http://www.rasfoiesc.

com/business/marketing/INDICAT
ORI-DE-APRECIERE-A-RENT79.php

INDICATORI DE APRECIERE A RENTABILITATII

INDICATORI DE APRECIERE A RENTABILITATII

In teoria si practica economica, formele de exprimare a rentabilitatii variaza in
functie de elementele luate in calcul.
Rentabilitatea exprima aceleasi aspecte ca si profitul dar, cu ajutorul unor indicatori
relativi care se regasesc sub denumirea de rate de eficienta.

Analiza rentabilitatii unei intreprinderi se realizeaza prin intermediul a trei categorii de rate
de eficienta.
Rate de rentabilitate comerciala sau rate privind rentabilitatea exploatarii, legate
de preturi, vanzari si diferenta dintre pretul marfurilor vandute si costul acestora;
Rate de rentabilitate economica, legate de rezultatele obtinute si de activul
economic;
Rate de rentabilitate financiara, legate de rezultate si de capitalul propriu.
Calcularea ratelor de rentabilitate scoate in evidenta caracteristicile economice si
financiare ale intreprinderilor, permitand compararea performantelor industriale si
comerciale.
 Ratele de rentabilitate se determina ca raport intre efectele economice si
financiare obtinute(acumulare bruta, profituri, dividende) si eforturile depuse pentru
obtinerea lor (activ total, capital investit, capital economic).
Valorile absolute din documentele contabile au, deseori, o relevanta mai redusa prin
ele insele. De aceea, adevarata informatie, referitoare la starea de performanta a
intreprinderii la un moment dat, dar si in viitor, poate fi extrasa-folosind indicatorii
financiari ("ratios", in limba engleza)- prin compararea a doua numere ori a doua
intreprinderi din aceeasi ramura de activitate.
Un rol important in acest sens, il are sistemul Du Pont (Du Pont Chart)1 care arata
modul in care sunt legati unul de altul principalii indicatori financiari, descompunandu-I in
grupe (figura nr. 1).

Figura nr. 1. SISTEMUL DU PONT

Urmarind legaturile dintre indicatori, se observa ca schimbarea unui termen din
componenta unui indicator financiar afecteaza valorile altor indicatori, acelasi termen
intrand in componenta mai multor indicatori. Spre exemplu, cand se reduce valoarea
activelor, creste atat viteza de rotatie a activelor cat si randamentul activelor pentru ca,
"total active" se afla la numitorul ambelor fractii. Pe de alta parte, o crestere a totalului
activelor (total datorii + capitaluri proprii) mareste indatorarea financiara ("financiar
leverage") in a carui componenta se gaseste la numarator.
Ratele de rentabilitate sunt numeroase iar valoarea lor cognitiva variaza de la un
indicator la altul.
In economia de piata din tarile dezvoltate, intre ratele de rentabilitate utilizate,
este necesar sa fie mentionate sI urmatoarele rate:
- rata rentabilitatii investitiilor, calculata ca raport intre profitul brut si investitiile
de capital;
 - profitul sau pierderea pe actiune, calculat(a) ca raport intre rezultatul net si
numarul de actiuni;
- rata rentabilitatii unei actiuni, tinand cont de cursul bursier al acesteia, calculata
ca raport intre dividend si cursul bursier al actiunii.
In economia romaneasca, ratele de rentabilitate ce se calculeaza in prezent sunt, intr-o anumita masura, diferite de cele din
tarile cu economie dezvoltata. Intre aceste rate pot fi mentionate:

- rata rentabilitatii fondurilor consumate, care se calculeaza ca raport intre profitul

brut si costurile productiei marfa vandute si incasate;
- rata rentabilitatii fondurilor avansate, stabilita ca raport intre profitul brut, pe de
o parte si activele fixe plus cele circulante, pe de alta parte;
- rata rentabilitatii la rezultatele obtinute, calculata ca raport intre profitul brut si
productia marfa vanduta si incasata exprimata in pretul producatorului;
- profitul la 1000 lei productie marfa fabricata ce se calculata ca raport intre profit
(net sau brut) si capitalul social (subscris si varsat).
Mentinerea unui nivel minim de lichiditate nu este posibila decat daca rentabilitatea
degajata de activitatea economica este suficienta. Surplusul monetar genereaza
lichiditatile necesare reinnoiri activelor de productie si rambursarii datoriilor. Deci, se
poate afirma carentabilitatea si lichiditatea sunt elemente care intervin in
definirea politicii generale a intreprinderii.
Principalii factori care influenteaza ratele de rentabilitate pot fi grupati astfel:
A. Factorii care tin indeosebi de productie:
Volumul si calitatea produselor create de firma;
Marimea capitalului folosit pentru producerea anumitor bunuri si viteza de rotatie
a capitalului.
B. Factorii care tin de pret:
Volumul incasarilor realizate;
Nivelul preturilor de vanzare al produselor realizate.
C. Factorii care tin de cost:
Nivelul si structura costului;
Gradul de minimizare a costului in cadrul intreprinderii.
Acesti factori actioneaza sistematic in sensul ca, fiecare factor are un procent de
contributie si, totodata, intregul sistem de factori angrenati influenteaza rata rentabilitatii
pe ansamblul intreprinderii.
Importanta ratelor de rentabilitate pentru o intreprindere este deosebit de mare si
se manifesta concomitent pe mai multe planuri.
Ratele de rentabilitate favorizeaza orientarea structurii productiei pe produse, ramuri si
subramuri, in scopul gasirii acelora care asigura cel mai mare avantaj. In acest scop, unele
intreprinderi isi restrang sau abandoneaza unele activitati cu profit mai mic si amplifica sau
initiaza alte activitati cu profit mai mare.
Ratele de rentabilitate stimuleaza gestiunea prin utilizarea rationala a resurselor. Astfel,
vor fi adoptate cele mai bune decizii referitoare la cantitatea de productie ce va fi creata.
 Rata rentabilitatii contribuie la intarirea interesului managementului intreprinderii
pentru diferentierea produselor avand in centrul acesteia modernizarea conceptului de
calitate. Se observa trecerea treptata la o noua civilizatie de produse si anume: produsele
informationale. Aceasta se manifesta in directia perfectionarii parametrilor tehnico-
economici, modernizarii designului si imbunatatirii conditiilor de munca si de vanzare a
produselor.
Ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparatii in timp si spatiu dar si in raport
cu anumite standarde elaborate si acceptate de organisme internationale de specialitate.
Totodata, ratele de rentabilitate servesc pentru aprecierea situatiei trecute si prezente a
firmei pentru stabilirea punctelor forte si slabe din activitatea acesteia, putand fi luate in
calcul si ca variabile sintetice de exprimare a profitului.

