Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Departamentul „Contabilitate şi Informatică Economică”

PROIECTUL DE SPECIALITATE
privind efectuarea practicii de iniţiere în specialitate la
” Dulcinella S.R.L. „
Contabilitatea materialelor

Prenumele, numele studentului Cebotari Ana

Grupa CON 1601

Conducător ştiinţific

Prenumele, numele Victoria Lisnic

Chişinău-2017

1
 Cuprins

Introducere………………………………………………………………….. 3

Capitolul I. Abordări teoretice privin organizarea contabilităţii

1.1 Notiuni generale privind contabilitatea materialelor………………….…5

1.2 Modul de recunoastere

(a evenimentelor patrimoniale) a materialelor………………………………9

Capitolul II. Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii

2.1 Documentarea operatiunilor economice si inregistrarea

acestora in contabilitatea entitatii……………………………………...….…14

2.2 Modul de efectuare a inventarierei si

contabilitatea rezultatelor acesteia .................................................................25

Încheiere……………………………………………………….……….……29

Bibliografie…………………………………………………………….…….30

Anexe…………………………………………………………………...……31

2
 Introducere

Dulcinella S.R.L- Cu noi, momentele tale fericite sunt mai dulci !

Direcţia de activitate a companiei ţine de realizarea şi comercializarea produselor

de cofetărie şi panificaţie: torturi, prăjituri, colaci, plăcinte, învârtite, rulade,
biscuiţi, pîine caldă.

Prin urmare, scopul major al întreprinderii constă în obţinerea realizărilor

deosebite şi succes economic în domeniu, iar obiectivele prioritare denotă tendinţa
dezvoltării continue a companiei :

1. Apropierea faţă de client. Ne servim clienţii şi în totdeauna ţinem cont de opinia

lor.
2. Calitatea. Vizăm o calitate exemplară atît pentru produse, cît şi pentru servicii.
3. Majorarea profitului pe termen lung.
4. Supremaţia pe piaţă. Să ne dezvoltăm prin furnizarea în mod continuu de
produse, servicii, soluţii utile şi semnificative pe pieţele pe care deja le deservim.
5. Îmbunătăţirea şi lărgirea canalelor de distribuţie. Extinderea localurilor în care
se distribuie produsele Dulcinella.
6. Management eficient. Punem accentul pe responsabilitatea individuală a
angajaţilor şi conducem prin management bazat pe obiective.
7. Fidelitatea clientului. Succesul nostru continuu depinde de creşterea fidelităţii
clienţilor noştri.
8. Concurenţa. Convingem printr-o concurenţă loială.

Denumirea companiei Dulcinella S.R.L.

Adresa str. Albisoara 68

Oras/Sat mun. Chisinau

Tara Moldova

Telefon 373-22-295859

Website http://www.dulcinella.md

3
 SOCIETATEA COMERCIALĂ DULCINELLA S.R.L.
Denumirea Scurta: SC DULCINELLA SRL

Denumirea Lunga: Societatea Comercială DULCINELLA S.R.L.

Data inregistraii: 2005-07-07

Cod Fiscal (IDNO): 1005600032915

Forma Juridica: Societate cu răspundere limitată

Statutul: Activa

Adresa:
Municipiu/Raion: m. Chişinău

Oras/Sat: or. Chişinău

Adresa Lunga: mun. Chişinău, sec. Rîşcani, str. Albişoara, 68

Lista Conducatorilor si Fondatorilor:

List Conducatorilor: GÂRLEA RADOMIR

List Fondatorilor: POJOGA FIODOR, POJOGA NICOLAE

Lista de Activitati Licentiate:

Nu exista!

Lista de Activitati Nelicentiate:

Fabricarea pîinii şi a produselor de patiserie proaspete

Fabricarea pesmeţilor şi biscuiţilor, a pişcoturilor cu termen de păstrare de lunga durată

Comerţul cu amănuntul al produselor din tutun

Comerţul cu amănuntul al produselor alimentare în magazine specializate

Comerţul cu amănuntul al băuturilor alcoolice şi altor băuturi

Despre Informatie:
Datele despre companie sunt de pe date.gov.md din data de 14.08.2015.

4
Capitolul I. Abordări teoretice privin organizarea contabilităţii

1.1 Notiuni generale privind contabilitatea materialelor

Active circulante – denumite şi active curente, valori circulante, bunuri mobile sau
mijloace circulante, cuprind valorile economice sub forma stocurilor, creanţelor,
investiţiilor financiare şi disponibilităţilor băneşti.
Activele circulante sunt o parte a activului economic, care se caracterizează prin
transformarea permanentă ale formelor funcţionale prin consumarea lor într-un
singur ciclu de exploatare şi transmiterea valorii integrale asupra producţiei în care
se încorporează.
Stocurile- active circulante care include categoriile de bunuri material regasite

1) destinate pentru a fi vîndute pe parcursul desfăşurării normale a activităţii;

2) în curs de execuţie în procesul desfăşurării normale a activităţii; sau

3) sub formă de materii prime, materiale de bază şi alte materiale consumabile,

care urmează a fi folosite în procesul de producţie, pentru prestarea serviciilor
şi/sau în alte scopuri gospodăreşti.

Cost de intrare - totalitatea costurilor aferente achiziţiei, prelucrării (conversiei) şi

aducerii stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie.

Valoare realizabilă netă - preţul de vînzare estimat al stocurilor diminuat cu

costurile estimate pentru finalizare (completare) şi costurile estimate de vînzare.

Valoare justă - suma cu care ar putea fi schimbat benevol un activ sau decontată o
datorie în cadrul unei tranzacţii desfăşurate în condiţii normale între părţi
interesate, independente şi bine informate.

Stocurile includ:

1) materiile prime şi materialele de bază - bunuri care participă direct la fabricarea

produselor şi se regăsesc în produsul finit integral sau parţial, fie în starea lor
iniţială, fie transformată;

2) materialele consumabile - bunuri care participă sau contribuie la procesul de

producţie şi/sau de prestări servicii fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit (de
exemplu, materiale auxiliare, combustibil, materiale pentru ambalat, piese de
schimb, anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport);

3) obiectele de mică valoare şi scurtă durată - bunuri valoarea unitară a cărora nu

depăşeşte plafonul stabilit de legislaţie sau pragul de semnificaţie prevăzut în
politicile contabile, indiferent de durata de serviciu sau cu o durată de serviciu nu
5
mai mare de un an, indiferent de valoarea unitară (de exemplu, instrumente şi
dispozitive cu destinaţie generală şi specială, utilaj de schimb, ambalaj tehnologic,
inventar de producţie, îmbrăcăminte şi încălţăminte specială, dispozitive de
protecţie, lenjerie, construcţii şi dispozitive provizorii, inventar sportiv şi turistic şi
alte obiecte similare);

4) producţia în curs de execuţie - bunuri care nu au trecut toate stadiile de

prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, precum şi produsele nesupuse
probelor tehnice şi recepţiei sau necompletate în întregime, precum şi costurile
aferente serviciilor şi lucrărilor în curs de execuţie;

5) produsele - bunuri fabricate în cadrul entităţii care includ:

a) semifabricatele - bunuri al căror proces de producţie a fost finalizat într-o secţie

(fază de fabricaţie) şi care sînt supuse în continuare prelucrării în altă secţie (fază
de fabricaţie) sau se livrează cumpărătorilor;

b) produsele finite - bunuri care au parcurs în întregime stadiile procesului de

producţie şi nu necesită prelucrări ulterioare în cadrul entităţii, au fost supuse
probelor tehnice şi recepţiei, sînt integral completate şi pot fi depozitate în vederea
vînzării sau livrate direct cumpărătorilor;

c) produsele secundare - bunuri care se obţin în procesul de producţie concomitent

cu produsele principale şi au o importanţă secundară şi valoare nesemnificativă
faţă de acestea;

6) mărfurile - bunuri procurate de entitate în vederea revînzării

sau produse transmise spre vînzare magazinelor proprii. În categoria mărfurilor, de
asemenea, se includ clădirile, terenurile şi alte bunuri imobiliare deţinute pentru
vînzare;

7) ambalajele - bunuri care includ ambalajele de o singură folosinţă sau

refolosibile, achiziţionate sau fabricate, destinate ambalării produselor (mărfurilor)
şi/sau altor bunuri.

În categoria stocurilor entităţii, de asemenea, se cuprind:

1) activele cu ciclul lung de producţie, destinate vînzării (de exemplu, complexe de

locuinţe, produse vinicole aflate în proces de maturare);

2) bunurile de natura stocurilor care se află temporar la terţi, din diferite cauze sau
în anumite scopuri (de exemplu, bunuri transmise în custodie, comision, pentru
prelucrare).

6
 Clasificarea stocurilor:
După apartenenţa la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:
· stocuri aflate în gestiunea unităţii patrimoniale şi ce fac parte din patrimoniul
propriu; se găsesc depozitate fie în spaţiile proprii, fie se afla la terţi în custodie,
consignaţie sau pentru prelucrare;
· stocuri aflate în gestiunea unităţii patrimoniale dar ce nu fac parte din
patrimoniul propriu; sunt reprezentate de stocurile primite pentru prelucrare în
consignaţie sau în custodia unităţii şi ele sunt contabilizate cu ajutorul conturilor
extrabilanţiere (extrapatrimoniale) – clasa 8;

În funcţie de provenienţa lor:

· stocuri obţinute ca urmare a procesului de aprovizionare;
· stocuri obţinute din producţie proprie;

Din punct de vedere contabil şi financiar:

· stocul de natură fizică a bunului sau a serviciului, potrivit cărui clasificarea
stocurilor se face fie pe categorii, pe grupe, subgrupe, fie pe clase în aşa fel încât
înăuntrul unei astfel de diviziuni să figureze stocuri în însuşiri comune;
· stocuri clasificate după ordinea cronologică, după succesiunea derulării lor în
cadrul ciclului de exploatare. Aceasta clasificare se face pe baza principiului
grupării, omogenizării şi generalizării prin conturi;
Din punct de vedere financiar:
Din acest punct de vedere, stocurile reprezintă alocări de capital ce nu poate
fi recuperat până când aceste stocuri nu parcurg întregul ciclu de exploatare şi sunt
valorificate prin vânzarea şi încasarea produselor, lucrărilor şi serviciilor realizate
de unitate.
· stoc necesar (util): asigură desfăşurarea continuă şi ritmică a ciclului de
exploatare.Există două noţinui de stoc util:
1. stoc normal optim sau ideal ce asigură nivelul de rentabilitate optimă;
2. stoc util efectiv, respectiv minimul de stoc necesar la funcţionarea unităţii;
· stoc de siguranţă (securitate): se constituie pentru a preîntâmpina lipsa de
regularitate în aprovizionarea unităţii;
· stoc de speculaţie, constituit în condiţiile unor surplusuri de trezorerie sau
profitând de ocaziile favorabile de cumpărare;
· stocul zero, ce presupune că procesul de exploatare se desfăşoară fără stocuri,
sau cu stocuri mici;
Pentru o mai bună gestiune a stocurilor trebuie să amintim câteva probleme
ce trebuie rezolvate în mod curent şi de o manieră unitară:
· natura bunurilor trebuie să fie identificată cu precizie;
· bunurile să fie clasificate după destinaţia lor;
· intrarea in stoc să fie înregistrată în momentul transferului de proprietate;
· evaluarea intrărilor şi ieşirilor de bunuri în şi din stoc să fie definită cu exactitate
şi să rămână invariabilă.

7
 Materiale (211) cuprind: materia prima si materiale de baza; semifabricate
cumparate; combustibil; ambalaje;piese de schimb; materiale cu destinatie
agricola; alte materiale

Conform dicţionarului economic materialele pot fi definite in materii prime si

materiale consumabile.
1.Materiile prime sunt reprezentate prin bunuri ,care
p a r t i c i p ă d i r e c t l a f a b r i c a r e a p r o d u s e l o r si se regăsesc în
produsul finit integral sau parţial, în starea iniţială sau transformată.
2. Materialele consumabile cuprind două
structuri:
- materiale consumabile (furniturile) reprezintă bunurile care participă sau ajut
a indirect procesulde exploatare fără a se regăsi de regulă în produsul
rezultat sub forma de materiale auxiliare,combustibili, piese de schimb,
seminţe, furaje, etc.
- materiale de natura obiectelor de inventar, cuprind bunuri de mică valoare sa
u de scurtă duratădestinate utilizării repetate în mai multe cicluri de
fabricaţie

Clasificarea materialelor:

2111 Materii prime şi materiale de bază

2112 Materiale auxiliare

2113 Piese de schimb

2114 Combustibil

2115 Ambalaje

2116 Anvelope şi acumulatoare procurate separat de mijloacele de transport

2117 Materiale cu destinaţia agricolă

2118 Materiale transmise temporar terţilor

2119 Alte materiale

8
1.2 Modul de recunoastere (a evenimentelor patrimoniale) a materialelor

Stocurile se recunosc ca active circulante la respectarea simultană a următoarelor

condiţii:

1) sînt controlate de entitate, adică se află în proprietatea acesteia;

2) există probabilitatea obţinerii de către entitate a beneficiilor economice viitoare

din utilizarea stocurilor;

3) sînt destinate utilizării în ciclul normal de producţie/prestări servicii sau vor fi

vîndute în termen de 12 luni; şi

4) costul de intrare poate fi determinat în mod credibil.

În cazul nerespectării condiţiilor prezentate în pct.11 din prezentul standard,

activele procurate sînt recunoscute ca cheltuieli curente, active imobilizate sau
reflectate în conturi extrabilanţiere.

Evaluarea initiala:

Stocurile recunoscute iniţial se evaluează la cost de intrare care se determină în

funcţie de sursa de provenienţă a stocurilor cum ar fi: achiziţionarea, fabricarea,
intrarea ca aport în natură la capitalul social, primirea cu titlu gratuit,
ieşirea/reparaţia activelor imobilizate şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată,
înregistrarea deşeurilor recuperabile, transferare din active imobilizate etc.

În costul de intrare a stocurilor nu se includ:

1) pierderile de materiale, costurile cu personalul şi/sau alte costuri de producţie

suportate peste limitele normelor şi normativelor admise;

2) costurile de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri sînt

necesare în procesul de achiziţionare şi/sau de producţie;

3) cheltuielile administrative;

4) cheltuielile de distribuire;

5) alte costuri care nu sînt legate direct de intrarea stocurilor.

Costurile de intrare a stocurilor achiziţionate cuprinde valoarea de cumpărare şi

costurile direct atribuibile intrării (de exemplu, costurile de transportare-
aprovizionare, asigurare pe durata transportării, încărcare, descărcare, comisioane
intermediarilor, impozitele şi taxele nerecuperabile, taxele vamale şi alte costuri
suportate pentru aducerea stocurilor în forma şi în locul utilizării după destinaţie
9
cum ar fi: prelucrarea, sortarea, împachetarea). Intrarea stocurilor achiziţionate se
contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi datoriilor, diminuare a
creanţelor, costurilor activităţilor auxiliare etc. Reducerile comerciale, rabaturile şi
alte elemente similare sînt deduse la determinarea costului de intrare a stocurilor
achiziţionate.

Costul de intrare a stocurilor fabricate (de exemplu, a produselor finite şi

semifabricatelor) coincide cu costul efectiv al acestora care include:

1) costul materiilor prime şi materialelor utilizate nemijlocit în procesul de

producţie;

2) costurile cu personalul încadrat nemijlocit în procesul de producţie, contribuţiile

de asigurări sociale de stat obligatorii şi primele de asigurare obligatorie de
asistenţă medicală ale angajatorului;

3) costurile indirecte de producţie care se contabilizează în modul stabilit în din

prezentul standard;

4) costurile îndatorării capitalizate conform SNC "Costurile îndatorării".

În unele ramuri ale economiei naţionale în afară de costurile prevăzute în pct.16

din prezentul standard pot fi evidenţiate şi alte articole de costuri care reflectă
particularităţile organizaţional-tehnologice (de exemplu, în ramura extractivă -
amortizarea resurselor minerale, în industria energetică - amortizarea mijloacelor
fixe, în industria metalurgică - energia consumată în scopuri tehnologice).

În cazul în care într-un proces de fabricaţie se obţin simultan două sau mai multe
produse, de exemplu, produse cuplate sau un produs principal şi altul secundar şi
costurile nu pot fi identificate distinct, astfel de costuri se repartizează în baza unei
metode raţionale (de exemplu, în baza valorii de vînzare probabile a fiecărui
produs), aplicate consecvent în conformitate cu politicile contabile. Dacă produsele
secundare au o valoare nesemnificativă ele se evaluează la valoarea realizabilă netă
care se deduce din suma totală a costurilor de producţie.

Costul stocurilor entităţilor de prestare a serviciilor cuprinde costurile materiale,

costurile cu personalul şi costurile indirecte de producţie. Conform politicilor
contabile ale entităţii, materialele consumate la prestarea serviciilor pot fi
înregistrate ca operaţiuni separate de ieşire a stocurilor. În acest caz, valoarea
materialelor consumate nu se include în costul serviciilor prestate.

Producţia în curs de execuţie se determină prin inventarierea producţiei

neterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a gradului de
finalizare sau a stadiului de efectuare a operaţiilor tehnologice şi evaluarea acesteia
la costul efectiv.

10
Costurile aferente fabricării produselor şi prestării serviciilor se contabilizează în
conformitate cu Indicaţiile metodice privind contabilitatea costurilor de producţie
şi calculaţia costului produselor şi serviciilor.

Înregistrarea la intrări a stocurilor fabricate se contabilizează ca majorare a

stocurilor şi diminuare a costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare ale entităţii.

Stocurile intrate ca aport în natură la capitalul social se evaluează la valoarea

aprobată prin decizia organului împuternicit al entităţii cu includerea costurilor
direct atribuibile intrării şi se contabilizează ca majorare a stocurilor şi diminuare a
capitalului nevărsat sau majorare a capitalului neînregistrat.

Stocurile primite cu titlu gratuit sau în urma ieşirii/reparaţiei activelor imobilizate

şi obiectelor de mică valoare şi scurtă durată, precum şi deşeurile recuperabile se
evaluează la valoarea justă şi se contabilizează ca majorare a stocurilor şi
diminuare a imobilizărilor corporale, stocurilor, costurilor activităţilor de bază
şi/sau auxiliare, majorare a datoriilor, veniturilor curente etc.

Stocurile transferate din componenţa activelor imobilizate (de exemplu, din

mijloace fixe şi/sau investiţii imobiliare) se contabilizează ca majorare a stocurilor
şi diminuare a imobilizărilor corporale, investiţiilor imobiliare etc.

Evaluarea stocurilor importate se efectuează în lei moldoveneşti prin recalcularea

valutei străine la cursul de schimb al Băncii Naţionale a Moldovei stabilit la data
întocmirii declaraţiei vamale (dacă contractul nu prevede o altă dată de trecere
către entitate a dreptului de proprietate asupra stocurilor procurate). Diferenţele de
curs valutar, aferente stocurilor importate se contabilizează conform SNC
"Diferenţe de curs valutar şi de sumă".

Evaluarea stocurilor procurate de la rezidenţii Republicii Moldova a căror valoare

este exprimată în unităţi convenţionale (valută străină) se efectuează în lei
moldoveneşti, prin recalcularea unităţilor convenţionale (valutei străine) în modul
stabilit în contracte, de regulă, la data trecerii către entitate a dreptului de
proprietate asupra stocurilor procurate. Diferenţele de sumă, aferente stocurilor
evaluate în unităţi convenţionale (valută străină) se contabilizează conform SNC
"Diferenţe de curs valutar şi de sumă".

Repartizarea costurilor indirecte de producţie pe tipurile de produse

fabricate/servicii prestate se efectuează proporţional cu baza stabilită în politicile
contabile ale entităţii (de exemplu, proporţional salariilor de bază ale muncitorilor
încadraţi în activităţile de bază şi auxiliare, sumei totale a costurilor directe de
producţie, numărului de maşini-ore lucrate, cantităţii de produse fabricate).
Repartizarea costurilor indirecte de producţie se contabilizează ca majorare a
cheltuielilor curente, costurilor activităţilor de bază şi/sau auxiliare, activelor
imobilizate etc. şi diminuare a costurilor indirecte de producţie.
11
Evaluarea ulterioara:

Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de

metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La
data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre valoarea
contabilă şi valoarea realizabilă netă.

Stocurile se evaluează la valoarea realizabilă netă dacă aceasta este mai mică decît
valoarea contabilă a lor, adică în cazul:

1) deteriorării sau degradării parţiale a stocurilor;

2) învechirii morale parţiale sau totale a stocurilor;

3) reducerii preţului de vînzare a stocurilor;

4) majorării eventualelor cheltuieli aferente finalizării şi vînzării stocurilor etc.

Valoarea realizabilă netă a stocurilor se determină prin una din următoarele

metode:

1) metoda categoriilor (elementelor) de stocuri care prevede stabilirea celei mai

mici sume dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare element
de stocuri;

2) metoda grupelor omogene de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume
dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă pe fiecare grupă omogenă de
stocuri;

3) metoda volumului total de stocuri care prevede stabilirea celei mai mici sume
dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă a tuturor stocurilor entităţii.

Modul de evaluare a stocurilor în baza valorii realizabile nete este exemplificat în

anexa 4.

Valoarea realizabilă netă a soldurilor de stocuri la data raportării se determină în

baza:

1) preţurilor contractuale, în cazul în care stocurile sînt destinate vînzării conform

contractelor încheiate;

2) preţurilor de piaţă curente în cazul în care nu sînt încheiate contracte de vînzare

a stocurilor, dar acestea sînt destinate vînzării;

3) altor informaţii credibile deţinute de către entitate.

12
 Materialele şi alte stocuri destinate utilizării la fabricarea produselor finite nu vor
fi evaluate la sume mai mici decît costul acestora, dacă se prevede că produsele
finite care constituie baza lor vor fi vîndute la un preţ egal sau mai mare decît
costul lor de producţie. În cazul în care se estimează că costul produselor finite va
fi mai mare decît preţurile de piaţă curente, costul materialelor utilizate se
diminuează pînă la valoarea realizabilă netă.

Suma oricărei diminuări a valorii stocurilor pînă la valoarea realizabilă netă se

contabilizează ca majorare a cheltuielilor curente şi diminuare a stocurilor.

Pentru fiecare perioadă de gestiune ulterioară se efectuează o nouă estimare a

valorii realizabile nete a stocurilor. Dacă în perioada precedentă stocurile au fost
evaluate în bilanţ la valoarea realizabilă netă şi la finele perioadei de gestiune
rămîn în stoc la aceeaşi valoare, iar circumstanţele s-au schimbat şi valoarea
realizabilă netă s-a majorat, aceste stocuri se evaluează la suma cea mai mică
dintre cost şi valoarea realizabilă netă revizuită. Diferenţa apărută în limita costului
de intrare se contabilizează ca majorare concomitentă a stocurilor şi veniturilor
curente.

