3.

ANALIZA ASIGURĂRII ENTITĂȚII CU MIJLOACE FIXE

ȘI A EFICIENȚEI UTILIZĂRII ACESTORA
Obiective:
⮚ Definirea noțiunii de mijloace fixe și explicarea importanței analizei acestora.
⮚ Explicarea modului de analiză multilaterală a structurii, mișcării și stării funcționale a
mijloacelor fixe.
⮚ Descrierea modului de analiză a eficienței utilizării mijloacelor fixe.
⮚ Expunerea modului de calculare a influenței factorilor privind asigurarea cu mijloace
fixe și utilizarea acestora la devierea volumului producției fabricate.

3.1. Analiza structurii, mișcării și stării funcționale a mijloacelor fixe în dinamică

Analiza asigurării cu mijloace fixe și a eficienței utilizării acestora se începe cu examinarea
structurii, mișcării și stării funcționale a mijloacelor fixe în dinamică. Acest studiu se efectuează în
baza datelor din Anexa la situațiile financiare „Existența și mișcarea imobilizărilor”.
La prima etapă a analizei se examinează structura mijloacelor fixe ale entității pe categorii și
modificările intervenite pe parcursul anului de gestiune în dinamică (metoda pe verticală). Pentru
aceasta se utilizează următorul tabel analitic:
Tabelul 3.1
Aprecierea structurii mijloacelor fixe ale entității pe categorii în dinamică
Tipuri de mijloace fixe La finele anului La finele anului Abaterea (+, -)
pe categorii precedent de gestiune Ritmul
suma, ponderea suma, pondere mii lei % creșterii,
mii lei % mii lei a %
%
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2 7= 3/1 x 100
1.Mijloace fixe – total 8376 100 10785 100 + 2409 x 128,76
din care:
1.1. Clădiri 2599 31,03 2656 24,63 + 57 - 6,4 102,19
1.2. Construcții speciale 200 2,39 195 1,81 -5 - 0,58 97,50
1.3. Mașini, utilaje, 4845 57,84 4950 45,90 + 105 - 11,94 102,17
instalații de transmisie
1.4. Mijloace de transport 310 3,70 330 3,06 + 20 - 0,64 106,45
1.5. Alte mijloace fixe 100 1,19 2332 21,62 + 2232 + 2332,0
20,43
1.6. Mijloace fixe arendate 322 3,85 322 2,98 - - 0,87 100
pe termen lung

În baza datelor din acest tabel se acordă o atenție deosebită următoarelor două momente
semnificative:
✔ ce schimbări au intervenit în dinamica și structura mijloacelor fixe ale entității atât la total, cât
și pe fiecare categorie în parte;
✔ ponderea cărui element predomină în structura mijloacelor fixe. Atenția principală se acordă
părții active a mijloacelor fixe, deoarece compartimentul acesta are o acțiune directă asupra
activității de producție desfășurate.

2
 În acest context orice tendință cu semnul „plus” în dinamică se apreciază pozitiv, iar cu semnul
„minus” – negativ.
Ca moment supus controlului operativ poate servi situația în care:
IVPF > IMFa > IMF (%)

În baza datelor din tabelul 3.1 se poate constata că la entitatea analizată valoarea totală a
mijloacelor fixe pe parcursul anului de gestiune s-a majorat cu 2409 mii lei (10785 – 8376). Această
sporire a fost determinată de modificările pozitive intervenite la toate tipurile de mijloace fixe, cu
excepția construcțiilor speciale.
Totodată, ca factor pozitiv se poate menționa și faptul că partea activă a mijloacelor fixe
(mașini, utilaje și instalații de transmisie) a sporit cu 105 mii lei.
Dacă examinăm structura mijloacelor fixe, observăm că ponderea esențială în ambele
perioade revine părții active a mijloacelor fixe, deși ponderea acestora s-a redus în dinamică de la
57,84% la 45,90% sau cu 11,94 p.p.

De regulă, pe parcursul perioadei de gestiune mijloacele fixe ale entității sunt în mișcare, ceea
ce determină necesitatea calculului și examinării următorilor doi indicatori relativi și anume:
1) Coeficientul de reînnoire a mijloacelor fixe (Kreîn.) care se determină ca raportul dintre
valoarea mijloacelor fixe intrate într-o anumită perioadă de gestiune și valoarea tuturor
mijloacelor fixe la finele acestei perioade:
𝑀𝐹 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑎𝑡𝑒
Kreîn. = 𝑀𝐹 𝑡𝑜𝑡. 𝑠𝑓.
x 100 (%);

2) Coeficientul de ieșire a mijloacelor fixe (Kieșire) care se determină ca raportul dintre

valoarea mijloacelor fixe ieșite și transferate într-o anumită perioadă de gestiune și valoarea
tuturor mijloacelor fixe la începutul acestei perioade:
𝑀𝐹 𝑖𝑒ș𝑖𝑡𝑒+𝑀𝐹 𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑓𝑒𝑟𝑎𝑡𝑒
Kieșire = 𝑀𝐹 𝑡𝑜𝑡. î𝑛𝑐.
x 100 (%).

În practica analitică se apreciază pozitiv situația în care ambii coeficienți corespund condiției:
Kreîn.> Kieșire (%).

Pentru a analiza starea funcțională a mijloacelor fixe ale entității se folosesc următorii doi
indicatori relativi:
1) Coeficientul amortizării acumulate a mijloacelor fixe (Kamort.) care se calculează ca raportul
dintre suma amortizării acumulate la finele anului de gestiune și valoarea totală a mijloacelor fixe la
finele acestui an.
𝑆𝑢𝑚𝑎 𝑎𝑚𝑜𝑟𝑡𝑖𝑧ă𝑟𝑖𝑖 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑎𝑡𝑒
Kamort. = 𝑀𝐹 𝑡𝑜𝑡. 𝑠𝑓.
x 100 (%);

2) Coeficientul utilității mijloacelor fixe (Kutil.) care se calculează ca diferența dintre 100 și
mărimea coeficientului amortizării acumulate a mijloacelor fixe:
Kutil. = 100 – Kamort. (%)

3
 De regulă, cu cât coeficientul uzurii acumulate a mijloacelor fixe este mai mic, cu atât utilitatea
acestora este mai pronunțată și viceversa. Pentru o apreciere mai obiectivă a stării funcționale a
mijloacelor fixe se recomandă ca coeficienții respectivi să fie examinați în dinamică.

3.2. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe

Eficiența utilizării mijloacelor fixe se determină ca raportul dintre mărimea efectului obținut
(VPF, VA, VV, Pb etc.) și mărimea efortului depus (valoarea medie a mijloacelor fixe de producție).
În practica analitică eficiența utilizării mijloacelor fixe de producție poate fi examinată cu
ajutorul mai multor indicatori generalizatori sintetici.
1. Randamentul mijloacelor fixe (Rmf) care se determină ca raportul dintre volumul producției
fabricate și valoarea medie a mijloacelor fixe de producție:

Rmf = (lei),
unde:
VPF – volumul producției fabricate;
MF – valoarea medie a mijloacelor fixe de producție.
2. Capacitatea mijloacelor fixe (Cmf) care este un indicator invers proporțional cu randamentul
mijloacelor fixe și reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de producție ce revine la un leu
producție fabricată.

Cmf = x 100 (bani).

3. Înzestrarea muncii cu mijloace fixe (Imf) care reflectă valoarea medie a mijloacelor fixe de
producție ce revine la un muncitor în schimbul cu durată maximă:

Îmf = x 1000 (lei),

unde:
Nmax – numărul total al muncitorilor în schimbul cu durată maximă.
De regulă, cu cât acest indicator este mai mare, cu atât gradul de înzestrare a entității cu
mijloace fixe de producție este mai pronunțat.

Calculul și aprecierea indicatorilor generalizatori sintetici menționați mai sus se efectuează atât
în dinamică, cât și/sau față de nivelul programat.
Tabelul 3.2
Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe
de producție în baza indicatorilor generalizatori sintetici
Indicatori Semne Anul de gestiune Abaterea Ritmul
convenț programat efectiv absolută creșterii,
i (+,-) %
onale
4
 A B 1 2 3 4
1.Volumul producției fabricate, mii lei VPF 18428 25022 + 6594 135,78
2.Numărul de muncitori în schimbul cu durată Nmax 500 506 +6 101,2
maximă, persoane
3.Valoarea medie a mijloacelor fixe de MF 8376 10785 + 2409 128,76
producție, mii lei
4.Productivitatea medie a unui muncitor în Wmax 36856 49450,6 + 134,17
schimbul cu durată maximă, lei 12594,6
5.Înzestrarea muncii cu mijloace fixe, lei Îmf 16752 21314 + 4562 127,23
[(rd.3 : rd.2) x 1000]
6.Capacitatea mijloacelor fixe, bani Cmf 45,45 43,10 - 2,35 94,83
[(rd.3 : rd.1) x 100]
7.Randamentul mijloacelor fixe, lei (rd.1 : rd.3) Rmf 2,20 2,32 + 0,12 105,45
Examinând datele din tabelul 3.2 observăm că la entitatea analizată randamentul
mijloacelor fixe a depășit nivelul programat cu 0,12 lei (2,32 – 2,20), ceea ce se apreciază pozitiv.
Concomitent, înzestrarea muncii cu mijloace fixe a sporit de la 16752 lei la 21314 lei sau
suplimentar cu 4562 lei.
Reducerea capacității mijoacelor fixe de la 45,45 bani la 43,10 bani arată că ritmul sporirii
volumului producției fabricate față de nivelul programat depășește ritmul respectiv al valorii
medii a mijloacelor fixe de producție, ceea ce a influențat pozitiv asupra randamentului acestuia.

Luând în considerație faptul că la procesul de producție nu participă nemijlocit toate

mijloacele fixe de producție, ci numai partea lor activă, la următoarea etapă a analizei este
necesară examinarea sistemului de factori care influențează modificarea randamentului
mijloacelor fixe de producție. Ținând cont de necesitățile practice ale analizei la această etapă, se
prevede calculul și aprecierea influenței factorilor generali și detaliați.
Tabelul 3.3
Baza informațională pentru analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe de producție
Indicatori Semne conven Anul de gestiune Abaterea
ționale programat efectiv (+, -)
A B 1 2 3=2–1
1.Volumul producției fabricate, mii lei VPF 18428 25022 + 6594
2.Valoarea medie a mijloacelor fixe de MF 8376 10785 + 2409
producție, mii lei
3.Numărul mediu de utilaj instalat, unități U 250 252 +2
4.Valoarea medie a mașinilor și utilajelor MFa 4845 4950 + 105
(părții active a mijloacelor fixe), mii lei
5.Fondul de timp efectiv de lucru, Tu/h 417600 432810 + 15210
utilaj-ore
6.Ponderea părții active în valoarea medie Ppa 57,84 45,90 - 11,94
totală a mijloacelor fixe de producție, %
(rd.4 : rd.2) x 100
7.Valoarea medie a unei unități de utilaj Vu 19380 19642,86 + 262,86
(prețul mediu al unității de utilaj), lei
(rd.4 : rd.3) x 1000
8.Durata medie de lucru a unei unități de Dh 1670,4 1717,5 + 47,1
utilaj pe an, utilaj-ore (rd.5 : rd.3)

5
9.Productivitatea medie pe utilaj-oră, lei Wh 44,1284 57,8129 + 13,6845
(rd.1 : rd.5) x 1000
10.Randamentul mijloacelor fixe active, rmf 3,80 5,055 + 1,255
lei (rd.1 : rd.4)
11.Randamentul mijloacelor fixe de Rmf 2,20 2,32 + 0,12
producție, lei (rd.1 : rd.2)

Astfel, asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producție influențează următorii

doi factori generali:
a) modificarea ponderii părții active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a mijloacelor
fixe de producție (∆Ppa);
b) modificarea randamentului mijloacelor fixe active (∆rmf ).
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituției în lanț sau metoda
diferențelor absolute.

Tabelul 3.4
Calculul influenței factorilor asupra modificării
randamentului mijloacelor fixe de producție
Nr. Nr.s Factorii Calculul influenței Rezultatul Denumirea
cal ubst. ∆Ppa ∆rmf Rmf, lei factorilor acțiunii factorilor
c. factorilor, lei

1. 0 57,84 3,80 2,20 - - -

2. 1 45,90 3,80 1,74 1,74 – 2,20 -0,46 ∆Ppa
3. 2 45,90 5,055 2,32 2,32 – 1,74 +0,58 ∆rmf
+0,12 x

∆R = R1 – R0 = 2,32 – 2,20 = + 0,12 lei.

În baza rezultatelor obținute se poate constata că la entitatea analizată randamentul
mijloacelor fixe de producție a depășit nivelul programat sub influența pozitivă a factorului 2 (∆rmf)
care a contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 0,58 lei.
Concomitent, sub influența negativă a factorului 1 (∆Ppa), indicatorul rezultativ s-a redus cu
0,46 lei. Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că entitatea în cauză
dispune de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea
părții active a mijloacelor fixe va atinge nivelul programat, randamentul mijloacelor fixe se va
majora suplimentar cu 0,46 lei [(+0,12) – (+0,58)].

Pentru o apreciere mai obiectivă a rezultatelor obținute, apare necesitatea calculului și

aprecierii factorilor detaliați asupra modificării randamentului mijloacelor fixe de producție.
De regulă, această etapă presupune examinarea următorilor patru factori:
a) modificarea ponderii părții active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a mijloacelor
fixe de producție (∆Ppa);
b) modificarea prețului mediu al unității de utilaj ( ∆Vu);
c) modificarea duratei medii de lucru a unei unități de utilaj pe an, în utilaj-ore (∆Dh);
d) modificarea productivității medii pe utilaj-oră (∆Wh).

6
 Primii trei factori sunt cantitativi, iar ultimul – calitativ. Concomitent factorii 1, 3 și 4 sunt cu
acțiune directă, factorul 2 – cu acțiune indirectă.
Tabelul 3.5
Calculul influenței factorilor detaliați asupra
modificării randamentului mijloacelor fixe de producție
Nr. Nr.s Factorii Rmf, Calculul Rezultatul Denumirea
∆Ppa ∆Vu ∆Dh ∆Wh lei influenței acțiunii factorilor
factorilor factori
lor, lei
1 0 57,84 19380 1670,4 44,1284 2,20 - - -
2 1 45,90 19380 1670,4 44,1284 1,75 1,75 - 2,20 - 0,45 ∆Ppa
3 2 45,90 19642,86 1670,4 44,1284 1,72 1,72 - 1,75 - 0,03 ∆Vu
4 3 45,90 19642,86 1717,5 44,1284 1,77 1,77 - 1,72 + 0,05 ∆Dh
5 4 45,90 19642,86 1717,5 57,8129 2,32 2,32 - 1,77 + 0,55 ∆Wh
+ 0,12 x
∆R = R1 – R0 = 2,32 – 2,20 = + 0,12 lei.
Din tabel rezultă că majorarea randamentului mijloacelor fixe de producție față de nivelul
programat a fost determinată de influența pozitivă a factorilor 3 (∆Dh) și 4 (∆Wh) care au contribuit
la sporirea indicatorului rezultativ respectiv cu 0,05 lei și 0,55 lei. Concomitent sub influența
negativă a factorilor 1 (∆Ppa) și 2 (∆Vu), indicatorul rezultativ s-a redus respectiv cu 0,45 lei și 0,03
lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că entitatea în cauză dispune
de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor.
Astfel, dacă ponderea părții active a mijloacelor fixe, precum și prețul mediu al unității de
utilaj vor atinge nivelul programat, randamentul mijloacelor fixe se va majora suplimentar cu 0,48
lei [(+0,12) – (+0,60)].

3.3. Analiza folosirii mașinilor și echipamentelor productive

Dat fiind faptul că partea activă a mijloacelor fixe de producție joacă un rol predominant în
utilizarea acestora, la următoarea etapă a analizei se recomandă a efectua un studiu mai aprofundat al
potențialului tehnic al entității, inclusiv al folosirii acestuia.
La prima etapă a analizei se examinează structura parcului de mașini și utilaje după durata lor
de exploatare. Astfel, în baza datelor din fișele de inventar ale evidenței analitice a mijloacelor fixe
se calculează durata medie de exploatare a mașinilor și utilajelor (ca media ponderată).
La etapa a doua a analizei se examinează folosirea extensivă și intensivă a mașinilor și
utilajelor. În practica analitică aprecierea folosirii mașinilor și utilajelor se efectuează în baza
următorilor indicatori:
1. Coeficientul folosirii extensive a mașinilor și utilajelor (Kext.) care se calculează ca raportul
dintre fondul de timp efectiv utilizat în utilaj-ore și fondul de timp programat:

Kext. = x 100 (%).

7
 1. Coeficientul folosirii intensive a mașinilor și utilajelor (Kint.) care se calculează ca raportul
dintre productivitatea medie pe utilaj-oră efectivă și productivitatea medie pe utilaj-oră programată:

Kint.= x 100 (%).

2. Coeficientul folosirii integrale a mașinilor și utilajelor (Kinteg.) care se determină ca produsul

dintre Kext.și Kint. împărțit la 100:

Kinteg. = (Kext. x Kint.) : 100 (%).

Cu cât coeficientul integral este mai mare, cu atât gradul de folosire a mașinilor și utilajelor
este mai pronunțat.

Ultima etapă a analizei situației privind folosirea parcului de mașini și utilaje prevede calculul
și aprecierea influenței următorilor doi factori la devierea volumului producției fabricate:
a) modificarea fondului de timp efectiv de lucru în utilaj-ore (factor cantitativ);
b) modificarea productivității medii pe utilaj-oră (factor calitativ).
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituției în lanț sau metoda
diferențelor absolute.
Tabelul 3.6
Calculul influenței factorilor legați de folosirea utilajului
la devierea volumului producției fabricate
Nr Nr Factorii Calculul Rezulta Denumi
. .su ∆Tu/h ∆Wh VPF, influenței tul acțiunii rea factori
cal bst mii lei factorilor factori lor
c. . lor, mii lei
1. 0 417600 44,1284 18428 - - -
2. 1 432810 44,1284 19099 19099-18428 + 671 ∆Tu/h
3. 2 432810 57,8129 25022 25022-19099 + 5923 ∆Wh
+6594 x

∆R = R1 – R0 = 25022 – 18428 = + 6594 mii lei.

Concluzia (de sine stătător)

3.4. Calculul influenței factorilor privind asigurarea cu mijloace fixe și utilizarea acestora
la devierea volumului producției fabricate

8
 În practica analitică se utilizează mai multe metode de analiză referitoare la calculul și
aprecierea influenței factorilor privind asigurarea cu mijloace fixe și utilizarea acestora la devierea
volumului producției fabricate.
La prima etapă a analizei se examinează influența factorilor generali privind asigurarea cu
mijloace fixe și utilizarea acestora:
a)modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producție (∆MF);
b)modificarea randamentului mijloacelor fixe de producție (∆Rmf).
Calculul și aprecierea acestor factori se efectuează prin metoda substituirii în lanț sau metoda
diferențelor absolute.
Tabelul 3.7
Calculul influenței factorilor generali privind asigurarea cu mijloace fixe
la devierea volumului producției fabricate
Nr. Nr.s Factorii Calculul influenței Rezultatul Denumirea
cal ubst. ∆MF ∆Rmf VPF, factorilor acțiunii factorilor
c. mii lei factorilor,
mii lei
1. 0 8376 2,20 18428 - - -
2. 1 10785 2,20 23727 23727 - 18428 +5299 ∆MF
3. 2 10785 2,32 25022 25022 - 23727 +1295 ∆Rmf
+6594 x

∆R = R1 – R0 = 25022 – 18428 = + 6594 mii lei.

Conform adtelor din tabelul 3.7 se poate constata că la entitatea analizată majorarea VPF față
de nivelul programat cu 6594 mii lei a fost condiționată de influența pozitivă a ambilor factori: 1
(∆MF) și 2 (∆Rmf), care au contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 5299 mii lei și respectiv
cu 1295 mii lei.
Deci, rezultatele aanlizei factoriale dau posibilitatea să deducem că ambii factori au contribuit
pozitiv asupra modificării indicatorului rezultativ.
Totodată, neajunsul entității constă în faptul că ponderea principală revine factorului cantitativ
(∆MF), ceea ce nu corespunde cerințelor economiei de piață, deoarece dovedește că volumul
producției fabricate în cea mai mare măsură a fost majorat pe calea extensivă.

Pentru a efectua o analiză mai aprofundată și a evidenția rezervele interne de majorare a

volumului producției fabricate pe seama sporirii eficienței utilizării părții active a mijloacelor fixe de
producție vom examina factorii detaliați:
a) modificarea valorii medii a mijloacelor fixe de producție (∆MF);
b) modificarea ponderii părții active a mijloacelor fixe în valoarea medie totală a mijloacelor
fixe de producție (∆Ppa);
c) modificarea prețului mediu al unității de utilaj (∆Vu);
d) modificarea duratei medii de lucru a unei unități de utilaj pe an, în utilaj-ore (∆Dh);
e) modificarea productivității medii pe utilaj-oră (∆Wh).
Primii patru factori sunt cantitativi, ultimul – calitativ. Calculul și aprecierea influenței acestor
factori se efectuează prin metoda substituției în lanț sau metoda diferențelor absolute.
Tabelul 3.8

9
 Calculul influenței factorilor privind eficiența utilizării părții active a mijloacelor fixe de
producție la devierea volumului producției fabricate

Nr Nr Factorii VPF, Calculul Rezultatul Denumirea

∆MF ∆Ppa ∆Vu ∆Dh ∆Wh mii lei influenței acțiunii factorilor
factorilor factorilor,
mii lei
1 0 8376 57,84 19380 1670,4 44,1284 18428 - - -
2 1 10785 57,84 19380 1670,4 44,1284 23726 23726-18428 + 5298 ∆MF
3 2 10785 45,90 19380 1670,4 44,1284 18829 18829-23726 - 4897 ∆Ppa
4 3 10785 45,90 19642,86 1670,4 44,1284 18577 18577-18829 - 252 ∆Vu
5 4 10785 45,90 19642,86 1717,5 44,1284 19100 19100-18577 + 523 ∆Dh
6 5 10785 45,90 19642,86 1717,5 57,8129 25022 25022-19100 + 5922 ∆Wh
+ 6594 x
∆R = R1 – R0 = 25022 – 18428 = + 6594 mii lei.

În baza rezultatelor obținute se poate constata că majorarea volumului producției fabricate

față de nivelul programat cu 6594 mii lei a fost asigurată de influența pozitivă a factorilor 1 (∆MF),
4 (∆Dh) și 5 (∆Wh) care au contribuit la sporirea indicatorului rezultativ respectiv cu 5298 mii lei,
523 mii lei și 5922 mii lei. Concomitent, sub influența negativă a factorilor 2 (∆Ppa) și 3 (∆Vu),
indicatorul rezultativ s-a redus respectiv cu 4897 mii lei și 252 mii lei.
Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitatea să deducem că entitatea în cauză dispune
de rezerve interne de majorare a indicatorului rezultativ pe viitor. Astfel, dacă ponderea părții active
a mijloacelor fixe, precum și prețul mediu al unității de utilaj vor atinge nivelul programat, volumul
producției fabricate se va majora suplimentar cu 5149 mii lei [(+6594) – (+11743)].

10