RENTABILITATEA - CRITERIU SI SCOP AL EFICIENTEI
ECONOMICE
Dintre cele mai importante informatii financiare care pot genera obiective noi in politica
financiara a intreprinderii, un rol major il are rentabilitatea.
Rentabilitatea este o notiune generala care masoara raportul dintre rezultate si
mijloacele de obtinere a acestora. Optimizarea mijloacelor este pusa in relatie directa cu
obiectivul intreprinderii.
Pentru mentinea si cresterea potentialului economic al intreprinderii, cointeresarea
actionarilor sau asociatilor, angajatilor, creditorilor si statului este necesar un anumit nivel
al rentabilitatii.
Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea intreprinderii de a produce
unsurplus peste nivelul cheltuielilor. O activitate este rentabila daca raportul dintre
venituri si cheltuieli este mai mare decat unu. Daca acest raport este egal cu unu,
activitatea nu va produce beneficii dar nici pierderi. In cazul in care cheltuielile sunt mai
mari decat veniturile activitatea respectiva va da nastere unor pierderi semnificative.
Astfel, se poate afirma ca rentabilitatea este o marime variabila in timp si
spatiu, in functie de un sistem de factori care o influenteaza si de care
intreprinderea trebuie sa tina seama.
Fiecare se asteapta la o remunerare cat mai buna a capitalurilor investite, remunerare
posibila pe seama profitului net obtinut din activitatea economica a intreprinderii
respective.
Rentabilitatea intreprinderii, raportata la capitalurile intreprinderii da masura valorii
acesteia.
Rentabilitatea depinde, intre altele, de nivelul rezultatelor, cifra de afaceri (influentata
de pret), activul economic si volumul capitalurilor.
Profitul (beneficiul) reprezinta principalul scop al investirii capitalului de catre o
intreprindere si totodata, criteriul de apreciere a eficientei economice a activitatii
desfasurate de aceasta.
In mecanismul de conducere, organizare si previziune a activitatii economice, profitul
indeplineste un multiplu rol:2
Sursa de finantate a activitatii societatilor comerciale;
 Parghie de stimulare materiala a agentilor economici si a salariatilor;
Indicator cu mare putere de sinteza care caracterizeaza, sub raport calitativ,
intreaga activitate a intreprinderii;
Mijloc de control asupra realizarii obiectivelor prevazute.
Astfel, se poate afirma ca, profitul si rentabilitatea sunt factori principali care
contribuie la aprecierea potentialului financiar al unei intreprinderi.
Masa profitului obtinut nu este altceva decat expresia absoluta a rentabilitatii. De
aceea, privita prin prisma profitului, rentabilitatea poate fi considerata principalul criteriu sI
scop al activitatii economice.
Rata profitului evidentiaza gradul de rentabilitate in functie de capitalul avansat in
sferele de activitate, exprimandu-se ca raport intre masa profitului si capitalul avansat-
regasit sub forma costurilor de productie sau de circulatie.3
Maximizarea ratei profitului este criteriul esential al deciziilor unei societati comerciale
de a face cheltuieli pentru dezvoltarea, mentinerea sau restrangerea unei activitati
economice.
Este cunoscut faptul ca nivelul rentabilitatii unei intreprinderi caracterizeaza masura in
care aceasta contribuie la crearea venitului national. Rentabilitatea intampina insa,
numeroase obstacole tehnice, economice si organizatorice. O rentabilitate insuficienta
poate pune in pericol existenta capitalului si a solvabilitatii intreprinderii. De aceea,
rentabilitatea (profitabilitatea) reprezinta scopul si efectul catre care tinde orice
intreprindere.

4.1. ANALIZA RENTABILITATII COMERCIALE

Rentabilitatea comerciala masoara eficienta activitatii desfasurate de intreprindere
pe perioada unui exercitiu financiar prin prisma valorificarii activitatii de baza. Practic,
arata raportul dintre doua efecte.
Rentabilitatea comerciala este strans legata de politica de preturi si vanzari
practicata de intreprindere, dar, mai ales, de politica comerciala a acesteia, respectiv de
procesul de aprovizionare, stocare si desfacere.
Ratele de rentabilitate comerciale, cunoscute si sub denumirea de ratele marjelor beneficiare, apreciaza randamentul
diferitelor stadii ale activitatii la formarea rezultatului.

Aceste rate se determina ca raport intre marjele de acumulare si cifra de afaceri

sau valoarea adaugata.
Principalele categorii de rate de rentabilitate comerciala ce pot fi calculate sunt:

RATA MARJEI COMERCIALE pune in evidenta strategia comerciala a

intreprinderii, ea fiind reprezentativa mai ales pentru intreprinderile cu o larga activitate
comerciala.
 De asemenea, ea apreciaza influenta constrangerilor pietei si a politicii preturilor de
vanzare.
Calculul acestui indicator, evolutia sa in timp, precum si compararea lui cu cele degajate de alte intreprinderi din acelasi sector de
activitate sunt informatii indispensabile evaluatorilor.

O rata a marjei comerciale redusa (insuficienta) presupune cheltuieli generale riguroase ce conduc la anumite forme de distribuire a
marfurilor care permit reducerea costurilor privind personalul si economii in ceea ce priveste cheltuielile de transport si stocaj.

O rata a marjei comerciale ridicata presupune cheltuieli generale majore, si deci,

servicii mai bune catre clienti.
Atunci cand are loc o crestere a ratei marjei comerciale insotita de o diminuare a
cifrei de afaceri putem spune ca firma depune eforturi in mentinerea marjelor prin
promovarea unei politici de preturi inalte.
In cazul in care rata marjei comerciale prezinta o tendinta de scadere insotita de o crestere puternica a vanzarilor (a cifrei de afaceri),
intreprinderea se afla pe o pozitie in care prefera reducerea preturilor de vanzare in ideea cuceririi unui nou segment de piata.

Avand in vedere faptul ca, cresterea ratei marjei comerciale poate fi insotita de o crestere a cifrei de afaceri putem spune ca
intreprinderea se afla intr-o situatie favorabila, deoarece ea fie pune in vanzare produse cu performante superioare, fie ocupa pe piata
pozitii concurentiale forte.

Tabelul nr. 1.1

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rata marjei 0,378 -0,268 -0,065 -170,898 -75,576 -1,278 -0,899

comerciale

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

 Figura nr. 1.1

Rata marjei comerciale (Vezi tabelul nr. 2.1) inregistreaza valori negative si mai mici
de la an la an, astfel ca in anul 2003 fata de anul 2002 indicatorul a inregistrat o reducere
cu 170,89% insotita de o crestere a vanzarilor (cifrei de afaceri) fapt ce evidentiaza ca
intreprinderea prefera reducerea preturilor de vanzare in scopul cuceririi unui nou segment
de piata. Aceasta situatie se mentine si in perioada 2003-2004, fenomenul putand fi
explicat in aceeasi maniera.
RATA MARJEI BRUTE DE EXPLOATARE, sau rata EBE, reflecta excedentul brut
din exploatare aferent cifrei de afaceri, fara a avea in vedere politica financiara, politica
de investitii, incidenta fiscalitatii si elementele exceptionale.

