King

STANDARDE INTERNAT• IONALE DE EVALUARE
l. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

a) valoarea de piaţă
b) valoarea subiectivă
c) valoarea de asigurare
d) valoarea reală
2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea

capitalului acţionarilor, va fi:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din variantele de mai sus
3. Standardele Internaţionale de Evaluare:
a) sunt obligatorii în toate ţările
b) reprezintă cea mai bună practică
c) sunt impuse de autorităţile statului
d) reprezintă o modă
4. În prezentarea metodologiei de evaluare:
a) trebuie arătate motivele evaluării
b) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finale
c) trebuie demonstrate formulele folosite
d) nu se dau amănunte, întrucât obiectul eva'luării este proprietatea evaluatorului
5. Conform GN 6, ediţia a şaptea, 2005, abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

a) prin piaţă, prin capitalizarea venitului şi bazată pe active
b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabile
c) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţie
d) comparaţie, lichidare, bazate pe venit
6. Procesul estimării valorii de piaţă presupune:

a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii
finale
b) culegerea datelor din întreprindere, abordarea bazată pe active şi prin venit, precum
şi medierea rezultatelor
c) culegerea datelor de pe piaţă, abordarea prin piaţă şi raţionament bazat pe
experienţa evaluatorului
d) analiza diagnostic, evaluarea bazată pe active şi evaluarea financiară
7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:
a) utilitate
b) raritate atractivitate
c) dorinţă şi putere reală de cumpărare
d) toate cele de mai sus, simultan
8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut

în Standardele Internaţionale de Evaluare, este codificat prin:
a) GN I
b) GN 4
Autori:
conf. univ. dr. ec. ANGHEL Ion, !v1AA

ing. BĂDESCU Gheorghe, FRJCS, !v1AA
jurist BĂNULESCU Viorel
conf. univ. dr. CIOBANU Anamaria
dr. ing. ec. MANA ŢE Daniel
ing. PETRE Marian,
J\1AA dr. ec. STAN V.
Sorin
Ediţia iunie 2007, revizuită de.:
dr. ec. STAN Sorin

ing. PANAIT Carmen
2007 IROVAL ,.., ÎN

c) GN 6
IVS 1
9 pe de active, la evaluarea întreprinderilor, ANEV AR

recomandă metode de evaluare:
a) valoarea substanţială brută şi valoarea substanţială netă
b) valoarea substanţială brută sau substanţială netă
c) valoarea substanţială brută, valoarea substanţială netă şi capitalul permanent
necesar exploatării
d) activul net corectat sau activul net de lichidare
I O. În optica Standardelor Internaţionale de Evaluare, fondul comercial se va calcula:

a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului
b) indirect, ca diferenţă între preţul de achiziţie şi valoarea de piaţă a activelor evaluate
separat
c) nu se calculează
d) prin metode combinate
11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar, într-un spaţiu închiriat, activele
care NU trebuie incluse în valoarea de piaţă, ar putea fi:
a) obiectele de inventar
b) utilajele şi echipamentele specifice
c) stocurile
d) fondul comercial personal
I 2. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale întreprinderii
b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor
c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct proporţional
cu cererea
d) nici un răspuns corect
13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:

a) rarităţii
b) anticipării
c) contribuţiei
d) nici unul de mai sus
14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

a) evaluatorului de întreprinderi
b) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
c) evaluatorului de active corporale mobile
d) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus
15. Care din abordările în evaluare utilizează informaţii de piaţă:
a) abordarea bazată pe active
b) abordarea prin venit
c) abordarea prin piaţă
d) toate cele de mai sus
16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:
a) problema concretă de evaluare
b) discreţia evaluatorului
c) discreţia clientului
d) nici una din cele de mai sus
0
17. Principiul substituţiei este aplicabil în:
a) metoda activului net corectat
b) metode bazate pe venit
c) metoda comparaţiei de piaţă
18. În raportul de evaluare, termenul de „valoare" ar trebui utilizat fără alt atribut:
a) întotdeauna
b) uneori
c) niciodată
d) la aprecierea evaluatorului
19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

a) sporeşte valoarea
b) nu poate fi cuantificată
c) este o datorie în afara bilanţului
d) nici unul din cele de mai sus
20. În raportul de evaluare, termenul de „valoare" este utilizat cu alt atribut:

a) uneori
b) doar pentru metoda DCF (flux de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)
c) în funcţie de cerinţele clientului
21. Este posibil ca valoarea de piaţă să fie egală cu valoarea bazată pe active:
a) da, întotdeauna
b) nu, niciodată
c) s-ar putea
d) nu pentru că este mai mică
22. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:

a) vânzătorul şi cumpărătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia
b) plata tranzacţiei se face în cash
c) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţii
d) ambele părţi sunt bine informate
23. Care NU este factor de producţie:

a) terenul
b) munca
c) contribuţia
d) capitalul
24. Principiul substituţiei este specific:

a) abordării bazate pe active
b) abordării bazate pe venit
c) abordării prin piaţă
d) tuturor celor trei abordări de mai sus
25. Prima etapă a procesului de evaluare este:

a) colectarea informaţiilor
b) inspectarea proprietăţii
c) definirea misiunii evaluării
d) precizarea metodelor de evaluare
26. Conform prevederilor IFRS/IAS, un activ necorporal poate fi recunoscut numai dacă:
este achiziţionat separat
b) este achiziţionat în urma unei combinări de întreprinderi
este achiziţionat în schimbul altor active
toate răspunsurile de mai sus
27 este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

a) vocaţia la credit
b) cumpărătorul şi vânzătorul sunt perfect informaţi asupra detaliilor tuturor
tranzacţiilor din ultimii 3 ani
c) cumpărătorul şi "'- ·'J' sunt două persoane independente, între ele
prin relaţii preferenţiale
d) cumpărătorul este conştient de stringenţa vânzătorului de a vinde
28 Prin definiţie, valoarea de piaţă este:

a) întotdeauna preţul cel mai mare
b) întotdeauna preţul cel mai mic
c) preţul cel mai probabil
d) costul plus profitul
29. Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este:

b) valoarea de impozitare
c) valoarea de asigurare
d) valoarea de investiţie
30. Cererea efectivă se referă la:

a) cost şi valoare
b) dorinţă şi putere efectivă de cumpărare
c) dorinţă şi nevoie
d) dorinţă şi satisfacţie
31. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

a) fezabil financiar
b) cererea şi oferta
c) concurenta
d) contribuţia
32. Alegerea metodelor de evaluare se face:

a) conform caietului de sarcini
b) în funcţie de scopul evaluării
c) confonn indicaţiilor proprietarului
d) în funcţie de conjunctura economică
33. Termenul de „capacitate beneficiară" este folosit în terminologia Standardelor Internaţionale
de Evaluare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) numai în unele standarde
34. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

a) identificabile
b) neidentificabile
c) protejate prin reglementări legale
d) incluse în fondul comercial
35. Costul unui activ este:

a) preţul plătit pentru bunuri şi cumpărate
b) suma necesară pentru a crea sau produce un bun
c) expresia utilităţii unui bun
d) răspunsul de la a) şi b), de mai sus
36. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

a) generează profit pentru cel care o exploatează
b) este destinată închirierii şi I sau revânzării la un preţ mai mare
c) va fi modernizată
d) funcţionează la capacitatea maximă
37. Evaluarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de lucru este de competenţa:

a) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
b) evaluatorului de bunuri mobile
c) evaluatorului de întreprinderi
d) consilierilor în proprietate intelectuală
38. În optica IFRS/ IAS, prin „piaţă activă'' se înţelege piaţa care îndeplineşte condiţiile:
a) omogenitatea elementelor care se tranzacţionează
b) existenţa unui număr însemnat de cumpărători şi vânzători interesaţi
c) preţurile sunt disponibile public
39. Standardele Internaţionale de Evaluare cuprind:

a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării
b) indici de actualizare
c) formule de calcul a valorii, prin diferite metode de evaluare
d) tabele de încadrare
40. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

a) sprijinirea evaluatorilor să elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi
b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei), prin utilizarea unor definiţii standard
ale valorii de piaţă
c) a)şib)
d) nici unul
41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:

a) întotdeauna egală
b) niciodată nu este egală
c) este întotdeauna mai mare
d) poate să fie şi egală
42. Standardele de evaluare sunt necesare:

a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi metodelor de evaluare
b) pentru ralierea la standardele de contabilitate
c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii
d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E.
43. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de
capitalizare de 22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare
calculat va fi:
a) valoarea de utilizare
b) valoarea de piaţă
de investiţie
d) valoarea de pentru utilizarea
44. În accepţiunea evaluării, prin se înţelege:

a) convertirea venitului în
b) structura capitalului unei întreprinderi
c) recunoaşterea unei cheltuieli ca o imobilizare capital
d) toate cele trei de sus
45. Sintagmele "la data evaluării" şi "suma estimată'' exprimă:

a) faptul că evaluatorul o estimare monetară, la un anumit moment
b) faptul că un raport de evaluare este un "produs perisabil"
c) faptul că plata se presupune a fi făcută în numerar, la data evaluării
46. Proprietatea imobiliară include:

a) terenul liber
b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşate
c) toate drepturile, interesele şi beneficiile ee au legătură cu deţinerea proprietăţii
d) a) sau b)
47. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

a) specifice, în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări
b) influenţate de interesele clientului
c) în general, similare pentru toţi evaluatorii
d) dictate de asociaţia profesională
48. Proprietatea imobiliară este un concept:

a) non-fizic
b) fizic
c) tehnic
d) influenţat de poziţia evaluatorului
49. mobiliară include:

a) bunuri care nu se permanent de teren şi construcţii
b) bunuri necorporale care sunt proprietăţii
c) bunuri care sunt de mobilitatea lor
Şl
50. Conceptul de valoare a unui bun:

a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun
b) implică o sumă de bani, asociată cu o tranzaeţie
c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare
d) reflectă optica pieţei asupra beneficiilor celui care deţine bunurile sau primeşte
serviciile
51. Evaluatorul extern:
a) nu poate avea legături materiale cu clientul sau cu proprietatea
b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluată
c) este angajat exclusiv în cazuri de litigii
d) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garantii
52. Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de către IFRS/
IAS:
a) forţa de muncă instruită
b) baze de date
c) liste cu clienţi
d) contract de muncă avantajos pentru angajator
53. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

a) relaţia intre preţul raportului şi volumul de activitate implicat în evaluarea
respectivă
b) relaţia de asociere între preţul lucrării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluate
c) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită raportul
de evaluare
d) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului, pe de o parte, şi preţul lucrării de
evaluare
54. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt:
a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare)
b) AN contabil şi ANL
c) ANC şi AN contabil
d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea
substanţială netă)
55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

a) identifică şi elimină elementele speculative
b) ia în considerare utilizările alternative adecvate
c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat
56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) suma estimată
b) tranzacţie echilibrată
c) proprietarul activului
d) marketing adecvat
57. Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute
maritale (conform Standardelor Internaţionale de Evaluare):
b) valoarea de lichidare
c) valoarea intrinsecă
d) nu există o bază specificată în acest scop
58. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEV AR, începând cu I
ianuarie 2004:
a) standardele de evaluare elaborate de ANEV AR (SEV)
b) Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS)
c) Standardele Europene de Evaluare (EVS)
d) oricare din cele de mai sus
59. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii, în scop de
achiziţii strategice:
b) valoarea de investiţie
c) valoarea justă
d) costul de înlocuire net
d)
.o.
b)
c)
abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:
61. sunt dispuşi să au„a. 1...a pentru acţiunile unei mai mult decât
investitorii financiari
b) cel mult cât investitorii financiari
c) cât investitorii financiari
d) nu este o informaţie relevantă şi pentru evaluator
62. Termenul „activ din afara exploatării" se referă la:

a) active care nu sunt necesare exploatării
b) acri ve în conservare
c) active subutilizate
d) a) şi b)
63. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional
pentru:
a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare
b) utilizarea unor ipoteze credibile
c) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţi
64. În evaluarea unei întreprinderi, NU este o eroare:

a) omisiunea datei evaluării
b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
c) omisiunea opiniei evaluatorului
d) omisiunea metodei capitalizării venitului
65. În evaluarea unei întreprinderi, NU este o eroare:

a) omisiunea definiţiei tipului de valoare
b) omisiunea valorii activelor din afara exploatării, în evaluarea prin metoda DCF
(fluxul de numerar actualizat)
c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
d) omisiunea metodei activului net contabil
66. Pentru acţiunile unei întreprinderi, cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească:
a) mai mult decât investitorii strategici
b) cel mult cât investitorii strategici
c) atât cât investitorii strategici
d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator
67. Cn activ din afara exploatării este:

a) activul utilizat sub capacitatea proiectată
b) activu I supradimensionat
c) activul închiriat terţilor
d) activul supraevaluat în contabilitate
68. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:

a) corecţii asupra ratei de actualizare şi de capitalizare
O!]
b) eliminarea veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ, din previziunea
fluxului de numerar
c) înscrierea informaţiilor în ipotezele şi condiţiile limitative
69. În Standardele Internaţionale de Evaluare, definiţiile ipotezelor, condiţiilor limitative şi

evaluatorilor sunt redate în:
a) Codul Deontologic
b) glosar
c) Concepte şi principii generale de evaluare
d) Codul Deontologic şi glosar
70. Definiţia ratei rentabilităţii, dată în GN 4 şi GN 6, este:

a) mărimea profitului (pierderii) şi/sau modificării valorii realizate sau anticipate a unei
investiţii, exprimată în procente din valoarea acelei investiţii
b) raportul procentual dintre profitul net curent şi valoarea investiţiei
c) raportul procentual dintre profitul net din exploatare şi valoarea investiţiei
d) raportul procentual dintre profitul brut total şi valoarea investiţiei
71. Teoria valorii are un postulat care precizează că:

a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra
utilităţii sale
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii, pentru vânzători şi
cumpărători
72. Când acţionează pentru un potenţial investitor (cumpărător), pentru a fi util clientului,
expertul evaluator va propune: ·
a) de regulă, o valoare maximă
b) de regulă, o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de
numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)
73. Când acţionează pentru un potenţial vânzător, pentru a fi util clientului, expertul evaluator
va propune:
a) de regulă, o valoare maximă
b) de regulă, o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de
numerar actualizat) şi capitalizarea profitului
i4. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă, numai dacă:
a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă
c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)
d) se estimează corect rata de actualizaie
75. Care din următoarele elemente, NU este activ din afara exploatării:
a) creanţe incerte
b) portofoliul de titluri de plasament
c) teren excedentar
d) licenţe neutilizate
[ID
76. Principiul anticipării arată că:
a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor
b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor
viitoare ale întreprinderii/ afacerii
c) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază
direct proporţional cu cererea şi în mod invers proporţional cu oferta
d) a şi b
77. Principiul contribuţiei arată că:

a) valoarea unei părţi a unei afaceri I întreprinderi depinde de cât de mult contribuie
aceasta la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce
valoarea întregului
b) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
înlocuire nete (CIN), în total CIN al întregului
c) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea activului net de
lichidare (ANL), în total ANL a întregului
d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii
78. În abordarea prin piaţă, un principiu fundamental este "principiul substituţiei", care spune că:
a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net
corectat)
b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie
c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din
afara exploatării)
d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării
79. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

a) apropiate ca dimensiune şi piaţă de aprovizionare
b) să acţioneze în aceeaşi ramură
c) similare şi relevante
d) a)şib)
80. Principiul contribuţiei arată că:
a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului
b) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din
afara exploatării în ANC
c) valoarea unei părţi a unei întreprinderi / proprietăţi depinde de cât de mult contribuie
aceasta la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de muit ar reduce
valoarea întregului
d) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării, în ANC (activul net corectat) şi în DCF (fluxul de numerar actualizat)
81. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării va evidenţia:
a) activele din afara exploatării, care nu generează venituri
b) activele din afara exploatării, care generează venituri
c) mijloacele fixe aflate în conservare
82. În evaluarea pentru divizare, se are în vedere:

a) principiul contribuţiei, care arată că valoarea unei părţi a unei afaceri depinde, în
condiţiile în care acea parte n·ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului
b) principiul anticipării, care spune că valoarea se bazează pe anticiparea
modificărilor legislative favorabile investitorilor
[ill
c) principiul substituţiei, care spune că un investitor nu va plăti mai mult decât
valoarea estimată prin ANC (activul net corectat)
83. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată
b) să fie similară
c) să fie relevantă
d) b)şic)
84. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea
b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc.
c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale
d) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului
85. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât
b) tranzacţie echilibrată
c) la data evaluării
d) o parte a acţionat prudent şi rară constrângeri
86. Pentru un investitor potenţial, care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata
uzuală de piaţă, tipul de valoare calculat va fi:
b) valoarea de investiţie
c) valoarea de utilizare
d) valoarea de lichidare
87. Metoda practicienilor apare în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare:

a) numai în standardele europene
b) da
c) a apărut după 1990
d) nu
88. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

a) valoarea întreprinderii
b) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi a celui împrumutat
(pe termen lung sau împrumuturi totale)
c) activul net corectat
d) a) şi b).
89. O asociaţie profesională a experţilor evaluatori:

a) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a calificării
şi competenţei în rândul membrilor săi
b) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a metodelor
aplicate în rapoartele de evaluare, de către membrii săi, inclusiv a unor metode
recunoscute pe plan european (de exemplu: metoda practicienilor)
c) ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime, în lucrările elaborate de
membrii săi şi nu pe standarde profesionale
I)IAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
1 . Lichiditatea genera lă curentă se calculează prin raportul dintre:

a) active totale/ datorii curente
b) active totale I datorii totale
c) active circulante/ datorii curente
d) act ive c ircul ante / datorii totale
2. Lichiditatea rapidă (intennediară) se calculează prin raportul dintre:

a) active totale I datorii totale
b) stocuri plus crea nţe / datorii curente
c) stocur i plus cre anţe / datorii ne financ iare
d) creanţe plus disponibilităţi/ datorii curente
3. Rata solvab il ităţ ii generale exprimă raportul dintre:

a) active totale/ datorii curente
b) active totale / dator ii totale
c) active imobilizate I datorii curente
d) active totale I datorii ban care
4. Rata autonomiei financiare este:

a) capital permanent/ capital propriu
b) capital propriu/ capital permanent
c) capital propriu/ capital socia·1
d) capital propriu/ capital împrumut at
5. Rata de finanţare a stocurilor este:

a) fond de rulment/ stocuri
b) stoc uri I fond de rulment net
c) capital social/ stoc uri
d) datorii curente / stoc ur i
6. Rata datoriilor este:

a) datorii curente/ active circulante
b) datorii to ta le / active totale
c) datorii totale / active imobilizate
d) datorii tota le / capital propriu
7. Rat a de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este:

a) cifra de afaceri / datorii totale
b) venituri di n exploatare / datorii tota le
c) cifra de afacer i / datorii curente
d) da to rii totale I capita l propriu
8. Ro taţia act ive lo r circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin rap ortul d intre :
a) cifra de afaceri / active cir cu lante
b) venitu ri din exp loatare / active circulante
c) cifra de afaceri I stocuri plus creanţe
d) active circulante / c apita l propriu
[ID
9. Rata rentabilităţii costurilor este:
a) profit net/ capital social
b) profit brut/ capital propriu
c) profit net/ capital permanent
d) profit net/ cheltuieli totale
I O. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este:

a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile/ cheltuieli din exploatare
b) cheltuieli fixe/ cheltuieli variabile plus cheltuieli constante
c) cheltuieli fixe totale/ (preţ unitar - cost variabil unitar)
d) cheltuieli variabile totale/[!- (cheltuieli fixe totale+ cheltuieli variabile totale)]
11. Fondul de rulment net propriu este:

a) active totale - active circulante
b) active totale - datorii totale
c) capital propriu - active imobilizate
d) active totale - active imobilizate
12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este:

a) active totale/ cifra de afaceri
b) cifra de afaceri/ active totale
c) active totale/ capital propriu
d) active totale/ capital permanent
13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:
a) 360 zile / media creanţelor totale
b) media creanţelor totale/ 360 zile
c) (media creanţelor totale/ cifra de afaceri) 360 zile
d) (venituri totale/ media creanţelor totale) 360 zile
14. Rata rentabilităţii economice este:

a) profit brut I capital permanent
b) profit net/ capital permanent
c) profit net/ capital propriu
d) profit brut I capital social
15. Rata rentabilităţii financiare este:

a) profit brut/ capital permanent
b) profit brut/ capital social
c) flux de numerar actualizat net/ capital permanent
d) profit net / capital propriu
l 6. Fondul de rulment net permanent este:

a) active imobilizate - capital permanent
b) active totale - active imobilizate
c) capital permanent - active imobilizate
d) capital social - active necorporale
l Î. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică:

a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curente
b) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la l leu datorii curente.
c) întreprinderea are o situaţie satisfăcătoare a rentabilităţii
d) întreprinderea are datorii curente de l ,6 ori mai mari comparativ cu activele curent
L!_s I
18. Necesarul de fond de rulment este:
a) stocuri+ creanţe+ active de regularizare - datorii curente - pasive de regularizare
b) active circulante datorii curente nefinanciare
c) creanţe+ disponibilităţi datorii curente
d) dispon'ibilităţi - datorii curente
19. Trezoreria netă este:

a) active circulante datorii curente
b) stocuri+ disponibilităţi datorii curente
c) disponibilităţi - datorii curente
d) FRN (fond de rulment net) - NFR (necesar de fond de rulment)
20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi

producţie neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare
este:
a) egală
b) mai mare
c) mai mică
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
21. Care indicator poate avea o mărime negativă:

a) trezoreria netă
b) lichiditatea intermediară (rapidă)
c) a şi b
d) recuperarea creanţelor
22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în:

a) număr mediu anual de rotaţii
b) durata în zile a unei rotaţii
c) ambii indicatori de mai sus
d) nici unul dintre cei de mai sus
23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:
a) 0,5
b) I
c) 1,5
d) 2
24. Viabilitatea unei întreprinderi se referă la:
a) capacitatea de a atrage investiţii
b) capacitatea de a distribui dividende
c) capacitatea de a pătrunde pe piaţă
d) rentabilitate şi lichiditate
25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este:

a) 0,575 %
b) 57,5 %
c) 5,75 %
d) 575 %
26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde:

a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt
b) capital social plus împrumuturi pe termen lung
c) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 an
d) active totale minus datorii totale
[ill
27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este:
a) 20 %
b) 1,8-2
c) sub I
d) nu există un nivel recomandat
28. Pârghia financiară exprimă raportul dintre:

a) capital propriu şi total active imobilizate
b) active imobilizate şi active circulante
c) active imobilizate şi total active
d) total active şi capital propriu
29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:
a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
c) cheltuieli anticipate
d) nici una din categoriile de mai sus
30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente,
se face cel mai relevant cu:
a) indicele general al preţurilor de consum
b) indicele general al producţiei industriale
c) indicele preţurilor grupei de produse
d) cursul de schimb valutar
31. Scopul analizei financiare în evaluare este să permită:

a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii
b) compararea cu afaceri similare •
c) ajustarea informaţiilor financiare istorice
32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital
de lucru net):
a) lichiditatea generală
b) lichiditatea rapidă
c) rentabilitatea cifrei de afaceri
d) FRN (fondul de rulment net)/ cifra de afaceri
33. Ce reprezintă "X" şi "Y" în formula de mai jos (formula Du Pont):
Profit net/ X Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu
a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii

b) X capital propriu şi Y == profit net
c) X= venituri şi Y = profit net
d) X== capital propriu şi Y = cifra de afaceri
34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este:

a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei
b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar
c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istorice
35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:

a) creanţe
b) avansuri primite
c) stocuri de materiale
d) disponibilităţi în valută
36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:
a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza infonnaţiîlor obţinute
b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor
c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi infonnaţiilor, elaborarea
concluziilor
37. Analiza S\VOT se bazează pe:
a) 2 niveluri de analiză: finna şi industria
b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul extern
c) un singur nivel de analiză: firma
d) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnică, analiza comercială, analiza
managementului şi resurselor umane, precum şi analiza financiară
38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul:

a) diagnosticului juridic
b) diagnosticului tehnic (operaţional)
c) diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului managementului
39. Cele 5 forţe ale competiţiei sunt:

a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea
produselor/ serviciilor de substituţie
b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea
produselor/ serviciilor de substituţie
c) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţii
d) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramură, puterea de negociere cu furnizorii,
puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile
40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în:

a) diagnosticul juridic
b) diagnosticul comercial
c) diagnosticul tehnic (operaţional)
d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii
41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:
a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate !a
materii prime, materiale, servicii
b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi în aprovizionare
c) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor
produse de substituţie
d) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii
42. Clientela unei firme este formată din: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL - uri cu unic
asociat. Aceasta reprezintă:
a) putere de negociere scăzută cu furnizorii
b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor
c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetare
d) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante
[ill
43. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului ei de utilizare se realizează în:
b) diagnosticul tehnic (operaţional)
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul corecţiilor din metoda ANC
44. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie:

a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC, comparativ cuvaloarea
capitalului acţionarilor, calculată prin metoda DCF sau capitalizarea venitului
b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu capitalizarea
venitului
c) certitudine privind inexistenţa unor active necorporale
d) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat)
45. Aplicarea unui sistem de management al calităţii va avea ca efect

a) diminuarea cheltuielilor de promovare
b) reducerea îndatorării firmei şi implicit a AN contabil
c) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţă
d) nu are influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii
46. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:

a) numărul de zile de grevă
b) dinamica numărului de salariaţi
c) dinamica productivităţii muncii
d) dinamica salariului mediu
47. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere:

a) evoluţia ponderii personalului TESA
b) evoluţia productivităţii muncii
c) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţi
d) dinamica mobilităţii personalului
48. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:

a) evoluţiei numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net
b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirile
salariaţilor
c) latura cantitativă şi calitativă a încadrării întreprinderii cu personalul necesar,
dinamica şi structura acestuia
d) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare
49. Analiza contractelor de asigurare se face în:

b) diagnosticul operaţional
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul stabilirii ipotezelor pentru metoda DCF
50. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul:
a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC
b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANC
c) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra valorii prin DCF
d) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin piaţă
5 l, Existenta unui credit pe termen lung:

a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi arc incidenţă asupra
valorii determinată prin DCF
b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are incidenţă
asupra valorii determinată prin DCF
c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă
asupra valorii determinată prin DCF
d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă
asupra ANC
Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată:
a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanţă în metoda DCF
b) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă în metodele pe ven ît
c) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanţă în estimarea ratei de
actualizare
d) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC
Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul management resurse umane şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul management resurse umane şi va avea impact asupra nivelului
venitului care se capitalizează
c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra metodei DCF
54. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
b} diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC
c) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi valorii determinate prin DCF
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare
55. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil
b} diagnosticul comercial şi va avea impact asupra valorii determinate prin DCF
c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale
56. Forţa de muncă excedentară va fi evidenţiată prin:

a) evoluţia numărului mediu de salariaţi
b) evoluţia ponderii personalului TESA
c) evoluţia corelată număr de salariaţi cifra de afaceri
d) evoluţia corelată număr de salariaţi profit
57. Prima etapă în procesul de evaluare este:

a) diagnosticul pentru evaluare
b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantului
c) definirea problemei (scopul evaluării, definirea tipului de valoare, data evaluării,
condiţii limitative etc.)
d) sinteza rezultatului evaluării
58. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

a) analiza SWOT
b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)
c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale
d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală
59. Data evaluării poate fi:

a) data curentă
[ill
b) o dată anterioară elaborării raportului
c) o dată ulterioară elaborării raportului
Analiza activelor din afara exploatării, închiriate terţilor, se în cadrul:

a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar
b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic
c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial
61. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de faţă de media ramurii de zile:

a) apare în diagnosticul financiar, prin calculul ratei Profit/ CA şi este confirmată de
diagnosticul comercial, prin analiza clienţilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este
confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de şi a clienţilor
întreprinderii
c) apare în diagnosticul management resurse umane, prin calculul indicatorilor de
conflictualitate şi este confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de
desfacere şi a clienţilor întreprinderii
d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii
62. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile, faţă de media ramurii de 30 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar, în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată
de diagnosticul comercial, prin analiza furnizorilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar, prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este
confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
furnizorilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul financiar, prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este
confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
furnizorilor întreprinderii
d) apare în diagnosticul management - resurse umane, prin calculul indicatorilor de
dinamică şi structură şi este confirmată de diagnosticul comercial, prin analiza
pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii
63. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500
mii lei/ an, cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe
bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de:
a) 800 mii bucăţi
b) 125 mii bucăţi
c) 25 mii bucăţi
d) 250 mii bucăţi
64. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune, va determina în
principiu:
a) o creştere cu 10% a rentabilităţii exploatării (operaţionale). datorită existentei unei
componente variabile a cheltuielilor
b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de
bază)
c) o creştere a rentabilităţii exploatării (operaţionale), datorită existenţei unei
componente fixe a cheltuielilor
d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor
65. Ce reprezintă "X" şi "Y" în formula de mai jos:
X I Cap. propriu Profit net / Y x CA /Cap.propriu
a) X de afaceri (CA) şi Y Profit net
b) X Profit net şi Y CA
c) ambii termeni r P n r e7,, CA
d) X lichiditatea şi Y rentabilitatea financiară
Un nivel al lichidităţii generale de reprezintă:

a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii
b) un nivel din prisma finanţatori lor pe termen scurt
c) o proastă a activelor curente, din prisma acţionarilor întreprinderii
d) b ŞÎ C
67. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mii lei şi un capital propriu de minus I .OOO
mii lei. Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5%, vom considera că:
a) firma are o situaţie favorabilă, pentru că rentabilitatea financiară este peste media
ramurii
b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor
mediu
c) apare paradoxul numerelor negative, în metoda ratelor
d) a şi b
68. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru :

a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice, în anexele bilanţurilor agenţilor
economici
b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe
active
c) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul timpului, cu cel al
întreprinderilor similare
d) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare, în abordarea bazată pe
venituri
69. Analiza în tenneni procentuali:
a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi
cheltuieli ale unei întreprinderi, de-a lungul timpului
b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul
timpului, şi în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente, de-a lungul timpului, între
elementele de venituri şi cheltuieli şi între posturile de bilanţ, pentru întreprinderea
în cauză sau comparativ cu cele ale întreprinderilor similare
d) permite estimarea riscului specific de afacere şi dimensionarea primei de risc în
modelul CAPM
iO. Analiza în termeni monetari:
a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi
cheltuieli ale unei întreprinderi, de-a lungul timpului
b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a
lungul timpului, şi în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea relaţiilor existente, de-a lungul timpului, între elementele de
venituri şi cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză
sau în raport cu cele ale întreprinderilor similare
d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER
71. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii, evaluate în termeni monetari, procentuali şi
în termeni de rate financiare, facilitează:
a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere
b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderii
c) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor
efectuate de întreprindere
d) situaţiei economice, a riscului în întreprindere şi a
perspectivelor de performanţă financiară viitoare
Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă:

a) o dovadă a unui management adecvat economiei de
b) factori de constituire a unor active necorporale în
exploatare
c) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizării
d) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial, într-o
întreprindere în exploatare
73. Între factorii economici, ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi care trebuie să-i ia în
considerare evaluatorul, se numără:
a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă
b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânzii
c) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică
d) a şi b
I ABORDAREA BAZATĂ PE ACTIVE
I. În abordarea bazată pe active, terenul va fi tratat:
a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată
b) pe baza valorii de profitabilitate
c) pe baza costului de achiziţie
d) la valoarea lui de piaţă
2. În abordarea bazată pe active, maşinile, utilajele şi instalaţiile de lucru se estimează