"Stocurile de mărfuri şi materiale" prevede în evidenţa contabilă curentă

următoarele metode de evaluare a stocurilor:
• metoda costului normativ - pentru evaluarea şi controlul operativ al existenţei şi
circulaţiei, produselor finite şi producţiei neterminate. Costul normativ se
determină, luînd ca bază de calcul cheltuielile materiale directe, cheltuielile directe
privind retribuirea muncii şi cheltuielile indirecte de producţie. Pentru ca costul
normativ să fie real, normele de cheltuieli trebuie să fie analizate sistematic şi
revizuite în cazul cînd s-a schimbat nivelul de cheltuieli;
• metoda vînzărilor cu amănuntul - pentru evaluarea unei cantităţi mari de
mărfuri care au un profit relativ egal în preţul vînzărilor în cazul unui sortiment
care variază rapid. Această metodă se aplică, de regulă, în comerţ. În contabilitatea
curentă de circulaţie a mărfurilor evaluarea acestora se efectuează după metoda
vînzărilor cu amănuntul la preţuri de vînzare, cu evidenţierea adaosului comercial,
sau la valoarea de achiziţie. Reducerea valorii de achiziţie a mărfurilor se admite în
cazurile cînd valoarea realizabilă netă este mai joasă decît costul (în cazul cînd
SMM parţial sau deteriorat, s-au uzat, au scăzut preţurile de vînzare ori au sporit
cheltuielile pentru completarea şi organizarea vînzării acestora);
• metoda de identificare - pentru stocurile produse şi destinate unor proiecte
speciale, precum şi pentru cele ce nu sînt reciproc substituibile;
iar pentru un sortiment variat de mărfuri reciproc substituibile:
• metoda costului mediu ponderat
• metoda FIFO (prima intrare - prima ieşire)
• metoda LIFO (ultima intrare - prima ieşire)
13
Capitolul II. Organizarea contabilităţii în cadrul entităţii

2.1 Documentarea operatiunilor economice si inregistrarea acestora in

contabilitatea entitatii

Exemplul 1
Date iniţiale: Materialul “Zahar brun”

Data Preţul, lei Cantitatea, kg

Intrări Ieşiri Sold

Sold la 01.01.2017 15,00 700 700

05.01.2017 17,00 500 1 200

09.01.2017 800 400

13.01.2017 18,00 600 1 000

22.01.2017 700 300

25.01.2017 20,00 1 000 1 300

28.01.2017 900 400

Compararea informaţiilor privind aplicarea diferitor metode de evaluare a SMM

Nr. Indicatori Costul mediu ponderat FIFO LIFO

crt.

1 Soldul la începutul 10 500 10 500 10 500

perioadei de gestiune

2 Intrări 39 300 39 300 39 300

3 Ieşiri 42 061 41 800 43 300

4 Soldul la sfîrşitul 7 739 8 000 6 500

perioadei de gestiune

14
 Metoda costului mediu ponderat

Data Costul mediu ponderat, lei Suma ieşirilor, lei

09/01/2017 800 x 15,83 = 12 664

22.01.2017 700 x 17,13 = 11 991

28.01.2017 900 x 19,34 = 17 406

Total 42 061

Sold 10 500 + 39 300 – 42 061 7 739

Metoda LIFO

Data Calculul sumei ieşirilor, Suma ieşirilor, lei

lei

09/01/2017 700 x 15,00 = 10 500 12 200

100 x 17,00 = 1 700

22.01.2017 400 x 17,00 = 6 800 12 200

300 x 18,00 = 5 400

28.01.2017 300 x 18,00 = 5 400 17 400

600 x 20,00 = 12 000

Total 41 800

Sold 400 x 20,00 = 8 000 8 000

15
 Studiu de caz Nr1
Stocul de materiale al entitatii “Dulcinella” S.R.L. la 31.05.2017

Conturile analitice Cantitatea Pret Suma

1. Zahar alb kg 12400 16,00 5
2. Zahar brun kg 1200 18,50
3. Indulcitor pe 54 21,00
baza de
fructoza
4. Indulcitor cu 77 15,50
aroma
artificiala
Total contul sintetic 13731
“Materiale”

Operatiile economice inregistrate la entitatea “Dulcinella” S.R.L

Data Continutul operatiilor Suma Debit Credit

03/05 S-au procurat material de la furnizor:
-zahar alb 19000kg-17,20 326800 211 521
-indulcitor 45kg-19,75 888,75 211 521
-TVA 8% 26215,10 211 534
04/05 S-au consumat materiale in activitatea de baza:
-indulcitor fructoza 63kg 1023,12 811 211
-indulcitor fructe 25kg 38715 811 211
07/05 S-a constatat lipsa la inventariere:
-zahar brun 50kg 925 714 211
-zahar alb 120kg 2014,80 714 211
13/05 S-au procurat material:
-zahar brun 530kg-19,00 10070 211 521
-indulcitor 75kg-22,00 1650 211 521
-TVA 8% 937,60 211 534
17/05 S-a consumat in activitatea de baza:
-zahar alb 640kg 10745,60 811 211
-zahar brun 370kg 6053,20 811 211

16
 Studiu de caz Nr2
In luna 10.2017 entitatea Dulcinella S.R.L. a procurat de la un furnizor resident material la suma
de 203000 lei inclusive TVA 20%. Servicii organizatorice de transport au costat 550lei TVA
20% , descarcarea materiei prime a fost asigurata de angajati cu salariu de 950lei. Entitatea sa
achitat integral cu furnizorul prin virament. Determinati costul de intrare a materialelor?

Calculam valoarea TVA din problema:

203000 lei : 6 = 33833 lei

203000 lei – 33833 lei = 169166 lei

550 lei * 20% = 110 lei

Calculam CAS si CAM :

950 lei * 27,5% = 261,25 lei

Contabilizam operatiile economice :

1. a) Debit contul 211 “Materiale” – 169166 lei

Credit contul 521 “ Datorii comerciale curente” – 169166 lei

b) Debit contul 534 “Datorii fata de buget” – 33833 lei

Credit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 33833 lei

2. a) Debit contul 211 “Materiale” - 550 lei

Credit contul 544 “ Alte datorii curente” – 550 lei
b) Debit contul 534 “Datorii fata de buget” – 110 lei
Credit contul 544 “Alte datorii curente”- 110 lei
3. a) Debit contul 211 “Materiale” – 950 lei
Credit contul 531 “ Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 950 lei
b) Debit contul 211 :Materiale” – 261,25 lei
Credit contul 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” – 261,25 lei
4. Debit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 203000 lei
Credit contul 242 “Conturi curente in moneda nationala” – 203000 lei
5. Debit contul 544 “Alte datorii curente” – 660 lei ( 550lei + 110 lei = 660 lei )
Credit contul 242 “Conturi curente in moneda nationala” – 660 lei

Costul de intrare este suma contului 211 “Materiale”

CI = 169166 lei + 550 lei + 950 lei + 261,25 lei = 170927,25 lei

17
 Studiu de car Nr 3
In luna curenta “Dulcinella” S.R.L. a inregistrat:

- S-au procurat materiale Zahar brun 2800 kg-185 lei

Zahar alb 1600 kg-148 lei
- Cheltuieli de transport : transportarea cu mijloc de transport propriu 2300 lei
Servicii de asigurare 1600 lei
Salarii 1500 lei

La “Dulcinella” S.R.L. cheltuielile de transport se repartizeaza in baza valorii de procurare a

materialelor. Intocmiti formulele contabile, calvulati costul de intrare total si unitary al
materialelor ?

1. Reflectam procurarea materialelor

Debit contul 211 “Materiale” – 754800 lei (518000 lei + 236800 lei)
Credit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 754800 lei
Reflectarea TVA :
Debit contul 534 “Datorii fata de buget”- 150960 lei
Credit contul 521 ”Datorii comerciale curente” – 150960 lei
2. a) Debit contul 211 “Materiale” – 2300 lei
Credit contul 812 “Activitati auxiliare” – 2300 lei \CTA
b) Debit contul 211 :Materiale” – 1600 lei
Credit contul 544 “Alte datorii curente” – 1600 lei \CTA
c) Debit contul 211 “Materiale” – 1500 lei
Credit contul 531 “Datorii fata de personal privind retribuirea muncii”- 1500 lei \CTA
3. Calcularea CAS si CAM
1500 lei * 27,5% = 412,50 lei
Debit contul 211 “Materiale” – 412,50 lei
Credit contul 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” – 412,50 lei \CTA

Materialul Baza k CTA

Zahar brun 518000 0,0077 3988,60
Zahar alb 236800 0,0077 1823,90
Total 754800 0,0077 5812,50
k = 5812,50:754800 = 0,0077

Debit contul 211 “Materiale” – 3988,60 lei \Zahar brun

Credit contul 211 “Materiale” – 3988,60 lei \CTA
Debit contul 211 “Materiale” – 1823,90 lei \Zahar alb
Credit contul 211 “Materiale” – 1823,90 lei \CTA
Cost total:

Zahar brun = 518000 lei + 3988,60 lei = 521988,60 lei

521988,60 lei : 2800 = 186,42

Zahar alb = 236800 lei + 1823,90 lei = 288623,90 lei

238623,90 lei : 1600 = 149,13
18
 Studiu de caz Nr4
In luna iulie 2017 “Dulcinella” S.R.L. a procurat material din Romania la pret de 7000 euro la
cursul de 23,2133 lei- 1 euro. Taxa vamala este 10% , Taxa pentru procedure vamale este 0,4% ,
TVA 20% .
Entitatea a transferat in avans de la contul sau bancar taxa vamala, taxa pentru procedure vamale,
TVA. Cheltuieli aferente aprovizionarii: 1. Transportul materialelor pe teritoriul Republicii
Moldova s-a ocupat o organizatie specializata in suma de 4100 lei TVA 20%
2. Descarcarea a fost facuta de lucratorii sectiei auxiliare a entitatii in suma de 820 lei.
Achitarea datoriei fata de furnizor a avut loc in termen de 20 de zile la cursul 23,3278 lei – 1euro

1. Costul de intrare: 7000 euro * 23,2133 = 162493,10 lei

TV = 162493,10 lei * 10% = 16249,31 lei
TPV = 162493,10 lei * 0,4% = 649,97 lei
TVA = 20% * (162493,10 lei + 16249,31 lei + 649,97 lei = 35878,47 lei
CI = 162493,10 lei + 16249,31 lei + 649,97 lei = 179392,38 lei

2. Debit contul 211 “Materiale” – 4100 lei

Credit contul 544 “Alte datorii curente” – 4100 lei

3. Debit contul 534 “Datorii fata de buget” – 820 lei

Credit contul 544 “ Alte datorii curente” – 820 lei

4. Debit contul 211 “Materiale” – 820 lei

Credit contul 812 “Activitati auxiliare” – 820 lei

5. Achitarea datoriei fata de furnizor:

Debit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 163294,60 lei
Credit contul 243 “Conturi curente in valuta straina” – 163294,60 lei
7000 euro * 23,3278 lei/I euro = 163294,60 lei

6. Contabilizarea diferentei de curs:

Debit contul 722 “Cheltuieli financiare” – 801,50 lei
Credit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 801,50 lei
163294,60 lei – 162493,10 lei = 801,50 lei

19
 Studiu de caz Nr 5

In luna curenta “Dulcinella” S.R.L. a executat lucrari de reparative pentru mentinerea in

stare a doua obiecte mijloace fixe, s-au suportat costurile:
a) Sistemul de incalzire a cladirii oficiului principal : Materiale de baza 89900 lei ,
Materiale auxiliare 34000 lei , Retribuirea muncii 68000 lei , CAS, CAM
b) Utilajul din sectia de productie de baza: piese de schimb 2100 lei , Uzura OMVSD
3100 lei , servicii activitatilor auxiliare 1800 lei

1. Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 210600 lei

Credit contul 211 “Materiale” – 89900 lei
Credit contul 211 “Materiale” – 34000 lei
Credit 531 “Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 68000 lei
Credit contul 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” – 18700 lei

2. Debit contul 821 “Costuri indirecte de productie” – 7000 lei

Credit contul 211 “Materiale” – 2100 lei
Credit contul 214 “ Uzura omvsd’’ – 3100 lei
Credit contul 812 “Activitati auxiliare” – 1800 lei

Studiu de caz Nr 6

“Dulcinella” S.R.L. a obtinut produse finite la cost efectiv in 150800 lei, productia vinduta 85%
din cea fabricate. Produsele au fost vindute la un pret de 1627000 TVA 20%.

1. Debit contul 216 “Produse” – 150800 lei

Credit contul 211 “Materiale” – 150800 lei

2. Debit contul 711 “Costul vinzarilor” – 128180 lei

Credit contul 216 “Produse” – 128180 lei ( 85% * 150800 = 128180 lei)

3. Debit contul 221 “Creante comerciale” – 162700 lei

Credit contul 611 “Venituri din vinzari” – 162700 lei

4. Reflectarea TVA:
Debit contul 211”Creante comerciale” – 32540 lei
Credit contul 534 “Datorii fata de buget” – 32540 lei

20
 Studiu de caz Nr 7
Intocmiti formule contabile in baza operatiilor economice si determinati soldul final al contului
211 cunoscind ca valoarea stocului de materie prima la 01.01.2017 de 192350 lei

S-au procurat materie prima de la furnizor 453000 lei TVA 20%. S-au calculate salariile celor
ocupati cu descarcarea materiei prime 3200 lei. S-a achitat datoria fata de furnizorul de materie
prima-?. S-a consumat materie prima la fabricarea produselor finite 212000 lei. S-a obtinut din
sectia deseuri 23000 lei. S-au consumat piese de schimb pentru intretinere 12000 lei. S-a
transferat avans furnizorului in vederea achizitionarii 24000 lei. S-au eliberat material de la
deposit 27000 lei pentru recuperarea cladirii administrative.

Reflectarea intrarii materialelor:

Debit contul 211 “Materiale” – 453000 lei
Credit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 453000 lei
Debit contul 534 “Datorii fata de buget” – 90600 lei (reflectarea TVA)
Credit contul 521 “Datorii comerciale curente” - 90600 lei

Salariile:
Debit contul 211 “Materiale” – 32000 lei
Credit contul 531 “Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 32000 lei
Debit contul 211 “Materiale” – 8800 lei (CAS, CAM)
Credit contul 533 “Datorii privind asigurarile sociale si medicale” – 8800 lei

Achitarea datoriei:
Debit contul 521 “Datorii comerciale curente” – 453000 lei
Credit contul 211 “Materiale” – 453000 lei

1. Debit contul 811 “Activitati de baza” – 212000 lei

Credit contul 211 “Materiale” – 212000 lei
2. Debit contul 211 “Materiale” – 23000 lei
Credit 811 “Activitati de baza” – 23000 lei
3. Debit contul 211 “Materiale” – 12000 lei
Credit contul 712 “Cheltuieli de distribuire” – 12000 lei
4. Debit contul 224 “Avansuri acordate curente” – 24000 lei
Credit contul 242 “Conturi curente in moneda nationala” – 24000 lei
5. Dedit contul 211 “Materiale” – 27000 lei
Credit contul 712 “Cheltuieli de distribuire” – 27000 lei

Debit 211 “Materiale” Credit

Sold initial = 192350

1. 453000 3. 453000
2. 40800 4. 212000
5. 23000
6. 12000
8. 27000
Total rulaj debit = 555800 Total rulaj credit = 665000
Sold final = 83150
21
 Studiu de caz Nr 8
La 01.09.2017 entitatea “Dulcinella” S.R.L a luat in locatiune de la o persoana fizica un
autoturism care se utilizeaza in scopuri administrative. Conform contractului de lacatiune plata
lunara pentru autoturism este 500 lei. Costuri de reparative si exploatare ( intretinere, asigurare,
achitarea taxei, testarea) sunt suportate de locator. In decembrie 2017 a efectuat reparatia
autoturismului pentru mentinerea lui suportind costuri : piese de schimb 3600 lei , salarii 800 lei,
in urma reparatiei au fost obtinute piese de schimb a caror valoare este 200 lei care nu se
restribuie locatorului. Cost de exploatare in 2017 : combustibil 5000 lei, cheltuieli deservirea
tehnica 1000 fara TVA, cheltuieli testare 125 lei, taxa pentru folosirea drumului 936 lei, costul
politei 414 lei.

1. Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 500 lei

Credit contul 544 “Alte datorii curente” – 500 lei

2. Debit contul 544 “Alte datorii curente” – 500 lei

Credit contul 534 “Datorii fata de buget” – 50 lei
Credit contul 241 “Casa” – 450 lei

3. Debit contul 812 “Activitati auxiliare” – 4620 lei

Credit contul 211 “Materiale” – 3600 lei
Credit contul 121 “Imobilizari corporale in curs de executie “ – 800 lei
Credit contul 133 “Amortizarea si deprecierea activelor biologice imobilizate“ – 220 lei

4. Debit contul 211 “Materiale” – 200 lei

Crdit contul 811 “Activitati de baza” – 200 lei

5. Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 4420 lei

Credit contul 812 “Activitati auxiliare” – 4420 lei

6. Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 7061 lei

Credit contul 211 “Materiale” – 5000 lei
Credit contul 544 “Alte datorii curente” – 1000 lei
Credit contul 242 “Conturi curente in moneda nationala” – 125 lei
Credit contul 534 “Datorii fata de buget” – 936 lei

7. Debit contul 261 “Cheltuieli anticipate curente” – 414 lei

Credit contul 544 “Alte datorii curente” – 414 lei

8. Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 34,50 lei

Credit contul 261 “Cheltuieli anticipate curente” – 34,50 lei

22
 Studiu de caz Nr 9
La entitate este casata autovasculanta din cauza amortizarii complete. Cost de intrare 980000 lei,
durata de functionare 8 ani, valoarea reziduala 29000 lei, cheltuieli legate de dezmembrare sunt
salarii 400 lei, servicii transport 300 lei, din casarea ei au executat piese de schimb si metal
a)31000 lei si b) 25000 lei

Valoarea amortizarii 980000 lei – 29000 lei = 951000 lei

1. Debit contul 124 “Amortizarea mijloacelor fixe – 951000 lei

Credit contul 123 “Mijloace fixe” – 951000 lei

2. Debit contul 211 “Materiale” – 31000 lei

Credit contul 123 “Mijloace fixe” – 29000 lei
Credit contul 621 “Venituri din operatiuni cu active imobilizate” – 2000 lei

3. Debit contul 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” – 4000 lei

Debit contul 211 “Materiale” – 25000 lei
Credit contul 123 “Mijloace fixe” – 29000 lei

4. Debit contul 721 “Cheltuieli cu active imobilizate” – 810 lei

Credit contul 531 “Datorii fata de personal privind retribuirea muncii” – 400 lei
Credit contul 533 “ Datorii privind asigurarile sociale si medicale” – 110 lei(CAS, CAM)
Credit contul 812 “Activitati auxiliare” – 300 lei

Studiu de caz Nr 10
“Dulcinella” S.R.L. primeste de la un furnizor piese de schimb cu titlu gratuity, pret de piata
8000 lei TVA 1600 lei, valoarea contabila 7200 lei

La beneficiar:

Debit contul 211 “Materiale” – 9600 lei

Credit contul 622 “Venituri financiare” – 9600 lei

La furnizor:

1. Debit contul 722 “Cheltuieli financiare” – 7200 lei

Debit contul 211 :Materiale: - 7200 lei
2. Debit contul 713 “Cheltuieli administrative” – 1600 lei
Credit contul 534 “Datorii fata de buget” – 1600 lei TVA

23
 Studiu de caz Nr 11 - Inventarierea
Ca urmare a inventarierei in luna septembrie anul current sa constatat:

-plusuri de piese de schimb 1600 lei, de OMVSD 2850 lei

-lipsuri de material 2400 lei

Valoarea de piata a materialelor lips ace trebuie despagubite de persoana vinovata este 1960 lei
TVA 20%. Gestionarul si-a recunoscut vina si a recuperate prin achitarea sumei in casieria
entitatii.

1. Debit contul 211 “Materiale” – 1600 lei

Credit contul 612 “Alte venituri din activitatea operationala” – 1600 lei

Debit contul 213 “Obiecte de mica valoare si scurta durata” – 2850 lei
Credit contul 612 “Alte venituri din activitatea operationala” – 2850 lei

2. Debit contul 714 “Alte cheltuieli din activitatea operationala” – 2400 lei
Credit contul 211 “Materiale” – 2400 lei

3. Achitarea privind lipsurile:

Debit contul 226 “Creante ale personalului” – 2352 lei
Credit contul 612 “Alte venituri din activitatea operationala” – 1960 lei
Credit contul 534 “Datorii fata de buget” – 392 lei

4. Debit contul 241 “Casa” – 2362 lei

Credit contul 226 “Creante ale personalului” – 2362 lei

24
2.2 Modul de efectuare a inventarierei si contabilitatea rezultatelor acesteia

Inventarierea stocurilor
Inventarierea stocurilor se efectuează la locurile de păstrare (depozite, magazine, secţii).
În cazul păstrării stocurilor în diferite depozite gestionate de unul şi acelaşi gestionar,
inventarierea se efectuează în mod succesiv, după locul de depozitare.
Stocurile intrate în subdiviziune în timpul efectuării inventarierii, se primesc de gestionari în
prezenţa membrilor comisiei de inventariere. Aceste stocuri se trec într-o listă de inventariere
separată. În listă se indică data primirii acestora, denumirea furnizorului, seria şi numărul
documentului primar de intrare, denumirea stocurilor, cantitatea, preţul şi valoarea. Totodată, pe
documentul primar de intrare, după semnătura preşedintelui comisiei de inventariere, se face
menţiunea “Primite în timpul inventarierii”.
La depozitele mari, în cazul desfăşurării inventarierii pe parcursul unui timp îndelungat, în
cazuri excepţionale şi numai cu permisiunea în scris a conducătorului şi a contabilului-şef al
entităţii, pot fi eliberate stocuri de către gestionari numai în prezenţa membrilor comisiei de
inventariere. Aceste bunuri se trec într-o listă de inventariere separată cu menţiunea “Eliberate în
timpul inventarierii”. În documentele primare de ieşire se face aceeaşi menţiune contrasemnată
de preşedintele comisiei de inventariere.
Stocurile eterogene se supun inventarierii prin numărare, cîntărire sau determinare a
volumului.
Stocurile aflate în ambalaje intacte se despachetează selectiv cu excepţia cînd desigilarea lor
conduce la scăderea calităţii sau la deteriorare. Cantitatea stocurilor păstrate în ambalajele
sigilate, poate fi stabilită, ca excepţie, în baza documentelor primare sau prin verificarea
selectivă a unei părţi din aceste bunuri. Greutatea sau volumul stocurilor se pot stabili prin
măsurare şi calcule tehnice.
Lichidele al căror volum efectiv nu poate fi determinat prin transvazare sau măsurare se
stabileşte în funcţie de dimensiunile vaselor de păstrare, densitate, compoziţie etc. şi se verifică
prin scoatere de probe din vase; prin măsurare sau probe de laborator atunci cînd se constată
densitatea, compoziţia şi alte caracteristici ale lichidelor.
Stocurile (ciment, nisip, pietriş, oţel, beton, produse de carieră şi balastieră, alte materiale şi
produse agricole, etc.), a căror inventariere prin cîntărire şi măsurare necesită cheltuieli
considerabile sau conduce la degradarea stocurilor, pot fi supuse inventarierii pe bază de calcule
tehnice sau matematice conform Anexei 16.
Masa furajelor voluminoase (fînului în stoguri, paielor în clăi, rădăcinoaselor din grămezi sau
din gropi în pămînt, silozului din turn etc.) se determină în conformitate cu instrucţiunile de
ramură.
Pentru grîu (graminee) şi concentratele de nutreţ se procedează la o verificare efectivă atît a
cantităţii, cît şi a calităţii (tip, calitate, categorie). Nivelul calităţii se stabileşte în conformitate cu
cerinţele standardelor de calitate, aprobate în modul stabilit.
În componenţa produselor finite obţinute în sere se include materialul săditor (butaşii, puieţii,
răsadul) care a atins vîrsta de plantare în pămînt sau este destinat vînzării.
Ambalajul se înregistrează în listă după tipuri, destinaţie specială şi starea calitativă (nou, în
uz, care necesită reparaţie etc.).
Pentru ambalajul deteriorat se întocmeşte un act care conţine informaţia referitor la cauzele
deteriorării şi persoanele responsabile.
Obiectele de mică valoare şi scurtă durată, care se află în exploatare, se supun inventarierii la
locul exploatării şi se trec în lista de inventariere separată, cu specificarea persoanelor
responsabile de exploatarea şi păstrarea acestora.
La inventarierea stocurilor se întocmesc listele de inventariere INV-2 „Lista de inventariere a
stocurilor (cantitativ-valorică)” şi INV-3 „Lista de inventariere a stocurilor (valorică)”

25
 Particularităţile inventarierii
producţiei în curs de execuţie

În cadrul inventarierii producţiei în curs de execuţie se constată:

1) stocul efectiv de produse care nu au trecut prin toate stadiile prelucrării impuse de procesul
tehnologic de producţie;
2) stocul efectiv de produse finite, care nu a trecut toate probele de recepţionare tehnică sau nu
a fost completat cu toate piesele şi accesoriile necesare;
3) volumul, costul efectiv şi stadiul de execuţie al lucrărilor şi serviciilor în curs de execuţie;
4) stocul semifabricatelor destinate prelucrării.
Entităţile care au activitate de construcţii-montaj, pe baza constatării la faţa locului, se includ
în liste de inventariere distincte, pe categorii de lucrări şi elemente de construcţii la care n-a fost
executat întregul volum de lucrări prevăzute de devizul de cheltuieli, respectiv lucrări executate
(finisate), dar nerecepţionate de către beneficiar, denumirea obiectului şi valoarea determinată
potrivit stadiului de execuţie, potrivit valorii din documentele existente (devize de cheltuieli,
procese-verbale de executare a lucrărilor), precum şi în funcţie de volumul lucrărilor realizate la
data efectuării inventarierii.
Inventarierea lucrărilor de modernizare nefinalizate sau de reparaţii ale clădirilor, instalaţiilor,
maşinilor, utilajelor şi ale altor bunuri se face prin verificarea la faţa locului a stadiului de
executare a lucrărilor. Astfel de lucrări se înscriu într-o listă de inventariere distinctă INV-5
„Lista de inventariere a producţiei în curs de execuţie” (Anexa 8) separat pentru fiecare secţie
(sector, subdiviziune).
La inventarierea producţiei în curs de execuţie la entităţile agricole se verifică:
1) mărimea consumurilor aferente arăturii de toamnă, îngrăşămintelor, semănăturilor de
toamnă, semănăturilor multianuale, desţelinirii pămîntului, pregătirii serelor pentru roada anului
viitor;
2) consumurile aferente incubării ouălor puse la incubare după 11 decembrie a anului de
gestiune - în avicultură;
3) costul peştilor de vară din iazurile de iernare care trec pe anul următor - în piscicultură;
4) costul mierii lăsate pe iarnă în stupi în calitate de hrană pentru familiile de albine - în
apicultură.

Constatarea şi perfectarea rezultatelor inventarierii

Rezultatele inventarierii se stabilesc prin compararea datelor înscrise în listele de inventariere
cu cele contabile.
Diferenţele dintre rezultatele inventarierii şi datele contabile se înscriu în lista de inventariere
INV-11 „Registru de verificare a rezultatelor inventarierii” (Anexa 15).
Comisia de inventariere:
1) solicită explicaţii scrise de la persoanele gestionare şi cele responsabile;
2) stabileşte diferenţele dintre rezultatele inventarierii bunurilor şi datele contabile;
3) elaborează propuneri privind înregistrarea rezultatelor inventarierii;
4) înregistrează rezultatele inventarierii în procesul-verbal, care se semnează de către toţi
membrii comisiei de inventariere, de către fiecare gestionar, contabil care ţine evidenţa
subdiviziunii (depozit, secţie).
Din momentul finisării inventarierii, procesul-verbal al comisiei de inventariere, listele de
inventariere, calculele şi alte documente se transmit în termen de 3 zile lucrătoare comisiei
centrale şi/sau conducătorului entităţii în vederea informării şi luării deciziilor. Conducătorul
entităţii cu avizul contabilului-şef şi şefului serviciului juridic, după caz, în termen de cel mult 5
zile lucrătoare ia decizia referitor la rezultatele inventarierii.
Rezultatele inventarierii vor fi înregistrate atît în evidenţa tehnico-operativă, cît şi în
contabilitate, în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data luării deciziei privind rezultatele
inventarierii.
26
 Evaluarea şi înregistrarea rezultatelor inventarierii
Plusurile constatate cu ocazia inventarierii se evaluează:
1) imobilizările necorporale şi corporale, stocurile şi alte active curente – la valoarea justă la
data constatării;
2) creanţele, datoriile, mijloacele şi documentele băneşti – la valoarea nominală.
Lipsurile şi pierderile din deteriorarea bunurilor se evaluează:
1) imobilizările necorporale şi corporale – la valoarea de bilanţ la momentul constatării
acestora;
2) stocurile şi alte active curente – la valoarea de bilanţ (cost efectiv, valoare de intrare,
valoarea realizabilă netă);
3) bunurile deteriorate parţial – la suma pierderilor efective stabilite de comisia de inventariere
sau experţi independenţi;
4) creanţele, datoriile, mijloacele şi documentele băneşti – la valoarea nominală.
Se permite compensarea reciprocă a plusurilor cu lipsuri pentru aceeaşi perioadă de gestiune,
acelaşi gestionar, aceeaşi subdiviziune şi la aceeaşi denumire, şi în cazul cînd se transmit bunuri
de la un gestionar la altul fără întocmirea documentelor primare.
Pentru efectuarea compensărilor reciproce pentru cantităţi egale între plusuri şi lipsuri,
persoanele responsabile prezintă comisiei de inventariere explicaţii detaliate privind cauzele
resortului bunurilor.
Comisia de inventariere prezintă propuneri privind posibilitatea efectuării compensării
reciproce. Decizia definitivă o ia conducătorul entităţii în baza propunerilor prezentate.
În contabilitate plusurile de active obţinute în urma compensării lipsurilor cu plusurile se
înregistrează:
1) imobilizările necorporale şi corporale, activele curente – ca majorare concomitentă a
imobilizărilor necorporale, corporale, activelor curente şi a veniturilor curente;
2) creanţele, datoriile, mijloacele şi documentele băneşti – ca majorare concomitentă a
creanţelor, datoriilor, mijloacelor şi documentelor băneşti şi a veniturilor curente sau ca corectare
a rezultatelor anilor precedenţi.
Lipsurile de bunuri care depăşesc normele perisabilităţii naturale, precum şi prejudiciul cauzat
prin deteriorarea lor se recuperează de către persoanele vinovate.
Sumele lipsurilor şi pierderilor peste limitele normelor perisabilităţii naturale şi pierderile din
deteriorarea bunurilor constatate cu ocazia inventarierii se recuperează de către persoane
vinovate în conformitate cu prevederile Codului muncii.
În cazul cînd nu sînt stabilite persoanele vinovate, lipsurile care depăşesc normele
perisabilităţii naturale şi/sau pierderile cauzate din deteriorarea bunurilor se trec la cheltuielile
perioadei.
În contabilitate lipsurile şi pierderile se înregistrează:
1) imobilizările necorporale şi corporale, activele curente – ca majorare concomitentă a
cheltuielilor curente şi diminuare a imobilizărilor necorporale şi corporale, activelor curente.
Recuperarea de către persoanele vinovate se înregistrează concomitent ca majorare a creanţelor
şi veniturilor curente;
2) bunurile deteriorate parţial - ca majorare concomitentă a cheltuielilor curente şi diminuare a
valorii bunurilor, iar valoarea recuperabilă - ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor
curente;
3) creanţele, mijloacele şi documentele băneşti - ca majorare concomitentă a cheltuielilor
curente şi diminuare a creanţelor, mijloacelor şi documentelor băneşti, iar valoarea recuperabilă -
ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente;
4) datoriile – ca majorare concomitentă a activelor şi/sau cheltuielilor curente şi majorare a
datoriilor.
În cazul bunurilor constatate lipsă ce urmează a fi recuperate, dar care nu pot fi cumpărate pe
piaţă, valoarea de recuperare se determină de o comisie formată din specialişti în domeniul
respectiv sau de către entităţi specializate
27
 Bunurile lipsă pot fi recuperate de la persoanele vinovate şi sub formă de alte bunuri similare
(la aceeaşi valoare), cu acordul conducătorului entităţii.
Recuperarea benevolă a prejudiciului material se efectuează în baza acordului dintre entitate şi
persoana vinovată. În acest caz, entitatea va emite Acordul de recuperare, iar persoana vinovată
va prezenta Angajamentul de plată.
Acordul de recuperare se întocmeşte de către entitatea căreia i-a fost produsă paguba şi va
conţine cel puţin următoarele elemente:
1) denumirea entităţii;
2) numărul procesului-verbal în baza căruia a fost întocmit şi data acestuia;
3) numele, prenumele şi funcţia persoanei care a întocmit Acordul;
4) suma, descrierea succintă a pagubei şi perioada producerii;
5) numele, prenumele, funcţia, domiciliul persoanei responsabile pentru producerea pagubei;
6) termenul în care poate fi contestat Acordul de recuperare;
7) semnătura conducătorului entităţii, şefului Serviciului juridic (juristului), contabilului şef şi
a persoanei responsabile pentru producerea pagubei;
8) dovada de comunicare care se detaşează de la Acordul de recuperare şi conţine datele
personale ale persoanei responsabile, numărul şi data Acordului de recuperare în baza căruia este
întocmită, suma pagubei, data şi semnătura persoanei responsabile.
Angajamentul de plată se întocmeşte de către persoana responsabilă de producerea pagubei şi
va conţine cel puţin următoarele elemente:
1) numele, prenumele, funcţia, seria, numărul buletinului de identitate şi data eliberării,
precum şi domiciliul persoanei responsabile pentru producerea pagubei;
2) denumirea entităţii căreia i-au fost produse pagube;
3) suma pagubei;
4) modul de recuperare de către persoana responsabilă a pagubei produse;
5) temeiul de recuperare a pagubei (se indică articolul actului normativ);
6) data şi semnătura persoanei responsabile.

Prezentarea informaţiei
Rapoartele financiare se întocmesc cu utilizarea datelor inventarierii generale pentru
autentificarea existenţei şi stării elementelor de activ şi datorii.
În nota explicativă la rapoartele financiare se dezvăluie următoarele informaţii privind:
1) confirmarea datelor reflectate în rapoartele financiare în urma efectuării inventarierii;
2) obiectivele şi termenele de efectuare a inventarierii generale sau parţiale pe parcursul
perioadei de gestiune;
3) rezultatele inventarierii (plusurile şi lipsurile finale, compensările efectuate, suma
pierderilor peste normele perisabilităţii naturale etc.);
4) reflectarea rezultatelor inventarierii în contabilitate;
5) măsurile luate pentru înlăturarea lipsurilor constatate;
6) suma prejudiciului material şi modul de recuperare a acestuia (achitarea în casierie, reţineri
din salariu, reţineri conform deciziilor instanţelor de judecată etc.);
7) recuperarea de la persoanele vinovate în perioada de gestiune a sumelor aferente pierderilor
rezultate din anii precedenţi.

28
 Incheiere
Evaluarea stocurilor la intocmirea rapoartelor financiare are ca scop obţinerea unei situaţii reale
al acestora. Stocurile se reflectă in rapoartele financiare la valoarea cea mai mica dintre cost şi
valoarea realizabilă netă. Costul stocurilor cuprinde- cheltuielile de achiziţionare,de prelucrare,
de aducere a acestora la locul &ăstrării şi 'n stare de utilitate.Valoarea realizabilă netă este preţul
de vinzare al stocurilor probabil diminuat cu cheltuielile accesorii pentru comercializarea
lor.Evaluarea stocurilor la valoarea realizabilă netă se efectuează atunci, cind aceasta este sub
cost, adică in cazul reducerii preţului la anumite bunuri, deteriorării parţiale, uzurii etc.
Intrarea materialelor la intreprindere are loc in urma procurării acestora, primirii ca aport in
capitalul statutar sau cu titlu gratuit, fabricării in secţiile auxiliare sau de bază, constatării
ca plusuri in urma inventarierii etc.

Inregistrarea materialelor se face in baza documentelor primare justificative, precum-factura

fiscală, de expediţie, acte de achiziţie, bonuri de intrări etc. care sunt intocmite in modul
corespunzător. Reflectarea in contabilitate a materialelor fără de documente justificative nu se
admite.Pentru ţinerea evidenţei contabile a materialelor este destinat conul de active 211
“Materiale”. În Debitul contului se reflectă valoarea de intrare a materialelor procurate,
costulefectiv al materialelor fabricate la intreprindere, valoarea realizabilă netă al materialelor
obţinute in urma casării mijloacelor fixe şi OMVSD, valoarea de piaţă al plusurilor constatate la
inventariere. În creditul contului se reflectă valoarea de bilanţ al materialelor ieşite din
ntreprindere, valoarea materialelor consumate pentru necesităţile de producţie şi alte necesităţi
ale intreprinderii, valoarea materialelor constatate lipsuri la inventariere. Soldul contului este
debitor şi reprezintă valoarea materialelor existente la sfirşitul perioadei de gestiune.

În cadrul întreprinderilor au loc numeroase operaţii, care se petrec în procesul de aprovizionare şi

eliberare de la depozite în producţie. Aceste operaţii trebuie să fie efectuate în baza
documentelor primare, reflectate în registrele analitice de grupare a operaţiilor şi pe conturile
contabile.

Materialele se clasifică în:

 a) materiale de bază care constituie conţinutul substanţial al produsului fabricat;

 b) materiale auxiliare, care iau parte la fabricarea produselor, dar nu constituie
conţinutul lor substanţial, atribuind produsului fabricat un oarecare aspect, gust etc. (lacul
la mobilă, condimentele la conserve).

29
 Bibliografie

https://conspecte.com/Contabilitate-financiara/constatarea-si-evaluarea-stocurilor-
de-marfuri-si-materiale.html

http://companies.casata.md/companies.php?l=ro&action=viewcompany&rid=1581
0&id=188423

http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ro&idc=499&id=7965

http://www.monitorulcontabil.md/index.php/contabilitatea-i-legea/583-snc-2014

http://dulcinella.md/ru

http://lex.justice.md/md/344361/

https://conspecte.com/Contabilitate-financiara/componenta-caracteristica-si-
clasificarea-stocurilor-de-mrfuri-si-materiale.html

Nomenclatorul conturilor contabile

Manual “Contabilitatea financiara” autor Alexandru Nederita

30