Indicatorul exprima eficienta valorificarii produselor intreprinderii in termeni de numerar, adica aptitudinea proprie a activitatii de
exploatare de a degaja profit.

O valoare ridicata a ratei EBE exprima aptitudinea intreprinderii din punct de vedere
financiar de a realiza o reinnoire a echipamentelor.
O crestere aratei EBE indica o crestere a productivitatii in conditiile in care ea nu este insotita de o crestere a ratei marjei
comerciale.

O reducere a ratei EBE, insotita de o rata a marjei comerciale stabila, indica o crestere a costurilor aferente activitatii de exploatare.

Tabelul nr. 1.2

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/200 2003/200 2004/200

3 2 3

Rata marjei brute -0,266 0,177 0,187 -166,423 5,573 -1,261 -0,561

de exploatare

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

 Figura nr. 1.2

Rata marjei brute de exploatare denumita si rata EBE (Vezi tabelul nr. 2.2), scade in
anul 2003 fata de anul 2002 cu 166,42%, dovedind o impovarare referitoare la costurile
exploatarii.
Tendinta de crestere a ratei EBE, dar si a ratei marjei nete de exploatare in
intervalul 2003-2004 evidentiaza cresterea productivitatii muncii dar si preocuparile
permanente ale intreprinderii pentru cresterea profitului brut de exploatare in raport cu
valoarea adaugata.
RATA MARJEI NETE reflecta profitul net al exercitiului care revine cifrei de afaceri
si totodata capacitatea intreprinderii de a face fata concurentei.

Indicatorul exprima eficienta neta a valorificarii produselor intreprinderii si arata cat profit net se creeaza la o unitate cifra de afaceri
realizata.

Aceasta rata este recomandata in analizele financiare vizand perioade scurte de timp cat sI intreprinderi mici, intru-cat rezultatul net
nu reflecta in totalitate un rezultat al activitatii de exploatare ci el poate fi generat de rezultatul unor operatii financiare (plasamente
financiare) sau al unor operatii exceptionale (de dezinvestire).

Atunci cand se au in vedere perioade de timp mai lungi cat sI intreprinderi mari, evaluarea activitatii de exploatare (comerciala,
industriala) este bine sa fie facuta cu ajutorul ratei privind rentabilitatea exploatarii.

Tabelul nr. 1.3

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/200 2004/2003 2003/20 2004/200

2 02 3

Rata marjei nete -0,473 -0,484 -0,031 2,372 -106,485 -0,598 -1,027

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 1.3

 Eficienta globala a intreprinderii este reflectata de existenta marjei nete (Vezi
tabelul nr. 2.3) care a inregistrat o crestere in anul 2003 fata de anul 2002 de 2,37% ceea
ce inseamna o sporire a eficientei valorificarii produselor intreprinderii in termeni de castig.
Situatia este validata de cresterea intr-un ritm mai rapid a rezultatului net fata de dinamica
cifrei de afaceri pe perioada analizat.
In anul 2004 fata de anul 2003 se constata o reducere a acestui indicator cu
106,48%, fapt ce poate fi explicat prin cresterea intr-un ritm mai putin rapid a rezultatului
net fata de dinamica cifrei de afaceri.

RATA MARJEI NETE DE EXPLOATARE arata rezultatul brut din exploatare aferent cifrei
de afaceri.
Indicatorul exprima eficienta valorificarii produselor intreprinderii si caracterizeaza
eficienta politicii comerciale si a politicii de preturi a firmei.
O crestere a ratei (in dinamica) reflecta o situatie pozitiva si are loc atunci cand indicele profitului devanseaza indicele cifrei de
afaceri. Principalele rezerve de crestere a acestui indicator sunt: sporirea vanzarilor, ameliorarea structurii vanzarilor, accelerarea
vitezei de rotatie a stocurilor si optimizarea cheltuielilor.

Tabelul nr. 1.4

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rata marjei nete 0,0078 0,166 0,084 2017,337 -49,275 7,310 -0,789

de exploatare

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 1.4

In anul 2003 fata de anul 2002 se inregistreaza o crestere semnificativa a acestui

indicator cu 2017,34% ceea ce exprima o sporire a eficientei valorificarii produselor
intreprinderii.
Rezervele cele mai importante pentru cresterea ratei sunt legate mai ales de
cresterea volumului fizic al desfacerilor si accelerarea vitezei de rotatie a fondurilor
aferente activitatii de exploatare.
In anul 2004 fata de anul 2003 se inregistreaza o diminuare a acestui indicator cu
49,28% ca urmare a diminuarii profitului brut si a cresterii dinamicii cifrei de afaceri pe
aceasta perioada (Vezi tabelul nr. 2.4).
RATA MARJEI BRUTE DE AUTOFINANTARE este mai putin sensibila decat
rata marjei nete la politica de amortizare si provizioane.

Acest indicator evidentiaza surplusul de resurse pe care intreprinderea le are la dispozitia sa pentru a-si asigura dezvoltarea si/sau
remunerarea actionarilor sai.

Tabelul nr. 1.5

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rata marjei brute -0,785 0,301 0,198 -16,605 -109,943 -0,673 -1,041

de autofinantare

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 1.5

Rata marjei brute de autofinantare (Vezi tabelul nr. 2.5) se reduce in anul 2003 fata
de anul 2002 cu 16,61% fapt ceea ce indica imposibilitatea intreprinderii de a-si asigura
dezvoltarea (intru-cat numaratorul, CAF, inregistreaza valori negative).
Aceasta tendinta se mentine si in intervalul de timp 2003-2004 cu deosebirea
accentuarii situatiei negative in care se afla intreprinderea de a nu-si putea asigura
finantarea dezvoltarii din surse proprii.
RATA MARJEI ASUPRA VALORII ADAUGATE evidentiaza rezultatul brut de care
intreprinderea beneficiaza dupa deducerea cheltuielilor de exploatare (consumuri si
cheltuieli de personal) pentru 100 lei bogatie creata (daca se exprima procentual).

In intreprinderile in care procesul tehnologic este rapid, unde in permanenta trebuie

investit, preocuparile pentru mentinerea sI cresterea excedentului brut de exploatare in
raport cu valoarea adaugata trebuie sa fie permanente.
Tabelul nr. 1.6

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3
 Rata marjei asupra -0,7825 0,301 0,198 -138,328 -34,290 -1,150 -0,727
valorii adaugate

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 1.6

Rata marjei asupra valorii adaugate (Vezi tabelul nr.2.6) inregistreaza o diminuare
atat in anul 2003 fata de anul 2002 (cu 138,33%) cat si in intervalul de timp 2003-2004
(cu 34,29%) generata de reducerea ritmului de crestere a valorii adaugate fata de cel al
cifrei de afaceri.

