Teste Grila Evaluarea Intreprinderiidoc

STANDARDE DE EVALUARE
1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimata va fi:

a) valoarea de piata
b) valoarea subiectiva
c) valoarea de asigurare
d) valoarea reala
2. Daca intreprinderea va functiona si cu credite, valoarea intreprinderii fata de

valoarea capitalului actionarilor va fi:
a) egala
b) mai mica
c) mai mare
d) oricare din variantele de mai sus

3. Standardele internationale de evaluare:
a) sunt obligatorii in toate tarile
b) reprezinta cea mai buna practica
c) sunt impuse de autoritatile statului
d) reprezinta o moda
4. In prezentarea metodologiei de evaluare:

a) trebuie aratate motivele evaluarii
b) trebuie evidentiata logica aplicarii metodelor de evaluare si alegerii valorii
finale
d) nu1sudademunte,ifflmlelelêlessteit proprietatea evaluatorului
5. Abordarile in evaluarea intreprinderilor sunt:

a) prin comparatia de piata, prin capitalizarea/actualizarea venitului si bazata
pe active
b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabile
c) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparatie
d) comparatie, lichidare, bazate pe venit (de randament)
6. Procesul estimarii valorii de piața înseamna:
a) analiza datelor intreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare si
exprimarea valorii finale
b) culegerea datelor din intreprindere, aplicarea metodelor patrimoniale si de
randament si medierea rezultatelor
c) culegerea datelor de pe piata, comparatie si rationament bazat pe
experienta evaluatorului
d) analiza diagnostic, evaluarea patrimoniala si evaluarea financiara
1
7. Valoarea unei proprietati este data de:
a) utilitate
b) raritate - atractivitate
c) dorinta si putere reala de cumparare
d) toate cele de mai sus simultan
8. Standardul International de Practica in Evaluare cu titlul Evaluarea intreprinderii,
continut in editia a sasea si a saptea (2003 si 2005) a IVS este codificata prin:
’ a) GN 1
b) GN 4
c) GN6
d) IVS 1
9. In optica standardelor de evaluare ANEVAR, abordarea pe baza de active include

metode de evaluare ca:
a) valoarea substantiala bruta
b) valoarea substantiala neta
c) capital permanent necesar exploatarii
d) activul net corectat sau activul net de lichidare
10. Fondul comercial se va calcula in optica standardelor de evaluare:

a) in mod direct prin capitalizarea supraprofitului
b) nndseecalculdaferenta intre o valoare bazata pe venit si ANC (activul net
corectat)
d) prin metode combinate
11. Intr-un restaurant creat si condus direct de catre proprietar intr-un spatiu inchiriat,
un activ care nu trebuie inclus in valoarea de piata este:
a) obiectele de inventar
b) utilajele si echipamentele specifice
c) stocurile
d) fondul comercial personal
12. Principiul anticiparii arata ca valoarea sebazeaza, pe:

aj perceptiile evaluatorului asupra oeneticiilor viitoare ale afacerii
b) anticiparea de catre evaluator a modificarilor economice favorabile
investitorilor
c) raportul cerere-oferta, evaluatorul anticipand ca pretul variaza direct
proportional cu cererea
d) nici un raspuns corect
13. Abordarea evaluarii prin capitalizarea venitului se bazeaza pe principiul: a)

raritatii
b) anticiparii
c) contributiei
2
d) nici unul de mai sus
14. Evaluarea activelor necorporale este de competenta:
a) evaluatorului de intreprinderi
b) evaluatorului de proprietati imobiliare
c) evaluatorului de active corporale mobile
d) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus
15. Ce metode utilizeaza informatii de piata:

a) metoda costului
b) metode bazate pe venit
c) metoda comparatiei de piata
d) toate cele de mai sus
16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:
a) problema concreta de evaluare
b) discretia evaluatorului
c) discretia clientului
d) nici una din cele de mai sus
17. Principiul substitutiei este aplicabil in:

a) metoda activului net corectat
b) metode bazate pe venit
c) metoda comparatiei de piata
18. Termenul de „valoare” ar trebui utilizat in raportul de evaluare fara alt atribut:
a) intotdeauna
b) uneori
c) niciodata
d) la aprecierea evaluatorului
19. Influenta factorilor de mediu asupra valorii unei intreprinderi:
a) sporeste valoarea
b) nu poate fi cuantificata
c) este o datorie in afara bilantului
d) nici unul din cele de mai sus
20. Termenul de „valoare” este utilizat in raportul de evaluare cu alt atribut:

a) uneori
b) doar pentru metoda DCF (discounted de flux de numerar actualizat) si
ANC (activul
c) mfumceieade cerintele clientului
21. Principiul fundamental de evaluare al abordarii bazate pe venit este:

a) oferta si cererea
3
b) substitutia
c) anticiparea
d) toate
22. Care tip de valoare este sinonim cu valoarea de piata:

a) valoarea de asigurare
b) valoarea de lichidare
c) valoarea de investitie
d) valoarea de schimb
23. Se poate ca valoarea de piata sa fie egala cu valoarea patrimoniala (bazata pe

active):
a) da, intotdeauna
b) nu, niciodata
c) s-ar putea
d) nu pentru ca este mai mica
24. Care NU este o conditie fundamentala a definitiei valorii de piata:

a) vanzatorul si cumparatorul sunt decisi (hotarati) sa faca tranzactia
b) plata tranzactiei se face in cash
c) exista o perioada de timp rezonabila pentru expunerea pe piata a
proprietatii
d) ambele parti sunt bine informate
25. Care NU este factor de productie:

a) terenul
b) munca
c) contributia
d) capitalul
26. Principiul substitutiei este specific:

a) metodelor patrimoniale
b) metodelor bazate pe venit
c) metodei comparatiei de piata
d) tuturor celor trei grupe de metode de mai sus
27. Prima etapa a procesului de evaluare este:
a) colectarea informatiilor
b) inspectarea proprietatii
c) definirea misiunii evaluarii
d) precizarea metodelor de evaluare
28. Carui tip de valoare ii corespunde o perioada de comercializare limitata:

a) valoarea de impozitare
c) valoarea subiectiva
d) valoarea speciala
4
29. Care este o conditie a definitiei valorii de piata:
a) vocatia la credit
b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect informati asupra detaliilor tuturor
tranzactiilor din ultimii 3 ani
c) cumparatorul si vanzatorul sunt doua persoane independente, nelegate
intre ele prin relatii preferentiale
d) cumparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde
30. Valoarea de piata, prin definitie este:

a) intotdeauna pretul cel mai mare
b) intotdeauna pretul cel mai mic
c) pretul cel mai probabil
d) costul plus profitul
31. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

b) valoarea de impozitare
c) valoarea de asigurare
d) valoarea de investitie
5
32. Cererea efectiva se refera la:
a) cost si valoare
b) dorinta si putere efectiva de cumparare
c) dorinta si nevoie
d) dorinta si satisfactie
33. Care este un criteriu al celei mai bune utilizari:

a) fezabil financiar
b) cererea si oferta
c) concurenta
d) contributia
34. Alegerea metodelor de evaluare se face:

a) conform caietului de sarcini
b) in functie de scopul evaluarii
c) conform indicatiilor proprietarului
d) in functie de conjunctura economica
35. Termenul de „capacitate beneficiara” mai este folosit in terminologia
standardelor internationale de evaluare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) numai in unele standarde
36. Proprietatea intelectuala contine active necorporale: a) identificabile

b) neidentificabile
d) protejate prin reglementari legale
incluse în fondul comercial
37. Costul unui activ este:

a) pretul platit pentru bunuri si servicii cumparate
b) suma necesara pentru a crea sau produce un bun sau un serviciu
c) expresia utilitatii unui bun sau serviciu
d) raspunsul de la a) si b) de mai sus
38. Care este caracteristica unei investitii imobiliare:

a) genereaza profit pentru cel care o exploateaza
) este destinata inchirierii si / sau revanzarii la un pret avantajos:
c) va fi modernizata
d) functioneaza la capacitatea maxima
39. Evaluarea instalatiilor si echipamentelor este de competenta: a) evaluatorului de

proprietati imobiliare b) evaluatorului de bunuri mobile c) evaluatorului de
intreprinderi
d) consilierilor in proprietate intelectuala
6
40. In care din ipostazele urmatoare un evaluator va evalua un restaurant din
perspectiva unui investitor mediu:
a) exp ert consultant
b) expert neutru
c) arbitru (mediator)
d) nici una
41. Standardele de evaluare cuprind:
a) definitii ale unor termeni specifici evaluarii
b) indici de actualizare
c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare
d) tabele de incadrare
42. Intre obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienti
b) promovarea intelegerii uniforme (coerentei) prin utilizarea unor definitii
standard ale valorii de piata
c) a si b
d) nici unul
43. Valoarea de piata vs. valoarea de investitie a unei intreprinderi este:
a) intotdeauna egala
b) niciodata nu este egala
c) este intotdeauna mai mare
d) poate sa fie si egala
44. Standardele de evaluare sunt necesare:
a) pentru o intelegere uniforma a termenilor si procedurilor de evaluare
b) pentru ralierea la standardele de contabilitate c) pentru a putea fi atestati
evaluatorii
d) pentru alinierea la cerintele integrarii in U.E.
45. Pentru un client potential al unei intreprinderi, care solicita utilizarea unei rate de
capitalizare de 22%, desi rata de capitalizare uzuala pe piata este 14%, tipul de
valoare calculat va fi:
a) valoarea de utilizare
b) valoarea de piata
c) valoarea de investitie
d) valoarea de piata pentru utilizarea existenta
46. In acceptcuavertvauvensunpapvafeare se intelege:

b) structura capitalului unei intreprinderi
c) recunoasterea unei cheltuieli ca o imobilizare de capital
d) toate cele trei variante de mai sus
47. Sintagmele “la data evaluarii” si “suma estimata” exprima:

a) faptul ca evaluatorul face o estimare monetara la un anumit moment
b) faptul ca un raport de evaluare este un “produs perisabil”
c) faptul ca plata se presupune a fi facuta in numerar la data evaluarii
7
48. Proprietatea imobiliara include:
a) terenul liber
b) terenul, constructiile si amenajarile atasate
c) toate drepturile, interesele si beneficiile ce au legatura cu stapanirea
proprietatii d) a sau b
49. Metodele si tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

a) specifice in functie de gradul de dezvoltare economica a unei tari
b) influentate de interesele clientului
c) in general similare pentru toata lumea
d) dictate de asociatia profesionala
50. Proprietatea imobiliara este un concept:

a) non-fizic
b) fizic
c) tehnic
d) influentat de pozitia evaluatorului
51. Proprietatea mobiliara include:
a) bunuri care nu se fixeaza permanent de teren si constructii b) bunuri
necorporale care sunt atasate proprietatii
c) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor
d) a si c
52. Conceptul de valoare a unui bun:

a) implica existenta unei piete pentru acel bun
b) implica o suma de bani asociata cu o tranzactie
\ i mTI 11r* Q PviefpnfQ imHr frcinvQr'tii n nfpri ou rMimiTi ci TYI
11
c) implica existenta unor ttr anzac_tii anterioaie cu b unuri tsijiiilar e d)
implica o imagine a asteptarilor vanzatorilor si cumparatorilor hotarati asupra
beneficiilor viitoare
53. Evaluatorul extern:

a) nu poate fi ruda cu persoane din firma care solicita evaluarea
b) are doar un interes financiar indirect in firma evaluata
c) este angajat exclusiv in cazuri de litigii
d) este angajat de regula in cazul evaluarilor pentru garantii
54. Evaluatorul independent este un evaluator extern si care in ultimele:

a) 12 luni
b) 24 de luni
c) 36 de luni
d) 6 luni nu a avut relatii contractuale cu partile implicate in tranzactie.
8
55. Prin interes financiar indirect in relatia client-evaluator se intelege:
a) relatia intre pretul lucrarii si volumul de activitate implicat in evaluarea
respectiva
b) relatia de asociere intre pretul lucrarii si valoarea proprietatii / afacerii
evaluate
c) relatia de asociere si relatia de rudenie cu persoane din firma care solicita
lucrarea de evaluare
d) relatia intre pregatirea si competenta evaluatorului pe de o parte si pretul
lucrarii de evaluare
56. Metodele uzuale in abordarea pe baza de active sunt:
a) ANC (activul net corectat) si ANL (activul net de lichidare)
b) AN contabil si ANL
c) ANC si AN contabil
d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substantiala bruta) si VSN
(valoarea substantiala neta)
57. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

a) identifica si elimina elementele speculative
b) ia in considerare utilizarile alternative adecvate
c) tine seama de aspectele mentenabile intr-un viitor apropiat
58. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins in definitia valorii de piata:
a) suma estimata
b) tranzactie echilibrata
d) mweti&guldecvului
59. Care dintre urmatoarele baze de evaluare este cea mai utilizata in evaluarea
pentru dispute maritale (conform standardelor de evaluare):
c) valoarea intrinseca
d) nu exista o baza specificata in acest scop
60. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR,

incepand cu 1 ianuarie
2004:
a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR - SEV
b) standardele internationale de evaluare
c) standardele europene de evaluare
d) oricare din cele de mai sus
61. Care dintre urmatoarele tipuri de valoare este utilizat in evaluarea intreprinderii
pentru achizitii strategice:
9
b) valoarea de investitie
c) valoarea de lichidare
d) costul de inlocuire net
62. Care dintre urmatoarele abordari ale valorii au in vedere principiul substitutiei:
a) abordarea prin comparatie de piata
b) abordarea pe baza de active
c) a si b
d) a sau b
63. Cumparatorii strategici sunt dispusi sa plateasca pentru actiunile unei firme:
a) mai mult decat investitorii financiari
b) cel mult cat investitorii financiari
c) atat cat si investitorii financiari
d) nu este o informatie relevanta si utila pentru evaluator
64. Termenul activ in afara exploatarii se refera la:
a) active care nu sunt necesare exploatarii
b) active in conservare
c) active subutilizate
d) a si b
65. Pentru valoarea de piata, testul corect pentru precizia evaluarilor, realizate de o
firma de consultanta, este comparatia cu tranzactii recente:
a) doar un raport de verificare reprezinta un “test corect”
b) nu, pentru ca valoarea de piata este o cifra nerealizabila din cauza
conditiilor de natura “ideala” incluse in definitie
c) nu, pentru ca valoarea de piata este valabila la data evaluarii si raportul de
evaluare nu are un termen de valabilitate
66. In evaluarea unei intreprinderi, evaluatorul trebuie sa-si foloseasca rationamentul

profesional
pent
au: alegerea celor mai adecvate metode de evaluare
b) utilizarea unor ipoteze credibile
c) asigurarea coerentei intre indicatorii utilizati
67. Nu este o eroare in evaluarea unei intreprinderi:

a) omisiunea datei evaluarii
b) omisiunea declaratiei privind conditiile limitative
c) omisiunea opiniei evaluatorului
d) omisiunea metodei capitalizarii profitului
68. Nu este o eroare in evaluarea unei intreprinderi:

a) omisiunea bazei evaluarii
1
0
b) omisiunea valorii activelor din afara exploatarii in evaluarea prin metoda
DCF (discounted de flux de numerar actualizat)
c) omisiunea declaratiei privind conditiile limitative
d) omisiunea metodei activului net contabil
69. Cumparatorii investitionali sunt dispusi sa plateasca pentru actiunile unei

intreprinderi:
a) mai mult decat investitorii strategici
b) cel mult cat investitorii strategici
c) atat cat si investitorii strategici
) nu este o informatie relevanta si utila pentru evaluator
70. Termenul activ din afara exploatarii se refera la:

a) active utilizate sub capacitatea proiectata
b) active supradimensionate
c) active inchiriate tertilor
d) active supraevaluate in contabilitate
71. Existenta unui activ din afara exploatarii genereaza:

a) corectii asupra ratei de actualizare si de capitalizare
b) corectii asupra veniturilor si cheltuielilor generate de acel activ
c) inscrierea informatiilor in ipotezele si conditiile limitative
1
1
72. Teoria valorii are un postulat care precizeaza ca:
a) valoarea nu este o trasatura intrinseca a unei proprietati ci reprezentarea
asupra utilitatii sale
b) manifestarea valorii nu este conditionata de transferabilitatea proprietatii
c) valoarea este expresia monetara a utilitatii proprietatii pentru
vanzator

a) valoarea este o trasatura intrinseca a unei proprietati si nu
reprezentarea asupra utilitatii acesteia
b) manifestarea valorii este conditionata de transferabilitatea
proprietatii
c) valoarea este expresia monetara a utilitatii proprietatii pentru
cumparator

a) manifestarea valorii este conditionata de transferabilitatea proprietatii
b) valoarea este o trasatura intrinseca a unei proprietati si nu reprezentarea
asupra
c) valoaeasaste expresia monetara a utilitatii proprietatii pentru
vanzatori si cumparatori
75. Cand actioneaza in ipostaza de expert consultant pentru un potential investitor,

evaluatorul calculeaza:
a) valoarea de lichidare si valoarea de ipotecare pentru a-l ajuta pe client sa
ia o decizie inteligenta
b) valoarea de asigurare si valoarea de piata pentru a-l ajuta pe client sa ia o
decizie inteligenta
c) valoarea de investitie si valoarea de piata pentru a-l ajuta pe client sa ia o
decizie
d) vaeoagentarin DCF (discounted cash-flow) si prin ANC (activul net
corectat) pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta
76. Cand actioneaza in ipostaza de expert consultant pentru un potential investitor

(cumparator), evaluatorul va propune pentru a fi util clientului:
a) de regula o valoare maxima
b) de regula o valoare minima
c) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situata
intre DCF (discounted cash-flow) si ANC (activul net corectat)
77. Cand actioneaza in ipostaza de expert consultant pentru un potential vanzator,
■*-
12
evaluatorul va propune, pentru a fi util clientului:
a) de regula o valoare maxima
b) de regula o valoare minima
c) conform standardului de evaluare a afacerii va propune o valoare situata
intre DCF (discounted cash-flow) si capitalizarea profitului
78. Valoarea de investitie poate sa fie egala cu valoarea de piata numai daca:
a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluarii
b) ipotezele utilizate in estimarea ei ar fi acceptate de catre toti participantii
de pe piata
c) nu se tine seama de metoda ANC (activul net corectat)
d) se estimeaza corect rata de actualizare
79. Care din urmatoarele elemente nu este activ in afara exploatarii: a) creante
incerte
b) portofoliul de titluri de plasament
c) teren excedentar
d) licente neutilizate
80. Principiul anticiparii arata ca:

a) valoarea se bazeaza pe anticiparea modificarilor legislative favorabile
investitorilor
b) valoarea se bazeaza pe perceptiile participantilor pe piata asupra
beneficiilor viitoare ale intreprinderii / afacerii
c) valoarea se bazeaza pe raportul cerere-oferta, anticipand ca pretul unui
bun variaza direct proportional cu cererea si in mod invers proportional
cu oferta
d) a si b
81. Principiul contributiei arata ca:

a) valoarea unei parti a unei afaceri / intreprinderi depinde de cat de mult
contribuie la
valoareuintregului sau, in conditiile in care n-ar exista, cat de mult ar
reduce valoarea
b) valoarea unei parti a unei afaceri / intreprinderi depinde de ponderea
costurilor de
inlocuire nete (CIN) in total CIN al intregului
c) valoarea unei parti a unei afaceri / intreprinderi depinde de ponderea
valorii de
lichidare (VL) in total VL a intregului
d) nu este un principiu utilizat in evaluarea intreprinderii
82. In abordarea prin comparatia de piata un principiu fundamental este “principiul

substitutiei” care spune ca:
a) un investitor nu va plati mai mult decat valoarea estimata prin ANC
1
3
(activul net
b) unrmvetstitor nu va plati mai mult decat costul unui bun de substitutie
c) un cumparator va plati cel mult valoarea estimata prin DCF (exclusiv
activele din
afara exploatarii)
d) in abordarea prin comparatie de piata primordial este principiul anticiparii
83. Principiul substitutiei cere ca intreprinderile comparabile sa fie:

a) apropiate ca dimensiune si piata de aprovizionare
b) sa actioneze in aceeasi ramura
c) similare si relevante
d) a si b
84. Principiul contributiei arata ca:

a) valoarea unei parti a unei afaceri / intreprinderi depinde de ponderea
costurilor de reconstructie in total cost de reconstructie a intregului
b) valoarea unei parti a unei intreprinderi depinde de ponderea valorii
activelor din afara exploatarii in ANC
c) valoarea unei parti a unei intreprinderi / proprietati depinde de cat de mult
contribuie la valoarea intregului sau, in conditiile in care n-ar exista, cat
de mult ar reduce valoarea intregului
d) valoarea unei parti a unei intreprinderi depinde de ponderea valorii
activelor din afara exploatarii in ANC (activul net corectat) si in DCF
(flux de numerar actualizat)
1
4
85. Analiza si separarea activelor in afara exploatarii va evidentia:
a) activele in afara exploatarii care nu genereaza venituri
b) activele in afara exploatarii care genereaza venituri
c) mijloacele fixe in conservare
86. In evaluarea pentru divizare se are in vedere:

a) principiul contributiei care arata ca valoarea unei parti a unei afaceri
depinde, in conditiile in care acea parte n-ar exista, de cat de mult ar
reduce valoarea intregului
b) principiul anticiparii care spune ca valoarea se bazeaza pe anticiparea
modificarilor legislative favorabile investitorilor
c) principiul substitutiei care spune ca un investitor nu va plati mai mult
decat valoarea estimata prin ANC (activul net corectat)
87. Principiul substitutiei cere ca o intreprindere de substitutie:

a) sa ff^sine'z.e'iin domenii de activitate diferite si sa aiba o dimensiune
apropiata
c) sa fie relevanta
d) b si c
88. Ultima etapa in procesul de evaluare este:

a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea
b) prezentarea copiilor dupa bilant, autorizatiile de functionare, ridicarile
topo etc.
c) reconcilierea rezultatelor si estimarea valorii finale
d) declaratia privind conditiile limitative si certificarea competentei
Care dintre elementele de mai jos mu. este cuprins în definiția valorii de
89. piața: a) vânzator notarât și cumparator hotarât
evaluatorului
b) tranzactie echilibrata
c) la data evaluarii
d) o parte a actionat prudent si fara constrangeri
90. Pentru un investitor potential care solicita o rata de actualizare de 14%, identica
cu rata uzuala de piata, tipul de valoare calculat va fi:
b) valoarea de investitie
c) valoarea de utilizare
d) valoarea de lichidare
91. Metoda practicienilor apare in terminologia standardelor internationale de
evaluare:
a) numai in standardele europene
1
5
b) da
c) a aparut dupa 1990
d) nu
92. Ce se intelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

a) valoarea contabila a capitalului propriu
b) valoarea de piata a capitalului propriu, capitalului preferential si celui
imprumutat
c) ANC ’ ’
d) valoarea contabila a capitalului imprumutat
93. O asociatie profesionala a evaluatorilor care promoveaza standarde profesionale

de evaluare: a) asigura o uniformitate a calificarii si competentei in randul membrilor
sai b) asigura o uniformitate a metodelor aplicate in rapoartele de evaluare de catre
membrii sai, inclusiv a unor metode recunoscute pe plan european (de exemplu:
metoda practicienilor)
c) o asociatie profesionala ar trebui sa insiste pe promovarea unor tarife
minime in lucrarile elaborate de membrii sai si nu pe standarde
profesionale
1
6
DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII
1. Lichiditatea generala curenta se calculeaza prin raportul dintre:

a) active totale / datorii curente
b) active totale / datorii totale
c) active circulante / datorii curente
d) active circulante / datorii totale
2. Lichiditatea rapida (intermediara) se calculeaza prin raportul dintre:

a) active totale / datorii totale
b) stocuri plus creante / datorii curente
c) stocuri plus creante / datorii nefinanciare
d) creante plus disponibilitati / datorii curente
3. Rata solvabilitatii generale exprima raportul dintre:

a) active totale / datorii curente
b) active totale / datorii totale
c) active imobilizate / datorii curente
d) active totale / datorii bancare
4. Rata autonomiei financiare este:

a) capital permanent / capital propriu
b) capital propriu / capital permanent
c) capital propriu / capital social
d) capital propriu / capital imprumutat
5. Rata de finantare a stocurilor este:

a) fond de rulment / stocuri
b) stocuri / fond de rulment net
c) capital social / stocuri
d) datorii curente / stocuri
6. Rata datoriilor este:

a) datorii curente / active circulante
b) datorii totale / active totale
c) datorii totale / active imobilizate
d) datorii totale / capital propriu
7. Rata de rotatie a datoriilor (in nr. de rotatii) este:
a) cifra de afaceri / datorii totale
b) venituri din exploatare / datorii totale
c) cifra de afaceri / datorii curente
d) datorii totale / capital propriu
8. Rotatia activelor circulante (nr. de rotatii) se calculeaza prin raportul dintre: a)

^17
cifra de afaceri / active circulante
b) venituri din exploatare / active circulante
c) cifra de afaceri / stocuri plus creante
d) active circulante / capital propriu ’
9. Rata rentabilitatii costurilor este:

a) profit net / capital social
b) profit brut / capital propriu
c) profit net / capital permanent
d) profit net / cheltuieli totale
10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilitatii) este:

a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare
b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constante
c) cheltuieli fixe totale / (pret unitar - cost variabil unitar)
d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile
totale)]
11. Fondul de rulment net propriu este:

a) active totale - active circulante
b) active totale - datorii totale
c) capital propriu - active imobilizate
d) active totale - active imobilizate
12. Rotatia activului total (in nr. de rotatii) este:

a) active totale / cifra de afaceri
b) cifra de afaceri / active totale
c) active totale / capital propriu
d) active totale / capital permanent
13. Durata medie de recuperare a creantelor (in zile) se calculeaza prin formula:
a) 360 zile / media creantelor totale
b) media creantelor totale / 360 zile
c) (media creantelor totale / cifra de afaceri) 360 zile
d) (venituri totale / media creantelor totale) 360 zile
14. Rata rentabilitatii economice este:
a) profit brut / capital permanent
b) profit net / capital permanent
c) profit net / capital propriu
d) profit brut / capital social
15. Rata rentabilitatii financiare este:

a) profit brut / capital permanent
b) profit brut / capital social
c) flux de numerar actualizat net / capital permanent
d) profit net / capital propriu
1
8
16. Fondul de rulment net permanent este:
a) active imobilizate - capital permanent
b) active totale - active imobilizate
c) capital permanent - active imobilizate
d) capital social - active necorporale
17. O rata a lichiditatii generale (curente) de 1,6 semnifica:

a) intreprinderea are disponibilitati de 1,6 ori mai mari comparativ cu
datoriile curente
b) intreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curente
c) intreprinderea are o situatie satisfacatoare a rentabilitatii
d) intreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu
activele curente
^19
18. Necesarul de fond de rulment este:
a) stocuri + creante + active de regularizare - datorii curente - pasive de
regularizare
b) active circulante - datorii curente nefinanciare
c) creante + disponibilitati - datorii curente
d) disponibilitati - datorii curente
19. Trezoreria neta este:

a) active circulante - datorii curente
b) stocuri + disponibilitati - datorii curente
c) disponibilitati - datorii curente
d) FRN (fond de rulment net) - NFR (necesar de fond de rulment)
20. La o intreprindere industriala, care inregistreaza o crestere a stocurilor de produse

finite si productie neterminata de dimensiuni mari, cifra de afaceri fata de veniturile
din exploatare este: a) egala b) mai mare c) mai mica
d) sunt posibile toate variantele de mai sus

21. Care indicator poate avea o marime negativa:
a) trezoreria neta
b) lichiditatea intermediara (rapida)
c) a si b
d) recuperarea creantelor
22. Viteza de rotatie a activelor curente poate fi exprimata in:

a) numar mediu anual de rotatii
b) durata in zile a unei rotatii
d) nimb iitiudicintreicde mamussus
23. Care din nivelurile ratei lichiditatii generale curente este cel mai bun:
a) 0,5 ’
b) 1
c) 1,5
d) 2
24. Viabilitatea unei intreprinderi se refera la:

a) capacitatea de a atrage investitii
b) capacitatea de a dstunue dvpdande

d) profitabilitate si lichiditate
25. Convertind o rata a rentabilitatii de 0,0575 in rata procentuala, rezultatul este:

a) 0,575 % ’
b) 57,5 %
c) 5,75 %
d) 575 %
2
0
26. Capitalul permanent al unei intreprinderi cuprinde:
capital pocIlrilplilslSnimpimiititrirp eWmenungrt

c)
capital propriu plus imprumuturi cu termen de rambursare
d) mai mare de 1 an active totale minus datorii totale
27. Nivelul recomandat al ratei lichiditatii generale (curente) este:

a) 20 % ’
b) 1,8 - 2
c) sub 1
d) nu exista un nivel recomandat
28. Parghia financiara exprima raportul dintre:

a) capital propriu si total active imobilizate
b) active imobilizate si active circulante
c) active imobilizate si total active
d) total active si capital propriu
29. Amortizarea imobilizarilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai
jos:
a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
c) cheltuieli anticipate
d) nici una din categoriile de mai sus
30. Calcularea dinamicii productiei in preturi constante din evolutia acesteia in
preturi curente se face cel mai relevant cu:
a) indicele general al preturilor de consum
b) indicele general al productiei industriale
c) indicele preturilor grupei de produse
d) cursul de schimb valutar
31. Scopul analizei financiare in raportul de evaluare este sa permita:

a) urmarirea evolutiei in timp a echilibrelor si performantelor afacerii
b) compararea,cu afaceri similare
c) ajustarea mformatnror financiare istorice
32. Care din urmatoarele rate financiare este utila in estimarea fondului de rulment
net (capital de lucru net):
a) lichiditatea generala
b) lichiditatea rapida
c) rentabilitatea cifrei de afaceri
d) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri
33. Ce reprezinta “X“ si “Y” in formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net /X = Y/ Venituri x Venituri /Active x Active /Capitalpropriu
^21
a) ambii termeni reprezinta capitaluri proprii
b) X = capital propriu si Y = profit net
c) X = venituri si Y = profit net
d) X = capital propriu si Y = cifra de afaceri
34. Scopul analizei financiare in raportul de evaluare este:

a)
sa analizeze rezultatele financiare ale firmei
b)
sa pelmitazajindicêtPrfdeeathloobrfurfoancriaristorice
35. Care dintre activele urmatoare NU este activ curent:
a) creante
b) avansuri primite
c) stocuri materiale
d) disponibilitati in valuta
36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:

a) pregatirea si distribuirea chestionarului, interviul si analiza informatiilor
obtinute
b) obtinerea documentelor, interviul si analiza informatiilor
c) pregatirea diagnosticului, analiza documentelor si informatiilor,
elaborarea concluziilor
37. Analiza SWOT se bazeaza pe:

a)
2 niveluri de analiza: firma si industria
b)
3 niveluri de analiza: firma, industria si mediul extern
c)
un singur nivel de analiza: firma
d)
mnnvgemetaiali? aesan^zciiiiuimaicasieinacaaaniaaizcaiaraêrc'ala,
analiza
38. Analiza si separarea activelor din afara exploatarii se realizeaza in cadrul:

a) diagnosticului juridic
b) diagnosticului tehnic (operational)
c) diagnosticului economico-financiar
d) aplicarii metodei ANC
39. Cele 5 forte ale competitiei sunt:

a) concurentii potentiali, rivalitatea interna, furnizorii, clientii si amenintarea
produselor /
serviciilor de substitutie
b) politica statului, actiunile managementului, furnizorii, clientii si
amenintarea produselor / serviciilor de substitutie
c) concurenta, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clientii
d) rivalitatea interna, barierele de intrare in ramura, puterea de
2
2
negociere cu furnizorii, puterea de negociere cu clientii si pericolul
produselor substituibile
40. Analiza calitatii produselor si serviciilor se urmareste in:

a) diagnosticul juridic
b) diagnosticul comercial
c) diagnosticul tehnic (operational)
d) nu prezinta interes in evaluarea intreprinderii
41. Puterea de negociere cu furnizorii prezinta interes pentru evaluarea unei
intreprinderi:
a) in cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preturi
ridicate la materii prime, materiale, servicii
b) in cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in
aprovizionare
c) in situatia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de aparitie a
unor produse de substitutie
d) acest aspect nu prezinta interes in evaluarea intreprinderii
42. Clientela unei firme este: 80% institutii bugetare si 20% SRL - uri cu unic asociat.
Aceasta reprezinta:
a) putere de negociere scazuta cu furnizorii
b) un risc datorat probabilitatii ridicate de faliment a clientilor
c) un punct slab datorita dependentei de institutiile bugetare
d) un punct favorabil datorita mentinerii unei cifre de afaceri constante
43. Restrictiile Guvernului privind infiintarea unei banci:

a) reprezinta o bariera de intrare in ramura
b) permite cresterea puterii de negociere a bancilor din sistem cu furnizorii
c) genereaza scaderea puterii de negociere a clientilor cu bancile
44. Analiza capacitatii de productie si a gradului de utilizare a capacitatii de productie

se realizeaza in:
b) diagnosticul tehnic (operational)
d) dadrnpcocectiilanasemeetoresurNecumane
45. Un grad de utilizare extrem de redus al capacitatii de productie:

a) reprezinta o explicatie pentru o valoare mai ridicata a ANC
comparativ cu DCF sau capitalizarea venitului
b) reprezinta o explicatie pentru o valoare mai ridicata a DCF comparativ cu
capitalizarea venitului
c) certitudine privind inexistenta unor active necorporale
d) explica un nivel redus de inzestrare tehnica a muncii (mijloace fixe pe
salariat)
^23
46. Aplicarea unui sistem.de .asigurare a calitatii se va reflecta in:
a) diminuarea cheltuielilor de promovare
b) reducerea indatorarii firmei si implicit a AN contabil
c) cresterea cifrei de afaceri si a indicatorilor de eficienta
d) nu au influenta asupra performantelor si judecatii valorii
47. Analiza dimensiunii si structurii potentialului uman are in vedere: a) numarul de

zile de greva b) dinamica numarului de salariati c) dinamica productivitatii
muncii d) dinamica salariului mediu
48. Analiza eficientei utilizarii potentialului uman are in vedere:

a) evolutia ponderii personalului TESA
b) evolutia productivitatii muncii
c) dinamica raportului mijloace fixe / numar de salariati
d) dinamica mobilitatii personalului
49. Analiza dimensiunii si structurii potentialului uman are in vedere:

a) evolutiei numarului de zile de absente nemotivate si a salariului mediu net
b) evolutia personalului TESA si neproductiv, numarul de greve,
nemultumirile salariatilor
c) latura cantitativa si calitativa a incadrarii intreprinderii cu
personalul necesar, dinamica si structura acestuia
d) nu prezinta interes in diagnosticului pentru evaluare
50. Analiza contractelor de asigurare se face in:

b) diagnosticul operational
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul stabilirii ipotezelor DCF
51. Existenta unor drepturi de proprietate intelectuala este stabilita in cadrul:

a) diagnosticului juridic si are incidenta asupra ANC
b) diagnosticului managementului resurselor umane si are incidenta asupra
ANC
c) diagnosticului tehnic si are incidenta asupra DCF
d) diagnosticului comercial si are incidenta in abordarea prin comparatie
directa
52. Existenta unui credit pe termen lung:

a) va fi evidentiata de diagnosticul juridic si diagnosticul tehnic si are
incidenta asupra DCF ’ ’
b) va fi evidentiata de diagnosticul juridic si diagnosticul managementului si
are incidenta asupra DCF
c) DCF evidentiata de diagnosticul juridic si economico-financiar si are
incidenta asupra
d) va fi evidentiata de diagnosticul juridic si economico-financiar si are
2
4
incidenta asupra ANC ’ ’
53. Existenta unui activ in afara exploatarii va fi evidentiata:

a) in diagnosticul juridic si nu va avea relevanta in DCF
b) in diagnosticul tehnic si va avea relevanta in metodele bazate pe venit
c) in diagnosticul economico-financiar si va avea relevanta in estimarea ratei
de actualizare
d) in diagnosticul comercial si va avea relevanta in ANC
54. Existenta unor salarii mult peste media ramurii va fi evidentiata in:
a) diagnosticul management - resurse umane si va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul management - resurse umane si va avea impact asupra
nivelului venitului care se capitalizeaza
c) diagnosticul juridic si va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul comercial si va avea impact asupra DCF
55. Existenta unei dotari tehnologice depreciata functional va fi evidentiata in:

a) diagnosticul juridic si va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul tehnic si va avea impact asupra ANC
c) diagnosticul tehnic si va avea impact asupra ANC si DCF
) diagnosticul comercial si va avea impact asupra ratei de actualizare
56. Existenta unor litigii in calitate de parat va fi evidentiata in:

a) diagnosticul juridic si va avea impact asupra AN contabil
b) diagnosticul comercial si va avea impact asupra DCF
c) diagnosticul juridic si va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul economico-financiar si va avea impact asupra valorii
reziduale
57. Forta de munca excedentara va fi evidentiata prin:

a) evolutia numarului mediu de salariati
b) evolutia ponderii personalului TESA
c) evolutia corelata numar de salariati - cifra de afaceri
d) evolutia corelata numar de salariati - profit
^25
58. Prima etapa in procesul de evaluare este:
a) diagnosticul pentru evaluare
b) prezentarea firmei evaluate si a consultantului
c) definirea problemei (scopul evaluarii, definirea valorii, data evaluarii,
conditii limitative etc.)
d) sinteza rezultatului evaluarii
59. Ultima etapa in procesul de evaluare este:

a) analiza SWOT
b) corectiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)
c) reconcilierea rezultatelor si estimarea valorii finale
d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finala
60. Data evaluarii poate fi:

a) data curenta
b) o data anterioara elaborarii raportului
d) fodo&uleeaioarai elaborarii raportului
61. Analiza activelor din afara exploatarii inchiriate tertilor se realizeaza in cadrul:
a) diagnosticului juridic si diagnosticului economico-financiar
b) diagnosticului juridic si diagnosticului tehnic
c) diagnosticului management - resurse umane si diagnosticului economico-
financiar
d) diagnosticului management - resurse umane si diagnosticului comercial
62. O durata de recuperare a creantelor de 120 de zile fata de media ramurii 25 de

zile:
a) apare in diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA si este
confirmata de
diagnosticul comercial nrin analiza clientilor intreprinderii
b) apare in diagnosticul financiar prin calculul ratei Creante / CA x 360 si
este confirmata de diagnosticul comercial prin analiza pietei de desfacere
si a clientilor intreprinderii
c) apare in diagnosticul management resurse umane prin calculul
indicatorilor de conflictualitate si este confirmata de diagnosticul
comercial prin analiza pietei de desfacere si a clientilor intreprinderii
d) nu este o informatie relevanta pentru evaluare afacerii
63. O durata de achitare a furnizorilor de 200 de zile fata de media ramurii 30 de zile:
a) apare in diagnosticul financiar in analiza pe baza punctului critic si este
confirmata de diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor
intreprinderii
b) apare in diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienta a costurilor si
este confirmata de diagnosticul comercial prin analiza pietei de
aprovizionare si a furnizorilor intreprinderii
c) apare in diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 si
*-26
este confirmata de diagnosticul comercial prin analiza pietei de
aprovizionare si a furnizorilor intreprinderii
d) apare in diagnosticul management - resurse umane prin calculul
indicatorilor de dinamica si structura si este confirmata de diagnosticul
comercial prin analiza pietei de aprovizionare si a furnizorilor
intreprinderii
64. O brutarie are o capacitate de productie de 400 mii bucati/an. Cheltuielile fixe
sunt de 500 mil. lei/ an, costurile variabile de 3.000 lei pe bucata, iar pretul de
vanzare este de 5.000 lei pe bucata. Punctul critic al rentabilitatii va fi de:
a) 800 mii bucati
b) 125 mii bucati
c) 25 mii bucati
d) 250 mii bucati
65. Estimarea unei cresteri cu 10% a cifrei de afaceri in primul an de previziune va

determina in principiu:
a) o crestere cu 10% a profitabilitatii exploatarii (operationale) datorita
existentei unei componente variabile a cheltuielilor
b) mentinerea rentabilitatii exploatarii (operationale) din perioada anterioara
(anul de baza)
c) o crestere a profitabilitatii exploatarii (operationale) datorita existentei unei
componente fixe a cheltuielilor
d) permite o crestere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a cresterii
creantelor
66. Ce reprezinta “X“ si “Y” in formula de mai jos:

X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu
a) X = cifra de afaceri (CA) si Y = Profit net
b) X = Profit net si Y = CA
c) ambii termeni reprezinta CA
d) X = lichiditatea generala si Y = rentabilitatea financiara
67. Un nivel al lichiditatii generale de 5,5 reprezinta:

a) o situatie favorabila a rentabilitatii si performantelor afacerii
b) un nivel asigurator din prisma finantatorilor pe termen scurt
c) o gestiune proasta a activelor curente din prisma actionarilor afacerii
d) b si c
68. Situatia unei firme arata o pierdere neta de 200 mil. lei si un capital propriu de
minus 1.000 mil. lei. Daca media ramurii prezinta o rentabilitate financiara de 5%
vom considera ca:
a) firma are o situatie favorabila pentru ca rentabilitatea financiara este peste
media ramurii
b) firma are o rentabilitate financiara de 20%, peste nivelul asteptat de un
investitor mediu
^27
c) apare paradoxul numerelor negative in metoda ratelor
d) a si b
69. Analiza in termeni de rate financiare este utilizata pentru :

a) ca este ceruta de Ministerul Finantelor Publice in anexele bilanturilor
agentilor economici
b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor in abordarea
bazata pe active
c) a compara riscul relativ al intreprinderii in cauza de-a lungul timpului cu
cel al intreprinderilor similare
d) a dimensiona riscul financiar in estimarea ratei de actualizare in abordarea
bazata pe venituri
70. Analiza in termeni procentuali:

a) este utilizata pentru a stabili tendintele si relatiile intre conturile de venituri
si cheltuieli ale unei intreprinderi de-a lungul timpului
b) este utilizata pentru a compara riscul relativ al intreprinderii in cauza de-a
lungul timpului si in cel al intreprinderilor similare
c) permite compararea tendintelor relatiilor existente de-a lungul timpului,
intre elementele de venituri si cheltuieli, sau intre posturile de bilant pentru
intreprinderea in cauza sau in raport cu cele ale intreprinderilor similare
d) permite estimarea riscului specific de afacere si dimensionarea primei de
risc in modelul CAPM
71. Analiza in termeni monetari:

a) este utilizata pentru a stabili tendintele si relatiile intre conturile de venituri
si cheltuieli ale unei intreprinderi de-a lungul timpului
b) este utilizata pentru a compara riscul relativ al intreprinderii in cauza de-a
lungul timpului si in cel al intreprinderilor similare
c) permite compararea relatiilor existente de-a lungul timpului, intre
elementele de
vapoturiu^celWtu ientreauiineie lor’stmriiarde bilant pentru mwrmderca in
cauza sau in
d) sta la baza previzionarii in termeni monetari a profitului net si a ratei de
piata PER
72. Analiza situatiilor financiare ale intreprinderii evaluate in termeni monetari,

procentuali si in termeni de rate financiare faciliteaza:
a) intelegerea structurii financiare si a riscului investitiilor efectuate de
intreprindere
b) intelegerea situatiilor financiare si a riscului investitiilor intreprinderii
c) intelegerea tendintelor vanzarilor pe grupe de produse si a riscului
investitiilor efectuate de intreprindere
d) intelegerea situatiei economice si a riscului investitiei in intreprindere
73. Existenta licentelor, sistemelor si procedurilor necesare exploatarii reprezinta:
^28
a) o dovada a unui management adecvat economiei de tranzitie
b) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei intreprinderi
in exploatare
c) surse ale profitului net estimat in metoda capitalizarii
d) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial
intr-o intreprindere in exploatare
74. Intre factorii privind mediul economic ce ar putea afecta intreprinderea evaluata si
pe care trebuie sa-i ia in considerare evaluatorul, se numara:
a) rata natalitatii, gradul de ocupare al populatiei, dezvoltarea durabila
) rata de schimb valutar, rata inflatiei si rata dobanzii
c) stabilitatea si coerenta legislatiei, stabilitatea si securitatea geopolitica
d) a si b
METODE PATRIMONIALE
1. In abordarea patrimoniala, terenul va fi tratat:

a) pe baza valorii din contabilitate, actualizata
b) pe baza valorii de profitabilitate
c) pe baza costului de achizitie
d) pe baza valorii de piata
2. In abordarea patrimoniala, masinile si utilajele se estimeaza intotdeauna numai pe

baza:
a) valorii de piata
b) valorii de inlocuire
c) valorii de randament
d) nici uneia din cele de mai sus
3. Valoarea recuperabila a mijloacelor fixe aflate in exploatare, conform IAS 36,

este:
a) valoarea de piata in general
b) costul de inlocuire net
c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare si valoarea de piata
minus cheltuielile de vanzare
d) valoarea de achizitie
4. Abordarea patrimoniala este prioritara:

a) la intreprinderile care isi continua activitatea
b) la intreprinderile in dificultate financiara
c) la evaluarea pentru lichidare
d) la intreprinderile mici
5. Abordarea patrimoniala se recomanda la:

a) evaluarea intreprinderii in totalitate
b) evaluarea participatiilor minoritare
^29
c) evaluarea intreprinderilor din sfera serviciilor profesionale
d) la toate cazurile de mai sus
6. Portofoliul de actiuni detinute de o intreprindere ca active financiare se include in

evaluare:
a) ca active din afara exploatarii
b) se trateaza ca orice activ
c) nu se include in evaluare
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
7. Metoda indicilor de actualizare pentru evaluarea unui teren liber este:
a) adecvata
b) neadecvata
c) cea mai buna
d) neaplicabila
8. Cea mai adecvata metoda de evaluare a unui program informatic de gestiune este:
a) costul de inlocuire minus deprecierea
b) comparatia de piata
c) capitalizarea .profitului
d) toate cele trei metode de mai sus
9. Un proiect de cercetare stiintifica fundamentala se evalueaza prin:

a) costuri
b) capitalizare (actualizarea venitului)
c) comparatia de piata
d) nu se evalueaza
10. Activele din afara exploatarii (in surplus fata de necesitatile de exploatare) se
evalueaza la: a) valoarea de piata b) valoarea de casare c) valoarea de
lichidare d) valoarea de realizare neta
11. Valoarea de realizare neta a activelor din afara exploatarii este:

a) pretul estimat de vanzare - costuri de vanzare
b) pretul estimat de vanzare - costuri de vanzare - impozitul pe castigul de
capital din vanzare
c) valoarea de piata
d) valoarea de casare
12. Corectii asupra valorii de inregistrare a creantelor se fac pe baza unor:
a) estimari asupra posibilitatii de incasare a lor
b) reglementari / norme
c) recomandari din standarde
d) legislatii in vigoare
13. La ce valoare se evalueaza productia in curs de executie:

a) costul de productie
^30
c) vvaloarea de realizare neta
d) pretul estimat de vanzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile
estimate de finalizare a productiei minus cheltuielile de vanzare minus un
profit aferent efortului de completare si vanzare
14. In evaluarea unei cladiri / constructii prin metoda costului, cea mai indicata
procedura este prin: a) costul de inlocuire net b) costul de reproductie net c)
indici de actualizare d) cursul de schimb valutar
15. Active din afara exploatarii sunt:

a) cladirile din exploatare
b) masinile si echipamentele de lucru c) statia de epurare a apelor uzate
d) titlurile de participare
16. Disponibilitatile banesti sunt active din afara exploatarii :

a) in toate cazurile
b) niciodata
c) cand sunt sub forma de depozite la termen
d) cand sunt sub forma de sold normal in conturile bancare
17. Un mijloc fix este un activ din afara exploatarii cand este:
a) utilizat intr-o activitate auxiliara
b) in conservare
c) neamortizat
d) amortizat integral si este inca necesar
18. Activ din afara exploatarii este:

a) terenul excedentar si construibil
b) mijlocul fix amortizat si utilizat
c) stocul normal de produse finite
d) disponibilitatile banesti in numerar
19. Metoda adecvata de evaluare a unei cladiri din proprietatea unei intreprinderi,
care este inchiriata pe termen lung unei firme, este:
a) costul de inlocuire net
b) devizul de cheltuieli actualizat
d) vaioaruzareavnnareluortatadin exploatare provemt dm chme
20. Pentru o intreprindere care nu desfasoara o activitate de import-export, un activ

din afara exploatarii este:
a) autoturismul utilizat de manager
b) valuta din contul de la banca
c) stocul productiei neterminate
d) terenul din coproprietatea cu vecinul aferent drumului de acces
^31
21. In cazul aplicarii metodei ANC nu se face pentru corectie pentru:
a) un teren liber si construibil
b) disponibilitatile in Tei
c) stocul de materii prime necesare fabricatiei
d) certificatele de depozit la termen
22. Ce caracteristici trebuie sa fie luate in considerare in evaluarile profesioniste ale

echipamentelor si utilajelor:
a) fizice
b) functionale
c) economice
d) toate
23. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizata in ultimii 15 ani este:
a) valoarea de recuperare
c) influente externe (cererea efectiva de produse)
d) valoarea de utilizare
24. Capitalul permanent necesar exploatarii reprezinta:

a) o metoda de evaluare mentionata in Standardele de Evaluare
b) o forma de exprimare a valorii capitalului utilizat
c) o componenta a activului net corectat
25. Capitalul permanent necesar exploatarii este necesar in cazul evaluarii:

a) oricarei intreprinderi
b) numai pentru intreprinderile in dificultate
c) nu este o metoda de evaluare
26. Cea mai credibila metoda de evaluare a terenului este:

a) extractia
b) alocarea
c) comparatia vanzarilor (de piata)
d) tehnica reziduala
27. Durata de viata utila ramasa estimata a unui mijloc fix in acceptiunea evaluarii
este:
a) durata de viata utila totala minus varsta efectiva
b) durata de viata utila totala minus varsta cronologica
c) cea determinata conform legii
d) cea preluata din cataloage de specialitate
28. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanta deosebita in evaluarile prin metode:
a) bazate pe venit
b) bazate pe cifra de afaceri
^32
c) patrimoniale
d) bursiere
29. Cea mai adecvata metoda de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat
constructiilor de locuinte individuale este metoda:
a) extractiei
b) parcelarii si dezvoltarii
c) capitalizam rentei (chinei)
d) reziduala
30. Costurile segregate inseamna:

a) costurile directe si indirecte
b) costurile unitare pentru componentele cladirii
c) costurile separate ale cladirilor si ale terenurilor
d) costul de reconstructie si costul de inlocuire
31. Abordarea patrimoniala in evaluarea cladirii unui hotel este relevanta:

a) in toate situatiile
) numai pentru hotelurile de categorie inferioara
c) in cazul celor construite recent si in zone in care pot fi construite noi
hoteluri
d) nu este o abordare convingatoare
32. Capitalul investit reprezinta:

a) capitalul propriu plus imprumuturile cu termen mai mare de un an
b) capitalul social
c) activul net corectat
d) activele totale
33. In metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:

a) sunt preluate la valoarea contabila
b) sunt eliminate
c) sunt preluate la valoarea corectata
d) sunt actualizate prin indexare
34. Un bun mobil poate fi:

a) un dispozitiv ce functioneaza independent
b) un subansamblu al unei instalatii
c) o proprietate corporala
35. Un bun mobil este o proprietate:

a) imobiliara
b) mobila corporala
c) imobila corporala
d) oricare din cele de mai sus
^33
36. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care functioneaza ca o unitate generatoare
de numerar, este:
a) valoarea actualizata a fluxului de numerar viitor generat de acel bun
b) pretul solicitat de vanzator
c) costul platit de cumparator
37. Costul fata de valoarea unui bun mobil poate fi: a) egal
mai mic
mai mare
d) oricare din cazurile de mai sus
38. Costul de inlocuire a unui bun mobil este:

a) costul de reproductie minus deprecierea
b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul sau
c) costul componentelor inlocuite prin reparatie
d) costul unui substitut modern, cu aceeasi utilitate
39. Costul de reconstructie a unui bun mobil este:

a) costul reparatiilor capitale
b) costul reparatiilor curente si capitale
c) costul de reproductie a unui substitut identic
d) costul de reproductie a unui substitut asemanator
40. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspectia este necesara pentru:
a) identificare acestuia
b) verificarea functionarii
c) verificarea parametrilor tehnici si a deprecierii
41. Deprecierea unui bun mobil este:

a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii
b) pierderea de valoare din cauza neadecvarii functionale
c) pierderea de valoare din cauza subutilizarii
42. Durata de viata utila a unui bun mobil este afectata de:
a) regimul si mediul de lucru
b) legislatia economica
c) progresul tehnologic
43. Deprecierea economica a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, fata
de un substitut care are o greutate de 27 de tone este:
a) 10%
b) 33,3%
^34
d) nceunuo dgpceceede economica
44. Deprecierea functionala a unui bun mobil care produce 15 unitati/zi fata de un
substitut care produce 17 unitati/zi este:
a) 11,8% ’
b) 13,3%
c) nu poate fi cuantificata pe baza datelor din enunt
45. Diminuarea cu 10% a productiei unui bun mobil, cauzata de scaderea cererii,
este:
pfP /■‘■fi il iin in mo no ripniPtif cl €ir\ a) efectul uimi ^manage^ment
slab b) efectul unui marketing necorespunzator c) o depreciere economica
(externa) d) nici unul din cele de mai sus
46. Cea mai probabila ordine de aparitie a deprecierilor unui bun mobil este:
a) fizica, economica, functionala
b) fizica, functionala, economica
c) functionala, fizica, economica
d) ordinea este indiferenta
47. In evaluarea unui bun mobil prin metoda costului, elementele normale incluse in
estimare sunt: a) costurile directe
b) toate costurile directe si indirecte
c) pret furnizor + taxe si impozite
48. Principiul de baza aplicabil in determinarea costului de inlocuire a unui bun

mobil este:
a) contributia
b) concurenta
c) substitutia
d) cea mai buna utilizare
^35
49. Evaluarea unui bun mobil prin metoda comparatiei de piata este adecvata daca:
a) bunurile mobile se vand pe piata
b) exista suficiente tranzactii cu bunuri mobile comparabile si informatii
despre acestea
c) piata este a vanzatorului
d) piata este a cumparatorului
50. Valoarea de casare a unui utilaj este data de:

a) pretul obtinut din vanzare ca fier vechi
b) costul de demontare si pregatire pentru vanzare
c) suma: a + b
d) diferenta: a - b
51. Valoarea de recuperare a unui bun mobil fata de valoarea de casare este in
general:
a) mai mica
b) egala
c) mai mare sau egala
d) oricare
52. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinata prin:

a) metoda costului
b) metoda costului si abordarea prin comparatie de piata
c) metodele: costului, comparatia de piata si venit
d) metoda pe baza de venit
53. Abordarea pe baza de active se bazeaza in special pe principiul:

a) anticiparii
b) substitutiei
c) orientarii spre viitor
d) b si c
54. O firma inregistreaza in bilant la “disponibilitati” un depozit bancar de 4 mld. lei,
pe termen de 1 an, cu rata anuala a dobanzii de 25%. In evaluarea intreprinderii
vom considera acest activ ca fiind:
a) activ care genereaza venituri ce vor fi incluse in previziunea contului de
profit si pierdere
b) activinafara exploatarii cu valoarea de 4 mld.lei, realizabil
imediat
c) activinafara exploatarii cu valoarea de 5 mld.lei, realizabil la
termen
d) activinafara exploatarii cu valoarea de 4 mld. lei minus
costurile bancarede lichidare
a depozitului, realizabil imediat
55. Un stand de proba, utilizat 8 ore pe luna, intr-o firma industriala aflata in
exploatare, se va evalua in abordarea pe baza de active la:
^36
a) tipul de valoare este in functie de scopul evaluarii
c) valoarea de lichidare
d) cea mai mica valoare intre a si b
56. In evaluarea masinilor si echipamentelor, costul curent al unui bun nou cu o

utilitate echivalenta cu cea a bunului evaluat este:
a)
costul de reproducție
b) costul de înlocuire valoarea de
c
) piața valoarea de exploatare
d) continua
57. Time-sharingul reprezinta:

a) cumpararea dreptului de petrecere a vacantelor viitoare la preturile
viitoare
b) cumpararea dreptului de petrecere a vacantelor viitoare la preturile
curente
c) cumpararea unei proprietati imobiliare cu plata in rate
d) cumpararea activelor necorporale atasate unei proprietati imobiliare
complexe
58. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:

a) transferabil al afacerii
b) neidentificabil al persoanei
c) neidentificabil al afacerii
59. Ce fel de activ este avantajul contractului de inchiriere:

a) activ necorporal neidentificabil al afacerii
b) activ necorporal distinct
c) este o proprietate intelectuala
d) nu face obiectul evaluarii
60. Cel mai adesea notiunea de fond comercial este asociata cu:
a) un supraprofit
b) o valoare reziduala
c) reputatia
61. In evaluarea unui brevet de inventie relevanta abordarii prin cost este: a) mica
b) satisfacatoare
c) buna
d) nu intereseaza evaluatorul
62. In evaluarea retelei de distributie, relevanta abordarii prin cost este: a) mica
b) satisfacatoare
c) buna
^37
d) nu intereseaza evaluatorul
63. Care dintre urmatoarele elemente nu reprezinta proprietate intelectuala:

a) marca
b) know-how-ul
c) avantajul contractului de asigurare
d) copyright-ul
64. Pierderea de fond comercial pentru o afacere ce poate fi reamplasata va fi:

a) costul de reconstituire a fondului comercial initial
b) fondul comercial inainte de reamplasare minus fondul comercial dupa
reamplasare
c) capitalizarea supraprofitului inainte de reamplasare
d) a sau c
^38
65. O firma inregistreaza in bilant la “disponibilitati” un plasament financiar la un
fond de investitii operational, la o valoare nominala de 8 mld. lei pe termen de 1
an cu o rata anuala a dobanzii de 25%. In evaluarea intreprinderii acest activ este
considerat ca fiind:
a) activ care genereaza venituri ce vor fi incluse in previziunea contului de
profit si pierderi
b) activ in afara exploatarii cu valoarea de 8 mld. lei, realizabil imediat
c) activ in afara exploatarii cu valoarea de 10 mld. lei, realizabil la termen
d) activ in afara exploatarii cu valoarea de 8 mld. lei minus costurile
financiare de
lichidare a plasamentului, realizabil imediat
66. O masina de rectificat este utilizata 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale
anumitor produse realizate de o firma industriala operationala. Acest activ:
a) este un activ din afara exploatarii si se va evalua la valoarea de lichidare
b) este un activ din afara exploatarii si se va evalua la valoarea neta de
realizare pe piata c) este un activ in exploatare si se va evalua la valoarea de
utilizare
67. autorizaukunB cinnrsOTirdeAceasta

este’opproprietoto'dinaaaaro’exfjloataairapentrtpc areaxista piata de vanzare.
Evaluatorul va evalua acest activ:
a) la valoarea de utilizare
b) la valoarea de realizare pe piata minus cheltuielile de vanzare
c) la valoarea pe piata minus cheltuielile necesare pentru obtinerea
autorizatiei minus cheltuielile de vanzare
68. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacitatii de productie se reflecta:

a) in ANC pentru ca evidentiaza existenta unor active utilizate la 20-30% si
deci aflate in afara exploatarii
b) in corectia asupra multiplicatorului PER
c) in estimarea amortizarii neinclusa pe costuri si deci influenteaza rata de
eficienta a cheltuielilor materiale
69. Existenta unor pasive ecologice ale unei firme petrochimice:

a) influenteaza concluziile diagnosticului management-resurse umane
b) implica unele corectii asupra activelor circulante si deci influenteaza ANC
c) implica anumite corectii asupra datoriilor si deci influenteaza ANC
d) aceasta problema nu face obiectul evaluarii
70. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se
va evalua:
^39
a) pe baza comparatiei directe
b) pe baza costului de inlocuire net
c) pe baza costului de reconstructie
d) pe baza valorii de vanzare fortata
71. Daca o firma are un credit pe termen lung, la data evaluarii (31.12N), credit
contractat la data de 30.12.N in conditiile pietei, in evaluarea intreprinderii:
a) se face o corectie asupra datoriilor
b) fiind inregistrat in afara bilantului va genera o corectie pozitiva asupra
datoriilor purtatoare de dobanzi
c) influenteaza fluxul de numerar din exploatare
d) influenteaza fluxul de numerar din finantare
4
0
72. Daca o firma multinationala ZETA achizitioneaza o intreprindere romaneasca,
pentru a-si realiza strategia de patrundere pe piata est-europeana, valoarea
estimata a firmei romanesti:
a) va include avantajele create prin intrarea in grupul ZETA
b) in reconcilierea valorii vom propune rezultatul metodei ANC
c) nu va include sinergiile create prin intrarea in grup
d) rata de actualizare va fi mai mare pentru ca va include riscul de tara
73. Cea mai credibila metoda in evaluarea unui teren liber din proprietatea unei
firme este:
a) tehnica reziduala
b) capitalizarea rentei
c) alocarea
d) comparatia de piata
74. Termenul activ din afara exploatarii se refera la:

a) active care genereaza venituri reduse
b) active care nu sunt necesare sau in surplus
d) foaveû^moteus
75. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin insumarea costurilor anterioare
b) prin capitalizarea profitului excedentar
c) a sau b
76. Valoarea intreprinderii calculata prin ANC este o valoare: )a pe baza

minoritara )b pe baza_de control
)c fie pebaza minoritara fie pe baza de control
)d nici una
77. De obicei, metoda relevanta de evaluare a unui brevet

de inventie utilizat de titular, este: a) comparatia de piata b) costul de
c) capitalizarea supraprofitului
d) actualizarea economiei de cheltuieli si / sau a economiei de redeventa
ipotetica
78. Clauza de neconcurenta (necompetitie) se evalueaza numai prin:

a) abordarea pe baza de cost
b) abordarea prin venit
c) comparatia de piata
d) toate cele trei abordari de mai sus
79. Un ANC negativ:

a) evidentiaza o greseala grava a evaluatorului
b) poate fi compensata de un DCF pozitiv in metoda practicienilor
c) poate evidentia existenta unor credite obtinute cu garantii (active
4
1
imobilizate ale intreprinderii) supraevaluate
d) ANC nu poate fi negativ
80. Un indice de corectie de 0,75 aplicat asupra costului de inlocuire net a unei cladiri
istorice din proprietatea unei afaceri reprezinta:
a) un coeficient de incredere al evaluatorului in estimarea costului de
reconstructie a unei asemenea proprietati
b) o corectie datorata unei uzuri semnificative a acelui activ
c) o apreciere profesionista a raportului cerere-oferta pe piata proprietatilor
istorice
81. In abordarea pe baza de cost a unei proprietati imobiliare (teren + cladire) din
cadrul unei afaceri reprezentand o casa de vacanta:
a) valoarea proprietatii se obtine prin adaugarea valorii estimative a terenului
la CIN al cladirii plus profitul antreprenorului
b) valoarea proprietatii se obtine prin adaugarea valorii estimative a terenului
la CIN al cladirii
c) valoarea proprietatii se obtine prin adaugarea valorii estimative a terenului
la costul de reconstructie al cladirii, fiind vorba de un activ din afara
exploatarii
d) velonrectpr'olpir'efit1;! seLpdetetamina pe baza valorii nete de realizare pe
piata, fiind vorba
82. Abordarea patrimoniala:

a) nu tine cont de activele necorporale
b) ia in calcul toate activele necorporale mobile
c) estimeaza toate activele (corporale si necorporale) si obligatiile la valoarea
de piata
d) estimeaza toate activele (corporale si necorporale) si toate obligatiile la
valoarea de piata sau la alte valori adecvate
83. Corectarea valorilor contabile in metoda ANC:

a) nu se refera la datoriile viitoare conditionate
b) nu se face la activele necorporale ’
c) nu se face la activele inchiriate tertilor
d) nu se refera la profitul deja realizat
84. In cadrul unei proprietati terenul care poate fi considerat in exces este terenul:
a) neconstruit din cadrul proprietatii
b) liber, situat la extremitatile proiprietatii
c) pe care sunt amenajate constructii provizorii
d) care nu este necesar proprietatii si care poate fi utilizat pentru dezvoltari
ulterioare
85. Metoda de evaluare a terenului care ia in considerare raportul intre valoarea
4
2
terenului si valoarea proprietatii este metoda:
a) proportiei (alocarii)
b) extractiei
c) parcelarii
d) comparatiei vanzarilor
86. Care din urmatoarele este o metoda de evaluare a terenului:
a) multiplicatorul chiriei brute
b) capitalizarea rentei funciare
c) costul de inlocuire net
4
3
87. Modificarea de-a lungul timpului a standardelor de constructie poate duce, in
cazul unei cladiri, la aparitia unei:
reduceri a duratei de viata deprecieri din cauze externe deprecieri functionale uzuri
a)
accentuate
b)
c)
d)
4
4
METODE BAZATE PE VENIT
1. Rata de capitalizare este mai mica decat rata de actualizare cand:

a) venitul va fi constant ca flux viitor
b) venitul va creste cu o rata anuala constanta
c) durata de previziune explicita este mare
d) fluxul de numerar net (FNN) pentru actionari este in descrestere
2. Conditia de efectuare a unei corectii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli

este:
a) sa fie posibila statutar / legal
b) sa fie fezabila tehnic / tehnologic
c) variantele a) si b) cumulativ
3. In conditiile continuarii normale a activitatii la infinit, valoarea terminala se va

calcula pe urmatoarea baza:
a) patrimoniala (ANC, ANL)
b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net
c) valoarea mai mare rezultata din a) si b)
4. Care din relatiile de mai jos este corecta:

a) valoarea capitalului actionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI)
b) valoarea prin capitalizarea profitului net + credite totale = VCA
c) valoarea prin capitalizarea profitului net - credite totale = VCI
d) VCI - credite totale = VCA
5. Profitul net anual corectat si reprezentativ poate fi cel:

a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori
b) din anul anterior
c) dintr-un an viitor
d) oricare din variantele de mai sus
6. Rata de crestere perpetua (g) a unei forme de venit, in cazul metodei capitalizarii,
poate fi estimata:
a) la orice nivel
b) sa fie mai mare decat rata de actualizare
c) sa fe fluctuanta anual .r ____ _____. _. _ * 1 * •/_ mn
d) sa iie mai mica sau egala cu cresterea estimata a productiei domeniului si/sau
PIB
7. Corectiile asupra veniturilor si cheltuielilor se refera la:

a) elemente exceptionale
b) modificari viitoare sigure
c) ajustarea pentru o situatie normala
8. Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvata:

a) in scenarii (pesimist, normal, optimist)
b) in stadii (trepte) de evolutie
c) intr-o singura varianta ’
9. Evaluarea mijloacelor fixe aflate in afara exploatarii se va face la:
a) valoarea de lichidare
b) valoarea de inlocuire
c) valoarea de utilitate
d) valoarea realizabila neta
10. Semnificatia fluxului de numerar net la dispozitia actionarilor (FNNA) este:

a) dividende distribuibile actionarilor
b) resurse pentru dezvoltare
c) rezerve
d) nici una din cele trei semnificatii de mai sus
11. Semnificatia fluxului de numerar net la dispozitia capitalului investit (FNNCI) este:
a) dividende distribuibile actionarilor
b) dividende distribuibile actionarilor si flux de numerar disponibil pentru plata
serviciului datoriei
d) nicerveaplus celetrenesemnificatii de mai sus
12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea intreprinderilor in dificultate

financiara dar redresabile este:
a) flux de numerar net la dispozitia actionarilor
b) flux de numerar net la dispozitia capitalului investit (firmei)
c) flux de numerar brut
d) marja bruta de autofinantare
13. Investitiile previzionate in metoda DCF se refera la:

a) active corporale b)
active necorporale
c) active financiare
d) active corporale si necorporale
14. In perioada de previziune explicita, marimea investitiilor anuale fata de amortizarea

anuala de obicei este:
a) egala
b) mai mica
c) mai mare
d) oricare din situatiile de mai sus
15. In perioada de previziune nonexplicita, marimea investitiilor anuale fata de

amortizarea anuala de obicei este:
a) egala
b) mai mica
c) mai mare
d) oricare din situatiile de mai sus
16. Sensul corect de intelegere a investitiilor incluse in calcularea fluxului de numerar

net necesar aplicarii metodei DCF este:
a) de mentinere
b) de inlocuire
c) investitie bruta
d) de sustinere a cifrei de afaceri previzionate
17. Formula capitalizarii fluxului de numerar net este aplicabila:

a) cand fluxul de numerar net va creste in rate anuale diferite
b) cand fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creste cu o rata
constanta
c) in orice situatie
d) nu este aplicabila o astfel de formula
18. Cea mai uzuala metoda de evaluare a unei marci de produs este:
a) costul de inlocuire minus deprecierea
b) comparatia de piata
c) metodele bazate pe venitul generat de marca
d) toate cele trei metode de mai sus
19. Un brevet de inventie generat intern si cu aplicabilitate la mai multe procese

tehnologice din intreprinderea titulara se evalueaza de obicei prin:
a) capitalizarea economiei de costuri si/sau prin capitalizarea economiei de
redeventa generate de brevet
b) comuparOtacdi^pieta
d) costul recrearii minus deprecierea
20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilitatii pentru:
a) capitalul propriu
b) capitalul imprumutat
c) capitalul permanent
d) companiile care au un coeficient S = 1
21. Diferenta de marime dintre rata de actualizare si rata de capitalizare este:

a) venit brut vs. venit net
b) pachet de control vs. pachet minoritar
c) cresterea sperata a venitului
d) profit net vs. flux de numerar actualizat
22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar actualizat trebuie sa fie:

a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfarsitul unui ciclu economic
d) pana la atingerea unui nivel normal si mentenabil pe termen lung al ratei
rentabilitatii capitalului investit
23. Care abordare este cea mai relevanta in evaluarea unei marci comerciale:
a) prin comparatia de piata
b) prin venit
c) prin cost
d) prin uzante
24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie sa fie calculat:

a) pe baza valorii contabile a capitalului investit
b) pe baza structurii optime a capitalului investit la valoarea lui de piata
c) pe baza structurii curente a capitalului investit
d) oricare cele de mai sus
25. In metoda DCF, valoarea de realizare neta a activelor din afara exploatarii este
redata sub forma de:
a) incasari din vanzarea de active
b) nu este luata in calcul
c) flux de numerar net din afara exploatarii
d) valoare terminala
26. In evaluarea unui pachet minoritar, o corectie inadecvata se refera la:

a) salariile managerilor / proprietarilor
b) impozitul pe profit
c) amortizare
27. In cazul evaluarii unei intreprinderi care apeleaza la imprumuturi pe termen lung,
rata de actualizare reflecta:
a) costul mediu ponderat al capitalului
b) costul capitalului propriu
d) costul unpfitallaluii^zactionaJ pe piata de capital
28. In cazul evaluarii unei intreprinderi neindatorate, prin metoda DCF, rata de
actualizare reflecta:
a) rata rentabilitatii exploatarii
b) rata nominala a dobanzii
c) rata de baza fara risc
d) costul capitalului propriu (actionarilor)
29. In previziunea fluxului de numerar NU se tine cont de veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) din afara exploatarii
30. In previziunea fluxului de numerar NU se tine cont de veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) exceptionale
d) din activitatea normala
31. In metoda capitalizarii fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit
(firmei) va depinde de urmatorii indicatori:
a) FNN si rata de capitalizare
b) FNN, rata de capitalizare si creditele totale
c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare si valoarea de realizare neta a
activelor din afara exploatarii
d) FNN, rata de capitalizare si creditele bancare
32. Prin metoda capitalizarii FNN poate rezulta:

a) valoarea capitalului investit
b) valoarea capitalului actionarilor
c) valoarea unei actiuni
d) fie valoarea capitalului actionarilor, fie valoarea capitalului investit
33. Optica unui investitor pentru achizitionarea unui pachet de actiuni minoritar se
bazeaza pe valoarea rezultata din:
a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durata estimata de mentinere a
pachetului de actiuni
b) capitalizarea dividendelor estimate si actualizarea castigului din revanzare
c) cursul actiunilor unor intreprinderi din acelasi domeniu de activitate
d) valoarea patrimoniala ce revine la o actiune
34. Din fluxul de numerar brut previzionat in metoda DCF nu se scad:
a) dividendele disponibile pentru actionari
b) investitiile necesare
c) modificarea anuala a fondului de rulment net (FRN)
d) ratele de plata pentru creditele primite
35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:
a) puterea de cumparare realizabila
b) rata rentabilitatii ceruta de actionarii detinatori de actiuni ordinare
c) cea mai mare rentabilitate realizata in domeniul de activitate respectiv
d) cea mai mica rentabilitate realizata in domeniul de activitate respectiv
36. In cazul evaluarii unei intrprinderi care functioneaza pe baza concesiunii unei
resurse minerale, epuizabile in 6 ani, valoarea terminala a intreprinderii se va
calcula prin:
a) capitalizarea profitului net
b) capitalizarea FNN
c) activul net de lichidare
d) activul net corectat
37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispozitia actionarilor se calculeaza:

a) valoarea capitalului investit (firmei)
b) valoarea capitalului actionarilor
c) valoarea neta a activelor corporale
d) fondul comercial total al afacerii
38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI intreprinderilor
necotate, comparativ cu o intreprindere cotata:
a) financiar
b) investitional
c) de nelichiditate
d) credibilitate a previziunilor
39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI intreprinderilor
a) financiar
b) investitional
c) calitatea managementului
40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai intreprinderilor
a) financiar
b) investitional
c) bariere de intrare pe o anumita piata
a) financiar
b) investitional
c) pozitia / segmentul de piata
a) financiar
b) investitional
c) diversificarea / flexibilitatea activitatii
43. Pentru estimarile care se fac in moneda nationala a Romaniei, rata de actualizare se
va estima in:
a) termeni nominali
b) termeni nominali si/sau termeni reali
d) nu are legatura cu notiunile de exprimare nominala si exprimare reala
44. In ce stadiu de evolutie a unei intreprinderi viabile se aplica metoda capitalizarii

venitului:
a) de dificultate financiara
b) de redresare
c) de crestere rapida
d) de stabilitate economico-financiara
45. Daca in formula Gordon - Shapiro se utilizeaza o rata nominala si una reala de
capitalizare, pentru a capitaliza un venit exprimat in termeni nominali si respectiv
reali, valorile obtinute trebuie sa fie:
a) egale
b) inegale
c) apropiate ca marime
d) oricare varianta de mai sus
46. Cresterea medie anuala pe termen lung a productiei unui domeniu de activitate si a
P.I.B. - ului este previzionata in:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) in ambii termeni
47. Valoarea unei intreprinderi, calculata prin metoda DCF, creste cand:
a) se fac investitii
b) se accelereaza viteza de rotatie a activelor circulante
c) rata rentabilitatii capitalului investit este > rata de actualizare
d) rata rentabilitatii are tendinta de crestere
48. Valoarea unei intreprinderi, calculata prin metoda DCF, se mentine cand:
e) nu se fac investitii
f) viteza de rotatie a activelor circulante nu se accelereaza
g) rata rentabilitatii capitalului investit este egala cu rata de actualizare
h) rata rentabilitatii se mentine constanta
49. Valoarea unei intreprinderi, calculata prin metoda DCF, se diminueaza cand:
a) investitiile se diminueaza
b) viteza de rotatie a activelor circulante se diminueaza
c) rata rentabilitatii scade
d) rata rentabilitatii capitalului investit este mai mica decat rata de actualizare
50. Primul indicator care trebuie previzionat in cadrul metodei DCF este:
a) volumul investitiilor necesare
b) modificarea anuala a fondului de rulment
c) cifra de afaceri
d) cresterea perpetua a venitului
51. In cazul evaluarii unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi:
a) 5 ani
b) 8 ani
c) nu este necesara
d) durata ramasa a contractului
52. In cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul S
se aplica la:
a) rata de baza fara risc
b) rata rentabilitatii pe piata bursiera
c) prima de risc pe piata bursiera
d) rata medie a rentabilitatii unui domeniu
53. In previziunea fluxului de numerar net la dispozitia capitalului investit NU se

previzioneaza:
a) modificarea anuala a fondului de rulment net
b) cheltuiala cu dobanzile la creditele pe termen lung
\ 1 ni T po f i f i 11 <3 npopcorp
c) inves ti tiile iiec es arie
d) cneituierire generale ale intreprinderii
54. In previziunea fluxului de numerar net la dispozitia capitalului investit NU se

previzioneaza:
a) modificarea anuala a fondului de rulment net
b) intrarile si iesirile de credite
c) investitiile necesare
d) cheltuielile generale ale intreprinderii
55. In care tip de flux de numerar net (FNN) se previzioneaza veniturile din dobanzi si
cheltuiala cu dobanzi:
a) disponibil pentru investitii
) disponibil pentru actionari
c) ambele tipuri de FNN
56. In care tip de flux de numerar net se previzioneaza investitiile necesare:

a) disponibil pentru investitii
b) disponibil pentru actionari
c) ambele tipuri de FNN de mai sus
57. Calcularea valorii terminale a unei intreprinderi nu este necesara cand:

a) durata de previziune explicita este foarte lunga
b) este necesara in toate cazurile
c) FNN disponibil pentru actionari
58. Rata dobanzii la obligatiunile guvernamentale pe termen lung este o rata:

a) nominala
b) reala
c) si nominala si reala
59. In cazul intreprinderilor in dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:

a) mai mica decat ar fi fost intr-o situatie normala
b) mai mare decat ar fi fost intr-o situatie normala
c) aceeasi cu cea din situatia normala
d) preluata de pe piata
60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se refera la:

a) riscul de obtinere a creditelor
b) factorii de risc la nivel macroeconomic
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul de nelichiditate
61. Un factor de risc sistematic este:

a) modificarea cursului de schimb valutar
b) riscul privind vocatia la credite
c) riscul nediversificarii productiei
d) riscul de nevanzare a actiunilor
a) riscul privind vocatia la credite
b) modificarea ratelor dobanzii
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul nerealizarii previziunilor

a) riscul modificarii volumului cererii de consum
b) modificarea ratelor dobanzii
c) modificarea cursului de schimb valutar d) toti cei trei factori de risc de mai
sus
64. Investitia neta de capital este finantata din: a) amortizare

b) profit net, credite si aport de capital c) ambele surse de mai sus
65. Investitia bruta de capital este finantata din: a) amortizare

b) profit net, credite si aport de capital c) ambele surse de mai sus
66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:
a) intotdeauna mai mare
b) intotdeauna mai mica
c) egala sau mai mare
d) intotdeauna egala
67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:

a) intotdeauna mai mare
b) intotdeauna mai mica
c) egala sau mai mica
d) intotdeauna egala
68. Este posibil ca rata de crestere perpetua a venitului (notata cu g) sa fie mai mare fata
de rata de capitalizare:
a) da
b) nu
d) uneorile nu exista o relatie de marime
69. Limitele metodelor inscrise in abordarea pe baza de venit sunt:

a) se bazeaza pe previziuni care nu au o fundamentare controlabila
b) nu sunt aplicabile intreprinderilor neprofitabile
c) necesita un aparat matematic complicat
d) nu tin cont de conditiile concrete ale economiei
70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat este:

a) o medie aritmetica a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de
numerar
b) un FNNal unui an reprezentativ .
c) un Ilux de numerar biut din exploatare
d) un FNN contabil raportat in ultimul an
71. Cu cat durata de previziune explicita este mai mare, ponderea valorii terminale
actualizate in valoarea intreprinderii va fi:
a) mai mica
b) mai mare
c) nu este influentata
d) fie mai mica, fie mai mare
72. Daca rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 1,24
b) 0,76
c) 4,16
d) 41,6
73. Ce informatii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:

a) informatiile asupra veniturilor raportate de firma
*-55
b) informatiile macroeconomice care au impact asupra cresterii venitului
c) informatiile furnizate de firmele concurente referitoare la intentiile lor
d) toate cele trei categorii de informatii de mai sus
74. In evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie sa fie modernizat, metoda
adecvata de evaluare pe baza de venit este:
a) metoda capitalizarii profitului net realizabil in perioada modernizarii
b) metoda capitalizarii profitului net din anul anterior modernizarii
c) metoda fluxului de numerar actualizat
d) metoda valorii la termen
75. Rata care reflecta relatia dintre venitul anual si valoarea proprietatii se numeste:
a) rata de capitalizare
b) rata rentabilitatii
c) rata globala
d) rata de actualizare
76. Cand valoarea de piata a unei proprietati libere se calculeaza prin metoda
capitalizarii chiriei, forma chiriei care se capitalizeaza este:
a) chiria de contract
b) chiria de piata
d) chiria innwrtelM dhcea de piata
77. Profitul extraordinar, in metoda DCF este inclus in:

a) profitul total
b) profitul curent
c) nu este inclus si previzionat
d) este inclus in mod distinct
78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:

a) abordarea pe baza de venit
b) abord.area.nrin comparatia vanzarilor
c) costurde inlocuire net 5
d) abordarea pe baza de active
79. Urmatoarele forme de venit sunt de regula utilizate in evaluarea intreprinderii prin
metoda capitalizarii venitului:
a) FNNA si FNNCI
b) proftul net
c) fluxul de numerar brut
d) dividendele
80. Care dintre elementele urmatoare se refera la definitia capitalizarii:

a) transformarea venitului in valoare ’
b) transformarea ratei de crestere a profitului net in valoarea activelor
redundante
5
6
c) transformarea profitului in valoarea capitalului actionarilor
d) a si b
81. Care din urmatoarele afirmatii este corecta in legatura cu estimarea ratei de
capitalizare: a) atat in abordarea pe baza de venit cat si in abordarea prin comparatia de
piata rata de capitalizare este in mod uzual estimata ca inversul multiplicatorului
corespunzator venitului avut in vedere
b) atat in abordarea pe baza de venit cat si in abordarea prin comparatia de
piata rata de capitalizare este in mod uzual estimata calculand costul
capitalului pentru respectivul venit minus rata de crestere a venitului
c) in abordarea pe baza de venit rata de capitalizare este in mod uzual estimata

ca inversul multiplicatorului corespunzator venitului avut in vedere iar in
abordarea prin comparatia de piata rata de capitalizare se estimeaza
calculand costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de crestere a
venitului
d) in abordarea pe baza de venit rata de capitalizare este in mod uzual estimata
calculand costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de crestere a
venitului, iar in abordarea prin comparatia de piata rata de capitalizare se
estimeaza ca inversul multiplicatorului corespunzator venitului avut in
vedere
82. Referitor la relatia rata de actualizare / capitalizare care afirmatie este corecta:
a) inseamna acelasi lucru, fiind termeni interschimbabili
b) rata de actualizare = rata de capitalizare minus rata de crestere a venitului
c) rata de capitalizare = rata de actualizare minus rata de crestere a venitului
83. Care este rata de actualizare pe baza urmatoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet
minoritar):
- rata rentabilitatii la obligatiunile de stat (20 de ani): 6,7%
- prima de riscpe piata bursiera: 7,0%
- coeficientul^ : 1,10
- prima de risc pentru lipsa de lichiditate: 35%
- cresterea anuala pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%
a) 15,9%
b) 17,9%
c) 19,9%
d) 14,4%
84. Ce tip de valoare rezulta in urma aplicarii metodei DCF:

a) valoare pe baza minoritara
b) valoare pe baza majoritara
c) fie o valoare pe baza minoritara, fie pe baza majoritara
d) nici unul dintre raspunsurile anterioare nu este corect
5
7
85. Rata anuala de crestere a venitului:
a) poate fi mai mare decat rata de actualizare
b) poate fi cel mult egala cu rata de actualizare
c) nu poate fi mai mica decat rata de crestere a sectorului sau a economiei
86. Elimfnarea:din bilant si contul de profit si pierdere a impactului elementelor din

afara exploatarii a) corectia pentru cheltuielile financiare aferente dobanzilor la
linia de finantare curenta b) corectii aferente activelor din exploatare
c) corectii pentru diferentele de curs valutar la firmele care desfasoara
activitate de export
87. Existenta unui activ din afara exploatarii genereaza corectii asupra: a) veniturilor
generate de acel activ b) cheltuielilor generate de acel activ
d) aateibde actualizare / capitalizare utilizate
88. Metoda capitalizarii economiei de costuri in evaluarea activelor necorporale face
parte din:
a) abordarea pe baza de cost
b) abordarea pe baza de venit
c) abordarea pe baza comparatiei de piata
d) nu se utilizeaza in evaluarea prin metoda ANC
89. Calculul valorii unui activ necorporal pe baza formulei:

VAN = ERMA x m
ERMA = economia de redeventa medie anuala
m = factor corespunzator unei rate de x % si perioade de y ani
a) reprezinta o tehnica bazata pe capitalizarea venitului
b) reprezinta o tehnica bazata pe actualizarea venitului c) reprezinta o tehnica
bazata pe metoda comparatiei directe d) este o formula incorecta
90. Ordinea crescatoare a nivelului ratei de rentabilitate, ceruta de un investitor pentru

elementele capitalului investit, este:
a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale
b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net
c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale
d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii si datorii
91. Metoda capitalizarii economiei de costuri in evaluarea activelor necorporale este o

varianta a: a) metodei costului de inlocuire b) metodei contributiei la profit
c) metodei IRS-(Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial
d) metodei DCF
5
8
92. Formula Gordon-Shapiro este utilizata in:
a) estimarea ratei de actualizare pentru intreprinderile necotate
b) estimarea valorii unei intreprinderi prin capitalizarea unui venit care va
inregistra o crestere constanta
c) estimarea valorii terminale (metoda DCF) in conditiile unui flux de numerar
care inregistreaza o crestere constanta in perioada de previziune non-
explicita
d) b si c
93. Formula Gordon-Shapiro este utilizata in:

a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) in conditiile unui flux de numerar
care inregistreaza o crestere constanta doar in perioada de previziune
explicita
b) estimarea ratei de actualizare pentru intreprinderile necotate
c) estimarea valorii terminale in conditiile unui flux de numerar care
inregistreaza o crestere constanta dupa perioada de previziune explicita
94. In evaluarea intrerinderilor demarate recent evaluarea:

a) se bazeaza exclusiv pe planul de afaceri al operatorului
b) ar putea utiliza planul de afaceri al operatorului cu o examinare critica a
importantei acestei surse de informatii si dupa corectii adecvate
c) se bazeaza exclusiv pe proiectia operatorului in primul an de previziune,
dupa care estimeaza cele 3 stadii de evaluare a afacerii
d) nu ia in considerare valoarea activelor necorporale
95. In evaluarea unei intreprinderi in dificultate, dar redresabila se recomanda

utilizarea:
a) fluxului de numerar la dispozitia capitalului investit (FNNCI)
b) fluxului de numerar la dispozitia actionarilor (FNNA)
c) capitalizarea profitului net
d) capitalizarea dividendelor
96. Care din urmatoarele relatii este corecta:

a) flux de numerar actualizat la dispozitia capitalului investit (FNNCI) < flux
de numerar la dispozitia actionarilor (FNNA)
b) Profit net > Cifra de afaceri
c) FNNA de regula > Cifra de afaceri
97. Care dintre urmatoarele informatii NU sunt cuprinse in formula de calcul a valorii
intrepriderii sau unor active necorporale distincte prin metoda capitalizarii
profitului:
a) profitul net
b) rata de capitalizare
c) rata de crestere a profitului
5
9
d) rata rentabilitatii economice
98. Care dintre urmatoarele informatii NU sunt implicate, direct sau indirect, in formula
de calcul a valorii intreprinderii sau unor active necorporale distincte prin metoda
DCF:
a) rata de actualizare si fluxul de numerar
b) rata de capitalizare
c) rata de crestere dupa perioada explicita de previziune
d) costul de inlocuire net al activelor operationale
99. Punctul de plecare in elaborarea previziunilor il reprezinta:

a) evolutia pietei pe care opereaza firma
b) diagnosticul intreprinderii
c) ratele de profit realizate pe piata
d) a si b
100. Valoarea calculata prin metoda DCF este afectata de durata de previziune
explicita:
a) da, pentru ca o durata mai scurta determina o valoare terminala mai mare
b) da, in conditiile in care previziunea nu se face in moneda constanta (termeni
reali)
c) da, in conditiile in care previziunea se face pe stadii
101. In metoda DCF investitiile pentru inlocuirea imobilizarilor sunt:

a) investitii care asigura coerenta intre capitalul de lucru si cifra de afaceri
previzionata
b) investitii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionata
c) investitii care intotdeauna genereaza cresterea productivitatii muncii prin
inlocuirea vechilor mijloace fixe
d) investitii care inlocuiesc activele din afara exploatarii
102. Pentru o intreprindere care nu plateste impozit pe profit si recurge la finantarea

prin credite, costul creditului este:
a) rata dobanzii x (1 - TVA)
b) rata dobanzii la creditele primite
c) costul capitalului propriu
d) rata dobanzii fara risc
103.O firma detine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduala a intreprinderii se

va estima in mod normal pe baza relatiei:
a) FNN (N+5) / rata de capitalizare
b) PN (N+5) / rata de capitalizare
c) FNN (N+6) / rata de capitalizare
104.In cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenta Rm -
6
0
Rf exprima: a) rata rentabilitatii de baza (fara risc) b) prima de risc pe piata de
capital c) rata medie a rentabilitatii financiare in ramura d) prima de control
pentru lipsa de lichiditate
105.O valoare de piata estimata prin metoda DCF este corecta cand:
a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei
b) evaltiatoiazajdouaiscenariianexeevazbinenturratsiderogramzase
dedr9%araedestcnat 21 % creditorilor
d) fundamenteaza previziunile pe analiza pietei
106 .Cresterea fondului de rulment net (FRN) determina:

a) cresterea fluxului de numerar din exploatare si implicit a valorii prin DCF
b) scaderea fluxului de numerar din exploatare
c) cresterea profitului net (PN) si implicit a fluxului de numerar din exploatare
d) scaderea PN si implicit a fluxului de numerar din investitii
107fluxului
.In cazuldejn/care ratanet
numerar deeste
actualizare
3%, rataeste de 20 %, rata
de capitalizare vade
ii:crestere perpetua a
a) 20 %
b) 23 %
c) 17 %
d) 19,7 %
108 .Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare fata de
RIR este:
a) mai mare
b) mai mica
c) egala
d) oricare din relatiile de mai sus
109 .Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului
investit, pe de o parte, si pe baza rentabilitatii normale a categoriilor de active, pe de
alta parte, este:
a) egal
b) diferit
c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit
d) mai mare cel pe baza rentabilitatii normale a activelor
110 .Daca evaluarea se face pe baza actualizarii / capitalizarii dividendelor, se poate

aplica:
a) prima de control
b) discount pentru minoritate
c) ambele
d) nici o corectie
111 .Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decat rata de actualizare atunci cand:
a)
rata de crestere g = 0
6
1
b)
g este negativa (scaderea venitului)
c)
g>c
d)
g0
112 .Rata de actualizare si rata de capitalizare preluate de pe piata comparabilelor, sunt
exprimate in termeni:
a) nominali
b) reali
c) nominali si reali
d) in nici una din cele doua exprimari
113 .Valoarea intreprinderii, calculata prin metoda DCF, este o valoare: a) pe baza
minoritara
) pe baza _de ContIO|
c) fie pe oaza minoritara fie pe baza de control
d) nici una
114 .Abordarea prin venit are ca fundament: a) principiul anticiparii b) principiul

substitutiei c) principiul cererii si ofertei d) toate cele trei principii
115 .Abordarea prin venit este axata pe:

a) teoria valorii-munca b) teoria utilitatii
c) ambele teorii
d) pe nici una
116 .Daca exista informatii suficiente si credibile, valoarea unui pachet minoritar se
calculeaza prin: a) metoda capitalizarii dividendelor (modelul Gordon)
b) DCF
c) ANC
d) capitalizarea profitului net
117 .Daca_venitul_ supus
capitalizare (c) capitalizarii
= rata va _avea
de actualizare Tkj o tendinta de diminuare: a) rata de
b) k > c
c) c > k
d) c < k
118 .In metoda capitalizarii venitului, generat de un activ necorporal, schema evolutiei
viitoare a venitului poate fi:
a) o anuitate constanta la infinit
b) o anuitate crescatoare cu o rata constanta la infinit
c) o anuitate descrescatoare cu o rata constanta la infinit
d) o anuitate constanta, crescatoare sau descrescatoare pe durata de viata
economica ramasa ’
119 .In metoda capitalizarii fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultata este
pe baza:
a) de control
b) minoritara
c) fie de control, fie minoritara
6
2
d) nici o varianta
120 .Costul capitalului utilizat de o intreprindere este reflectat de:

a) rata de actualizare
b) rata de capitalizare minus cresterea perpetua a venitului
c) rata de actualizare minus cresterea perpetua a venitului
d) rata de capitalizare
121 .Calcularea in mod direct a modificarii anuale previzionate a fondului de rulment

net (FRN) se poate face pe baza urmatoarelor rate financiare:
a) rata lichiditatii generale
b) rata lichiditatii rapide (imediate)
c) numarul mediu anual de rotatie a stocurilor
d) ponderea FRN in cifra de afaceri
122 .Factorul de capitalizare este:
a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului in valoare
b) raportul 1/(1 + k), in care k este rata de actualizare
c) un divizor utilizat pentru convertirea venitului in valoare
d) nici una din cele trei variante de mai sus
123 .Deosebirea intre evaluarea unei intreprinderi in ansamblul ei si evaluarea unui

activ necorporal
distinctdprriftairatoidea^dzatfepeecolitjêcaefera in primul rand la:

b) marimea venitului supus actualizarii / capitalizarii
c) riscul asociat cu o investitie intr-o intreprindere versus intr-un activ
necorporal distinct d) a + b + c
124 .Un indice de corectie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezinta:
a) un coeficient de incredere al evaluatorului in scenariul construit
b) o corectie datorata existentei unor active din afara exploatarii de 10% din
ANC
c) o apreciere profesionista a raportului cerere - oferta pe piata fluxurilor de
lichiditati
125 .Un indice de corectie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea
profitului reprezinta:
a) un coeficient de incredere al evaluatorului in scenariul construit pentru
estimarea profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior
datei evaluarii)
b) o corectie datorata faptului ca exista active redundante de 25% din ANC
c) o corectie datorata faptului ca raportul PER este situat cu 25% peste media
ramurii d) nici un raspuns corect
126 .Care din urmatoarele relatii este INCORECTA: a) profit / rata de capitalizare =
valoare
6
3
b) (profit minus rata de crestere g) / rata de capitalizare = valoare c) profit x
multiplicator = valoare
d) multiplicator = 1/ rata de capitalizare
127 .Care din urmatoarele relatii este corecta:
a) FNN actualizat plus Val. terminala actualizata = Valoare
b) FNN capitalizat plus Val. terminala capitalizata = Valoare
c) FNN actualizat plus Val. terminala actualizata minus active din afara
exploatarii = Valoare
d) FNN actualizat minus Val. terminala actualizata plus active din afara
exploatarii = Valoare
128 .Care din urmatoarele relatii este incorecta:

a) profit x multiplicator = valoare terminala
b) (profit minus rata de crestere g)/ rata de capitalizare = valoare terminala
c) profit / rata de capitalizare = valoare terminla
d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminala
129 .detevmltnare0iuneiai1fioreSfilieiieri (ultimul an de previziune explicita = n)

valoarea terminala se a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de crestere
dupa n+1 b) (profitul din anul n+1 minus rata de crestere g)/ rata de capitalizare c) (flux
de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de crestere
dupa n+1
130 .Rata de capitalizare reflecta relatia dintre valoarea intreprinderii si: a) capitalul
propriu investit
b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ
c) incasarile viitoare anuale
d) patrimoniul neta! intreprinderii
131 .Rata de capitalizare este:

a) identica cu rata de actualizare
b) o rata de rentabilitate a capitalului
c) o rata de venit
d) o rata de crestere a venitului
6
4
METODA COMPARATIEI
1. In abordarea prin comparatie, intreprinderile comparabile trebuie sa fie:

a) asemanatoare si in aceeasi localitate
b) similare si relevante
c) identice si in aceeasi tara
d) cu acelasi profit net
2. Sursele uzuale de informatii folosite in compararea intreprinderilor sunt:

a) pietele organizate de valori mobiliare
b) piata de fuziuni si achizitii
c) tranzactiile anterioare ale subiectului evaluat
3. In abordarea prin comparatie intreprinderea relevanta raspunde la:

a) dorintele si asteptarile cumparatorului probabil
b) caracteristicile medii ale intreprinderilor din aceeasi ramura
c) caracteristicile intreprinderilor cotate
d) cerinta existentei unei piete active pentru comparabilele similare selectate
4. Abordarea prin comparatie foloseste rata:

a) pret / profit net
b) cifra de afaceri / numarul de salariati
c) numarul de salariati / active imobilizate
d) valoarea adaugata / activ net
5. Abordarea prin comparatie foloseste ratele:
a) pret / cifra de afaceri, pret / profit, pret / datorii
b) pret / profit, pret / activ net, pret / imobilizari necorporale
c) pret / cifra de afaceri, pret / profit, pret / activ net
d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social
6. Daca metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei intreprinderi cotate este
comparatia cu cursul recent de tranzactionare a unor pachete minoritare la
intreprinderi similare cotate NU se va aplica:
a) prima de control
b) discount pentru lipsa de lichiditate
c) discount pentru pachet minoritar d) b si c
7. Investigarea tranzactiilor de pe piata se face prin: a) informatii de la vanzatori si

cumparatori b) analiza datelor statistice ale pietei c) informatii de la consultantii
financiari d) toate cele de mai sus
In metoda comparatiei directe se ajusteaza intotdeauna pretul pentru: a) intreprinderile

8.
6
5
comparabile fata de cea de evaluat’ b) intreprinderea de evaluat
c) intreprinderile comparabile intre ele

9. Daca procentajul de ajustare a valorii de baza este o diminuare cu 15 %, calculul
poate fi simplificat prin multiplicarea valorii de baza cu:
a) 1,15
b) 0,15
c) 0,85
d) 0,085
10. Daca prima de control este 35%, valoarea estimata prin capitalizarea dividendelor
se ajusteaza cu:
a) 0,65
b) 0,75
c) 1,35
d) 1,25
11. Care dintre urmatorii multipli pentru a determina valoarea unui pachet majoritar
NU sunt, in mod uzual, utilizati in abordarea prin comparatie:
a) vaeoaractdeniiatprbcitine'tlpeul.ictiuopeiu / profit inainte de impozit si

dobanzi (EBIT)
c) valoarea de piata a capitalului propriu / cifra de afaceri
d) valoarea de piata a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara
exploatarii)
12. Care dintre urmatoarele surse de informatii sunt relevante pentru estimarea
structurii capitalului investit al intreprinderii (necesar pentru estimarea costului
mediu ponderat al capitalului):
a) situatiile financiare medii pe ramura (pe baza valorii contabile ale
capitalurilor si datoriilor)
b) situatiile financiare medii pe ramura (pe baza valorii de piata a capitalului si
datoriilor)
d) rapoarte anuale de firma (RMA, Dun & Bradstreet)
13. Conform precizarilor din Standardele Internationale de Evaluare (IVS), in

abordarea prin comparatia vanzarilor:
a. se iau in considerare doar vanzarile unor proprietati similare, tranzactionate
pe o piata deschisa
b. se iau in considerare vanzarile si ofertele de vanzare ale unor proprietati
tranzactionate pe o piata deschisa
c.se iau in considerare vanzarile unor proprietati similare, tranzactionate pe o
piata deschisa si pot fi considerate si ofertele de vanzare ale unor proprietati
^66
similare
d. se iau in considerare vanzarile unor proprietati similare, tranzactionate pe o
piata deschisa, vanzarile inregistrate de de cabinetele notariale si ofertele de
vanzare din presa de specialitate
14. In abordarea prin comparatie raportul Pret / CA:

a) este preferat fata de Pret / Profit si Pret / AN contabil pentru ca nu poate sa
fie niciodata negativ
b) este preferat pentru ca este mai putin influentat de deciziile managementului
comparativ cu Pret / Profit
c) este preferat pentru ca este mai putin influentat de inflatie comparativ cu
Pret / AN contabil
6
7
15. Utilizarea ratei Pret / Profit:
a) incorporeaza ipotezele referitoare la riscul, cresterea si rata de repartizare a
dividendelor
b) este preferata ratei Pret / AN contabil pentru ca apare mai frecvent in
literatura de specialitate
c) este utila in fundamentarea corectiilor asupra activelor firmei
d) este utila doar in evaluarea intreprinderilor mici
16. Dezavantajul al utilizarii ratei Pret / AN contabil este:

a) valoarea contabila poate fi influentata de deciziile managementului si alti
factori (inflatia, sistem de contabilitate etc.) si deci ratele nu sunt
comparabile cand difera politicile si practicile contabile
b) rata nu poate avea o valoare negativa
c) permite comparabilitatea intre tari cu sisteme contabile diferite (utilizarea
unor rate din tari dezvoltate in evaluarea de intreprinderi din tari in curs de
dezvoltare)
d) nu este relevanta pentru firmele capital intensive
17. Se da urmatoarea schema vis-a-vis de corelatia Rentabilitate financiara (Rf) vs Rata
Pret / AN contabil:
Preț / AN contabil ridicat Rf A Preț / AN contabil ridicat Rf B
Preț / scazuta ridicata
ANcontabil
Preț / AN contabil scazut Rf C Preț / AN contabil scazut Rf D
scazuta ridicata
In principiu:
a) cadranul A arata o situatie de supraevaluare a firmei, iar cadranul D o
situatie de subevaluare
b) cadranul B arata o situatie de supraevaluare a firmei, iar cadranul C o
situatie de subevaluare
c) cadranul A arata o situatie de subevaluare a firmei, iar cadranul D o situatie
de supraevaluare
d) cadranul B arata o situatie de subevaluare a firmei, iar cadranul C o situatie
de supraevaluare
18. Sunteti consultantul potentialului cumparator si faceti comparatia Rentabilitate

financiara (Rf) vs Rata Pret / AN contabil. In ce cadran trebuie sa se afle firma
evaluata pentru a orienta clientul dvs. sa cumpere:
^68 b) în cadranul B
c) in cadranul C d) in cadranul D
19. In abordarea prin comparatie, un principiu fundamental este cel al substitutiei care
spune ca:
a) un cumparator nu va plati mai mult decat valoarea unui flux de numerar net
similar ca marime si risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluata
b) un investitor va plati cel mult ANC al firmei evaluate
c) un cumparator nu va plati mai mult decat valoarea estimata prin DCF la o
rata de 21%
d) in abordarea prin comparatie primordial este principiul contributiei
20. In abordarea prin comparatie, un principiu fundamental este cel al substitutiei care
spune ca: a) un cumparator nu va plati mai mult decat valoarea estimata prin
comparatia directa, avand in vedere un nivel mediu in ramura al raportului Pret / AN
contabil
b) un investitor nu va plati mai mult decat ANC plus valoarea de realizare neta
a activelor din afara exploatarii
c) un investitor nu va plati mai mult decat valoarea unui flux de numerar
similar ca marime si risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluata
21. Cand impozitarea profitului firmei evaluate este diferita de impozitarea profitului
comparabilelor, multiplul selectat va fi:
a) pret / profit net pe actiune
b) pret / profit brut pe actiune
c) pret / (profit net pe actiune + amortizare pe actiune)
d) pret / valoarea contabila a actiunii
22. In abordarea prin comparatia vanzarilor, in cazul utilizarii unei comparabile la care
tranzactia s-a realizat in familie, evaluatorul trebuie sa analizeze corectia care se
impune pentru:
a) carateristicile fizice ale proprietatii
b) utilizare
c) conditiile de vanzare
d) conditiile pietei
6
9
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.
RECONCILIEREA VALORILOR
1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt:

a) precizia, calitatea informatiilor si rationamentul profesional al evaluatorului
b) cantitatea informatiilor, data evaluarii si tipul valorii estimate
c) diferentele intre rezultatele obtinute
d) competenta evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reala
2. Valoarea estimata pe baza fluxului de numerar net la dispozitia actionarilor trebuie

sa fie apropiata de:
b) vaibvarenetccocegdtre
c) valoarea estimata prin capitalizarea profitului net contabil
3. Daca ANC = 12 mld. lei, valoarea calculata prin abordarea prin venit este 4 mld. lei,
iar activul net de lichidare este 5 mld. lei, valoarea propusa va fi:
a) 10 mld. lei
b) 4 mld. lei
c) o medie ponderata a celor trei valori
d) valoarea de lichidare
4. Stabilirea valorii finale a unei intreprinderi se face prin:

a) ponderrarea valorilor diferite obtinute
b) prezentarea unui interval de valori intre minimul si maximul obtinut din
aplicarea metodelor de evaluare
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare
d) precizarea unei valori minime
5. Valoarea de piata a unei intreprinderi vs. valoarea ei de investtie este:

a) egala
b) mai mica
c) mai mare
d) oricare din situatiile anterioare
6. Valoarea de lichidare vs. valoarea calculata prin metodele de capitalizare /

actualizare poate fi:
a) mai mica
b) mai mare
c) egala
d) mai mica, egala sau mai mare
7. Valorile diferite, obtinute in urma unei evaluari, se reconciliaza prin:
b) media ponmerica
c) eliminarea valorilor minime si maxime
d) selectarea unei valori
8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:

a) se refera la intreaga lucrare de evaluare
b) este pasul final al procesului de evaluare
c) atat a cat si b sunt corecte
d) nici un raspuns de mai sus nu este corect
9. Reconcilierea valorilor este:

a) un proces de ponderare
b) un proces de calculare a unei medii aritmetice
c) un proces de selectare bazat pe rationamentul evaluatorului
d) nici un raspuns de mai sus
10. In exprimarea valorii de piata finale este mai important:

a) rezultatul din formulele financiare
b) rezultatul din metodaleomtrimoieiade piata
d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare
11. Cea mai adecvata metoda de evaluare a unui cabinet stomatologic, in scopul
vanzarii acestuia, este:
a) DCF
b) capitalizarea fluxului de numerar net
c) Activul Net Corectat
d) metode combinate
12. Valoarea estimata a unei intreprinderi este credibila cand: aj s-au folosit cel putin
patru metode de evaluare b) rationamentul evaluatorului s-a bazat pe informatii
credibile c) rationamentul evaluatorului s-a bazat pe informatii verificate d) s-au
folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluarii
13. Cea mai adecvata metoda de evaluare a unui teren agricol pentru exploatatia
vegetala este:
a) capitalizarea rentei funciare
b) parcelarea
c) extractia
d) reziduala
14. In cazul unor intreprinderi cu potential adecvat de profitabilitate:

a) valoarea rezultata prin metoda ANC (activul net corectat) si prin
capitalizarea fluxului de numerar la dispozitia actionarilor vor fi apropiate
b) valoarea rezultata prin metoda ANC si AN contabil vor fi apropiate
c) valoarea rezultata prin metoda AN contabil si capitalizarea profitului vor fi
apropiate
d) valoarea rezultata prin metoda ANC si ANL (activul net de lichidare) vor fi
apropiate
15. In evaluarea intreprinderilor mici un element important in rationamentul

evaluatorilor este:
a) credibilitatea informatiilor financiar-contabile este redusa
b) structura capitalului investit este complexa
c) nu au fost operate reevaluarile legale asupra mijloacelor fixe
16. In evaluarea intreprinderilor mici un element important in stabilirea ratei de
actualizare este:
a) necesitatea unor corectii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor
b) accesul dificil la surse de finantare
c) structura capitalului investit este simpla
17. Valoarea capitalului actionarilor, calculata prin metoda ANC este egala cu valoarea
calculata prin actualizarea / capitalizarea unei forme de venit:
a) cand metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluarii
b) cand capitalul investit genereaza o rentabilitate egala cu costul capitalului
investit
c) cand firma inregistreaza o crestere constanta g cel putin la nivelul cresterii
PIB
d) cand se estimeaza corect rata de actualizare / capitalizare
18. Metoda DCF poate fi utilizata pentru estimarea valorii de piata atunci cand:
b) previziunea veniturilor reflecta
aatepttrariren^dererceâiiilnspiavsitaipili’iateorcp'oapi,ieaa)
c) previziunea veniturilor reflecta capacitatea intreprinderii de a-si achita platile
restante d) previziunea veniturilor reflecta o rentabilitate corespunzatoare
19. In contextul reconcilierii rezultatelor evaluarii unei intreprinderi afirmatia ca

“valoarea este subiectiva” se traduce prin:
a) valoarea este expresia unei selectii subiective realizate de evaluator a
rezultatelor mai multor metode aplicate
b) valoarea se refera la un anumit subiect (intreprindere) la o anumita data si in
anumite circumstante
c) valoarea
piata poate fi diferita pentru -diferiti cumparatori
subiectivesi acelasi subiect dar
este oeste alcatuita
afirmatie din suma
gresita, doar acestor decizii
pretul este subiectiv
d)
20. În contextul reconcilierii rezultatelor afirmația ca “valoarea este o predicție” are în vedere ca:
a) evaluatorul are in mod normal calificare si competenta pentru a realiza o

predictie corecta
b) evaluatorul se bazeaza fundamental pe previziunile puse la dispozitie de
managementul firmei
c) valoarea estimata depinde de cantitatea si calitatea informatiilor disponibile
pentru fundamentarea previziunilor
d) evaluatorul trebuie sa aiba suficienta certitudine in legatura cu realismul
previziunilor
21. Reconcilierea rezultatelor inseamna:
a) analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii finale
b) selectarea unei valori intre ANC si DCF
c) utilizarea unor formule tehnice si financiare pentru estimarea finala a valorii
d) realizarea unor teste de coerenta prin care evaluatorul elimina rezultatele unor
metode insuficient fundamentate
22. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt:
a) coerenta, consistenta si cantitatea informatiilor b) coerenta, precizia si
perioada de diagnostic c) adecvarea, precizia si cantitatea informatiilor d) scopul
evaluarii, data evaluarii si conditiile limitative
23. Criteriul “adecvarii” in estimarea valorii finale se refera la coerenta:
a) fiecarei abordari cu scopul si destinatia raportului
b) fiecarei metode la conditiile limitative din raport
c) fiecarei abordari la cantitatea de informatii disponibile
d) fiecarei abordari la pregatirea evaluatorului
24. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator in estimarea valorii finale si se refera
la:
a) faptul ca opinia evaluatorului poate fi o cifra sau un interval intre doua
valori
b) nivelurile pana la care se pot rotunji cifrele
c) increderea evaluatorului in precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate
d) gradul de incredere al evaluatorului in autenticitatea, completitudinea si
fundamentarea informatiilor utilizate
25. Reconcilierea rezultatelor inseamna:

a) ueievta-rearttneeifvyrmorule1 intcejrezuldeteceemeped-eKv'estimzarea
finala a valorii
c) analiza si selectarea unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea
valorii finale
d) realizarea unor teste de coerenta prin care evaluatorul elimina rezultatele
unor metode care nu au suficienta incredere pentru vanzator
26. O eroare fundamentala in evaluarea unei intreprinderi este:

a) construirea unui scenariu in ipoteza preturilor constante si utilizarea unei
rate de actualizare ce incorporeaza o rata a rentabilitatii fara risc de 25%
b) neaplicarea unei corectii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF
pentru
xevaluarea unui pachet majoritar la o firma necotata
c) adaugarea valorii activelor din afara exploatarii Ta valoarea rezultata prin
capitalizarea profitului net
d) a si b
27. O eroare in evaluarea unei intreprinderi este:
a) aplicarea unei corectii pozitive (prima de control) asupra valorii rezultate
prin capitalizarea profitului net corectat in evaluarea unui pachet majoritar la
o firma cotata
b) includerea valorii nete de realizare pe piata a activelor din afara exploatarii
in fluxul de numerar (metoda DCF)
c) construirea unui scenariu pe 5 ani care in estimarea ratei de actualizare
porneste de la
o rata a rentabilitatii fara risc corespunzatoare rentabilitatii la obligatiunile
emise de stat pe termen de 5 ani ’ ’
d) toate de cele de mai sus
28. Este o eroare in evaluarea unei intreprinderi:

a) omisiunea metodei activului net contabil
b) omisiunea aplicarii corectiei pentru lipsa de lichiditate la o firma cotata la
bursa de valori
c) omisiunea aplicarii unei corectii asupra creditelor pe termen lung contractate
in conditiile pietei
d) realizarea unei corectii negative la activele necorporale cu valoarea
cheltuielilor de constituire
29. In evaluarea unui crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ in
exploatare) a) activul se va evalua pe baza comparatiei directe b) activul se va
evalua pe baza costurilor
c) activul se va evalua ca diferenta intre DCF si ANC (exclusiv acest activ)
d) activul se va evalua la valoarea de lichidare
30. In exprimarea in lei a opiniei asupra valorii evaluatorul trebuie sa rotunjeasca:

a) pana la plus sau minus un milion
b) cel mai aproape de nivelul de un milion
c) pana la nivelul cel mai mare din gama de valori obtinuta
d) astfel incat sa arate gradul de precizie pe care il considera adecvat pentru
proprietatea respectiva
RASPUNSURI
STANDARDE DE EVALUARE
1-b 2-c 3-b 4-b 5-a 6-c 7-d 8-c 9-d 10 - b
11 - d 12 - a 13 - b 14 - a15 - d 16 - a17 - d 18 - c19 - d20 - d
21 - c 22 - d 23 - c 24 - d 25 - c 26 - d 27 - c 28 - b29 - c30 - c
31 - d 32 - b 33 - a 34 - b 35 - b 36 - c 37 - d 38 - b 39 - b 40 - b
41 - a 42 - c 43 - d 44 - a 45 - c 46 - a 47 - d 48 - d 49 - c 50 - b
51 - d 52 - d 53 - a 54 - b55 - b 56 - a 57 - d 58 - c59 - a60 - b
61 - b 62 - c 63 - a 64 - d 65 c 66 - d 67 - d 68 - d 69 - b 70 c
- -
71 - b 72 - d 73 - d 74 - c 75 c 76 - a77 - b 78 - b79 - a80 - b

-
81 - a 82 - b 83 - c 84 - c 85 - d 86 - a 87 - d 88 - c 89 d90 - a
-
91 - d 92 - b 93 - a
DIAGNOSTICUL INTREPRINDERII
8 -a 9 -d 10 - c 11 - c 12 - b
1-c 2-d 3-b 4-b 5-a 6-b 7-a
18 - a 19 - d 20 - c 21 - a 22 - c 23 - d 24 - d 25 - c 26 - c 27 - b
28 - d 29 - a 30 - c 31 - d 32 - d 33 - b 34 - d 35 - b 36 - c 37 - d
38 - b 39 - d 40 c 41 - a 42 - c43 - d44 - b45 - a 46 c

- -
47 - b
48 - b 49 - c 50 - a 51 - a 52 - c 53 - b 54 - b 55 - c 56 - c 57 - c
58 - c 59 - c 60 - d 61 - a 62 - b 63 - c64 - d 65 - c66 - b67 - d
68 - c 69 - c 70 - c 71 - a 72 - d 73 - b 74 - b
METODE PATRIMONIALE
1 2
d d 3- c 4-c 5-a 6-a 7-b 8- a 9 - d 10 - d
- -
11 - b 12 - a 13 - d 14 - a 15 - d 16 - c 17 - b 18 - a19 - c20 - b
21 - b 22 - d 23 - a 24 - b 25 - c 26 - c 27 - a 28 - c29 - b30 - b
31 - c 32 - a 33 - b 34 - d 35 - b 36 - a 37 - d 38 - d39 - c40 - d
41 - d 42 - d 43 - c 44 - c 45 - c 46 - b 47 - b 48 - c49 - b50 - d
51 - c 52 - b 53 - b 54 - d 55 - b 56 - b 57 - b 58 - a59 - b60 - d
61 - a 62 - b 63 - c 64 - b 65 - d 66 - c 67 - c 68 - d69 - c70 - b
71 - d 72 - a 73 - d 74 - b 75 - b 76 - b 77 - d 78 - b79 - c80 - d
81 - d 82 - d 83 - d 84 - d 85 - a 86 - b 87 - c
METODE BAZATE PE VENIT
1 b 2 c 3- b 4 d 5 d 6- d 7- d 8- b 9 - d 10 - a
11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - a 16 - d17 - b 18 - c19 - a20 - a
21 - c 22 - d 23 - b 24 - b 25 - c 26 - a27 - a 28 - d29 - c30 - c
31 - c 32 - d 33 - a 34 - a 35 - b 36 - c37 - b 38 - c39 - c40 - c
41 - c 42 - c 43 - b 44 - d 45 - a 46 - b47 - c 48 - c49 - d50 - c
51 - d 52 - c 53 - b 54 - b 55 - b 56 - c57 - a 58 - a59 - b60 - b
61 - a 62 - b 63 - b 64 - b 65 - c 66 - c67 - c 68 - b69 - b70 - b
71 - a 72 - c 73 - d 74 - c 75 - a 76 - b77 - c 78 - a79 - a80 - a
81 - d 82 - c 83 - d 84 - c 85 - d 86 - d87 - d 88 - b89 - a90 - c
91 - b 92 - d 93 - c 94 - b 95 - a 96 - d97 - d 98 - d99 - d100 - d
101 102 103 c 104 105 d 106 107 108 109

b b b b c_ c a110 - a
- - - . - - . - - - -
111 112 113 114 115 116 117 118 119
b a c d b a c d a120 - a
- - - - - - - - -
121 122 123 124 125 126 127 128 129
d a d d d b a b d130 - b
- - - - - - - - -
131 - c
METODA COMPARATIEI
1-b 2-d 3-d 4-a 5-c 6-b 7-d 8-a 9-c 10 - c
11 - d 12 - b 13 - c 14 - d 15 - a 16 - a 17 - a 18 - d 19 - a 20 - c
21 - b 22 - c
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.

RECONCILIEREA VALORILOR
1 - a 2 - a 3 - d 4 - c 5 - b 6 - d 7 - d 8 - c 9 - c 10 - b
11 - c 12 - d 13 - a 14 - a 15 - a 16 - b 17 - b 18 - b 19 - c 20 - c
21 - a 22 - c 23 - a 24 - d 25 - c 26 - a 27 - a 28 - d 29 - b 30 - d
65/65
http://slidepdf.com/reader/full/teste-grila-evaluarea-intreprinderiidoc

Teste Grila Evaluarea Intreprinderiidoc

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Grila Evaluarea Intreprinderiidoc

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARDE DE EVALUARE

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimata va fi:

2. Daca intreprinderea va functiona si cu credite, valoarea intreprinderii fata de

d) oricare din variantele de mai sus

4. In prezentarea metodologiei de evaluare:

5. Abordarile in evaluarea intreprinderilor sunt:

9. In optica standardelor de evaluare ANEVAR, abordarea pe baza de active include

10. Fondul comercial se va calcula in optica standardelor de evaluare:

12. Principiul anticiparii arata ca valoarea sebazeaza, pe:

13. Abordarea evaluarii prin capitalizarea venitului se bazeaza pe principiul: a)

15. Ce metode utilizeaza informatii de piata:

17. Principiul substitutiei este aplicabil in:

20. Termenul de „valoare” este utilizat in raportul de evaluare cu alt atribut:

21. Principiul fundamental de evaluare al abordarii bazate pe venit este:

22. Care tip de valoare este sinonim cu valoarea de piata:

23. Se poate ca valoarea de piata sa fie egala cu valoarea patrimoniala (bazata pe

24. Care NU este o conditie fundamentala a definitiei valorii de piata:

25. Care NU este factor de productie:

26. Principiul substitutiei este specific:

28. Carui tip de valoare ii corespunde o perioada de comercializare limitata:

30. Valoarea de piata, prin definitie este:

31. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

33. Care este un criteriu al celei mai bune utilizari:

34. Alegerea metodelor de evaluare se face:

36. Proprietatea intelectuala contine active necorporale: a) identificabile

37. Costul unui activ este:

38. Care este caracteristica unei investitii imobiliare:

39. Evaluarea instalatiilor si echipamentelor este de competenta: a) evaluatorului de

42. Intre obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

46. In acceptcuavertvauvensunpapvafeare se intelege:

47. Sintagmele “la data evaluarii” si “suma estimata” exprima:

49. Metodele si tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

50. Proprietatea imobiliara este un concept:

52. Conceptul de valoare a unui bun:

53. Evaluatorul extern:

54. Evaluatorul independent este un evaluator extern si care in ultimele:

57. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

60. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR,

66. In evaluarea unei intreprinderi, evaluatorul trebuie sa-si foloseasca rationamentul

67. Nu este o eroare in evaluarea unei intreprinderi:

68. Nu este o eroare in evaluarea unei intreprinderi:

69. Cumparatorii investitionali sunt dispusi sa plateasca pentru actiunile unei

70. Termenul activ din afara exploatarii se refera la:

71. Existenta unui activ din afara exploatarii genereaza:

73. Teoria valorii are un postulat care precizeaza ca:

74. Teoria valorii are un postulat care precizeaza ca:

75. Cand actioneaza in ipostaza de expert consultant pentru un potential investitor,

76. Cand actioneaza in ipostaza de expert consultant pentru un potential investitor

77. Cand actioneaza in ipostaza de expert consultant pentru un potential vanzator,

80. Principiul anticiparii arata ca:

81. Principiul contributiei arata ca:

82. In abordarea prin comparatia de piata un principiu fundamental este “principiul

83. Principiul substitutiei cere ca intreprinderile comparabile sa fie:

84. Principiul contributiei arata ca:

86. In evaluarea pentru divizare se are in vedere:

87. Principiul substitutiei cere ca o intreprindere de substitutie:

88. Ultima etapa in procesul de evaluare este:

92. Ce se intelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

93. O asociatie profesionala a evaluatorilor care promoveaza standarde profesionale

1. Lichiditatea generala curenta se calculeaza prin raportul dintre:

2. Lichiditatea rapida (intermediara) se calculeaza prin raportul dintre:

3. Rata solvabilitatii generale exprima raportul dintre:

4. Rata autonomiei financiare este: