determina indicatorii avem nevoie de formulele urmatoare: Rata profitului brut =PB/CA*100%, PB - profit brut, CA - cifra de afaceri Rata profitului net =PN/VV*100%, PN profit net, VV venituri din vanzri; Rentabilitatea activelor (r-tea economic) = PPI/ VMA*100%, PPI profit pan la impozitare, VMA - valoarea medie a activelor Rentabilitatea capitalului permanent= PPI/ VMCP*100%, PPI profit pan la impozitare, VMCP valoarea medie a capitalului permanent, capitalul permanent =datorii pe termen lung+capital propriu; rentabilitatea capitalului propriu (r-tea financiar)= PN/VMCP*100%, PN - profit net,VMCP - valoarea medie a capitalului propriu

Rezolvarea relatiilor de calcul a indicatorilor financiari: 1) 2)

3) 4) 5) 6) 7) 8) 9) 10) 11) 12) 13) 14) 15) 16) 17) 18) 19) ( ) = =364,72% =

2.1.1.Indicatorii profitabilitii
Pentru inceput, elaboram un tabel ce va conine datele care le v-om utiliza pentru a putea face o analiza economico-financiar. Tabelul Nr.1 v-a conine informaiile pentru a determina indicatorii profitabilitii Nr Indicatori An.2009 An.2010

1 2 3 4 5 6 7

Profit brut Profit net Venit din vinzari Profit pina la impozitare Val.medie a cap.permanent Val.medie a activelor Val.medie a CP

4218 (8366) 4918 8366

44390 (14542) 49589 14601 9937 5109,5 9937 Putem meniona

ca Cifra de afaceri(CA) este insi venitul din vinzri potrivit faptului ca CA reprezint totalul vnzrilor realizate (facturate) pe parcursul unui exerciiu fiscal. Avind Toate datele si formulele ,avem posibilitatea de a afla indicatorii rentabilitilor luind informaia n ansamblu. Tabelul urmator va conine informaia privind indicatorii rentabilitii in dinamica a 2 ani: Nr. 1 2 3 4 5 Idicatori Rata profitului brut Rata profitului net Rentabilitatea vinzarilor Rentabilitatea activelor Rentabilitatea capitalului permanent 6 Rentabilitatea capitalului propriu 282,06% 86,35% An.2009 84,73% -1,68 85,76% -217,97% 282,06% An.2010 89,41% -29,28 89,51% -228,6% 86,35%

Urmeaza sa analizam in dinamica rata profitului brut,rata profitului net i rentailitatea activelor.

400 300 200 100 0 rata profitului rata profitului rentabilitatea rentabilitatea rentabilitatea rentabilitatea brut net vinzarilor activelor capitalului capitalului -100 permanent propriu -200 -300

2009 2010

Rata profitului brut sau Rentabilitate comerciala caracterizeaz nivelul profitului brut obinut la 1 Leu Vinzri nete. Mrimea lui trebuie sa ramina stabila sau sa creasc in dinamica. Observam ca in 2010 rata profitului brut considerabil s-a marit,in raport cu 2009 cu 4,68%,ceea ce ne demonstreaza ca veniturile in 2009 s-au marit. Rata profitului brut depinde de influenta urmtorilor factori: calitatea serviciilor oferite; costurile serviciilor si preturile de vinzare a lor. Rata profitului net caracterizeaz capacitatea ntreprinderii de a produce profit net din Vinzari si reflecta profitul net obinut in medie pe ntreprindere la 1 leu Vinzari nete. Scaderea nivelului acestui coeficient marturiseste despre gestionarea ineficienta a firmei.

Rentabilitatea activelor este unul dintre indicatorii principali de rentabilitate ai unei companii, si masoara eficienta utilizarii activelor, din punctul de vedere al profitului obtinut. .Daca analizm graficul de mai sus putem depista faptul ca pe parcursul a 2 ani rentabilitatea activelor scade,potrivit faptului ca ntreprinderea a adaptat un mod de gestiune gresit potrivit perioadei respective.

Rentabilitatea capitaului permanent Masoara performana bruta a capitalurilor permanente (capitaluri proprii + datorii pe termen mediu si lung). ). n 2009 avem omajorare de196% fa de 2010 ,vedem o micorare in dinamica ceea ce ar semnifica gestionarea incorecta a capitalului permanent.Aceasta inseamna ca toate creditele pentru investitii au fost facute fara rost deoarece investiile sunt ineficiente.

Rentabilitatea capitalului propriu este cel mai important indicator de msurare a performanelor unei companii. Indicatorul este calculat ca raport intre profitul net obtinut de companie si capitalurile proprii, acestea din urma reprezentand practic contributia acionarilor la finanarea afacerii. Rentabilitatea capitalului propriu poate fi crescuta prin prisma maririi profitului in condiiile pstrarii aceluiai capital propriu sau micsorarea capitalului propriu in conditiile aceluiasi profit net. In cea de-a doua situaie nu este vorba neaparat de micorarea in termeni nominali a capitalului propriu, ci de micorarea ponderii acestuia in activul total.

Ca o concluzie final,n urma efectuarii calculelor putem spune ca ntreprinderea ParteniaServiceeste in continua descretere financiar,demonstrnd in 2009 rezultate destul de favorabile,pe cnd n urmtoriul an s-a stabilit un declin considerabil.A putea argumenta prin faptul c acest fenomen s-a produs n urma apariiei crizei economice n Moldova i a contribuit nemijlocit la scaderea potenialului ntreprinderii.

2.1.2Indicatorii echilibrului financiar

10

n cazul cnd o ntreprindere solicit unele credite de la banc sau mprumuturi de la clieni este necesar de a aprecia capacitatea de plat a ntreprinderii date. Indicatorii ce caracterizeaz strategia ntreprinderii din punct de vedere a capacitii de plat sunt indicatorii lichiditii. n tabelul urmator Tab.3se va conine informaiile pentru aflarea indicatorilor echilibrului financiar:

Nr 1 2 3 4 5 6

Indicatori Total activ Total datorii(DTS+DTL) Mijloace bneti Datorii pe termen scurt Active curente Stocuri de marfuri i materiale

An.2009 3832 6798 1695 6798 2059 348

An.2010 6387 23295 1185 23345 4840 2789

n continuare v-om analiza indicatorii echilibrului financiar pentru a vedea capacitatea ntreprinderii sa i onoreze datoriile.

Rata solvabilitii=TA/TD>1,5,TA-total active,TD-Total datorii Indica posibilitatea acoperirii datoriilor totale cu active totale. n cazul cnd coeficientul < 1, ntreprinderea nu mai poate primi mprumuturi i situaia ei economico-financiar poate fi dezastruoas.

11

rata solvabilitatii
0.6 0.5 0.4 0.3 0.2 0.1 0 2009 2010 rata solvabilitatii

Observm ca rata solvabilitatii in 2009 este de 0,56 ceea ce demonstreaza ca intreprinderea nu are capacitatea de a acoperi datoriile totale din active totale.n 20010 ea constituie 0,27.Deci ntreprinderea nu are destule active pentru a-i onora datoriile totale prin intermediul activlor totale.i ea nu poate primi mprumuturi in continuare.

2.1.3 Indicatorii Lichiditii Lichiditatea absolut acest indicator arat n ce msur ntreprinderea poate s-i achite datoriile pe termen scurt din contul mijloacelor bneti L absolut = mijloace bneti / datorii pe termen scurt -0,2-0,25

12

0.3

0.25

0.2 lichiditatea Absoluta 0.15 ind.min ind. Max 0.1

0.05

0 1 2 3 4

n urma calculelor efectuate s-a depistat ca ntreprinderea are coeficientul lichiditii mai mic dect intervalul optim de 0,2-0,25,ceea ce semnifica faptul ca ntreprinderea nu dispune de mijloace baneti care reprezint activele cele mai lichide ale ntreprinderii ,de a-i onora datoriile pe termen scurt .Acest fapt se poate ntimpla n cazul cnd ntreprinderea nu-i gestioneaza correct mijloacele bneti.

L relativ (de gradul II) =(active curente stocuri de marfuri i materiale) / datorii pe termen scurt < 0,7-1,00 L.relativa reprezint capacitatea ntreprinderii de a transforma activele curente,fara stocuri de marfuri i material n lichiditi pentru a putea acoperi DTS

13

1.2 1 0.8 0.7 0.6

indic.maxim

0.7

lichid.relativa

indic.min

0.4 0.2 0.25 0.087 0 2009 2010

Conform graficului putem liber observa ca coeficientul lichiditii relative a ntreprinderii nu se include in intervalul optim,ci este comparative mult mai mica,ceea ce se apreciaza negative la ntreprindere,deoarece are neajuns de active curente ce ar trebui transformate in lichiditi.

L curent (de gradul III sau coeficientul total de achitare) = total active curente / datorii pe termen scurt < 2,0 - 2,5, Acest indicatori ne arat dac ntreprinderea dispune de suficiente mijloace pentru a-i achita obligaiunile n perioada raportat.n calculul acestui indicator sunt cointeresai de obicei acionari.

3 2.5 2 1.5 1 0.5 0.3 0 2009 0.2 2010 2.5 2 2.5 2

lichid.curenta ind.minim ind.maxim

14

In anul 2009 i 2010 coeficienii este cu mult sub limita ceea ce se apreciaza negative,deoarece ntreprinderea nu dispune de active curente care lear putea transformate n lichiditi pentru a-i putea acoperi DTS,nsa sunt gestionate neeficient. Aceti indicatori ai lichiditii permit de a face concluzii generale privind capacitatea de plat a ntreprinderii i de asemenea permit avantajul c pot fi calculai att de utilizatorii interni ct i exteriori deoarece informaiile sunt furnizate de bilanul contabil.

2.1.4 Indicatorii de ndatorare.

Pentru a putea vedea dac ntreprinderea poate primi credite sau nu,se face o analiza a acestor indicatori.

Pentru a putea calcula ,v-om face un table ce va conine informaiile necesare pentru determinarea acestor indicatori. Nr 1 2 3 4 T Indicatorii Datorii totale(DTL+DTS) Total active Capital propriu Capital permanent(CP+DTL) An.2009 6798 3832 2966 2966 An.2010 23295 6387 16908 16908

coeficientul de ndatorare globala reflecta structura generala a capitalurilor utilizate dupa

provenienta lor (proprii sau atrase):

15

Eu am ales a doua formula de calcul a Cg2 si am urmtoarele date:

2.5 2.29 2

1.5 1.37 1 1 1
Cg2 ind.max

0.5

0 2009

2010

Dupa grafic putem observa ca ntreprinderea nu poate fi creditat ,deoarece capacitatea s-a de ndatorare este saturata i ea nu i v-a putea rambursa creditele acordate de catre creditori in limitele perioadelor stabilite.

GRADUL DE INDATORARE (GI)

Evideniaza limita pana la care societatea ii finaneaza activitatea din alte surse decat cele proprii (credite, datorii la stat si furnizori). Indicatorul este inversul solvabilitatii patrimoniale, suma rezultatelor celor doi indicatori trebuind sa fie 100%. In conditii normale de activitate gradul de indatoare trebuie sa se situeze in jur de 50%. O limita sub 30% indica o rezerva in apelarea la
16

credite si imprumuturi iar peste 80% o dependenta de credite, situatie alarmanta. Formula de calcul: GI = (DT / AT) x 100 DT = datorii totale AT = activ total

400.00% 350.00% 300.00% 250.00% 200.00% 150.00% 100.00% 50.00% 0.00% Grad IND MARJ.NORM 2009 177.40% 50% 2010 364.72% 50%

Grad IND

MARJ.NORM

Conform graficului putem observa faptul ca gradul de ndatorare a ntreprinderii depaseste cu mult 50%,ceea ce reprezinta o limita critica.Aceasta nu i d posibilitatea ntreprinderii s activeze n mod normal i stabil pe piaa .Cu ct rata este mai mare,cu att securitatea financiara a firmei este mai mica.

Coeficientul independenei financiare Aprecierea stabilitaii financiare a ntreprinderii si structurii resurselor de mijloace se calculeaz pe baza urmtorilor indicatori: Coeficientul autonomiei (nzestrrii cu surse proprii) reflect aportul capitalului proriu la finanarea tuturor elementelor patrimoniale ale firmei ntreprinderea din punct de vedere a

17

independentei fata de terti. Coeficientul in cauza reflecta ponderea patrimoniului format pe seama mijloacelor proprii in suma totala a activelor ntreprinderii. Coeficientul autonomiei=CP/TA,CP-capital proriu,TA-Total activ

3% 3% 3%

2%

2%
rata autonomiei financiare

1%

1%

1%

0% 2009 2010

Conform calculelor facute i analizarea graficului observam ca rata autonomiei financiare oscileaz intre 1%-3%,n sistemul bancar national,pentru apreciere,nivelul recomandat este de 50%.n cazurile noastre acestea deviaza cu mult de la norma,ceea ce semnifica ca patrimonial intreprinderii format pe surse proprii detine o cota mult mai mica in suma totala a intreprinderii,decit nivelul recomandat.

2.1.5Indicatorii privind structura i rotaia activelor

Rata activelor curente=AC/TA*100% Anul 2009 Active curente 2059 Total active 3832 Rata activelor curente 53,75%

18

2010

4840

6387

75,775

Concluzii: Din datele existente n tebel se observa ca rata activelor curente pentru anul 2009 este mai mica faa de anul 2010 cu 22,02%.Aceasta crestere in 2010 se datoreza faptului ca au crescut activele curente. Rata creanelor=CC/TA*100% Anul 2009 2010 Creante comerciale 16 792 Total active 3832 6387 Rata creantelor 0,41% 12,4%

Concluzie: Rata creanelor ne demonstreaza ponderea creanelor in totalul activelor.Conform calculelor efectuate abservam ca n anul 2010 s-a depistat a fi o crestere a ponderii cu 12% din cauza maririi creanelor comerciale..Aceasta ,la rindul su are un effect negativ asupra desfaurarii activitii ntreprinderii,deoarece demonstreaza faptul ca ntreprinderea are lipsuri de mijloace bneti n cadrul companiei. Rata stocurilor=SMM/TA*100% Anul Stocuri de marfuri si materiale 2009 2010 348 2789 3832 6387 9,08% 43,66% Total active Rata stocurilor

Conluzie: n urma calculelor efectuate observam ca rata stocurilor in 2010 este mai mare dect n anul precedent,aceasta se datoreaza faptului ca in 2010 stocurile s-au majorat considerabil ,pe cnd total

19

activul s-a majorat ntr-un raport mai mic. Rata SMM arata care este ponderea SMM la ntreprindere.Cu ct rata este mai mare,cu att efectul este mai negativ,deoarece se rein stocurile la ntreprindere,n urma acestuia marfa nu se realizeaza i ca efect negativ se rasfringe asupra veniturilor din vinzari si insi a profitului net.

Numarul de rotaii ale activelor curente=VV/AC,VV-venit din Vinzari,AC-active curente Anul 2009 2010 Venit din vinzari 4918 49589 Active curente 2059 4840 Numarul de rotatii 2,38 10,24

Viteza de rotaie=360/Numarul de rotaie Viteza de rotaie a activelor curente este un indicator semnificativ ce caracterizeaz eficiena cu care sunt folosite activele circulante ale ntreprinderii. Ani 2009 2010 Viteza de rotatie 151,26 35,15

n concluzie ,conform tabelelor ,putem meniona faptul ca cu ct numarul de rotaie este mai mic ,cu att viteza de rotaie va fi mai accelerate.Cile de accelerare a vitezei de rotaie trebuie s fie urmrite i cutate n fiecare faza a procesului de exploatare .Creterea nivelului calitativ a valorilor fizici a acestora.n general, viteza de rotaie a activelor circulante influeneaz cei mai importani indicatori de performanai ntreprinderii. Orice accelerarea vitezei de rotaie va determina o evoluie favorabil a acestor indicatori, dup cum orice ncetinire va avea efecte negative asupra lor.n cazul nostru viteza de rotaie deviaza de la an la an,inregistrnd att accelerare ct i ncetinire. Concluzie final: ntreprinderea S.R.L.Partenia-Service are o situaie nefavorabila,nsa n urma calculrii tuturor indicatorilor,s-a depistat ca compania merge spre scadere,ci nu spre o dezvoltare continua.Acest

20

fapt se datoreaza faptului ca din anul 2008 asupra Republicii Moldova s-a rsfrins aspra criza economica,care nemijlocit influieneaz negativ asupra eficienei i eficacitii acesteia. Cursul valutar supraestimat denot amploarea i profunzimea dezechilibrelor structurale din economia moldoveneasc.

2.2Analiza managementului ntreprinderii 2.2.1Funciile managementului ntreprinderii

Managementul reprezinta activitatea orientat n vederea atingerii obiectivului organizaional prin intermediul derulrii procesului de management,adica a funciilor manageriale. Anume n dependen de gradul de ndeplinire a funciilor manageriale determina starea att a managementului ct i a activitii ntreprinderii luat n ansamblu. Funciile managementului reprezint gruprile omogene n care este mparit ntreaga activitate de conducere.Evideniem urmatoarele patru princiale funcii de conducere: -Planificarea managerial; -Organizarea ; -Motivarea manageriala; -Controlul managerial;

2.2.2Funciunile ntreprinderii
Funciunea reprezint ansamblul activitilor orientate spre realizarea unor obiective derivate,rezultate din obiectivele generale ale ntreprinderii.Se pot defini 5 funciuni de baz: de cerecetare-dezvoltare comercial de producie financiar-contabil

21

de personal Funciunea de cercetare-dezvoltare cuprinde activitile prin care se studiaz,se concepe,se

elaboreaza i se realizeaz viitorul organizatoric al firmei.

Funciunea comercial cuprinde ansamblul activitilor viznd aprovizionarea tehnicomateriala,desfacerea produselor,comerul exterior i cooperarea economic internaional,fiind grupate n trei domenii: -marketing -aprovizionare -desfacere n cadrul firmei Partenia-Service s-a depistat a fi o lips de un marketing bine organizat.Adic,n cadrul ntreprinderii nu s-a dezvoltat o secie de marketing pentru cercetarea pieii,etc.Aceasta s-a demonstrat a fi una din cauzele micorrii avantajului economic din cadrul firemei. Funciunea Financiar-contabil cuprinde activiti privind folosirea mijloacelor financiare necesare n procesul economic i de urmrire a rezultatelor obinute de ntreprindere. Evidena contabil-financiar este nregistrarea i raportarea activelor,pasivelor,veniturilor i cheltuielelor ntreprinderii. Evidena fiscal cuprinde activitile de stabilire corect a impoziteor n concordan cu legile fiscale.Organizarea intern a evidenei contabile se face pentru a asigura securitatea activelor,asigurarea calitii,fiabilitii datelor contabile,asigurarea eficienei aoperaionale,asigurarea aderenei la politica managerial.n cadrul ntreprinderii ,evidena contabil se duce prin intermediul programului contabil 1-C.Evidena la fel,se face conform Standartelor Naionale de Contabilitate(SNC).

22

Capitolul III Tema:Concurentza, factor Decisiv

n societatea contemporan, concurenta este un factor esenial pentru supravieuirea firmelor, avand in vedere faptul ca acestea ii desfasoara activitatea intr-un mediu concurenial. Astfel, fundamentarea aciunilor firmei trebuie sa porneasca de la urmatoarele premise: firma sa fie orientata in permanen catre clieni si catre pia. ntreaga activitate i intreg personalul trebuie sa fie cconcentrare in directia satisfacerii cererilor clienilor actuali i a celor poteniali. Daca firma nu va ine cont de aceste cerine, va avea de suferit, atat pe termen scurt, dar mai ales pe termen mediu si lung. In cadrul pietei opereaza doua mari categorii de agenti economici: vanzatori si cumparatori. In cadrul economiei de piata, confruntarea specifica dintre agentii economici vanzatori pentru a atrage de partea lor cumparatorii, poarta numele de concurenta. Concurenta reprezinta deci o confruntare in cadrul pietei intre ofertanti (vanzatori) care desfac pe piata bunuri economice ca satisfac aceleasi nevoi sau nevoi asemanatoare.

23

In cadrul unui sistem economic concurential, fiecare agent economic isi urmareste pe piata propriile interese, are libertatea de a produce si de a vinde acele bunuri care ii pot aduce un profit maxim ( cu exceptia bunurilor interzise de lege.: armament, droguri, etc), in conditiile pe care le considera cele mai favorabile.

Concurenta semnifica sau se manifesta ca o rivalitate intre participantii la actul de vanzare- cumparare, firmele rivale numindu-se firme concurente.

In cadrul luptei de concurenta, agentii economici utilizeaza o multitudine de instrumente si mijloace, care se pot grupa in doua mari categorii: instrumente economice si instrumente extraeconomice.

1.

Instrumentele economice folosite de agentii economici in lupta de concurenta: reducerea

consturilor de productie sub cele ale concurentei, reducererea pretului de vanzare, cresterea calitatii bunurilor si serviciilor, acordarea de diferite facilitati cumparatorului. 2. Instrumente extraeconomice folosite de firmele concurente: furnizarea de informatii pentru toti

cumparatorii, sponsorizarea unor actiuni sociale de interes local sau national, presiuni morale (in caz de criza, razboi etc)

In functie de instrumentele si regulile folosite in cadrul luptei de concurenta, aceasta poate fi : concurenta loiala si concurenta neloiala.

a) Concurenta loiala reprezinta acea modalitate de desfasurarae a concurentei, care presupune utilizarea mijloacelor sau instrumentelor economice. b) Concurenta neloiala reprezinta acel mode de desfasurare a concurentei, prin utilizarea mijloacelor sau instrumentelor extraeconomice. Pentru economia moderna, pietele perfect concurentiale reprezinta idealul: foarte mult dorite, dar foarte greu de gasit. Multe piete sunt dominate de grupuri restrnse a ntreprinderi care influenteaza pretul. Piata contemporana se caracterizeaza prin asa-numita concurenta imperfecta, care, conform definirii ei de catre Joan Robinson, este o combinatie "reiesita din mbinarea caracterelor celor doua situatii pe piata, concurenta si monopol. Dupa Fr.Perroux, "pietele acestui sfrsit de secol sunt

24

foarte impure si foarte imperfecte, indiferent ca sunt piete de marfuri, de servicii sau de capitaluri. Ele comporta combinatiile cele mai variate de monopoluri si de monopsonuri, de oligopoluri si de oligopsonuri, de concurente eterogene, de concurenta imperfecta, nsotita de cheltuieli de vnzare. Ceva mai mult, toate aceste forme monopoliste sunt influentate de catre puterile publice, n cazul unei economii mixte n care sectoarele publice si sectoarele particulare se combina si se influenteaza reciproc4. Concurenta imperfecta desemneaza o situatie de piata cnd agentii economici, ofertanti sau cumparatori sunt capabili prin actiunile lor sa influenteze pretul produselor. n cazul ei, una sau mai multe premise ale concurentei perfecte sunt ncalcate. Astfel, numarul de participanti la actele de vnzare-cumparare, (vnzatori sau cumparatori) este variabil (mare, mic, unul), se manifesta diferentierea reala sau imaginara a produsului, sunt conditii pentru ca unii agenti economici sa exercite un control efectiv asupra preturilor, piata nu este transparenta, sunt dificultati la intrarea n piata, se manifesta rivalitati ntre vnzatori, ntre cumparatori, ntre vnzatori si cumparatori etc. Pentru P. Samuelson lumea reala, n cea mai mare parte, trebuie clasificata drept "concurenta imperfecta", caci "era nu este nici perfect competitiva, nici perfect monopolista. Concurenta imperfecta caracterizeaza acele domenii n care ofertantii si n unele cazuri chiar si cumparatorii, detin, ntr-o oarecare masura, controlul asupra preturilor bunurilor. Nu este vorba de controlul absolut exercitat de o firma. n plus, libertatea firmei de stabilire a pretului difera de la o ramura la alta. Concurenta imperfecta nu exclude rivalitatea de pe piata. Concurentii se lupta pentru a-si mari cotele de piata. Rivalitatea se manifesta n diverse moduri ncepnd cu actiuni publicitare pentru a atrage cumparatorii si modifica curba cererii, pna la mbunatatirea calitatii bunurilor oferite. ntr-o economie moderna analiza structurii pietei sub aspectul numarului si cotei de piata a principalilor ofertanti, pune n evidenta diverse "specii" de concurenta imperfecta. Cele mai reprezentative forme de piata, pornind de la situatiile cererii si ofertei n raport cu numarul de agenti economici, le-a prezentat economistul german Stackelberg, ntr-un tabel cu dubla intrare (tab. ) Structura pietelor n raport cu numarul agentilor economici participanti
25

Oferta Numarul mare Cererea Numarul mare Concurenta perfecta Numarul mic Unicitate Oligopson Monopson Oligopol Monopol Numarul mic Unicitate

Oligopol bilateral Monopol-oligopol Monopson-oligopol Monopol-bilateral

n perioada postbelica, clasificarea formelor de concurenta elaborata de Stackelberg a fost modificata de J. Marshal, care a formulat ipoteza cererii si ofertei dispersate, dar imperfect mobile. La rndul sau, Erich Schneider a clasificat concurenta n omogena, eterogena, monopolista, oligopolista, polipolista, atomista, libera etc. n felul acesta, terminologia utilizata de catre literatura economica s-a mbogatit cu o seama de reprezentari si notiuni care, printr-o descriere mai fidela, permit o ntelegere mai buna a pietei concurentiale. n aceasta conceptie, monopolul este o situatie pe piata imperfecta concretizata prin aceea ca o marfa este vnduta de o singura firma, respectiv prin controlul exercitat de un ofertant al unui bun economic pentru care nu exista nlocuitor. Atunci cnd este vorba de monopolul cumparatorului, el este numit monopson. La rndul sau, oligopolul reprezinta situatia de piata n care oferta unui bun apartine unui numar mic de firme a caror activitate si politica sunt determinate dereactiile asteptate ale uneia fata de alta. Firmele se afla n interdependenta reciproca. Cnd exista un numar mic de cumparatori pentru un bun, situatia de piata se denumeste oligopson sau oligopolul cererii. Piata cu concurenta monopolistica, care nu apare n tabelul lui Stackelberg, este un tip de piata care, prin elementele pe care le contine, se "nrudeste" cu doua forme opuse de piata - concurenta si monopolul. Ea se caracterizeaza prin diferentierea produsului si existenta unui numar mare de vnzatori. n raport cu piata cu concurenta pura si perfecta, piata cu concurenta imperfecta se distinge prin mai multe trasaturi:

26

1. - existenta unui numar restrns de firme producatoare sau cumparatoare, care asigura o cantitate mare, respectiv ntreaga cantitate a ofertei sau cererii unui produs, n virtutea carei situatii impune pretul sau l influenteaza n mod hotartor; 2. - produsele sunt diferentiate prin caracteristici intrinseci sau extrinseci. Diferentierea produselor face parte din politica producatorilor care, n acest fel, detin, cel putin provizoriu, un fel de monopol; 3.- se manifesta bariere de intrare de natura tehnologica, comerciala, economica, financiara sau legislativa. Marile firme existente n ramura produc bunul cu costuri reduse datorita avantajului pe care l reprezinta economia de scara si stocul de cunostinte rezultat din propria activitate de inovare; 4.- piata este mai mult opaca dect transparenta. Agentii sunt incomplet informati. Riscul si incertitudinea afecteaza deciziile agentilor economici n domeniul cererii si al ofertei; 5. - factorii de productie se caracterizeaza printr-o rigiditate mai mare sau mai mica, ceea ce contravine fluiditatii cererii si ofertei de bunuri economice. Diverselor situatii de piata cu concurenta imperfecta le este comuna o caracteristica deosebita: pretul nu mai este determinat de un "crainic" al pietei. Firma are posibilitatea de a fixa sau influenta substantial fixarea pretului si a cantitatilor. In concluzie putem spune ca concurentza este un factor decisiv in prosperarea intreprinderii,si cu cit ea este mai loiala cu atit sansele la supravietuire si la prosperare este mai inalt. Insa cum putem observa in urma cercetarilor de mai sus putem spune ca concurentza ridicata in cadrul acestei sferi de prestare a serviciilor a actionat negativ ceea ce a condus la scaderea veniturilor intreprinderii pe anul 2010. Pentru a solutiana aceasta problema si a fi in pas cu cerintele consumatorilor intreprinderea ar avea nevoie de implimentare a sferei de marketing. Acest departament ar trebiui sasi indeplineasca funtia la nivel si anume colectivul de specialiti care lucreaza in departamentul de marketing al firmei trebuie s fie coordonat de o persoana care i va asuma responsabilitatea aciunilor desfaurate. Firma i desfasoara activitatea intr-un mediu complex si dinamic. Pentru a se putea adapta cat mai bine la mediul sau extern, firma trebuie sa-l cunoasca si sa-l cuantifice foarte exact. Organizarea activitatii de marketing a firmei va porni de la aceasta necesitate

27

2 P. Samuelson, W. Nordhaus, Economie politica, Ed. Teora, Bucuresti, 2000, p. 188. 3 J. Robinson, Economics of Imperfect Competition, London, Mac Millan, 1933, p.3. 4 Franois Perroux, Tehnicile cantitative ale planificarii, Ed. Academiei, Bucuresti, 1969, p.14. 5 P. A. Samuelson, Economics, Ed. a X-a, 1976, p. 483. 6 Aurel Iancu, Tratat de economie, vol. 3, Ed. Expert, Bucuresti, 1992, p. 52-53

Literatura utilizat:
Legi:
28

Legea Nr.845 cu privire la antreprenoriat i ntreprinderi,din 03.01.1992,publicat pe 28.02.1994

n Monitorul parlamentului nr.2 Legea cu privire la publicitate ,Nr.1227-XIII din 27.06.97 ,Monitorul Oficial al R.Moldova

nr.67-68/555 din 16.10.1997 Codul Muncii,nr.156 XV din 28.03.2003

Manuale i reviste:
Revista Economica,nr.6(70),An 2009 Monitorul Oficial al Republicii Moldova Management i Marketing Certan Simion Managementul afacerilor Cheia SuccesuluiODIMM, Ghid pentru antreprenorii ncepatori,Ministerul Economiei,Chisinau 2011 Gabriel Petru Luca, Nicolai Olariu Dosoftei Elemente de ordin financiar Iai 1994

Internet
Business Portal//www.business.portal.md www. Business.md www.mf.gov.md www.eafacere.md www.pafacere.ro http://ro.wikipedia.org www.artizanafashion.md

29