Seminar 7 – Rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare

1. Rentabilitatea valorilor mobiliare

Deoarece perioada de deținere de referință este cea de 1 an, rata anuală de rentabilitate a unei valori
mobiliare se obține raportând cash-flow-urile generate de aceasta pe parcursul unui an (dividendul/cuponul
și modificarea prețului) la investiția făcută pentru a obține respectiva valoare mobiliară (prețul său de la
începutul anului):
𝐷𝑖𝑣𝑡 (𝐶𝑡 ) + (𝑃𝑡 − 𝑃𝑡−1 ) 𝐷𝑖𝑣𝑡 (𝐶𝑡 ) 𝑃𝑡 − 𝑃𝑡−1
𝑅𝑡 = = +
𝑃𝑡−1 𝑃𝑡−1 𝑃𝑡−1

Astfel, cele două componente ale ratei rentabilității sunt:

𝐷𝑖𝑣𝑡 (𝐶𝑡 )
- Randamentul de dividend (de cupon):
𝑃𝑡−1
𝑃𝑡 −𝑃𝑡−1
- Rata câștigului de capital:
𝑃𝑡−1

În cazul unei perioade de deținere de T ani, formula generală a ratei de rentabilitate este:
∑𝑇𝑡=1 𝐷𝑖𝑣𝑡 (𝐶𝑡 ) + 𝑃𝑇 − 𝑃0
𝑅𝑇 =
𝑃0
𝑅
Pornind de la rentabilitatea întregii perioade se poate determina rentabilitatea medie anuală (𝑅̅ ): 𝑅̅ = 𝑇𝑇.

2. Rentabilitatea așteptată (sperată) și riscul valorilor mobiliare

Singurele informații certe de care dispunem atunci când prognozăm rentabilitatea viitoare a unei valori
mobiliare și riscul asociat acesteia sunt ratele de rentabilitate înregistrate în trecut (istorice) de respectiva
valoare mobiliară. În ipoteza că tendințele de evoluție din trecut se vor menține și în viitor, rentabilitatea
așteptată (sperată) în viitor de la o valoare mobiliară poate fi estimată ca medie aritmetică a rentabilităților
sale istorice:
∑𝑇𝑡=1 𝑅𝑡
𝐸(𝑅) =
𝑇
Rentabilitatea așteptată reprezintă o estimare a câștigului/pierderii medii ce se va obține în viitor din
deținerea valorii mobiliare respective.
În condițiile unui mediu economic extrem de incert, riscul este reprezentat de faptul că valorile efective ale
rentabilității vor devia de la rentabilitatea așteptată. Cu cât aceste abateri (deviații) de la rentabilitatea
așteptată sunt mai mari, cu atât valoarea mobiliară analizată este mai riscantă. Astfel, riscul valorii
mobiliare este exprimat prin variabilitatea rentabilităților istorice față de medie. Această variabilitate
este măsurată cu ajutorul dispersiei (varianței):

2 (𝑅)
∑𝑇𝑡=1(𝑅𝑡 − 𝐸(𝑅))2
𝜎 =
𝑇−1
și al abaterii medii pătratice:

𝜎(𝑅) = √𝜎 2 (𝑅)
Observația 1. În ipoteza că rentabilitatea unei valori mobiliare urmează o distribuție normală, cu
media egală cu 𝐸(𝑅) și abaterea medie pătratică egală cu 𝜎(𝑅), se pot face prognoze mai detaliate prin
construirea a trei intervale în care se vor regăsi rentabilitățile viitoare ale valorii mobiliare. Astfel,
probabilitatea ca rentabilitatea viitoare să se situeze în intervalul:
- (𝐸(𝑅) − 𝜎(𝑅), 𝐸(𝑅) + 𝜎(𝑅)) este de 68,3%;
- (𝐸(𝑅) − 2𝜎(𝑅), 𝐸(𝑅) + 2𝜎(𝑅)) este de 95,4%;
- (𝐸(𝑅) − 3𝜎(𝑅), 𝐸(𝑅) + 3𝜎(𝑅)) este de 99,7%.

Observația 2. Dacă se operează cu rentabilități pe perioade mai mici de 1 an (zilnice, săptămânale, lunare
etc., notate cu 1⁄𝑛), indicatorii de rentabilitate și risc pot fi anualizați (transformați în valori anuale) cu
ajutorul următoarelor formule:

𝐸(𝑅𝑎𝑛 ) = 𝐸 (𝑅1⁄𝑛 ) × 𝑛 𝜎 2 (𝑅𝑎𝑛 ) = 𝜎 2 (𝑅1⁄𝑛 ) × 𝑛 𝝈(𝑹𝒂𝒏 ) = 𝝈 (𝑹𝟏⁄𝒏 ) × √𝒏

Observația 3. Dacă rentabilitățile înregistrate în trecut au fost repetitive (o valoare s-a înregistrat de mai
multe ori), formulele rentabilității așteptate și ale varianței pot fi modificate pentru a include frecvențele de
apariție (𝑓𝑖 ) a fiecărei valori:
∑𝑛𝑖=1 𝑅𝑖 × 𝑓𝑖
𝐸(𝑅) =
∑𝑛𝑖=1 𝑓𝑖

∑𝑛𝑖=1(𝑅𝑖 − 𝐸(𝑅))2 × 𝑓𝑖
𝜎 2 (𝑅) =
∑𝑛𝑖=1 𝑓𝑖 − 1

Aplicația 1. Un investitor a analizat evoluția acțiunilor Toyota pe parcursul ultimilor patru ani. Din analiza
sa au reieșit următoarele informații:
- La începutul anului 2016 cursul acțiunilor Toyota a fost de 121,46 USD/acțiune. La sfârșitul
fiecăruia dintre următorii patru ani s-au înregistrat următoarele cursuri bursiere: 118,55/acțiune
(2016), 128,37 USD/acțiune (2017), 116,28 USD/acțiune (2018), respectiv 142,24 USD/acțiune
(2019);
- Dividendul anual pe acțiune a avut următoarele valori: 5,8 USD (2016), 3,76 USD (2017),
3,95 USD (2018), respectiv 1,83 USD (2019).
Pe baza informațiilor prezentate, calculați și comentați:
a) Rata de rentabilitate a acțiunilor Toyota pe parcursul întregii perioade analizate;
b) Rentabilitatea medie anuală a acțiunilor Toyota pe parcursul întregii perioade analizate;
c) Rentabilitățile anuale ale acțiunilor Toyota (pentru fiecare dintre cei patru ani), precum și
descompunerea acestora pe componente: randamentul de dividend și rata câștigului de capital;
d) Pe baza rentabilităților anuale calculate la punctul anterior, determinați rentabilitatea așteptată anuală
a acțiunilor Toyota, varianța și abaterea medie pătratică a acestora;
e) În ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Toyota urmează o distribuție normală, construiți intervalele în
care rentabilitatea anuală viitoare se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%, 95,4%, respectiv 99,7%.
Aplicația 2. Pe parcursul unui an, acțiunile Ford Motor Company au înregistrat următoarele rentabilități
săptămânale cu frecvențele de apariție corespunzătoare:

Rata de rentabilitate săptămânală Frecvența

-4,5% 8
-1,5% 15
0,75% 14
3% 10
6,8% 5
TOTAL 52

a) Determinați rentabilitatea așteptată săptămânală, dispersia și abaterea sa medie pătratică;

b) Anualizați valorile calculate la punctul anterior;
c) Construiți intervalele în care rentabilitatea anuală viitoare se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%,
95,4%, respectiv 99,7% (în ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Ford Motor Company urmează o
distribuție normală).

Aplicații suplimentare

Aplicația 3. Un investitor a analizat evoluția acțiunilor Apple pe parcursul perioadei 2014-2018. Din analiza
sa au reieșit următoarele informații:
- La începutul anului 2014 cursul acțiunilor Apple a fost de 79,02 USD/acțiune. La sfârșitul fiecăruia
dintre următorii cinci ani s-au înregistrat următoarele cursuri: 110,38 USD/acțiune (2014),
105,26 USD/acțiune (2015), 115,82 USD/acțiune (2016), 169,23 USD/acțiune (2017), respectiv
157,74 USD/acțiune (2018);
- Dividendul anual pe acțiune a avut următoarele valori: 1,88 USD (2014), 2,03 USD (2015),
2,23 USD (2016), 2,46 USD (2017), respectiv 2,82 USD (2018).
Pe baza informațiilor prezentate, determinați și comentați:
a) Rata de rentabilitate a acțiunilor Apple pe parcursul întregii perioade analizate;
b) Rentabilitatea medie anuală a acțiunilor Apple pe parcursul întregii perioade analizate;
c) Rentabilitățile anuale ale acțiunilor Apple (pentru fiecare dintre cei cinci ani), precum și
descompunerea acestora pe componente: randamentul de dividend și rata câștigului de capital;
d) Pe baza rentabilităților anuale calculate la punctul anterior, calculați rentabilitatea așteptată anuală a
acestor acțiuni, varianța și abaterea medie pătratică;
e) Construiți intervalele în care rentabilitatea anuală viitoare se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%,
95,4%, respectiv 99,7% (în ipoteza că rentabilitatea acțiunilor Apple urmează o lege normală de
distribuție).

Aplicația 4. Un investitor a analizat evoluția obligațiunilor emise de Trezoreria Statelor Unite, având o
valoare nominală de 100 USD, maturitatea de 10 ani și o rată anuală fixă a cuponului de 2,625%. Analiza sa
a acoperit perioada ultimilor patru ani și cuprinde următoarele informații:
- La începutul anului 2016 cursul obligațiunilor a fost de 112,34%;
- La sfârșitul fiecăruia dintre următorii patru ani s-au înregistrat următoarele cursuri: 104,02% (2016),
101,86% (2017), 102,13% (2018), respectiv 99,46% (2019).
Pe baza informațiilor prezentate, determinați și comentați:
a) Rata de rentabilitate a acestor obligațiuni pe parcursul întregii perioade analizate;
b) Rentabilitatea medie anuală a acestor obligațiuni pe parcursul întregii perioade analizate;
 c) Rentabilitățile anuale ale obligațiunilor analizate (pentru fiecare dintre cei patru ani), precum și
descompunerea acestora pe componente: randamentul de cupon și rata câștigului de capital;
d) Pe baza rentabilităților anuale calculate la punctul anterior, determinați rentabilitatea sperată anuală a
acestor obligațiuni, varianța și abaterea medie pătratică;
e) În ipoteza că rentabilitatea acestor obligațiuni urmează o distribuție normală, construiți intervalele în
care rentabilitatea anuală viitoare se va regăsi cu o probabilitate de 68,3%, 95,4%, respectiv 99,7%.

Aplicația 5. Pe parcursul unui an, acțiunile Bank of America au înregistrat următoarele rentabilități lunare
cu frecvențele de apariție aferente:

Rata de rentabilitate lunară Frecvența

-6% 1
-2,5% 4
0,5% 3
11% 4
TOTAL 12

a) Determinați rentabilitatea așteptată lunară a acțiunilor Bank of America, dispersia și abaterea medie
pătratică a acestora;
b) Anualizați valorile calculate la punctul anterior.

Bibliografie:
1. „Finanțe Corporative cu Excel”, Stancu Ion și Stancu Dumitra, Editura Economică, 2012, Capitolul 3.
Rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare;
2. „Finanțe” – ediția a 4-a, Stancu Ion, Editura Economică, 2007, Capitolul 6. Rentabilitatea și riscul
valorilor mobiliare;
3. “Investments” – 10th edition, Zvi Bodie, Alex Kane, Alan Marcus, McGraw-Hill, 2014, Chapter 5.
Risk, Return and the Historical Record.