2. ANALIZA RENTABILITATII ECONOMICE

1. RATA RENTABILITATII ECONOMICE reprezinta remunerarea bruta a capitalurilor investite, atat proprii cat si
imprumutate (capital investit = capitaluri proprii + imprumuturi pe termen lung + imprumuturi pe termen scurt si ACTIVUL
ECONOMIC = imobilizari brute + NFR globala + disponibilitati) si arata cat profit brut revine unei unitati de capital investit.

Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

Sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobanzii) si al
riscului economic si financiar pe care si l-au asumat furnizorii de capital (actionarii si
creditorii intreprinderii); daca intreprinderea are o rata de rentabilitate economica mai
mare decat rata dobanzii la capitalurile imprumutate, atunci intreprinderea poate
beneficia de efectul de levier (de parghie financiara) al indatorarii, in caz contrar
indatorarea devine consumatoare de capital propriu, avand loc un "efect de maciuca";
Sa asigure mentinerea substantei economice a intreprinderii, pastrarea valorii sale,
ceea ce este garantat daca rata de rentabilitate economica este mai mare decat rata
inflatiei;
Principalele masuri ce se impun pentru cresterea ratei sunt:
Sporirea ratei de rentabilitate comerciala prin cresterea volumului activitatii,
modificarea structurii activitatii in favoarea unora cu profitabilitate mai mare, reducerea
cheltuielilor de exploatare, cresterea preturilor de desfacere bazata pe imbunatatirea
calitatii;
Accelerarea vitezei de rotatie a capitalului investit prin optimizarea structurii
capitalului investit, reducerea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie,
cresterea ponderii imobilizarilor fixe active, reducerea nivelului stocurilor si a duratei
medii de aprovizionare a materiilor prime si materialelor, reducerea nivelului stocurilor
si duratei ciclului de fabricatie pentru productia in curs de executie, reducerea nivelului
stocurilor sI a duratei livrarilor pentru produsele finite, reducerea nivelului creantelor si
a duratei medii de incasare.
Tabelul nr. 2.1

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

 NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rentabilitatea -0,087 0,056 0,037 -164,459 -34,356 -1,268 -0,583

economica

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 2.1.

Pe intreaga perioada de analiza nivelul ratei manifesta o tendinta de reducere,

reflectand atat o diminuare a capacitatii capitalurilor investite de a degaja profit brut,
aflandu-se mereu sub valoarea orientativa de 20%.
In anul 2003 fata de anul 2002 indicatorul inregistreaza o diminuare cu 163,42%,
iar in anul 2004 fata de anul 2003 cu doar 26,63% ce se datoreaza reducerii rentabilitatii
comerciale cu 166,42% si a vitezei de rotatie a capitalurilor investite (Vezi tabelul nr. 3.1.).
Daca rezultatul economic exprima rezultatul exploatarii inaintea deducerii
cheltuielilor cu dobanzile si impozitul pe profit, relatia de calcul va fi:

In care: Rezultatul exploatarii inaintea deducerii cheltuielilor cu dobanzile si a impozitului pe profit = Rezultatul curent inaintea
impozitarii + Dobanzile si cheltuielile asimilate.

Rata rentabilitatii economice, astfel calculata, devine o rata a rentabilitatii activului economic (RAE).

Daca rezultatul economic este un EBE, atunci raportul exprima rentabilitatea activului economic brut (RAEB):

Tabelul nr. 2.2

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rentabilitatea -0,096 0,061 0,045 -163,416 -26,629 -1,249 -0,695

activului economic
brut

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

 Figura nr. 2.2.

In teoria financiara din tarile occidentale, diversii autori dezbat problema alegerii ca
numitor a activului total sau a capitalului economic, cei mai multi optand pentru
exprimarea rentabilitatii economice in functie de capitalul economic.4
Rentabilitatea capitalului economic angajat in exploatare poate fi exprimat, in functie de marjele de acumulare utilizate,
astfel:

EBE REZ.
EXPLOAT|RII

Re bruta = Re neta =
CAPITAL ECONOMIC BRUT CAPITAL ECONOMIC NET

Rentabilitatea economica bruta reprezinta remunerarea in termeni de

acumulare bruta a capitalurilor investite, atat proprii cat si imprumutate (Capital economic brut = Active fixe brute + Necesar de fond
de rulment + Disponibilitati = Capital propriu + Imprumuturi pe termen mediu si ling + Credite bancare pe termen scurt).

Rata arata cat excedent brut de exploatare revine unei unitati de capital economic brut (capital investit).

Cuantumul ratei de rentabilitate economica trebuie sa asigure reinnoirea si cresterea activelor, intr-o perioada de timp cat mai scurta.
Se apreciaza, statistic, ca aceasta conditie este satisfacuta daca rata este mai mare de 25%.

Tabelul nr. 2.3

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/200 2003/20 2004/200

3 02 3

Rentabilitatea -0,149 0,095 0,048 -163,82 -51,85 -1,27 -0,79

economica bruta

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 2.3.

 In termeni nominali, indicatorul inregistreaza o reducere in anul 2003 fata de anul
2002 (163,82%) ca urmare a reducerii marjei brute de acumulare cu 166,42% si a
incetinirii rotatiei capitalului economic prin cifra de afaceri cu 3,11%.
Avand in vedere perioada 2003-2004, in termeni nominali, rentabilitatea economica
bruta manifesta aceeasi tendinta de reducere, dar mai mica (51,85%), ce poate fi
explicata prin valoarea pozitiva a ratei marjei brute de acumulare (5,57%) si valoarea
negativa a coeficientului de rotatie a capitalului economic (35,57%) (Vezi tabelul nr. 3.3.).
In termeni reali observam valori, desi negative, cu mult mai mari decat cele
determinate la analiza indicatorului in termeni nominali, datorita unei rate a inflatiei foarte
ridicate (Romania inregistrand cele mai mari cifre din Europa in privinta inflatiei).
Rentabilitatea economica neta reprezinta remunerarea prin profitul brut a capitalului economic net (capitalul investit in
exploatare = Active fixe nete + Necesar de fond de rulment + Disponibilitati). Arata cat profit brut din exploatare revine unei unitati
de capital investit in cadrul activitatii de exploatare.

Tabelul nr. 2.4

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rentabilitatea 0,005 0,103 0,026 1871,206 156,328 7,189 0,113

economica neta

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 2.4

Nivelul rentabilitatii economice nete (Vezi tabelul nr.3.4) din toti cei trei ani de
analiza arata ca in cadrul exploatarii la 100 lei capital investit au revenit 0,005 lei in anul
2002, 0,103 lei in anul 2003 si 0,026 lei in anul 200
Nivelul nu asigura remunerarea capitalului investit, fiind cu mult mai mic decat
nivelul minim de referinta (25%).
Acest nivel este mai mic decat rata medie a dobanzii (adica randamentul mediu pe economie), nejustificand investirea
capitalurilor in exploatare.
 Rentabilitatea economica obtinuta este cu mult mai mica decat rata inflatiei,
neasigurand mentinerea substantei economice. In termeni reali (deflatat), intreprinderea a
beneficiat de o rentabilitate economica de 7,189% in anul 2003 fata de anul 2002 si de
0,113% in anul 2004 fata de anul 2003.
De asemenea, nivelul indicatorului este cu mult mai mic decat costul mediu al
capitalului imprumutat; intreprinderea nu beneficiaza de efectul de parghie financiara.
In anul 2003 fata de anul 2002 indicatorul manifesta o tendinta de crestere,
reflectand o imbunatatire a situatiei, atat in termeni nominali cat si in termeni reali, pentru
ca in perioada 2003-2004 situatia sa fie tocmai invers.
Rentabilitatea economica trebuie sa indeplineasca mai multe conditii:
Sa fie cel putin la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a
dobanzii), altfel capitalurile nu mai merita sa fie investite in exploatare, ci pe piata
financiar-bancara;
Sa fie mai mare decat costul mediu al capitalului imprumutat, in acest caz
intreprinderea beneficiind de efectul de levier (de parghie financiara) al indatorarii;
Sa asigure o buna recuperare a investitiilor doar pe seama profitului, ceea ce se
considera ca este asigurat de o valoare de minimum 25%;
Sa fie mai mare decat rata inflatiei, ca sa asigure mentinerea substantei economice a
intreprinderii, pastrarea valorii sale.
Analiza rentabilitatii economice se realizeaza prin studierea evolutiei in timp a
indicatorilor si a componentelor acestora (rezultate, capitaluri) referitoare la aceeasi
intreprindere.
Asa cum am amintit mai sus, rata rentabilitatii economice trebuie sa fie superioara
ratei inflatiei pentru ca intreprinderea sa-si poata mentine substanta sa economica.
In conditiile in care rata inflatiei (Ri) inregistreaza valori semnificative (de doua sau
trei cifre) , rentabilitatea economica in termeni reali (Rr) determinata dupa formula lui
Fisher, reprezinta un procent mult mai mic comparativ cu rata nominala (Rn).
Formula lui Fisher: (1 + Rn) = (1 + Rr)(1 + Ri)
De unde: Rn = Rr + Ri + (Rr * Ri)

Rn - Ri

Rezultand: Rr =
1 + Ri
In cazul unei inflatii controlate sI normale care nu depaseste 10%,
termenul (Rr * Ri), ce rezulta din dezvoltarea relatiei Rn, inregistreaza valori foarte mici sI,
de aceea, poate fi neglijat, relatia Rr devenind:
Rn = Rr + Ri de unde: Rr = Rn - Ri
In termeni reali, rata rentabilitatii economice trebuie sa remunereze capitalurile
investite la nivelul ratei minime de randament din economia nationala (rata medie a
dobanzii) si al riscului economic si financiar pe care si l-au asumat "furnizorii" de capitaluri
(actionarii si creditorii).
Daca intreprinderea are o rata a rentabilitatii economice mai mare decat rata medie
a dobanzii la capitalurile imprumutate, actionarii vor beneficia de efectul de levier (parghie
financiara) al indatorarii, ceea ce inseamna cresterea rentabilitatii financiare cu fiecare
procent de crestere a indatorarii intreprinderii.

3. ANALIZA RENTABILITATII FINANCIARE

1. RENTABILITATEA FINANCIARA reprezinta remunerarea neta a capitalurilor

proprii, adica arata cat profit net revine capitalurilor proprii. Rata masoara randamentul
utilizarii capitalurilor proprii, adica plasamentul financiar pe care actionarii l-au facut prin
cumpararea actiunilor intreprinderii.

Rata rentabilitatii financiare trebuie sa fie superioara ratei medii a dobanzii, pentru
a face actiunile intreprinderii mai atractive si pentru a creste cursul lor bursier.
Rentabilitatea financiara este influentata de modul de procurare a capitalului, fiind
sensibila la structura financiara, respectiv la situatia indatorarii intreprinderii.
Masuri de crestere a rentabilitatii financiare sunt:
Sporirea rentabilitatii comerciale, adica modificarea profitului net intr-un ritm
superior modificarii cifrei de afaceri, prin reducerea cheltuielilor de exploatare,
sporirea volumului de activitate, folosirea unui regim favorabil de calcul al
amortizarii si al provizioanelor;
Sporirea vitezei de rotatie a capitalurilor investite, dinamica cifrei de afaceri
trebuind sa devanseze dinamica propriilor capitaluri, ceea ce inseamna
fructificarea superioara a capitalului;
Cresterea gradului de indatorare, daca rentabilitatea economica este mai mare
decat costul mediu al capitalului imprumutat.
Tabelul nr. 3.1

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rentabilitatea -0,632 -0,545 0,016 -13,739 -102,932 -0,662 -1,012

financiara

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 3.1

Evaluarea rentabilitatii financiare la o societate pe actiuni se face in functie de profit

sau rezultatul net si de capitalurile proprii astfel:

Tabelul nr. 3.2

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Rentabilitatea -0,632 -0,545 -0,012 -13,739 -102,222 -0,662 -1,009

financiara neta

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 3.2

Pe intreaga perioada de analiza, rata rentabilitatii financiare nete (vezi tabelul nr. 2)
a manifestat o tendinta de reducere ce echivaleaza cu o proasta remunerare prin castig
net a resurselor proprii, respectiv reducerea capacitatii capitalurilor proprii de a crea profit
net.
De fapt, aceasta tendinta se datoreaza reducerii marjei comerciale in anul 2003 fata
de anul 2002 si cresterii acesteia in perioada 2003-2004 si reducerii vitezei de rotatie a
capitalurilor proprii prin cifra de afaceri, aspect confirmat prin reducerea intr-un ritm mai
rapid a profitului net fata de dinamica propriilor capitaluri.
Nivelul mai redus al indicatorului (atat in perioada 2002-2003 cat si in 2003-2004)
fata de rentabilitatea economica se datoreaza actiunii in sens negativ a impozitului pe
profit.
 Nivelul indicatorului din toti cei trei ani de analiza nu asigura o refacere a
capitalurilor proprii pe seama profiturilor nete (nefiind depasita valoarea minima de 25%).
Nivelul rentabilitatii financiare este sub nivelul ratei medii a dobanzii (2002-58%, 2003-
74%, 2004-73%) ceea ce reflecta rata minima de randament pe economie.

Daca primul raport exprima rentabilitatea financiara neta, al doilea exprima randamentul
capitalurilor proprii, deci al plasamentului facut de actionari prin cumpararea actiunilor
intreprinderii.
Utilizarea la numarator a rezultatului curent inainte de impozitare prezinta, in raport
cu profitul net, avantajul de a fi mai apropiat de realitatea financiara deoarece elimina
incidenta activitatii exceptionale. Astfel, se poate calcula:

Cu toate ca rata rentabilitatii financiare este foarte utilizata in analiza financiara,

trebuie sa se tina seama de inconvenientele metodologice ale determinarii profitului net si
anume: regimul de calcul al amortizarilor si provizioanelor si cel al cheltuielilor deductibile
si nedeductibile avute in vedere la determinarea bazei de calcul a impozitului pe profit.
PROFITUL NET PE ACTIUNE arata masa profitului net aferenta unei
actiuni.
Cu cat revine profit net mai mult unei actiuni, cu atat bogatia actionarilor creste.

Tendinta crescatoare a indicatorului evidentiaza o sporire a eficientei privite din

prisma actionarilor.
 Aceasta rata, calculata pentru fiecare societate pe actiuni nu ofera acestora o
posibilitate de a fi comparate, datorita dificultatilor de interpretare ale diferentelor ce apar
de la o intreprindere la alta. Astfel, se poate spune ca doua intreprinderi care au aceeasi
marime a capitalurilor proprii si acelasi profit, si deci rentabilitati ale capitalurilor proprii
egale pot avea profituri pe actiune diferite in functie de numarul actiunilor emise.
DIVIDENDUL NET PE ACTIUNE arata masa dividendului aferenta unei actiuni.
Practic, arata remunerarea neta ce revine unei actiuni.

Cu cat este mai mare valoarea indicatorului, cu atat creste bogatia reala a
detinatorilor de actiuni. Tendinta crescatoare a indicatorului reflecta o sporire a eficientei
privite din prisma actionarilor.
2. RENTABILITATEA FINANCIARA A CAPITALURILOR PERMANENTE

Exprimata astfel, rentabilitatea remunereaza capitalurile proprii prin acordarea

dividendelor si imprumuturile prin plata dobanzilor.
Rentabilitatea financiara, este, deci, influentata de sursa de provenienta a
capitalurilor investite si, de aceea, este sensibila la structura financiara, respectiv la
situatia indatorarii intreprinderii.
Situatia intreprinderii intr-un mediu financiar concurential pune problema evaluarii
sanselor pe care un investitor (din afara ei) le-ar avea de a castiga mai bine in orice alt
domeniu de investire.
Notiunea de investitor priveste pe actionarii care asigura capitalurile proprii si pe
imprumutatorii care asigura capitalurile imprumutate. Fiecare dintre acestia se asteapta la
o remunerare cat mai buna a capitalurilor investite. Remunerarea acestor capitaluri este
posibila pe seama profitului net obtinut din activitatea economica a intreprinderii.
Pentru intreprinderile care sunt cotate la bursa, din economiile occidentale,
rentabilitatea financiara este determinata cu ajutorul unor rate stabilite pe baza unor
marimi contabile si bursiere. prin inlocuirea capitalurilor proprii cu valoarea bursiera pot fi
determinate doua rate: rata capitalizarii profiturilor si randamentul dividendelor.
a. RATA CAPITALIZARII PROFITULUI arata cat profit net genereaza o unitate
de capital investit intr-o actiune. Ea reprezinta o alta modalitate de calcul a
rentabilitatii financiare, privita din prisma investitorilor.
PROFIT NET PE ACTIUNE PROFIT NET AL
EX.

Rep = sau Rep =

CURSUL BURSIER AL ACTIUNII CAPITALIZAREA BURSIERA
 Capitalizarea bursiera se calculeaza la sfarsitul exercitiului contabil conform relatiei:
Capitalizarea bursiera = Ultimul curs bursier la incheiere * Nr. de actiuni.
Intru-cat cursul unei actiuni depinde de factori precum suma distribuita, ponderea
acesteia in totalul rezultatului net, etc. si nu exclusiv de sanatatea financiara a
intreprinderii, doua intreprinderi apartinand aceluiasi sector si realizand acelasi profit
global pot inregistra rate de capitalizare diferite.
Tendinta crescatoare a indicatorului evidentiaza o sporire a eficientei privite prin
prisma actionarilor.
COEFICIENTUL DE CAPITALIZARE BURSIERA (PER = Price Earning
Ratio)5
masoara de cate ori investitorii sunt dispusi sa cumpere valoarea profitului net pe o
actiune.

De regula, coeficientul ia valori cuprinse intre 8 si 12. Un coeficient mai mic de 8

corespunde unor valori slabe (actiuni slab cotate) in timp ce un PER mai mare decat 12
semnifica valori in crestere.
Valoarea PER reda o buna evaluare asupra riscurilor intreprinderii determinate de
indatorare, de riscul economic al ramurii din care intreprinderea analizata face parte si de
variabilitatea profiturilor viitoare.
b. RATA RANDAMENTULUI DIVIDENDELOR arata cat dividend net genereaza o
unitate monetara investita intr-o actiune. Practic, reflecta rentabilitatea pe care urmareste
sa o obtina actionarul prin investirea capitalului sau in actiuni.

Nivelul ratei trebuie sa fie mai mare decat rata medie a dobanzii pentru a face atractiva plasarea banilor in actiunile
intreprinderii respective.

Tendinta crescatoare a indicatorului evidentiaza o sporire a eficientei privite din

prisma actionarilor.
Pentru actionarul minoritar care asteapta un rezultat sub forma dividendelor si a
plusvalorii de capital, rentabilitatea financiara poate fi exprimata si sub forma:

Unde: Po = pretul de cumparare al actiunii

Pt = cursul actiunii la momentul t
In situatia in care Pt>Po actionarul beneficiaza de o plusvaloare de capital egala cu
diferenta Pt - Po. In fapt, numitorul reprezinta capitalul investit de actionar iar
numaratorul, remunerarea acestui capital investit.
FACTORII DETERMINANTI AI RENTABILITATII FINANCIARE
 Ca sI rentabilitatea economica, rentabilitatea financiara poate fi descompusa in functie
de factorii de influenta, astfel:

PROFIT NET = PROFIT NET X CIFRA DE

AFACERI CAPITALURI PROPRII CIFRA DE AFACERI CAPITALURI
PROPRII
Rata marjei nete Rotatia capitalurilor
de acumulare proprii
SAU
PROFIT NET PROFIT NET CIFRA DE AFACERI PASIV TOTAL

= * *

CAP. PROPRII CIFRA DE AFACERI ACTIV TOTAL CAP. PROPRII Rata

marjei nete Rotatia activului Rata globala
de acumulare prin cifra de afaceri Rata de
indatorare

Astfel, se poate afirma ca:

Intru-cat rentabilitatea financiara isi are originea in rentabilitatea economica, va fi

influentata de aproximativ aceeasi factori calitativi si cantitativi, astfel:
Rata marjei nete de acumulare este un factor cantitativ prin care se masoara
profitabilitatea intreprinderii, fiind indicator de politica industriala;
Rotatia activului total prin cifra de afaceri este un factor calitativ si, totodata un
indicator de politica comerciala;
Rata globala de indatorare este un factor calitativ, reprezentand structura financiara
si deci, politica de finantare.
Tabelul nr. 3.3

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA
 2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200
02 3

Rentabilitatea -0,632 -0,545 -0,012 -13,739 -102,222 -0,662 -1,009

financiara

Marja neta de -0,473 -0,484 0,031 2,372 -106,485 -0,598 -1,027

acumulare

Rotatia capitalurilor 1,336 1,126 0,386 -15,738 -65,710 -0,669 -0,858

proprii

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 3.3

In anul 2003 fata de anul 2002, rentabilitatea financiara (Vezi tabelul nr. 3) a sporit
cu 0,087%. Aceasta inseamna o reducere relativa de 13,739% a remunerarii capitalurilor
proprii, aspect negativ ce s-a datorat:
1. Reducerii marjei nete in valori absolute cu 0,011, in valori relative aratand o
crestere cu 2,37%, fapt ce semnifica sporirea rentabilitatii comerciale.
2. Reducerii rotatiei capitalurilor proprii, in valori absolute cu 0,21 rotatii, in valori
relative aratand o reducere de 15,74%, fapt negativ ce reflecta reducerea eficientei
gestiunii fondurilor proprii, avand o influenta negativa asupra indicatorului.
In anul 2004 fata de anul 2003, rentabilitatea financiara a sporit cu 0,533%.
Aceasta inseamna o reducere relativa cu 102,22% a remunerarii capitalurilor proprii,
aspect negativ datorat:
1. Cresterii marjei nete, in valori absolute cu 0,519%, in valori relative aratand o
reducere cu 106,49%, fapt ce semnifica reducerea rentabilitatii comerciale.
2. Reducerii rotatiei capitalurilor proprii, in valori absolute cu 0,74 rotatii, in valori
relative aratand o reducere cu 65,71%, fapt negativ ce reflecta reducerea eficientei
gestiunii fondurilor proprii, avand o influenta negativa asupra indicatorului.
Diferenta ce apare intre rentabilitatea economica si cea financiara are la baza politica
de finantare pe care intreprinderea o promoveaza. Astfel, doua intreprinderi din acelasi
sector de activitate, cu rentabilitati economice egale vor inregistra rentabilitati financiare
diferite, in functie de modul de finantare al fiecareia (prin fonduri proprii sau
imprumutate).
Diferenta intre rentabilitatile financiare inregistrate provine tocmai din jocul dublu al
cheltuielilor financiare si al impozitului pe profit. Astfel, rentabilitatea financiara poate fi
descompusa, in functie de factorii de influenta si in urmatorul mod:
REZ. NET REZ. EXPLOATARII REZ. NET PASIV TOTAL

= X X
 CAP. PROPRII ACTIV TOTAL REZ. EXPL. CAP. PROPR

Rentabilitatea economica Impactul indatorarii

Rentabilitatea financiara poate fi formulata deci, astfel:

Impactul indatorarii reflecta influenta cheltuielilor financiare (nete) si coeficientului

de indatorare sau rata globala de indatorare.
Fiind influentata de rentabilitatea economica si de gradul de indatorare,
rentabilitatea financiara se majoreaza pe masura ce indatorarea creste. Astfel,
apare "efectul de levier",denumire ce provine de la faptul ca indatorarea
(imprumuturile) reprezinta o parghie financiara care influenteaza nivelul
rentabilitatii capitalurilor proprii.
Levierul financiar cuantifica impactul apelarii la credite asupra rentabilitatii
financiare. Efectul levierului financiar, respectiv variatia ratei rentabilitatii capitalurilor
proprii, depinde de corelatiile care exista intre rata rentabilitatii economice si costul mediu
al datoriei financiare (rata dobanzii), pe de o parte, iar pe de alta parte de nivelul
indatorarii.

Unde: DATORII / CAPITALURI PROPRII reprezinta levierul

(Re - Rd) * DATORII / CAPITALURI PROPRII reprezinta efectul de levier
Rd reprezinta costul mediu al capitalului imprumutat
In aceasta relatie fundamentala, termenul (Re - Rd) este numit "levier", iar
termenul DATORII / CAPITALURI PROPRII - "bratul levierului" (anumiti autori3 atribuie
adesea denumirea de levier acestui coeficient de indatorare).
Conditia ca rentabilitatea financiara sa creasca atunci cand intreprinderea apeleaza
la datorii este ca rentabilitatea economica sa fie superioara costului mediu al capitalului
imprumutat. In acest caz, rata rentabilitatii financiare este cu atat mai mare cu cat gradul
indatorarii (levierul) este mai mare.
Daca la nivelul intreprinderii rata rentabilitatii economice este mai mica decat rata
dobanzii (costul mediu al datoriei), atunci efectul de levier devine negativ iar rata
financiara va fi mai mica decat rata rentabilitatii economice cu cat rata indatorarii este mai
mare.
Pentru intreprindere exista urmatoarele posibilitati:
Daca levierul (Re - Rd) este pozitiv, Rre > Dob, rentabilitatea financiara va fi cu atat
mai mare cu cat indatorarea va fi mai importanta. In acest caz intreprinderea are interesul
sa apeleze la un volum de credite cat mai mare.
 Daca levierul este negativ, Re < Rd, rentabilitatea financiara va fi cu atat mai mica
cu cat indatorarea intreprinderii este mai mare, fapt ce va conduce la reducerea
performantelor si la cresterea riscului.
Daca avem relatia Re = Rd, apelarea la credite este indiferenta din punct de vedere
al efectului de levier.

Tabelul nr. 3.4

INDICATOR VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA

NOMINALA REALA

2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/200

02 3

Efectul de levier -1,498 -1,069 -0,283 -28,601 -73,494 -0,703 -0,885

Gradul de indatorare -0,729 -0,645 -0,684 -11,447 9,393 -0,632 -0,525

Bratul levierului 2,055 1,657 0,414 -19,374 -75,011 -0,665 -0,892

Costul mediu al 0,58 0,74 0,73

capitalului
imprumutat

Rentabilitatea -0,149 0,095 0,046 -163,82 -51,85 -1,27 -0,79

economica

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

Figura nr. 3.4

Indicatorul (Efectul de levier al indatorarii) (Vezi tabelul nr. 4) a avut un efect negativ asupra rentabilitatii financiare pe
intreaga perioada de analiza, deoarece rata rentabilitatii economice a fost inferioara ratei medii a dobanzi.

In perioada 2002-2003 sporul de indatorare de 0,083% a generat un spor de rentabilitate de 0,428%, iar in perioada 2003-2004
reducerea gradului de indatorare de 0,039% a generat un spor de rentabilitate de 0,789%.
 In marimi relative, sporul de rentabilitate s-a redus atat in anul 2003 fata de anul
2002 (cu 28,601%) cat si in perioada 2003-2004 (cu 73,494%) fapt ce s-a datorat
reducerii gradului de indatorare.
APRECIEREA GLOBALA A RENTABILITATII INTREPRINDERII
PUNCTE FORTE
a) Din punct de vedere comercial:
- tendinta de crestere a rentabilitatii comerciale, a marjei brute sI nete in
perioada 2003-2004;
b) Din punct de vedere economic:
- tendinta de crestere a rentabilitatii economice (sub toate formele ei) in
perioada2002-2003;
c) Din punct de vedere financiar:
- in general, tendinta de crestere a rentabilitatii financiare (sub toate
formele ei).
PUNCTE SLABE
a) Din punct de vedere comercial:
- in anul 2003 fata de anul 2002, tendinta de reducere a rentabilitatii
comerciale, a marjei brute si nete;
- nivel foarte redus al indicatorilor;
b) Din punct de vedere economic:
- nivelul rentabilitatii economice (sub toate formele) nu satisface cerintele
economice de eficienta;
- tendinta de reducere a rentabilitatii economice (sub toate formele) in
perioada 2003-2004;
c) Din punct de vedere financiar:
- nivelul rentabilitatii financiare (sub toate formele) nu satisface cerintele
de refacere a capitalurilor;
- nivelul rentabilitatii financiare (sub toate formele) este permanent sub
rata medie a dobanzii.
CONCLUZII

Remunerarea bruta a capitalurilor investite prin prisma rentabilitatii economice nu

asigura refacerea capitalurilor si depasirea randamentului mediu pe economie, prezentand
o tendinta de crestere in perioada 2002-2003 si de reducere in perioada 2003-2004 ceea
ce conduce la efecte negative asupra activitatii intreprinderii.
Remunerarea neta a capitalurilor proprii privita prin prisma rentabilitatii financiare
nu asigura refacerea capitalurilor, aflandu-se cu mult sub randamentul minim pe
economie.
Remunerarea actionarilor nu se realizeaza.
RATE DE RENTABILITATE COMERCIALA

Tabelul nr. 1
Nr. MOD DE VALORI ABSOLUTE CRESTERE RELATIVA
Crt. INDICATOR CALCUL

NOMINALA REALA
2002 2003 2004 2003/2002 2004/2003 2003/20 2004/20
02 03

1 Marja 0,3775 -0,2676 -0,0654 -170,898 -75,576 -1,2778 -0,8985

Rata marjei com. / CA
comerc
iale

2 Rata marjei EBE / CA -0,2661 0,1768 0,1866 -166,4229 5,5728 -1,2607 -0,5614
brute de
exploatare
(rata EBE)

3 Rata marjei Rezultat -0,4731 -0,4844 0,0314 2,3717 -106,4849 -0,5982 -1,0269
nete net / CA

4 Rata marjei Rez. expl. 0,0078 0,1657 0,0841 2017,3374 -49,2753 7,3098 -0,7893
nete de / CA
exploatare

5 Rata marjei CAF / CA -0,5852 -0,4880 0,0485 -16,6045 -109,9434 -0,6727 -1,0413
brute de
autofinantare

6 Rata marjei EBE / VA -0,7848 0,3008 0,1977 -138,3275 -34,2898 -1,1504 -0,7270
asupra valorii
adaugate

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%

 RATELE DE RENTABILITATE ECONOMICA
Tabelul nr. 2

Nr. INDICATOR MOD DE 2002 2003 2004 CRESTERE RELATIVA

Crt. CALCUL

NOMINALA REALA
2003/2002 2003/200 2003/20 2003/20
2 02 02

1 Rata EBE / Activ -0,0870 0,05608 0,0368 -164,4592 -34,3556 -1,2678 -0,5828
excedentului ec.
brut de
exploatare

2 Rentabilitatea EBE / Capital -0,1486 0,0948 0,0457 -163,82 -54,85 -1,27 -0,79
economica bruta ec. Brut

3 Rentabilitatea Rez. expl. / 0,0052 0,1028 0,0263 1871,21 156,33 7,1895 0,1130
economica neta Capital ec.
Net

4 Rentabilitatea EBE / Activ -0,0961 0,0609 0,0447 -163,415 -26,6296 -1,2489 -0,6952
activului total
economic brut

5 Rentabilitatea EBE/Capital -0,1486 0,0948 0,0457 -163,82 -54,85 -1,27 -0,79

economica bruta ec. brut
-0,2661 0,1768 0,1866 -166,4229 5,5728 -1,2607 -0,5614
descompusa in: EBE / CA
0,4373 0,4237 0,2730 -3,1103 -35,5716 -0,5975 -0,7202
Rata marjei CA / Capital
brute de
 acumulare ec.

Coeficientul
de rotatie al
capitalului
economic

6 Rentabilitatea EBE/Capital -0,1486 0,0948 0,0457 -163,82 -54,85 -1,27 -0,79

economica bruta ec. brut
-0,7848 0,3008 0,1977 -138,3275 -34,2899 -1,1504 -0,7270
descompusa in: EBE / VA
0,1793 0,2466 0,2133 37,5518 -13,5051 -0,4602 -0,6407
Rata marjei VA /
asupra Imobilizari
valorii
adaugate Imobilizari /
Capital ec.
Productivita
tea activelor
fixe

Gradul de
imobilizare al
capitalului
economic
RATELE DE RENTABILITATE FINANCIARA
Tabelul nr. 3

Nr. INDICATOR MOD DE 2002 2003 2004 CRESTERE RELATIVA

Crt. CALCUL

NOMINALA REALA
2003/200 2004/2003 2003/20 2004/20
2 02 03

1 Rentabilitatea Rez. crt. -0,6321 -0,5452 0,0159 -13,7394 -102,9323 -0,6615 -1,0122
financiara inainte de
inainte de impozit /
impozit Capitaluri
proprii

2 Rentabilitatea Rez. net / -0,6321 -0,5453 -0,0121 -13,7394 -102,2218 -0,6615 -1,0092
financiara neta Capitaluri
proprii

3 Rentabilitatea Profit net / -0,4731 -0,4844 0,0314 2,3716 -106,4849 -0,5982 -1,0269
capitalurilor CA
proprii
 Descompusa CA / 1,3360 1,1257 0,3860 -15,7379 -65,7101 -0,6693 -0,8575
in: Capitaluri
proprii
Rata
marjei nete
de
acumulare

Rotatia
capitalurilor
proprii

4 Rentabilitatea Profit net / -0,4731 -0,4843 0.0314 2,3716 -106,4849 0,5982 -1,0269
capitalurilor CA
proprii 0,3611 0,3447 0,2396 -4,5282 -30,5028 -0,6253 -0,7113
CA / Activ
descompusa in: total 3,7002 3,2657 1,6113 -11,7413 -50,6601 -0,6536 -0,7950

Rata Pasiv total /

marjei nete Capitaluri
de proprii
acumulare

Rotatia
activului
total prin
cifra de
afaceri

Rata
globala de
indatorare

Rata inflatiei 2003-140,7%, 2004-130.3%