întotdeauna, numai pe baza:
a) valorii de piaţă
b) valorii de înlocuire
c) valorii de randament
3. Valoarea recuperabilă a unităţilor generatoare de numerar, conform IAS 36, este:

a) valoarea de piaţă în general
b) costul de înlocuire net
c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus
cheltuielile de vânzare
d) valoarea de achiziţie
4. Abordarea bazată pe active este prioriţară:

a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea
b) la întreprinderile în dificultate financiară
c) la evaluarea întreprinderii pe premisa lichidării
d) Ia întreprinderile mici
5. Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere, ca active financiare, se tratează în

evaluare:
a) ca active din afara exploatării
b) ca orice activ
c) nu se include în evaluare
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
6. Pentru evaluarea unui teren liber, metoda indicilor de actualizare este:

a) adecvată
b) neadecvată
c) cea mai bună
d) neaplicabilă
7. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune, este:
a) costul de recreare minus deprecierea
b) comparaţia de piaţă
c) capitalizarea profitului net alocat programului
d) toate cele trei metode de mai sus
8. Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală, se evaluează prin:

a) cost
b) capitalizare (actualizarea venitului)
c) comparaţia de piaţă
d) nu se evaluează
9. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:
b) valoarea de casare
c) valoarea de lichidare
d) valoarea realizabilă netă
l O. Valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării este:
a) preţul estimat de vânzare costuri estimate de vânzare
b) preţul estimat de vânzare - costuri estimate de vânzare - eventualul impozit pe
câştigul de capital din vânzare
c) valoarea de piaţă
d) valoarea de casare
11. Corecţiile asupra valorii contabile a unor creanţe se fac pe baza unor:
a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor
b) reglementări / norme
c) recomandări din standarde
d) legislaţii în vigoare
12. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie:

a) costul de producţie
c) valoarea realizabilă netă
d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate
de finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent
efortului de completare şi vânzare
13. În accepţiunea evaluării, deprecierea unui activ N'U este rezultatul:
a) trecerii pe cheltuieli a amortizării acestuia
b) pierderii de valoare ca efect al învechirii componentelor sale
c) pierderii de valoare din cauza neadecvării funcţionale
d) pierderii de valoare determinată de acţiunea diferiţilor factori
14. Active din afara exploatării sunt:

a) clădirile din exploatare
b) maşinile şi echipamentele de lucru
c) staţia de epurare a apelor uzate
d) titlurile de participare
15. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării:

a) în toate cazurile
b) niciodată
c) când se află sub formă de depozite la termen
d) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare
16. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:
a) utilizat într-o activitate auxiliară
b) în conservare
c) neamortizat
d) amortizat integral şi este încă necesar
I 7. Un activ din afara exploatării este:

a) terenul excedentar şi construibil
b) mijlocul fix amortizat şi utilizat
stocul normal de produse finite
d) disponibilităţile băneşti în numerar
18. Metoda de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care este
închiriată pe termen lung unei firme, este:
a) costul înlocuire net
b) devizul de cheltuieli actualizat
c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie
d) de investiţie
19. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara
exploatării este:
a) autoturismul utilizat de manager
b) valuta din contul de la bancă
c) stocul producţiei neterminate
d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces
20. În cazul aplicării metodei ANC, nu se face corecţie pentru:

a) un teren liber şi construibil
b) disponibilităţile în lei
c) stocul de materii prime necesare fabricaţiei
d) certificatele de depozit la termen
21. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale mijloacelor
fixe mobile:
a) fizice
b) funcţionale
c) economice
d) toate
22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:
a) valoarea de recuperare
b) valoarea de lichidare
c) influenţe externe (cererea efectivă de produse)
d) valoarea de utilizare
23. Amortizarea prezentată în situaţiile financiare ale unei societăţi, este:

a) amortizare fiscală
b) amortizare contabilă
c) amortizare accelerată
d) amortizare degresivă
Capitalul permanent necesar exploatării este utilizat în cazul evaluării:

a) oricărei întreprinderi
b) întreprinderilor în dificultate
c) nu este o metodă de evaluare
Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:

a) extracţia
b) alocarea
c) comparaţia vânzărilor
[ill
d) tehnica reziduală
26. În accepţiunea evaluării, durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix este:
a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă
b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică
c) cea determinată conform legii
d) cea preluată din cataloage de specialitate
27. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:
a) bazate pe venit
b) bazate pe cifra de afaceri
c) bazate pe active
d) bursiere
28. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor
de locuinţe individuale, este metoda:
a) extracţiei
b) parcelării şi dezvoltării
c) capitalizării rentei funciare (chiriei)
d) reziduală
29. Costurile segregate înseamnă:

a) costurile directe şi indirecte
b) costurile unitare pentru componentele clădirii
c) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor
d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire
30. În evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazată pe costul de înlocuire net este relevantă:
a) în toate situaţiile .
b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară
c) în cazul construcţiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hoteluri
d) nu este o abordare convingătoare
31. Capitalul investit reprezintă:

a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an
b) capitalul social
c) activul net corectat
d) activele totale
32. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:

a) sunt preluate la valoarea contabilă
b) sunt eliminate
c) sunt preluate la valoarea corectată
d) sunt actualizate prin indexare
33. Un bun mobil poate fi:

a) un dispozitiv ce funcţionează independent
b) un subansamblu al unei instalaţii
c) o proprietate corporală
34. Un bun mobil este o proprietate:

a) imobiliară
b) mobilă corporală
c) imobilă corporală
Valoarea de utilizare a unui bun mobil, care funcţionează ca o unitate de

numerar. este:
valoarea a fluxului de numerar viitor de
b) preţul solicitat de vânzător
c) costul plătit de
d) nici unul din
de valoare, costul unui bun mobil poate fi:
a)
b) mai mic
c) mai mare
d) oricare din cazurile de mai sus
37. Costul de înlocuire a unui bun mobil este:
a) costul de reproducţie minus deprecierea
b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul său
c) costul componentelor înlocuite prin reparaţie
d) costul de înlocuire cu un activ echivalent, modem, cu aceeaşi utilitate
38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru:
a) identificare acestuia
b) verificarea funcţionării
c) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii
39. Deprecierea unui bun mobil este:
a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii
b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionale
c) pierderea de valoare din cauza subutilizării
d) toate cele de mai sus ·
40. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:
a) regimul şi mediul de lucru
b) legislaţia economică
c) progresul tehnologic
d) toate cele mai sus
4L economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, de un

substitut care are o greutate de tone este:
a) 1
b) 33,3%
nu este o depreciere economică
nici unul din cele de mai sus
42. Deprecierea funcţională a unui bun mobii care produce i 5 unităţi/ zi, faţă de un substitut
care produce 17 unităţi/ zi, este:
a) 11,8%
b) 13,3%
c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ
43. Diminuarea cu 10% a producţiei unui utilaj, cauzată de scăderea cererii, este:
a) efectul unui management slab
b) efectul unui marketing necorespunzător
c) o depreciere economică
44. Cea mai probabilă ordine de apariţie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este:
a) fizică, economică, funcţională
b) fizică, funcţională, economică
c) funcţională, fizică, economică
d) ordinea este indiferentă
45. În abordarea prin cost a unui bun mobil, elementele normale incluse în estimare sunt:
a) costurile directe
b) toate costurile directe şi indirecte
c) preţ furnizor + taxe şi impozite
46. Principiul de bază, aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil, este:
a) contribuţia
b) concurenţa
c) substituţia
d) cea mai bună utilizare
47. Abordarea prin piaţă este adecvată în evaluarea bunurilor mobile, dacă:
a) bunurile mobile se vând pe piaţă
b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre
acestea
c) piaţa este a vânzătorului
d) piaţa este a cumpărătorului
48. Valoarea reziduală a unui mijloc fix mobil este dată de:
a) preţul obţinut din cedarea activului la sfârşitul duratei lui de viaţă utilă
b) costurile estimate de cedare
c) suma: a)+ b)
d) diferenţa: a) - b)
49. În general, faţă de valoarea de casare, valoarea reziduală a unui bun mobil poate fi:
a) mai mică
b) egală
c) mai mare sau egală
d) oricare
50. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin:
a) abordarea prin cost
b) abordarea prin cost şi abordarea prin piaţă
c) abordările prin: piaţă, venit şi cost
d) abordarea prin venit
51. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul:
a) anticipării
b) substituţiei
c) orientării spre viitor
d) b ŞÎ C
52. O firmă înregistrează în bilanţ, la "disponibilităţi'', un depozit bancar de 4 mi!. lei, pe termen
de l an, cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii, vom considera acest
activ ca fiind:
a) activ care generează venituri, ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi
: pierdere
b) activ în afara exploatării, cu valoarea de 4 mii. lei, realizabil imediat
c) acti\/ în afara exploatării, cu valoarea de 5 mii. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării, cu valoarea de 4 mii. lei minus costurile bancare de
lichidare a depozitului, realizabil imediat
53. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va
evalua prin abordarea pe bază de active, la:
a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării
c) activul net de lichidare
d) cea mai mică valoare între a) şi b)
54. În evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent al unui activ modern echivalent, este:
a) costul de reproducţie
b) costul de înlocuire
c) valoarea de piaţă
d) valoarea de exploatare continuă
55. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:
a) transferabil al afacerii
b) neidentificabil al persoanei
c) neidentificabil al afacerii
56. Ce fel de activ este un contract de închiriere avantajos:

a) activ necorporal neidentificabil al afacerii
b) activ necorporal separat
c) este o proprietate intelectuală.
d) nu este un activ
57. Conceptul de fond comercial (goodv,'ill) este asociată, de obicei, cu:

a) existenţa unui profit excedentar faţă de cel normal
b) clientela atrasă
c) reputaţia
58. În evaluarea unui brevet de invenţie, relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
59. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevan abordării prin cost este:

a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
60. Care dintre următoarele elemente NU reprezintă proprietate intelectuală:

a) marca
b) know-how-ul
c) contractul de asigurare avantajos
d) copyright-ul
61. Pierderea de fond comercial, pentru o afacere ce poate fi reamplasată, va fi:
a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţial
b) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasare
c) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasare
d) a) sau c)
O firmă înregistrează în bilanţ, la "disponibilităţi", un plasament financiar la un fond de

investiţii operaţional, la o valoare nominală de 8 mii. lei, pe termen de l an, cu o rată anuală
a de 25%. În evaluarea întreprinderii, acest activ este considerat ca fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului profit şi
pierderi
b) activ în afara exploatării, cu valoarea de 8 mii. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării, cu valoarea de 10 mii. lei, realizabil la tennen
d) activ în afara exploatării, cu valoarea de 8 mii. lei minus costurile financiare de
lichidare a plasamentului, realizabil imediat
63. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile, lunar, pentru finisajele speciale ale anumitor
produse realizate de o firmă industrială operaţională. Acest activ:
a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua prin metoda activului net de
lichidare
b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea realizabilă netă
c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de piaţă
64. În cadrul unei întreprinderi, există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fâră
autorizaţie de construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării, pentru care există
piaţă de vânzare. Evaluatorul va evalua această proprietate:
a) la valoarea de utilizare
b) la valoarea realizabilă minus cheltuielile de vânzare
c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minus
cheltuielile de vânzare
65. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă:

a) în ANC, pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% din capacitate
şi deci, aflate în afara exploatării
b) în corecţia asupra multiplicatorului PER
c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci, influenţează rata de eficienţă a
cheltuielilor materiale
66. Existenţa unor obligaţii de mediu ale unei firme petrochimice:
a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane
b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci, influenţează ANC
c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci, care influenţează ANC
d) această problemă nu face obiectul evaluării
67. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe
b) pe baza costului de înlocuire net
c) pe baza costului de reconstrucţie
d) pe baza valorii de vânzare forţată
68. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31. 12.N), credit contractat la
data de 30. l 2.N, în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii: ::
I 31 I
a) se face o corecţie asupra datoriilor
fiind înregistrat în afara bilanţului, va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor
purtătoare de dobânzi
c) fluxul de numerar din exploatare
influenţează fluxul numerar din finanţare
69. Activele imobilizate prezentate în situaţiile financiare,

se la una din următoarele
valori:
a) justă
b) subiectivă
c) de investiţie
d) de utilizare
70. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber, din proprietatea unei firme, este:
a) tehnica reziduală
b) capitalizarea rentei
c) alocarea
d) comparaţia vânzărilor
7 I. Termenul „active din afara exploatării" se referă la:

a) active care generează venituri reduse
b) active care nu sunt necesare sau sunt în surplus
c) active subutilizate
72.Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin însumarea costurilor anterioare
b) ca mărime reziduală
c) prin capitalizarea profitului normal
73. Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda activului net corectat, este o valoare:
a) pe bază minoritară
b) pe bază de control
c) fie pe bază minoritară, fie pe bază de control
d) nici una
74. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este:
a) comparaţia de piaţă
b) costul de recreare
c) capitalizarea supraprofitului
d) actualizarea economiei de cheltuieli şi/ sau a economiei de redevenţă ipotetică
75. Clauza Jc neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin:

a) abordarea pe bază de cost
d) toate cele trei abordări de mai sus
76. Un ANC negativ:

a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului
b) poate fi compensată de un DCF pozitiv, în metoda practicienilor
c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale
întreprinderii) supraevaluate
[ill
d) ANC nu poate fi negativ
77. Un indice de corecţie de 0,75, aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice
din proprietatea unei afaceri, reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului, în estimarea costului de reconstrucţie a
unei asemenea proprietăţi
b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activ
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă, pe piaţa proprietăţilor istorice
78. În abordarea prin cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire), din cadrul unei afaceri
reprezentând o casă de vacanţă:
a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului, la CIN
al clădirii plus profitul antreprenorului
b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului, Ia CIN
al clădirii
c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului, la costul
de reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării
d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii realizabile nete, fiind vorba de un
activ din afara exploatării
79. Abordarea bazată pe active:
a) nu ţine cont de activele necorporale
b) ia în calcul toate activele necorporale mobile
c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile, la valoarea justă
d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile, la valoarea de
piaţă
80. Corectarea valorilor contabile, în metoda ANC:
a) nu se referă la datoriile viitoare condiţiomţte
b) nu se face la activele necorporale
c) nu se face la activele închiriate terţilor
d) nu se referă Ia profitul deja realizat
81. În cadrul unei proprietăţi, terenul care poate fi considerat în exces este terenul:
a) neconstruit din cadrul proprietăţii
b) liber, situat la extremităţile proprietăţii
c) pe care sunt amenajate construcţii provizorii
d) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare
82. Metoda de evaluare a terenului, care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi
valoarea proprietăţii, este metoda:
a) repartizării (alocării)
b) extracţiei
c) parcelării
d) reziduală
83. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului:
a) multiplicatorul chiriei brute
b) capitalizarea rentei funciare
c) costul de înlocuire net
84. În cazul unei clădiri, modificarea standardelor de construcţie, de-a lungul timpului. poate
duce la apariţia unei:
a) reduceri a duratei de viaţă
b) deprecieri din cauze externe
c) deprecieri funcţionale
d) uzuri accentuate
·:85. În situaţiile activele de natura stocurilor trebuie să prezentate la:

a)
b)
c) minimul dintre cost şi realizabilă netă
d) valoarea contabilă
86. Metodele de evidenţă ale stocurilor şi implicit de pe costuri acestora sunt:

a) metode ale inventarului intermitent
b) metode ale inventarului permanent
c) metodele FIFO, Costul Mediu Ponderat
d) metoda cantitativ valorică
87. Activele din afara exploatării sunt:

a) active care generează venituri reduse
b) active subutilizate
c) active amortizate integral
d) active de natura locuinţelor de serviciu
88. Diferenţele între valoarea activelor evaluate de natura stocurilor şi creanţelor acestora se
constituie în:
a) fond comercial
b) provizioane pentru deprecierea acestora
c) ajustări ale acestora
d) rezultate
89. Ajustările elementelor de activ, constând în stocuri şi creanţe, se înregistrează ca:

a) rezerve din reevaluare
b) alte rezerve
c) cheltuieli/ venituri
d) profit sau pierdere
!ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI I
I. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare, când:

a) venitul va fi constant, ca flux viitor
b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă
c) durata de previziune explicită este mare
d) fluxul de numerar net (FNN), pentru acţionari, este în descreştere
2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli, este:
a) să fie posibilă statutar I legal
b) să fie fezabilă tehnic/ tehnologic
c) variantele a) şi b) cumulativ
3. În condiţiile continuării activităţii normale de exploatare, valoarea terminală se va determina,

de obicei, prin:
a) abordarea bazată pe active (ANC, ANL)
b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net
c) alegerea valorii mai mari, rezultată prin aplicarea metodelor a) şi b)
4. Care din relaţiile de mai jos este corectă:

a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) >, valoarea capitalului investit (VCI)
b) VCI + credite pe termen lung= VCA
c) VCA- credite pe termen lung= VCI
d) VCI - credite pe termen lung = VCA
5. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:

a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori
b) din anul anterior
c) dintr-un an viitor
d) oricare din variantele de mai sus
6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi
estimată:
a) la orice nivel
b) ca fiind mai mare decât rata de actualizare
c) ca fiind fluctuantă anual
d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB
7. Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se referă ia:
a) elemente excepţionale
b) modificări viitoare sigure
c) ajustarea pentru a reflecta o situaţie nonnală
8, Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată:

a) în scenarii (pesimist, normal, optimist)
b) în stadii (trepte) de evoluţie
c) într-o singură variantă
[ill
9. Evaluarea mijloacelor fixe din afara exploatării se va face la:
a) activul net de lichidare
b) valoarea de înlocuire
c) valoarea de utilitate
d) valoa:rea realizabilă netă
I O. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA), este:
a) dividende distribuibile acţionarilor
b) resurse totale pentru dezvoltare
c) rezerve
d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus
11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI), ar fi:
a) dividende distribuibile acţionarilor
b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata
serviciului datoriei
c) rezerve plus profit net
d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus
12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate

financiară, dar redresabile, este:
a) fluxul de numerar net la dispoziţia acţionarilor
b) fluxul de numerar net la dispoziţia capitalului investit
c) fluxul de numerar brut
d) marja brută de autofinanţare
13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la:

a) active corporale
b) active necorporale
c) active financiare
d) active corporale şi necorporale
14. În perioada de previziune explicită, investiţiile anuale, faţă de amortizarea anuală, de
obicei, este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
15. În perioada de previziune nonexplicită, investiţiile anuale, faţă de amortizarea anuală, de
obicei, este:
a) egală sau puţin mai mare
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net,
necesar aplicării metodei DCF, este:
a) de menţinere
b) de înlocuire
c) investiţie în mijloace fixe
d) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate
17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:

a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite
b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă
[ill
c) în orice situaţie
d) nu este aplicabilă o astfel de formulă
18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:
de înlocuire minus deprecierea
b) capitalizarea supraprofitului generat de marcă
c) metoda economiei de redevenţă
d) economiei de cheltuieli de marcă
19. Un brevet invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice
din întreprinderea titulară, se evaluează, de obicei, prin:
a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea redevenţă
u .. ,,PrmP debrevet
b) costul curent de înlocuire

c) comparaţia de piaţă
d) costul recreării minus deprecierea
20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii:

a) capitalului propriu
b) capitalului împrumutat
c) capitalului permanent
d) companiilor care au un coeficient p I
21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este:

a) venit brut vs. venit net
b) pachet de control vs. pachet minoritar
c) creşterea sperată a venitului
d) profit net vs. flux de numerar actualizat
22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar trebuie să fie:

a) 5 ani
b) 10 ani
c) durata unui ciclu economic
d) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei rentabilităţii
capitalului investit
23. Care abordare este cea mai relevantă, în evaluarea unei mărci:
a) prin piaţă
b) prin venit
c) prin cost
d) prin uzanţe
24. Costul mediu ponderat al capiialului trebuie să fie calculat:
a) pe baza valorii contabile a componentelor capitalului investit
b) pe baza structurii optime a capitalului investit, la valoarea de piaţă a componenteior
c) pe baza structurii curente a capitalului investit
25. În metoda DCF, valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării este redată sub
formă de:
a) încasări din vânzarea de active
b) nu este luată în calcul
c) flux de numerar net din afara exploatării
d) valoare terminală
26. În următorii 3 ani, firma SANTECH va înregistra următoarele rate de creştere a profiturilor:
20% (în anul I), 30% (în anul 2) şi 15% (în anul 3). După această perioadă de creştere, finna
are caracteristicile de profitabilitate şi dezvoltare viitoare, asemănătoare cu cele ale
principalului său concurent, firma ECOTECH. Pe piaţa de capital, PER-ul firmei
ECOTECH'este I O. În aceste conditii, ştiind că profitul curent al firmei SANTECH este
l 00.000 euro, valoarea terminală a capitalurilor sale proprii. după cei trei ani de dezvoltare,
va fi de:
a) I .OOO.OOO
euro b) 1.790.000
euro
c) 9.000 euro
d) l .200.000 euro
27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de
actualizare reflectă:
a) costul mediu ponderat al capitalului
b) costul capitalului propriu
c) costul capitalului tranzacţionat pe piaţa de capital
d) costul unui plasament fără risc
28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare
reflectă:
a) rata rentabilităţii exploatării
b) rata nominală a dobânzii
c) rata de bază fără risc
d) costul capitalului propriu (acţionarilor)
29. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) din afara exploatării
30. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) extraordinare
d) din activitatea normală
31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei)
va depinde de următorii indicatori:
a) FN'N şi rata de capitalizare
b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totale
c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a
activelor din afara exploatării
d) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare pe termen scurt
Prin metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), poate rezulta:

a) valoarea capitalului investit
b) valoarea capitalului acţionarilor
c) valoarea unei acţiuni
d) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit
[ill
33.Pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar, optica unui investitor se bazează pe
valoarea rezultată din:
a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a
pachetului de acţiuni
b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzare
c) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate
d) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune
34. Din fluxul de numerar brut previzionat, în metoda DCF, nu se scad:

a) dividendele disponibile pentru acţionari
b) investiţiile necesare
c) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)
d) ratele de plată pentru creditele primite
35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:
a) puterea de cumpărare realizabilă
b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinare
c) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
d) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
36. În cazul evaluării unei întreprinderi, care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse
minerale, epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:
a) capitalizarea profitului net
b) capitalizarea FNN
c) activul net de lichidare
d) activul net corectat
37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor, se calculează:
a) valoarea capitalului investit (firmei)
b) valoarea capitalului acţionarilor
c) valoarea netă a activelor corporale
d) fondul comercial total al afacerii
38. Care din categoriile de risc, de mai jos, sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate.
comparativ cu o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) de lichiditate
d) credibilitate a previziunilor
39. Care din categoriile de risc de mai jos, sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,
a) financiar
b) investiţional
c) calitatea managementului
40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,
a) calitatea managementului
b) poziţia / segmentul de piaţă
c) bariere de intrare pe o anumită piaţă
41. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NU!v1AI întreprinderilor necotate,
comparativ cu o întreprindere cotată: ·
a) financiar
[ill
b) investiţional
c) poziţia/ segmentul de piaţă
de de sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,

cu o întreprindere cotata:
a) financiar
b) investiţional
c) diversificarea/ flexibilitatea
Pentru estimările care se fac într-o monedă constantă, rata de actualizare se va exprima
în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) termeni nominali şi/sau termeni reali
d) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală
44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului:
a) de dificultate financiară
b) de redresare
c) de creştere rapidă
d) de stabilitate economico-financiară
45. Dacă în formula Gordon Shapiro, venitul previzionat în termeni nominali se capitalizează
cu o rată nominală, iar venitul previzionat în termeni reali se capitalizează cu o rată reală
de capitalizare, valorile capitalului rezultat trebuie să fie:
a) egale
b) inegale
c) apropiate ca mărime
d) oricare variantă de mai sus
46. Creşterea medie anuală pe termen lung a P.LB.-ului este previzionată în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) în ambii termeni
unei întreprinderi, prin DCF,

investiţii
se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulante
rata rentabilităţii capitalului investit este> rata de actualizare
rata rentabilităţii are tendinţa de creştere
48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:
a) nu se fac investiţii
b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează
c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizare
d) rata rentabilităţii se menţine constantă
49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:
a) investiţiile se diminuează
b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează
c) rata rentabilităţii scade
d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare
50. Primul indicator care trebuie previzionat în aplicarea metodei DCF, este:
a) volumul investiţiilor necesare
b) modificarea anuală a fondului de rulment net
c) cifra de afaceri
d) creşterea perpetuă a venitului
5 l. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture, durata de previziune va fi:

a) 5 ani
b) 8 ani
c) nu este necesară
d) durata rămasă a contractului
52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul 0 se
aplică la:
a) rata de bază fără risc
b) rata rentabilităţii pe piaţa bursieră
c) prima de risc pe piaţa bursieră
d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu
53. Metoda capitalizării fluxului de numerar net se aplică în situaţia:

a) în care firma se află în faza de stabilitate economică
b) în care firma este în faza de declin
c) în care firma este la începutul activităţii sale
d) oricând, indiferent de faza în care se află firma
54. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit, NU se

previzionează:
a) modificarea anuală a fondului de rulment net
b) intrările şi ieşirile de credite pe termen lung
c) investiţiile necesare
d) cheltuielile generale ale întreprinderii
55. În care tip de flux de numerar net (FNN), se previzionează intrările şi restituirile de credite
pe termen lung:
a) disponibil pentru investitori
b) disponibil pentru acţionari
c) ambele tipuri de Fl\1N
56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare:
a) disponibil pentru investitori
b) disponibil pentru acţionari
c) ambele tipuri de FNN de mai sus
57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesară când:
a) durata de previziune explicită este foarte lungă
b) este necesară în toate cazurile
c) FNN disponibil pentru acţionari
58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată:

a) nominală
b) reală
c) şi nominală şi reală
59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:

a) mai mică decât ar fi fost într-o situaţie normală
b) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normală
c) aceeaşi cu cea din situaţia normală
d) preluată de pe piaţă
60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se referă Ia:

a) riscul de obţinere a creditelor
b) factorii de risc la nivel macroeconomic
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul de nelichiditate
61. Un factor de risc sistematic este:

a) modificarea cursului de schimb valutar
b) riscul privind vocaţia la credite
c) riscul nediversificării producţiei
d) riscul de nevânzare a acţiunilor

a) riscul privind vocaţia la credite
b) modificarea ratelor dobânzii
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul nerealizării previziunilor

a) riscul modificării volumului cererii de consum
b) modificarea ratelor dobânzii
c) modificarea cursului de schimb valutar
d) toţi cei trei factori de risc de mai sus
64. Investiţia netă de capital este finanţată din:

a) amortizare
b) profit net, credite şi aport de capital
c) ambele surse de mai sus
65. Investiţia brută de capital este finanţată din:

a) amortizare
b) profit net, credite şi aport de capital
c) ambele surse de mai sus
66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:

a) întotdeauna mai mare
b) întotdeauna mai mică
c) egală sau mai mare
d) întotdeauna egală
67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:

a) întotdeauna mai mare
b) întotdeauna mai mică
c) egală sau mai mică
d) întotdeauna egală
68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de
rata de actualizare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) între ele nu există o relaţie de mărime
69. Limitele metodelor înscrise în abordarea prin venit sunt:

a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă
b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile
c) necesită un aparat matematic complicat
d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei
70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat, este:

a) o medie aritmetică a Fl\TN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar
b) un FNN al unui an reprezentativ
c) un flux de numerar brut din exploatare
d) un FNN contabil raportat în ultimul an
71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atât ponderea valorii terminale
actualizate în valoarea întreprinderii va fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) nu este influenţată
d) fie mai mică, fie mai mare
72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:
a) 1,24
b) 0,76
c) 4,16
d) 41,6
73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:
a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă
b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venitului
c) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor
d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus
Î4. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată de
evaluare pe bază de venit, este:
a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării
b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizării
c) metoda fluxului de numerar actualizat
d) metoda valorii la termen
75. Raportul procentual care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii, se
numeşte:
a) rata de capitalizare
b) rata a rentabilităţii costurilor
c) rata globală
d) rata de actualizare
76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării
chiriei, forma chiriei care se capitalizează, este:
a) chiria de contract
b) chiria.de piaţă
c) chiria în surplus, faţă de cea de piaţă
d) chiria din eh
Profitul extraordinar, în metoda DCF, este inclus în:

a) profitu I total
b) profitul curent
c) nu este inclus şi previzionat
d) este inclus în mod distinct
78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:

a) abordarea prin venit
b) abordarea prin piaţă
c) costul de înlocuire net
d) abordarea pe bază de active
79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin
metoda capitalizării venitului:
a) FNNA şi FNNCI
b) profitul net
c) fluxul de numerar brut
d) dividendele
80. Care dintre elementele următoare se referă la definiţia capitalizării:

a) transformarea venitului în valoare
b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundante
c) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor
d) a) şi b)
81. Care din următoarele afirmaţii este corectă, în legătură cu estimarea ratei de capitalizare:
a) atât în abordarea prin venit, cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este, în
mod uzual, estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere
b) atât în abordarea prin venit, cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este
estimată, în mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus
rata de creştere a venitului
c) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, ca inversul
multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere, iar în abordarea prin piaţă,
rata de capitalizare se estimează calculând costul capitalului pentru respectivul
venit minus rata de creştere a venitului
d) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculând
costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar în
abordarea prin piaţă, rata de capitalizare se estimează ca inversul multiplicatorului
corespunzător venitului avut în vedere
82. Referitor la relaţia rata de actualizare I capitalizare care afirmaţie este corectă:
a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili
b) rata de actualizare= rata de capitalizare minus rata de creştere a venitului
c) rata de capitalizare= rata de actualizare minus rata de creştere a venitului
I 44
i
83. este rata de actualizare pe baza unnătoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar):
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%
- prima de pe piaţa bursieră:
- coeficientul B: l, l O
- prima de risc pentru lipsă de lichiditate:
- pe tennen lung a fluxului de numerar:
a) l
b) l
c) 19,9%
d) I
84. Ce nivel al valorii poate rezulta din aplicarea metodei DCF:

a) valoare pe bază minoritară
b) valoare pe bază majoritară
c) fie o valoare pe bază minoritară, fie pe bază majoritară
d) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect
85. Rata anuală de creştere a venitului:

a) poate fi mai mare decât rata de actualizare
b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizare
c) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economiei
86. Eliminarea din bilanţ şi din contul de profit şi pierdere a impactului activelor din afara
exploatării, se referă la:
a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor, la linia de finanţare
curentă
b) corecţii aferente activelor din exploatare
c) corecţii pentru diferenţele de curs valutar, la firmele care desfăşoară activitate de
export
87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:
a) veniturilor generate de acel activ
b) cheltuielilor generate de acel activ
c) ratei de actualizare/ capitalizare utilizate
d) a) şi b)
88. În evaluarea activelor necorporale, este prioritară:
a) abordarea prin costul de recreare
d) nu este prioritară nici o abordare
89. Calculul valorii unui activ necorporal, pe baza formulei:

VA:-.i=ERMAxm
ERMA = economia de redevenţă medie anuală
rn = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani
a) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului
b) reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venitului
c) reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directe
d) este o formulă incorectă
90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentru
componentele capitalului investit, este:
a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale
b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net
c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale
d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii
91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o

variantă a:
a) metodei costului de înlocuire
b) metodei contribuţiei la profit
c) metodei IRS (Internai Revenue Services) de calcul a fondului comercial
d) metodei DCF
92. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:
a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unei forme de venit, care va
înregistra o creştere perpetuă constantă
c) estimarea valorii terminale (metoda DCF), în condiţiile unui flux de venit care va
înregistra o creştere constantă, în perioada de previziune non-explicită
d) b ŞÎ C
93. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:
a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care
înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită
b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
c) estimarea valorii terminale, în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o
creştere constantă, după perioada de previziune explicită
94. În situaţia unei întreprinderi recent înfiinţate, evaluarea:

a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului
b) ar putea utiliza planul de afaceri al întreprinderii, cu o examinare critică a
importanţei acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate
c) se bazează exclusiv pe previziunile întreprinderii, în primul an de previziune, după
care estimează cele 3 stadii de evoluţie
d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale
95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă, se recomandă utilizarea:
a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI)
b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FN'NA)
c) capitalizarea profitului net
d) capitalizarea dividendelor
96. Care din următoarele relaţii este corectă:
a) flux de numerar actualizat Ia dispoziţia capitalului investit (Ft,iNCI) < flux de
numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA)
b) Profit net> Cheltuieli de exploatare
c) FNNA, de regulă> Cifra de afaceri
97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valorii
întreprinderii sau unor active necorporale separate, prin metoda capitalizării fluxului
de numerar:
a) fluxul de numerar net
b) rata de capitalizare
c) rata de creştere a fluxului de numerar net
d) rata de rentabilitate economică
98. dintre următoarele infonnaţii NU sunt implicate, în formula de

calcul a valorii întreprinderii sau unor active =,•,,rrn"r" prin metoda
a) rata de actualizare şi fluxul numerar
b) rata de capitalizare
c) rata de creştere după perioada explicită de previziune
d) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatării
99. În elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:

a) evoluţia pieţei pe care operează întreprinderea
b) diagnosticul întreprinderii
c) ratele de profit realizate pe piaţă
d) a) şi b)
I 00. Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:
a) da, pentru că o durată mai scurtă detennină o valoare terminală mai mare
b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)
c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadii
I Ol. În metoda DCF, investiţiile previzionate sunt:

a) investiţii care asigură coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri previzionată
b) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionată
c) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii, prm
înlocuirea vechilor mijloace fixe
d) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării
102. Pentru o întreprindere care este scutită de plata impozitului pe profit şi recurge la finanţarea
prin credite, costul creditului este:
a) rata dobânzii x (I - TVA)
b) rata dobânzii la creditele primite
c) costul capitalului propriu
d) rata dobânzii fără risc
103. O firmă deţine la 31.I2.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va

estima, în mod normal, pe baza relaţiei:
a) FNN (N+5) I rata de capitalizare
b) PN (N+5) I rata de capitalizare
c) FNN (N+6) / rata de capitalizare
l 04. În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm Rf

exprimă:
a) rata rentabilităţii de bază (fără risc)
b) prima de risc pe piaţa de capital
c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramură
d) prima de control pentru lipsa de lichiditate
I 05. O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:
a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul finnei
b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv
21
c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat
creditorilor
d) previziunile sunt fundamentate pe analiza pieţei
I 06. Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină:

a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF
b) scăderea fluxului de numerar din exploatare
c) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatare
d) scăderea PN şi implicit, a fluxului de numerar din investiţii
I 07. În cazul în care rata de actualizare este 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de
numerar net este 3%, rata de capitalizare va fi:
a) 20 %
b) 23 %
c) 17 %
d) 19,7 %
I 08. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:
a) mai mare
b) mai mică
c) egală
d) oricare din relaţiile de mai sus
109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului
investit, pe de o parte, şi pe baza rentabilităţii cerute a categoriilor de active, pe de altă
parte, este:
a) egal
b) diferit
c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit
d) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor
l l O. Dacă evaluarea se face pe baza actualizării/ capitalizării dividendelor, se poate aplica:

a) primă de control
b) discount pentru minoritate
c) ambele
d) nici o corecţie
111. Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare, atunci când:
a) rata de creştere g = O
b) g este negativă (scăderea venitului)
c) g > C
d) g > o
112. Rata de actualizare şi rata de capitalizare, preluate de pe piaţa comparabilelor, sunt
exprimate în termeni:
a) nominali
b) reali
c) nominali şi reali
d) în nici una din cele două exprimări
113. Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare:

a) pe bază minoritară
b) pe bază de control
@]
c) fie pe bază minoritară, fie pe bază de control
d) nici una
114. Abordarea prin venit are ca fundament:

a) principiul anticipării
b) principiul substituţiei
c) principiul cererii şi ofertei
d) toate cele trei principii
115. Abordarea prin venit este axată pe:

a) teoria valorii-muncă
b) teoria utilităţii
c) ambele teorii
d) pe nici una
116. Dacă există infonnaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează
prin:
a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)
b) DCF
c) ANC
d) capitalizarea profitului net
117. Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:
a) rata de capitalizare (c) rata de actualizare (k)
b) k > C
c) C > k
d) C < k
I 18. În metoda capitalizării venitului generat de un ac.tiv necorporal, schema evoluţiei viitoare
a venitului poate fi:
a) o anuitate constantă la infinit
b) o anuitate crescătoare, cu o rată constantă la infinit
c) o anuitate descrescătoare, cu o rată constantă la infinit
d) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare, pe durata de viaţă utilă rămasă
119. În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat (corectat), valoarea rezultată
este pe bază:
a) de control
b) minoritară
c) fie de control, fie minoritară
d) nici o variantă
120. Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de:

a) rata de actualizare
b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venitului
c) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venitului
d) rata de capitalizare
121. Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net
(FRN), se poate face pe baza următoarelor rate financiare:
a) rata lichidităţii generale
b) rata lichidităţii rapide (imediate)
c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor
d) ponderea FRN în cifra de afaceri
I 49 I
122. Factorul de capitalizare este:
a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare
b) raportul l + k), în care k este rata de actualizare
c) un divizor utilizat pentru venitului în valoare
d) nici uria din cele trei variante
l Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi, în ansamblul şi evaluarea unui

necorporal separat, prin metode ua..u:r,.'- pe venit, se referă în primul rând, la:
a) durata rămasă de viaţă economică
b) mărimea venitului supus actualizării I capitalizării
c) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal
separat
d)a)+b)+c)
124. Un indice de corecţie de 0,9, aplicat asupra valorii rezultate prin DCF, reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit
b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de l 0% din ANC
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere - ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi
125. Un indice de corecţie de I,25, aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului,
reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului, în scenariul construit pentru estimarea
profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării)
b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANC
c) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramurii
126. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:
a) profit/ rata de capitalizare= valoarea capitalului
b) (profit minus rata de creştere g) / rata de capitalizare= valoarea capitalului
c) profit x multiplicator= valoarea capitalului
d) multiplicator= li rata de capitalizare
127. Care din următoarele relaţii este CORECTĂ:

a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată= Valoarea capitalului
b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată= Valoarea capitalului
c) Fl\TN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării=
Valoarea capitalului
d) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării
Valoarea capitalului
128. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:

a) flux de numerar net x multiplicator= valoare terminală
b) (flux de numerar net minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoare
terminală
c) flux de numerar net/ rata de capitalizare= valoare terminală
d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare= valoare terminală actualizată
I 29. În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită= n), valoarea terminală
se determină pe baza formulei:
a) (profitul din anul n+I x multiplicator) minus rata g de creştere după n+I
b) (profitul din anul n+ l minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare
c) (flux de numerar actualizat din anul n+l x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de
creştere după n+ I
130. Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi:
a) capitalul propriu investit
b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ
c) viitoare anuale
d) patrimoniul net al întreprinderii
131. Rata de capitalizare este:

a) identică cu rata de actualizare
b) o rată de rentabilitate a activelor
c) o rată de venit
d) o rată de creştere a venitului
132. Care din următoarele afirmaţii, privind indicatorul PER, este adevărată:
a) este sensibil la variaţiile cursului bursier
b) nu este afectat de practicile contabile „creative" (,,cosmetizare" a profitului obţinut
de către întreprindere)
c) se aplică pentru societăţile care au pierderi
d) reprezintă rata rentabilităţii capitalului investit
133. Valoarea de piaţă a capitalului investit este:

a) capitalizarea bursieră a firmei
b) activul net corectat + credite pe termen lung
c) valoarea de piaţă a capitalurilor proprii + valoarea de piaţă a împrumuturilor pe termen
lung
d) activul net corectat
134.În anul N de activitate, firma TERAP a obţinut un profit curent net de 100 mii. USD.
Investiţiile (de menţinere şi dezvoltare a capacităţilor de produqie existente), ce au fost
realizate de întreprindere în acest an, s-au ridicat la suma de 175 mii. USD, în condiţiile în
care nivelul amortizării echipamentelor existente trecută pe cheltuieli, a fost de 25 mi!.
USD. Aceste investiţii au implicat o majorare a activelor curente nete cu 15 mii. USD şi
contractarea unei datorii suplimentare către bancă, în sumă de 80 mii. USD, la o rată de
dobândă de 15%. În aceste condiţii, care este nivelul fluxului de numerar disponibil pentru
acţionari, în anul N?
a) mi!. USD
b) 65 mii. USD
mii USD
15 USD
ABORDAREA PRIN PIAT, Ă
I. În abordarea prin piaţă, întreprinderile comparabile trebuie să fie:

a) asemănătoare şi în localitate
b) similare şi relevante
c) identice şi în aceeaşi ţară
d) cu acelaşi profit net
'")
"-·
Sursele uzuale de informaţii, folosite în compararea întreprinderilor, sunt:
a) pieţele organizate de valori mobiliare
b) piaţa de fuziuni şi achiziţii
c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat
3. În abordarea prin piaţă, întreprinderea relevantă răspunde la:

a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil
b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură
c) caracteristicile întreprinderilor cotate
d) cerinţa existenţei unei pieţe active, pentru comparabilele similare selectate
4. Abordarea prin piaţă foloseşte rata:

a) preţ/ profit
b) cifra de afaceri I numărul de salariaţi
c) numărul de salariaţi/ active imobilizate
d) valoarea adăugată I activ net
5. Abordarea prin piaţă foloseşte ratele:

a) preţ I cifra de afaceri, preţ/ profit, preţ/ datorii
b) preţ/ profit, preţ/ activ net, preţ/ imobilizări necorporale
c) preţ/ cifra de afaceri, preţ/ profit, preţ/ activ net
d) profit/ cifra de afaceri, datorii / capital social
6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia
cu cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare, la întreprinderi similare cotate
NU se va
a) prima control
b) discount pentru lipsa
7. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:

a) informaţii de la vânzători şi cumpărători
b) analiza datelor statistice ale pieţei
c) informaţii de la consultanţii financiari
8. În metoda comparaţiei directe, se ajustează, întotdeauna, preţul pentru:

