Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea din Oradea

Facultatea de Ştiinţe Economice


Specializarea:Contabilitatea, auditul şi gestiunea afaceri
Forma de învaţământ: IF

Riscuri asociate
instrumentelor financiare
conform IFRS 7

Prof.Coordonator:
Prof. Univ. dr. Sabău- Popa Diana Masteranzi,
Boroș Cristina-Roxana Stancea Florina Maria
CAGA I
Ce este un instrument financiar?

 Un instrument financiar reprezintă orice contract care generează simultan un


activ financiar pentru o entitate și o datorie financiară sau un instrument de
capitaluri proprii pentru o altă entitate.

- numerar
- instrumente de capitaluri
proprii emise de o altă - interes rezidual în activele
- obligația contractuală de a unei entități după deducerea
entitate
- dreptul contractual de a livra numerar sau alt activ tuturor datoriilor sale.
primi numerar sau alt activ financiar sau de a schimba
financiar sau de a schimba active sau datorii.
active sau datorii.
Riscul
 Vocabularul economic şi financiar defineşte riscul ca fiind un element de
incertitudine care poate afecta activitatea unui agent economic sau derularea
unei operaţiuni economice.

 Riscul este un eveniment viitor şi nesigur, capabil să se producă, dar a cărei apariţie
este incertă.
 este un eveniment viitor deoarece apariţia lui poate fi legată de o perioadă viitoare
 este nesigur deoarece nu se ştie cu exactitate dacă o să apară, când o să apară, sub
ce formă se va manifesta
 apariţia sa poate fi cuantificată sub diferite forme, prin acordarea de probabilităţi
IFRS 7. Instrumente financiare: informații de
furnizat

 Standardul Internaţional de Raportare Financiară IFRS 7 solicită publicarea


de informaţii referitoare la riscurile asociate instrumentelor financiare şi
gestionarea acestora.
 Standardul a fost publicat la 1 ianuarie 2007.
 În vederea evaluarii riscurilor ce derivă din utilizarea instrumentelor
financiare o entitate va trebui să prezinte pentru fiecare tip de risc atât
informații cantitative cât și calitative.

Informatii calitative: Informații cantitative referioare la


expunerile la riscuri și modul în care au apărut; expunerea la risc. Aceastea trebuie să
 politica de reducere a riscurilor, monitorizarea eficienței aibă la bază informațiile furnizate
instrumentelor de acoperire împotriva riscurilor; intern personalului cheie din
modificări ale celor 2 elemente enumerate mai sus în raport cu conducerea entității, de exemplu
perioada anterioară. consiliul de administrație.
 Riscurile financiare au existat încă de la începuturile relațiilor comerciale. În timp,
însă, nivelul până la care au fost identificate, măsurate și controlate a variat
foarte mult.
 Pierderile financiare suportate de companii renumite pe plan internațional,
datorate activității defectuoase de management al riscului și mai ales puternic
mediatizate, au condus la conștientizarea de către manageri a importanței majore
a gestiunii riscurilor.

Tipuri de risc amintite de


IFRS 7:

De lichiditate
De piață De lichiditate
De credit De piață
De credit
Risc de credit (contrapartidă)
 Riscul de credit este riscul ca o parte la un instrument financiar să provoace o pierdere
pentru cealaltă parte prin nerespectarea obligației sale. 
În cazul existenței riscului de credit trebuiesc urmărite următoarele direcții potrivit IFRS
7:
 Practici de gestionare a riscului de credit;
 Informații privind sumele rezultate din pierderile de credit preconizate
 Expunerea la riscul de credit
Exemple:  Garanții și alte îmbunătățiri de credit obținute

Banca ce acordă un împrumut unei firme este supusă riscului de contrapartidă


Banca ce acordă un împrumut unei firme este supusă riscului de contrapartidă
La scadența unui contract forward valutar, din cauza diferențelor de fus orar
La scadența unui contract forward valutar, din cauza diferențelor de fus orar
există o diferență de timp până ce banca face plata dolarilor, deci riscul ca banca
există o diferență de timp până ce banca face plata dolarilor, deci riscul ca banca
să nu poată face plata și un risc de contrapartidă pentru firmă
să nu poată face plata și un risc de contrapartidă pentru firmă
La un swap pe rata dobânzii între două firme, există un risc de neîndeplinire a
La un swap pe rata dobânzii între două firme, există un risc de neîndeplinire a
obligației, respectiv un risc de contrapartidă
ASPECTE

Mod de calcul, evaluare: riscul de contrapartidă în cazul derivativelor este


Mod de calcul, evaluare: riscul de contrapartidă în cazul derivativelor este
măsurat pe baza sumei cheltuielilor cu înlocuirea pozițiilor actuale, la care se
măsurat pe baza sumei cheltuielilor cu înlocuirea pozițiilor actuale, la care se
adaugă o estimare a expunerii viitoare a firmei datorată mișcărilor pieței
adaugă o estimare a expunerii viitoare a firmei datorată mișcărilor pieței

Riscul de contrapartidă este foarte frecvent întâlnit


Riscul de contrapartidă este foarte frecvent întâlnit

Riscul pe derivative este diferit: deoarece valoarea acestora depinde de un activ


Riscul pe derivative este diferit: deoarece valoarea acestora depinde de un activ
de bază, expunerea aferentă acestora nefiind egală cu valoarea expunerii
de bază, expunerea aferentă acestora nefiind egală cu valoarea expunerii
activului de bază, în cazul în care contrapartida nu-și îndeplinește obligațiile se
activului de bază, în cazul în care contrapartida nu-și îndeplinește obligațiile se
consideră costul înlocuirii contractului.
consideră costul înlocuirii contractului.
Riscul de piață

 Riscul de piață este riscul ca valoarea justă sau fluxurile de numerar ale
unui instrument financiar să fluctueze din cauza modificărilor prețurilor
de pe piață. Riscul de piață reflectă riscul de dobândă, riscul valutar și
alte riscuri de preț. 
  Dezvăluirile despre riscul pieței includ:
 o analiză de sensibilitate a fiecărui tip de risc de piață la care este expusă
entitatea
  informații suplimentare dacă analiza de sensibilitate nu este reprezentativă
pentru expunerea la risc a entității (de exemplu, deoarece expunerile din
timpul anului au fost diferite de expunerile la sfârșitul anului).

Riscul de piaţă include riscul ratei dobânzii şi riscul valutar (expunerea contractuală, expunerea
contabilă şi expunerea economică). Expunerea contractuală se referă la o încasare/plată în valută
menţionată într-un contract ferm viitor sau care se află în curs de desfăşurare.
Riscul opţional al investirii sau riscul decizional în
alegerea pieţei pe care urmează să se realizeze
plasarea resurselor financiare

 - este legat de opţiunea de a investii pe piaţa de capital, piaţa monetară, piaţa


valutară, piaţa de asigurări, piaţa imobiliară sau într -o afacere.

 Orice decizie presupune asumarea unui risc generat de evoluţia inprevizibilă a situaţiei
decizionale şi a variabilelor care o influenţează, pe perioada orizontului decizional.

 Pentru reducerea riscului opţional al investirii se recomandă o analiză căt mai


detaliată a pieţelor menţionate anterior în vederea determinării randamentelor
investiţionale la momentul analizei, dar mai important este să se realizeze o previzionare
căt mai bine argumentată a evoluţiei acestor randamente pe perioada orizontulu
idecizional (perioada pentru care se intenţionează să se realizeze investiţia);
Riscul specific pieţei de capital
 – este legat de evoluţia contrar aşteptărilor a preţului instrumentelor
financiare.
 Aşteptarea cumpărătorilor de titluri este ca preţul acestora să crească în viitor, având
astfel posibilitatea să le vândă cu un anumit profit.
 Totodată prin scăderea cursului bursier, investitorul are posibilitatea să achiziţioneze
mai multe instrumente financiare cu suma obţinută în urma vânzării.
 Reducerea acestui tip de risc se poate realiza printr-o analiză atentă şi permanentă a
evoluţiei pieţei de capital şi afactorilor care o influenţează. Astfel se realizează o serie
de previziuni cu un grad mai ridicat de acurateţe cu privire la evoluţia viitoare
a preţurilor.
 Având în vedere varietatea factorilor care influenţează piaţa şi evoluţia imprevizibilă a
acestora este foarte dificil sau chiar imposibilsă se elimine complet riscurile.

Totuşi obiectivul oricărui investitor este să le reducă la minimul posibil şi


acceptabil pentru el.
Riscul de piaţă

riscul ratei dobânzii riscul valutar

 apare la instrumentele financiare purtătoare


de dobândă recunoscute în situația poziției Aceasta apare în momentul încheierii
financiare (de exemplu, instrumente de unei relaţii contractuale care conţine plată
datorii dobândite sau emise) și la anumite sau încasare valutară, sau plata se face în lei,
instrumente financiare care nu sunt dar preţul produsului este exprimat în valută.
recunoscute în situația poziției financiară
(de exemplu, anumite angajamente de
creditare)

Fluctuațiile sunt cauzate de modificările ratelor


dobânzilor;
Riscul valutar

 Riscul valutar este definit ca posibilitatea apariţiei unei pierderi în cadrul unei
tranzacţii economice sau financiare ca urmare a modificării cursului (depreciere sau
repreciere) valutei de contract pe intervalul ce se scurge din momentul încheierii
contractului şi data efectuării încasării sau plăţii în valută.
 Din punct de vedere al exportatorului, riscul valutar se manifestă atunci când moneda în care
este exprimată creanţa suportă o depreciere sau devalorizare în intervalul scurs de la data
încheierii tranzacţiei şi până în momentul încasării sumei.
 Pentru creditor, riscul apare în cazul în care contractul s-a încheiat într-o monedă străină iar
între timp, fie scade valoarea monedei din contract, fie creşte valoarea propriei monede. În
aceste situaţii, exportatorul va primi în monedă naţională o sumă mai mică decât cea
prevăzută.
 Pentru importator riscul valutar apare fie în ipoteza creşterii valutei din contract, fie în aceea
a scăderii valorii monedei proprii. Pierderea este determinată de efortul financiar suplimentar
pe care debitorul trebuie să-l facă pentru procurarea unei sume exprimate în altă valută, de
valoare echivalentă cu suma exprimată în valuta de contract.
Riscul de lichiditate
 Riscul de lichiditate este riscul ca o entitate să aibă dificultăți în plata datoriilor sale financiare.
  Informațiile despre riscul de lichiditate includ:
 o analiză la scadență a datoriilor financiare
  descrierea abordării managementului riscurilor
 O lichiditate bună oferită de un titlu financiar nu înseamnă doar posibilitatea vânzării rapide a acestuia
ci şi posibilitatea de a vinde cu un profit (condiţie cumulată).
 Acest risc poate fi evitat prin investirea pe acele pieţe şi în acele instrumente financiare care
înregistrează volume importante de tranzacţionare;

Riscul de
lichiditate
Finanţarea Adâncimea
activităţilor de (profunzimea)
tranzacţionar pieţei
e
Cele mai utilizate instrumente pentru
acoperirea riscurilor
Risc Instrumente utilizate pentru acoperire

Swap de rată a dobânzii


FRA
Risc de rată a dobânzii
Futures de rată a dobânzii
Opţiuni

Forward
Futures de curs de schimb
Risc de curs de schimb
Swap valutar
Opţiuni de curs de schimb

Forward pe acţiuni
Risc de piaţă
Futures pe acţiuni
(investiţii în acţiuni)
Opţiuni pe acţiuni

Credit default swap


Risc de credit Total return swap
Riscurile asociate contractelor
forward
1. Riscul de contrapartidă apare ca urmare a faptului că una dintre părţi nu
îşi poată duce la îndeplinire obligaţiile financiare asumate.

 Valoarea unui contract forward este, în general, zero la semnarea acestuia, dar variază pe
măsură ce preţul spot pentru activul de bază al contractului se modifică.

 Dacă instituţia financiară deţine un contract cu o valoare de piaţă pozitivă iar partenerul este în
incapacitate de plată pentru acel contract, atunci instituţia respectivă va pierde această valoare.

 Pentru a contrabalansa acest risc, clienţii cu un anumit risc sunt obligaţi să depună garanţii
suplimentare în scopul asigurării îndeplinirii obligaţiilor contractuale.

 Datorită riscului de contrapartidă, relativ ridicat, şi absenţei standardizării, un contract forward


nu poate fi transmis către un terţ fără acordul prealabil .al părţilor deja implicate.
2. Riscul de piaţă- riscul aferent contractelor forward trebuie evaluat prin
efectul riscului de piaţă asupra întregului portofoliu.
3. Riscul de bază diferenţa dintre preţul sau rentabilitatea forward şi
rentabilitatea sau preţul spot al unui activ de bază al unui instrument
financiar, cum ar fi contractul futures sau componenta implicită forward
dintr-un contract cu opţiuni, poartă denumirea de basis.
 reprezintă pierderea potenţială rezultată din variaţiile preţului sau din
diferenţele de rentabilitate ale instrumentelor tranzacţionate pe două pieţe
diferite.
 Contractele forward nu sunt, de obicei, transferabile fără acordul ambelor
părţi şi, din această cauză, sunt mai greu de lichidat decât un contract
futures.

Pentru a elimina expunerea la risc apărută ca urmare a deţinerii unei


poziţii pe contracte forward, dacă partenerul iniţial nu doreşte să aprobe
transferarea acestora, un client va fi obligat să iniţieze o poziţie de sens
contrar.
Contractele futures – utilizarea
acestora în managementul riscurilor

Scopul principal al utilizării acestor instrumente este reducerea riscului ce


poate apare pentru societatea comercială în următoarele condiţii:
- schimbarea valorii unui activ pe care îl deţine, produce comercializează
sau anticipează că îl va deţine, produce sau comercializa;
- schimbarea valorii unei datorii pe care o persoană o are sau anticipează
că o va avea;
- schimbarea valorii unui serviciu pe care o persoană îl prestează sau îl
cumpără sau anticipează că îl va presta sau cumpăra.”
Acoperirea riscului valutar prin utilizarea
contractelor futures pe valute presupune luarea unei
poziţiei pe această piaţă în funcţie de poziţia avută în
contractul de import – export şi de momentul încasării
/ plăţii, astfel:
Poziţia în Momentul Riscul Poziţia
Exportatorii care-şi încasează în avans
contract încasării / valutar futures
exportul se tem de o creştere a cursului
plăţii
de schimb (depreciere a leului) şi iau o
poziţie de cumpărător pe piaţa futures. Exportator Încasare în Creştere de Cumpărător
Dacă încasarea se face la termen, avans curs
exportatorii se tem de o scădere a Exportator Încasare la Scădere de Vânzător
cursului şi iau o poziţie de vânzător pe termen curs
această piaţă, sperând să vândă mai Importator Plată în Scădere de Vânzător
scump contractele pe care le vor avans curs
cumpăra mai ieftin de pe piaţă ulterior.
Importator Plată la Creştere de Cumpărător
termen curs

Importatorii care au de plată în avans un import se tem de o scădere a cursului (apreciere a leului care face ca în viitor importul
să se ieftinească în lei) şi iau o poziţie de vânzător de contracte futures în timp ce importatorii cu plată la termen se tem de o
creştere a cursului (depreciere a leului care face ca în viitor importurile să se scumpească în lei) şi iau o poziţie de cumpărători de
contracte futures.
Caz 1
 Intreprinderea „FLORA” cumpara un pachet standardizat de optiuni call pe actiuni cotate, subscrise
de intreprinderea „SPERANTA” in calitate de vanzator. Tranzactia este un hedging pentru vanzator,
in care elementul acoperit este riscul de piata iar instrumentul financiar desemnat pentru acoperire
este contractul de optiuni. Pentru cumparator, tranzactia este numai o speculatie a pretului favorabil,
fie ca va decide exercitarea, fie ca va tranzactiona pachetul de optiuni ca valoare mobiliara. Titlurile
de valoare ce constituie activul suport al optiunilor sunt emise de o a treia intreprindere care nu
intervine in acest mecanism.
 Intreprinderea „FLORA” spera ca pretul de piata al actiunilor in cauza sa creasca, pe cand
intreprinderea „SPERANTA” spera ca pretul de piata al actiunilor in cauza sa scada. Fiecare
preconizeaza un castig prin conservarea pretului actiunilor, dar numai una dintre parti va castiga.
Deci fiecare spera sa transfere riscul de piata asupra partenerului, in caz de exercitare a optiunii de
catre cumparator. Prima ce reprezinta dreptul de a cumpara pretul pachetului de optiuni este de 1.000
RON.
 Pretul de exercitare este 22.000 RON.
 Valoarea actiunilor detinute (400 buc) de intreprinderea „SPERANTA” este de 20.000 RON cu
valoare nominala de 50 RON.
 Cursul bursier al actiunilor la data exercitarii este de 70 RON.
In contabilitatea cumparatorului au loc urmatoarele operatii:

 daca acesta intentioneaza si decide sa detina pachetul de optiuni pana la scadenta, atunci va inregistra:
 *la data tranzactiei numai prima platita, urmand ca la scadenta sa exercite optiunea de cumparare (evident
daca pretul actiunilor pe piata va creste):► recunoasterea primei la data tranzactiei; cumparatorul
optiunilor va recunoaste contabil prima platita de 1.000 RON in cheltuieli financiare:
6681 = 5121 1.000 RON
(Cheltuieli cu amânarea plăţii peste termenele normale de creditare)

 *la data exercitarii ► recunoasterea pachetului de optiuni ca titlu de valoare independent de activul
suport, daca pretul de piata al actiunilor este favorabil – mai mare decat cel contractat – la nivelul pretului
de exercitare al optiunii call:
5081 = 5121 22.000 RON
(Alte titluri de plasament)

 Castigul apare indirect, ca o economie fata de valoarea actiunilor la cursul bursier si nu se evidentiaza
contabil.
 2) daca tranzactioneaza pachetul standardizat de optiuni, ca valoare mobiliara,
 atunci prima platita = cost de intrare al acestui titlu de valoare,
 *la data tranzactiei avem inregistrarea: 
5081 = 5121 1.000 RON
 * la momentul in care valoarea pachetului standardizat de optiuni are valoare intrinseca (pret de
piata mai mare decat prima,de 1.500 RON ), cumparatorul va decide vanzarea investitiei financiare
pe termen scurt la nivelul cursului bursier care se compune pentru intreprindere din valoarea primei
(1.000 RON ) si diferenta pana la cursul bursier (500 RON ):
5121= 5081 1.000 RON
(Alte titluri de plasament)

5121 = 762 500 RON


(Venituri din operaţiunile cu titluri şi alte instrumente financiare

 3) daca pretul actiunilor pe piata nu creste pana la scadenta, intreprinderea „FLORA” nu va exercita
optiunea call de cumparare a activului suport, inregistrand numai o pierdere financiara ocazionata de
procurarea contractului de optiuni de 1.000 RON .
In contabilitatea vanzatorului au loc urmatoarele operatii:

 ► inregistrarea primei de 1.000 RON incasate pentru emiterea optiunilor si pentru ca intreprinderea
„SPERANTA” se angajeaza ferm sa livreze titlurile suport la scadenta, in cazul in care cumparatorul decide
exercitare optiunii call, se evidentiaza in afara bilantului un angajament de livrare:
5121 = 768 1.000 RON
(Alte venituri financiare )

 ► in situatia in care intreprinderea „FLORA” decide ca exercite optiunea call, atunci vanzatorul este
obligat la livrarea titlurilor suport la pretul de exercitare prestabilit si incasarea corespunzatoare a diferentei:
5121 = 5081 20.000 RON
(Alte titluri de plasament)

5121 = 764 20.000 RON


 Respectand simetria inregistrarilor efectuate de intreprinderea „FLORA” exercitarea inseamna pentru
vanzator o pierdere indirecta de 6.000 RON , egala cu castigul nerealizat, care nu se evidentiaza contabil.
Rezulta ca operatia de acoperire initiata de vanzator a esuat datorita evolutiei pretului activului suport,
contrar asteptarilor.
Bibliografie
CARTI

1. Badea Leonardo, Gestiunea ortofoliului de titluri primare, Ed. Economică, 2005

2. Asist. Univ. dr. Maria Carmen Huian, Instrumente financiare; tratamente și opțiuni contabile, Ed CECCAR, București, 2008

3. Standarde Internaționale de Raportare Financiară, Fundația IFRS

4. Roxana Dumitraşcu, Piaţa financiară europeană, 2011,

INTERNET

5. https://ro.scribd.com/doc/57267250/Curs-Piata-Financiara

6. https://www.scribd.com/doc/57285529/Piete-de-Capital-Si-Tranzactii-Bursiere

7. https://www.ifrsbox.com/ifrs-7-financial-instruments-disclosures/

8. https://www.ifrsbox.com/ifrs-7-risk-disclosures/

9. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/2_Partea%20II.pdf

10. https://www.iasplus.com/en/standards/ifrs/ifrs7

11. https://asfromania.ro/files/capital/ifrs/Ghid-IFRS-11-2013.pdf

S-ar putea să vă placă și