Asezarea Si Perceperea Obligatiilor Fiscale La Agentii Economici Studiu de Caz S.C Antibiotice S.A. Iasi

UNIVERSITATEA „AL. I.
CUZA” IAŞI
Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor
Specializarea:
Așezarea și perceperea obligațiilor

fiscale la agenții economici
- Studiu de caz: S.C ANTIBIOTICE
S.A. IAȘI -
PROFESOR COORDONATOR,
STUDENT,
ZI
IAȘI
2017
CUPRINS
Capitolul I. Organizare şi funcţionalitate la S.C Antibiotice S.A. Iași.......3

1.1. Scurt istoric .............................................................................................................3
1.2. Obiectul/domeniul de activitate ...............................................................................5
1.3. Organizarea internă (organigramă comentată) .........................................................6
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea financiară a activității) .9
1.5. Structura de personal .............................................................................................19
1.6. Relaţiile externe ale S.C Antibiotice S.A. Iași ........................................................21
1.7. Structura şi evoluţia principalelor obligații fiscale în perioada 2011-2015 - tabel
comentat cu identificarea factorilor de influenţă ...............................................................27
Capitolul II. Așezarea obligațiilor fiscale ...........................................................29
2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale ...................................................30
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale .......................................................................62
2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor fiscale ..............................67
Capitolul III. Perceperea obligațiilor fiscale ......................................................72
3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale ..................................................................73
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale ...............................................................75
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale ....................................76
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale ...............................77
Concluzii .............................................................................................................82
Bibliografie......................................................................................................... 83
Capitolul I. Organizare şi funcţionalitate
la S.C ANTIBIOTICE S.A. IAȘI
1.1. Scurt istoric
În anul 1955, la Iași ia ființă primul și unicul producător de antibiotice din România,
care a devenit cel mai important producător român de medicamente generice și un brand
etalon la nivelul industriei românești, recunoscut și la nivel internațional1.
Acești ani de tradiție și continuitate conferă obligativitatea la nivelul companiei pentru
asumarea răspunderii și asigurarea calității generațiilor viitoare. Dincolo de această tradiție, de
notorietatea brandului și a faptul că activează pe piața internă și internațională va fi necesar o
investiție continuă în produse noi, în echipamente care să respecte normele de calitate
internaționale, în modernizarea și extinderea capacităților existente și de a investi în generație
de oameni pregătiți. La nivelul companiei Antibiotice sunt fabricate medicamente generice de
calitate cu certificare internațională, pentru a crește accesul pacienților, medicilor și
farmaciștilor la mijloacele necesare și valoroase de îngrijire a sănătății.
Portofoliul companiei cuprinde aproximativ 148 medicamente, care acoperă o gamă
largă de arii terapeutice, strategia de dezvoltare fiind focusată momentan pe modicamente din
clasele antiinfecțioase, cardiovascular, oncologie, sistem nervos central, dar și pentru
profilaxie și creșterea calității vieții. Încă din anul 1955 de la primul produs fabricat
penicilina, compania a fabricat sute de substanțe farmaceutice. Astăzi, aceasta este una dintre
cei mai importanți producători români de medicamente generice care continuă să
însănătoșească generații întregi de oameni.
Începând cu anul 2012 au fost adoptate Standardele Internaționale de raportare
financiară2 (IFRS) ce au impus retratarea informațiilor din contabilitate conform Ordinului
Ministrului Finanțelor Publice nr. 881/ 2012 și a Ordinului Finanțelor Publice nr. 1286/ 2012,
iar anul 2013 a fost anul de debut prin care contabilitatea a fost înregistrata în baza
prevederilor IFRS, iar raportările vor continua și la nivelul anilor următori până la noi
modificări implementate. Principalele produse de biosinteză (Nistatină, Vitamina B12) sunt
1
Istoric, http://www.antibiotice.ro/companie-php/istoric/
2
Antibiotice, continuitate și performanță românească, http://www.antibiotice.ro/companie-php/profile/
destinate exportului în ţări ca: Germania, Canada, Olanda, Rusia, Ucraina, Belgia, Elveţia,
Grecia, Anglia, Taiwan, Vietnam, Algeria, Tunisia, Maroc.
Beneficiind de o capacitate de producţie anuală de 110 milioane flacoane, Antibiotice
SA IAŞI deţine poziţie de lider (peste 80%) pe piaţa internă pentru pulberile sterile injectabile
din grupa antibioticelor -lactamice (Ampicilina, Oxacilina, Benzatin-pencillina) şi a
cefalosporinelor de generaţie a III-a (Cefotaxim, Ceftriaxon).Cu o capacitate de producţie
anuală de 300 milioane capsule, respectiv 350 milioane comprimate, nomenclatorul de
produse al firmei este structurat pe clase terapeutice diverse: antiinfecţioase, antituberculoase,
antiulceroase, chinolone, analgezice & antipiretice. Singur producător român cu o gamă
completă de tuberculostatice esenţiale, SC ANTIBIOTICE SA IAŞI asimiliează în
permanenţă produse noi, rezultate ale cercetării proprii sau cooperărilor internaţionale cu
firme de prestigiu ca: Dobfar Italia, Genepharm Grecia, Eczacibasi Turcia.
Cel de-al patrulea sector de fabricaţie, reprezentat de unguente şi supozitoare, situează
firma pe primul loc pe piaţa internă (cota de piaţă – peste 90%). Medicamentele din aceste
grupe se adresează afecţiunilor dermatologice, reumatismale şi vasculare, însumând o
capacitate de producţie anuală de 25 milioane tuburi, respectiv 15 milioane cutii supozitoare.
Tabelul nr. 1 Structura investitorilor (conform Registrului Acționarilor de la data de
01.09.2016)
Ministerul Sănătății 53,0173 %
S.I.F Oltenia 13,5527 %
Broadhurst Investments Limited 4,1977 %
S.I.F Transilvania 4,0258 %
Fondul de Pensii Administrat AZT Viitorul Tău/ 2,1711 %
Allianz
S.I.F Banat – Crișana S.A 2,1104 %
Fondul de Pensii Administrat Privat Alico 1,5116 %
Fondul de Pensii Administrat Privat ARIPI/ 0,6782 %
GENERALI S.A.F.P.P
A-Invest 0, 6740 %
Polunin Discovery Funds – Frontier Markets Fund 0,5238 %
Alte persoane juridice și fizice 17,5329 %
Sursa: Raportul Administratorilor pentru anul 2016, disponibil pe adresa http://www.antibiotice.ro/investitori-
php/corporate-governance/rapoarte/
Nota: (*) Actionari semnificativi, conform legii nr. 297 din 28.06.2004, art. 2,
alineatul 1.
Figura nr. 1 Structura acționariatului la S.C Antibiotice S.A Iași
Sursa: Raportul Administratorilor pentru anul 2016, disponibil pe adresa http://www.antibiotice.ro/investitori-
Acţionarul majoritar al Antibiotice este Ministerul Sănătăţii care deţine un procent
de 53,0173% din totul acţiunilor companiei. Acţionarii companiei, precum şi procentul
aferent de acţiuni deţinute, sunt prezentaţi în tabelul de mai sus.
Există o continuitate în cei peste 45 de ani de activitate a firmei şi anume
responsabilitatea faţă de medicament, concretizată printr-o înţelegere completă a exigenţelor
şi cerinţelor pieţei, privind realizarea unor produse cu proprietăţi terapeutice superioare, la un
raport optim preţ/calitate. În acest sens, obiectivul real este de a exploata şi capitaliza în
totalitate resursele intelectuale şi economice, astfel încât să fie asigurat succesul viitor pe toate
pieţele.
În Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor societăţii din 10.06.2005 s-a
aprobat majorarea capitalului social, prin emisiune de noi acţiuni, ca urmare a capitalizării
dividendelor aferente anului financiar 2004. Fiecărui acţionar i s-a repartizat câte o acţiune cu
o valoare nominală de 0,10 RON, la fiecare 8 acţiuni deţinute în Registrul Acţionarilor la data
de înregistrare 27.06.2005.
1.2. Obiectul/domeniul de activitate
Conform statutului propriu, obiectul de activitate al S.C.”Antibiotice”S.A. Iaşi îl

reprezintă:
 Producerea şi comercializarea produselor farmaceutice din clasa antibioticelor de
biosinteză şi semisinteză, de uz uman şi uz veterinar, precum şi o mare varietate de
forme farmaceutice (unguente, supozitoare, tablete, capsule operculate, pulberi
suspendabile), principii active din plante medicinale şi alte produse chimice, precum şi
materiale auxiliare necesare acestor activităţi;
 Activitatea de import-export produse proprii, alimentare, industriale şi produse
farmaceutice;
 Comercializarea en-gros şi en-detail pentru produse proprii, alimentare, industriale şi
farmaceutice;
 Prestări servicii, întreţinere, reparaţii, construcţii, transport mărfuri şi persoane la
intern;
 Activitatea de alimentaţie publică;
 Transport marfă la extern;
 Transporturi rutiere de mărfuri;
 Activitatea de intermediere bursieră.
1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)
Societatea Comercială „Antibiotice” S.A. Iaşi funcţionează în baza Hotărârii

nr.1200/12.11.1990 privind înfiinţarea de societăţi comerciale pe acţiuni în industrie şi Legii
nr. 31/16.11.1990 privind societăţile comerciale. Durata societăţii este nelimitată şi începe de
la data de 15.02.1991, când a fost înregistrată la Camera de Comerţ şi Industrie.
În cadrul S.C. ”Antibiotice” S.A. Iaşi, fiecare loc de muncă este asigurat cu personal
competent şi calificat, în număr suficient pentru a asigura obiectivele asigurării calităţii de
grad farmaceutic.
Structura organizatorica a S.C. „Antibiotice” S.A. este de tip ierarhic funcţional.
Organul de conducere al Societăţii este Adunarea Generală a Acţionarilor, care decide asupra
activităţii şi asigură politica economică şi comercială.
Direcţiile sunt împărţite în funcţie de specificul şi complexitatea activităţilor în
subdiviziuni de tipul departamentelor, compartimentelor, birourilor, secţiilor şi atelierelor.
Membrii conducerii executive sunt propuşi de către Directorul General şi aprobaţi de către
membrii Consiliului de Administraţie, revocarea din funcţie realizându-se prin hotărâre a
Consiliului de Administraţie.
Echipa de conducere a societăţii este alcătuită din 9 membri, cu vârste cuprinse între
36 - 67 ani, media fiind de 48 ani.
Divizarea direcţiilor din cadrul societăţii:
Denumire direcţie Nr. de diviziuni principale ale direcţiilor
departamente compartimente birouri secţii ateliere
Direcţia Generală 3 5
Direcţia Producţie 2 3 1 9
Direcţia Calitate 4
Direcţia Marketing 3
Direcţia Financiar-Contabilă 7
Direcţia Mecanoenergetică 1 2 2 2
şi Investiţii
Sursa: prelucrare proprie după informațiile din Raportul Administratorilor pentru anul 2016, disponibil
pe adresa http://www.antibiotice.ro/investitori-php/corporate-governance/rapoarte/
Pentru funcţiile de producţie şi calitate, care necesită o pregătire tehnică şi ştiinţifică
solidă, sunt desemnate persoane cu o bogată activitate ştiinţifică şi practică, în timp ce pentru
problemele manageriale (management general, marketing, financiar-contabil,
mecanoenergetic şi investiţii), care necesită o nouă abordare faţă de perioada socialistă, sunt
numite persoane cu experienţă în societate (cunoscătoare a produselor şi a corelaţiilor dintre
elementele sistemului de producţie), dar şi flexibile, cu deschidere către nou şi perfecţionare3.
Personalul stabilit în organigramă are, pe lângă calificarea necesară, şi o bună
experienţă practică, din cele mai diverse domenii, atât la cel cu studii superioare, cât şi la cel
cu studii medii.
Asigurarea personalului cu studii superioare nu a prezentat niciodată probleme întrucât
municipiul Iaşi este cunoscut ca un centru universitar de unde se pot recruta absolvenţi cu cele
mai diferite profesii, cele mai importante fiind: farmacişti şi specialişti în bioinginerie
medicală (Institutul de Medicină şi Farmacie “Gr.T.Popa”), ingineri (Institutul Politehnic Iaşi,
Facultatea de Chimie Industrială, Facultatea de Electrotehnică şi Automatizări, Facultatea de
Mecanică, Facultatea de Construcţii şi Arhitectură), biologi şi economişti (Universitatea A.I.
Cuza, Facultatea de Biologie, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor).
Figura nr. 2 Organigrama companiei S.C Antibiotice S.A Iași
3
Raportul Administratorilor pentru anul 2016, disponibil pe adresa http://www.antibiotice.ro/investitori-
Sursa: Raportul Administratorilor pentru anul 2016, disponibil pe adresa
http://www.antibiotice.ro/investitori-php/corporate-governance/rapoarte/
Sarcinile stabilite în fişa postului fiecărui angajat sunt specifice, echilibrate cantitativ
pentru a putea fi îndeplinite astfel încât să nu prezinte nici un risc în ceea ce priveşte calitatea;
atribuie persoanelor autoritate şi competenţă. Această autoritate şi competenţă se datorează
unei experienţe îndelungate a personalului efectuată în cercetare fundamentală şi aplicativă, în
laboratoare4.
Un rol important l-au avut participarea la diferite simpozioane ştiinţifice, instruirea pe
diferite probleme de asigurarea calităţii, noi tehnologii-inclusiv computerizarea, instruiri în
domeniile management şi marketing, atât în ţară, cât şi în străinătate. La fiecare implementare
de tehnologii noi sau achiziţii de utilaje de înaltă performanţă s-a efectuat şcolarizarea
specialiştilor din societate la firmele furnizoare. De asemenea, s-au organizat în repetate
rânduri cursuri intensive de limbi străine în cadrul Universităţii A.I. Cuza.
În cadrul societăţii, pentru a veni în sprijinul angajaţilor care doresc să-şi îmbogăţească
şi aprofundeze cunoştinţele în domeniile în care îşi desfăşoară activitatea şi nu numai, există
un cabinet de documentare şi o bibliotecă tehnică, unde se găsesc ultimile ediţii ale
Farmacopeelor străine (USP, BP, Codex, DAB), abonamente la reviste şi cărţi de specialitate
româneşti şi străine, din toate domeniile de activitate.
1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea

financiară a activității)
Funcţiile S.C. ANTIBIOTICE S.A.:

- Financiar – contabilă;
- Cercetare şi dezvoltare;
- Producţie;
- Comercială;
- De personal.
Funcţia financiar-contabilă
a) Funcţia financiară
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei financiare S.C. “Antibiotice” S.A. are, în
limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii5:
- Elaboreaza bugetul întreprinderii, instrument de bază al conducerii şi planificării
financiare şi al asigurării echilibrului financiar ;
4
5
- Stabileşte indicatorii de eficienţă economică, preţurile, tarifele şi costurile (plan, preţ,
cost) pentru produsele în fabricaţie, produsele noi, prestări servicii etc.;
- Efectuează analize economice în domenii de importanţă deosebită pentru societatea
comercială, raspunzând de punerea în valoare cu maximă eficienţă a resurselor
materiale şi umane de care aceasta dispune, de elaborare a programelor de măsuri
vizând îndeplinirea indicatorilor de eficienţă, rentabilizarea produselor prin
diminuarea costurilor de fabricaţie, introducerea în fabricaţie numai a produselor noi
care dovedesc a fi rentabile şi solicitate pe piaţă;
- Asigură crearea resurselor financiare pentru acoperirea costurilor de producţie şi de
circulaţie, pentru desfăşurarea normala a activităţii economice, pentru constituirea
fondurilor proprii, rambursarea creditelor bancare şi plata dobânzilor aferente şi
menţinerea echilibrului între venituri şi cheltuieli;
- Asigură executarea întocmai a bugetului întreprinderii precum şi efectuarea plăţii la
termen şi a cuantumului datorat a impozitelor şi taxelor cuvenite bugetului statului;
- Organizează şi exercită control financiar preventiv şi control gestionar de fond asupra
gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti;
- Urmărește capacitatea de plată a întreprinderii şi adoptă măsuri pentru realizarea
acesteia.
Compartimentul Financiar, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură
îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul planificării şi urmăririi
indicatorilor financiari, finanţarea investiţiilor, cercetări ştiinţifice, comerţului exterior,
decontări prin numerar şi virament, exercitarea obligaţiilor faţă de bugetul statului.
În activitatea sa întocmeşte proiectul programului financiar şi urmăreşte, după
aprobare, îndeplinirea indicatorilor cuprinşi în acesta, efectuează calcule de fundamentare a
indicatorilor financiari, de determinare a fondurilor financiare necesare desfăşurării ritmice a
producţiei şi gospodărirea acestora în condiţii de eficienţă maximă.
Compartimentul Financiar are atribuţii şi răspunderi în următoarele domenii:
- planificare financiară;
- urmărirea indicatorilor financiari;
- decontări prin virament şi numerar;
- finanţarea investiţiilor, cercetărilor ştiinţifice şi comerţului exterior.
Principalele relaţii între compartimentul financiar și celelalte compartimente
- Transmite dări de seamă statistice şi bilanţuri pentru activitatea proprie;
- Primeşte indicaţii şi instrucţiuni metodologice de completare;
- Transmite planuri de control pentru coordonare şi raportare de activitate;
- Primeşte indicaţii de lucru specifice;
- Transmite propuneri pentru planuri de credite, de casă, de finanţare şi creditare, etc.
- Primeşte extrase de cont şi documente din relaţiile cu clienţii şi furnizorii, sume în
numerar, etc.;
- Transmite spre aprobare programul şi indicatorii planului financiar, proiectele
planurilor de credite, informări şi raportări asupra situaţiei financiare, etc..
- Primeşte avize, aprobări, indicaţii şi dispoziţii de lucru, etc.;
- Transmite programul cu indicatorii financiari corelaţi cu valoarea producţiei, date şi
analize financiare privind finanţarea produselor noi, cercetări ştiinţifice, etc. Primeşte
programul de producţie valoric şi pe sortimente şi orice alte date necesare activităţii
financiare a societăţii comerciale
- Transmite date privind elaborarea şi aplicarea studiilor de organizare specifice,
mijloacele financiare necesare perfecţionării pregătirii personalului propriu, date
privind fluctuaţia şi starea disciplinară a acestuia, etc. Primeşte studii de organizare
elaborate spre a fi aplicate, relaţii privind sistemul de salarizare, programul de
pregătire personal, etc.;
- Transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a
stocurilor supranormative sau disponibile, etc.. Primeşte situaţia stocurilor
supranormative, elemente necesare elaborării programului financiar, documente de
decontare, relaţii privind derularea contractelor cu furnizorii, etc.;
- Transmite propuneri de măsuri privind reintroducerea în circuitul economic a
stocurilor de produse finite fără desfacere, relaţii în cazul neonorării la termenele
stabilite în contractele economice încheiate cu beneficiarii, etc.. Primeşte documente
de livrare a produselor, date privind stocurile fără desfacere şi elemente necesare
elaborării planului cu indicatorii financiari, etc.;
- Transmite situaţiile refuzurilor la plată a facturilor cu produse expediate din motive de
calitate, etc.. Primeşte situaţia produselor declasate, a rebuturilor şi remanierilor,
informaţii asupra modului de soluţionare a reclamaţiilor de calitate, etc.;
- Transmite documentele ce urmează a fi prelucrate pe calculator. Primeşte rezultatele
prelucrării;
- Transmite propuneri privind ritmicitatea producţiei, creşterea eficienţei acesteia, etc..
- Primeşte date privind realizarea operativă a producţiei, predărilor la magazii, etc.6
Figura nr. 3 Relațiile dintre compartimentul financiar și celelalte departamente
Conducerea Societăţii
Compartiment Secţii şi ateliere de

