CALCULAŢIA COSTURILOR PRIN METODA GLOBALĂ

Metoda de calculaţie a costurilor poate fi definită ca reprezentând un ansamblu de procedee

logice, tehnici şi instrumente prin care se realizează un sistem de lucrări privind procesul de
prelucrare a informaţiilor generate de cunoaşterea laturii cantitative şi valorice a procesului de
producţie.
Deşi metoda de calculaţie a costurilor este unică, totuşi datorită particularităţilor diferitelor
întreprinderi, mai ales a tehnologiei şi tipurilor producţiei, se realizează practic în mai multe forme. În
acest sens, întâlnim, în literatura de specialitate şi în practica economică, diferite „metode” de
calculaţie a costurilor: metoda globală, metoda pe faze, metoda pe comenzi etc.
Conţinutul metodei de contabilitate a cheltuielilor şi de calculaţie a costurilor de producţie
(planificat şi efectiv), deşi are esenţă obiectivă, se realizează şi se particularizează, îmbrăcând diferite
forme de calculaţie care sunt determinate de particularităţile procesului de producţie ce dau un anumit
conţinut şi trăsături specifice elementelor schemei unitare a metodei de calculaţie a costurilor de
producţie1.
Metoda globală se poate aplica de către entităţile economice care fabrică un singur produs,
deci au o producţie omogenă, sau de către acele entităţi care prestează lucrări sau servicii la care, de
regulă, la sfârşitul perioadei de gestiune nu există semifabricate sau producţie în curs de execuţie.
Metoda globală, numită şi metoda diviziunii simple sau a calculului direct 2 presupune
colectarea tuturor cheltuielilor ocazionate de obţinerea producţiei în mod global, iar costul unitar al
producţiei se calculează prin raportarea costurilor totale de producţie la cantitatea obţinută din
produsul respectiv.
Modelul de calcul este deci următorul:
n
∑ C hi
Ctu = i =1
Q
unde: Ctu = costul unitar;
Ch = cheltuieli de producţie;
Q = cantitatea de producţie finită obţinută;
i = 1,2,.....,n – articolele de calculaţie.

Pentru exemplificarea calculaţiei costurilor prin metoda globală presupunem următorul caz
ipotetic

S.C. Mircost Prod S.A., societate cu obiect de activitate de producţie recipienţi băuturi,
dispune de două secţii de bază SI şi SII, o secţie auxiliară şi un sector administrativ. Societatea obţine
din procesul de fabricaţie un singur produs şi lucrează la întreaga capacitate.

Operaţiile economico – financiare care se efectuează pe parcursul perioadei de gestiune şi

înregistrarea acestora în contabilitatea de gestiune în ordine cronologică şi sistematică se prezintă
astfel:

1
. Punchiţa şi colab. „Organizarea şi conducerea contabilităţii întreprinderilor industriale”, E. D. P. Bucureşti,
1981, pag. 64
2
Sorin Briciu si colab.”Contabilitatea şi controlul de gestiune. Instrumente pentru evaluarea performanţei
entităţii. Editura Aeternitas, Alba Iulia, 2010, p. 242
 1. Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale consumabile în sumă
de 160.000 lei, repartizate astfel:
 materii prime consumate: 120.000 lei
 la secţia SI 70.000 lei
 la secţia SII 50.000 lei
 materiale consumabile: 40.000 lei
 la secţiile principale de producţie: 30.000 lei
 la secţia SI 20.000 lei
 la secţia SII 10.000 lei
 la secţia auxiliară: 7.500 lei
 la sectorul administrativ: 8.500 lei
% = 901 „Decontări interne 166.000
privind cheltuielile”
120.000 921 „Cheltuielile activităţii de
bază”
70.000 921 SI
50.000 921 SII
7.500 922 „Cheltuielile activităţii
auxiliare”
30.000 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
20.000 923 SI
10.000 923 SII
8.500 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

2. Colectarea cheltuielilor cu salariile care sunt de 140.000 lei se repartizează pe locuri de

cheltuieli astfel:
 salariile muncitorilor din secţiile principale de producţie: 76.000 lei
 la secţia I: 40.000 lei
 la secţia II: 36.000 lei
 salariile personalului auxiliar (indirect) din secţiile de producţie: 19.000 lei
 la secţia I: 10.000 lei
 la secţia II: 9.000 lei
 salariile personalului din secţia auxiliară: 17.000 lei
 salariile personalului din sectorul administrativ: 28.000 lei
% = 901 „Decontări interne 140.000
privind cheltuielile”
76.000 921 „Cheltuielile activităţii de
bază”
40.000 921 SI
36.000 921 SII
18.000 922 „Cheltuielile activităţii
auxiliare”
18.000 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
10.000 923 SI
8.000 923 SII
28.000 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

3. Colectarea cheltuielilor patronale aferente salariilor care la momentul actual este

contribuția asiguratorie de muncă: CAM 2,25%.
 % = 901 „Decontări interne 3.150
privind cheltuielile”
1.710 921 „Cheltuielile activităţii de
bază”
900 921 SI
810 921 SII
405 922 „Cheltuielile activităţii
auxiliare”
405 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
225 923 SI
180 923 SII
630 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

4. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor în sumă de 9.000 lei repartizate

astfel:
 la secţiile principale de producţie: 5.000 lei
 la secţia I 3.800 lei
 la secţia II 1.200 lei
 la secţia auxiliară: 2.400 lei
 la sectorul administrativ şi de conducere: 1.600 lei
% = 901 „Decontări interne 9.000
privind cheltuielile”
2.400 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”
5.000 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
3.800 923 SI
1.200 923 SII
1.600 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

4. Se obţine din procesul de producţie 96.000 buc recipienţi la costul standard de 3,5 lei/buc.
336.000 931 „Costul producţiei obţinute” = 902 „Decontări interne 336.000
privind producţia
obţinută”

5. Decontarea contravalorii producţiei secţiei auxiliare (din totalul cheltuielilor de 28.305

lei) livrată altor sectoare din unitate astfel:
 la secţiile principale de producţie 70% (19.813,5 lei) din care SI 60% si SII 40%

 la secţia I 11.888,1 lei

 la secţia II 7.925,4 lei
 la sectorul administrativ 30% : 8.491,5 lei
% = 922 „Cheltuielile activităţilor 28.305
auxiliare”
19.813,5 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
11.888,1 923 SI
7.925,4 923 SII
8.491,5 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”
 6. Cheltuielile indirecte de producţie totale sunt în valoare de 73.218,5 lei centralizate pe locuri
de cheltuieli astfel:
 pentru secţia I: 45.913,1
 pentru secţia II: 27.305,4
Precizăm că, cheltuielile indirecte de producție sunt repartizate în funcție de modul de
angajare al acestora.
73.218,5 921 „Cheltuielile activităţii de = 923 „Cheltuieli indirecte de 73.218,5
bază” producţie”
45.913,1 921 SI 923 SI 45.913,1
27.305,4 921 SII 923 SII 27.305,4

7. Cheltuielile generale de administraţie se repartizează pe baza coeficientului de

suplimentare, folosind ca bază de repartizare cheltuielile cu materiile prime:
8.1. se calculează coeficientul de repartizare (K 924) astfel:

47.221,5 47.221,5
K 924 = = =0,3935125
70.000+50.000 120.000
8.2. se calculează cotele de cheltuieli de administraţie cuvenite pentru fiecare secţie astfel:

SI: 70.000 x 0,3935125 = 27.545,87 lei

SII: 50.000 x 0,3935125 = 19.675,63 lei

TOTAL: 47.221,5 lei

8.3. Conform specificului activității se consideră că integral cheltuielile sectorului de

administratie pot fi incluse în costul de producție, deci includerea în costul de producţie a cotelor de
cheltuieli generale de administraţie se înregistrează astfel:

47.221,5 921 „Cheltuielile activităţii de = 924 „Cheltuieli generale de 47.221,5

bază” administraţie”
27.545,87 921 SI
19.675,63 921 SII

8. Înregistrarea costului efectiv de producţie în curs de execuţie a cărei valoare conform inventarului este
de 82.950 lei din care:
 la secţia I: 49.218,97 lei
 la secţia II: 33.731,03 lei
69.680 933 „Costul producţiei în curs de = 921 „Cheltuielile activităţii de 82.950
execuţie” bază”
921 SI 49.218,97
921 SII 33.731,03

9. Calculul şi înregistrarea costului efectiv al producţiei finite:

Simbolul Totalul Costul efectiv Costul efectiv al Cost efectiv
Cantitate
costului de cheltuielilor producţiei în curs producţiei finite unitar
buc.
calculaţie (costul complet) de execuţie (col. 1-2) (col. 3/col. 4)
0 1 2 3 4 5
921 SI 184.358,97 49.218,97 135.140 -
921 SII 133.791,03 33.731,03 100.060 -
TOTAL 318.150 82.950 235.200 96.000 2,45
 201.600 902 „Decontări interne privind = 921 „Cheltuielile activităţii de 235.200
producţia obţinută” bază”
921 SI 135.140

921 SII 100.060

10. Calculul şi înregistrarea diferenţelor dintre costul standard şi costul efectiv al producţiei
finite obţinute:
Cost unitar Cost total Cost unitar Cost total Diferenţe de
Cantitate
standard standard efectiv efectiv preţ
96.000 2,5 240.000 2,45 235.200 38.400

4.800 903 „Decontări interne privind = 902 „Decontări interne privind 4.800
diferenţele de preţ” producţia obţinută”

11. Decontarea costului efectiv al producţiei finite obţinute:

235.200 901 „Decontări interne privind = 931 „Costul producţiei 235.200
cheltuielile” obţinute”

12. Închiderea contului 903 „Decontări interne privind diferenţele de preţ”

4.800 931 „Costul producţiei obţinute” = 903 „Decontări interne 4.800
privind diferenţele de
preţ”
13. Decontarea costului efectiv al producţiei în curs de execuţie:
82.950 901 „Decontări interne privind = 933 „Costul producţiei în 82.950
cheltuielile” curs de execuţie”

Pentru exemplificarea calculaţiei costurilor prin metoda globală presupunem următorul caz
ipotetic

Să se efectueze înregistrările necesare atât în contabilitatea financiară cât si în contabilitatea

de gestiune la SC Mobila SA ştiind că în cursul lunii precedente au avut loc următoarele operaţii
economico-financiare:
1. Cu factura nr.12 se primesc materii prime în valoare de 65.000 lei, TVA 19%, care se achită
din contul curent bancar. Transportul materiilor prime se face cu mijloace proprii, tariful fiind
estimat la 540 lei.

% = 401.1 „Furnizori interni” 77.350

65.000 301 „Materii prime”
12.350 4426 „TVA deductibil”

77.350 401.1 „Furnizori interni” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 77.350

540 923 „Cheltuieli indirecte de = 922 „Cheltuielile activităţilor 540

producţie” auxiliare”
 2. Pe baza facturii nr.15 si a notei de receptie nr.10 se receptionează materiale de curăţenie în
valoare de 850 lei TVA 19%. Pe baza bonului de consum nr 1 se eliberează din depozit
materialele, astfel: pentru sectia de producţie 610 lei, pentru secţia auxiliară 140 lei şi pentru
sectorul administrativ 100 lei. Factura furnizorului se achită 50% în numerar şi 50 % din
disponibil la bancă.
% = 401.1 „Furnizori interni” 1.011,5
850 3028 „Alte materiale
consumabile”
161,5 4426 „TVA deductibil”

850 6028 „Cheltuieli privind alte = 3028 „Alte materiale 850

materiale consumabile” consumabile”

1.011,5 401.1 „Furnizori interni” = %

5311 „Casa în lei” 505,75
5121 „Conturi la bănci în lei” 505,75

% = 901 „Decontări interne 850

privind cheltuielile”
610 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
140 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”
100 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

3. Se acordă unei persoane delegate din cadrul societăţii, un avans de trezorerie în valoare de
600 lei pentru procurarea unor obiecte de papetărie, care se vor elibera în consum în proporţie
de 40%. Avansul de trezorerie se decontează astfel: 450 lei obiecte de papetărie cumpărate,
TVA 19% conform facturii nr.80 şi a notei de recepţie nr.11, iar diferenţa necheltuită se
restituie la caserie.

600 542 „Avansuri de trezorerie” = 5311 „Casa în lei” 600

% = 401.1 „Furnizori interni” 535,5

450 3028 „Alte materiale
consumabile”
85,5 4426 „TVA deductibil”

180 6028 „Cheltuieli privind alte = 3028 „Alte materiale 180

materiale consumabile” consumabile”

% = 542 „Avansuri de trezorerie” 600

535,5 401.1 „Furnizori interni”
64,5 5311 „Casa în lei”

180 924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne 180

administraţie” privind cheltuielile”

4. Cu avizul de însotire nr.5 se primesc materiale auxiliare în valoare de 5.800 lei. Peste 2 zile se
primeşte factura nr.25 de la un furnizor neplătitor de TVA în valoare de 6.000 lei care se
achită dintr-un credit bancar pe termen scurt. Pe baza bonurilor de consum nr. 2 şi 3,
 materialele auxiliare se eliberează din depozit astfel: 80 % la secţia de producţie şi 20 % la
secţia auxiliară.

5.800 3021 „Materiale auxiliare” = 408 „Furnizori-facturi 5.800

nesosite”

% = 401.1 „Furnizori interni” 6.000

5.800 408 „Furnizori-facturi nesosite”
200 3021 „Materiale auxiliare”

6.000 401.1 „Furnizori interni” = 5191 „Credite bancare pe 6.000

termen scurt”

6.000 6021 „Cheltuieli cu materialele = 3021 „Materiale auxiliare” 6.000

auxiliare”

% = 901 „Decontări interne 6.000

privind cheltuielile”
4.800 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
1.200 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”

5. Pe baza bonului de consum nr.4, se eliberează în consum obiecte de inventar în valoare de 1.800
astfel:
- pentru secţia de producţie 1.300 lei
- pentru secţia auxiliară 300 lei
- pentru sectorul administrativ 200 lei

1.800 603 „Cheltuieli privind materiale = 303 „Materiale de natura 1.800

de natura obiectelor de obiectelor de inventar”
inventar”

% = 901 „Decontări interne 1.800

privind cheltuielile”
1.300 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
300 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”
200 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

6. Pe baza bonului de consum nr.5 se eliberează din depozit materii prime în valoare de 65.000 lei.

65.000 601 „Cheltuieli cu materii prime” = 301 „Materii prime” 65.000

65.000 921 „Cheltuielile activităţii de = 901 „Decontări interne 65.000

bază” privind cheltuielile”

7.1. Se înregistrează factura nr.8456800 primită de la Compania de Apă. Consumul de apă conform
contoarelor este :
- 2.250 lei pentru secţia de producţie;
- 840 lei pentru secţia auxiliară;
- 1.010 lei pentru sectorul administrativ.
7.2. Factura se achită prin virament bancar, comisionul bancar perceput fiind de 18 lei.

4.100 605 „Cheltuieli privind energia şi = 401.1 „Furnizori interni” 4.100

apa”

% = 5121 „Conturi la bănci în lei” 4.118

 4.100 401.1 „Furnizori interni”
18 627 „Cheltuielile cu serviciile
bancare asimilate”
% = 901 „Decontări interne 4.100
privind cheltuielile”
2.250 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
840 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”
1.010 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

18 924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne 18

administraţie” privind cheltuielile”

8.Se înregistrează onorariul cuvenit unui birou notarial pentru legalizarea unor acte, în valoare
de 200 lei.
200 622 „Cheltuieli privind = 401.1 „Furnizori interni” 200
comisioanele şi onorariile”

200 924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne 200

administraţie” privind cheltuielile”

9. Se înregistrează salariile cuvenite angajaţilor astfel:

- salarii muncitorilor din secţia de producţie 30.000 lei;
- salarii pentru personalul din sectorul auxiliar 2.000 lei;
- salariile personalului indirect din secţia de producţie 18.000
- salarii pentru personalul TESA 12.000 lei.

62.000 641 „Cheltuieli cu salariile = 421 „Personal salarii 62.000

personalului” datorate”

% = 901 „Decontări interne 62.000

privind cheltuielile”
30.000 921 „Cheltuielile activităţii de
bază”
18.000 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
2.000 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”
12.000 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”

10.Se înregistrează si cheltuielile patronale aferente salariilor conform reglementărilor în

vigoare CAM 2,25%,

1.395 646 „Contribuţia privind = 436 „Contribuţia 1.395

contribuția asiguratorie de asiguratorie de
muncă ” muncă”

% = 901 „Decontări interne 1.395

privind cheltuielile”

675 921 „Cheltuielile activităţii de

bază”
405 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
45 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”
270 924 „Cheltuieli generale de
 administraţie”
11. Se primesc piese de schimb în valoare de 3.250 lei, TVA 19%, pe baza facturii nr.50 şi a notei de
recepţie nr.11. Furnizorul se achită prin virament bancar.

% = 401.1 „Furnizori interni” 3.867,5

3.250 3024 „Piese de schimb”
617,5 4426 „TVA deductibil”

3.867,5 401.1 „Furnizori interni” = 5121 „Conturi la bănci în lei” 3.867,5

12. Se dau în consum piesele de schimb în valoare de 3.250 lei, astfel,:
- la secţia de producţie : 2.280 lei
- la secţia auxiliară: 970 lei

3.250 6024 „Cheltuieli privind piesele de = 3024 „Piese de schimb” 3.250

schimb”
% = 901 „Decontări interne 3.250
privind cheltuielile”
2.280 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
970 922 „Cheltuielile activităţilor
auxiliare”

13. Pe baza facturii nr.65 în valoare de 400 lei, TVA 19%, se înregistrează cheltuieli cu transportul
personalului TESA, la locul de muncă.

% = 401.1 „Furnizori interni” 476

400 624 „Cheltuieli cu transportul
de bunuri şi personal”
76 4426 „TVA deductibil”

400 924 „Cheltuieli generale de = 901 „Decontări interne 400

administraţie” privind cheltuielile”
14. Din producţie se obţin 322 mese de birou evaluate la preţul de înregistrare de 450 lei/buc

144.900 345 „Produse finite” = 711 „Venituri aferente 144.900

costurilor stocurilor de
produse”

144.900 931 „Costul producţiei obţinute” = 902 „Decontări interne 144.900

privind producţia
obţinută”

15. La sfârşitul lunii se repartizează cheltuielile sectiei auxiliare astfel: 80 % asupra secţiei de
producţie şi 20 % asupra sectorului administrativ.

% = 922 „Cheltuielile activităţilor 4.955

auxiliare”
3.964 923 „Cheltuieli indirecte de
producţie”
991 924 „Cheltuieli generale de
administraţie”
16. La sfârşitul lunii se repartizează cheltuielile comune şi administrative astfel: 50 % din
cheltuieli asupra producţiei de bază şi 50 % se suportă din rezultat.
Total cheltuieli indirecte de productie - 34.149
Total cheltuieli administrative – 15.369
24.759 921 „Cheltuielile activităţii de = %
bază”
 923 „Cheltuieli indirecte de 17.074,50
producţie”
924 „Cheltuieli generale de 7.684,50
administraţie”
24.759 901 „Decontări interne privind = %
cheltuielile ”
923 „Cheltuieli indirecte de 17.074,50
producţie”
924 „Cheltuieli generale de 7.684,50
administraţie”
17. Să se determine şi să se înregistreze costul efectiv al producţiei finite, să se stabilească şi să se
înregistreze diferenţele dintre preţul de înregistrare (costul prestabilit) şi costul efectiv şi să se
deconteze cheltuielile aferente producţiei, având în vedere faptul că nu există producţie neterminată.
Cost standard: 144.900 lei
Cost efectiv: 120.434 lei
Diferenţă favorabilă: 24.466 lei

120.434 902 „Decontări interne privind = 921 „Cheltuielile activităţii de 120.434

producţia obţinută” bază”

24.466 348 „Diferenţe de preţ la = 711 „Venituri aferente 24.466

produse” costurilor stocurilor de
produse”

24.466 903 „Decontări interne privind = 902 „Decontări interne privind 24.466
diferenţele de preţ” producţia obţinută”

120.434 901 „Decontări interne privind = %

cheltuielile”
903 „„Decontări interne 24.466
privind diferenţele de
preţ”
931 „Costul producţiei 144.900
obţinute

Propunem urmatoarele 2 probleme privind calculaţia costurilor prin metoda global

destinate autoevaluării studenţilor.

Aplicaţia nr. 1.
Să se efectueze înregistrările necesare atât în contabilitatea financiară cât si în contabilitatea de
gestiune la SC Porţelanul SA ştiind că în cursul lunii precedente au avut loc următoarele operaţii
economico-financiare:
1.Cu factura nr.20 se primesc materii prime în valoare de 39.000 lei, TVA 19%, care se achită prin
emiterea unui bilet la ordin. Transportul materiilor prime se face cu mijloace proprii, tariful fiind
estimat la 410 lei.
2. Pe baza facturii nr.6 se primesc materiale auxiliare în valoare de 1.200 lei, de la un furnizor
neplătitor de TVA care se achită din caseria unităţii.
Pe baza bonurilor de consum nr. 9 şi 10, materialele auxiliare se eliberează din depozit astfel: 65 % la
secţia de producţie şi 35 % la secţia auxiliară.
3.Pe baza facturii nr.35 si a notei de receptie nr.10 se receptionează materiale de curăţenie în valoare
de 280 lei TVA 19%. Pe baza bonului de consum nr 11 se eliberează din depozit materialele, astfel:
pentru sectia de producţie 140 lei, pentru secţia auxiliară 100 lei şi pentru sectorul administrativ 40
lei. Factura furnizorului se achită în numerar, din caseria unităţii.
4.Pe baza bonului de consum nr.12, se eliberează în consum obiecte de inventar în valoare de 900
astfel:
- pentru secţia de producţie 600 lei
- pentru secţia auxiliară 250 lei
- pentru sectorul administrativ 50 lei
5. Pe baza bonului de consum nr.12 se eliberează din depozit materii prime în valoare de 37.000 lei.
6. Se înregistrează factura nr.6523 primită de la Compania de Apă. Consumul de apă conform
contoarelor este :
- 1.450 lei pentru secţia de producţie;
- 410 lei pentru secţia auxiliară;
- 350 lei pentru sectorul administrativ.
Factura se achită prin virament bancar, comisionul bancar perceput fiind de 10 lei.
7. Se înregistrează un onorariu în valoare de 500 lei cuvenit unui avocat, pentru reprezentarea unităţii
într-un proces.
8. Se înregistrează scoaterea din evidenţă a unui mijloc fix, ca urmare a casării sale, fiind achiziţionat
în urmă cu 25 ani, la un preţ de 2.000 lei, amortizat integral.
9. Se înregistrează salariile cuvenite angajaţilor astfel:
- salarii muncitorilor din secţia de producţie 14.000 lei;
- salarii pentru personalul auxiliar 8.000 lei;
- salariile personalului din secţia auxiliară 12.000
- salarii pentru personalul TESA 10.000 lei.
10. Se înregistrează si cheltuielile patronale aferente salariilor CAM 2,25%.
11. Din producţie se obţin 22.300 căni de porţelan evaluate la preţul de înregistrare de 3,5 lei/buc.
12. La sfârşitul lunii se repartizează cheltuielile sectiei auxiliare astfel: 70 % asupra secţiei de
producţie şi 30 % asupra secţiei administrative.
13. La sfârşitul lunii se repartizează cheltuielile comune şi administrative astfel: 80 % din cheltuieli
asupra producţiei de bază şi 20 % se suportă din rezultat.
14. Să se determine şi să se înregistreze costul efectiv al producţiei finite, să se stabilească şi să se
înregistreze diferenţele dintre preţul de înregistrare (costul prestabilit) şi costul efectiv şi să se
deconteze cheltuielile aferente producţiei, având în vedere faptul că nu există producţie neterminată.

Aplicatia 2
SC Gresie Prod SA , societate cu activitate industrială, dispune de:
- două secţii de bază S 1 şi S2;
- trei secţii auxiliare: atelierul de întreţinere AIR; coloana auto CA şi transport TR;
- un sector administrativ.
Societatea obţine din procesul de fabricaţie un singur produs: gresie.
Să se efectueze înregistrările necesare în contabilitatea de gestiune la Gresie Prod SA ştiind că în
cursul lunii precedente au avut loc următoarele operaţii economico-financiare:
1. Colectarea cheltuielilor cu consumul de materii prime şi materiale consumabile în sumă de 65.000
lei, repartizate astfel: - materii prime consumate: 41.500 lei din care la secţia 1 : 28.200 lei, la secţia
2: 13.300 lei
- materiale consumabile : 23.500 lei
- la secţiile principale de producţie : 12.200 lei din care la secţia 1: 7.400 lei, la secţia 2:
4.800 lei
 - la secţiile auxiliare: 10.200 lei din care la atelierul de întreţinere: 7.400 lei, la coloana
auto: 800 lei, la sectorul transport: 2.000 lei
- la sectorul administrativ: 1.100 lei
2.Colectarea cheltuielilor cu salariile care sunt de 120.000 lei, se repartizează pe locuri de cheltuieli
astfel:
- salariile personalului din secţiile de bază: 80.000 lei din care la secţia 1 : 20.000 lei, la secţia
2: 60.000 lei
- salariile personalului auxiliar (indirect productiv) din secţiile de producţie: 8.000 lei din care
la secţia 1 : 4.000 lei, la secţia 2: 4.000 lei
- salariile personalului din secţiile auxiliare: 12.000 leidin care la AIR: 6.000 lei, la CA: 2.000
lei şi la TR: 4.000 lei
- salariile personalului din sectorul administrativ: 20.000 lei
3. Colectarea cheltuielilor patronale aferente salariilor care in conformitate cu reglementările legale
este CAM 2,25 %.
4. Colectarea cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor în sumă de 75.000 lei, repartizate astfel:
- la secţiile principale de producţie : 53.500 lei din care la secţia 1 : 43.250 lei, la secţia 2:
10.250 lei
- la secţiile auxiliare: 18.500 lei astfel AIR: 4.500 lei, CA: 3.000 lei, TR: 11.000 lei
- la sectorul administrativ: 3.000 lei
5. Cheltuielile cu energia electrică sunt înregistrate pe locuri de cheltuieli astfel:
- la secţiile principale de producţie : 5.300 lei din care la secţia 1 : 1.650 lei, la secţia 2: 3.650
lei
- la secţiile auxiliare: 1.200 lei din care AIR: 800 lei, CA: 350 lei, TR: 50 lei
- la sectorul administrativ: 900 lei
6. Se obţin din procesul de producţie 100.000 bucăţi gresie la costul standard de 3,10 lei/bucată.
7. Decontarea consumurilor reciproce din secţiile auxiliare astfel:
7.1. Serviciile de transport furnizate de sectorul de transport pentru atelierul de întreţinere şi
pentru coloana auto sunt în valoare de 1.112 lei, respectiv 2.050 lei;
7.2. Serviciile de reparaţii furnizate de atelierul de întreţinere pentru sectorul de transport sunt
în valoare de 1.300 lei.
8. Decontarea contravalorii producţiei secţiilor auxiliare livrată altor sectoare din unitate astfel:
8.1. Contravaloarea serviciilor prestate de atelierul de reparaţii altor sectoare din unitate este
de 20.180 lei, astfel:- la secţiile principale de producţie : 15.760 lei din care la secţia 1 : 8.050 lei, la
secţia 2: 7.710 lei
- la sectorul administrativ: 4.420 lei
8.2. Contravaloarea serviciilor prestate de coloana auto altor sectoare din unitate este de 8.756
lei, astfel:
- la secţiile principale de producţie : 2.200 lei din care la secţia 1 : 1.400 lei, la secţia 2: 800
lei
- la sectorul de transport : 6.056 lei
- la sectorul administrativ: 500 lei
8.3. Contravaloarea serviciilor prestate de sectorul de transport altor sectoare din unitate este
de 22.356 lei astfel: - la secţiile principale de producţie : 20.460 lei din care la secţia 1 : 13.138 lei, la
secţia 2: 7.322 lei
- la sectorul administrativ: 1.896 lei
9. Cheltuielile indirecte de producţie se repartizează asupra cheltuielilor directe din cele două secţii de
producţie conform modului de angajare al acestora.
10. Cheltuielile generale de administraţie se repartizează pe baza coeficientului de suplimentare,
folosind ca bază de repartizare costul de producţie din cele două secţii.
11. Valoarea producţiei în curs de execuţie constatată la cele două secţii se prezintă astfel: - la secţia
1: 6.040, 54 lei, - la secţia 2: 3.199, 46 lei
12. Să se calculeze şi să se înregistreze costul efectiv al producţiei finite.
13. Să se calculeze şi să se înregistreze diferenţele dintre costul standard şi costul efectiv al producţiei
finite obţinute.
14. Să se deconteze costul standard al producţiei finite obţinute şi diferenţele constatate între costul
standard şi costul efectiv şi să se deconteze costul efectiv al producţiei în curs de execuţie.