Sunteți pe pagina 1din 9

Conținutul studiului de caz

 Analiza dinamicii, structurii și stării funcționale a mijloacelor fixe.

În condițiile economiei de piață mijloacele fixe ocupă un rol predominant între factorii de
producție. Aceasta se datorează faptului că numai utilizarea eficientă a mijloacelor fixe
productive poate să asigure rezultatele financiare scontate pentru activitatea curentă, cât și pentru
cea de perspectivă. Mijloacele fixe, prin conținutul său, asigură concordanța justificată dintre
resursele materiale consumate și forța de muncă angajată în procesul de producție.

Mijloacele fixe (MF) conform legislației în vigoare cuprind acele mijloace de lucru care
întrunesc cumulativ următoarele condiții:

1. Durata de funcționare mai mare de un an;


2. Valorea de inventar să nu fie mai mică de 6000 lei;
3. Își transferă valoarea asupra costurilor proporțional uzurii calculate;

La prima etapă de analiză se apreciază mijloacele fixe din punct de vedere al dinamicii,
structurii și stării funcționale.

Analiza dinamicii prevede calcularea ritmurilor de creștere a mijloacelor fixe active și


mijloacelor fixe pasive. Aceasta permite a evidenția schimbările în componența mijloacelor fixe
și în ce măsură aceste schimbări contribuie la îndeplinirea programului de producție.

Mijloacele fixe active (MFA) sunt acele mijloace fixe care participă nemijlocit în procesul
de producție. Acestea includ:

 Mașini, utilaje, instalații de transmisie;


 Mijloace de transport;
 Aparate de control, măsurare și reglare;
 Plantații multianuale;
 Animale productive și de lucru;
 Inventar de uz gospodăresc.
Mijloace fixe pasive (MFP) nu participă direct în procesul de producție, însă ele creează
condiții necesare pentru asigurarea procesului de producție și funcționarea normală a mijloacelor
fixe active. Acestea includ clădirii, construcții speciale, alte mijloace fixe.

Analiza structurii mijloacelor fixe îndeplinește o funcție importantă în analiza eficienței


generale a acestora și are rolul de a orienta efortul investițional către acele categorii de mijloace
fixe care participă nemijlocit la obținerea produselor finite, a lucrărilor și serviciilor prestare.
Deci, cota preponderentă trebuie să revină mașinilor, utilajelor și instalațiilor de transmisie, adică
mijloacelor fixe active.

Pentru aprecierea structurii în dinamică, se calculează următorii indicatori:

o abaterea absolută ΔMF =MF₁ - MF₀ (1)


𝑴𝑭₁
o indicele modificării absolute IMF = (2)
𝐌𝐅₀
𝑴𝑭𝐢
o structura pe categorii gi = * 100% (3)
𝑴𝑭

Abaterea absolută și indicele modificării absolute reflect schimbările cantitative intervenite în


asigurarea întreprinderii cu mijloace fixe, iar strucura pe categorii caracterizează aspectul
calitativ în modificarea mijloacelor fixe. Ritmul de creștere a valorii producției fabricate (IVPF)

trebuie să depășească ritmul de creștere a valorii mijloacelor fixe active (IMFA) și respectiv a celor

totale (IMF).

În baza datelor din anexa la bilanțul contabil „Existența și mișcarea activelor pe termen
lung” compartimentul 1.2 “Active materiale” vom aprecia dinamica și structura mijloacelor fixe.
(tabelul 1).
Tabelul 1. Aprecierea dinamicii și structurii mijloacelor fixe.

La finele anului La finele anului Abateri


Categoria de precedent de gestiune (+,-)
mijloace fixe
Suma, mii Ponderea, Suma, mii Ponderea, Mii lei Puncte
lei % lei % procent.
A 1 2 3 4 5 6
1.Mijloace
fixe - total 92584980 100 91444865 100 -1140115 x
inclusiv:
1.1 clădiri 55118700 59.53 55118700 60.2 0 0.67
1.2 construcții 0
speciale 2709715 2.93 2709715 2.96 +0.03
1.3 mașini,
utilaje,
instalații de
transmisie
28290895 30.56 28598693 31.27 +307798 +0.71
1.4 mijloace
de transport 3051831 3.30 1596345 1.75 -1455486 -1.55
1.5 alte
mijloace fixe 3413839 3.69 3421412 3.74 +7573 +0.05

Analizând datele din tabelul 1, putem constata că la întreprinderea analizată valoarea totală
a mijloacelor fixe s-a micșorat comparativ cu 1140115 mii lei sau 1.23%. Această abatere a fost
determinată de modificările pozitive a mașinelor, utilajelor, instalațiilor de transmisie dar și de
alte mijloace fixe. Ca rezervă internă se consideră creșterea mijloacelor de transport, însă
clădirile și construcțiile speciale rămân constante.
Dacă examinăm partea activă a mijloacelor fixe (mașini, utilaje și instalații de transmisie),
atunci observăm că valoarea lor s-a majorat pe parcursul anului de gestiune de la 28290895 la
28598693 mii lei, ceea ce se apreciază pozitiv în activitatea întreprinderii date. Totodată, dacă
examinăm structura mijloacelor fixe, atunci observăm că ponderea principală îi revine părții
active, care pe parcursul anului de gestiune, deși s-a mărit cu 0.71 puncte procentuale la finele
anului respectiv ocupă 31.27%. Cu cât e mai mare ponderea părții active, cu atât capacitatea de
producție a întreprinderii e mai favorabilă și totuși, dacă examinăm modificările survenite
observăm că concordanța necesară dintre indicatorii menționați nu s-a respectat.
În cursul perioadei de exploatare, mijloacele fixe se uzează, se reînoiesc și lichidează. De
aceea apare necesitatea de a studia mișcarea și starea funcțională a acestora. Analiza stării
funcționale a mijloacelor fixe se efectueză după următorii indicatori: coeficientul uzurii
acumulate, coeficientul de utilitate, coeficientul de reînnoire, coeficientul de ieșire (scoaterii din
uz). În continuare vom demonstra calculul și aprecierea acestor coeficienți.
1. Coeficientul uzurii acumulate:

𝐒𝐮𝐦𝐚 𝐝𝐞 𝐮𝐳𝐮𝐫ă 𝐚𝐜𝐮𝐦𝐮𝐥𝐚𝐭ă 𝐥𝐚 𝐟𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢


Kuz = (4)
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐱𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢
Creșterea acestui coeficient în dinamică caracterizează un nivel înalt al gradului de uzare și
reducerea stării funcționale a mijloacelor fixe, fapt ce se reflectă negativ asupra eficienței
utilizării lor.
2. Coeficientul de utilitate caracterizează ponderea părții utile a mijloacelor fixe ce se află în
stare bună de exploatare. Se calculează după formula:
Kut = 1,0-Kuz (5)
Cu cât coeficientul de utilitate este mai aproape de 1,0, cu atât starea funcțională a
mijloacelor fixe este mai bună.
3. Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe se calculează:
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐱𝐞 𝐢𝐧𝐭𝐫𝐚𝐭𝐞
Kr = (6)
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐱𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐥𝐚 𝐟𝐢𝐧𝐞𝐥𝐞 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢
Acest coeficient exprimă ponderea mijloacelor fixe noi intrate către valoarea mijloacelor
fixe existente la finele anului.
4. Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe se calculează după formula:
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐱𝐞 𝐬𝐜𝐨𝐚𝐬𝐞 𝐝𝐢𝐧 𝐟𝐮𝐧𝐜ț𝐢𝐮𝐧𝐞
Ks= (7)
𝐕𝐚𝐥𝐨𝐚𝐫𝐞𝐚 𝐦𝐢𝐣𝐥𝐨𝐚𝐜𝐞𝐥𝐨𝐫 𝐟𝐢𝐱𝐞 𝐞𝐱𝐢𝐬𝐭𝐞𝐧𝐭𝐞 𝐥𝐚 î𝐧𝐜𝐞𝐩𝐮𝐭𝐮𝐥 𝐚𝐧𝐮𝐥𝐮𝐢
Acest indicator exprimă ponderea mijloacelor fixe de care dispune întreprinderea la
începutul anului de gestiune.
Mărimea teoretică a acestui indicator trebuie să fie mai mică cu 2-3% decât coeficientul de
reînnoire. Astfel se consideră că la întreprindere are loc reproducția lărgită a mijloacelor fixe.
APLICAȚIE. Utilizând datele inițiale din tabelul 2, vom calcula și vom aprecia în
dinamică indicatorii stării funcționale și de reproducție (mișcării) a mijloacelor fixe.
Tabelul 2. Analiza stării funcționale și de reproducție a mijloacelor fixe.
Indicatori Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune absolută
(+,-)
A 1 2 3=2-1
1.Valoarea mijloacelor fixe la începutul anului, 92584980 91444865 -1140115
mii lei.
2.Valoarea mijloacelor fixe la finele anului, 91444865 92234088 789223
mii lei
3.Valoarea mijloacelor fixe intrate pe parcursul 386120 1616585 1230465
anului, mii lei.
4.Valoarea mijloacelor fixe scoase din 1526235 827362 -698873
funcțiune (ieșite) pe parcursul anului, mii lei.
5.Valoarea mijloacelor fixe transferate, mii lei. - - -
6.Suma uzurii acumulate la finele anului, mii 35724143 37553056 1828913
lei.
7.Coeficientul uzurii acumulate (rd.6:rd2) 0,3907 0,4071 +0,0164
8.Coeficientul de utilitate (1,0-rd.7) 0,6093 0,5929 -0,0164
9.Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe 0,0042 0,0175 +0,0133
(rd.3:rd2)
10.Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe 0,0165 0,0090 -0,0075
(rd.4+rd.5)/rd.1

Rezultatele obținute efectuate în tabelul 2 denotă faptul că la întreprindere coeficientul


uzurii acumulate este destul de înalt, de la 39,07 până la 40,71%. Aceasta ne demonstrează că
potențialul tehnic al întreprinderii este destul de învechit. La finele anului de gestiune, din toate
mijloacele fixe existente la întreprindere, numai 59,29% se aflau în stare bună de funcționare.
Analizînd coeficienții de reînnoire și de ieșire, putem menționa că la întreprindere, în anul
de gestiune, procesul de reproducție a mijloacelor fixe poate fi apreciat satisfăcător, dat fiind
faptul că coeficientul de reînnoire depășește coeficientul de ieșire cu 0,85%.
 Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe în baza indicatorilor sintetici.

Eficiența utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre mărimea efectului obținut
și mărimea efortului depus.
1. Randametul mijloacelor fixe calculat după formula:
𝑉𝑃𝐹
Rmf = (8)
𝑀𝐹
unde: MF – valoarea medie a mijloacelor fixe.
Acest indicator reflectă volumul producției în unități valorice ce revine la fiecare leu de
mijloace fixe productive.
2. Capacitatea mijloacelor fixe – indicator indirect de eficiență:
𝑀𝐹
Cmf = (9)
𝑉𝑃𝐹
Capacitatea mijloacelor fixe caracterizează volumul mijloacelor fixe care este necesar
întreprinderii pentru a asigura creșterea volumului producției fabricate.
La prima etapă de analiză indicatorii eficienții economice a mijloacelor fixe se analizează
în dinamică, calculându-se abaterea absolută și ritmul de creștere.
Calculul și estimarea indicatorilor eficienței mijloacelor fixe va fi demonstrat în tabelul 3 în
baza Anexa 3 și Anexa 4.

Tabelul 3. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe în dinamică.


Indicatori Anul Anul de Abaterea Ritmul de
precedent gestiune absolută creștere,
(+,-) %
A 1 2 3= 2-1 2
4= *
1
100
1.Valoarea producției fabricate (VPF), 65419 89614,7 +24195,7 136,99
mii lei
2.Valoarea medie a mijloacelor fixe 91839,5 92015,0 +175,5 100,19
productive (MF), mii lei.
3.Randamentul mijloacelor fixe 0,712 0,973 +0,261 136,66
𝑉𝑃𝐹
Rmf = 𝑀𝐹 , lei.
4.Capacitatea mijloacelor fixe 1,403 1,026 -0,377 73,13
𝑀𝐹
(Cmf = 𝑉𝑃𝐹), lei.
Rezultatele calculelor efectuate în tabelul 3 ne permit să constatăm că la întreprinderea
analizată în dinamică se observă o tendință pozitivă de majorare a eficienței utilizării mijloacelor
fixe. Astfel, randamentul mijloacelor fixe a crescut cu 0,261 lei (0,973-0,712) sau cu 36,66%,
ceea ce se apreciază pozitiv. Deci, în anul de gestiune întreprinderea a obținut la fiecare leu de
mijloace fixe un supliment de producție de 26,1 bani.
Reducerea capacității mijloacelor fixe de la 1,403 până la 1,026 ne atestă că, pentru a
produce un leu de producție fabricată, întreprinderea în anul de gestiune are nevoie de mai puține
mijloace fixe (-37,70 bani). Aceasta ne demonstrează faptul că ritmul de creștere a volumului
producției fabricate (136,99%) depășește ritmul de creștere a valorii medii a mijloacelor fixe
(100,19%), ceea ce influențează pozitiv randamentul acestora.

La etapa a doua de analiză se calculeză influența factorilor generali la modificarea


randamentului mijloacelor fixe.
Factorii generali care modifică randamentul mijloacelor fixe sunt:
- modificarea ponderii mijloacelor fixe active în componența mijloacelor fixe
productive (factor cantitativ);
- modificarea randamentului mijloacelor fixe active (factor calitativ).
Influența acestor factori la modificarea randamentului mijloacelor fixe se calculează în
baza următoarei formule de interdependență.

𝑉𝑃𝐹 𝑉𝑃𝐹 𝑀𝐹𝑎 𝑀𝐹𝑎 𝑉𝑃𝐹


Rmf = = * = * = P%MFa * RMFa (10)
𝑀𝐹 𝑀𝐹 𝑀𝐹𝑎 𝑀𝐹 𝑀𝐹𝑎
unde:
P%MFa – ponderea mijloacelor fixe active în valoarea medie a mijloacelor fixe
productive;
RMFa – randamentul mijloacelor fixe active.

Pentru a calcula influența factorilor la modificarea randamentului mijloacelor fixe, vom


selecta baza informațională în tabelul 4.
Tabelul 4. Baza informațională pentru analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe.
Indicatori Metoda de calcul Anul Anul de Abaterea
precedent gestiune absolută
(+,-)
A B 1 2 3=2-1
1.Valoarea producției VPF 65419,8 89614,7 +24194,9
fabricate, mii lei.
2.Valoarea medie a mijloacelor MF 91839,5 92015,0 +175,5
fixe productive, mii lei.
3.Numărul mediu de utilaj Nut 65 71 +6
instalat, unități.
4.Valoarea medie a mijloacelor MFa 52540,1 55124,2 +2584,1
fixe active, mii lei.
5.Fondul de timp efectiv de Ts 47946 56280 +8334
lucru, utilaj-schimburi.
6.Fondul de timp efectiv de Th 209397 381198 +171801
lucru, utilaj-ore.
7.Ponderea mijloacelor fixe 57,21 59,91 +2.70
active în componența
mijloacelor fixe productive.
8.Valoarea medie a unității de 0,0012 0,0013 +0,0001
utilaj (prețul mediu pe unitate
de utilaj), lei
9.Durata medie de lucru a unui 737,63 792,67 +55,04
utilaj pe an, utilaj-schimb.
10.Durata medie a unui schimb 4,36 6,77 +2,41
de lucru, utilaj-ore
11. Randamentul mediu pe oră 0,312 0,235 -0,077
al utilajului, lei
12. Randamentul mijloacelor 0,712 0,973 +0,261
fixe din activitatea de bază, lei
13. Randamentul mijloacelor 1,245 1,625 +0,380
fixe active, lei

APLICAȚIE. Selectând datele respective din tabelul 4, vom calcula influența


factorilor generali asupra randamentului mijloacelor fixe utilizând metoda substituțiilor
în lanț.
Tabelul 5. Calculul influenței factorilor generali asupra modificării randamentului
mijloacelor fixe productive.
Nr. cal- Nr. Factorii corelați Randa- Calculul Rezultatu Denu-
culului Substi- P%MFa RMFa mentul influenței l mirea
tuțiilor mijloa- factorilor influenței factoril
celor (+,-), lei or
fixe, lei
1 2 3 4 5 6 7 8
1 0 57,21 1,245 0,712 x x x
2 1 59,91 1,245 0,745 0,745-0,712 +0,033 Δ P%MFa
3 2 59,91 1,625 0,973 0,973-0,745 +0,228 Δ RMFa
TOTAL x x x x x 0,261 x

Balanța de verificare: 0,973-0,712=0,261 lei.


Analizând rezultatele calculelor din tabelul 5, putem menționa că la întreprinderea analizată
randamentul mijloacelor fixe productive s-a majorat, comparativ cu nivelul anului precedent, cu
0,261 lei sau 26.10 bani.
Această creștere a fost determinată de influența pozitivă a ambilor factori, care au contribuit
la majorarea indicatorului rezultativ respectiv cu 0,033 și 0.228 lei.

 Analiza factorială a randamentului.

La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor detaliați la modificarea


randamentului mijloacelor fixe.
În cadrul sistemului factorilor detaliați se examinează influența următorilor factori, care
modifică randamentul mijloacelor fixe.
1) Modificarea prețului mediu pe unitate de utilaj.
2) Modificarea ponderii mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe productive.
3) Modificarea duratei medii de lucru pe unitate de utilaj – schimburi
4) Modificarea duratei schimbului în ore.
5) Modificarea productivității medii pe oră a utilajului.
Deci, modelul factorial se exprimă: RMF=1/Vg*P%Mfa*Ds*Sh*Wh (11)

S-ar putea să vă placă și