Contabilitate producţie
Compartiment
planificare, urmarire, Compartiment Financiar Compartiment
realizare producţie controlul calităţii
Compartiment
aprovizionare Alte compartimente
Compartiment vânzări Resurse umane
Sursa: prelucrare proprie după Raportul Administratorilor pentru anul 2016, disponibil pe adresa
a ) Funcţia contabilă
Pentru înfăptuirea cu eficienţă maximă a activităţii contabile se impune organizarea
corespunzatoare a compartimentului Contabilitate.
Compartimentul Contabilitate, subordonat direcţiei financiar-contabile, este
instrumentul care asigură societăţii comerciale cunoaşterea şi controlul patrimoniului şi al
rezultatelor economice obţinute.
Obiectul contabilităţii patrimoniului îl constituie reflectarea în expresie bănească a
bunurilor mobile şi imobile, inclusiv: solul, bogăţiile naturale, zăcămintele şi alte bunuri cu
potenţial economic, disponibilităţile băneşti, titlurile de valoare, drepturile şi obligaţiile
societăţii comerciale, precum şi mişcările şi modificările intervenite în urma operaţiunilor
6
patrimoniale efectuate, cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de aceasta. Astfel,
compartimentul contabilitate din cadrul S.C. “Antibiotice” S.A. are următoarele atribuţii7:
- Organizarea contabilităţii ca instrument principal de cunoaştere şi control al
patrimoniului şi al rezultatelor obţinute;
- Asigurarea că obiectul contabilităţii îl constituie reflectarea în expresie bănească a
bunurilor mobile şi imobile, inclusiv bunuri cu potenţial economic, disponibilităţi
băneşti, titluri de valoare, drepturile şi obligaţiile societăţii comerciale, precum şi
mişcările şi modificările survenite în urma operaţiunilor patrimoniale efectuate,
cheltuielile, veniturile şi rezultatele obţinute de aceasta;
- Întocmirea lunar a balanţei de verificare în scopul controlării înregistrării corecte în
contabilitate a operaţiunilor patrimoniale;
- Înregistrarea în contabilitate bunurile mobile şi imobile, la valoarea de achiziţie, de
producţie, sau la preţul pieţei, dupa caz, iar creanţele şi datoriile, la valoarea lor
nominală;
- Efectuarea obligatorie a inventarierii generale a patrimoniului cel puţin o data pe an,
pe parcursul funcţionării sale, cu excepţia cazurilor fuzionării sau încetării activităţii,
când inventarierea se face la datele producerii acestora. Excepţia de la regula
inventarierii obligatorii anuale aprobându-se de Ministerul Finanţelor;
- Evaluarea elementelor patrimoniale pe baza inventarierii şi reflectarea acestora în
bilanţul contabil, se fac potrivit normelor stabilite de Ministerul Finanţelor;
- Întocmirea bilanţului contabil ca document oficial de gestiune al societăţii comerciale,
astfel încât acesta să dea o imagine fidelă şi completă a patrimoniului, a situaţiei
financiare şi a rezultatelor obţinute, conform modelului emis de Ministerul Finanţelor.
Un exemplar al bilanţului contabil se depune până la data stabilită de Ministerul
Finanţelor de societatea comercială la Directia Judeţeana a Finantelor Publice. Bilanţul
contabil împreuna cu anexele prevăzute de instrucţiuni se prezintă spre verificare
comisiei de cenzori a societăţii şi se prezintă spre aprobare Consiliului de
Administratie împreuna cu raportul comisiei de cenzori.
- Pentru verificarea calculării şi regularizarea cu bugetul de stat şi cu bugetele locale,
după caz, a veniturilor cuvenite acestora potrivit legii, societatea comercială va depune
lunar, la direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, situaţia privind rezultatele
7
financiare şi obligaţiile fiscale, conform modelului şi la termenele stabilite de
Ministerul Finanţelor;
- Executarea de lucrări de evidenţă contabilă în condiţiile sarcinilor din lege, dispoziţii
ale organelor superioare şi cele ale conducerii societăţii comerciale cu programe de
prelucrare automată a datelor pe calculator şi utilizând dotarea tehnică specifică
existentă;
- Menţiunea în evidenţa contabilă a lucrărilor specifice domeniilor de activitate ale
societăţii comerciale, necuprinse în patrimoniu şi necontrare dispoziţiilor Legii
123/1991 absolut necesare;
- Efectuarea de analize în vederea luării de decizii în cazul în care se constată depăşirea
costurilor planificate, înregistrarea cheltuielilor neeconomicoase de orice natură,
abaterilor nefavorabile de la planul cheltuielilor administrativ-gospodăreşti şi aplicarea
de măsuri menite să înlature astfel de fenomene ce afectează rentabilitatea produselor
şi mărimea profitului anual al societăţii comerciale.
Principalele relaţii existente între compartimentul contabilitate si celelalte compartimente
- Transmite documente contabile pentru prelucrare automată pe calculator;
- Primeşte documente cu rezultatele prelucrării automate;
- Prezintă Consiliului de Administraţie al societăţii bilanţul şi balanţele analitice pentru
aprobare, documentaţii de scădere din gestiune, inventar, informări privind indicatorii
contabili;
- Primeşte dispoziţii, decizii şi aprobări referitoare la activitatea de evidenţă contabilă a
patrimoniului;
- Prezintă Consiliului de Administraţie date contabile privind realizarea producţiei,
nivelul stocurilor, informaţii privind patrimoniul societăţii comerciale;
- Primeşte situaţia producţiei neterminate, măsurile adoptate pentru diminuarea
stocurilor supranormative de materii prime şi produse finite;
- Transmite date contabile pentru analiza situaţiei economico-financiare şi despre
situaţia patrimoniului societăţii comerciale;
- Primeşte indicatori financiari, extrase de cont şi alte documente din relaţiile cu clienţii
şi furnizorii;
- Transmite situaţia stocurilor supranormative, a consumurilor de produse, situaţia
patrimoniului din dotare;
- Primeşte documente primare privind mişcarea valorilor materiale, inventare,
documente de casare;
- Primeşte documente de livrare a produselor finite;
- Transmite situaţii contabile privind cheltuielile efectuate pe mijloace de transport,
inventarierea mijloacelor fixe;
- Primeşte documente privind serviciile efectuate de terţi, consumurile de carburanţi,
lubrefianţi, alte materiale şi prestaţiile efectuate;
- Primeşte documente primare privind consumurile de materiale şi manoperă,
inventarierea producţiei neterminate, a obiectelor de inventar şi echipamentului de
protecţie, contabilizarea patrimoniului;
- Transmite situaţii contabile privind activităţi specifice compartimentului;
- Primeşte informaţii şi date necesare a fi înregistrate contabil.
Figura nr. 4 Relațiile dintre compartimentul contabilitate și celelalte
departamente
Conducerea Societăţii
Compartiment Secţii şi ateliere de

financiar producţie
Compartiment Contabilitate
Compartiment
planificare, urmarire, Compartiment
realizare producţie controlul calităţii
Compartiment Alte compartimente

aprovizionare
Resurse umane
Compartiment vânzări
Compartimentul Salarizare, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură

îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul salarizării personalului şi
acordarea celorlelte drepturi băneşti cuvenite acestuia.
În activitatea sa poartă răspunderea asupra legalităţii şi exactităţii calculelor drepturilor
de salarii, concedii de odihnă, medicale, sporuri, premii pentru investiţii şi inovaţii, etc.,
procurarea de mărfuri în rate, chirii şi alte asemenea reţineri prin acte legale în vigoare.
De asemeni răspunde de întocmirea tuturor lucrărilor impuse de actele normative în
vigoare privind impozitul pe venitul global, calculul şi virarea impozitului la bugetul statului,
calculul, reţinerea şi virarea pensiei suplimentare, ajutor de şomaj, contribuţia pentru fondul
de sănătate, calcularea şi virarea tuturor fondurilor specifice datorate de unitate conform
legislaţiei în vigoare, precum şi documentele de justificare şi dimensionare a fondurilor
ridicate din bancă. Compartimentul Evidenţă Clienţi, TVA, subordonat direcţiei financiar-
contabile, asigură îndeplinirea sarcinilor ce revin societăţii comerciale în domeniul evidenţei
clienţilor interni, privind livrările de produse finite, de materiale, ambalaje, etc. şi urmărirea
încasării acestora, şi evidenţa taxei pe valoarea adăugată (TVA) prin efectuarea decontului
TVA, verificarea conturilor din această grupă şi a jurnalelor de vânzări.
Funcţia de cercetare-dezvoltare
Această funcţie are ca obiectiv să planifice şi să administreze “inovaţia” şi “invenţia”
în întreprindere, ce se poate referi fie la produse, fie la tehnicile de producţie.
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de cercetare-dezvoltare S.C.
“Antibiotice” S.A. are, prin intermediul compartimentului cercetare-dezvoltare, în limita
legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii8:
- elaborează programele anuale şi de perspectivă pentru obiective de cercetare
ştiinţifică, proiectare, dezvoltare tehnologică, retehnologizare, modernizare, dezvoltare
prin investiţii, de organizare pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, asimilare de
produse noi cu indici de calitate superiori, creşterea productivităţii muncii şi reducerea
cheltuielilor de fabricare;
- încheie contracte, în condiţiile legii, cu unităţi de cercetare tehnologică, societăţi de
proiectare şi realizare de investiţii, pentru realizarea obiectivelor cuprinse în
programele adoptate;
- stabileşte şi aplică programe de măsuri pentru reexaminarea şi îmbunătăţirea normelor
de muncă pe activităţi şi structuri de personal şi de organizare a muncii în schimburi în
concordanţă cu programele de producţie şi pentru utilizarea completă şi eficientă a
timpului de lucru al întregului personal al societăţii;
8
- organizează activitatea de investiţii-inovaţii, asigură inregistrarea şi protecţia soluţiilor
tehnice brevetabile realizate în cadrul societăţii, elaborează proiecte de standarde,
norme tehnice, prospecte şi instrucţiuni de folosire pentru produsele care intră în
nomenclatura sa.
Funcţia de producţie
Funcţia de producţie este prin natura sa funcţia tehnică a întreprinderii.
Funcţia de producţie cuprinde totalitatea activităţilor de bază, auxiliare şi de servire prin
intermediul cărora se duc la îndeplinire obiectivele referitoare la fabricarea produselor,
realizarea lucrărilor şi prestarea serviciilor la nivelul compartimentului de producţie al
societăţii comerciale.
Ţinând seama de natura activităţilor ce fac obiectul acestei funcţiuni, în cadrul ei se
cuprind următoarele:
- Fabricaţia sau exploatarea;
- Controlul tehnic de calitate;
- Întreţinerea şi repararea utilajelor;
- Producţia auxiliară;
- Gestiunea producţiei.
Funcţia comercială
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei comerciale, S.C. “Antibiotice” S.A. are, în
limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii9:
a) Aprovizionarea tehnico-materială
- Elaborează necesarul produselor de aprovizionat şi încheie contracte economice de
lungă durată, anuale sau pe perioade mai scurte, urmăreşte şi răspunde de realizarea lor, ia
măsuri pentru încadrarea şi respectarea normelor de consum aprobate;
- Elaborează propuneri de norme de stoc pentru materii prime, materiale consumabile,
organizează acţiuni de identificare, redistribuire şi valorificare imediată a stocurilor de materii
prime, materiale consumabile şi a celor în mişcare lentă, ia măsuri pentru preîntâmpinarea
formării de stocuri supranormative; răspunde de imobilizările de stocuri peste prevederile
stabilite.
b) Desfacere
9
- Participă la prospectarea pieţii interne în vederea cunoaşterii necesităţii de consum
pentru produsele din profilul societăţii;
- Încheie contracte economice anuale, sau pe perioade mai scurte, pentru desfacerea
produselor societăţii, corespunzator necesităţilor de consum şi posibilităţii de fabricaţie, cu
respectarea strictă a disciplinei contractuale;
- Determină şi încheie contracte pentru mijloacele de transport necesare expedierii
produselor pe baza calculelor de optimizare a transporturilor, asigură aceste mijloace de
transport în conformitate cu graficele de livrare stabilite şi pentru întreaga producţie
contractata;
- Organizeaza activitatea de transport intern şi o asigură corespunzator cu mijloacele
tehnice şi personal.
c) Comerţul extern şi cooperarea economică internaţională
- Asigură direct şi în colaborare cu instituţiile specializate de comerţ exterior
prospectarea pieţei externe, negocierea şi contractarea produselor proprii;
- Acţionează pentru cooperare în producţie cu firme şi organizaţii din străinătate,
direct sau prin unităţi de comerţ exterior, iniţiază, tratează şi încheie acţiuni de cooperare
inclusiv de înfiinţare de societăţi mixte, sucursale, filiale, reprezentanţe, agenţii, în scopul
asigurării cu materii prime şi alte produse de importanţă economică ridicată, lărgirea
exportului, retehnologizarea producţiei, extinderea, modernizarea, reutilarea unor obiective
existente, reducerea importului, ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor inclusiv
creşterea nivelului rentabilităţii şi productivităţii muncii.
Funcţia de personal
Funcţia de personal este considerată ca o preocupare strategică, vitală pentru reuşita
întreprinderii. O funcţie modernă de personal trebuie să răspundă la cerinţele unor domenii
cum sunt: administrarea personalului, gestiunea personalului, comunicarea socială şi
informarea, condiţiile de muncă, relaţiile sociale, analiza climatului social.
Pentru îndeplinirea în condiţii optime a funcţiei de personal, S.C. “Antibiotice” S.A.
are, în limita legislaţiei în vigoare, următoarele atribuţii:
- Stabileşte necesarul de personal, programul de pregătire şi perfecţionare pe meserii
şi profile, în funcţie de necesităţi, organizează orientarea profesională, selecţionarea,
încadrarea şi promovarea acestuia potrivit cerinţelor pentru fiecare loc de muncă, competenţei
profesionale, corelate cu necesităţile creşterii productivităţii muncii şi în deplină concordanţă
cu actele normative în vigoare;
- Aplică formele de salarizare stabilite prin lege, regulamentul şi contractul colectiv
de muncă pe structuri de personal, categorii tarifare şi clase de calificare, corespunzator
nivelului de pregătire şi competenţă, a cerinţelor indicatoare tarifare de calificare, fişei
postului sau Regulamentului de Ordine Interioară şi complexităţii lucrărilor de executat,
funcţie de care se stabileşte şi nivelul de salarizare negociat;
- Acordă sporuri la salariile de bază (pentru condiţiile grele de muncă, nocive,
periculoase, lucru în timp de noapte, ore de lucru suplimentare, exercitarea unei funcţii
suplimentare de şef de echipă, vechime de muncă), premii, concedii de odihnă plătite şi alte
drepturi băneşti în concordanţă cu legislaţia în vigoare;
- Organizează timpul de muncă în cadrul societăţii comerciale în conformitate cu
natura şi specificul proceselor tehnologice, respectând prevederile legale privind durata
muncii pe zi şi acordarea pauzelor săptămânale, evidenţa prezenţei la lucru, munca salariaţilor
în conformitate cu structura organizatorică şi normele de muncă, funcţia, specializarea şi
competenţa profesională, urmărind modul de îndeplinire de către acesta, sarcinile şi atribuţiile
cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară, fişele posturilor şi sfera de atribuţii
corespunzătoare zonei de deservire, a normelor din domeniu ordinei şi disciplinei muncii
cuprinse în Regulamentul de Ordine Interioară şi alte prevederi legale10.
1.5. Structura de personal
S.C. Antibiotice S.A. Iaşi beneficiază în prezent de un capital uman specializat,

integrat în cultura organizaţională şi solidar în realizarea misiunii.
Dezvoltarea resurselor umane în cadrul S.C. Antibiotice S.A. Iaşi urmăreşte adaptarea
permanentă la noile condiţii prin activităţile de dezvoltare şi perfecţionare a personalului, care
au drept obiectiv acomodarea în dinamică a resurselor umane cu cerinţele mediului, definite
în plan social, politic, economic, tehnologic şi ecologic11.
În cadrul departamentului de resurse umane, compania Antibiotice prețuiește resursa
umană existentă pe piață, deoarece este o componentă vitală în cadrul procesului de producție.
În tendințele pieței, compania plasează anagajații la locul și momentul potrivit, fiind într-o
continuă dezvoltare a acestora, datorită plusului valorii oferite companiei. Dedicarea,
profesionalismul, procesul de învățare și perfecționare continuă, transformă viziunea afacerii
10
11
Dezvoltarea angajaților, http://www.antibiotice.ro/cariere/dezvoltarea-angajatilor/
într-un management performant cu succese concrete, care mențin Antiobiotice S.A în topul
producătorilor de medicamente la nivel național.
Compania colaborează îndeaproape cu instituții din cadrul învățământului universitar
și pre-universitar din Iași, aplică metode de recrutare și selecție viabile și echitabile tuturor
candidaților selectați pentru interviu , recunoaște și stimulează potențialul individual,
colectiv, ajutând astfel la crearea spiritului de echipă și a încurajării schimbului de idei.
Pentru Antibiotice S.A, Managementul Resurselor Umane constă într-un ansamblu de
activități ce au fost orientate către o serie de activități vitale companiei, printre care se poate
enumera: asigurarea, dezvoltarea, motivarea și menținerea resurselor umane în cadrul
organizației, în vederea realizării obiectivelor generale și individuale și satisfacția nevoilor
angajaților.
Printre principalele domenii ale MRU sunt: recrutarea, selecția și integrarea noilor
angajați, dezvoltarea resurselor umane, evaluarea performanțelor prin Managementul prin
Obiective (MBO), performanțele angajaților prin procesul de învățare continuă, stimularea
materială și morală prin premiile și distincțiile oferite, dar și administrarea relațiilor de muncă
și crearea unui cadru prielnic îmbunătățirii performanțelor.
În vederea reliefării rolului departamentului de MRU, în Anexa numărul 2 este
prezentată organigrama companiei Antibiotice S.A. Astfel, departamentul de resurse umane a
fost responsabil cu privire la întocmirea organigramei generale a companiei, prezentate în
Anexa 2, dar și cu modalitatea de funcționare a fiecărui compartiment, alături de sarcinile de
serviciu aprobate în concordanță cu procedurile interne și legale.
Totalitatea personalului din cadrul companiei și stabilit în organigramă are calificarea
necesară, o bună practică și experiență relevantă în domeniu, indiferent că discutam de
personalul cu studii medii sau superioare.
Pentru conducerea Antibiotice, factorul uman reprezintă principala sursă de atingere a
standardelor de calitate ridicată și consolidarea poziției pe piața națională și internațională.
Alături de un management competitiv al resurselor umane, apartenența la grup, integritatea și
activitatea angajatului contribuie la succesul companiei, la realizarea misiunii și a obiectivelor
generale.
Provenind din mediul academic, din cadrul universităților de top recunoscute pe plan
mondial, compania beneficiază de un capital uman specializat, integrat în structura
organizațională și care și-a însușit realizarea obiectivelor specifice.
1.6. Relaţiile externe ale S.C Antibiotice S.A. Iași
Sectorul de activitate în care S.C. “Antibiotice” S.A. îşi desfăşoară activitatea îl

constuie “Fabricarea produselor farmaceutice de bază” (conform cod CAEN 2441).
Relaţiile cu furnizorii
Pentru desfăşurarea normală a procesului de producţie, societatea se aprovizionează cu
materii prime şi materiale din ţară şi din import.
Materiile prime procurate din ţară şi care deţin o pondere mare în normele de consum
sunt asigurate de Compartimentul Aprovizionare şi livrate de furnizori, enumerați mai jos.
Tabelul nr. 2 Antibiotice S.A și furnizorii de materii prime
Nr.
Denumirea furnizorului Materia primă livrată
Crt.
1. S.C. Amilum S.A. Tg. Secuiesc Dextroză, amidon
2. S.C. Unirea S.A. Iaşi Ulei rafinat de floarea soarelui
3. TEHNICOTEX Bucureşti Pânză metalurgică
4. S.C. Stirom S.A. Bucureşti Flacoane
5. S.C. Polirom S.A. Iaşi Pliante, etichete, banderole
6. S.C. Chimcomplex S.A. Borzeşti Lesie, acid clorhidric, clorură de calciu
7. S.C. UPSOM S.A. Ocna Mureş Carbonat de calciu
8. ALPROM Slatina Folie de aluminiu
9. Progresul Ploieşti Tuburi de aluminiu
S.C. Oltchim S.A. Rm. Vâlcea Lesie, acid clorhidric, propilenglicol, apă
10.
oxigenată
11. VIROMET Victoria Metanol
12. SOFERT Bacău Acid sulfuric, amoniac
Între furnizori şi societate s-a stabilit o bună colaborare fără să existe goluri în
aprovizionare sau litigii în curs de soluţionare. Utilităţile necesare procesului de producţie
sunt furnizate fără întreruperi, neexistând probleme în alimentarea cu combustibil, energie
electrică sau apă. Spre deosebire de alte unităţi, S.C. “Antibiotice” S.A. deţine o centrală
termică proprie care produce agent termic la parametrii şi cantităţile necesare procesului de
producţie. La nivelul companiei, pentru furnizorii de utilități, compania are contracte
încheiate cu următorii: E-ON - gaz metan; E-ON– energie electrică; RAJAC Iaşi – apă.
Relaţiile cu clienţii
Piaţa internă
Piaţa internă este într-o continuă schimbare, modificări importante intervenind
periodic în sistemul de organizare a distribuţiei, consumatorii finali rămânând reţeaua sanitară
a Ministerului Sănătăţii şi Ministerul Agriculturii , aproximativ 10% din producţia de
antibiotice pretându-se sistemului de comercializare cu amănuntul prin farmacii.
Cu peste 50 de ani de tradiție în industria farmaceutică, Antibiotice este principalul
producător de medicamente antiinfecțioase, fiind singurul producator de cefalosporine
injectabile. Compania este lider în producția fizică de pulberi sterile pentru soluții și suspensii
injectabile și cel mai important producător de unguente, creme, geluri și supozitoare.
În ultimii ani, urmând trendul de dezvoltare al pieței farmaceutice românești,
compania și-a dezvoltat segmentul de produse cardiovasculare, preparate dermatologice și
sistem nervos central, completându-și portofoliul complex ce conține peste 120 de
medicamente din 11 clase terapeutice.
Piaţa românească a medicamentelor este pentru S.C. “Antibiotice“ S.A. Iaşi o
prioritate , deşi în ultima perioada au avut loc transformări atât în structura consumului, cât şi
a reţelelor comerciale, determinând schimbări în structura producţiei şi a vânzărilor, obligând
firma să asimileze antibiotice de ultimă generaţie.
Pe piaţa internă, vânzările de produse se fac direct prin distribuitorii autorizaţi pentru
produse de uz uman şi distribuitorii autorizaţi pentru produse de uz veterinar.
În ceea ce priveşte distributia pe acestă piaţă, începutul anului 2001 a fost marcat de
desprinderea reţelei proprii de distribuţie şi transformarea acesteia în firma de distribuţie
“Pharma” Iaşi, care, împreuna cu alte depozite farmaceutice, comercializeză în prezent
întreaga gamă de medicamente produse de S.C. “Antibiotice” S.A. Iaşi.
În noiembrie 2016 - conform ultimului raport Cegedim, Antibiotice ocupa locul al
șaptelea în rândul producătorilor autohtoni de medicamente, cu o cotă de piață de 5,72 % din
punct de vedere valoric12.
Piaţa externă
La export s-a reuşit în ultimii ani să se livreze între 30 - 40 % din valoarea totală a
cifrei de afaceri, nerealizându-se încă o conexiune directă între S.C. „Antibiotice” S.A. şi
pieţele consumatoare de vracuri. În perspectivă S.C.”Antibiotice” S.A. îşi propune ca
12
Antibiotice Iași se transformă într-o companie internațională, orientată spre piața globală, http://pharma-
business.ro/qantibiotice-iasi-se-transforma-intr-o-companie-internationala-orientata-spre-piata-globalaq/
obiectiv principal menţinerea poziţiei câştigate pe piaţa externă şi valorificarea în
condiţii de eficienţă a producţiei pentru export.
Pe piaţa externă, vânzările de produse se fac prin:
- intermediari: Romferchim S.A. Bucuresti – 40%;
- cu contracte directe prin Compartimentul Import Export – 60%.
Principalii clienţi ai firmei sunt: Osterman Internationale mbH, Helm AG, S&H
International, Tocelo Chemicals, Voest Alpine, C&D Chemicals Ltd., Globe Specialities,
Samung Corporation13.
Antibiotice este unul dintre cei mai importanți exportatori români de medicamente,
produsele sale fiind distribuite în peste 40 de țări ale lumii. În 2016, compania număra peste
45 de parteneriate externe, fiind în continuare preocupată de extinderea pe noi piețe de
desfacere din Europa, Statele Unite ale Americii, Africa și Asia 14. Existența autorizărilor și
certificărilor de calitate recunoscute pe plan internațional au permis înregistrarea a peste 40
de produse marca Antibiotice pe aproape toate continentele lumii.
Deținerea Certificatului de Conformitate cu Farmacopeea Europeană pentru substanța
activă Nistatină, precum și autorizarea Food and Drug Administration (FDA) pentru același
produs au făcut ca Antibiotice să-și păstreze poziția de livel mondial15.
Relaţiile cu concurenţii
Principalii concurenţi autohtoni, în ordinea ponderii în totalul vânzărilor de
medicamente pe piaţa internă sunt16:
- SICOMED – singurul producător intern de soluţii infuzabile, substituienţi plasmatici
(dextran) etc. De la un portofoliu foarte larg de produse, multe cu performanţe foarte
slabe, Sicomed şi-a redus puternic gama de produse (186 de medicamente în diverse
doze şi forme).
- TERAPIA – iniţial specializată pe producţia de substante active, Terapia a trecut la un
portofoliu care combină produsele finite şi produsele de sinteză. Terapia produce
aproximativ 100 tipuri de medicamente, principalele arii acoperite fiind: sistemul
cardiovascular, sistemul respirator şi sistemul nervos.
La nivel internațional, printre principalii producători străini prezenţi în România sunt:
Glaxo Wellcome, Eli Lilly Elanco, Hoffmann La Roche, Pfizer, Schering Plough, Krka,
13
http://www.antibiotice.ro/parteneri/parteneri-externi/
14
15
http://www.antibiotice.ro/parteneri/nistatina/
16
Smithkline Beecham, Merck Sharp & Dohme, Rhome Poulenc Rorer, Sanofi Synthelabo,
Sindan Si Bristol-Myers Squibb17.
Relaţiile cu băncile comerciale
S.C. Antibiotice S.A. deține conturi curente deschise la băncile ieșene, precum
UniCredit Bank (fosta Țiriac), Alpha Bank sau Eximbank – Import &Export. Prin
intermediul conturilor curente deschise se realizează şi plata sumelor datorate de societate
furnizorilor de materii prime şi de utilităţi. Stingerea obligaţiilor de plată faţă de aceștia se
face pe baza ordinelor de plată emise de societate şi transmise băncilor. Prin intermediul
băncilor are loc şi încasarea facturilor pentru mărfurile livrate clienţilor. De asemeanea, prin
intermediul băncilor se realizează şi plata sumelor datorate personalului, reprezentând salarii
şi alte drepturi cuvenite acestora.
De menționat este faptul că, blocajele financiare apărute în ultima perioadă la nivelul
Europei, a determinat compania să adopte o politică prudentă în raport cu creditele aferente și
totodată pentru a minimiza influențele negative de ordin economic, compania utilizeaă
instrumentele de plata specifice în vederea optimizării și securizării relațiilor cu partenerii 18.
Relaţiile cu Trezoreria Finanţelor Publice
Încasarea veniturilor şi efectuarea cheltuielilor privind execuţia de casă este realizată
de Trezorerie. Relaţiile societăţii cu Trezoreria Municipiului Iaşi sunt generate de
obligativitatea prelevării la dispoziţia statului a diferitelor impozite şi taxe. S.C. Antibiotice
S.A are datoria de a calcula şi a vărsa la termen veniturile bugetare. Pentru impozitul pe
profit, la nivelul societăţii se întocmeţte declaraţia de impunere a impozitului pe profit,
declaraţie ce trebuie să cuprindă datele necesare justificării sumelor datorate.
Pentru impozitul pe salarii se depune la Administraţia Financiară o dare de seamă
privind calcularea, reţinerea şi vărsarea impozitului pe salarii la bugetul de stat. În ceea ce
priveşte taxa pe valoare adăugată, societatea întocmeşte şi depune conform legislației în
vigoare “Decontul TVA” la Administraţia Financiară a Municipiului Iaşi.
Pentru impozitele şi taxele locale pentru mijloacele de transport, clădiri, terenuri
Administraţia Financiară realizează calculul obligaţieie de plată pe baza situaţiei patrimoniale
a întreprinderii. După stabilirea obligaţiei de plată, Administrarea Financiară înştiinţează
societatea privind impozitele şi taxele locale datorate.Plata impozitelor şi taxelor datorate
către bugetul statului şi bugetele locale se realizează prin ordine de plată. Pe baza ordinelor de
17
https://www.emis.com/php/company-profile/RO/Antibiotice_SA_en_1469389.html
18
Raportul anual pentru 2012, disponibil pe adresa http://www.antibiotice.ro/investitori-php/corporate-
governance/rapoarte/
plată se virează din contul societăţii în contul Trezoreriei sumele reprezentând impozitele şi
taxele datorate.
Relaţiile cu celelalte organele fiscale
Relaţiile societăţii cu organele fiscale are în vedere toate categoriile de instituţii ale
statului. Aceste relaţii privesc, în mod special, toate categoriile de impozite, taxe şi contribuţii
obligatorii pe care societatea le are de plătit către bugetul de stat şi bugetele locale. Organele
fiscale avute în vedere sunt: Primăria, Administraţia Financiară, Casa Judeţeană de Pensii,
Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă.
a) Relaţiile cu Casa Judeţeană de Pensii: S.C. “Antibiotice” S.A trebuie să depună la
această instituţie declaraţia privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de
plată către Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat.
b) La Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate societatea este obligată să depună o
situaţie a salariaţilor firmei în scopul determinării cuantumului contribuţiilor de
asigurări sociale de sănătate.
c) La Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă firma depune informări cu
privire la oferta de locuri de muncă şi declaraţia privind evidenţa nominală a
siguraţilor şi a obligaţiilor de plată la Bugetul Asigurărilor pentru Şomaj cu anexele 1
şi 2 privind deduceri şi reduceri pentru fondul de şomaj prin care se comunică fondul
brut de salarii. Odată cu această declaraţie firma mai depune şi o copie de pe statele de
plată atât pe suport clasic, cât şi în format electronic. Agenţia Judeţeană de Ocupare a
Forţei de Muncă trebuie să transmită societăţii, periodic, informări cu privire la
cererea de locuri de muncă.
Figura nr. 5 Relațiile dintre Antibiotice S.A și organismele implicate în buna desfășurare a
activității companiei
Clienţi Furnizori (interni
și externi)
Banca UniCredit Trezoreria fin.

Publice
S.C. ANTIBIOTICE S.A.
Casa Judeţeană de
Casa Judeţeană De Asigurări de
Pensii Sănatate
Agenţia Judeţeană a Direcţia Vamală

Ocupării Forţei de
Muncă
1.7. Structura şi evoluţia principalelor obligații fiscale în perioada
2011-2015 - tabel comentat cu identificarea factorilor de
influenţă
Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C.”Antibiotice” S.A. Iaşi la bugetul statului, în

perioada 2006 – 2008 este redată în tabelul de mai jos, sumele fiind exprimate în RON.
Tabelul nr. 3 Structura și evoluția principalelor obligații fiscale în perioada 2011 -
2015
RON
Nr. Impozite, taxe, contribuţii 2011 2012 2013 2014 2015

crt.
1. Bugetul de stat
a. Impozitul pe profit 5.123.456 5.212.04 5.286.209
5.187.034 5.220.982
3
b. Impozitul pe veniturile din salarii 5.392.209 5.039.32 5.445.565
5.079.029 5.049.009
1
c. Impozitul pe venituri din dividende 873.039 875.20 898.03 912.321 943.092
d. Taxa pe valoarea adaugată 845.032 850.900 874.309 893.948 903.948
e. Taxe vamale 95.039 100.232 112.039 122.039 123.090
f. Alte impozite si taxe 18.029 20.842 21.938 23.874 23.049
2. Bugetul asigurarilor sociale de 15870 9699 8900 10765 12555
stat
a. Contribuţia angajatorului la fondul 2.859.94 2.810.346
2.598.394 2.648.049 2.749.049
asigurărilor sociale de stat 0
b. Contribuţia angajatului la fondul 535.090 540.697
495.095 498.056 502.095
asigurărlor sociale de stat
c. Contribuţia angajatorului la fondul 1.401.34 1.442.823
1.234.090 1.290.856 1.394.958
de şomaj 5
d. Contribuţia salariaţilor la fondul de 535.090 540.697
495.095 498.056 502.095
şomaj
3. Bugetul asigurărilor sociale de
sănătate
a. Contribuţia angajatorului la fondul 1.743.56 1.751.111
1.456.567 1.567.356 1.678.567
de sanătate 7
b. Contribuţia salariaţilor la fondul de 34.524 45.039
43.059 34.958 43.940
sănătate
4. Bugetelul fondurilor speciale
a. Fondul special de solidaritate - -
- - -
pentru persoanele cu handicap
b. Comision pentru completarea - -
- - -
cărţilor de muncă
5. Bugetul local
a. Impozitul pe clădiri 432.543 435.345 583.954 587.789 657.567
b. Impozitul pe teren 708.670 534.785 430.345 567.568 678.678
c. Taxa asupra mijloacelor de 693.465 687.087
654.456 678.878 609.356
transport
d. Alte impozite şi taxe 298.348 384.743 323.243 342.9301 434.543
Profitul net al perioadei analizate este într-o continuă creștere, deoarece compania a
desfășurat acitivitatea urmând ca și principal scop realizarea obiectivelor și a indicatorilor
stabiliți prin Bugetul de Venituri și Cheltuieli. Începând cu anul 2012 s-a adoptat stadardele
internaționale de raportare financiare (IFRS). La nivelul companiei impozitul pe profit a
cunoscut un trend ascedent datorat faptului că s-a urmărit consolidarea afacerii, odată cu
creșterea veniturilor globale, dar și a faptului ca firma a rămas lider mondial în vânzarea
Nistatinei. Veniturile financiare nete au fost direct influențate de următoarele cheltuieli:
- Cheltuielile cu dobânzile bancare au avut un trend descendent, ceea ce a condus la o
repartizare directă a profitului;
- Cheltuielile privind sconturile acordate au rămas la același nivel pe parcursul anilor
analizați.
De menționat ar fi faptul că s-a aplicat o politică prudențială în ceea ce privește
ajustările la nivelul clienților pieței de retail, iar societatea a acționat în sensul
restructurării datoriilor, cu precădere în vederea diminuării expunerii bancare și atragerea
pasivelor stabile, care au riscuri scăzute și costuri reduse, implicit reducând și gradul de
îndatorare.
La nivelul contribuțiilor către bugetele de stat se contată un trend ascendent, ca urmare
a creșterii personalului din cadrul companiei, fiind necesar personal mai ridicat, tinând
cont și de noile cerințe existente pe piața națională și internațională. Compania urmărește
să devină lider mondial în exportul de medicamente, fapt care a condus deschiderea unui
punct de lucru în Chișinău, Republica Moldova.
Ținând cont de faptul că firma exportă medicamente la nivel internațional, taxele
vamale au cunoscut un trend ascendent, datorită extinderii pe piețele din Asia. De asemenea,
compania a luat în calcul și riscul valutar, care apare frecvent în condițiile actuale ale
economiei de piață, unde cursurile de schimb valutar fluctuează sub imperiul cererii și a
ofertei. Un factor care poate influența în mod direct apariția riscului valutar este și contextul
politic național și internațional. De asemenea, fluctuațiile de curs de schimb valutar se vor
reflecta și în costurile materiilor prime din import, dar și asupra produselor finite oferite spre
export.
Capitolul II. Așezarea obligațiilor
fiscale
Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt:

subiectul, suportatorul, obiectul, sursa, unitatea de impunere, cota impozitului, asieta19.
Subiectul reprezintă persoana fizică sau juridică în sarcina căreia este stabilită, prin
lege, obligaţia de plată a impozitului. Din acest motiv, subiectul se mai numeşte şi plătitor.
Tot pentru a-l desemna pe subiect, este utilizat şi termenul de contribuabil, semnificănd
persoana fizică şi juridică care, plătind impozitului, cedează părţi din veniturile sau averile
sale sub formă de impozite sau contribuţii obligatorii către stat.
Suportatorul impozitului este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a
suporta efectiv impozitul plătit, în sensul cedării unei părţi din puterea sa de cumpărare, prin
efectul de diminuare a venitului sau averii sale (antrenat de plata impozitului). Acesta mai este
cunoscut şi sub denumirea de destinatar al impozitului, adică cel căruia îi este destinată
sarcina fiscală.
Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de materie impozabilă,
reprezentând valori sub diferite forme ale veniturilor şi averilor sau activitaţi aducătoare de
valori ce intră sub incidenţa impozitării. În sistemele moderne de impunere, obiectul
impozitului îl constituie, mai ales, veniturile realizate sub diverse forme (salarii, profituri etc),
respectiv averile sub forma bunurilor de orice fel deţinute în proprietate sau supuse unor
tranzacţii, inclusiv activul net al întreprinderilor etc.
Sursa impozitului desemnează substanţa sau valoarea din care se preia sau se suportă
impozitul, presupunând o diminuare a ei.
Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se
dimensionează materia impozabilă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere
se confundă cu unitatea monetara a statului respectiv. În alte cazuri (terenuri, clădiri) unitatea
de impunere este însăşi unitatea de măsură în care se exprimă obiectul sau materia
impozabilă.
19
Codul de procedură fiscală cu normele metodologice de aplicare. Ultima actualizare: Ordonanţa Guvernului nr.
28 din 27 august 2013
http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/Legislatie_R/Cod_fiscal_norme_2013.htm#_Toc315347353
Cota impozitului, cunoscută şi sub denumirea de cota de impozitare, exprimă
mărimea procentuală a impozitului ce revine pe unitatea de materie impozabilă, respectiv
suma stabilită ca impozit pe unitatea de măsură a obiectului respectiv.
Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la
bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura
veniturilor şi de momentul realizării lor. Neplata impozitului până la termenul stabilit
antrenează obligaţia contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în
funcţie de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.
Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de
organele fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv
reglementările prin care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori,
asieta este definită sau interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, tinzându-se a fi
confundată cu materia impozabilă sau obiectul impozitului.
2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale
Așezarea obligațiilor fiscale declanşează răspunderi la toţi cei implicaţi în procesul

bugetar potrivit prevederilor actelor normative în materie fiscală. Pe de o parte contribuabili –
persoane juridice pentru care este stabilită iniţiativa de plată, pe de altă parte organele fiscale
cu răspunderi de aşezare şi calcul a obligațiilor fiscale pentru ceilalţi contribuabili.
Persoanele juridice, potrivit cu evidenţele pe care le organizează (statistică, tehnic-
operativă şi contabilă) au obligaţia să comunice informaţii asupra obiectului obligațiilor
fiscale (venit, preţ, bunuri), aflate în consemnările proprii pentru a fi luate în calculul
creanţelor bugetare determinate în baza legii. Unele dintre comunicări se produc pe parcursul
procesului bugetar la anumite termene şi declanşează actul de aşezare şi percepere a
obligaţiilor băneşti către bugetele publice. Principalele forme de prelevarea a veniturilor
bugetare sunt: impozitele, taxele, contribuţiile şi vărsămintele.
Impozitele reprezintă o sumă de bani rezultată din prelevarea unei părţi din veniturile
sau averile persoanelor fizice şi juridice, la dispoziţia statului, în vederea acoperirii
cheltuielilor publice. Astfel, impozitele reprezintă principalele resurse financiare publice
necesare pentru acoperirea cheltuielilor publice.
Principalele impozite şi taxe reglementate de autorităţile publice şi regăsite în Codul
Fiscal sunt următoarele:
A. Impozitul pe profit;
B. Impozitul pe salarii;
C. Taxa pe valoarea adăugată;
D. Accizele;
E. Taxe vamale;
F. Impozite şi taxele locale;
a. Impozitul pe clădiri;
b. Impozitul pe terenuri;
c. Taxe asupra mijloacelor de transport;
d. Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate;
e. Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat;
f. Contribuţii la bugetul fondurilor speciale;
g. Alte impozite şi taxe.
A. Realizarea impozitului pe PROFIT

Impozitul pe profit este un impozit direct care se aplică asupra beneficiului obţinut din
desfăşurarea unei activităţi economice. Impozitul pe profit este reglementat prin Legea
571/2003, Titlul II , inclusiv prin Ordonanţele cu privire la modificările şi completările
ulterioare ale acestei legi:
- O.G. 83/2004;
- O.G. 24/24 martie 2005;
- O.G. 138/29.12.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 şi prin hotărârea
Guvernului Romaniei nr. 84/2005 din 03/02/2005, pentru modificarea si completarea
Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin
Hotararea Guvernului nr. 44/2004.
Sfera de cuprindere a impozitului pe profit
Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:
a) în cazul persoanelor juridice române, asupra profitului impozabil obţinut din orice
sursă, atât din România, cât şi din străinătate;
b) în cazul persoanelor juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui
sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
c) în cazul persoanelor juridice străine şi al persoanelor fizice nerezidente care
desfăşoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părţii din
profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;
d) în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu
proprietăţi imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;
e) în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care
realizează venituri atât în România, cât şi în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică,
asupra părţii din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.
Elemente tehnice folosite în așezarea şi perceperea impozitelor pe profit:
Subiectul impozitului pe profit coincide cu plătitorul şi suportatorul şi este Antibiotice
S.A care obţine profit din activitatea desfăşurată.
Obiectul este reprezentat de profitul obţinut de către societatea Antibiotice S.A. În cazul
impozitului pe profit baza de calcul se suprapune cu obiectul.
Contribuabilii la impozitul pe profit
Următoarele persoane, conform Codului Fiscal, sunt obligate la plata impozitului pe
profit:
- persoanele juridice române;
- persoanele juridice străine care desfăşoară activitate prin intermediul unui sediu
permanent în România;
- persoanele juridice străine şi persoanele fizice nerezidente care desfăşoară activitate în
România într-o asociere fără personalitate juridică;
- persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăţi
imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare
deţinute la o persoană juridică română;
- persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile
realizate atât în România cât şi în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în
acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reţine şi se varsă de
către persoana juridică română.
Scutiri de la plata impozitului pe profit
De la plata impozitului pe profit sunt scutiţi următorii contribuabili:
- trezoreria statului;
- instituţiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii şi
disponibilităţile realizate şi utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanţele
publice, cu modificările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003
privind finanţele publice locale, dacă legea nu prevede altfel;
- persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor;
- fundaţiile române constituite ca urmare a unui legat;
- cultele religioase, pentru veniturile obţinute din activităţi economice care sunt utilizate
pentru susţinerea activităţilor cu scop caritabil;
- instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru
veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învăţământului nr.
84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare şi Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea
finanţării învăţământului superior, cu modificările ulterioare;
- asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari
recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din
activităţi economice şi care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătăţirea
utilităţilor şi a eficienţei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune;
- fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;
- fondul de compensare a investitorilor, înfiinţat potrivit legii.
Anul fiscal
Anul fiscal este anul calendaristic. Dacă un contribuabil (societate) se înfiinţează sau
încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada de impozitare este perioada anului
calendaristic pentru care contribuabilul a existat (şi a obţinut profit).
Baza de calcul
Profitul impozabil se calculează ca diferenţă dintre veniturile realizate din orice sursă şi
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, realizate într-un an fiscal, din care se
scad veniturile neimpozabile la care se adaugă şi cheltuielile nedeductibile. La stabilirea
profitului impozabil se iau în calcul şi alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor
potrivit normelor de aplicare.
Pi=( V t −Ch t )−V ni +Chnd

Pi – profit impozabil;
V t – venituri totale;
V ni – Venituri neimpozabile;
Cht – cheltuieli totale;
Chnd - cheltuieli nedeductibile.

În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de către contribuabili şi valorificate în
baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea
valorii ratelor la venituri impozabile la termenele prevăzute în contractele respective.
Cheltuielile corespunzătoare acestor venituri sunt deductibile la aceleaşi termene scadente
conform contractelor încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în
valoarea totală a contractului. Odată exercitată opţiunea, producătorul nu mai poate reveni
asupra acesteia. Din punct de vedere contabil, veniturile din vânzarea produselor finite şi
descărcarea gestiunii se înregistrează integral în momentul livrării.
În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de servicii internaţionale, în baza
convenţiilor la care România este parte, veniturile şi cheltuielile efectuate în scopul realizării
acestora sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, potrivit unor norme speciale
stabilite în conformitate cu reglementările din aceste convenţii.
La calculul impozitului pe profit sunt urmărite şi veniturile neimpozabile cum ar fi:
a) dividendele primite de la o persoană juridică română;
b) diferenţele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a
încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se
deţin titluri de participare, precum şi diferenţele de evaluare a investiţiilor financiare pe
termen lung;
c) veniturile din anularea obligaţiilor unei persoane juridice, dacă obligaţiile se
anulează în schimbul titlurilor de participare la respectiva persoană juridică;
d) veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile
din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, precum şi
veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile;
e) veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri şi memorandumuri aprobate
prin acte normative.
Pentru a detecta profitul impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate
prin acte normative în vigoare, după cum urmează:
a) cheltuielile cu achiziţionarea ambalajelor, pe durata de viaţă stabilită de către
contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecţia muncii şi cheltuielile efectuate
pentru prevenirea accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
c) cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de accidente de muncă, boli
profesionale sau riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclamă şi publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor
sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum şi costurile asociate producerii materialelor
necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare etc.
Următoarele cheltuieli sunt deductibile limitat:
a) cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate
dintre totalul veniturilor impozabile şi totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile,
altele decât cheltuielile de protocol şi cheltuielile cu impozitul pe profit;
b) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor pentru
deplasări în România şi în străinătate, în limita a de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru
instituţiile publice, în cazul în care contribuabilul realizează profit în exerciţiul curent şi/sau
din anii precedenţi. Cheltuielile de transport, cazare şi indemnizaţia acordată salariaţilor, în
cazul contribuabilului care realizează pierdere în exerciţiul curent şi/sau din anii precedenţi,
sunt limitate la nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice;
c) cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra fondului de
salarii realizat. Intră sub incidenţa acestei limite cu prioritate ajutoarele pentru naştere,
ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile şi protezele,
precum şi cheltuielile pentru funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate
în administrarea contribuabililor: grădiniţe, creşe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor
profesionale şi ale accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, precum şi pentru şcolile pe
care le au sub patronaj.
d) perisabilităţile, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administraţiei
centrale, împreună cu instituţiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice;
e) cheltuielile cu provizioane şi rezerve;
f) cheltuielile cu dobânda şi diferenţele de curs valutar;
g) amortizarea.
Cheltuielilor nedeductibile
a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele
reprezentând diferenţe din anii precedenţi sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit
sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile şi cheltuielile cu impozitele nereţinute la
sursă în numele persoanelor fizice şi juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din
România;
b) amenzile, confiscările, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate
către autorităţile române, potrivit prevederilor legale. Amenzile, penalităţile sau majorările
datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane
nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia
majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri;
c) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate
lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de
asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă;
d) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub
forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la
sursă;
e) cheltuielile făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate
de plăţi pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preţul de piaţă pentru
aceste bunuri, servicii;
f) cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ,
potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii sau intrării în gestiune;
g) cheltuielile cu contribuţiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt
reglementate prin acte normative;
h) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului,
precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepţia celor care privesc
bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii
pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau
de leasing, potrivit clauzelor contractuale;
i) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat efectuate potrivit legii;
Contribuabilul are dreptul la deducerea rezervelor şi provizioanelor.
Unitatea tehincă de evaluare - Cota de impozitare
Cota de impozit pe profit care se aplică în cazul societăţii analizate asupra profitului
impozabil este de 16%, începând din anul 2006. Anterior introducerii acestei cote unice,
impozitul pe profit reprezenta 25% din profitul impozabil.
Depunerea declaraţiilor de impozit pe profit
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare, adică 15 aprilie inclusiv a anului
următor. În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului pe profit, inclusiv.
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună şi
o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care
cuprinde scopul şi suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în
această declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul
internaţional. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
B. Realizarea impozitului pe salarii
Conform Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (actualizată), aplicabilă de la data de 1
ianuarie 2007, art. 55, sunt definite veniturile din salarii astfel: „Sunt considerate venituri din
salarii toate veniturile în bani şi/sau în natură obţinute de o persoană fizică ce desfăşoară o
activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege,
indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se
acordă, inclusiv indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă.”20
Sunt asimilate în vederea impunerii, următoarele venituri obţinute de către persoanele
fizice, conform legislaţiei în vigoare:
a) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii de demnitate
publică;
b) indemnizaţiile din activităţi desfăşurate ca urmare a unei funcţii alese în cadrul
persoanelor juridice fără scop lucrativ;
c) drepturile de soldă lunară, indemnizaţiile, primele, premiile, sporurile şi alte
drepturi cuvenite personalului militar;
d) indemnizaţia lunară brută şi suma din profitul net cuvenite administratorilor la
companii naţionale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar
majoritar;
e) sumele primite de membrii fondatori ai societăţilor comerciale;
f) sumele primite de către reprezentanţii adunării generale a acţionarilor, consiliului de
administraţie, comitetului de direcţie şi comisiei de cenzori.
Nu sunt incluse în categoria veniturilor salariale şi nu sunt impozitate următoarele sume:
- Ajutoarele de înmormântare, ajutoare pentru pierderi produse în gospodăriile proprii
ca urmare a calamităţilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave şi incurabile,
ajutoarele pentru naştere, cadourile pentru copiii minori ai salariaţilor, cadourile
oferite salariatelor, contravaloarea transportului la şi de la locul de muncă al
salariaţilor, costul prestaţiilor pentru tratament şi odihnă; cadourile oferite în
20
Ordonanţei de Urgenţă nr. 138/29.12.2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
Fiscal, art. 55
beneficiul copiilor minori ai salariaţilor, precum şi cadourile oferite salariatelor sunt
neimpozabile dacă se înscriu în limita de 150 lei pentru fiecare persoană;
- Tichetele de masă şi drepturile de hrană acordate angajaţilor;
- Contravaloarea folosinţei locuinţei de serviciu sau a locuinţei din incinta unităţii,
conform legislaţiei în vigoare;
- Cazarea şi contravaloarea chiriei pentru locuinţele puse la dispoziţia oficialităţilor
publice, a angajaţilor consulari şi diplomatici care lucrează în afara ţării;
- Contravaloarea echipamentelor tehnice, a echipamentului individual de protecţie şi de
lucru, a alimentaţiei de protecţie, a medicamentelor şi materialelor igienico-sanitare,
precum şi a uniformelor obligatorii şi a drepturilor de echipament acordate de către
angajator;
- Contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul între localitatea în care îşi
au domiciliul angajaţii şi localitatea unde se află locul de muncă al acestora, la nivelul
unui abonament lunar;
- Sumele sau avantajele primite de persoanele fizice din activităţi dependente
desfăşurate într-un stat străin;
- Cheltuielile efectuate de angajatori pentru pregătirea profesională şi perfecţionarea
angajaţilor legată de activitatea desfăşurată de aceştia pentru angajator;
- Costul abonamentelor telefonice şi al convorbirilor telefonice, inclusiv cartelele
telefonice, efectuate în vederea îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
Baza normativă
Impozitul pe salarii este reglementat prin Legea 571/2003, Titlul III, Capitolul 3,
inclusiv prin Ordonanţele cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi.
Subiectul este reprezentat de persoana fizică în sarcina căreia este stabilită, prin lege,
obligaţia de plată a impozitului. În cazul impozitului pe venitul obţinut din salarii, subiectul
este angajatul Antibiotice S.A.
Suportatorul este persoana fizică sau juridică aflată în postura de a suporta efectiv
impozitul plătit şi este reprezentat de angajat, deoarece din salariul cuvenit acestuia se opreşte
o anumită sumă de bani care reprezintă impozitul pe salarii.
Plătitorul este reprezentat de către persoana juridică aflată efectiv în postura de a plăti
şi este în acest caz Antibiotice S.A .
Obiectul impozitului este cunoscut şi sub denumirea de „materie impozabilă”. În
cazul impozitului pe salarii obiectul este reprezentat de salarii.
Cota de impozitare, reprezentând unitatea tehnică de impunere pentru determinarea
impozitului pe venituri din salarii este de 16%.
Unitatea de impunere este concretizată prin unitatea de măsură în baza căreia se
dimensionează materia impozabilă. Ea poate fi o concretizare fizică însoţită de o exprimare
valorică, o mărime convenţională, o sumă absolută sau de cele mai multe ori o mărime
relativă. Astfel, în cazul impozitelor pe venit, unitatea de impunere se confundă cu unitatea
monetară a statului respectiv în cazul nostru moneda naţională – RON.
Termenele de plată arată momentele la care trebuie să se plătească impozitul la
bugetul de stat sau bugetele locale. Termenele de plată depind de mărimea şi natura
veniturilor şi de momentul realizării lor. Termenul de plată se poate găsi fie ca o zi fixă de
plată sau sub forma unui interval de timp. Neplata impozitului până la termenul stabilit
antrenează obligaţia contribuabilului de a achita dobânzi şi majorări de întârziere, calculate în
funcţie de mărimea impozitului ce trebuie vărsat la bugetul statului şi de durata întârzierii.
Asieta desemnează un ansamblu de modalităţi şi procedee tehnice folosite de
organele fiscale la aşezarea, calcularea, urmărirea şi încasarea impozitelor, respectiv
reglementările prin care se pune în aplicare realizarea impozitului ca venit al statului. Uneori,
asieta este definită sau interpretată în sensul de bază de calcul a impozitului, ţinzându-se a fi
confundată cu materia impozabilă sau obiectul impozitului.
Baza impozabilă o constituie venitul lunar impozabil, care este egal cu toate veniturile
obţinute de o persoană fizică de la aceeaşi unitate în cursul unei luni, indiferent de perioada la
care se referă.
Fişele fiscale. Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe veniturile din salarii se
cuprind în fişele fiscale. Plătitorul de venituri are obligaţia să completeze formularele
prevăzute în fişele fiscale pe întreaga durată de efectuare a plăţii salariilor. Plătitorul este
obligat să păstreze fişele fiscale pe întreaga durată a angajării şi să transmită organului fiscal
competent o copie, pentru fiecare an, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru
anul fiscal expirat. Modelul şi conţinutul fişei fiscale sunt reglementate de OMFP nr.
425/20.03.2006 pentru modificarea OMFP nr.546/2005. Fişa fiscală privind impozitul pe
veniturile din salarii se completează de către angajatorii/plătitorii de venituri din salarii şi
asimilate salariilor, denumiţi angajatori, pentru fiecare persoană fizică care realizează venituri
din salarii sau asimilate acestora, la funcţia de bază sau în afara funcţiei de bază, conform
legii.
Fişa fiscală poate fi corectată de catre angajator, din proprie initiaţivă, prin depunerea
unei "Fişe fiscale rectificative". Aceasta va fi intocmită pe acelaşi formular ca şi fişa fiscală
care se corecteaza. Sumele înscrise în fişa fiscală se exprimă în lei. Fişele fiscale se depun de
către angajatori la unitatea fiscală în a cărei rază teritorială aceştia îşi au domiciliul fiscal sau
sunt luaţi în evidenţa fiscală, după caz.
Termenul de depunere a fişelor fiscale este pâna în ultima zi a lunii februarie inclusiv,
a anului curent, pentru anul fiscal expirat. Fişele fiscale se depun la organul fiscal competent,
în format electronic, însoţite de un borderou privind conţinutul acestora, semnat şi stampilat
conform legii. Formatul electronic al formularului se obţine prin folosirea programului de
asistenţă elaborat de Ministerul Finanţelor Publice şi se transmite organului fiscal competent
pe dischetă 3 1/2 inch, 1.440 MB compatibilă MS-DOS.
Programul de asistenţă este distribuit contribuabililor gratuit de unităţile fiscale
teritoriale sau poate fi descărcat de pe serverul Ministerului Finanţelor Publice, la adresa
www.mfinante.ro.
Angajatorii editează fişa fiscală în format hârtie, în 2 exemplare:
- un exemplar, semnat şi ştampilat conform legii, se pastrează de către angajator;
- un exemplar, semnat şi ştampilat conform legii, se înmânează angajatului.
Pentru persoanele fizice care încetează să obţină venituri din salarii sau asimilate
salariilor în timpul anului, angajatorii vor înmâna persoanei respective un exemplar al fişei
fiscale, odată cu definitivarea formelor de lichidare sau la încetarea raporturilor în baza cărora
au fost obţinute veniturile din salarii.
C. Taxa pe valoarea adăugată

Cadrul juridic de acţiune
Taxa pe valoarea adăugată este reglementată prin Legea 571/2003 privind Codul Fiscal,
Titlul VI, inclusiv prin Ordonanţele Guvernamentale privind modificările ulterioare:
- O.G. 24/24 martie 2005;
- O.G. 138/29decembrie 2004;
- O.G. 83/2004;
- H.G. 44/ianuarie 2004 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Codului
Fiscal;
- Ordonanţa MFP 257, 256/4 februarie 2004.
Taxa pe valoarea adăugată a apărut după anul 1993, când s-a făcut înlocuirea
impozitului pe circulaţia mărfurilor cu taxa pe valorea adăugată. S-a dovedit că aceasta are un
randament mai bun şi valenţe în a preveni evaziunea fiscală potrivit documentaţiei stabilite de
lege.
Ca impozit general pe consum, care se stabileşte cu ocazia operaţiunilor privind
transferul bunurilor şi serviciilor prestate cu plată sau asimilate acestora, taxa pe valoarea
adaugată se caracterizează prin:
- caracter universal, deoarece se aplică tuturor bunurilor şi serviciilor din economie;
- transparenţă (permite cunoaşterea exactă a mărimii obligaţiei de plată ce revine
fiecărui subiect);
- randament fiscal ridicat (are o bază largă de aplicare);
- neutralitate, deoarece mărimea sa rămâne independentă de numărul verigilor din
circuitul economic al unui produs.
Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect care se datorează bugetului de stat,
aceasta aplicându-se asupra operaţiunilor privind livrările de bunuri, importul de bunuri,
prestările de servicii, precum şi asupra operaţiunilor asimilate acestora.
În calitate de impozit indirect, taxa pe valoarea adăugată combate procesul de
suprastocare şi de realizare a producţiei fără desfacere asigurată. Taxa pe valoarea adăugată
contribuie la realizarea transparenţei şi a încrederii în raporturile dintre stat şi agenţii
economici. Persoanele impozabile achiziţionează mărfurile pe bază de documente pentru a
putea deduce taxa pe valoarea adăugată.
Elemente tehnice ale T.V.A.
Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată cuprinde operaţiunile care îndeplinesc,
cumulativ, următoarele, condiţii:
- constituie o livrare de bunuri sau o prestare de servicii efectuate cu plată;
- locul de livrare a bunurilor sau de prestare a serviciilor este considerat a fi în România;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor este realizată de o persoană impozabilă;
- livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor să rezulte din una dintre activităţile
economice.
Subiectul este considerată persoana impozabilă care desfăşoară independent şi
indiferent de loc, activităţi economice de natura activităţilor producătorilor, comercianţilor
sau prestatorilor de servicii. De asemenea, constituie activitate economică exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale, în scopul obţinerii de venituri cu caracter de continuitate.
Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în calitate de
autorităţi publice, dacă tratarea lor ca persoane neimpozabile ar produce distorsiuni
concurenţiale. Instituţiile publice sunt persoane impozabile pentru activităţile desfăşurate în
aceleaşi condiţii legale ca şi cele aplicabile operatorilor economici, chiar dacă sunt prestate în
calitate de autoritate publică, precum şi pentru activităţile următoare:
- telecomunicaţii;
- furnizarea de apă, gaze, energie electrică, energie termică, agent frigorific şi altele de
aceeaşi natură;
- transport de bunuri şi de persoane;
- servicii prestate de porturi şi aeroporturi;
Suportatorul este reprezentat de persoana obligată în mod direct să suporte plata
acestui impozit. În cazul impozitelor indirecte suportatorul este consumatorul final.
Plătitorul de impozit este persoana juridică obligată să efectueze calculul şi plata
obligaţiei faţa de buget, în acest caz Antibiotice S.A .
Plătitorii taxei pe valoarea adăugată
Pentru operaţiunile efectuate pe teritoriul României, plătitorii taxei pe valoarea
adăugată sunt:
- persoanele impozabile înregistrate ca plătitori de taxă pe valoarea adăugată, pentru
operaţiunile taxabile realizate;
- beneficiarii prestărilor de servicii taxabile, efectuate de persoane impozabile stabilite
în străinătate, indiferent dacă beneficiarii sunt sau nu înregistraţi ca plătitori de taxă pe
valoarea adăugată.
Obligaţiile plătitorului de T.V.A. vizează îndeosebi înregistrarea sa fiscală, emiterea
facturilor fiscale, evidenţa operaţiunilor impozabile şi depunerea decontului, plata T.V.A. la
bugetul statului.
Obiectul impozabil desemnează suma asupra căreia se aplică o cotă de impozit pentru
a se determina cuantumul impozitului datorat. Obiectul este reprezentat de livrările de bunuri,
prestările de servicii, executările de lucrări. Obiectul T.V.A. îl constituie totalul veniturilor
obţinute de către statul român prin desfăşurarea operaţiunilor impozabile de către persoanele a
căror activitate poate fi impozabilă.
Operaţiunile impozabile pot fi:
- operaţiuni taxabile;
- operaţiuni scutite cu drept de deducere;
- operaţiuni scutite fără drept de deducere;
- operaţiuni de import scutite de taxa pe valoarea adăugată pentru care nu se datorează
taxa pe valoarea adăugată în vamă.
Baza de impozitare este reprezentată de regulă de valoarea bunurilor şi serviciilor care
nu cuprind TVA, dar include accizele pentru bunurile şi serviciile prevăzute cu astfel de taxe.
Baza de impozitare pentru operaţiuni în interiorul ţării este constituită din:
- pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii, din tot ceea ce constituie contrapartidă
obţinută sau care urmează a fi obţinută de furnizor ori prestator din partea
cumpărătorului, beneficiarului sau a unui terţ, inclusiv subvenţiile direct legate de
preţul acestor operaţiuni;
- preţurile de achiziţie sau, în lipsa acestora, preţul de cost, determinat la momentul
livrării;
- suma cheltuielilor efectuate de persoana impozabilă pentru executarea prestărilor de
servicii.
Se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată:
- impozitele, taxele, dacă prin lege nu se prevede altfel, exclusiv taxa pe valoarea
adăugată;
- cheltuielile accesorii, cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport şi
asigurare, decontate cumpărătorului sau clientului.
Nu se cuprind în baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată următoarele:
- rabaturile, remizele, risturnele, sconturile şi alte reduceri de preţ acordate de furnizori
direct clienţilor;
- sumele reprezentând daune-interese stabilite prin hotărâre judecătorească definitivă,
penalizările şi orice alte sume solicitate pentru neîndeplinirea totală sau parţială a
obligaţiilor contractuale, dacă sunt percepute peste preţurile şi/sau tarifele negociate.
Nu se exclud din baza de impozitare orice sume care, în fapt, reprezintă contravaloarea
bunurilor livrate sau a serviciilor prestate;
- dobânzile percepute pentru: plăţi cu întârziere, livrări cu plata în rate, operaţiuni de
leasing.
Operaţiuni scutite
În cadrul operaţiunilor scutite cu drept de deducere sunt cuprinse următoarele
operaţiuni:
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării, de către furnizor sau de altă
persoană în contul său;
- livrările de bunuri expediate sau transportate în afara ţării de cumpărătorul care nu este
stabilit în interiorul ţării, sau de altă persoană în contul său, cu excepţia bunurilor
transportate de cumpărătorul însuşi şi folosite la echiparea sau aprovizionarea
ambarcaţiunilor de agrement şi avioanelor de turism sau a oricărui mijloc de transport
de uz privat;
- prestările de servicii, inclusiv transportul şi prestările de servicii accesorii
transportului, legate direct de exportul de bunuri sau de bunurile plasate în regimuri
vamale suspensive, cu excepţia prestărilor de servicii scutite;
- transportul internaţional de persoane şi serviciile direct legate de acest transport,
inclusiv livrările de bunuri destinate a fi acordate ca trataţie pasagerilor la bordul unui
vapor, avion, autocar, tren;
- prestările de servicii efectuate de intermediari care acţionează în numele sau în contul
unei alte persoane, atunci când intervin în operaţiuni prevăzute de Codul Fiscal.
Operaţiuni scutite fără drept de deducere(din interiorul ţării):
- spitalizarea, îngrijirile medicale, inclusiv veterinare, şi operaţiunile strâns legate de
acestea, etc;
- prestările de servicii efectuate în cadrul profesiunii lor de către stomatologi şi
tehnicieni dentari, precum şi livrarea de proteze dentare efectuată de stomatologi şi de
tehnicienii dentari;
- transportul bolnavilor şi al persoanelor accidentate, în vehicule special amenajate în
acest scop;
- activitatea de învăţământ prevăzută de Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare, desfăşurată de unităţile autorizate, inclusiv
activitatea căminelor şi a cantinelor organizate pe lângă aceste unităţi, formarea
profesională a adulţilor, precum şi prestările de servicii şi livrările de bunuri strâns
legate de acestea, efectuate de către instituţiile publice sau de către alte entităţi
recunoscute, care au aceste obiective;
- prestările de servicii şi/sau livrările de bunuri strâns legate de protecţia copiilor şi a
tinerilor, efectuate de instituţiile publice sau alte entităţi recunoscute ca având caracter
social;
- prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educaţiei fizice,
efectuate de organizaţii fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul
sau educaţia fizică;
- realizarea, difuzarea şi/sau retransmisia programelor de radio şi/sau de televiziune, cu
excepţia celor de publicitate, efectuate de unităţile care produc şi/sau difuzează
programele audiovizuale, precum şi de unităţile care au ca obiect de activitate
difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale;
- vânzarea de licenţe de filme sau de programe, drepturi de difuzare, abonamente la
agenţiile internaţionale de ştiri şi alte drepturi de difuzare similare, destinate activităţii
de radio şi televiziune, cu excepţia celor de publicitate;
- activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare pentru realizarea programelor,
subprogramelor şi proiectelor, precum şi a acţiunilor cuprinse în Planul naţional de
cercetare-dezvoltare şi inovare, în programele-nucleu şi în planurile sectoriale,
prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi
dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003,
cu modificările ulterioare, precum şi activităţile de cercetare-dezvoltare şi inovare
finanţate în parteneriat internaţional, regional şi bilateral;
- livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali
şi asociaţiile fără personalitate juridică ale acestora;
- operaţiunile de asigurare şi/sau reasigurare, precum şi prestările de servicii în legătură
cu operaţiunile de asigurare şi/sau de reasigurare efectuate de persoanele care
intermediază astfel de operaţiuni;
- jocurile de noroc organizate de persoanele autorizate, conform legii, să desfăşoare
astfel de activităţi;
- livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate de unităţile din sistemul de
penitenciare, utilizând munca deţinuţilor;
- arendarea, concesionarea şi închirierea de bunuri imobile;
Dreptul de deducere ia naştere în momentul în care taxa pe valoarea adăugată
deductibilă devine exigibilă. Dacă bunurile şi serviciile achiziţionate sunt destinate utilizării
în folosul operaţiunilor sale taxabile, orice persoană impozabilă înregistrată ca plătitor de taxă
pe valoarea adăugată are dreptul să deducă:
- taxa pe valoarea adăugată datorată sau achitată, aferentă bunurilor care i-au fost livrate
sau urmează să îi fie livrate, şi pentru prestările de servicii care i-au fost prestate ori
urmează să îi fie prestate de o altă persoană impozabilă;
- taxa pe valoarea adăugată achitată pentru bunurile importate.
Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt
Orice persoană impozabilă, înregistrată ca plătitor de TVA, care realizează sau
urmează să realizeze atât operaţiuni care dau drept de deducere, cât si operaţiuni care nu dau
drept de deducere, este denumita plătitor de taxă pe valoare adăugată cu regim mixt.
Deducerea taxei pentru persoanele impozabile cu regim mixt se referă la următoarele:
- achiziţii de bunuri si servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care dau drept
de deducere, inclusiv de investiţii destinate realizării unor astfel de operaţiuni, se
înscriu într-un jurnal pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste
operaţiuni, şi taxa pe valoare adăugată aferenta acestora se deduce integral;
- achiziţii de bunuri şi servicii destinate exclusiv realizării de operaţiuni care nu dau
drept de deducere, precum şi de investiţii destinate realizării unor astfel de operaţiuni,
se înscriu în jurnalul pentru cumpărări, care se întocmeşte separat pentru aceste
operaţiuni, şi taxa pe valoare adăugată aferenta acestora nu se deduce;
- bunurile şi serviciile pentru care nu se cunoaşte destinaţia în momentul achiziţiei,
respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea operaţiuni care dau drept de deducere
sau operaţiuni care nu dau drept de deducere ori pentru care nu se poate determina
proporţia în care sunt sau vor fi utilizate pentru operaţiuni care dau drept de deducere
şi operaţiuni care nu dau drept de deducere, se evidenţiază într-un jurnal pentru
cumpărări întocmit separat. Taxa pe valoare adăugată aferentă acestor achiziţii se
deduce pe bază de pro-rată. Prin excepţie, în cazul achiziţiilor destinate realizării de
investiţii, care se prevăd că vor fi utilizate atât pentru realizarea de operaţiuni care dau
drept de deducere, cât şi pentru operaţiuni care nu dau drept de deducere, este permisă
deducerea integrala a taxei pe valoare adăugată pe parcursul procesului investiţional,
urmând ca taxa dedusă să fie ajustată în conformitate cu procedura stabilită prin
norme.
Pro-rata se determină în felul următor:
venituridinoperatiuni cudrept
pro rata= de
deducere
x 100
ven din operatiuni totale
Pro-rata se determină ca raport între: veniturile obţinute din operaţiuni care dau drept
de deducere, inclusiv subvenţiile legate direct de preţul acestora, la numărător, iar la numitor
veniturile de la numărător plus veniturile obţinute din operaţiuni care nu dau drept de
deducere. În calculul pro-rata, la numitor se adaugă alocaţiile, subvenţiile sau alte sume
primite de la bugetul de stat sau bugetele locale, în scopul finanţării de activităţi scutite fără
drept de deducere sau care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoare adăugată.
Pro-rata se determină anual, situaţie în care elementele prevăzute la numărător şi
numitor sunt cumulate pentru întregul an fiscal. T.V.A. de dedus este determinată prin
aplicarea pro-ratei asupra TVA deductibile.
Unitatea de impunere-Cotele de taxa pe valoare adăugată :
- Cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19%.
- Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9%.
Cota standard a taxei pe valoarea adăugată de 19% se aplică asupra bazei de
impozitare pentru orice operaţiune impozabilă care nu este scutită de taxa pe valoarea
adăugată sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată.
- Cota redusă a taxei pe valoarea adăugată de 9% se aplică asupra bazei de impozitare,
pentru următoarele prestări de servicii şi/sau livrări de bunuri:
- dreptul de intrare la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente
de arhitectură şi arheologice, grădini zoologice şi botanice, târguri, expoziţii;
- livrarea de ziare şi reviste, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;
- medicamente de uz uman şi veterinar;
- cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcţie similară, inclusiv
închirierea terenurilor amenajate pentru camping.
- livrarea de manuale şcolare şi cărţi, cu excepţia celor destinate exclusiv publicităţii;
- livrarea de proteze de orice fel şi accesoriile acestora, cu excepţia protezelor dentare.
Cota de taxă pe valoarea adăugată aplicabilă este cea în vigoare la data la care
intervine faptul generator al taxei pe valoarea adăugată. Cota aplicabilă pentru un import de
bunuri este cea aplicată în interiorul ţării pentru livrarea aceluiaşi bun.
Perioada fiscală
Perioada fiscală pentru taxa pe valoarea adăugată este luna calendaristică.
D. Accizele
Accizele sunt reglementate prin Legea 571/2003, Titlul VII, inclusiv prin Ordonanţele
cu privire la modificările şi completările ulterioare ale acestei legi. Accizele apar în structura
veniturilor bugetare în categoria impozitelor indirecte.
Sfera de aplicare
Accizele armonizate sunt taxe speciale de consum care se datorează bugetului de stat,
pentru următoarele produse provenite din producţia internă sau din import: bere; vinuri;
băuturi fermentate, altele decat bere şi vinuri; produse intermediare; alcool etilic; produse din
tutun; uleiuri minerale şi electricitate.
Produsele prevăzute sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România sau
la momentul importului lor în ţară. Acciza este exigibilă în momentul eliberării pentru
consum sau când se constată pierderi sau lipsuri de produse accizabile.
În cazul importului unui produs accizabil, care nu este plasat într-un regim suspensiv
sau într-un regim vamal de import cu exceptarea de la plata tuturor sumelor aferente
drepturilor de import, momentul plăţii accizelor este momentul înregistrării declaraţiei vamale
de import.
Orice antrepozitar autorizat are obligaţia de a depune la autoritatea fiscală competentă
o declaraţie de accize pentru fiecare lună în care este valabila autorizaţia de antrepozit fiscal,
indiferent dacă se datorează sau nu plata accizei pentru luna respectivă. Declaraţiile de accize
se depun la autoritatea fiscală competentă de către antrepozitarii autorizaţi până la data de 25
inclusiv a lunii următoare celei la care se referă declaraţia.
Orice antrepozitar autorizat, obligat la plata accizelor, poartă răspunderea pentru
calcularea corectă şi plata la termenul legal a accizelor către bugetul de stat şi pentru
depunerea la termenul legal a declaraţiilor de accize la autoritatea fiscală competentă.
Accizele se administrează de autorităţile fiscale competente şi de autorităţile vamale, pe baza
competenţelor lor, aşa cum sunt precizate în Codul Fiscal şi în legislaţia vamală.
Produsele accizabile sunt scutite de plata accizelor, atunci când sunt destinate pentru:
a) livrarea în contextul relaţiilor consulare sau diplomatice;
b) organizaţiile internaţionale recunoscute ca atare de către autorităţile publice ale
României, în limitele şi în condiţiile stabilite prin convenţiile internaţionale, care pun
bazele acestor organizaţii, sau prin acorduri încheiate la nivel statal sau
guvernamental;
c) forţele armate aparţinând oricărui stat-parte la Tratatul Atlanticului de Nord, cu
excepţia Forţelor Armate ale României;
d) rezerva de stat şi rezerva de mobilizare, pe perioada în care au acest regim.
Plătitori (contribuabili): orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă şi
indiferent de loc, activităţi economice, producătoare de produse accizabile.
Obiectul impunerii: orice operaţiune prin care produsele accizabile sunt fabricate,
procesate sau modificate sub orice formă.
Baza de impozitare a accizelor o reprezintă:
- pentru produsele din producţia internă – preţurile de livrare, mai puţin accizele,
respectiv preţul producătorului, care nu poate fi mai mic decât suma costurilor
ocazionate de obţinerea produsului respectiv;
- pentru produsele din import – valoarea în vamă stabilită, la care se adaugă taxele
vamale şi taxele speciale.
Produsele menţionate sunt supuse accizelor în momentul producerii lor în România
sau la momentul importului lor în ţară.
Acciza devine exigibilă în momentul eliberării pentru consum sau când se constată
pierderi sau lipsuri de produse accizabile. Eliberarea pentru consum este considerată:
- orice ieşire a produselor accizabile în regimul suspensiv;
- orice producţie de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
- orice import de produse accizabile, dacă produsele accizabile nu sunt plasate în regim
suspensiv;
- utilizarea de produse accizabile în interiorul antrepozitului fiscal astfel decât ca
materie primă;
- orice deţinere în afara regimului suspensiv a produselor accizabile care nu au fost
introduse în sistemul de accizare.
Mişcarea produselor accizabile din antrepozitul fiscal către un alt antrepozit fiscal în
România sau către o altă ţară nu se consideră eliberare pentru consum.
Importul este considerat orice intrare de produse accizabile în România cu excepţia:
- plasării produselor accizabile importate sub un regim vamal suspensiv în România;
- distrugerii sub supravegherea autorităţii vamale a produselor accizabile;
- plasării produselor accizabile în zone libere.
Importul mai include: scoaterea unui produs accizabil dintr-un regim vamal suspensiv,
în cazul în care produsul rămâne în România, utilizarea în scop personal în România unor
produse accizabile plasate în regim vamal suspensiv; apariţia oricărui alt eveniment acre
generează obligaţia plăţii drepturilor vamale de import.
E. Taxe vamale
Taxele vamale se încadrează în categoria impozitelor indirecte, ele se percep asupra
mărfurilor doar la trecerea graniţei sau vămii unei ţări.
Plătitori (contribuabili): orice persoană care desfăşoară, de o manieră independentă
activităţi economice, ce presupun exportul sau importul unor mărfuri.
Obiectul impunerii: acţiuni, atitudini şi proceduri de realizat prin implicarea autorităţii
vamale şi a persoanelor care trec graniţa având în posesie mărfuri.
Taxele vamale pot fi structurate, aşa cum prevede şi literatura de specialitate după mai
multe criterii, dintre care menţionăm: obiectul impunerii, modalităţile de aşezare şi impunere,
scopul pentru care au fost instituite.
În raport cu obiectul impunerii taxele pot fi:
- taxe vamale de import, pentru produsele importate din altă ţară;
- taxe vamale de tranzit , la trecerea mărfurilor printr-o ţară;
- taxe vamale de export, privind mărfurile exportate.
În funcţie de modalităţile de aşezare şi calcul taxele vamale se regăsesc astfel:
- specifice, stabilite pe unităţi cu exprimare naturală: kilograme, bucată, metru liniar,
metru cub, etc.;
- ad-valorem, prin aplicarea de cote asupra preţurilor mărfurilor;
- mixte, prin îmbinarea celorlalte două.
În funcţie de scopul urmărit la instituire, taxele vamale privesc:
- mobilizarea de venituri pentru stat;
- protecţia prin crearea de bariere în trecerea mărfurilor între state. Pentru o bună
desfăşurare a activităţii de colectare a taxelor vamale trebuie să stabilim înţelesul unor
concepte cum ar fi: autoritate vamală, operaţiuni prealabile vămuirii sau regimul vamal.
Autoritatea vamală este instituţia care este îndreptăţită să exercite o anumită
prerogativă ce ţine de politica vamală a statului în vederea aplicării de taxe asupra bunurilor
care trec prin vamă.
Operaţiunea se mai numeşte şi vămuire şi se exercită de către personalul operativ, prin
birouri şi puncte de lucru organizate prin direcţii regionale şi Direcţia Generală a Vămilor.
Dintre responsabilităţile şi competenţele autorităţii vamale se menţionează: controlul
mărfurilor şi a mijloacelor de transport, controlul corporal al persoanelor fizice, controlul
bunurilor trecute prin vamă în orice loc de pe teritoriul ţării.
Operaţiunile prealabile vămuirii reprezintă acţiuni, atitudini şi proceduri de realizat
prin implicarea autorităţii vamale şi a persoanelor care trec graniţa având în posesie mărfuri.
Regimul vamal vizând mărfurile care intră şi ies din ţară presupune un cadru juridic
procedural cu referire la normele ce se aplică operaţiunilor comerciale privind scopul şi
destinaţia lor.
Regimurile vamale pot fi: definitive sau/ şi suspensie.
Importul reprezintă intrarea mărfurilor străine în ţară şi introducerea lor în circuitul
economic. Taxele vamale la import se determină pe baza tarifului vamal practicat în România
ce se aplică asupra valorii exprimate în lei, în vamă, cu privire la mărfurile importate.
Valoarea în vamă este elementul tehnic cunoscut sub denumirea de bază de calcul a
taxelor vamale aşa cum sunt ele prevăzute în Tariful vamal de import al României şi Legii
nr.141 din 1997, cu modificările și completările ulterioare.
Determinarea definitivă a valorii în vamă presupune şi situaţii particulare posibile
ţinând de documente şi de dreptul de a ridica mărfurile din vamă la cererea importatorului.
Exportul apare în legătură cu mărfurile româneşti care ies definitiv din ţară, mărfuri
care au fost produse în ţară, cu excepţia celor care se află sub influenţa unor măsuri de
prohibiţie sau restricţie.
În ceea ce priveşte aspectul procedural acesta trebuie să parcurgă mai multe etape în
legătură cu deplasarea mărfurilor şi trebuie să se ţină cont de reglementările specifice legii.
Valoarea în vamă a mărfurilor exportate consemnată în declaraţia vamală se exprimă în
valuta agreată de Banca Naţională a României şi se consideră franco frontiera română.
Mărfurile importate se află în situaţie de interdicţie la trecerea graniţei şi figurează cu
sensul de prohibiţie sau în sens mai lejer în sensul permiterii circulaţiei apar mărfuri
restricţionate, pentru care exist condiţii speciale.
Tariful vamal se adaugă la import şi export pentru bunurile care nu se încadrează în
limitele cantitative şi valorice prevazute de lege.
Regimurile vamale suspensive sunt definite ca operaţiuni cu titlu temporar care au ca
şi efect suspendarea plăţilor vamale. Aceasta se solicită în scris de către titularul operaţiunii
comerciale, iar autoritatea vamală poate aproba cererea numai în cazul existenţei condiţiilor
de suraveghere şi control. Se solicită şi constituirea unei garanţii care să asigure încasarea
drepturilor de import ce ar putea fi datorate.
F. Impozite şi taxele locale

a) Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri este datorat de orice persoană care are în proprietate o clădire
situată în România, fiind destinat bugetului local al unităţii administrativ teritoriale în care
este amplasată clădirea. Dacă o clădire se află în proprietatea comună a două sau mai multe
persoane, fiecare din proprietarii comuni ai clădirii datorează impozitul pentru spaţiile situate
în partea din clădire aflată în partea sa.
Scutiri
Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:
- clădirile proprietate a statului, a unităţilor administrativ teritoriale sau a oricăror
instituţii publice, cu excepţia incintelor care sunt folosite pentru activităţi economice;
- clădirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectură sau arheologie,
muzee ori case memoriale, cu exceptia celor care sunt folosite pentru activităţi
economice;
- clădirile care constituie lăcaşuri de cult, aparţinând cultelor religioase recunoscute de
lege;
- clădirile instituţiilor de învaţământ preuniversitar sau universitar, autorizate provizoriu
sau acreditate;
- clădirile unităţilor sanitare de interes naţional care nu au trecut în patrimoniul
autorităţilor locale;
- construcţiile şi amenajările funerale din cimitire, crematorii etc.
În cazul persoanelor juridice, impozitul se calculează prin aplicarea unei cote asupra
valorii de inventar a clădirii. Cota de impozit se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Local şi
poate fi cuprinsă între 0,5 si 1% inclusiv. Valoarea de inventar a clădirii este valoarea de
intrare a clădirii în patrimoniu, înregistrata în contabilitatea proprietarului clădirii, conform
prevederilor legele în vigoare. În cazul unei clădiri a cărei valoare a fost recuperată integral pe
calea aomortizării, valoarea impozabilă se reduce cu 15%.
În cazul unei clădiri ce face obiectul unui contract de leasing financiar se aplică
următoarele reguli: impozitul pe clădire se datorează de proprietar, valoarea care se ia în
considerare la calculul impozitului pe clădiri este valoarea clădirii înregistrata în contractul de
leasing financiar.
Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în patru rate egale, pâna la datele de 15 martie,
15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv.
b) Impozitul pe terenuri
Impozitul pe teren apare în structura veniturilor proprii ale bugetelor locale şi este
datorat de persoanele care au în proprietate terenuri situate în România, atât în mediu urban,
cât şi în cel rural.
Subiectul (plătitorul) impozitului pe teren este deţinătorul terenurilor.
Obiectul impozitului: toate suprafeţele de teren aflate în proprietatea societăţii.
Unitatea tehnică de evaluare este metrii pătraţi de teren pentru care se stabileşte
anual o sumă fixă.
Baza de calcul este reprezentată de suprafaţa de teren diferenţiată pe categorii de
localităţi, iar în cadrul localităţii, pe zone; în intravilan sunt patru zone: A, B, C, D. Încadrarea
terenurilor pe zone, în cadrul localităţii se face de Consiliul Local Iași în funcţie de poziţia
terenului faţă de centrul localităţii, de caracterul zonei (zonă locuită sau industrială ) precum
şi de alte elemente.
Plata se face anual, în patru rate egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15
septembrie şi 15 noiembrie, inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului, datorată pentru
întregul an, până la data de 15 martie a anului respectiv se acordă o bonificaţie de 10%,
stabilită prin Hotărâre a Consiliului Local.
Sunt scutite de la plata impozitului pe teren :
- terenurile aferente unor clădiri, pentru suprafeţele ocupate de clădiri;
- orice teren al unui cult religios;
- orice teren al unei instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar acreditată sau
autorizată provizoriu;
- orice teren deţinut, administrat sau folosit de către o instituţie publică, cu excepţia
suprafeţelor folosite pentru activităţi economice;
- orice teren degradat sau poluat;
- terenurile care prin natura lor sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură, orice
terenuri ocupate de iazuri, bălti, lacuri de acumulare sau căi navigabile;
- terenuri ocupate de autostrăzi, drumuri europene, drumuri naţionale;
- terenurile parcurilor industriale, ştiinţifice şi tehnologice etc.
c) Taxe asupra mijloacelor de transport

Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu modificările şi completările ulterioare
aduse prin O.G. nr.83/2004 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal şi prin O.G.
nr.94/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare.
Hotărârea Guvernului nr.783/19 mai 2004 privind aprobarea nivelurilor pentru valorile
impozabile, impozitele şi taxele locale şi alte taxe asimilate acestora, precum şi pentru
amenzile care se indexează/ajustează/actualizează anual pe baza ratei inflaţiei, aplicabile în
anul fiscal 2005, publicată în M.O., nr. 482 din 23 mai 2004.
Subiectul taxei asupra mijloacelor de transport este reprezentat de orice persoană care
are în proprietate un mijloc de transport care este înmatriculat în România. Această persoană
datorează o taxă anuală pentru mijlocul de transport, cu excepţia cazurilor în care se prevede
altfel.
Obiectul impozitului este reprezentat de mijlocul de transport aflat în posesia
persoanei fizice sau juridice.
Perioada fiscală: este un impozit anual.
Plătitorul varsă la Trezorerie taxa asupra mijloacelor de transport pe care le deţine în
proprietate pe baza sumelor calculate de Consiliul Local şi trecute în declaraţia de impunere
pentru stabilirea taxei asupra mijloacelor de transport.
Unitatea de impunere: este stabilită în sumă fixă, în codul fiscal în funcţie de
numărul de axe şi de tonajul maşinii.
Baza de calcul se calculează în funcţie de capacitatea cilindrică a autoturismului, prin
înmulţirea fiecărei grupe de 200cm3.
Scutiri
Impozitul pe mijloace de transport nu se aplică pentru:
- autoturisme, motociclete cuataş şi motociclurile care aparţin persoanelor cu handicap
locomotor şi care sunt adaptate handicapului acestora;
- navele fluviale de pasageri, bărcile şi luntrele folisite pentru transportul persoanelor
fizice cu domiciliul în Delta Dunării, Insula Mare a Brăilei şi Insula Balta Ialomiţei;
- mijloacele de transport ale instituţiilor publice;
- mijloace de transport ale persoanelor juridice, care sunt utilizate pentru servicii de
transport public de pasageri în regim urban sau suburban, inclusiv transportul de
pasageri în afara localităţii, dacă tariful de transport este stabilit în condiţii de transport
public.
d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii şi
promovării sănătăţii populaţiei care asigură acordarea unui pachet de servicii de
bază.Asigurările sociale de sănătate sunt obligatorii şi funcţionează ca un sistem unitar, pe
baza următoarelor principii:
- alegerea liberă a casei de asigurări de sănătate;
- solidaritate şi subsidiaritate în colectarea şi utilizarea fondurilor;
- alegerea liberă de către asiguraţi a medicului de familie, a medicului specialist din
ambulatoriu şi a unităţii sanitare, e.t.c
Subiectul este reprezentat de totalitatea asiguraţilor din sistemul asigurărilor sociale
de sănătate.
Au calitatea de asiguraţi toţi cetăţenii români cu domiciliul în ţară, precum şi cetăţenii
străini şi apatrizii care au domiciliul sau reşedinţa în România. În această calitate au obligaţia
plăţii contribuţiei de asigurare. Calitatea de asigurat şi drepturile de asigurare încetează o dată
cu pierderea dreptului de domiciliu sau de reşedinţă în România.
Documentele justificative privind dobândirea calităţii de asigurat se stabilesc prin
ordin al ministrului sănătăţii şi familiei, la propunerea CNAS. Calitatea de asigurat se
dovedeşte cu un document justificativ - adeverinţă sau carnet de asigurat - eliberat prin grija
casei la care este înscris asiguratul.
Următoarele categorii de persoane beneficiază de asigurare, fără plata contribuţiei:
- toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă
sunt elevi, ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;
- soţul, soţia şi părinţii fără venituri proprii, aflaţi în întreţinerea unei persoane
asigurate;
- persoanele cu handicap care nu realizează venituri din muncă, pensie sau alte surse şi
se află în îngrijirea familiei;
- pensionarii de asigurări sociale, pensionarii militari, pensionarii I.O.V.R. şi alte
categorii de pensionari;
- persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii
nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare,
e.t.c.
Sunt asigurate persoanele aflate în una dintre următoarele situaţii, pe durata acesteia,
cu plata contribuţiei din alte surse, în condiţiile prezentei ordonanţe de urgenţă:
- satisfac serviciul militar în termen;
- se află în concediu medical, în concediu medical pentru sarcină şi lăuzie sau în
concediu medical pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 7 ani;
- execută o pedeapsă privativă de libertate sau se află în arest preventiv;
- persoanele care beneficiază de indemnizaţie de şomaj sau, după caz, de alocaţie de
sprijin.
Contribuţia angajatorului
În cazul angajatorilor, obiectul contribuţiei la asigurările sociale de sănătate este
reprezentat de fondul total de salarii brute realizat lunar, egal cu baza impozabilă.
În normele metodologice a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate se consideră
angajator persoana fizică sau juridică la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii, pe bază de
contract individual de muncă sau în baza unui statut special prevazut de lege.
Angajatorii au obligaţia să calculeze, să reţină şi să vireze lunar în contul deschis la
unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de
impozite şi taxe, contribuţia de 5,2% datorată pentru asigurarea sănătăţii personalului din
unitatea respectivă, raportat la fondul de salarii realizat.
Prin fond de salarii realizat se înţelege totalitatea sumelor constituite şi utilizate de
persoanele fizice şi juridice pentru plata drepturilor salariale sau/şi drepturilor asimilate
salariilor, aşa cum sunt definite in legislația fiscală.
Orice schimbare care are loc în nivelul veniturilor va fi evidenţiată în declaraţia lunară
privind obligaţiile la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, depusă de angajator
la unitatea teritorială a Trezoreriei Statului la care este luat în evidenţă ca plătitor de impozite
şi taxe.
Contribuţia asiguraţilor
Baza impozabilă este reprezentată de salariul brut lunar, corespunzător funcţiei
îndeplinite, la care se mai adaugă, după caz, indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi
alte drepturi salariale, în cazul contribuţiei individuale.
Contribuţia lunară a persoanelor asigurate se stabileşte sub forma unei cote de 5,5%,
aplicată asupra veniturilor din salarii sau a celor asimilate acestora, care sunt supuse
impozitului pe venit. Angajatorul are obligaţia calculării, reţinerii şi virării lunare integrale a
contribuţiei datorate de catre persoana asigurată în contul deschis pe seama Casei Naţionale
de Asigurări de Sănătate la unităţile teritoriale ale Trezoreriei Statului în a căror rază
angajatorii sunt luaţi în evidenţă ca plătitori de impozite şi taxe.
Persoanele juridice şi persoanele fizice, în calitate de angajator, care, potrivit legii, au
obligaţia de plată către Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate, declară aceste
obligaţii la organele fiscale teritoriale la care sunt luate în evidenţă ca plătitori de impozite şi
taxe. Listele nominale cu salariaţii se depun la casele de asigurări de sănătate la care aceştia
au optat.
Începând cu data de 1 ianuarie 2011 cota de contribuţie pentru concedii şi
indemnizaţii, destinată plăţii indemnizaţiilor prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului
nr. 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, este de
0,85% aplicată la fondul de salarii sau, dupa caz, la drepturile reprezentând indemnizaţie de
somaj ori asupra veniturilor supuse impozitului pe venit şi se achită la bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate.
Angajatorii şi asiguraţii care nu respectă obligaţia plăţii contribuţiei datorează
majorări pentru perioada de întârziere, egale cu majorările aferente pentru întârzierea achitării
debitelor către bugetul de stat.
e) Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de şomaj
Contribuţia la fondul pentru ajutorul de şomaj este reglementată prin:
- Lege 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei
de muncă, publicată în M.O. nr. 103 din 6.02.2002;
- Legea nr. 19 din 17 martie 2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale.
În România fiecărei persoane îi este garantat dreptul de a-şi alege liber profesia şi
locul de muncă, precum şi dreptul la asigurările pentru şomaj.
Prin Legea76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării
forţei de muncă, publicată în M.O. nr. 103 din 6.02.2002 se reglementează măsurile pentru
realizarea strategiilor şi politicilor elaborate în vederea protecţiei persoanelor pentru riscul de
şomaj. Măsurile prevăzute în această lege au drept scop realizarea următoarelor obiective pe
piaţa muncii:
- prevenirea şomajului şi combaterea efectelor sociale ale acestuia;
- încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
- sprijinirea ocupării persoanelor aparţinând unor categorii defavorizate ale populaţiei;
- asigurarea egalităţii şanselor pe piaţa muncii;
- stimularea şomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă.
Obiectul contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj este constituit din:
- salariul de baza lunar, în cazul angajaţilor;
- fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi, în cazul angajatorilor.
Subiectul este reprezentat pe de o parte de către angajator, care are obligaţia de a plăti
lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru şomaj, iar pe de altă parte de angajat.
Baza impozabilă este reprezentată de
- salariul brut lunar, corespunzător funcţiei îndeplinite, la care se mai adaugă, după caz,
indemnizaţia de conducere, salariul de merit şi alte drepturi salariale, în cazul
contribuţiei individuale;
- fondul total de salarii brute lunare, în cazul angajatorului.
Contribuabilii la fondul pentru ajutorul de şomaj sunt reprezentaţi de:
- persoanele fizice care realizează venituri sub forma salariilor;
- persoanele juridice şi fizice române şi străine cu sediul în România care angajează
şi utilizează personal angajat.
Beneficiarii acestei contribuţii sunt persoanele care au calitatea de şomeri.
Noţiunea de şomer semnifică persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele
condiţii:
- este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani şi până la
îndeplinirea condiţiilor de pensionare;
- starea de sănătate şi capacităţile fizice şi psihice o fac aptă pentru prestarea unei
munci;
- nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activităţi autorizate
potrivit legii venituri mai mici decât indemnizaţia de şomaj ce i s-ar cuveni potrivit
prezentei legi;
- este înregistrată la Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă, e.t.c.
Şomerii sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situaţii:
- le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor;
- le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
- le-a încetat mandatul pentru care au fost numiţi sau aleşi, dacă anterior nu au fost
încadraţi în muncă sau dacă reluarea activităţii nu mai este posibilă din cauza
încetării definitive a activităţii angajatorului, e.t.c.
De asemenea sunt consideraţi şomeri persoanele care îndeplinesc următoarele condiţii:
- sunt absolvenţi ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de minimum 18 ani, care
într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reuşit să se încadreze în muncă
potrivit pregătirii profesionale;
- sunt absolvenţi ai şcolilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenţi
ai instituţiilor de învăţământ, în vârstă de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt
lipsite de susţinători legali sau ai căror susţinători legali dovedesc ca sunt în
imposibilitatea de a presta obligaţia legală de întreţinere datorată minorilor;
- sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în
muncă şi care într-o perioada de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s-au putut
încadra în muncă.
Asiguratul este persoana fizică care realizează venituri şi este asigurată pentru riscul
pierderii locului de muncă, prin plata contribuţiei de asigurări pentru şomaj.
Asiguraţii pot fi:
- cetăţeni români care sunt încadraţi în muncă sau realizează venituri în România, în
condiţiile legii;
- cetăţeni români care lucrează în străinătate, în condiţiile legii;
- străini care, pe perioada în care au domiciliul sau reşedinţa în România, sunt
încadraţi în muncă sau realizează venituri, în condiţiile legii.
În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii:
- persoanele care desfăşoară activităţi pe baza de contract individual de muncă sau
persoanele care desfăşoară activităţi exclusiv pe baza de convenţie civilă de
prestări de servicii şi care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu
9 salarii minime brute pe ţară;
- funcţionarii publici şi alte persoane care desfăşoară activităţi pe baza actului de
numire;
- persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în
cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului.
Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile prezentei legi,
următoarele persoane:
- asociat unic, asociaţi;
- administratori care au încheiat contracte potrivit legii;
- persoane autorizate s desfăşoare activităţi independente, e.t.c.
Cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
Pentru anul 2016, pentru angajatori cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asiguraţi.
Pentru anul 2016, pentru angajaţi, cota contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
este de 0,5% aplicată asupra salariului de bază lunar brut. Venitul lunar pentru care se asigură
persoanele nu poate fi mai mic decât salariul de baza minim brut pe ţară.
f) Contribuţii la bugetul fondurilor speciale
Fondurile speciale, reprezintă, în general, acele contribuţii sau taxe plătite de

contribuabili persoane fizice şi juridice, în contextul unei legislaţii speciale, cu scopul de a se
constitui surse bugetare a căror utilizare este strictă numai pentru asigurarea funcţionării sau
dezvoltării anumitor activităţi bugetare.
În general, aceste legi speciale reglementează pe de o parte modalităţi de constituire şi
utilizare a fondului, iar pe de altă parte aspecte ce trebuie cunoscute de contribuabili
referitoare la modalităţi de determinare a bazei impozabile, termene de plată, cine
administrează fondul, care sunt plătitorii, cine controlează fondul, care sunt penalităţile de
întârziere etc.
G. Contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat
Baza legală: Ordonanţă de urgenţă nr. 139/2004 privind modificarea art. 26 alin. (1)
din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004 (Monitorul Oficial,
Partea I nr. 1280 din 30/12/2004).
Subiectul acestui venit bugetar este pe de o parte Antibiotice S.A iar pe de altă parte
fiecare salariat în parte.
Plătitorul este numai Antibiotice S.A .
În sistemul public sunt contribuabili:
- asiguraţii care datorează contribuţii individuale de asigurări sociale;
- angajatorii;
- persoanele juridice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii;
- Agenţia Naţională de ocupare şi Formare Profesională care administrează bugetul
fondului pentru plata asigurărilor de şomaj;
- persoanele care încheie contract de asigurare.
Obiectul impunerii este reprezentat de fondurile de salarii acordate de întreprindere,
cât şi de veniturile salariale (inclusiv sporul de vechime în muncă, sporul pentru condiţii
grele, sporul pentru lucrul sistematic peste programul normal, sporul pentru exercitarea unei
funcţii suplimentare etc.).
Unitatea de impunere: în sistemul public, pe teritoriul României, contribuţiile şi
prestaţiile de asigurări sociale se plătesc în RON.
Baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale o reprezintă salariile
individuale brute realizate lunar inclusiv sporurile şi adaosurile reglementate prin lege şi prin
contractul colectiv de muncă.
Prin salarii individuale brute realizate lunar se înţelege:
- salariul de bază negociat brut corespunzător timpului efectiv lucrat;
- indemnizaţii de conducere, sporuri şi adaosuri acordate;
- sume plătite pentru concedii de odihnă, evenimente familiale deosebite, zile de
sărbători religioase;
- sume plătite pentru pensionari;
- sume plătite pentru disponibilizări;
- gratuităţi acordate personalului;
- diurne de deplasare peste nivelul celor aprobate prin lege.
CAS datorată de salariat = BCA * N, unde:
BCA – baza de calcul a contribuţiei salariatului, ce nu poate depăşi valoarea a cinci
salarii medii pe economie şi reprezintă venitul brut.
N – cota de contribuţie la asigurări sociale pentru condiţii normale de muncă ( % ).
În cazul în care venitul realizat de asigurat este mai mare decât valoarea a cinci salarii
medii brute pe economie, venitul luat în calcul pentru contribuţia la asigurarile sociale este
egal cu valoarea a cinci salarii medii brute pe economie.
Societatea nu datorează CAS pentru: concediile medicale, diurnele de deplasare care
se încadrează în limitele legale, sume primite pentru participarea salariaţilor la profit,
premiile, prestaţii de asigurari sociale care se suportă din fondurile asigurarilor sociale,
îndemnizaţiile de transfer etc.
Baza de calcul a contribuţiei societăţii la asigurarile sociale este limitată ca mărime, ea
neputând fi mai mare decât numărul de salariaţi * valoarea a cinci salarii medii brute pe
economie.
CAS datorată de societate = TVN * NA + TVD * DA + TVS * SA, unde:
TVN – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii normale de
muncă;
NA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii normale de muncă;
TVD – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii deosebite de
muncă;
DA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii deosebite de muncă;
TVS – fondul total de salarii brute lunare realizate de salariaţi în condiţii speciale de
muncă;
SA – cota de contribuţie datorată de angajator pentru condiţii speciale de muncă.
Calculul şi plata contribuţiei de asigurări sociale datorată atât de salariaţi cât şi de
societate se face lunar de către societate, pe baza declaraţiei sau contractului de asigurare
odata cu plata chenzinei a doua, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii următoare celei pentru
care se datorează plata. Neplata contribuţiei de către asiguraţii cu declaraţie sau contract de
asigurare la termenele stabilite atrage:
- neacordarea drepturilor la prestaţii până la achitarea contribuţiilor datorate;
- majorări de întârziere aferente.
Colectarea şi evidenţa contribuţiilor de asigurări sociale se asigură prin Casele
teritoriale de Pensii şi Asigurari Sociale, pe baza codului personal de asigurări.
În cazul în care contribuţia lunară achitată de contribuabil este mai mare decât
contribuţia datorată, suma plătită în plus se regularizează ulterior,conform procedurilor
stabilite de CNPAS.
2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale
A. Model de calcul a impozitului pe profit

Antibiotice S.A are obligaţia să plătească în contul impozitului pe profit pe trimestrul
IV, până la data de 25 ianuarie a anului următor o sumă egală cu impozitul calculat şi
evidenţiat pe lunile octombrie şi noiembrie, iar pentru luna decembrie se adaugă o sumă
echivalentă cu impozitul calculat pentru luna noiembrie, urmând ca regularizarea să se facă pe
baza datelor definitive din bilanţul contabil.
Obligaţii
În cursul anului fiscal, contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere
până la termenul de plată al impozitului inclusiv, urmând ca după definitivarea impozitului pe
profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual să depună declaraţia de impunere pe anul
fiscal expirat până la termenul prevăzut pentru depunerea bilanţului contabil. Răspunderea
pentru calculul impozitelor declarate şi pentru depunerea la termen a declaraţiei de impunere
revine contribuabililor. Declaraţia de impunere se semnează de către directorul general sau
orice altă persoană autorizată, potrivit legii, să îl reprezinte pe contribuabil şi se depune la
organul fiscal din raza căruia îşi are sediul contribuabilul.
În cazul în care orice sumă reprezentând o obligaţie fiscală nu este plătită la data
stabilită prin lege, contribuabilul este obligat să plătească majorări de întârziere la această
sumă pentru perioada cuprinsă între termenul de plată prevăzut la Codul Fiscal şi data la care
obligaţia fiscală este efectuată, inclusiv.
La nivelul companiei, impozitul pe profit de plată este calculat ținând cont de
influențele cheltuielilor nedeductibile, respectiv a veniturilor impozabile, a facilităților fiscale,
precum și a efectelor provizioanelor pentru impozit pe profit. O reconciliere între profitul
contabil și cel fiscal ce a stat la baza calculului impozitului pe profit este prezentată în
exemplul de mai jos21.
21
Exemplu al calculului impozitului pe profit, pentru anul încheiat la 31 decembrie
2015, sumele fiind exprimate în moneda națională – LEI
Venituri totale: 350.276.070
Cheltuieli totale (fără impozitul pe profit): 317.854.484
Rezultatul contabil brut: 32.421.586
Deduceri : 6.251.624
Cheltuielil nedeductibile : 19.221. 025
Rezultat fiscala : 45.390.987
Impozit pe profit (rezultat fiscala *16%) : 7.262.558
Reduceri de impozit : 2.019.795
Impozit pe profit curent : 5.242.763
Impozit pe profit amânat : 374.051
Total impozit pe profit curent : 4.686.712
B. Model de calcul a impozitului pe salarii

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informaţiilor cuprinse în
fişa fiscală. Plătitorii de venituri au obligaţia să solicite organului fiscal, pe bază de cerere,
până la data de 30 noiembrie a fiecărui an pentru anul următor, formularul tipizat al fişelor
fiscale pentru salariaţi şi pentru persoanele fizice care obţin venituri asimilate salariilor.
Fişa fiscală este completată de plătitorul de venituri cu datele personale ale
contribuabilului, menţiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din salarii obţinute
în cursul anului, precum şi rezultatul regularizării impozitului plătit pe venitul anual sub
formă de salarii.
Antibiotice S.A are obligaţia să completeze fişele fiscale pe întreaga durată a plăţii
salariilor, să recalculeze şi să regularizeze anual impozitul pe salarii. Câte o copie a fişei
fiscale pentru fiecare an se transmite până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru
anul fiscal expirat organului fiscal competent şi salariatului. Datele personale din fişele fiscale
se completează pe bază de documente justificative (certificatul de căsătorie, certificatele de
naştere ale copiilor, certificatul emis de comisia de expertiză medicală, adeverinţa de venit a
persoanei întreţinute).
Persoana fizică, juridică sau orice altă entitate la care contribuabilul îşi desfăşoară
activitatea este obligată să ofere informaţii organului fiscal competent referitoare la data
începerii desfăşurării activităţii de către contribuabil şi respectiv a încetării acesteia în termen
de 15 zile de la data producerii evenimentului. Antibiotice S.A are obligaţia de a calcula si de
a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuării plăţii acestor venituri,
precum şi de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
pentru care se plătesc aceste venituri.
Exemplu de calcul
Se calculează impozitul pe salarii pe luna martie 2015, datorat de angajatul Popescu
Ioana care are 2 copii (studenţi, fără venit) în întreţinere şi are funcţia de farmacist primar
diriginte.
Salariu bază realizat : 1700 RON, Spor toxicitate : 0, Ore lucrate : 184, Ore noapte : 0,
Sume ore noapte : 0, Ore suplimentare (175%) : 0, Sume pt. ore suplimentare(175%) : 0, Ore
(200%) : 0, Sume pt ore suplimentare (200%) : 0, Indemnizaţii concediu de odihnă : 0, Sume
plus/ premii : 272 RON, Penalizări : 0, Ind sănătate unitate :0, Ind sănătate buget : 0, şomaj
(0,5%) : 8,5 RON, CAS (10,5%) : 178,5 RON, Sănătate(5,5%) : 93,5 RON, Deducere
personală : 240 RON, Impozit datorat( 16%) : 224 RON, Salariu net : 1 416 RON, Sume
încasate în avans: premii : 272 RON ; Reţineri temporare (garanţii materiale) : 80 RON.
Total Venit Brut= salariu realizat+prime=1 700+272=1 972 RON
Venit Net= TotalVenitBrut – şomaj- CAS- Sănătate= 1 972-8,5-178,5-93,5= 1691,5
RON
Venit bază de calcul = venit net- deducere personală= 1691,5- 240= 1451,5 RON
Rest de plată= salariu net-sume în avans- reţineri temporare= 1416-272-80= 1064
RON.
C. Model de calcul al taxei pe valoarea adăugată

La sfârşitul anului “z” au loc operaţiuni din care se realizează următoarele venituri:
a) operaţiuni taxabile:
- intrări:
baza de impozitare: 43.610
valoare TVA deductibilă: 9% * 43.610 = 10.466,4
- ieşiri:
valoare TVA colectată: 19% * 265.000 = 63.600
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 53.133,6
b) operaţiuni scutite cu drept de deducere:
intrări: cumpărări cu TVA (9%)
valoare TVA deductibilă: 10.466,4
ieşiri: vânzări cu TVA (TVA = 0)
baza de impozitare 265.000
valoare TVA colectată = 0
TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată = 0 – 10.466,4= - 10.466,4 ► TVA
de recuperat
c) operaţiuni scutite fără drept de deducere:
TVA colectată = 0
TVA de plată = TVA colectată – TVA deductibilă (nu se poate efectua operaţiunea)
Suma de 10.466,4 reprezintă o cheltuială pt. firmă ► se trece pe cheltuieli
d) toate categoriile (a, b, c ) de operaţiuni

vânzări: 21.000
operaţiuni scutite fără drept de deducere: 6.000
export: 7.000
achiziţii: 16.000
TVA colectată = 3.990
TVA colectată aferentă exportului = 0
TVA colectată aferentă operaţiunilor scutite = 0
TVA deductibilă = 3.040
PRO – RATA TVA = Operaţiuni cu drept de deducere : Total operaţiuni = (7.0 00 + 21.000) :
(21.000 + 7.000 + 6.000) = 0,82
TVA de dedus = PRO-RATA TVA * TVA deductibilă = 0,82 * 3.040 = 2.492
TVA de plată = TVA colectată - TVA de dedus = 3.990 – 2.492 = 1.498
TVA deductibilă – TVA de dedus = 3.040 – 2.492 = 548 (se trec la cheltuieli)
E. Model de calcul a taxelor vamale

Conform declaraţiei vamale de import şi a facturilor de la furnizorii externi, se
înregistrează achiziţia unui bun care va fi folosit de întreprindere ca mijloc fix. Cunoaştem
următoarele informaţii:
- preţ extern (care include şi transportul) 25.000 USD;
- asigurarea pe parcursul extern: 350 USD (plătită din avansuri de trezorerie în
devize);
- taxa vamală 22%;
- comisionul vamal 0,5%;
- acciza 9%;
- TVA 9%;
- cursul de schimb de pe declaraţia vamală este de 3,2557 lei/USD.
Presupunem, de asemenea, că organul vamal calculează obligaţiile fiscale pe baza
valorii în vamă rezultate din documentele externe puse la dispoziţie de importator, nefiind
necesară folosirea valorii statistice. Obligaţiile fiscale se achită în vamă, cu cecuri.
Pe declaraţia vamală de import avem toate calculele:
- preţ din factura furnizorului 25.000 USD x 3,2557 lei/USD = 81392,5
- asigurare pe parcursul extern 350 x 3,2557 lei = 1139,5
- valoare în vamă 82531,99
- taxa vamală 22% x (81392,5 + 1139,5)= 18157,03
- comision vamal 0,5% x 82531,99 = 412,65
- baza de calcul pentru accize (rd.3 + rd.4+ rd.5) 101.101,67
- acciza (9 % x rd.6) 9099,15
- baza calcul TVA (rd.6 + rd.7) 110.200,82
- TVA 9% x rd.8 = 26448,19
- cost de achiziţie (rd.3 + rd.4 + rd.5 + rd.7) 110.200,82
- obligaţii fiscale în vamă (rd.4 + rd.5 + rd.7 + rd.9) 54.117,02.
F. Model de calcul a impozitelor şi taxelor locale

1. Impozitul pe clădiri
Clădire farmacie: Valoarea de inventar a clădirii deţinute de Antibiotice S.A este de
90000 RON după ultima evaluare, iar cota de impozitare este de 1,5%. Clădirea nu este
amortizată integral deci cota se aplică la întreaga valoare a clădirii, nu doar la 85% din
valoarea de inventar:
Impozitul pe clădire = 1,5%* 90000 = 1350RON
2. Impozitul pe terenuri
Impozitul pe teren se stabileşte luând în calcul numărul de metri pătraţi de teren,
rangul localităţii în care este amplasat terenul şi zona şi/ sau categoria de folosinţă a terenului,
conform încadrării Consiliului Local Iași.
În cazul unui teren amplasat în intravilan, impozitul pe teren se stabileşte prin
înmulţirea numărului de metri pătraţi ai terenului cu suma corespunzătoare prevăzută în
următorul tabel:
Zona Rangul localităţii (lei/ mp)

0 I II III IV V
A 7 404 6 148 5 401 4 681 636 509
B 6 148 4 648 3 768 3 180 509 382
C 4 648 3 180 2 385 1 511 382 254
D 3 180 1 511 1 261 880 249 127
Exemplu de calcul:
- Suprafaţa terenului : 1580,95 mp
- Suprafaţa construită la sol a clădirii : 670,55 mp
- Baza impozabila : 1580,95 mp – 670,55 mp = 910,4 mp
- Zona localitatii – B, rangul I ; cotă fixă de impozitare : 4 648 lei
- Impozitul anual pe teren : 910,4 mp * 4 648 lei/mp = 4 231 539,2 lei
- Impozitul trimestrial : 4 231 539,2 : 4 = 1 057 884,8 lei
2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor

fiscale
A. Impozitul pe profit
Contribuabilii au obligaţia să depună o declaraţie anuală de impozit pe profit, până la
termenul prevazut pentru depunerea situaţiilor financiare. În cursul anului fiscal,
contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată al
impozitului pe profit, inclusiv.
O dată cu declaraţia de impozit pe profit anuală, contribuabilii au obligaţia să depună
şi o declaraţie privind plăţile şi angajamentele de plată către persoanele nerezidente, care
cuprinde scopul si suma fiecărei plăţi, numele şi adresa beneficiarului. Nu se cuprind în
această declaraţie sumele angajate sau plătite pentru bunurile importate sau pentru transportul
internaţional. Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitului pe profit.
Flux informaţional generat de plata impozitului pe profit
Departament Financiar - contabil Declaraţie de

= impunere
Calculează impozitul pe profit
Administraţia
OP financiară
Trezoreria
B. Impozitul pe salarii
Șefi secţii Serviciul resurse umane Salariaţi
Fişă de pontaj Declaraţii pe propria

Foi colective de Contract răspundere
prezenţă individual de
Concedii medicale muncă
Listă concedii odihnă
Departament
financiar-contabil
State de salarii
Declaratie privind
obligatiile de plata
Reţineri din salarii Impozit pe Ordin de plată la bugetul de stat
salarii general consolidat
Trezoreria Finanţelor
Publice
C. Taxa pe valoarea adăugată Administraţia
financiară
Documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adaugată sunt: factura fiscală, nota
de intrare- recepţie, jurnalul de vânzări-cumpărări, decont TVA, avizul de livrare, recepţie şi
decontare. Pe baza facturilor de la furnizori, gestionarii de la depozitele de materiale
întocmesc în două exemplare Nota de Intrare Recepţie (NIR) în care sunt specificate: numărul
chitanţei fiscale, numărul facturii pe baza căreia s-a făcut recepţia, data expedierii, denumirea
furnizorului şi a mărfurilor expediate, cantitatea, preţul cu amănuntul fără TVA, TVA – ul,
valoarea cu TVA inclus.Un exemplar de NIR rămâne la gestionar şi unul este transmis
departamentului de contabilitate. Ulterior, NIR-urile sunt transmise la oficiul de calcul, unde
se înregistrează în baza de date, iar la sfârşitul lunii în jurnalul de cumpărări.
La ieşirile de bunuri, gestionarii de la depozitele de materiale întocmesc avizul de
intrare-recepţie şi decontare care se prelucrează la casierie şi se emite factura în trei
exemplare: unul care însoţeşte marfa, unul este transmis la contabilitate (se înregistrează) iar
unul rămâne la casierie. Pe baza facturilor se întocmeşte la sfârşitul fiecărei luni Jurnalul de
vânzări şi cel de cumpărări. Pe baza jurnalelor se completează Decontul privind TVA care se
depune la oganul fiscal până la data de 25 a lunii următoare. După verificarea de către organul
fiscal, dacă nu se constată neconcordanţe, formularul este restituit societăţii. La nivelul
departamentului Financiar Contabil se întocmeşte ordinul de plată către bancă care este predat
la casierie spre depunerea la băncile cu care lucrează compania – de exemplu UniCredit Bank.
Plata sumelor reprezentând taxa pe valoarea adăugată datorate bugetului de stat se face
prin Trezoreria Finanţelor Publice.
D. Taxe vamale
Plata taxei
Importator
Declaraţie vamală
OP
Valoarea Coeficient
mărfurilor tarifar
Vamă
Banca
Dovada plăţii taxei
Bugetul statului
E. Impozite şi taxele locale

a) Impozitul pe clădiri
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
toate clădirile, proprietate a contribuabilului. Acesta se întocmește pe baza documentelor care
justifică achiziţia imobilului, respectiv documentele care justifică darea în funcţiune a clădirii.
Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului specializat de impozite şi taxe din cadrul
Consiliului Local unde se stabileşte impozitul pe clădiri, potrivit cotelor de impozitare
stabilite. Consiliul Local trimite Biroului financiar înstiintarea cu suma datorată, reprezentând
impozitul pe clădiri.
b) Impozitul pe terenuri
În cadrul Departamentului Financiar Contabil pe baza datelor privind valoarea
terenurilor din documentele contabile (fişa mijloacelor fixe, balanţa analitică a mijloacelor
fixe), la valoarea lor de înregistrare se completează declaraţia de impunere.
Administratorul semnează această declaraţie şi o depune la Direcţia Impozite şi Taxe
Locale Iași. La nivelul Biroului de impozite şi taxe locale are loc verificarea actelor,
modificarea acestora dacă este cazul şi completarea formularului cu date specifice. Un
exemplar al declaraţiei se păstrează iar unul se înapoiază societăţii. Administratorul depune
ordinul de plată emis de serviciul contabil la bancă pentru virarea impozitului datorat. Suma
trece din contul curent deschis la bancă în contul deschis de Consiliul Local la Trezorerie.
Societatea primeşte confirmarea plăţii pe un extras de cont.Impozitul pe teren se varsă la
bugetul local reprezentând sursa de venit asemenea celorlalte impozite şi taxe locale.
c) Taxe asupra mijloacelor de transport
În cadrul biroului financiar se întocmeste declaraţia de patrimoniu, în care sunt trecute
autoturismele, proprietate a contribuabilului. Declaraţia de patrimoniu este trimisă biroului
specializat de impozite şi taxe din cadrul Consiliului Local unde se stabileşte impozitul asupra
mijloacelor de transport, potrivit cotelor de impozitare stabilite. Consiliul Local trimite
Biroului financiar înștiințarea cu suma datorată, reprezentând impozitul asupra mijloacelor de
transport.
d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate
Obligaţia virării contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
revine angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata
drepturilor salariale. Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări
sociale de sănătate generează dobânzi şi penalităţi de întârzire
Ordin de plată
Departament finaciar- (1) Banca
contabilitate
Antibiotice S.A
(2) Extras de cont (3)
Trezoreria
Finanţelor publice
Cont aferent bugetului

asigurărilor sociale de
sănătate
(1)- Departamentul financiar-contabilitate completează un ordin de plată pentru a achita suma
aferentă contribuţiilor sociale de sănătate, atât pentru angajator (Antibiotice S.A), cât şi pentru
angajaţi;
(2)- Banca virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis pentru
BASS la trezorerie;
(3)- Banca remite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plaţii.
Capitolul III. Perceperea obligațiilor
fiscale
Bugetele publice necesită încasarea obligațiilor fiscale într-o anumită mărime şi
ritmicitate, corelate cu necesitatea acoperirii cheltuielilor aprobate. Nevoia de acoperire a
cheltuielilor pe parcursul unui ciclu bugetar şi condiţiile concrete în care se găsesc în spaţiu şi
timp subiectele şi obiectele veniturilor bugetare determină pe lângă mărimea cotelor
proporţionale, progresive sau fixe şi anumite termene şi modalităţi de plată.
Ca modalităţi de vărsare şi plată apar în practica fiscală: calculul şi plata directă,
reţinerea şi vârsarea la buget a impozitului datorat de către o terţă persoană, impunerea şi
debitarea de către organele fiscale, anularea de timbre fiscale şi emiterea de recipise CEC.
Calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului de venit bugetar presupune evaluarea
materiei impozabile, calculul obligaţiei de plată şi vârsarea, respectiv plata către organul
fiscal, în conturile bugetare deschise la unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice.
În acestă categorie se pot încadra: taxa pe valoare adăugată, accizele, impozitul pe profit,
obligaţiile băneşti la frontieră.
Metoda stopajului la sursă este caracteristică impozitului pe salarii, unde calculul,
reţinerea şi vârsarea la buget trece de la subiect (angajatul) la o terţă persoană care este
angajotorul. Plata obligațiilor fiscale se realizeză de Antbiotice S.A prin ordin de plată în
contul de la Trezoreria Finanţelor Publice, aferent bugetului fiecărui venit bugetar datorat.
Plata impozitului pe salarii, a impozitului pe profit şi TVA-ului se realizează către
bugetul de stat; impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, impozitul pe mijloce de transport,
taxa asupra folosirii mijloacelor de reclamă şi publicitate, taxa de sport , taxa de salubritate
sunt venituri la bugetul local iar contribuţiile obligatorii se virează cele pentru asigurări
sociale de stat la BAS, cele pentru asigurări sociale de sănătate la BASS, iar cele pentru şomaj
la Fondul pentru ajutor de şomaj.
3.1. Termene de percepere a obligațiilor fiscale
A. Impozitul pe salarii
Contribuabilii au obligaţia de a declara şi de a plăti impozitul pe salarii lunar la
bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care s-a realizat
venitul, direct (prin stopaj la sursă) sau printr-un reprezentant fiscal.
Informaţiile referitoare la calculul impozitului pe salarii se cuprind în fişele fiscale.
Plătitorul are obligaţia să completeze formularele pe întreaga durată de plată a salariilor, să
păstreze fişele pe întreaga durată a angajarii şi să transmită organului competent o copie
anual, până în ultima zi a lunii februarie a anului curent pentru anul fiscal expirat.
B. Impozitul pe profit
Antibiotice S.A are obligaţia de a plăti impozitul pe profit trimestrial, până la data de
25 inclusiv a primei luni următoare trimestrului pentru care se calculează impozitul. Începând
cu anul 2008 se va aplica şi în cazul agenţilor economici sistemul de plată anticipat, cum este
prevăzut în prezentul Cod fical pentru societăţile bancare la articolul 34.
C. TVA
Persoanele înregistrate Conform art.153 din Codul fiscal trebuie să depună decont de
TVA până la data de 25 a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală. Decontul
de taxa va cuprinde suma taxei deductibile, pentru care ia naştere dreptul de deducere în
perioada fiscală de raportare, suma taxei colectate a cărei exigibilitate ia naştere în perioada
fiscală de raportare. Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se pot corecta prin
decontul unei perioade fiscale ulterioare şi se vor înscrie la rândurile de regularizări.
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor
achiziţionate de o persoană impozabilă, care este dedusă într-o perioadă fiscală, este mai mare
decât taxa pe valoarea adăugată colectată, aferentă operaţiunilor taxabile, rezultă un excedent
în perioada de raportare, denumit în continuare sumă negativă a taxei pe valoarea adăugată.
În situaţia în care taxa pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor taxabile, exigibilă
într-o perioadă fiscală, denumită taxă colectată, este mai mare decât taxa pe valoarea adăugată
aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, dedusă în acea perioadă fiscală, rezultă o
diferenţă denumită taxă pe valoarea adăugată de plată pentru perioada fiscală de raportare.
Orice persoană trebuie să achite taxa de plată organelor fiscale până la data la care are
obligaţia depunerii decontului.
D. Impozitele şi taxele locale
1. Impozitul pe clădiri
Impozitul pe clădiri se plăteşte anual, în două rate egale:
- Rata I – până la 31 martie inclusiv ;
- Rata II – până la 30 septembrie inclusiv.
Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe clădiri, datorat pe întregul an de către
contribuabili până la data de 31 martie a anului respectiv, se acordă o bonificaţie de până la
10% stabilită prin hotărârea consililui local.
2. Impozitului pe teren
Impozitul pe teren se plăteşte anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie şi 30
septembrie inclusiv. Pentru plata cu anticipaţie a impozitului pe teren, datorat pentru întregul
an de către contribuabili, până la data de 31 martie inclusiv a anului respectiv, se acordă o
bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local. Impozitul anual pe teren,
datorat bugetului local de către contribulabili de pâna la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral
până la primul termen de plată.
3. Impozitului pe mijloacele de transport
Taxa asupra mijloacelor de transport se plăteşte anual, în 2 rate egale, până la datele de 31
martie ,respectiv 30 septembrie inclusiv. În vederea stabilirii taxei asupra mijloacelor de
transport, Antibiotice S.A completează o declaraţie de impunere pe care o depune la Primăria
Municipiului Iași. Deţinătorii, persoane fizice sau juridice străine, care solicită înmatricularea
temporară a mijloacelor de transport în România, au obligaţia să achite integral, la data
solicitării, impozitul datorat pentru perioada cuprinsă între data de întâi a lunii următoare celei
care se înmatriculează şi până la sfârşitul anului fiscal respectiv.
Impozitul anual pe mijlocul de transport datorat aceluiaşi buget local de către
contribuabili, persoane fizice sau juridice, de până la 50 lei inclusiv, se plăteşte integral, până
la primul termen de plată. În cazul în care contribuabilul deţine în proprietate mai multe
mijloace de transport, pentru care impozitul este datorat bugetului local al aceleiaşi unităţi
administrativ- teritoriale, suma de 50 lei se referă la impozitul cumulat pe acestea.
Taxa se datorează începând cu data de 1 a lunii următoare dobândirii mijlocului de
transport.
4. Taxei pentru folosirea mijloacelor de reclamă şi publicitate
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate, se plăteşte la bugetul local al unităţii
administrativ-teritoriale în raza căreia persoana prestează serviciile de reclamă şi publicitate.
Taxa pentru servicii de reclamă şi publicitate se varsă la bugetul local, ea se plateşte anual în
patru tranşe egale, până la datele de 15 martie, 15 iunie, 15 septembrie şi 15 noiembrie
inclusiv.
5. Accize şi taxe vamale
Accizele se plătesc la bugetul de stat până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei
în care devine exigibilă în cazul produselor din producţia internă.
Pentru alte produse accizabile, provenite din teritoriul comunitar sau din import, plata
accizelor se face în ziua lucrătoare imediat următoare celei în care au fost recepţionate
produsele sau în momentul înregistrării decalarţiei vamale de import. Neîndeplinirea
obligaţiei de plată a accizelor cu mai mult de 5 zile calendaristice de la termenul legal atrage
suspendarea autorizaţiei de antrepozit autorizat şi închiderea activităţii până la data plăţii
sumelor restante.
6. Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat
Termenele de plată ale contribuţiei la asigurările sociale de stat sunt următoarele:
- data stabilită pentru plata drepturilor salariale pe luna în curs, în cazul angajatorilor
care efectuează plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai târziu de data de 25 a
lunii următoare celei pentru care se datorează plata;
- data stabilită pentru plata chenzinei a-2-a, în cazul angajatorilor care efectuează
plata drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai târziu de data de 25 a lunii
următoare celei pentru care se datorează plată.
7. Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Obligaţia virării contribuţiei la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate
revine angajatorilor până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata
drepturilor salariale.
8. Contribuţiei la fondul pentru ajutorul de şomaj
Angajatorii au obligaţia de a reţine şi de a vira lunar contribuţia individuală la bugetul
asigurărilor pentru şomaj, în cota de 0,5%, aplicată asupra salariului de baza lunar brut. De
asemenea angajatorii au obligaţia de a plăti lunar o contribuţie la bugetul asigurărilor pentru
şomaj, în cotă de 0,5%, aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de
asiguraţi.
3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale
Pentru vărsarea şi plata veniturilor bugeate există mai multe procedee. Astfel se
deosebesc mai multe modalităţi de realizare a veniturilor bugetare, unde iniţiativa revine
societăţii comerciale şi organelor fiscale, în raport de structura veniturilor bugetare datorate:
a) calculul şi plata directă la iniţiativa subiectului (societăţii comerciale) de venit
bugetar care este şi plătitor – presupune evaluarea materiei impozabile, calculul obligaţiei de
plată şi vărsarea, respectiv, plata către organul fiscal, în conturile bugetare deschise la
unităţile operative ale Trezoreriei Finanţelor Publice. În acest cadru de venituri bugetare se
încadrează: TVA, accizele, impozitul pe profit, obligaţiile băneşti de la frontieră.
b) metoda stopajului de la sursă este folosită în practica execuţiei veniturilor bugetare,
fiind caracteristică impozitului pe salarii unde calculul, reţinerea şi vărsarea la buget trece de
la subiect la o terţă persoană, plătitorul (societatea Antibiotice S.A )
c)impunerea şi debitarea de către organele fiscale se bazează pe faptul că acestea
dispun, mai sigur şi mai economicos; de datele necesare asupra obiectului de venit. Impunerea
în cadrul exigibilităţii, se regăseşte aici prin deschiderea rolului şi debitorii acestuia până în
momentul încasării când se stinge obligaţia de plată (impozitul pe venit, impozite şi taxe
locale)
d) anularea de timbre fiscale mobile vizează o diversitate pronunţată de situaţii de
calcul şi plată a unor taxe, ca urmare a serviciilor prestate de instituţii ale statului sau care
acţionează în numele statului ce au ca obiect de venit bugetar acte şi/sau fapte prevăzite de
lege. Folosirea de timbre fiscale, cu echivalenţă sau reprezentare valorică a unor servicii
prestate, prin fixarea lor pe documentele eliberate sau cererile de soluţionare au sensul
anulării obligaţiei de plată (ca urmare a serviciilor prestate).
3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale
Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei bugetare,

în ceea ce priveşte dimensiunea şi structura obiectului de impunere, societatea comercială are
obligaţia să informeze în acest sens, oganele fiscale care, la rândul lor trebuie să procedeze la
constatarea şi la reevaluarea materiei impozabile şi în cele din urmă la recalcularea şi
regularizarea veniturilor bugetare.
Astfel în cazul în care sumele sunt vărsate într-un cuantum mai mic decât cel efectiv se
va cere societăţii comerciale suplimentarea acestora în sensul regularizării.
În cazul unor sume vărsate într-un cuantum mai mare decât cel cuvenit, Antibiotice
S.A poate solicita ca acestea să fie trecute în contul altor obligaţii bugetare datorate,
procedeul aici fiind al compensării. În aceiaşi situaţie se poate practica, tot la cerere
justificată, restituirea pentru care se cer documentele din care rezultă că suma a fost vărsată
necuvenit bugetului. Cererea justificativă se adresează trezoreriei care o verifică (prin
serviciul controlul veniturilor) potrivit uzanţelor şi la care rezultatul analizei se consemnează
într-un referat unde propunerea de restituire se fundamentează. În scopul aprobării, de către
directorul Trezoreriei, pentru Antibiotice S.A se întocmeşte o notă contabilă prin care se
debitează contul de venituri bugetare în care s-a înregistrat iniţial primirea sumei şi se
creditează contul corespondent al trezoreriei, virând suma în contul societăţii la banca
acesteia.
3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale
A. Impozitul pe salarii
Plata se realizează prin virament bancar de la UniCredit, unde are Antibiotice S.A
principalul cont deschis, în baza unui ordin de plată emis de la departamentul financiar-
contabilitate.
Departament finaciar-contabilitate
Antibiotice S.A
Ordin de plată
(1) Extras de cont
Banca
(3)
(2)
Cont aferent
bugetului de stat
publice-Iași
(1) - Departamentul financiar-contabilitate emite un ordin de plată pentru o suma

reprezentând impozitul pe salarii;
(2) - Banca în baza ordinului de plată virează suma din contul societăţii în contul aferent
bugetului de stat, deschis la Treazoreria finanţelor publice.
(3) - După efectuarea operaţiunii extrasul de cont remis dovedeşte plata.
B. Impozitul pe profit
Plata se realizează prin virament bancar de la UniCredit S.A, unde are Antibiotice S.A
principalul cont deschis, în baza unui ordin de plată emis de la departamentul financiar-
contabilitate.
(3)
Departament Extras de cont Banca
finaciar-contabilitate
Antibiotice S.A (1)
Ordin de plată (2)
Trezoreria Finanţelor Cont aferent

publice- Iași bugetului de stat
(1) - Departamentul financiar-contabilitate-preţuri emite un ordin de plată pentru o suma

reprezentând impozitul pe profit;
(2) - Banca în baza ordinului de plată virează suma din contul societăţii în contul aferent
bugetului de stat, deschis la Trezoreria finanţelor publice;
(3) - După efectuarea operaţiunii Banca remite un extras de cont care confirmă efectuarea
plăţii.
C. Taxa pe Valoare Adăugată

Taxa pentru importuri de bunuri, cu excepţia importurilor scutite se plăşte la organul
vamal. Orice persoană obligată la plata taxei poartă răspunderea pentru calcularea corectă şi
plata la termenul legal a taxei către bugetul de stat.
(1) Ordin de plată

Departament
Banca
finaciar-
contabilitate
Antibiotice S.A
(4) (2) (3)
Extras de cont
Trezoreria Cont aferent

Finanţelor publice- bugetului de stat
Iași
(1) – emiterea unui ordin de plată, la primirea căruia Banca va vira din contul societăţii suma
aferentă TVA de plată în contul Trezoreriei în cazul în care TVA colectat este mai mare decât
tva deductibil- (2);
(3) - în cazul în care TVA deductibil e mai mare decât TVA colectat atunci Trezoreria
Finaţelor publice va vira în contul agentului economic TVA de recuperat;
(4) – Extrasul de cont eliberat de bancă către Antibiotice S.A care confirmă opraţiunile
efectuate.
D. Impozitelor şi taxelor locale

1. Taxa de salubritate
Impozitele şi taxele locale se plătesc prin virament bancar către Trezorerie, în contul
aferent bugetului public local, prin ordin de plată.
Departament finaciar-contabilitate
Antibiotice S.A
(1) (3)
Ordin de plată
Extras de cont
Banca
(2)
Trezoreria Cont aferent

Finanţelor publice- bugetului local
Iași
(1) – Departamentul financiar contabilitate- preţuri completează ordin de plată pentru

viramentul fiecărui impozit local datorat;
(2) – Banca virează în contul deschis autorităţilor locale la trzoreria finanţelor publice suma
aferentă obligaţiilor de plată.
(3) – Banca remite societăţii un extras de cont prin care se confirmă realizarea plăţilor către
bugetul local.
2. Contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat
Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de stat
generează dobânzi şi penalităţi de întârziere.
Ordin de plată
(1)
Departament finaciar- Banca
contabilitate
Antibiotice S.A (2) (3)
Extras de cont
publice - Iași

asigurărilor sociale
(1) - Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a

achita suma aferentă contribuţiilor sociale, atât pentru angajator(Antibiotice S.A), cât şi
pentru angajaţi;
(2) - Banca virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis
bugetului asigurărilor sociale la trezorerie şi confirmă plata prin extras de cont - (3).
3. Contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de sănătate
Neplata la timp a contribuţiilor angajatului sau angajatorului la asigurări sociale de
sănătate generează dobânzi şi penalităţi de întârzire.
Ordin de plată
(1)
Departament Banca
finaciar-contabilitate
Extras de cont
Trezoreria
Finanţelor publice

asigurărilor sociale de
sănătate
(1) - Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a
achita suma aferentă contribuţiilor sociale de sănătate, atât pentru angajator (Antibiotice S.A),
cât şi pentru angajaţi;
(2) - Banca virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul deschis pentru
BASS la trezorerie;
(3) - Banca remite un extras de cont societăţii pentru confirmarea plăţii.
4. Contribuţia la fondul pentru ajutorul de şomaj

Constituirea resurselor şi efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru şomaj se
realizează prin trezoreria statului.
Ordin de plată
(1)
Departament finaciar-
Banca
contabilitate
Extras de cont
Trezoreria
Finanţelor publice-
Iași
Cont aferent fondului

pentru ajutor de şomaj
(1)- Departamentul financiar-contabilitate-preţuri completează un ordin de plată pentru a

achita suma aferentă contribuţiilor la fondul de şomaj, atât pentru angajator (Antibiotice S.A),
cât şi pentru angajaţi;
(2)- Banca virează din contul pe care-l are societatea deschis la ea către contul aferent
Fondului pentru ajutor de şomaj, deschis la Trezoreria finanaţelor publice;
(3)- remite un extras de cont întreprinderii pentru confirmarea plăţii.
Concluzii
Compania, ca orice altă entitate în cuprinsul economic, își va stabili încă de la

începutul activității sale un obiectiv principal, care îl va urmări și susține pe parcursul
existenței sale. O entitate se va regăsi în postura de a căuta surse de finațare pe tot parcursul
evoluției sale, pentru a își desfășura activițatea de investiție și/ sau producție.
Dincolo de tradiție, de notorietatea brandului și a faptul că activează pe piața internă și
internațională va fi necesar o investiție continuă în produse noi, în echipamente care să
respecte normele de calitate internaționale, în modernizarea și extinderea capacităților
existente și de a investi în generație de oameni pregătiți. La nivelul companiei Antibiotice
sunt fabricate medicamente generice de calitate cu certificare internațională, pentru a crește
accesul pacienților, medicilor și farmaciștilor la mijloacele necesare și valoroase de îngrijire a
sănătății.
Evoluția pozitivă și pozițiile de top obținute de societatea menționată, atât pr plan
național și internațional sunt rezultatele investițiilor continue în tehnologiile de fabricație și
instruire a forței de muncă. Aceste investiții sunt reflectate în recunoașterea calității
produselor marca Antibiotice, ca urmare a obținerii certificatelor de calitate recunoscute la
nivel internațional pentru Nistatină și autorizare GMP pentru toate cele 8 fluxuri de fabricație.
Monitorizarea permanentă a eficacității și siguranței în administrare a medicamentelor
marca Antibiotice se desfășoară prin Departamentul de Consultanță Medicală, ce este conectat
la rețeaua europeană de procesare a datelor privind siguranța medicamentelor, fiind prima
companie care s-a aliniat la standardele europene în domeniul farmacovigilenței.
Creșterea echilibrată a vânzărilor de produse și a profitului se bazează pe un plan de
afaceri bine conturat, susținut pe cinci piloni de dezvoltare care ghidează evoluția societății
până în anul 2020.
Astfel, în contextul pieței farmaceutice din România, societatea Antibiotice
înregistrează o creștere a vânzărilor din farmacii și spitale de 4.4% comparativ cu anul 2015,
superior ritmului înregistrat de piața farmaceutică de generice cu prescripție medicală din
România. De asemenea, vânzările fizice au înregistrat o creștere de 8% pe fondul creșterii de
doar 4.2% a consumului de medicamente la nivel de piață totală.
Bibliografie
1. Gabriel Ştefura, Procese Bugetare publice, Editura ”Universităţii Alexandru

Ioan Cuza”, Iaşi, 2008;
2. Legea nr. 500/11 iulie 2002, privind Finanţele Publice;
3. Codul Fiscal şi Codul de Procedură Fiscală;
4. Codul Fiscal al României – 2006;
5. Documente interne ale societăţii Antibiotice S.A, http://www.antibiotice.ro/;
6. LEGEA 31/1990, Actualizată 2014, a societăților. Actualizată prin Legea
187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,
în vigoare din 1 februarie 2014. Actualizată prin Legea 255/2013 pentru punerea
în aplicare a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală și pentru
modificarea și completarea unor acte normative care cuprind dispoziții
procesuale penale, în vigoare din 1 februarie 2014;
7. Mosteanu Tatiana-Buget si trezorerie publica,Ed.Du.Style,Bucureşti,2000;
8. Mosteanu Tatiana-Reforma sistemului fiscal in Romania,Ed. Didactica si
pedagogica,Bucureşti,1999;
9. Vacarel Iulian-Finante publice,Ed.Didactica si pedagogica,Bucureşti,2003;
10. Vacarel Iulian-Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-
2000,Ed.Expert,Bucureşti,2001;
11. Voinea Gheorghe-Impozite,taxe si contributii,Ed.Junimea,Iaşi,2002.

Asezarea Si Perceperea Obligatiilor Fiscale La Agentii Economici Studiu de Caz S.C Antibiotice S.A. Iasi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Asezarea Si Perceperea Obligatiilor Fiscale La Agentii Economici Studiu de Caz S.C Antibiotice S.A. Iasi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA „AL. I.

Așezarea și perceperea obligațiilor

Capitolul I. Organizare şi funcţionalitate la S.C Antibiotice S.A. Iași.......3

1.2. Obiectul/domeniul de activitate

Conform statutului propriu, obiectul de activitate al S.C.”Antibiotice”S.A. Iaşi îl

1.3. Organizarea internă (organigramă comentată)

Societatea Comercială „Antibiotice” S.A. Iaşi funcţionează în baza Hotărârii

1.4. Funcţionalitatea (relaţii interne cu accent pe dimensiunea

Funcţiile S.C. ANTIBIOTICE S.A.:

Compartiment Secţii şi ateliere de

Compartiment vânzări Resurse umane

Compartiment Secţii şi ateliere de

Compartiment Alte compartimente

Compartimentul Salarizare, subordonat direcţiei financiar-contabile, asigură

1.5. Structura de personal

S.C. Antibiotice S.A. Iaşi beneficiază în prezent de un capital uman specializat,

Sectorul de activitate în care S.C. “Antibiotice” S.A. îşi desfăşoară activitatea îl

Banca UniCredit Trezoreria fin.

S.C. ANTIBIOTICE S.A.

Agenţia Judeţeană a Direcţia Vamală

Situaţia veniturilor fiscale datorate de S.C.”Antibiotice” S.A. Iaşi la bugetul statului, în

Nr. Impozite, taxe, contribuţii 2011 2012 2013 2014 2015

Principalele elemente tehnice folosite în practicarea impozitelor şi taxelor sunt:

2.1. Cadrul juridic utilizat în așezarea obligațiilor fiscale

Așezarea obligațiilor fiscale declanşează răspunderi la toţi cei implicaţi în procesul

A. Realizarea impozitului pe PROFIT

Pi=( V t −Ch t )−V ni +Chnd

Cht – cheltuieli totale;

Chnd - cheltuieli nedeductibile.

B. Realizarea impozitului pe salarii

C. Taxa pe valoarea adăugată

F. Impozite şi taxele locale

c) Taxe asupra mijloacelor de transport

d) Contribuţii la bugetul asigurărilor de sănătate

f) Contribuţii la bugetul fondurilor speciale

Fondurile speciale, reprezintă, în general, acele contribuţii sau taxe plătite de

2.2. Calcule de așezare a obligațiilor fiscale

A. Model de calcul a impozitului pe profit

B. Model de calcul a impozitului pe salarii

C. Model de calcul al taxei pe valoarea adăugată

d) toate categoriile (a, b, c ) de operaţiuni

E. Model de calcul a taxelor vamale

F. Model de calcul a impozitelor şi taxelor locale

Zona Rangul localităţii (lei/ mp)

2.3. Fluxuri informaţionale generate de așezarea obligațiilor

Departament Financiar - contabil Declaraţie de

Șefi secţii Serviciul resurse umane Salariaţi

Fişă de pontaj Declaraţii pe propria

Dovada plăţii taxei

E. Impozite şi taxele locale

(2) Extras de cont (3)

Cont aferent bugetului

3.2. Modalităţi de percepere a obligațiilor fiscale

3.3. Regularizări şi recalculări privind perceperea obligațiilor fiscale

Eventualele modificări intervenite sau erori constatate, pe parcursul execuţiei bugetare,

3.4. Fluxuri informaţionale generate de percepere a obligațiilor fiscale

(1) - Departamentul financiar-contabilitate emite un ordin de plată pentru o suma

Trezoreria Finanţelor Cont aferent

(1) - Departamentul financiar-contabilitate-preţuri emite un ordin de plată pentru o suma

C. Taxa pe Valoare Adăugată

(1) Ordin de plată

Trezoreria Cont aferent

D. Impozitelor şi taxelor locale