a) întreprinderile comparabile, faţă de cea de evaluat
b) întreprinderea de evaluat
c) întreprinderile comparabile între ele
9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 calculul poate fi simplificat
prin multiplicarea valorii de bază cu:
l, 15
b) O,15
c) 0,85
d) 0,085
l O. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se
ajustează cu:
a) 0,65
b) 0,75
c) 1,35
d) 1,25
I 1. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre următorii multipli NU sunt, în
mod uzual, utilizaţi în abordarea prin piaţă:
a) valoarea de piaţă a capitalului propriu/ profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT)
b) preţul acţiunii/ profit net pe acţiune
c) valoarea de piaţă a capitalului propriu/ cifra de afaceri
d) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara
exploatării)
12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii
capitalului investit al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al
capitalului):
a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor
proprii şi împrumuturilor pe termen lung)
b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şi
datoriilor)
c) rapoarte anuale de firmă (RlvfA, Dun & Bradstreet)
d) a) sau b)
13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin
piaţă:
a. se iau în considerare numai vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o
piaţă deschisă
b. se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi
tranzacţionate pe o piaţă deschisă
c. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă, ca şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similare
d. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă, vânzările înregistrate de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din
presa de specialitate
I 4. În abordarea prin piaţă, raportul Preţ/ CA:
a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil, pentru că nu poate să fie
niciodată negativ
b) este preferat, pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului,
comparativ cu Preţ/ Profit
c) este preferat, pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie, comparativ cu Preţ/ AN
contabil
15. Utilizarea ratei Preţ/ Profit:
a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distribuţie a
dividendelor
b) este preferată ratei Preţ/ AN contabil, pentru că apare mai frecvent în literatura de
specii!litate
c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei
d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici
I 6. Dezavantajul utilizării ratei Preţ/ AN contabil este:

a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori
(inflaţia, sistem de contabilitate ete.) şi deci, ratele nu sunt comparabile când
politicile şi practicile contabile sunt diferite
b) rata nu poate avea o valoare negativă
c) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate
din t:iri dezvoltate, în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare)
d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive
17. Abordarea prin piaţă:
a) utilizează datele tranzacţiilor înregistrate de cabinetele notariale
b) se bazează pe raţionamentul ce corespunde modului de gândire al participanţilor pe piaţă
c) este recunoscută de toate autorităţile publice, valorile de piaţă fiind cele înscrise în
bilanţurîle contabile ale agenţilor economici şi instituţiilor
d) b) şic)
18. În abordarea prin piaţă, folosirea multiplului curs/ cifra de faceri pe acţiune, este adecvată
când:
a) ponderea cheltuielilor de exploatare în CA, este asemănătoare
b) valoarea activelor corporale este mică
c) vânzările întreprinderii se fac cu plata în numerar
d) toate răspunsurile de mai sus
I 9. În abordarea prin piaţă, un principiu fundamental este cel al substituţiei, care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar, ca
mărime şi risc, cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate
c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF, la o rata de
21%
d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul contribuţiei
20. În abordarea prin piaţă, un principiu fundamental este cel al substituţiei, care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă,
având în vedere un nivel mediu în ramură, al raportului Preţ/ AN contabil
b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea realizabilă netă a
activelor din afara exploatării
c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar, ca
mărime şi risc, cu fluxul de numerar net generat de finna evaluată
21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului
comparabilelor, multiplul selectat va fi:
a) preţ/ profit net pe acţiune
b) preţ/ profit brut pe acţiune
c) preţ/ (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)
d) preţ/ valoarea contabilă a acţiunii
22. În abordarea prin piaţă, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a realizat în
familie, evaluatoru! trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:
a) ale proprietăţii
b) utilizare
c) condiţiile de
d) condiţiile pieţei
prin folosirea multiplului curs/ profit net pe acţiune (PER) este adecvată
a) profitul net este sensibil mai mare faţă de amortizare

b) impozitarea venitului este aceeaşi
c) nu sunt necesare investiţii de dezvoltare
24. În abordarea prin piaţă, folosirea multiplului curs/ profit brut pe acţiune este adecvată când:
a) profitul net este sensibil mai mare faţă de amortizare
b) cota de impozitare a venitului este diferită
c) profitul brut este foarte mic
d) a) şi b)
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE. RECONCILIEREA REZULTA TELO
L Criteriile de a valorii finale sunt:

a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului
b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate
c) diferenţele între rezultatele obţinute
d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală
2. Valoarea capitalului acţionarilor, estimată prin metoda fluxului de numerar net, trebuie să fie
apropiată de:
a) activul net corectat
b) activul net de lichidare
c) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil
3. Dacă ANC = 6 mii. euro, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mii. euro, iar
activul net de lichidare este 5 mii. euro, valoarea finală propusă va fi:
a) 6 mii. euro
b) 4 mii. euro
c) o medie ponderată a celor trei valori
d) 5 mii. euro
4. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:

a) ponderarea valorilor diferite obţinute
b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicarea
metodelor de evaluare
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare
d) precizarea unei valori minime
5. Valoarea de piaţă a unei întreprinderi vs. valoarea ei de investiţie este:

a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile anterioare
6. Activul net de lichidare vs. valoarea de piaţă, calculată prin metodele de capitalizare/
actualizare, poate fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală
d) mai mică, egală sau mai mare
7. Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin:

a) media aritmetică
b) media ponderată
c) eliminarea valorilor minime şi maxime
d) selectarea unei valori
8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:
a) se referă la întreaga lucrare de evaluare
b) este pasul final al procesului evaluare
c) a), şi b) sunt corecte
d) nici un de mai sus nu este corect
9. În exprimarea valorii piaţă finale, este mai important:

a) rezultatul din formulele financiare
b) rezultatul din abordarea prin piaţă
c) rezultatul din abordarea bazată pe active
d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare
10. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării
acestuia, este:
a) DCF
b) capitalizarea fluxului de numerar net
c) Activul Net Corectat
d) metode combinate
11. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:

a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare
b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe infonnaţii credibile
c) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe infonnaţii verificate
d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării
12. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală, este:
a) capitalizarea rentei funciare
b) parcelarea
c) extracţia
d) reziduală
13. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:

a) valorile rezultate prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea
fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor, vor fi apropiate
b) valorile rezultate prin metoda ANC şi AN contabil, vor fi apropiate
valorile rezultate prin ..,,,,,rrv," AN contabil şi profitului, vor fi
apropiate
d) valorile prin ANC şi ANL net vor fi
14. În evaluarea întreprinderilor mici, un element important în raţionamentul evaluatorilor este:

a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă
b) structura capitalului investit este complexă
c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijtoacelor fixe
15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:
a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor
b) accesul dificil la surse de finanţare
c) structura capitalului investit este simplă
16. Valoarea capitalului aqionarilor, calculată prin metoda ANC, este egală cu valoarea
calculată prin actualizarea/ capitalizarea unei forme de venit:
a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investit
c) când firma înregistrează o creştere constantă g, cel puţin la nivelul creşterii PIB
d) când se estimează corect rata de actualizare / capitalizare
17. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă, atunci când:
a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră)
b) previziunea veniturilor reflectă aşteptări le şi percepţiile participanţi lor pe piaţă
c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile
restante
d) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare
18. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi, afirmaţia că "valoarea este
subiectivă" se traduce prin:
a) valoarea este expresia unei selecţii subiective, realizate de evaluator, a rezultatelor
mai multor metode aplicate
b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere), la o anumită dată şi în
anumite circumstanţe
c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect, dar piaţa este
alcătuită din suma acestor decizii subiective
d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv
19. Reconcilierea rezultatelor înseamnă:
a) analiza unor rezultate alternative, pentru a ajunge la estimarea valorii finale
b) selectarea unei valori între ANC şi DCF
c) utilizarea unor formule tehnice şi financiare, pentru estimarea finală a valorii
d) realizarea unor teste de coerenţă, prin care evaluatorul elimină rezultatele unor
metode insuficient fundamentate
20. Criteriile fundamentale, prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale, sunt:
a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor
b)coerenţa, precizia şi perioada de diagnostic
c) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor
d)scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative
21. În estimarea valorii finale, criteriul "adecvării" se referă la coerenţa:

a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului
b) fiecărei metode, la condiţiile limitative din raport
c) fiecărei abordări, Ia cantitatea de informaţii disponibile
d) fiecărei abordări, la pregătirea evaluatorului
22. "Precizia" este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă Ia:
a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori
b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrele
c) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate
d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi
fundamentarea informaţiilor utilizate
23. În evaluarea unei întreprinderi, o eroare fundamentală este:

a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de
actualizare, ce incorporează o rată a rentabilităţii fără risc, de 25%
b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF,
pentru evaluarea unui pachet majoritar, la o firmă necotată
c) adăugarea valorii activelor din afara exploatării, la valoarea rezultată prin
capitalizarea profitului net
d) a) şi b)
l ss I
•,----•kH•-"-·•-•-----------
24. În evaluarea unei întreprinderi, o eroare este:
a) aplicarea unei prime de control asupra valorii capitalului acţionarilor, rezultate prin
capitalizarea fluxului de numerar net corectat, când scopul evaluării este pachetul
majoritar al unei firme cotate
b) includerea valorii realizabile netă a activelor din afara exploatării, în fluxul de
numerar net din exploatare, în primul an al perioadei de previziune explicită
(metoda DCF)
construirea unui scenariu pe 5 ani, care, în estimarea ratei de porneşte
de la o rată a rentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii igaţiunile
de stat, pe termen de 5 ani
d) toate de cele de mai sus
o eroare, în evaluarea unei întreprinderi:
a) omisiunea metodei activului net contabil
b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate, la o firma cotată la bursa de
valori
c) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung, contractate în
condiţiile pieţei
d) realizarea unei corecţii negative, la activele necorporale separate, cu valoarea
cheltuielilor de constituire
26. Un crematoriu pentru gunoaie, din
patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare), se va
evalua:
a) pe baza comparaţiei directe
b) prin costul de înlocuire net
c) ca diferenţă între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)
d) la activul net de lichidare
27. Când acţionează în ipostaza de consultant pentru un potenţial investitor, expertul evaluator va
propune:
a) valoarea de lichidare şi valoarea de ipotecare, pentru a-l ajuta pe client să ia o
decizie inteligentă
b) valoarea de asigurare şi valoarea de piaţă, pentru a-1 ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
c) valoarea de investiţie şi valoarea de piaţă, pentru a-I ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
d) valoarea prin DCF (fluxul de numerar actualizat) şi prin net
pentru ajuta pe client să ia o inteligentă
COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE. RAPORT DE VERIFICARE
l. Raportul de evaluare este un document care înregistrează:

a) instrucţiunile pentru o anumită misiune de evaluare
b) tipul de valoare şi scopul evaluării
c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea
2. Un raport de evaluare este bun, când:

a) este fundamentat exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere
b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice, puse la dispoziţie de
întreprinderi
c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţei
d) utilizează un singur scenariu de previziune
3. Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat:

a) trebuie să refuze lucrarea
b) trebuie să declare acest lucru
c) trebuie să menţină confidenţialitatea
d) trebuie să acţioneze neutru
4. O deficienţă a raportului de evaluare este:

a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori
b) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitative
c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS
d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali
5. Expertul evaluator solicitat să detennine valoarea de piaţă:

a) se va baza pe infom1aţiile puse la dispoziţie de client
b) se va situa pe poziţia investitorului mediu
c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat
d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător
6. O deficienţă a raportului de evaluare ar fi:

a) neprecizarea sferei de extindere a investigaţiilor
b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare diferă substanţial
c) independenţa premiselor în cele 3 abordări
7. Este lipsit de etică şi profesionalism:

a) emiterea unei opinii asupra valorii, fără o investigare şi analiză completă a
proprietăţii
b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea
rezultată
c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluare
8. Verificarea unui raport de evaluare se poate face:

a) la cererea clientului
b) la cererea unei instanţe de judecată
c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate
9. Integritatea evaluatorului înseamnă:
a) să realizeze o lucrare integral
b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii
c) să nu se bazeze pe colaboratori
d) să accepte numai informaţii complete
I O. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea

lucrărilor de evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare, să fie angajaţi doi evaluatori,
iar dacă valoarea estimată de evaluatori depăşeşte± 5 %, să nu fie plătită contravaloarea
lucrărilor de evaluare.
a) respingeţi din start ideea
b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să
nu fie plătiţi, dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită
c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 %, evaluatorii să suporte
costul medierii sau arbitrajului unei terţe părţi
d) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare
profesională
11.Competenţa evaluatorului:
a) este dată de diplomele obţinute
b) este dată de vechimea în activitate
c) este declarată în ofertă
d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi
12. La verificarea rapoartelor de evaluare:

a) se pun în evidenţă toate erorile
b) se fac referiri la competenţa evaluatorului
c) se analizează raportul de evaluare, în relaţie cu misiunea şi standardele profesionale
d) se refac acele părţi din raport care nu corespund
13. Un raport de evaluare bun:
a) este redactat conform reglementarilor
b) este conform cerinţelor clientului
c) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziile
d) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate
14. Verificarea unui raport de evaluare presupune:
a) modificarea valorii
b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluare
c) folosirea retrospectivei
15. Raportul de evaluare trebuie să conţină:
a) scopul evaluării
b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitative
c) declaraţia de certificare
16. Evaluatorul poate să lucreze, în acelaşi timp, pentru două sau mai multe părţi interesate de
rezultatul evaluării:
a) niciodată
b) întotdeauna
c) numai cu acordul în scris a! părţilor
d) este la latitudinea evaluatorului
n. În redactarea raportului evaluare, expertul evaluator:

va concluziile reale
b) va evita să evidentieze incertitudinile, pentru a nu deruta clientul
va numai elementele pe documentele oficiale
d) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului
l 8. La stabilirea onorariului icitat pentru evaluare, se are în vedere:

a) valoarea întreprinderii
b) costul întreprinderii
c) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiunii
d) veniturile generate întreprindere
I 9. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru
un raport de evaluare:
a) complexitatea evaluării
b) valoarea estimată
c) cheltuielile necesare evaluării
d) timpul necesar pentru realizarea raportului de evaluare
20. O diferenţă acceptabilă între două valori ale aceleiaşi întreprinderi/ afaceri, este de:
a) 5-20%
b) 10-50%
c) 40-50%
d) sub 50%
21. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:

a) de a stabili consecvenţa şi. corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul
evaluării
b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor, cu standardele de evaluare, a
informaţiilor conţinute în raport, cu alte informaţii cunoscute
c) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor
recunoscute
22. Evaluatorul verificator trebuie:

a) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare
b) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare şi să fie
membru acreditat ANEVAR
c) să aibă o experienţă, cel puţin la nivelul autorului raportului de evaluare
d) să aibă o experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale
în obiectul evaluării
23. Raportul de verificare:

a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc.
b) oferă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii I afacerii
c) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare,
cumpărare, închiriere etc.
d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al
autorului raportului de evaluare
24. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:
a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării
b) va preciza necesitatea unei noi evaluări
c) va include un capitol distinct în raportul de verificare, cu o declaraţie privind
condiţiile limitative
d) a ŞÎ C
25. Prin transparenţă, în raportul de evaluare, se înţelege:

a) comunicarea permanentă cu clientul
b) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoarea
c) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderii
d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului
26. Prin consistenţă, în raportul de evaluare, se înţelege:

a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustive
b) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii verificabile şi relevante
c) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi credibile
d) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe infonnaţii exhaustive şi
verificabile
27. Prin coerenţă, în raportul de evaluare, se înţelege:

a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi
în cadrul formulelor de calcul
b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi
în cadrul formulelor de calcul
c) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea indicatorilor
incluşi în cadrul formulelor de calcul
d) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea
indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul
28. Într-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:
a) a obţine o primă de asigurare mai mică, de la firma de asigurare profesională
b) a fundamenta valoarea de piaţă
c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori
d) a permite reconcilierea rezultatelor
29. Este lipsit de etică şi profesionalism:

a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x
tarif/ zi consultant
b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEV AR, angajat independent
pentru aceeaşi evaluare
c) elaborarea în paralel, a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt
pentru cumpărător
30. Verificarea unui raport de evaluare:
a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului raportului de
evaluare
b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR
c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii I afacerii
31. Evaluarea retroactivă (la o dată anterioară elaborării raportului) poate apărea:
a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut
b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării
unui risc asigurat
c) a)şib)
În raportul de evaluare, privind condiţiile limitative se introduce pentru:

evaluatorul
b) şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportului
c) în ITPnP,M nu se include o asemenea într-un raport de evaluare
d) a)şib)
din caracteristici trebuie urmărite la unui raport de evaluare:

a) şi relevanţa datelor utilizate
b) modul de editare a raportului
c) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul şi-a desfăşurat munca
d) nici un corect
LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII
I. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar:

a) se elimină elementele speculative
b) se consideră numai elementele ce se păstrează pe termen lung
c) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternative
2. Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt:

a) finalizarea operaţiilor comerciale
b) încasarea creanţelor
c) plata datoriilor
3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimarea

gradului de depreciere sunt:
a) necesare uneori
b) obligatorii
c) inutile
4. În caz de lichidare, creanţele nerecuperabile se evaluează Ia:

a) valoarea contabilă
b) un procent din valoarea contabilă
c) valoarea zero
5. Valoarea de casare este:

a) fără legătură cu valoarea de lichidare
b) mai mare ca valoarea de lichidare
c) limita inferioară a valorii activului net de lichidare, în absenţa valorilor negative
6. În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este:

a) metoda fluxului de numerar actualizat
b) metoda activului net de lichidare
c) metoda capitalizării profiturilor
7. Valoarea activului net de lichidare este estimată:

a) numai când întreprinderea este falimentară
b) numai la cererea cumpărătorului
c) când proprietarul hotărăşte să închidă întreprinderea
d) pentru toate întreprinderile neprofitabile
8. În caz de lichidare, valoarea unei proprietăţi imobiliare este:

a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului
b) ce! puţin egală cu valoarea terenului
c) uneori mai mică decât valoarea terenului
d) cel mult egală cu valoarea terenului
9. În caz de lichidare, valoarea stocurilor:

a) e mai mică decât valoarea contabilă
b) nu poăte fi mai mică decât valoarea contabilă
c) poate fi şi negativă
d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie
1O. În caz de lichidare, valoarea creanţelor:

a) este mai mică decât valoarea lor contabilă
b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă
c) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plătească
d) este mai mică, pentru că nu s-a încasat la timp
l l. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este:

a) proporţională cu procentajul deţinut
b) proporţională cu puterea de vot
c) influenţată de puterea de vot
d) nesemnificativă la lichidare
12.În caz de lichidare, creditele contractate:

a) se reevaluează la data rambursării
b) se evaluează la data lichidării
c) se negociază separat cu banca creditoare
d) se trec la datoria publică
13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu:
b) valoarea de vânzare forţată
c) valoarea de recuperare
d) valoarea de casare
14. Faza preliminară a evaluării pentru lichidare, cuprinde:

a) inventarierea metodelor de evaluare
b) definirea sarcinilor şi echipei de evaluare
c) obţinerea acceptului adunării creditorilor
d) inventarierea bunurilor
15. Evaluarea pentru lichidare este înscrisă în abordarea:

a) bazată pe active
b) bazată pe venit
c) financiară
ci) prin comparaţia vânzărilor
16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă:

a) divizarea managementului
b) divizarea activelor
c) asamblarea unor unităţi viabile
d) fuziunea serviciilor
17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de
funcţionare:
a) se estimează valoarea de piaţă
b) se estimează valoarea de casare
c) se consideră la cea mai bună utilizare
d) se consideră şi utilizarea existentă
18. La evaluarea activităţilor viabile:

a) este dată de abordarea prin venit
b) este dată de abordarea bazată pe active
c) se consideră numai valoarea activelor componente
d) nu se ia în considerare fondul de rulment
19. pentru lichidare:

a) consideră cea mai bună utilizare a fiecărui activ
b) consideră cea mai bună utilizare în combinaţie a activelor
c) ţine cont de hotărârile Adunării Generale a Acţionarilor/ Asociaţilor
d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic
20. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:

a) se ia în calcul numai valoarea de casare
b) se compară cu preţurile obţinute la licitaţiile recente
c) se consideră preţurile oferite la cumpărare, de furnizorii acestor utilaje
d) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua
21. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile, dacă:

a) nu au nevoie de investiţii suplimentare
b) au nevoie de fond de rulment
c) au nevoie de management
d) sunt acceptate Ia Registrul Comerţului
22. Obligaţiile speciale către salariaţi:

a) nu se mai iau în considerare
b) rămân să se achite după finalizarea lichidării
c) se evaluează la data lichidării
d) vor fi achitate de acţionari
23. Veniturile înregistrate în avans, în cazul lichidării:

a) se restituie celor ce le-au constituit
b) se impozitează şi se trec la active
se consideră profit
se anulează
Fondul comercial al societăţii în lichidare:

a) se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu1dolar, la data evaluării
b) rămâne la valoarea contabilă
c) nu are valoare
d) se împarte proporţional între acţionari/ asociaţi
MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
l. Capitalul social al unei comerciale reprezintă:

a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor
b) suma valorii nominale a acţiunilor I părţilor sociale ce aparţin acţionarilor
asociaţilor
c) valoarea investiţiilor de acţionari/ asociaţi
d) a şi b
2. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:

a) aport în numerar
b) aport în natură
c) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluare
d) una din căile prezentate la pct. a, b şi c
3. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:

a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice
b) aport în natură
c) încorporarea rezervelor legale
d) prin una din căile prezentate Ia pct. a, b şi c
4. În cazul majorării capitalului social, dreptul de preemţiune poate fi exercitat prin:

a) aport în natură
b) aport în numerar
c) încorporarea rezervelor legale
d) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990
5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie în cazul:

a) aportului în numerar
b) aportului în natură
c) încorporării fondurilor proprii
d) în toate cazurile
@]
DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
I. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un
pachet majoritar, elementul esenţial îl reprezintă:
a) dacă societatea este închisă sau deschisă
b) nivelul valorii (pe bază de control sau minoritară), estimată în procesul de evaluare
c) structura acţionariatului/ asociaţilor
2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin:

a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF, cu un procentaj bazat pe
raţionamentul şi experienţa evaluatorului
b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor
derivate din deţinerea pachetului majoritar
c) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor
3. Valoarea unei acţiuni pe bază de control, poate fi determinată prin:
a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
b) metoda ANC
c) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
d) prin metodele de la pct. a) şi b)
4. Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de:

a) mărimea participaţiei - pachet minoritar sau pachet majoritar
b) structura activelor şi gradul de lichiditate a acestora
c) mărimea întreprinderii
d) toate elementele prezentate la pct. a), b) şic)
5. Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinată prin:

a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei aeţiuni cotate, emisă de o
întreprindere comparabilă
c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
d) prin una din metodele de la pct. a şi b
6. Discontul pentru lipsa de control înseamnă:

a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net
b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii de
faliment
c) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control
7. Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă:

a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai
mică de 1,5
b) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi / total active este
mai mică de 2%
c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma
evaluată fa
d) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţi
generat de firma evaluată
8. Ordinea apli'?ării disconturilor, asupra unei valori pe bază de control a acţiunii unei
întreprinderi necotate, este:
a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate
b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate
c) nu se aplică discont pentru nelichiditate
d) orice ordine
9. Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este:

a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de control
b) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de control
c) utilizarea metodei capitalizării dividendelor
d) oricare din cele două variante de mai sus
l O. Care este diferenţa între valoarea unei acţiuni evaluată din perspectiva vânzării sale în cadrul
unui pachet de control şi valoarea unei acţiuni evaluată din perspectiva vânzării sale în
cadrul unui pachet minoritar:
a) prima de emisiune
b) fondul comercial
c) prima de control
d) valoarea prezentă a profitului reînvestit
1 I . În evaluarea unui pachet minoritar, o corecţie neadecvată se referă la:

a) salariile managerilor/ proprietarilor
b) impozitul pe profit
c) amortizare
EVALUARE PENTRU SITUAT, II FINANCIARE
l. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept

a) valorii de piaţă a societăţii
b) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabil
c) determinarea discontului pentru pachet minoritar, prin comparaţie cu valoarea
piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă
2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele

criterii:
a) să aibă un cost sau o valoare care poate fi evaluat(ă) în mod credibil
b) să genereze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active
c) să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilă
d) toate criteriile de mai sus
3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de:

a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune
b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrative
c) valoarea amortizabilă
d) valoarea la care un activ este recunoscut după ce se scade amortizarea cumulată şi orice
pierdere cumulată din amortizare
4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost utilizat
şi amortizat parţial, este dată de:
a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător
b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător
c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată Ia vânzător
d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei
5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin:

investiţii ulterioare
ca urmare a influenţei inflaţiei
de care să reducă gradul uzură
cazurile a sau b
6. Deprecierea unui activ reprezintă:

a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică
b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică, cât şi de modificările în
domeniul tehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşi
desfăşoară activitatea
c) valoarea cumulată a amonizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare
7. În accepţiunea IAS 36, valoarea recuperabilă a unui activ sau unitate generatoare de numerar
reprezintă:
a) valoarea de piaţă a activului
b) cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea
de utilizare
c) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)
d) valoarea de vânzare forţată
..
·s. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă. pentru aceasta:
a) un aţtiv corporal imobilizat în bilanţul său contabil
b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil
d) o diminuare a capitalurilor sale proprii
9. Încasarea facturilor de la clienţii întreprinderii reprezintă, pentru aceasta:

a) o creştere a veniturilor sale totale
b) o diminuare a creanţelor sale
c) o majorare a profitului din exploatare
d) o scădere a cheltuielilor de exploatare
l O. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta:

a) o creştere a veniturilor sale financiare
b) un activ în cadrul bilanţului său contabil
c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil
d) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare
11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă:

a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
b) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului său
contabil
c) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de plată
d) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia
12. Cheltuielile cu amortizarea reprezintă:

a) o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderii
b) alocarea sistematică a valorii depreciabile a unui activ, de-a lungul duratei de
viaţă utilă
c) venituri pentru întreprindere, ce asigură recuperarea capitalului investit în
activele acesteia
d) cheltuieli înregistrate în avans, de către întreprindere, pentru recuperarea
capitalului investit în activele sale
13. În accepţiunea IAS 2 - Stocuri, stocurile trebuie evaluate la:

a) costul lor
b) valoarea realizabilă netă
c) valoareajustă
d) valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă
14. Pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe consum, apelarea la metoda
FIFO are ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprindere
c) reflectarea în bilanţUI întreprinderii, a unei valori curente a stocurilor cu materii
prime deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii, a costului istoric a stocuri lor cu materii
prime deţinute de întreprindere
15. Pentru reflectarea deprecierii activelor corporale deţinute de către întreprindere, apelarea la
metoda de amortizare accelerată are ca efect:
a) scăderea resurselor întreprinderii sub fonnă de cash sau echivalente monetare
[ill ·
b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate
c) creşterea veniturilor din exploatare
d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate
16. În cazul leasingului financiar, rata de plată:

este considerată cheltuială de exploatare, pentru întreprinderea care 1-a contractat
b) diminuează valoarea contabilă a activului luat sistem de leasing financiar
c) este deductibilă din veniturile firmei
d) este deductibilă parţial din veniturile firmei de dobânda
plată)
17. În accepţiunea IAS 2 - Stocuri, stocurile includ:
a) materialele şi consumabilele destinate utilizării în producţie
b) producţia aflată în curs de execuţie
c) terenurile şi alte proprietăţi imobiliare deţinute pentru a fi revândute
JURIDIC
I. Ipoteca convenţională:
a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie
b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată
c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care
garantează împrumutul
d) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile, aflate în circuitul civil
2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei:
a) sunt comune indiferent de modul de dobândire
b) pot fi bunuri proprii, în anumite condiţii
c) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţi
d) doar cele obţinute de soţi, prin cumpărare, sunt bunuri comune
3. În cazul construcţiilor făcute de o persoană, cu materiale proprii, pe terenul aparţinând

altcuiva:
a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate
b) constructorul poate fi despăgubit, chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să
devină şi proprietarul construcţiilor
c) constructorul, care ştia ca nu-i aparţine terenul, poate pretinde fie valoarea
materialelor plus preţul muncii, fie sporul de valoare dobândit de teren
d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire, care poate
reprezenta manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare
4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică:

a) bunurile mobile şi imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice
b) doar bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice
c) bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietatea
privată, aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor
d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic
5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie:

a) nu este necesară formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare
b) contractul este valabil indiferent de forma actului
c) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesară doar pentru
vânzarea terenului
d) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată, se dobândeşte doar proprietatea
asupra construcţiei
6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun, are drept de prioritate:

a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciară
b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecă
c) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecat
d) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare
7. În cazul constituirii unui drept de superficie:
a) acesta se pierde prin înstrăinarea construcţiei
b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscris
c) acesta se menţine numai pe durata existenţei construcţiei
d) acesta încetează prin vânzarea terenului
8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:

a) nu trebuie respectat de noul proprietar
b) este respectat de noul proprietar, doar este înscris în cartea funciară
c) are o durată mai mare de 3 ani, trebuie înscris la cartea pentru a fi
respectat de noul proprietar al imobilului, pe întreaga durată
d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică
9. Bunurile care parte din patrimoniul statului:

a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publică
b) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privat
c) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionate
d) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor aparţinând
persoanelor private
l O. În cazul coproprietăţii obişnuite:

a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun, fără acordul celorlalţi
b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietari
c) fiecare coproprietar îşi poate vinde, în mod valabil, cota din dreptul de proprietate
d) înstrăinarea bunului fără acordul celorlalţi, este sancţionată întotdeauna cu nulitatea
actului
INFLUENT• A FACTORILOR DE MEDIU
l. În cazul evaluării unei întreprinderi a activitate ,_,.,,....=A" mediul, prin de

substanţe toxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia:
a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt
b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderii
c) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de
activitate
2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:
a) valoarea de piaţă a întreprinderii, cauzată de reducerea vandabilităţii
b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţii
extrabilanţiere
c) valoarea estimată pe baza venitului, din cauza reducerii fluxurilor de numerar
3. Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediu

asupra valorii, sunt:
a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează
valoarea proprietăţii
b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizat
c) nu are responsabilităţi în acest domeniu
d) punctele a) şi b), cumulat
4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de
mediu, riscurile asociate activităţii sunt:
a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
c) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor
5. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de:

a) costurile directe necesare tratării şi remedierii
b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologice
c) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum şi a riscurilor asociate şi a pierderii
de vandabilitate
PROBLEME
1. Profitul net anual din exploatare corectat a[ unei întreprinderi, pe o perioadă nedefinită
în viitor, este l 00 mii. lei, rata de ,uu,u m este iar rata anuală de perpetuă a
profitului net este Valoarea întreprinderii calculată prin metoda profitului
va fi:
a) 555,6 mii lei
b) 500,0 mii lei
c) 454,5 mii lei
d) 599,9 mii lei
Profitul net anual din exploatare corectat al unei întreprinderi, pe o perioadă nedefinită în
viitor, este l 00 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata anuală de creştere perpetuă a
profitului net este Dacă valoarea activelor necorporale este 100 mii lei, valoarea
întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 555,6 mii lei
b) 500,0 mii Iei
c) 454,S mii lei
d) 600,0 mii lei
3. Profitul net anual din exploatare corectat al unei întreprinderi pe o perioadă limitată (3 ani)
este de I 00 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea realizabilă netă a activelor la
sfărşitul celor 3 ani este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va
fi:
a) 210 mii lei
b) 500 mii lei
c) 750 mii lei
d) 599 mii lei
4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3
ani), este I mii. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea realizabilă netă
a activelor, la sfârşitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii, prin
metoda DCF, va fi:
a) 1,289 mii. lei
b) 1,500 mii. lei
c) 0,711 mii. lei
d) 0,868 mii. lei
5 Fluxul de numerar net actualizat pe perioada de previziune explicită ( I an) este I mii. lei.
Afacerea nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea realizabilă netă a
activelor, la sfărşitul perioadei explicite este de 800 mii lei. Rata de actualizare este 20%.
Valoarea întreprinderii, prin metoda DCF, va fi:
a) l,8 mii. lei
b) 1,5 mil. lei
c) O, 7 mii. lei
d) 1,667 mii. lei
6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei întreprinderi s-au
vândut cu 1 O leUacţiune, în condiţiile: 50% plata cash şi 50% plata peste I an, fără dobândă.
Conform definiţiei valorii de piaţă, la o rată de actualizare de 20%, valoarea unei acţiuni
este:
a) 9,167 lei/acţiune
b) l l ,833 Iei/acţiune
c) I O lei/acţiune
d) 8,333 lei/acţiune
·7_ O apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei întreprinderi s-au

vândut cu 5 lei/ acţiune, în condiţiile: 20% plata şi 80% plata peste l an, fără dobândă.
Conform definiţiei valorii la o rată de actualizare de valoarea unei acţiuni
este:
a) 5 lei/acţiune
b) 3 lei/acţiune
4, 1667 lei/acţiune
d) 5,6667 lei/acţiune
8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care
nu mai poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de lmil. lei, iar costurile de
neutralizare a produselor respective sunt de 1,2 mii. lei. Corecţia aplicată asupra valorii
contabile a acelui stoc este de:
a) minus I mii. lei
b) minus 1,2 mii. lei
c) minus 2,2 mii. Iei
d) plus 1,2 mii. lei
9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de I mii. lei, care va fi încasată totuşi peste I
an. Rata de actualizare utilizată pentru scenariul construit este de 20%, iar rata inflaţiei
prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra creanţei în cadrul
metodei ANC va fi:
a) minus 333 mii lei
b) minus 167 mii lei
c) minus 500 mii lei
d) plus 167 mii lei
I O. Multiplicatorul PER la 5 întreprinderi similare şi relevante este: 3, I; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5.
Profitul brut al întreprinderii evaluate este de I mii. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe
profit de 16%, valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 3,3 mii. lei
b) 2,77 mii. Iei
c) 3,4 mii. lei
d) 3, I mii. lei
11. Multiplicatorul PER la 5 întreprinderi similare şi relevante este : 2, I; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5.
Profitul brut al întreprinderii evaluate este de l mii. lei. In condiţiile existentei unor active
necorporale cu o valoare estimată de 0,5 miL lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota
de 16%, valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 2,8 mii. lei
b) 2,3 mii. lei
c) 2,43 mii. lei
d) 3 mii. lei
12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este: 2, I; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0.
Activul net contabil al firmei evaluate este de 1O mii. lei. Valoarea estimată prin metoda
comparaţiei directe va fi:
a) 22 mii. lei
b) 51 mii. lei
c) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie
a valorii prin comparaţie
[ill
d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea
o indicaţie a valorii prin comparaţie
13. O firmă a cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de I mii. şi durata l an, în condiţiile în
care pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1,5 mii. Această situaţie implică (costul
capitalului =
a) o corecţie cu minus 0,4 I 7 mii. lei asupra datoriilor
b) o cu plus 0,500 mii. lei asupra activelor circulante
c) o corecţie de minus 0,417 mii. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 0,500 mii. lei asupra clădirilor
l 4. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de I mii.
lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1,5 mii. lei.
Aceasta situaţie implică (costul capitalului= 10%):
a) o corecţie cu minus 0,454 mii. Iei asupra valorii estimate prin DCF
b) o cu plus 0,5 mii. lei asupra clădirilor
c) o corecţie cu plus 0,454 mii. Iei asupra activelor necorporale
d) o corecţie cu minus 0,5 mii. lei asupra clădirilor
15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:
a) 55,5
b) 0,555
c) 5,55
d) 4,45
16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii:

- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 5%
- coeficientul beta: I, I
- prima de risc pe piaţa bursieră 6%
a) 11,6%
b) 11,0%
c) 11,5%
d) nici un răspuns corect.
17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii:
- fluxul de numerar net în ultimul an al perioadei de previziune explicită I mii. lei;
- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 4%
- coeficientul beta: 1,4
- prima de risc pe piaţa bursieră: 6%
. rata de creştere g = 2%
a) 9,61 mii. lei
b) l0mil. lei
c) 9,8 mii. lei
d) 8 mii. lei
18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi, pe o perioadă nedefinită în viitor, este
500 mii lei. Rata de actualizare este I 8%, iar rata medie anuală de creştere a profitului este
2%. Dacă valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării este 350 mii lei, valoarea
întreprinderii va fi de:
a) 3,125 mii. lei
b) 2,775 mii. lei
c) 3,475 mii. lei
[ill
19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500
mii lei, valoarea activelor necorporale este 500 mii. lei, valoarea netă de realizare a activelor,
în anul N+3, este de 500 mii lei, valoarea realizabilă netă a activelor din afara exploatării
500 mii lei. Valoarea întreprinderii, la un cost al capitalului de va fi de:
a) mii. lei
b) 2,896 mii. lei
c) 3,296 mii. lei
d) 1,843 mii. lei
În condiţiile în care se o firmă necotată, de dimensiuni mici, care este rata de

actualizare a fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA), ştiind că:
• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung 6
• prima de risc pe piaţa bursieră 5,5 %
• coeficientul pal domeniului 0,9 %
• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate 5 %
• prima de risc specific pentru întreprinderea necotată 4
• creşterea perpetuă sperată a fl<NA = 5 %
a) 19,95%
b)14,95%
c) 25,5%
d) 19,5%
2 I. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a
dobânzii este:
a) 4%
b) 2%
c) 3,77%
d) 4,53%
22. Dacă dividendul anual sperat/ acţiune este 15 lei şi va creşte cu 2 % pe an, iar cursul acţiunii
este 105 lei, costul capitalului propriu va fi:
a) 14,2 %
b) 16,2 %
c) 12 %
d) nu se poate calcula
Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu întreprinderi comparabile:
Întreprinderea corn parabilă

Indicator
X y z
Profit net corectat (mii.lei/ an) 1,1 1,45 l,2
Preţ de vânzare (mii.lei) 6,5 7,4 6,5
- corecţia preţului de vânzare pentru - - +5%
condiţiile tranzacţiei
- corecţia preţului de vânzare pentru - +15% +IO%
deprecierea echipamentelor i
Pe baza informaţii rată de

l
...,
RASPUNSURI
STANDARDE INTERNATIONALE DE EVALUARE
l- b ,2-c 3- b 4-b 5- a 6-c 17-d i 8•C 9 d i 10 - b
i i
ll - d 12 a 13 • b 14- a ! 17 - d ' 18 · C ; 19- d
I 20 - d
21 · C -d 23 · C 24- d 25 - C 26 • d 27 • C 28 · C 29 - d 30 - b
i
J 31 - a 32 - b 33 - b 34 • C 35 - d 36 - b 37 • b • 38 • d 39 - a
46 - d
-- ·-
-------
51 - a
61 - a i 62 - d
63• d 64- d I d 66 - b , 69- d 70 - a
6_5
71-c i72-a
73 - b 74 - b 75 - a 76. b 77 a 78 - b
81 - d 82 - a 83 - d 84 - c 85 - d 86 - a 87 - d : 88 - b 89 - a
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
• C - d b 4 - a -d
l-C
I - b I c l -a -d I -c I b I a 9- d C
I- a C • d d - C - C -b d 29 - a 30 • C
-d -b C 37 - d -b -d C
4t a 42 - C 43 b 44 - a 45 - C ! 46 - 47 - b 48 - C 49- a so - a
b
1
5I· C 52 - b 53 b 54 - C ; 55 - C 56 • C 57 - C 58 - C 59 d 60 a
r
61 - b - C 63 - d 64 • C 65 • b i 68 • C 69 - C 70 - a
71 - d
ABORDAREA BAZATĂ PE ACTIVE
l - d 2- d 3- C 4• C
11 - a
21 • d I
22- a 23 - b
1 ..
24 • C 25 - C 30 - C
I I
: 31 - a 32 - b I 33 - d 34- b I 35; a ! 36 • d 37 - d 138 - d I 39- d 40- d
1
4I•c
44- b 45 - b 47 - b 48 - d 49 - C 50 - b
51 b 52 · d 53 - b 54 - b 55 - a 57 - d 58 • a 59- b 60 - C
l
61 - b 69- a 70 d
,,, -,···· ---------"
7 - b - b b 77 d -d 79 - d 80- d
I
81 • d -a b Î • C • C • C d . C • C
I
ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI
I- b • C d .d
4d . d . O-a
l
11-b !12-b 13 - d 14 - C 15 - a 16 - d 17 - b • 18 - C 19 - a 20 - a
j
21 • C 22- d 23 - b 24 - b 25 • C 26 • b
I/ 27 • a 28 • d 29 C
L. .l J.. J : :. :_:: :: : J_i 30-c
31 - C 32 - d 33 a 34 - a 35 - b 36 - C 37 - b , 38 • C 39 - C ! 40- C
48 - C 49 - d
51 • d 52 - C 53 - a 60 b
I
i 61 • a
IJ 62- b 65 -
•
63 • b C
71 - a 72 - C 79- a 80 - a
82 - C 87- d 90- b
91 - b 99- d 100 - d
110 - a
111-b 112-a 113-c li4-d 115 - b I 16 a J 117 c 118 - d 119 - a 120 - a i
121 - d 122- a 126 - b
I 1-c l -c 134 - d
ABORDAREA PRIN PIAŢĂ
- d I a - C • b d - a • C •C
I d -b l-a
l-C
- b C
-d d
- ,..------------------------
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.
RECONCILIEREA REZULTATELOR. OPINIA
EVALUATORULUI
-,--
l - a 2- a 5- b 8 C 9- b 10 • C
11 • d ; 12 • a 18 • C 19 • a 20 - C
-r
21 - a 22 - d
i -i
25 - d J 26- b
J
COD DEONTOLOGIC. RAPORTUL DE EVALUARE. RAPORTUL DE VERIFICARE
6- d
11 • C 12 - C 13 • C 14 - b 15-d /16-c
i 17-a 18-c 19 - b 20 - a
21 - d 30- d
31 - C r33 - a
LICHIDAREA ÎNTREPRINDERII
I
- d I - d b • C C - b d C ! C -a
I C • C
l· a C
lliJ
MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
1-b 2d 3-b
DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
I - b
EVALUAREA PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1- b
d
I1?- - 3-d
I14-
!
b
i
I7- b 8- a :9- b l 10 - C
JURIDIC
I- c 2-b 5-d 6-a 8-C I

I 9-b
INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU
:4b
3- d
PROBLE1VIE
a b
Il - C 12 - a • C -d

King

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

King

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARDE INTERNAT• IONALE DE EVALUARE

l. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea

5. Conform GN 6, ediţia a şaptea, 2005, abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

6. Procesul estimării valorii de piaţă presupune:

8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut

conf. univ. dr. ec. ANGHEL Ion, !v1AA

Ediţia iunie 2007, revizuită de.:

dr. ec. STAN Sorin

2007 IROVAL ,.., ÎN

9 pe de active, la evaluarea întreprinderilor, ANEV AR

I O. În optica Standardelor Internaţionale de Evaluare, fondul comercial se va calcula:

I 2. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:

14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

20. În raportul de evaluare, termenul de „valoare" este utilizat cu alt atribut:

22. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:

23. Care NU este factor de producţie:

24. Principiul substituţiei este specific:

25. Prima etapă a procesului de evaluare este:

27 este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

28 Prin definiţie, valoarea de piaţă este:

29. Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este:

30. Cererea efectivă se referă la:

31. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

32. Alegerea metodelor de evaluare se face:

34. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

35. Costul unui activ este:

36. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

37. Evaluarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor de lucru este de competenţa:

39. Standardele Internaţionale de Evaluare cuprind:

40. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:

42. Standardele de evaluare sunt necesare:

44. În accepţiunea evaluării, prin se înţelege:

45. Sintagmele "la data evaluării" şi "suma estimată'' exprimă:

46. Proprietatea imobiliară include:

47. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

48. Proprietatea imobiliară este un concept:

49. mobiliară include:

50. Conceptul de valoare a unui bun:

53. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

62. Termenul „activ din afara exploatării" se referă la:

64. În evaluarea unei întreprinderi, NU este o eroare:

65. În evaluarea unei întreprinderi, NU este o eroare:

67. Cn activ din afara exploatării este:

68. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:

69. În Standardele Internaţionale de Evaluare, definiţiile ipotezelor, condiţiilor limitative şi

70. Definiţia ratei rentabilităţii, dată în GN 4 şi GN 6, este:

71. Teoria valorii are un postulat care precizează că:

77. Principiul contribuţiei arată că:

79. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

82. În evaluarea pentru divizare, se are în vedere:

83. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

84. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

87. Metoda practicienilor apare în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare:

88. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

89. O asociaţie profesională a experţilor evaluatori:

1 . Lichiditatea genera lă curentă se calculează prin raportul dintre:

2. Lichiditatea rapidă (intennediară) se calculează prin raportul dintre:

3. Rata solvab il ităţ ii generale exprimă raportul dintre: