Sunteți pe pagina 1din 7

Tema: Riscul investitional

1 Conceptul general al riscului investitional


2 tipuri de riscuri
3 dimensionarea riscurilor criteriilor de valoare
4 determinarea riscului portofoliului de investitii
6 Sfaturi- privind gestiunea riscurilor investitionale
Orice operatiune financiara se considera riscanta daca eficienta ei este incerta, adica nu se
cunoaste la momentul incheierii tranzactiei. Riscul e caracteristic aproape tuturor tranzactiilor ce
tine de valoarea sau vinzarea hirtiilor de valoare.data trecuta am vorbit despre investii, atunci era
clar in 2 cuvinte profitabilitatea si risc iata ce caracteristic pentru investitii.
Acum vorbim despre risc, se intelege ca riscul constitue probabilitatea abaterii marimii
profitului investitional efectiv de la marimea sperata a acestuia.Cu alte cuvinte riscul
investitional este o incertitudine cu privire la viitorul beneficiilor ce vor fi realizate dintro
investitie , deci acesta este o incertitudine cu privire la viitorul benificiilor ce vor fi realizate
dintro investitie .Riscul unei investitii tine neaparat de venitul asteptat.
Investitiile cele mai riscante trebuie sa aduca un venit mai mare. Orice investitor se straduie ca
sa-si minimizeze riscul pina la un anumit nivel al acestuia. Riscul total ce tine de un obiect
investitional poate fi rezultatul combinarii mai multor tipuri de riscuri si anume, adica sunt mai
multe riscuri . Spre exemplu, care tipuri sau ce fel de tirpuri de riscuri avem.
1. Riscul dobinzii
2. Riscul creditar, sau incapacitatea imitentului de asi onora obloigatiunile creditare
3. Riscul pietii
4. Riscul Lichiditatii
5. Riscul afacerii
6.Riscul retragerii inainte de termin, se poate de numit si riscul INFLATIEI
Sunt mai multe tipuri de risc.
Riscul afacerii cum putem sal numim inca? Acesta este un risc sau un risc operational deci dupa
cum am enumerat putem sa vorbim despre fiecare citeva cuvinte. Deci riscul dobinzii se refera
la nivelul de incertitudine privind fluctuatiea cursului hirtiei de valoare in functie de modificare
ratei dobinzei pe piata.
Adica toate instrumentele investitionale sunt supuse unui astfel de risc insa titlurile mobiliare cu
dobinda sunt cel mai mult expuse iar cele lalde cu dobinda variata vor resimti mai putin influenta
lui.
Riscul modificarii pretului pe piata obligatiunilor precum si riscul investirii sunt orientate in
directii opuse adica odata cu cresterea ratei dobinzei scade pretul obligatiunilordar tot odata
apare posibilitatea ca platile de cupon sa fie reinvestite la rate mai inainte.
Riscul creditar apare in cazul in care emitentul hirtiilor de valoare poate sa refuze sa-si onoreze
obligatiunile contractuale si pentru a aprecia profitabilitatea neonorarii angajamentelor de catre
mitentii acestora li se atribue un anumit reiting creditar,deci apare riscul creditar apre in cazul in
care emitentul poate sa refuze sasi onoreze obligatiunile creditare,pentru a aprecia profitabilitatea
neonorarii angajamentelor de catre mitentii acestora li se atribue un anumit reiting creditar.
Riscul pietii .

Riscul pietii provine de la modificarile survenite in pretul activelor financiare ca urmare a


inpactului unor factori independenti in cauza cum ar fi:
a) Evenimentele economice
b) Politice
c) Sociale
d) Sau modificare in preferintele tendintele investitorului
Deci rescul pietii apare cind apar modificarile in preturi in activele financiare.
Riscul lichiditati:
Riscul lichiditatii apare cind un instrument investit nu poate fi realizat la un pret
predeterminat la un moment potrivit . Lichiditatea unui instrument investit reprezinta un
argument pentru investitorul care doreste sa-si mentina flexibilitatea portofoliului.
Riscul afacerii, sau operational se refera la gradul de fluctuatie a profitului net si a fluxului de
numerar caracteristic diferitilor tipuri de afaceri stratedice .
Riscul afacerii pentru investitori tine de nesiguranta in legatura cu anumite piete de desfacere
a intreprinderii care sa investit piete de aprovezionare sau activitati comerciale.
Riscul de retragere preventiva.
Claer ca multe corporatii si unele organe ale puterii de stat imitente de hirtie de valoare isi
rezerva dreptul de retragere inainte de termen al acestor instrumente, este clar ca asemena
retrageri se pot produce dupa micsoararea ratelor dobinzilor pe piata, imitentul in asemenea
cazuri poate imite hirtii cu cheltueli mai mici pentru plata dobinzii.
Riscul inflatiei.
In cazul investirii intodeuna exista un anumit pericol ca dobinzile si valorile nominale vor
scadea din cauza inflatiei, deci oarecare protectie de risc inflationist o au hirtiile de valoare
esmise pe termin scurt si instrumentele cu ratele dobinzii flotante . Deasemenea in literatura
de specialitate poate fi intilnita notiunea de risc total care include 2 componente: Riscul
deversibil adica diversicabil, sau nedeversificabil. Ce se refera la riscul diversificabil el
constitie o parte ariscului investitional care provine din evenimentele ne controlabile sau
aleatorie, dar care pot fi intilnit prin diversificare. Riscul nedeversificabil este legat prin
fortilecare influenteaza instrumentele investitionale si care nu este unic pentru un instrument
concret.
DIMENSIONAREA RISCURILOR HIRTIILOR DE VALOARE
Riscul titlurilor financiare poate fi determinat prin mai multe metode dintre care cele mai
utilizabile sau dovedit a fi metodele statistice sau probabilistice.
1. Valoarea medie asteptata (se mai numeste rentabilitatea medie sperata, sau venitul
mediu asteptat si poate fi calculat prin doua metode)
Ne referim la tema riscul investitional cu formulele expediate pe viber. Se poate de
calculat valoarea medie asteptat prin 2 metode :
1. metoda este metoda distributiei probabilistice care consta in estimarea a rentabilitatii
valorilor mobiliare pe baza unor serii probabile ale ratii rentabilitatii.
Deci
n
r i ≡ ∑ pi ∙r i
i= p

Deci R- reprezintă rentabilitatea medie sperata


Pi- probabilitatea realizatii ratei de rentabilitate
Ri – rata rentabilitatii estimata
2. Moteoda sirurilor cronologice care consta in estimarea rentabilitatii tuturot tipurilor
financiare pe baza rentabilitatii medii.
n

∑ ri
r =p
ri =
N
Unde R reprezinta rata rentabilitatii
N – numarul perioadelor trecute la care se refera ranta rentabilitatii.
Valoarea medie asteptata dimensioneaza rezultatul ce se asteapta in medie , insa este nevoie de o
masura care sa arate cit de mult difera rezultatul individual de medie, aceasta este exprimata de
variatia, sau se mai numeste in matematica- dispersie, sau de radacina patrata a marimei sigma la
patrat care tot se calculeaza prin cele 2 metode sus mentionate adica prin metoda distributiei
n
probabilistice δ =∑ Pi ∙¿ Metoda distributiei probabilistice
2

i=p

n
δ 2=∑ ¿ ¿ ¿
ia

Aceata ce se refera la valoarea medie asteptate a indicatorului.


3. Devierea standart, adica abaterea medie patratica si se calculeaza prin aceleasi 2
metode
Metoda distributiei probabilistice

Atit teoretic cit si practic variatia si devieria standart sunt utilizate ca masura a riscului , pentru
calcularea devierei standart sunt necesari urmatorii pasi
a. Calcularea ratei asteptate a venitului -r
b. Calcularea devierei abaterii – ri-r
c. Calcularea variatiei sigma la patrat
d. Determinarea devierei standart- adica sigma care este o masura
statistica a variabilitatii unui set de opservatii
Spre exemplu daca investitorii evolueaza valorile imobiliare pe baza venitului asteptat si a
devierei standart a veniturilor presupunem ca acesti investitori sunt impotriva riscurilor, atunci ei
vor prefera venituri mari si o deviere standart mica .
4. Coeficientul variatiei -V

Coeficienul de variatie se determina raportind devierea standart la rata asteptata a


venitului. Coeficientul variatiei arata riscul de unitate de venit si furnizeaza o baza
mai semnificativa destinata comparatiei cind veniturile asteptate pentru 2 alternative
sunt diferite . Toti indicatorii prezentati main sus ofera informatii despre un singur
tip sau clasa de valoare imobiliara si pentru un singur portofoliu.
Acesti parametri nu intilnesc evoluarea intre relatia ratei veniturilor intre 2 sau mai
multe tipuri de valori imobiliare sau clase ale unui tip de valoare imobiliara aceasta
dimensioneaza riscul reciproc al hirtiilor de valoare prin 2 metode deja cunoscute.
a) Metoda distributiei probabilistice

Unde sigma A,B reprezinta covariatia valorilor mobiliare a si B


Pi – probabilitatea atribuita ratelor rentabilitatii Rai, Rbi
A si B acestea sunt 2 tipuri sau clase de valori mobiliare
Rai este rata rentabilitatii pentru valoria mobiliara A in perioada I adica 1,2 si pina la n.
Rbi- ratele rentabilitatii pentru valoarea mobiliara B in perioada 1,2,3-n
Rb – valoarea medie asteptata pentru pentru titlul B
Ra- valoarea medie asteptata pentru titlul A
Valoarea medie asteptata cu alte cuvinte si este rentabilitatea medie sperata , deci covariatia
totala este reprezentata de suma rezultatelor obtinute in urma acestor multiplicari.
Covariatia este o masura care arata cum 2 variabile A si B depind una de alta .
Covariatia cu valoarea 0 arata ca nu exista nici o de pendenta intre rentabilitatile acostor 2 valori
mobiliare.Marimea covariatiei nu ofera mereu o descriere completa a relatiilor dintre aceste 2
tipuri sau clase de valori mobiliare, de exemplu covariatia pozitiva nu indica semnul devierii
ratelor rentabilitatilor de la rentabilitatea medie , din acest motiv se apeleaza la indicatorul
coeficientul de corelatie de aceea al 5 indicator se numeste COEFICIENTUL DE CORELATIE-
acesta se obtine prin raportatea covariatiei la produsul devierilor sau ( abaterilor standart)

Unde R,o,a,b reprezinta coeficientul coficientul de corelatie al valorilor A si B

Sigma A – devierea standart a lui A


Sigma B- devierea sau abaterea standart a lui B
covariatia este produsul dintre coeficientul de corelatie si devierea standart a celor 2 titluri
financiare .
Corelatia masoara gradul in care 2 variabile se misca , cresc sau scad concomitent . Coeficientul
de corelatie este o masura a gradului legaturii dintre cele 2 variabile , el se situiaza in intervalul
-1,+1. In functie de marimea si semnul coeficientului exista 5 descriei ale relatiei dintre ratele
rentabilitatilor a 2 valori mobiliare :
1. Perfect corelate pozitiv
2. Perfect corelate negativ
3. Corelate 0 (zero)
4. Imperfect corelate pozitiv
5. Imperfect corelate negativ
Aceste situatii pot fi orezentate grafic prin diagrame . Determinind coeficientul de corelatie se
obtin numere care pot fi egale cu -1, 0, sau +1 care sunt situate in intervalele – 1,0 si 0,+1
Exista 3 situatii :
1. Coeficientul de corelatie =+1sau -1 arata ca rata rentabilitatii unuia din titluri poate fi
estimata exact cu ajutorul ratelor rentabilitatii celulant titlu
2. . Coeficientul de corelatie =0 arata ca cele 2 titluri nu sunt corelate in cici cel mai
mic grad, adica sunt total independente
3. Coeficientul de corelatie situat intre -1,0 si 0,+1 arata ca o parte din rentabilitatea
unui titlu in perioada urmatoare este asociata sau explicata prin rentabilitatea celuilalt
titlu
Indicatorul nr.6 se numeste PRETUL RISCULUI INVESTITIONAL.(formula mai sus in poza)
De ce investitorii accepta riscul? Deoarece riscul investitional este o parte componenta a
profitului asteptat de investititpr. Riscul este o masrfa specifica cu caracteristici proprii.
Unde landa este pretul riscului investitional pe piata
R,p – Rata medie a ratei profitului pe piata
R,f- rata mediea a profitului de valoare nepurtatoare de risc
Nr. 7 INDICATOR
Este un indicator necesar pentru a dimensiona riscul pe piata.
COEFICIENTUL BETA

Coeficientul beta se calculeaza pentru fiecare hirtie de valoare si exprima cota fiecarui hirtii in
profitabilitatea globala a pietei , deci se calculeza pentru fiecare valoare , hirtie de valoare si
exprima cota fiecarui in profitabilitatea globala a pietii.

Sigma I,p- reprezinta covariatia profitabilitatii hirtii de valoarei I cu cea a pietii covariatia.
Sigma patrat P – este dispresia portofoliului pe piata . Copficientul beta poate avea mai multe
valori spre exemlu: daca beta este mai mare sau egal cu 1 semnifica faptul ca o variatie +,- 1% a
indicilui bursier determina o variatie mai mare de +0-1% a rentabilitatii titlului financiar . Aceste
hirtii cu valoarea mai mare decit sau =1 sunt mai agresive pe fondul celorlalte , si se intelege ca
pot asugura profitabilitatea mai mare decit cea a pietii, insa au si un risc mai inalt decit cel pe
piata . Daca beta este mai mica sau egal cu 1, exprima faptul ca o variatie de plus minus un
procent a rentabilitatii pe piata determina o variatie mai mica decit +,-15 a rentabilitatii titlului
financiar
3.Beta=1 semnifica faptul ca o variatie a rentabilitatii pe piata antreneaza aceeasi variatie a
rentabilitatii titlului financiar.
Cum se poate de determinat riscul de portofoliu? Riscul portofoliului investitional poate fi
examinat in 2 forme .
1. Riscul propriu al portofoliului.
2.Riscul de piata al portofoliului
In forma simpla riscul proproiu al portofoliului constitue o medie ponderata a devierilor standart
ale titlurilor(tipuri) componente ale portofoliului .
Daca cunoastem devierea standart sigma si ponderea X a titlului portofoliu poate fi calculat
riscul propriu al portofoliului,

X este ponderea a titluli i in portofoliu


Devierea standart al portofoliu se poate de calculat si prin alte metode covariataia fiecarei
perechi ale fiecarei titluri de portofolii constitie o componenta a matricei covariatiei .
RISCUL DE PIATA AL PORTOFOLIULUI PTI, care se calculeaza in modul urmator

X- semnifica ponderea hirtiei de valoare i in intreguk volum al portofoliului


BETA – indicatorul, riscul de piata al portofoliului
Putem avind formulele date putem da sfaturi utile privind gestionarea riscului investitional
1. Trebuie luate in considerare consecintele realizarii riscului, nu se poate risca cu mult
pentru putin . Realizarea acestui principui cere sa fie o proportie oprima intre profitul
asteptat si rata riscului .
Care sunt principiile generale de gestiune ale riscului :
1. Respectarea regulilor de deversificare, tranzactiile ne reusite nu trebuie sa afecteze
serios bunastarea investitorului.
2. Monitoriul zilnic al portofoliului , (monitoringul)
3. Utilizarea metodelor de asigurare , adica este bine venita asigurarea tranzactiilor de
exemplu prin cumpararea actiunilor
4. Utilizarea dispozitiilor de oprire a tranzactiilor
5. Dispozitiile de ooprire a tranzactiilor pot fi de 2 tipuri : stop profit, si stop pierdere.
Dispozitia stop pierdere se utilizeaza in cazul in care pierderea utilizatorului a atins
nivelul maxim acceptabil.
Care sunt regulile de baza de cumparare a hirtiilor de valoare ?
1. De cumparat numai dupa primirea semnalelor de confirmare , cumparam numai
atunci cind avem semnale de confirmare
2. La procurarea in prealabil trebuie de stabilit pretul la care sunteti deacor si daca
temporar lipseste tendinta pronuntata pe piata de crestere sau scadere cumparati
hirtiile de valoare cu mare prudenta. De avut in vedere ca hirtiile de valoare se
mentin in porofoliu daca se confirma presupunirile initialale investitorului. Pot fi
mentinute in portofoliu daca pretul ramine la acelasi nivel initial.
3. Hirtiile pot fi vindute partial daca pretul a atins nivelul planificat sau nivelul
pierderilor inca nu a atins nivelul maxim acceptat . Trebuie de vazut complect uneori
si cind , daca aexpirat terminul planificat de detinere a fost ooptinut in intregime
profitul oplanificat, cind nivelul pierderilor a depasit nivelul maxim aceptabil.
Nivelul profitului a depasit nivelul maxim asteptat.

Tema: Problema selectarii portofoliul de investitii.

S-ar putea să vă placă și