Absolut Toate Grilele

STANDARDE DE EVALUARE
1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

a) valoarea de piaţă
b) valoarea subiectivă
c) valoarea de asigurare
d) valoarea reală
2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea

capitalului acţionarilor va fi:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din variantele de mai sus
3. Standardele internaţionale de evaluare:

a) sunt obligatorii în toate ţările
b) reprezintă cea mai buna practică
c) sunt impuse de autorităţile statului
d) reprezintă o modă
4. În prezentarea metodologiei de evaluare:

a) trebuie arătate motivele evaluării
b) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finale
c) trebuie demonstrate formulele folosite
d) nu se dau amănunte, întrucât unele sunt proprietatea evaluatorului
5. Abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

a) prin comparaţia de piaţă, prin capitalizarea/actualizarea venitului şi bazată pe active
b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabile
c) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţie
d) comparaţie, lichidare, bazate pe venit (de randament)
6. Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă:

a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii
finale
b) culegerea datelor din întreprindere, aplicarea metodelor patrimoniale şi de randament
şi medierea rezultatelor
c) culegerea datelor de pe piaţă, comparaţie şi raţionament bazat pe experienţa
evaluatorului
d) analiza diagnostic, evaluarea patrimonială şi evaluarea financiară
7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:

a) utilitate
b) raritate – atractivitate
c) dorinţă şi putere reală de cumpărare
d) toate cele de mai sus simultan
1
8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut în
ediţia a şasea şi a şaptea (2003 şi 2005) a IVS este codificată prin:
a) GN 1
b) GN 4
c) GN 6
d) IVS 1
9. În optica standardelor de evaluare ANEVAR, abordarea pe bază de active include metode de

evaluare ca:
a) valoarea substanţială brută
b) valoarea substanţială netă
c) capital permanent necesar exploatării
d) activul net corectat sau activul net de lichidare
10. Fondul comercial se va calcula în optica standardelor de evaluare:

a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului
b) indirect, ca diferenţă între o valoare bazată pe venit şi ANC (activul net corectat)
c) nu se calculează
d) prin metode combinate
11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar într-un spaţiu închiriat, un activ care
nu trebuie inclus în valoarea de piaţă este:
a) obiectele de inventar
b) utilajele şi echipamentele specifice
c) stocurile
d) fondul comercial personal
12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale afacerii
b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor
c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând ca preţul variază direct proporţional cu
cererea
d) nici un răspuns corect
13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:

a) rarităţii
b) anticipării
c) contribuţiei
d) nici unul de mai sus
14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

a) evaluatorului de întreprinderi
b) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
c) evaluatorului de active corporale mobile
d) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus
15. Ce metode utilizează informaţii de piaţă:

a) metoda costului
b) metode bazate pe venit
c) metoda comparaţiei de piaţă
d) toate cele de mai sus
2
16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:
a) problema concretă de evaluare
b) discreţia evaluatorului
c) discreţia clientului
d) nici una din cele de mai sus
17. Principiul substituţiei este aplicabil în:

a) metoda activului net corectat
18. Termenul de „valoare” ar trebui utilizat în raportul de evaluare fără alt atribut:
a) întotdeauna
b) uneori
c) niciodată
d) la aprecierea evaluatorului
19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

a) sporeşte valoarea
b) nu poate fi cuantificată
c) este o datorie în afara bilanţului
d) nici unul din cele de mai sus
20. Termenul de „valoare” este utilizat în raportul de evaluare cu alt atribut:

a) uneori
b) doar pentru metoda DCF (discounted de flux de numerar actualizat) şi ANC (activul
net corectat)
c) în funcţie de cerinţele clientului
21. Principiul fundamental de evaluare al abordării bazate pe venit este:

a) oferta şi cererea
b) substituţia
c) anticiparea
d) toate
22. Care tip de valoare este sinonim cu valoarea de piaţă:

a) valoarea de asigurare
b) valoarea de lichidare
c) valoarea de investiţie
d) valoarea de schimb
23. Se poate ca valoarea de piaţă să fie egală cu valoarea patrimonială (bazată pe active):
a) da, întotdeauna
b) nu, niciodată
c) s-ar putea
d) nu pentru că este mai mică
3
24. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:
a) vânzătorul şi cumpărătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia
b) plata tranzacţiei se face în cash
c) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţii
d) ambele părţi sunt bine informate
25. Care NU este factor de producţie:

a) terenul
b) munca
c) contribuţia
d) capitalul
26. Principiul substituţiei este specific:

a) metodelor patrimoniale
b) metodelor bazate pe venit
c) metodei comparaţiei de piaţă
d) tuturor celor trei grupe de metode de mai sus
27. Prima etapă a procesului de evaluare este:

a) colectarea informaţiilor
b) inspectarea proprietăţii
c) definirea misiunii evaluării
d) precizarea metodelor de evaluare
28. Cărui tip de valoare îi corespunde o perioadă de comercializare limitată:

a) valoarea de impozitare
c) valoarea subiectivă
d) valoarea specială
29. Care este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

a) vocaţia la credit
b) cumpărătorul şi vânzătorul sunt perfect informaţi asupra detaliilor tuturor tranzacţiilor
din ultimii 3 ani
c) cumpărătorul şi vânzătorul sunt două persoane independente, nelegate între ele prin
relaţii preferenţiale
d) cumpărătorul este conştient de stringenţa vânzătorului de a vinde
30. Valoarea de piaţă, prin definiţie este:

a) întotdeauna preţul cel mai mare
b) întotdeauna preţul cel mai mic
c) preţul cel mai probabil
d) costul plus profitul
31. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

b) valoarea de impozitare
d) valoarea de investiţie
4
32. Cererea efectivă se referă la:
a) cost şi valoare
b) dorinţă şi putere efectivă de cumpărare
c) dorinţă şi nevoie
d) dorinţă şi satisfacţie
33. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

a) fezabil financiar
b) cererea şi oferta
c) concurenta
d) contribuţia
34. Alegerea metodelor de evaluare se face:

a) conform caietului de sarcini
b) în funcţie de scopul evaluării
c) conform indicaţiilor proprietarului
d) în funcţie de conjunctura economică
35. Termenul de „capacitate beneficiară” mai este folosit în terminologia standardelor

internaţionale de evaluare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) numai în unele standarde
36. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

a) identificabile
b) neidentificabile
c) protejate prin reglementări legale
d) incluse în fondul comercial
37. Costul unui activ este:

a) preţul plătit pentru bunuri şi servicii cumpărate
b) suma necesară pentru a crea sau produce un bun sau un serviciu
c) expresia utilităţii unui bun sau serviciu
d) răspunsul de la a) şi b) de mai sus
38. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

a) generează profit pentru cel care o exploatează
b) este destinată închirierii şi / sau revânzării la un preţ avantajos:
c) va fi modernizată
d) funcţionează la capacitatea maximă
39. Evaluarea instalaţiilor şi echipamentelor este de competenţa:

a) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
b) evaluatorului de bunuri mobile
c) evaluatorului de întreprinderi
d) consilierilor în proprietate intelectuală
5
40. În care din ipostazele următoare un evaluator va evalua un restaurant din perspectiva unui
investitor mediu:
a) expert consultant
b) expert neutru
c) arbitru (mediator)
d) nici una
41. Standardele de evaluare cuprind:
a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării
b) indici de actualizare
c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare
d) tabele de încadrare
42. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi
b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei) prin utilizarea unor definiţii standard ale
valorii de piaţă
c) a şi b
d) nici unul
43. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:
a) întotdeauna egală
b) niciodată nu este egală
c) este întotdeauna mai mare
d) poate să fie şi egală
44. Standardele de evaluare sunt necesare:
a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare
b) pentru ralierea la standardele de contabilitate
c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii
d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E.
45. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de capitalizare
de 22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare calculat va fi:
a) valoarea de utilizare
b) valoarea de piaţă
d) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă
46. În accepţiunea evaluării prin capitalizare se înţelege:

a) convertirea venitului în valoare
b) structura capitalului unei întreprinderi
c) recunoaşterea unei cheltuieli ca o imobilizare de capital
d) toate cele trei variante de mai sus
47. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:

a) faptul că evaluatorul face o estimare monetară la un anumit moment
b) faptul că un raport de evaluare este un “produs perisabil”
c) faptul că plata se presupune a fi făcută în numerar la data evaluării
6
48. Proprietatea imobiliară include:
a) terenul liber
b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşate
c) toate drepturile, interesele şi beneficiile ce au legătură cu stăpânirea proprietăţii
d) a sau b
49. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

a) specifice în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări
b) influenţate de interesele clientului
c) în general similare pentru toată lumea
d) dictate de asociaţia profesională
50. Proprietatea imobiliară este un concept:

a) non-fizic
b) fizic
c) tehnic
d) influenţat de poziţia evaluatorului
51. Proprietatea mobiliară include:

a) bunuri care nu se fixează permanent de teren şi construcţii
b) bunuri necorporale care sunt ataşate proprietăţii
c) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor
d) a şi c
52. Conceptul de valoare a unui bun:

a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun
b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie
c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare
d) implică o imagine a aşteptărilor vânzătorilor şi cumpărătorilor hotărâţi asupra
beneficiilor viitoare
53. Evaluatorul extern:

a) nu poate fi rudă cu persoane din firma care solicită evaluarea
b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluată
c) este angajat exclusiv în cazuri de litigii
d) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garanţii
54. Evaluatorul independent este un evaluator extern şi care în ultimele:

a) 12 luni
b) 24 de luni
c) 36 de luni
d) 6 luni nu a avut relaţii contractuale cu părţile implicate în tranzacţie.
55. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

a) relaţia intre preţul lucrării şi volumul de activitate implicat în evaluarea respectivă
b) relaţia de asociere între preţul lucrării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluate
c) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită lucrarea de
evaluare
d) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului pe de o parte şi preţul lucrării de
evaluare
7
56. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt:
a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare)
b) AN contabil şi ANL
c) ANC şi AN contabil
d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea
substanţială netă)
57. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

a) identifică şi elimină elementele speculative
b) ia în considerare utilizările alternative adecvate
c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat
58. Care dintre elementele de mai jos nu este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) suma estimată
b) tranzacţie echilibrată
c) proprietarul activului
d) marketing adecvat
59. Care dintre următoarele baze de evaluare este cea mai utilizată în evaluarea pentru dispute
maritale (conform standardelor de evaluare):
c) valoarea intrinsecă
d) nu există o bază specificată în acest scop
60. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1 ianuarie
2004:
a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR – SEV
b) standardele internaţionale de evaluare
c) standardele europene de evaluare
d) oricare din cele de mai sus
61. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii pentru achiziţii
strategice:
b) valoarea de investiţie
c) valoarea de lichidare
d) costul de înlocuire net
62. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:
a) abordarea prin comparaţie de piaţă
b) abordarea pe bază de active
c) a şi b
d) a sau b
63. Cumpărătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme:
a) mai mult decât investitorii financiari
b) cel mult cât investitorii financiari
c) atât cât şi investitorii financiari
d) nu este o informaţie relevantă şi utilă pentru evaluator
8
64. Termenul activ în afara exploatării se referă la:
a) active care nu sunt necesare exploatării
b) active în conservare
c) active subutilizate
d) a şi b
65. Pentru valoarea de piaţă, testul corect pentru precizia evaluărilor, realizate de o firmă de
consultanţă, este comparaţia cu tranzacţii recente:
a) doar un raport de verificare reprezintă un “test corect”
b) nu, pentru ca valoarea de piaţă este o cifră nerealizabilă din cauza condiţiilor de natura
“ideală” incluse în definiţie
c) nu, pentru că valoarea de piaţă este valabilă la data evaluării şi raportul de evaluare nu
are un termen de valabilitate
66. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional
pentru:
a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare
b) utilizarea unor ipoteze credibile
c) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţi
67. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea datei evaluării
b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
c) omisiunea opiniei evaluatorului
d) omisiunea metodei capitalizării profitului

a) omisiunea bazei evaluării
b) omisiunea valorii activelor din afara exploatării în evaluarea prin metoda DCF
(discounted de flux de numerar actualizat)
c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
d) omisiunea metodei activului net contabil
69. Cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei întreprinderi:
a) mai mult decât investitorii strategici
b) cel mult cât investitorii strategici
c) atât cât şi investitorii strategici
70. Termenul activ din afara exploatării se referă la:

a) active utilizate sub capacitatea proiectată
b) active supradimensionate
c) active închiriate terţilor
d) active supraevaluate în contabilitate
71. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:

a) corecţii asupra ratei de actualizare şi de capitalizare
b) corecţii asupra veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ
c) înscrierea informaţiilor în ipotezele şi condiţiile limitative
9
72. Teoria valorii are un postulat care precizează că:
a) valoarea nu este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi ci reprezentarea asupra
utilităţii sale
b) manifestarea valorii nu este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzător

a) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra
utilităţii acesteia
b) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru cumpărător

a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra
utilităţii sale
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărători
75. Când acţionează în ipostaza de expert consultant pentru un potenţial investitor, evaluatorul
calculează:
a) valoarea de lichidare şi valoarea de ipotecare pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
b) valoarea de asigurare şi valoarea de piaţă pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
c) valoarea de investiţie şi valoarea de piaţă pentru a-l ajuta pe client să ia o decizie
inteligentă
d) valoarea prin DCF (discounted cash-flow) şi prin ANC (activul net corectat) pentru a-l
ajuta pe client să ia o decizie inteligentă
76. Când acţionează în ipostaza de expert consultant pentru un potenţial investitor (cumpărător),
evaluatorul va propune pentru a fi util clientului:
a) de regulă o valoare maximă
b) de regulă o valoare minimă
c) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situată între DCF
(discounted cash-flow) şi ANC (activul net corectat)
77. Când acţionează în ipostaza de expert consultant pentru un potenţial vânzător, evaluatorul va
propune, pentru a fi util clientului:
c) conform standardului de evaluare a afacerii va propune o valoare situată între DCF
(discounted cash-flow) şi capitalizarea profitului
78. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă numai dacă:
a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă
c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)
d) se estimează corect rata de actualizare
10
79. Care din următoarele elemente nu este activ în afara exploatării:
a) creanţe incerte
b) portofoliul de titluri de plasament
c) teren excedentar
d) licenţe neutilizate
80. Principiul anticipării arată că:

a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor
b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor viitoare
ale întreprinderii / afacerii
c) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază
direct proporţional cu cererea şi în mod invers proporţional cu oferta
d) a şi b
81. Principiul contribuţiei arată că:

a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de cât de mult contribuie la
valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea
întregului
b) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
înlocuire nete (CIN) în total CIN al întregului
c) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea valorii de
lichidare (VL) în total VL a întregului
d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii
82. În abordarea prin comparaţia de piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei”
care spune că:
a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net
corectat)
b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie
c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din
afara exploatării)
d) în abordarea prin comparaţie de piaţă primordial este principiul anticipării
83. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare
b) să acţioneze în aceeaşi ramură
c) similare şi relevante
d) a şi b

a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului
b) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării în ANC
c) valoarea unei părţi a unei întreprinderi / proprietăţi depinde de cât de mult contribuie
la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce
valoarea întregului
d) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării în ANC (activul net corectat) şi în DCF (flux de numerar actualizat)
11
85. Analiza şi separarea activelor în afara exploatării va evidenţia:
a) activele în afara exploatării care nu generează venituri
b) activele în afara exploatării care generează venituri
c) mijloacele fixe în conservare
86. În evaluarea pentru divizare se are în vedere:

a) principiul contribuţiei care arată că valoarea unei părţi a unei afaceri depinde, în
condiţiile în care acea parte n-ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului
b) principiul anticipării care spune că valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor
legislative favorabile investitorilor
c) principiul substituţiei care spune că un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea
estimată prin ANC (activul net corectat)
87. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată
b) să fie similară
c) să fie relevantă
d) b şi c
88. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea
b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc.
c) reconcilierea rezultatelor şi estimarea valorii finale
d) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului
a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât
c) la data evaluării
d) o parte a acţionat prudent şi fără constrângeri
90. Pentru un investitor potenţial care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata uzuală
de piaţă, tipul de valoare calculat va fi:
c) valoarea de utilizare
d) valoarea de lichidare
91. Metoda practicienilor apare în terminologia standardelor internaţionale de evaluare:

a) numai în standardele europene
b) da
c) a apărut după 1990
d) nu
92. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

a) valoarea contabilă a capitalului propriu
b) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi celui împrumutat
c) ANC
d) valoarea contabilă a capitalului împrumutat
12
93. O asociaţie profesională a evaluatorilor care promovează standarde profesionale de evaluare:
a) asigură o uniformitate a calificării şi competentei în rândul membrilor săi
b) asigură o uniformitate a metodelor aplicate în rapoartele de evaluare de către membrii
săi, inclusiv a unor metode recunoscute pe plan european (de exemplu: metoda
practicienilor)
c) o asociaţie profesională ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime în
lucrările elaborate de membrii săi şi nu pe standarde profesionale
13
DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII
1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre:

a) active totale / datorii curente
b) active totale / datorii totale
c) active circulante / datorii curente
d) active circulante / datorii totale
2. Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre:

a) active totale / datorii totale
b) stocuri plus creanţe / datorii curente
c) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciare
d) creanţe plus disponibilităţi / datorii curente
3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:

c) active imobilizate / datorii curente
d) active totale / datorii bancare
4. Rata autonomiei financiare este:

a) capital permanent / capital propriu
b) capital propriu / capital permanent
c) capital propriu / capital social
d) capital propriu / capital împrumutat
5. Rata de finanţare a stocurilor este:

a) fond de rulment / stocuri
b) stocuri / fond de rulment net
c) capital social / stocuri
d) datorii curente / stocuri
6. Rata datoriilor este:

a) datorii curente / active circulante
b) datorii totale / active totale
c) datorii totale / active imobilizate
d) datorii totale / capital propriu
7. Rata de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este:

a) cifra de afaceri / datorii totale
b) venituri din exploatare / datorii totale
c) cifra de afaceri / datorii curente
8. Rotaţia activelor circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin raportul dintre:

a) cifra de afaceri / active circulante
b) venituri din exploatare / active circulante
c) cifra de afaceri / stocuri plus creanţe
d) active circulante / capital propriu
14
9. Rata rentabilităţii costurilor este:
a) profit net / capital social
b) profit brut / capital propriu
c) profit net / capital permanent
d) profit net / cheltuieli totale
10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este:

a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare
b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constante
c) cheltuieli fixe totale / (preţ unitar - cost variabil unitar)
d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)]
11. Fondul de rulment net propriu este:

a) active totale – active circulante
b) active totale – datorii totale
c) capital propriu – active imobilizate
d) active totale – active imobilizate
12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este:

a) active totale / cifra de afaceri
b) cifra de afaceri / active totale
c) active totale / capital propriu
d) active totale / capital permanent
13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:
a) 360 zile / media creanţelor totale
b) media creanţelor totale / 360 zile
c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile
d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile
14. Rata rentabilităţii economice este:

a) profit brut / capital permanent
b) profit net / capital permanent
c) profit net / capital propriu
d) profit brut / capital social
15. Rata rentabilităţii financiare este:

b) profit brut / capital social
c) flux de numerar actualizat net / capital permanent
d) profit net / capital propriu
16. Fondul de rulment net permanent este:

a) active imobilizate – capital permanent
b) active totale – active imobilizate
c) capital permanent – active imobilizate
d) capital social – active necorporale
17. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică:

a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curente
b) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curente
c) întreprinderea are o situaţie satisfăcătoare a rentabilităţii
d) întreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu activele curente
15
18. Necesarul de fond de rulment este:
a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare
b) active circulante – datorii curente nefinanciare
c) creanţe + disponibilităţi – datorii curente
d) disponibilităţi – datorii curente
19. Trezoreria netă este:

a) active circulante – datorii curente
b) stocuri + disponibilităţi – datorii curente
c) disponibilităţi – datorii curente
d) FRN (fond de rulment net) – NFR (necesar de fond de rulment)
20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi

producţie neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare este:
a) egală
b) mai mare
c) mai mică
d) sunt posibile toate variantele de mai sus
21. Care indicator poate avea o mărime negativă:

a) trezoreria netă
b) lichiditatea intermediară (rapidă)
c) a şi b
d) recuperarea creanţelor
22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în:

a) număr mediu anual de rotaţii
b) durata în zile a unei rotaţii
c) ambii indicatori de mai sus
d) nici unul dintre cei de mai sus
23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:
a) 0,5
b) 1
c) 1,5
d) 2
24. Viabilitatea unei întreprinderi se referă la:

a) capacitatea de a atrage investiţii
b) capacitatea de a distribui dividende
c) capacitatea de a pătrunde pe piaţă
d) profitabilitate şi lichiditate
25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este:

a) 0,575 %
b) 57,5 %
c) 5,75 %
d) 575 %
26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde:

a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt
b) capital social plus împrumuturi pe termen lung
c) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 an
d) active totale minus datorii totale
16
27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este:
a) 20 %
b) 1,8 – 2
c) sub 1
d) nu există un nivel recomandat
28. Pârghia financiară exprimă raportul dintre:

a) capital propriu şi total active imobilizate
b) active imobilizate şi active circulante
c) active imobilizate şi total active
d) total active şi capital propriu
29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:
a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
c) cheltuieli anticipate
d) nici una din categoriile de mai sus
30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente se
face cel mai relevant cu:
a) indicele general al preţurilor de consum
b) indicele general al producţiei industriale
c) indicele preţurilor grupei de produse
d) cursul de schimb valutar
31. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este să permită:

a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii
b) compararea cu afaceri similare
c) ajustarea informaţiilor financiare istorice
32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital de
lucru net):
a) lichiditatea generală
b) lichiditatea rapidă
c) rentabilitatea cifrei de afaceri
d) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri
33. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu
a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii
b) X = capital propriu şi Y = profit net
c) X = venituri şi Y = profit net
d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri
34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este:

a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei
b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar
c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istorice
17
35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:
a) creanţe
b) avansuri primite
c) stocuri materiale
d) disponibilităţi în valută
36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:

a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza informaţiilor obţinute
b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor
c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi informaţiilor, elaborarea
concluziilor
37. Analiza SWOT se bazează pe:

a) 2 niveluri de analiză: firma şi industria
b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul extern
c) un singur nivel de analiză: firma
d) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnica, analiza comercială, analiza
managementului şi resurselor umane şi analiza financiară
38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul:

a) diagnosticului juridic
b) diagnosticului tehnic (operaţional)
c) diagnosticului economico-financiar
d) aplicării metodei ANC
39. Cele 5 forţe ale competiţiei sunt:

a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor /
serviciilor de substituţie
b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea
produselor / serviciilor de substituţie
c) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţii
d) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramură, puterea de negociere cu furnizorii,
puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile
40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în:

a) diagnosticul juridic
b) diagnosticul comercial
c) diagnosticul tehnic (operaţional)
d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii
41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:
a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la
materii prime, materiale, servicii
b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionare
c) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor
produse de substituţie
d) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii
18
42. Clientela unei firme este: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL – uri cu unic asociat. Aceasta
reprezintă:
a) putere de negociere scăzută cu furnizorii
b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor
c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetare
d) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante
43. Restricţiile Guvernului privind înfiinţarea unei bănci:

a) reprezintă o barieră de intrare în ramură
b) permite creşterea puterii de negociere a băncilor din sistem cu furnizorii
c) generează scăderea puterii de negociere a clienţilor cu băncile
44. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare a capacităţii de producţie se realizează

în:
b) diagnosticul tehnic (operaţional)
c) diagnosticul management resurse-umane
d) cadrul corecţiilor din metoda ANC
45. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie:

a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC comparativ cu DCF sau
capitalizarea venitului
b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu capitalizarea
venitului
c) certitudine privind inexistenţa unor active necorporale
d) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat)
46. Aplicarea unui sistem de asigurare a calităţii se va reflecta în:

a) diminuarea cheltuielilor de promovare
b) reducerea îndatorării firmei şi implicit a AN contabil
c) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţă
d) nu au influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii
47. Analiza dimensiunii şi structurii potenţialului uman are în vedere:

a) numărul de zile de grevă
b) dinamica numărului de salariaţi
c) dinamica productivităţii muncii
d) dinamica salariului mediu
48. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere:

a) evoluţia ponderii personalului TESA
b) evoluţia productivităţii muncii
c) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţi
d) dinamica mobilităţii personalului

a) evoluţiei numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net
b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirile
salariaţilor
c) latura cantitativă si calitativă a încadrării întreprinderii cu personalul necesar,
dinamica şi structura acestuia
d) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare
19
50. Analiza contractelor de asigurare se face în:
b) diagnosticul operaţional
d) cadrul stabilirii ipotezelor DCF
51. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul:

a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC
b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANC
c) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra DCF
d) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin comparaţie directă
52. Existenta unui credit pe termen lung:

a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra
DCF
b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are
incidenţă asupra DCF
c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra
DCF
d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra
ANC
53. Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată:

a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanta în DCF
b) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă în metodele bazate pe venit
c) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanta in estimarea ratei de
actualizare
d) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC
54. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:
a) diagnosticul management – resurse umane şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul management – resurse umane şi va avea impact asupra nivelului venitului
care se capitalizează
c) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra DCF
55. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC
c) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi DCF
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare
56. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil
b) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra DCF
d) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale
57. Forţa de muncă excedentară va fi evidenţiată prin:

a) evoluţia numărului mediu de salariaţi
b) evoluţia ponderii personalului TESA
c) evoluţia corelată număr de salariaţi – cifra de afaceri
d) evoluţia corelată număr de salariaţi – profit
20
58. Prima etapă în procesul de evaluare este:
a) diagnosticul pentru evaluare
b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantului
c) definirea problemei (scopul evaluării, definirea valorii, data evaluării, condiţii
limitative etc.)
d) sinteza rezultatului evaluării

a) analiza SWOT
b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)
d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală
60. Data evaluării poate fi:

a) data curentă
b) o dată anterioară elaborării raportului
c) o dată ulterioară elaborării raportului
61. Analiza activelor din afara exploatării închiriate terţilor se realizează în cadrul:
a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar
b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic
c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial
62. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile faţă de media ramurii 25 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza clienţilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este confirmată
de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul management resurse umane prin calculul indicatorilor de
conflictualitate şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de
desfacere şi a clienţilor întreprinderii
d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii
63. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile faţă de media ramurii 30 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este
confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
furnizorilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este
confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
d) apare în diagnosticul management - resurse umane prin calculul indicatorilor de
dinamică şi structură şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de
aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii
21
64. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mil.
lei/ an, costurile variabile de 3.000 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5.000 lei pe
bucată. Punctul critic al rentabilităţii va fi de:
a) 800 mii bucăţi
b) 125 mii bucăţi
c) 25 mii bucăţi
d) 250 mii bucăţi
65. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune va determina în
principiu:
a) o creştere cu 10% a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existentei unei
componente variabile a cheltuielilor
b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de
bază)
c) o creştere a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existenţei unei
componente fixe a cheltuielilor
d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor
66. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos:

X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu
a) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit net
b) X = Profit net şi Y = CA
c) ambii termeni reprezintă CA
d) X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiară
67. Un nivel al lichidităţii generale de 5,5 reprezintă:

a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii
b) un nivel asigurator din prisma finanţatorilor pe termen scurt
c) o gestiune proastă a activelor curente din prisma acţionarilor afacerii
d) b şi c
68. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mil. lei şi un capital propriu de minus 1.000 mil.
lei. Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5% vom considera că:
a) firma are o situaţie favorabilă pentru că rentabilitatea financiară este peste media
ramurii
b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor
mediu
c) apare paradoxul numerelor negative în metoda ratelor
d) a şi b
69. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru :

a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice în anexele bilanţurilor agenţilor
economici
b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe active
c) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului cu cel al
întreprinderilor similare
d) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare în abordarea bazată pe
venituri
22
70. Analiza în termeni procentuali:
a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli
ale unei întreprinderi de-a lungul timpului
b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul
timpului şi în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente de-a lungul timpului, între
elementele de venituri şi cheltuieli, sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în
cauză sau în raport cu cele ale întreprinderilor similare
d) permite estimarea riscului specific de afacere şi dimensionarea primei de risc în
modelul CAPM
71. Analiza în termeni monetari:

b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul
timpului şi în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea relaţiilor existente de-a lungul timpului, între elementele de
venituri şi cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau în
raport cu cele ale întreprinderilor similare
d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER
72. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii evaluate în termeni monetari, procentuali şi în
termeni de rate financiare facilitează:
a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere
b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderii
c) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor efectuate
de întreprindere
d) înţelegerea situaţiei economice şi a riscului investiţiei în întreprindere
73. Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă:

a) o dovadă a unui management adecvat economiei de tranziţie
b) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei întreprinderi în
exploatare
c) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizării
d) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial într-o
întreprindere în exploatare
74. Între factorii privind mediul economic ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care
trebuie să-i ia în considerare evaluatorul, se numără:
a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă
b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânzii
c) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică
d) a şi b
23
METODE PATRIMONIALE
1. În abordarea patrimonială, terenul va fi tratat:

a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată
b) pe baza valorii de profitabilitate
c) pe baza costului de achiziţie
d) pe baza valorii de piaţă
2. În abordarea patrimonială, maşinile şi utilajele se estimează întotdeauna numai pe baza:

a) valorii de piaţă
b) valorii de înlocuire
c) valorii de randament
d) nici uneia din cele de mai sus
3. Valoarea recuperabilă a mijloacelor fixe aflate în exploatare, conform IAS 36, este:
a) valoarea de piaţă în general
b) costul de înlocuire net
c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus cheltuielile
de vânzare
d) valoarea de achiziţie
4. Abordarea patrimonială este prioritară:

a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea
b) la întreprinderile în dificultate financiară
c) la evaluarea pentru lichidare
d) la întreprinderile mici
5. Abordarea patrimonială se recomandă la:

a) evaluarea întreprinderii în totalitate
b) evaluarea participaţiilor minoritare
c) evaluarea întreprinderilor din sfera serviciilor profesionale
d) la toate cazurile de mai sus
6. Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere ca active financiare se include în evaluare:

a) ca active din afara exploatării
b) se tratează ca orice activ
c) nu se include în evaluare
7. Metoda indicilor de actualizare pentru evaluarea unui teren liber este:

a) adecvată
b) neadecvată
c) cea mai bună
d) neaplicabilă
8. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este:
a) costul de înlocuire minus deprecierea
b) comparaţia de piaţă
c) capitalizarea profitului
d) toate cele trei metode de mai sus
24
9. Un proiect de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin:
a) costuri
b) capitalizare (actualizarea venitului)
c) comparaţia de piaţă
d) nu se evaluează
10. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:
b) valoarea de casare
d) valoarea de realizare netă
11. Valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este:

a) preţul estimat de vânzare – costuri de vânzare
b) preţul estimat de vânzare – costuri de vânzare – impozitul pe câştigul de capital din
vânzare
c) valoarea de piaţă
d) valoarea de casare
12. Corecţii asupra valorii de înregistrare a creanţelor se fac pe baza unor:

a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor
b) reglementări / norme
c) recomandări din standarde
d) legislaţii în vigoare
13. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie:

a) costul de producţie
c) valoarea de realizare netă
d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de
finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortului
de completare şi vânzare
14. În evaluarea unei clădiri / construcţii prin metoda costului, cea mai indicată procedură este prin:
a) costul de înlocuire net
b) costul de reproducţie net
c) indici de actualizare
15. Active din afara exploatării sunt:

a) clădirile din exploatare
b) maşinile şi echipamentele de lucru
c) staţia de epurare a apelor uzate
d) titlurile de participare
16. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării :

a) în toate cazurile
b) niciodată
c) când sunt sub formă de depozite la termen
d) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare
25
17. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:
a) utilizat într-o activitate auxiliară
b) în conservare
c) neamortizat
d) amortizat integral şi este încă necesar
18. Activ din afara exploatării este:

a) terenul excedentar şi construibil
b) mijlocul fix amortizat şi utilizat
c) stocul normal de produse finite
d) disponibilităţile băneşti în numerar
19. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care este
închiriată pe termen lung unei firme, este:
b) devizul de cheltuieli actualizat
c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie
d) valoarea de vânzare forţată
20. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara
exploatării este:
a) autoturismul utilizat de manager
b) valuta din contul de la bancă
c) stocul producţiei neterminate
d) terenul din coproprietatea cu vecinul aferent drumului de acces
21. În cazul aplicării metodei ANC nu se face pentru corecţie pentru:

a) un teren liber şi construibil
b) disponibilităţile în lei
c) stocul de materii prime necesare fabricaţiei
d) certificatele de depozit la termen
22. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale

echipamentelor şi utilajelor:
a) fizice
b) funcţionale
c) economice
d) toate
23. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:
a) valoarea de recuperare
c) influenţe externe (cererea efectivă de produse)
d) valoarea de utilizare
24. Capitalul permanent necesar exploatării reprezintă:

a) o metodă de evaluare menţionată în Standardele de Evaluare
b) o formă de exprimare a valorii capitalului utilizat
c) o componentă a activului net corectat
26
25. Capitalul permanent necesar exploatării este necesar în cazul evaluării:
a) oricărei întreprinderi
b) numai pentru întreprinderile în dificultate
c) nu este o metodă de evaluare
26. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:

a) extracţia
b) alocarea
c) comparaţia vânzărilor (de piaţă)
d) tehnica reziduală
27. Durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix în accepţiunea evaluării este:
a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă
b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică
c) cea determinată conform legii
d) cea preluată din cataloage de specialitate
28. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:
a) bazate pe venit
b) bazate pe cifra de afaceri
c) patrimoniale
d) bursiere
29. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor
de locuinţe individuale este metoda:
a) extracţiei
b) parcelării şi dezvoltării
c) capitalizării rentei (chiriei)
d) reziduală
30. Costurile segregate înseamnă:

a) costurile directe şi indirecte
b) costurile unitare pentru componentele clădirii
c) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor
d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire
31. Abordarea patrimonială în evaluarea clădirii unui hotel este relevantă:

a) în toate situaţiile
b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară
c) în cazul celor construite recent şi în zone în care pot fi construite noi hoteluri
d) nu este o abordare convingătoare
32. Capitalul investit reprezintă:

a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an
b) capitalul social
c) activul net corectat
d) activele totale
27
33. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:
a) sunt preluate la valoarea contabilă
b) sunt eliminate
c) sunt preluate la valoarea corectată
d) sunt actualizate prin indexare
34. Un bun mobil poate fi:

a) un dispozitiv ce funcţionează independent
b) un subansamblu al unei instalaţii
c) o proprietate corporală
35. Un bun mobil este o proprietate:

a) imobiliară
b) mobilă corporală
c) imobilă corporală
36. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care funcţionează ca o unitate generatoare de numerar,
este:
a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun
b) preţul solicitat de vânzător
c) costul plătit de cumpărător
37. Costul faţă de valoarea unui bun mobil poate fi:

a) egal
b) mai mic
c) mai mare
d) oricare din cazurile de mai sus
38. Costul de înlocuire a unui bun mobil este:

a) costul de reproducţie minus deprecierea
b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul său
c) costul componentelor înlocuite prin reparaţie
d) costul unui substitut modern, cu aceeaşi utilitate
39. Costul de reconstrucţie a unui bun mobil este:

a) costul reparaţiilor capitale
b) costul reparaţiilor curente şi capitale
c) costul de reproducţie a unui substitut identic
d) costul de reproducţie a unui substitut asemănător
40. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru:
a) identificare acestuia
b) verificarea funcţionării
c) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii
28
41. Deprecierea unui bun mobil este:
a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii
b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionale
c) pierderea de valoare din cauza subutilizării
42. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:
a) regimul şi mediul de lucru
b) legislaţia economică
c) progresul tehnologic
43. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut
care are o greutate de 27 de tone este:
a) 10%
b) 33,3%
c) nu este o depreciere economică
44. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/zi faţă de un substitut care
produce 17 unităţi/zi este:
a) 11,8%
b) 13,3%
c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ
45. Diminuarea cu 10% a producţiei unui bun mobil, cauzată de scăderea cererii, este:
a) efectul unui management slab
b) efectul unui marketing necorespunzător
c) o depreciere economică (externă)
46. Cea mai probabilă ordine de apariţie a deprecierilor unui bun mobil este:
a) fizică, economică, funcţională
b) fizică, funcţională, economică
c) funcţională, fizică, economică
d) ordinea este indiferentă
47. În evaluarea unui bun mobil prin metoda costului, elementele normale incluse în estimare sunt:
a) costurile directe
b) toate costurile directe şi indirecte
c) preţ furnizor + taxe şi impozite
48. Principiul de bază aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil este:
a) contribuţia
b) concurenţa
c) substituţia
d) cea mai bună utilizare
29
49. Evaluarea unui bun mobil prin metoda comparaţiei de piaţă este adecvată dacă:
a) bunurile mobile se vând pe piaţă
b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre acestea
c) piaţa este a vânzătorului
d) piaţa este a cumpărătorului
50. Valoarea de casare a unui utilaj este dată de:

a) preţul obţinut din vânzare ca fier vechi
b) costul de demontare şi pregătire pentru vânzare
c) suma: a + b
d) diferenţa: a - b
51. Valoarea de recuperare a unui bun mobil faţă de valoarea de casare este în general:
a) mai mică
b) egală
c) mai mare sau egală
d) oricare
52. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin:

a) metoda costului
b) metoda costului şi abordarea prin comparaţie de piaţă
c) metodele: costului, comparaţia de piaţă şi venit
d) metoda pe bază de venit
53. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul:

a) anticipării
b) substituţiei
c) orientării spre viitor
d) b şi c
54. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un depozit bancar de 4 mld. lei, pe termen de
1 an, cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii vom considera acest activ ca
fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi
pierdere
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mld. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 5 mld. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mld. lei minus costurile bancare de lichidare
a depozitului, realizabil imediat
55. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va
evalua în abordarea pe bază de active la:
a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării
d) cea mai mică valoare între a şi b
56. În evaluarea maşinilor şi echipamentelor, costul curent al unui bun nou cu o utilitate
echivalentă cu cea a bunului evaluat este:
a) costul de reproducţie
b) costul de înlocuire
d) valoarea de exploatare continuă
30
57. Time-sharingul reprezintă:
a) cumpărarea dreptului de petrecere a vacanţelor viitoare la preţurile viitoare
b) cumpărarea dreptului de petrecere a vacanţelor viitoare la preţurile curente
c) cumpărarea unei proprietăţi imobiliare cu plata în rate
d) cumpărarea activelor necorporale ataşate unei proprietăţi imobiliare complexe
58. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:

a) transferabil al afacerii
b) neidentificabil al persoanei
c) neidentificabil al afacerii
59. Ce fel de activ este avantajul contractului de închiriere:

a) activ necorporal neidentificabil al afacerii
b) activ necorporal distinct
c) este o proprietate intelectuală
d) nu face obiectul evaluării
60. Cel mai adesea noţiunea de fond comercial este asociată cu:
a) un supraprofit
b) o valoare reziduală
c) reputaţia
61. În evaluarea unui brevet de invenţie relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
d) nu interesează evaluatorul
62. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este:

a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
63. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă proprietate intelectuală:

a) marca
b) know-how-ul
c) avantajul contractului de asigurare
d) copyright-ul
64. Pierderea de fond comercial pentru o afacere ce poate fi reamplasată va fi:

a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţial
b) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasare
c) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasare
d) a sau c
31
65. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un plasament financiar la un fond de investiţii
operaţional, la o valoare nominală de 8 mld. lei pe termen de 1 an cu o rată anuală a dobânzii
de 25%. În evaluarea întreprinderii acest activ este considerat ca fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi
pierderi
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mld. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 10 mld. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mld. lei minus costurile financiare de
lichidare a plasamentului, realizabil imediat
66. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale anumitor
produse realizate de o firma industriala operaţională. Acest activ:
a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea de lichidare
b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea netă de realizare pe piaţă
c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de utilizare
67. În cadrul unei întreprinderi există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fără
autorizaţie de construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării pentru care există piaţă
de vânzare. Evaluatorul va evalua acest activ:
a) la valoarea de utilizare
b) la valoarea de realizare pe piaţă minus cheltuielile de vânzare
c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minus
cheltuielile de vânzare
68. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă:

a) în ANC pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% şi deci aflate în
afara exploatării
b) în corecţia asupra multiplicatorului PER
c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci influenţează rata de eficienţă a
cheltuielilor materiale
69. Existenţa unor pasive ecologice ale unei firme petrochimice:

a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane
b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează ANC
c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC
d) această problemă nu face obiectul evaluării
70. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:
a) pe baza comparaţiei directe
b) pe baza costului de înlocuire net
c) pe baza costului de reconstrucţie
d) pe baza valorii de vânzare forţată
71. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat la data
de 30.12.N în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii:
a) se face o corecţie asupra datoriilor
b) fiind înregistrat în afara bilanţului va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor
purtătoare de dobânzi
c) influenţează fluxul de numerar din exploatare
d) influenţează fluxul de numerar din finanţare
32
72. Dacă o firmă multinaţională ZETA achiziţionează o întreprindere românească, pentru a-şi
realiza strategia de pătrundere pe piaţă est-europeană, valoarea estimată a firmei româneşti:
a) va include avantajele create prin intrarea în grupul ZETA
b) în reconcilierea valorii vom propune rezultatul metodei ANC
c) nu va include sinergiile create prin intrarea în grup
d) rata de actualizare va fi mai mare pentru că va include riscul de ţară
73. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber din proprietatea unei firme este:
a) tehnica reziduală
b) capitalizarea rentei
c) alocarea
d) comparaţia de piaţă

a) active care generează venituri reduse
b) active care nu sunt necesare sau în surplus
75. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin însumarea costurilor anterioare
b) prin capitalizarea profitului excedentar
c) a sau b
76. Valoarea întreprinderii calculată prin ANC este o valoare:

a) pe bază minoritară
b) pe bază de control
c) fie pe bază minoritară fie pe bază de control
d) nici una
77. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este:
a) comparaţia de piaţă
b) costul de recreare
c) capitalizarea supraprofitului
d) actualizarea economiei de cheltuieli şi / sau a economiei de redevenţă ipotetică
78. Clauza de neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin:

a) abordarea pe bază de cost
b) abordarea prin venit
d) toate cele trei abordări de mai sus
79. Un ANC negativ:

a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului
b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor
c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale
întreprinderii) supraevaluate
d) ANC nu poate fi negativ
33
80. Un indice de corecţie de 0,75 aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice din
proprietatea unei afaceri reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în estimarea costului de reconstrucţie a unei
asemenea proprietăţi
b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activ
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa proprietăţilor istorice
81. În abordarea pe bază de cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire) din cadrul unei
afaceri reprezentând o casă de vacanţă:
a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al
clădirii plus profitul antreprenorului
b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al
clădirii
c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la costul de
reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării
d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii nete de realizare pe piaţă, fiind vorba
de un activ din afara exploatării
82. Abordarea patrimonială:

a) nu ţine cont de activele necorporale
b) ia în calcul toate activele necorporale mobile
c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea de piaţă
d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de
piaţă sau la alte valori adecvate
83. Corectarea valorilor contabile în metoda ANC:

a) nu se referă la datoriile viitoare condiţionate
b) nu se face la activele necorporale
c) nu se face la activele închiriate terţilor
d) nu se referă la profitul deja realizat
84. În cadrul unei proprietăţi terenul care poate fi considerat în exces este terenul:
a) neconstruit din cadrul proprietăţii
b) liber, situat la extremităţile proiprietăţii
c) pe care sunt amenajate construcţii provizorii
d) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare
85. Metoda de evaluare a terenului care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi
valoarea proprietăţii este metoda:
a) proporţiei (alocării)
b) extracţiei
c) parcelării
d) comparaţiei vânzarilor
86. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului:

a) multiplicatorul chiriei brute
b) capitalizarea rentei funciare
c) costul de înlocuire net
34
87. Modificarea de-a lungul timpului a standardelor de construcţie poate duce, în cazul unei clădiri,
la apariţia unei:
a) reduceri a duratei de viaţă
b) deprecieri din cauze externe
c) deprecieri funcţionale
d) uzuri accentuate
35
METODE BAZATE PE VENIT
1. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când:

a) venitul va fi constant ca flux viitor
b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă
c) durata de previziune explicită este mare
d) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere
2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli este:
a) să fie posibilă statutar / legal
b) să fie fezabilă tehnic / tehnologic
c) variantele a) şi b) cumulativ
3. În condiţiile continuării normale a activităţii la infinit, valoarea terminală se va calcula pe

următoarea bază:
a) patrimonială (ANC, ANL)
b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net
c) valoarea mai mare rezultată din a) şi b)
4. Care din relaţiile de mai jos este corectă:

a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI)
b) valoarea prin capitalizarea profitului net + credite totale = VCA
c) valoarea prin capitalizarea profitului net – credite totale = VCI
d) VCI – credite totale = VCA
5. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:

a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori
b) din anul anterior
c) dintr-un an viitor
6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi
estimată:
a) la orice nivel
b) să fie mai mare decât rata de actualizare
c) să fie fluctuantă anual
d) să fie mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB
7. Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se referă la:

a) elemente excepţionale
b) modificări viitoare sigure
c) ajustarea pentru o situaţie normală
8. Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată:

a) în scenarii (pesimist, normal, optimist)
b) în stadii (trepte) de evoluţie
c) într-o singură variantă
36
9. Evaluarea mijloacelor fixe aflate în afara exploatării se va face la:
a) valoarea de lichidare
b) valoarea de înlocuire
c) valoarea de utilitate
d) valoarea realizabilă netă
10. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA) este:

a) dividende distribuibile acţionarilor
b) resurse pentru dezvoltare
c) rezerve
d) nici una din cele trei semnificaţii de mai sus
11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) este:
b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata
serviciului datoriei
c) rezerve plus profit net
12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate financiară
dar redresabile este:
a) flux de numerar net la dispoziţia acţionarilor
b) flux de numerar net la dispoziţia capitalului investit (firmei)
c) flux de numerar brut
d) marja brută de autofinanţare
13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la:

a) active corporale
b) active necorporale
c) active financiare
d) active corporale şi necorporale
14. În perioada de previziune explicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de
obicei este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile de mai sus
15. În perioada de previziune nonexplicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală
de obicei este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net necesar
aplicării metodei DCF este:
a) de menţinere
b) de înlocuire
c) investiţie brută
d) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate
37
17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:
a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite
b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă
c) în orice situaţie
d) nu este aplicabilă o astfel de formulă
18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:
c) metodele bazate pe venitul generat de marcă
19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice din
întreprinderea titulară se evaluează de obicei prin:
a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţă
generate de brevet
b) costul de achiziţie
d) costul recreării minus deprecierea
20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii pentru:
a) capitalul propriu
b) capitalul împrumutat
c) capitalul permanent
d) companiile care au un coeficient β = 1
21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este:

a) venit brut vs. venit net
b) pachet de control vs. pachet minoritar
c) creşterea sperată a venitului
d) profit net vs. flux de numerar actualizat
22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar actualizat trebuie să fie:

a) 5 ani
b) 10 ani
c) sfârşitul unui ciclu economic
d) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei rentabilităţii
capitalului investit
23. Care abordare este cea mai relevantă în evaluarea unei mărci comerciale:
a) prin comparaţia de piaţă
b) prin venit
c) prin cost
d) prin uzanţe
24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie să fie calculat:

a) pe baza valorii contabile a capitalului investit
b) pe baza structurii optime a capitalului investit la valoarea lui de piaţă
c) pe baza structurii curente a capitalului investit
d) oricare cele de mai sus
38
25. În metoda DCF, valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este redată sub
formă de:
a) încasări din vânzarea de active
b) nu este luată în calcul
c) flux de numerar net din afara exploatării
d) valoare terminală
26. În evaluarea unui pachet minoritar, o corecţie inadecvată se referă la:

a) salariile managerilor / proprietarilor
b) impozitul pe profit
c) amortizare
27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de
actualizare reflectă:
a) costul mediu ponderat al capitalului
b) costul capitalului propriu
c) costul capitalului tranzacţionat pe piaţă de capital
d) costul unui plasament fără risc
28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă:
a) rata rentabilităţii exploatării
b) rata nominală a dobânzii
c) rata de bază fără risc
d) costul capitalului propriu (acţionarilor)
29. În previziunea fluxului de numerar NU se ţine cont de veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) din afara exploatării
30. În previziunea fluxului de numerar NU se ţine cont de veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) excepţionale
d) din activitatea normală
31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei) va
depinde de următorii indicatori:
a) FNN şi rata de capitalizare
b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totale
c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor din
afara exploatării
d) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare
32. Prin metoda capitalizării FNN poate rezulta:

a) valoarea capitalului investit
b) valoarea capitalului acţionarilor
c) valoarea unei acţiuni
d) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit
39
33. Optica unui investitor pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar se bazează pe
valoarea rezultată din:
a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului
de acţiuni
b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzare
c) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate
d) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune
34. Din fluxul de numerar brut previzionat în metoda DCF nu se scad:
a) dividendele disponibile pentru acţionari
b) investiţiile necesare
c) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)
d) ratele de plată pentru creditele primite
35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:
a) puterea de cumpărare realizabilă
b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinare
c) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
d) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
36. În cazul evaluării unei întrprinderi care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse minerale,
epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:
a) capitalizarea profitului net
b) capitalizarea FNN
c) activul net de lichidare
d) activul net corectat
37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor se calculează:

a) valoarea capitalului investit (firmei)
c) valoarea netă a activelor corporale
d) fondul comercial total al afacerii
38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,
comparativ cu o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) de nelichiditate
d) credibilitate a previziunilor
39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate,
a) financiar
b) investiţional
c) calitatea managementului
40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate,
a) financiar
b) investiţional
c) bariere de intrare pe o anumită piaţă
40
a) financiar
b) investiţional
c) poziţia / segmentul de piaţă
comparativ cu o întreprindere cotata:
a) financiar
b) investiţional
c) diversificarea / flexibilitatea activităţii
43. Pentru estimările care se fac în moneda naţională a României, rata de actualizare se va estima
în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) termeni nominali şi/sau termeni reali
d) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală
44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului:
a) de dificultate financiară
b) de redresare
c) de creştere rapidă
d) de stabilitate economico-financiară
45. Dacă în formula Gordon – Shapiro se utilizează o rata nominală şi una reală de capitalizare,
pentru a capitaliza un venit exprimat în termeni nominali şi respectiv reali, valorile obţinute
trebuie să fie:
a) egale
b) inegale
c) apropiate ca mărime
d) oricare variantă de mai sus
46. Creşterea medie anuală pe termen lung a producţiei unui domeniu de activitate şi a P.I.B. - ului
este previzionată în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) în ambii termeni
47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când:
a) se fac investiţii
b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulante
c) rata rentabilităţii capitalului investit este > rata de actualizare
d) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere
48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:
a) nu se fac investiţii
b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează
c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizare
d) rata rentabilităţii se menţine constantă
41
49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:
a) investiţiile se diminuează
b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează
c) rata rentabilităţii scade
d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare
50. Primul indicator care trebuie previzionat în cadrul metodei DCF este:
a) volumul investiţiilor necesare
b) modificarea anuală a fondului de rulment
c) cifra de afaceri
d) creşterea perpetuă a venitului
51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi:
a) 5 ani
b) 8 ani
c) nu este necesară
d) durata rămasă a contractului
52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β se aplică la:
a) rata de bază fără risc
b) rata rentabilităţii pe piaţa bursieră
c) prima de risc pe piaţa bursieră
d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu
53. În previziunea fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit NU se previzionează:

a) modificarea anuală a fondului de rulment net
b) cheltuiala cu dobânzile la creditele pe termen lung
c) investiţiile necesare
d) cheltuielile generale ale întreprinderii

b) intrările şi ieşirile de credite
55. În care tip de flux de numerar net (FNN) se previzionează veniturile din dobânzi şi cheltuiala cu
dobânzi:
a) disponibil pentru investiţii
b) disponibil pentru acţionari
c) ambele tipuri de FNN
56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare:

a) disponibil pentru investiţii
c) ambele tipuri de FNN de mai sus
42
57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesară când:
a) durata de previziune explicită este foarte lungă
b) este necesară în toate cazurile
c) FNN disponibil pentru acţionari
58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată:

a) nominală
b) reală
c) şi nominală şi reală
59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:

a) mai mică decât ar fi fost într-o situaţie normală
b) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normală
c) aceeaşi cu cea din situaţia normală
d) preluată de pe piaţă
60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se referă la:

a) riscul de obţinere a creditelor
b) factorii de risc la nivel macroeconomic
c) riscul pierderii oamenilor cheie
d) riscul de nelichiditate
61. Un factor de risc sistematic este:

a) modificarea cursului de schimb valutar
b) riscul privind vocaţia la credite
c) riscul nediversificării producţiei
d) riscul de nevânzare a acţiunilor

a) riscul privind vocaţia la credite
b) modificarea ratelor dobânzii
d) riscul nerealizării previziunilor

a) riscul modificării volumului cererii de consum
c) modificarea cursului de schimb valutar
d) toţi cei trei factori de risc de mai sus
64. Investiţia netă de capital este finanţată din:

a) amortizare
b) profit net, credite şi aport de capital
c) ambele surse de mai sus
65. Investiţia brută de capital este finanţată din:

a) amortizare
43
66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:
a) întotdeauna mai mare
b) întotdeauna mai mică
c) egală sau mai mare
d) întotdeauna egală
67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:

c) egală sau mai mică
68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de rata de
capitalizare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) între ele nu există o relaţie de mărime
69. Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt:

a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă
b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile
c) necesită un aparat matematic complicat
d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei
70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat este:

a) o medie aritmetică a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar
b) un FNN al unui an reprezentativ
c) un flux de numerar brut din exploatare
d) un FNN contabil raportat în ultimul an
71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, ponderea valorii terminale actualizate în
valoarea întreprinderii va fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) nu este influenţată
d) fie mai mică, fie mai mare
72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 1,24
b) 0,76
c) 4,16
d) 41,6
73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:

a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă
b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venitului
c) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor
d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus
44
74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată de
evaluare pe bază de venit este:
a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării
b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizării
c) metoda fluxului de numerar actualizat
d) metoda valorii la termen
75. Rata care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se numeşte:
a) rata de capitalizare
b) rata rentabilităţii
c) rata globală
d) rata de actualizare
76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării chiriei,
forma chiriei care se capitalizează este:
a) chiria de contract
b) chiria de piaţă
c) chiria în surplus faţă de cea de piaţă
d) chiria din ofertele de chirie
77. Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în:

a) profitul total
b) profitul curent
c) nu este inclus şi previzionat
d) este inclus în mod distinct
78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:

a) abordarea pe bază de venit
b) abordarea prin comparaţia vânzărilor
d) abordarea pe bază de active
79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin metoda
capitalizării venitului:
a) FNNA si FNNCI
b) proftul net
c) fluxul de numerar brut
d) dividendele
80. Care dintre elementele următoare se referă la definiţia capitalizării:

a) transformarea venitului în valoare
b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundante
c) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor
d) a şi b
81. Care din următoarele afirmaţii este corectă în legătură cu estimarea ratei de capitalizare:
a) atât în abordarea pe bază de venit cât şi în abordarea prin comparaţia de piaţă rata de
capitalizare este în mod uzual estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător
venitului avut în vedere
b) atât în abordarea pe bază de venit cât şi în abordarea prin comparaţia de piaţă rata de
capitalizare este în mod uzual estimată calculând costul capitalului pentru respectivul
venit minus rata de creştere a venitului
45
c) în abordarea pe bază de venit rata de capitalizare este în mod uzual estimată ca
inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere iar în abordarea prin
comparaţia de piaţă rata de capitalizare se estimează calculând costul capitalului
pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului
d) în abordarea pe bază de venit rata de capitalizare este în mod uzual estimată calculând
costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar în
abordarea prin comparaţia de piaţă rata de capitalizare se estimează ca inversul
multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere
82. Referitor la relaţia rata de actualizare / capitalizare care afirmaţie este corectă:
a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili
b) rata de actualizare = rata de capitalizare minus rata de creştere a venitului
c) rata de capitalizare = rata de actualizare minus rata de creştere a venitului
83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar):
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%
- prima de risc pe piaţa bursieră: 7,0%
- coeficientul ß: 1,10
- prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35%
- creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%
a) 15,9%
b) 17,9%
c) 19,9%
d) 14,4%
84. Ce tip de valoare rezultă în urma aplicării metodei DCF:

a) valoare pe bază minoritară
b) valoare pe bază majoritară
c) fie o valoare pe bază minoritară, fie pe bază majoritară
d) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect
85. Rata anuală de creştere a venitului:

a) poate fi mai mare decât rata de actualizare
b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizare
c) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economiei
86. Eliminarea din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a impactului elementelor din afara exploatării
se referă la:
a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor la linia de finanţare curentă
b) corecţii aferente activelor din exploatare
c) corecţii pentru diferenţele de curs valutar la firmele care desfăşoară activitate de
export
87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:
a) veniturilor generate de acel activ
b) cheltuielilor generate de acel activ
c) ratei de actualizare / capitalizare utilizate
d) a şi b
46
88. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale face parte din:
b) abordarea pe bază de venit
c) abordarea pe baza comparaţiei de piaţă
d) nu se utilizează în evaluarea prin metoda ANC
89. Calculul valorii unui activ necorporal pe baza formulei:

VAN = ERMA x m
ERMA = economia de redevenţă medie anuală
m = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani
a) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului
b) reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venitului
c) reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directe
d) este o formulă incorectă
90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentru elementele
capitalului investit, este:
a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale
b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net
c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale
d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii
91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a:
a) metodei costului de înlocuire
b) metodei contribuţiei la profit
c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial
d) metodei DCF
92. Formula Gordon-Shapiro este utilizată în:

a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unui venit care va înregistra o
creştere constantă
c) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care
înregistrează o creştere constantă în perioada de previziune non-explicită
d) b şi c

a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care
înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită
b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
c) estimarea valorii terminale în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o
creştere constantă după perioada de previziune explicită
94. În evaluarea întrerinderilor demarate recent evaluarea:

a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului
b) ar putea utiliza planul de afaceri al operatorului cu o examinare critică a importanţei
acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate
c) se bazează exclusiv pe proiecţia operatorului în primul an de previziune, după care
estimează cele 3 stadii de evaluare a afacerii
d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale
47
95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă se recomandă utilizarea:
a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI)
b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA)
c) capitalizarea profitului net
d) capitalizarea dividendelor
96. Care din următoarele relaţii este corectă:

a) flux de numerar actualizat la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) < flux de numerar
la dispoziţia acţionarilor (FNNA)
b) Profit net > Cifra de afaceri
c) FNNA de regulă > Cifra de afaceri
97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valorii întrepriderii sau
unor active necorporale distincte prin metoda capitalizării profitului:
a) profitul net
b) rata de capitalizare
c) rata de creştere a profitului
d) rata rentabilităţii economice
98. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula de calcul a
valorii întreprinderii sau unor active necorporale distincte prin metoda DCF:
a) rata de actualizare şi fluxul de numerar
c) rata de creştere după perioada explicită de previziune
d) costul de înlocuire net al activelor operaţionale
99. Punctul de plecare în elaborarea previziunilor îl reprezintă:
a) evoluţia pieţei pe care operează firma
b) diagnosticul întreprinderii
c) ratele de profit realizate pe piaţă
d) a şi b
100.Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:
a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare
b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)
c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadii
101.În metoda DCF investiţiile pentru înlocuirea imobilizărilor sunt:

a) investiţii care asigură coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri previzionată
b) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionată
c) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii prin înlocuirea
vechilor mijloace fixe
d) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării
102.Pentru o întreprindere care nu plăteşte impozit pe profit şi recurge la finanţarea prin credite, costul
creditului este:
a) rata dobânzii x (1 – TVA)
b) rata dobânzii la creditele primite
c) costul capitalului propriu
d) rata dobânzii fără risc
48
103.O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va estima în
mod normal pe baza relaţiei:
a) FNN (N+5) / rata de capitalizare
b) PN (N+5) / rata de capitalizare
c) FNN (N+6) / rata de capitalizare
104.În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm – Rf exprimă:
a) rata rentabilităţii de baza (fără risc)
b) prima de risc pe piaţa de capital
c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramură
d) prima de control pentru lipsa de lichiditate
105.O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:
a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei
b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21%
c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat
creditorilor
d) fundamentează previziunile pe analiza pieţei
106.Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină:

a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF
b) scăderea fluxului de numerar din exploatare
c) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatare
d) scăderea PN şi implicit a fluxului de numerar din investiţii
107.În cazul în care rata de actualizare este de 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de numerar
net este 3%, rata de capitalizare va fi:
a) 20 %
b) 23 %
c) 17 %
d) 19,7 %
108.Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:
a) mai mare
b) mai mică
c) egală
d) oricare din relaţiile de mai sus
109.Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului investit, pe de
o parte, şi pe baza rentabilităţii normale a categoriilor de active, pe de altă parte, este:
a) egal
b) diferit
c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit
d) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor
110.Dacă evaluarea se face pe baza actualizării / capitalizării dividendelor, se poate aplica:

a) primă de control
b) discount pentru minoritate
c) ambele
d) nici o corecţie
49
111.Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare atunci când:
a) rata de creştere g = 0
b) g este negativă (scăderea venitului)
c) g > c
d) g > 0
112.Rata de actualizare şi rata de capitalizare preluate de pe piaţa comparabilelor, sunt exprimate în

termeni:
a) nominali
b) reali
c) nominali şi reali
d) în nici una din cele două exprimări
113.Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare:

d) nici una
114.Abordarea prin venit are ca fundament:

a) principiul anticipării
b) principiul substituţiei
c) principiul cererii şi ofertei
d) toate cele trei principii
115.Abordarea prin venit este axată pe:

a) teoria valorii-muncă
b) teoria utilităţii
c) ambele teorii
d) pe nici una
116.Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin:
a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)
b) DCF
c) ANC
d) capitalizarea profitului net
117.Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:
a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k)
b) k > c
c) c > k
d) c < k
118.În metoda capitalizării venitului, generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare a
venitului poate fi:
a) o anuitate constantă la infinit
b) o anuitate crescătoare cu o rată constantă la infinit
c) o anuitate descrescătoare cu o rată constantă la infinit
d) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare pe durata de viaţă economică
rămasă
50
119.În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultată este pe bază:
a) de control
b) minoritară
c) fie de control, fie minoritară
d) nici o variantă
120.Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de:

a) rata de actualizare
b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venitului
c) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venitului
d) rata de capitalizare
121.Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net (FRN) se
poate face pe baza următoarelor rate financiare:
a) rata lichidităţii generale
b) rata lichidităţii rapide (imediate)
c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor
d) ponderea FRN în cifra de afaceri
122.Factorul de capitalizare este:

a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare
b) raportul 1/(1 + k), în care k este rata de actualizare
c) un divizor utilizat pentru convertirea venitului în valoare
d) nici una din cele trei variante de mai sus
123.Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi în ansamblul ei şi evaluarea unui activ necorporal
distinct, prin metode bazate pe venit, se referă în primul rând la:
a) durata rămasă de viaţă economică
b) mărimea venitului supus actualizării / capitalizării
c) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal distinct
d) a + b + c
124.Un indice de corecţie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit
b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANC
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere - ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi
125.Un indice de corecţie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului
reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit pentru estimarea
profitului net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării)
b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANC
c) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramurii
126.Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:

a) profit / rata de capitalizare = valoare
b) (profit minus rata de creştere g) / rata de capitalizare = valoare
c) profit x multiplicator = valoare
d) multiplicator = 1/ rata de capitalizare
51
127.Care din următoarele relaţii este corectă:
a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = Valoare
b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = Valoare
c) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării =
Valoare
d) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării =
Valoare
128.Care din următoarele relaţii este incorectă:

a) profit x multiplicator = valoare terminală
b) (profit minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoare terminală
c) profit / rata de capitalizare = valoare terminlă
d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminală
129.În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită = n) valoarea terminală se

determină pe baza formulei:
a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de creştere după n+1
b) (profitul din anul n+1 minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare
c) (flux de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de
creştere după n+1
130.Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi:

a) capitalul propriu investit
b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ
c) încasările viitoare anuale
d) patrimoniul net al întreprinderii
131.Rata de capitalizare este:

a) identică cu rata de actualizare
b) o rată de rentabilitate a capitalului
c) o rată de venit
d) o rată de creştere a venitului
52
METODA COMPARAŢIEI
1. În abordarea prin comparaţie, întreprinderile comparabile trebuie să fie:

a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate
b) similare şi relevante
c) identice şi în aceeaşi ţară
d) cu acelaşi profit net
2. Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt:

a) pieţele organizate de valori mobiliare
b) piaţa de fuziuni şi achiziţii
c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat
3. În abordarea prin comparaţie întreprinderea relevantă răspunde la:

a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil
b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură
c) caracteristicile întreprinderilor cotate
d) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate
4. Abordarea prin comparaţie foloseşte rata:

a) preţ / profit net
b) cifra de afaceri / numărul de salariaţi
c) numărul de salariaţi / active imobilizate
d) valoarea adăugată / activ net
5. Abordarea prin comparaţie foloseşte ratele:

a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii
b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporale
c) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ net
d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social
6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu
cursul recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se
va aplica:
a) prima de control
b) discount pentru lipsa de lichiditate
c) discount pentru pachet minoritar
d) b şi c
7. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:

a) informaţii de la vânzători şi cumpărători
b) analiza datelor statistice ale pieţei
c) informaţii de la consultanţii financiari
8. În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru:

a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat
b) întreprinderea de evaluat
c) întreprinderile comparabile între ele
53
9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi
simplificat prin multiplicarea valorii de bază cu:
a) 1,15
b) 0,15
c) 0,85
d) 0,085
10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu:
a) 0,65
b) 0,75
c) 1,35
d) 1,25
11. Care dintre următorii multipli pentru a determina valoarea unui pachet majoritar NU sunt, în mod
uzual, utilizaţi în abordarea prin comparaţie:
a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT)
b) preţul acţiunii / profit net pe acţiune
c) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afaceri
d) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara
exploatării)
12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului
investit al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al capitalului):
a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor şi
datoriilor)
b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şi datoriilor)
c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet)
d) a sau b
13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin
comparaţia vânzărilor:
a. se iau în considerare doar vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă
b. se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi
tranzacţionate pe o piaţă deschisă
c. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă şi pot fi considerate şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similare
d. se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă, vânzările înregistrate de de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din
presa de specialitate
14. În abordarea prin comparaţie raportul Preţ / CA:

a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil pentru că nu poate să fie
niciodată negativ
b) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului
comparativ cu Preţ / Profit
c) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie comparativ cu Preţ / AN
contabil
54
15. Utilizarea ratei Preţ / Profit:
a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de repartizare a
dividendelor
b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de
specialitate
c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei
d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici
16. Dezavantajul al utilizării ratei Preţ / AN contabil este:

a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori
(inflaţia, sistem de contabilitate etc.) şi deci ratele nu sunt comparabile când diferă
politicile şi practicile contabile
b) rata nu poate avea o valoare negativă
c) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate din
ţări dezvoltate în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare)
d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive
17. Se dă următoarea schemă vis-à-vis de corelaţia Rentabilitate financiară (Rf) vs Rata Preţ / AN
contabil:
Preţ / AN contabil ridicat A Preţ / AN contabil ridicat B

Preţ / Rf scăzută Rf ridicată
ANcontabil
Preţ / AN contabil scăzut C Preţ / AN contabil scăzut D
Rf scăzută Rf ridicată
Rf
În principiu:
a) cadranul A arată o situaţie de supraevaluare a firmei, iar cadranul D o situaţie de
subevaluare
b) cadranul B arată o situaţie de supraevaluare a firmei, iar cadranul C o situaţie de
subevaluare
c) cadranul A arată o situaţie de subevaluare a firmei, iar cadranul D o situaţie de
supraevaluare
d) cadranul B arată o situaţie de subevaluare a firmei, iar cadranul C o situaţie de
supraevaluare
18. Sunteţi consultantul potenţialului cumpărător şi faceţi comparaţia Rentabilitate financiară (Rf) vs
Rata Preţ / AN contabil. În ce cadran trebuie să se afle firma evaluată pentru a orienta clientul dvs.
să cumpere:
Preţ / AN A B
contabil
C D
Rf
a) în cadranul A
b) în cadranul B
c) în cadranul C
d) în cadranul D
55
19. În abordarea prin comparaţie, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar ca
mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate
c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21%
d) în abordarea prin comparaţie primordial este principiul contribuţiei
20. În abordarea prin comparaţie, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă,
având în vedere un nivel mediu în ramura al raportului Preţ / AN contabil
b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea de realizare netă a
activelor din afara exploatării
c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar ca
21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor,
multiplul selectat va fi:
a) preţ / profit net pe acţiune
b) preţ / profit brut pe acţiune
c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)
d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii
22. În abordarea prin comparaţia vânzărilor, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a
realizat în familie, evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:
a) carateristicile fizice ale proprietăţii
b) utilizare
c) condiţiile de vânzare
d) condiţiile pieţei
56
ALEGEREA METODELOR DE EVALUARE.
RECONCILIEREA VALORILOR
1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt:

a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului
b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate
c) diferentele între rezultatele obţinute
d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală
2. Valoarea estimată pe baza fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor trebuie să fie apropiată
de:
a) activul net corectat
c) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil
3. Dacă ANC = 12 mld. lei, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mld. lei, iar activul net
de lichidare este 5 mld. lei, valoarea propusă va fi:
a) 10 mld. lei
b) 4 mld. lei
c) o medie ponderată a celor trei valori
4. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:

a) ponderrarea valorilor diferite obţinute
b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicarea
metodelor de evaluare
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare
d) precizarea unei valori minime
5. Valoarea de piaţă a unei întreprinderi vs. valoarea ei de investţie este:

a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile anterioare
6. Valoarea de lichidare vs. valoarea calculată prin metodele de capitalizare / actualizare poate fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală
d) mai mică, egală sau mai mare
7. Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin:

a) media aritmetică
b) media ponderată
c) eliminarea valorilor minime şi maxime
d) selectarea unei valori
57
8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:
a) se referă la întreaga lucrare de evaluare
b) este pasul final al procesului de evaluare
c) atât a cât şi b sunt corecte
d) nici un răspuns de mai sus nu este corect
9. Reconcilierea valorilor este:

a) un proces de ponderare
b) un proces de calculare a unei medii aritmetice
c) un proces de selectare bazat pe raţionamentul evaluatorului
d) nici un răspuns de mai sus
10. În exprimarea valorii de piaţă finale este mai important:

a) rezultatul din formulele financiare
b) rezultatul din metoda comparaţiei de piaţă
c) rezultatul din metodele patrimoniale
d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare
11. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării acestuia,
este:
a) DCF
b) capitalizarea fluxului de numerar net
c) Activul Net Corectat
d) metode combinate
12. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:

a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare
b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibile
c) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificate
d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării
13. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală este:
a) capitalizarea rentei funciare
b) parcelarea
c) extracţia
d) reziduală
14. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:

a) valoarea rezultată prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea fluxului
de numerar la dispoziţia acţionarilor vor fi apropiate
b) valoarea rezultată prin metoda ANC şi AN contabil vor fi apropiate
c) valoarea rezultată prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului vor fi apropiate
d) valoarea rezultată prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare) vor fi apropiate
15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în raţionamentul evaluatorilor este:

a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă
b) structura capitalului investit este complexă
c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijloacelor fixe
58
16. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:
a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor
b) accesul dificil la surse de finanţare
c) structura capitalului investit este simplă
17. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC este egală cu valoarea calculată prin
actualizarea / capitalizarea unei forme de venit:
a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investit
c) când firma înregistrează o creştere constantă g cel puţin la nivelul creşterii PIB
d) când se estimează corect rata de actualizare / capitalizare
18. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă atunci când:
a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră)
b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţă
c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile restante
d) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare
19. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi afirmaţia că “valoarea este
subiectivă” se traduce prin:
a) valoarea este expresia unei selecţii subiective realizate de evaluator a rezultatelor mai
multor metode aplicate
b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere) la o anumită dată şi în anumite
circumstanţe
c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect dar piaţa este
alcătuită din suma acestor decizii subiective
d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv
20. În contextul reconcilierii rezultatelor afirmaţia că “valoarea este o predicţie” are în vedere că:
a) evaluatorul are în mod normal calificare şi competenţa pentru a realiza o predicţie
corectă
b) evaluatorul se bazează fundamental pe previziunile puse la dispoziţie de
managementul firmei
c) valoarea estimată depinde de cantitatea şi calitatea informaţiilor disponibile pentru
fundamentarea previziunilor
d) evaluatorul trebuie să aibă suficientă certitudine în legătură cu realismul previziunilor
21. Reconcilierea rezultatelor înseamnă:

a) analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii finale
b) selectarea unei valori între ANC şi DCF
c) utilizarea unor formule tehnice şi financiare pentru estimarea finală a valorii
d) realizarea unor teste de coerenţă prin care evaluatorul elimină rezultatele unor metode
insuficient fundamentate
22. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt:
a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor
b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnostic
c) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor
d) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative
59
23. Criteriul “adecvării” în estimarea valorii finale se referă la coerenţa:
a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului
b) fiecărei metode la condiţiile limitative din raport
c) fiecărei abordări la cantitatea de informaţii disponibile
d) fiecărei abordări la pregătirea evaluatorului
24. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă la:
a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori
b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrele
c) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate
d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi
fundamentarea informaţiilor utilizate

a) selectarea unei valori dintre rezultatele metodelor utilizate
b) utilizarea unei formule acceptate de client pentru estimarea finală a valorii
c) analiza şi selectarea unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii
finale
care nu au suficientă încredere pentru vânzător
26. O eroare fundamentală în evaluarea unei întreprinderi este:

a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de
actualizare ce incorporează o rata a rentabilităţii fără risc de 25%
b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF pentru
evaluarea unui pachet majoritar la o firmă necotată
c) adăugarea valorii activelor din afara exploatării la valoarea rezultată prin capitalizarea
profitului net
d) a şi b
27. O eroare în evaluarea unei întreprinderi este:

a) aplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii rezultate prin
capitalizarea profitului net corectat în evaluarea unui pachet majoritar la o firmă cotată
b) includerea valorii nete de realizare pe piaţă a activelor din afara exploatării în fluxul de
numerar (metoda DCF)
c) construirea unui scenariu pe 5 ani care în estimarea ratei de actualizare porneşte de la
o rată a rentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunile emise de
stat pe termen de 5 ani
d) toate de cele de mai sus
28. Este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea metodei activului net contabil
b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate la o firma cotată la bursa de
valori
c) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung contractate în
condiţiile pieţei
d) realizarea unei corecţii negative la activele necorporale cu valoarea cheltuielilor de
constituire
60
29. În evaluarea unui crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare)
a) activul se va evalua pe baza comparaţiei directe
b) activul se va evalua pe baza costurilor
c) activul se va evalua ca diferenţa între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)
d) activul se va evalua la valoarea de lichidare
30. În exprimarea în lei a opiniei asupra valorii evaluatorul trebuie să rotunjească:

a) până la plus sau minus un milion
b) cel mai aproape de nivelul de un milion
c) până la nivelul cel mai mare din gama de valori obţinută
d) astfel încât să arate gradul de precizie pe care îl consideră adecvat pentru proprietatea
respectivă
61
COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE
1. Raportul de evaluare:
a) trebuie să descrie activităţile efectuate de evaluator
b) să arate baza legală a evaluării
c) să reprezinte mijlocul de comunicare a valorii
2. O lucrare de evaluare este bună când:

a) este fundamentată exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere
b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice puse la dispoziţie de
întreprinderi
c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţei
d) utilizează un singur scenariu de previziune
3. Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat:

a) trebuie să refuze lucrarea
b) trebuie să declare acest lucru
c) trebuie să menţină confidenţialitatea
d) trebuie să acţioneze neutru
4. O deficienţă a lucrării de evaluare este:

a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori
b) omisiunea de a formula ipotezele şi condiţiile limitative
c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS
d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali
5. Expertul neutru:
a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client
b) se va situa pe poziţia investitorului mediu
c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat
d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător

a) nu identifică sfera de extindere a investigaţiilor
b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare diferă substanţial
c) independenţa premiselor în cele 3 abordări
7. Este lipsit de etică şi profesionalism:

a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii
b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultată
c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluare
8. Verificarea unui raport de evaluare se poate face:

a) la cererea clientului
b) la cererea unei instanţe de judecată
c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate
62
9. Evaluatorul acţionează în principal:
a) în interesul clientului
b) în interesul propriu
c) în interesul public
d) în interesul profesiei
10. Integritatea evaluatorului înseamnă:

a) să realizeze o lucrare integral
b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii
c) să nu se bazeze pe colaboratori
d) să accepte numai informaţii complete
11. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrărilor de
evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare să fie angajaţi doi evaluatori iar dacă valoarea
estimată de evaluatori depăşeşte ± 5 % să nu fie plătită contravaloarea lucrărilor de evaluare.
a) respingeţi din start ideea
b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să nu
fie plătiţi dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită
c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 % evaluatorii să suporte costul
medierii sau arbitrajului unei terţe părţi
d) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională
12. Competenţa evaluatorului:
a) este dată de diplomele obţinute
b) este dată de vechimea în activitate
c) este declarată în ofertă
d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi
13. La verificarea rapoartelor de evaluare:
a) se pun în evidenţă toate erorile
b) se fac referiri la competenţa evaluatorului
c) se analizează raportul de evaluare în relaţie cu misiunea şi standardele profesionale
d) se refac acele părţi din raport care nu corespund
14. Un raport de evaluare bun:
a) este redactat conform reglementarilor
b) este conform cerinţelor clientului
c) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziile
d) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate
15. Verificarea unui raport de evaluare presupune:
a) modificarea valorii
b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluare
c) folosirea retrospectivei
16. Raportul de evaluare trebuie să conţină:

a) scopul evaluării
b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitative
c) declaraţiile de certificare
63
17. Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de
rezultatul evaluării:
a) niciodată
b) întotdeauna
c) numai cu acordul în scris al părţilor
d) este la latitudinea evaluatorului
18. În redactarea raportului de evaluare evaluatorul:

a) va prezenta concluziile reale
b) va evita să evidenţieze incertitudinile pentru a nu deruta clientul
c) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficiale
d) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului
19. La stabilirea onorariului solicitat pentru evaluare se are în vedere:

a) valoarea întreprinderii
b) costul întreprinderii
c) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiunii
d) veniturile generate de întreprindere
20. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru o
lucrare de evaluare:
a) complexitatea lucrării
b) valoarea estimată
c) cheltuielile necesare lucrării
d) timpul necesar pentru realizarea lucrării
21. O diferenţă acceptabilă între două evaluări ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri este de:
a) 5-20%
b) 10-50%
c) 40-50%
d) sub 50%
22. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:

a) de a stabili consecvenţa şi corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul evaluării
b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor cu standardele de evaluare,
informaţiile conţinute în raport şi alte informaţii cunoscute
c) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor
recunoscute
23. Evaluatorul verificator trebuie:

a) să aibă experienţă superioară faţă de cea a evaluatorului raportului iniţial
b) să aibă experienţă superioară faţă de cea a evaluatorului raportului iniţial şi să fie
membru acreditat ANEVAR
c) să aibă experienţă cel puţin la nivelul autorilor raportului iniţial
d) să aibă experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale cu acel
raport de evaluare
64
24. Raportul de verificare:
a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc.
b) oferă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii / afacerii
c) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare, cumpărare,
închiriere etc.
d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al evaluatorului
iniţial
25. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:
a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării
b) va preciza necesitatea unei noi evaluări
c) va include un capitol distinct în raportul de verificare cu o declaraţie privind condiţiile
limitative
d) a şi c
26. Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) comunicarea permanentă cu clientul
b) dezvăluirea în raportul de evaluare a surselor de informaţii pe care este fundamentată
valoarea
c) dezvăluirea în raportul de evaluare a etapelor parcurse pentru estimarea valorii
întreprinderii
d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului
27. Prin consistenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustive
b) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii verificabile şi relevante
c) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi
credibile
d) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii exhaustive şi verificabile
28. Prin coerenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în
cadrul formulelor de calcul
b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în
c) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea indicatorilor
incluşi în cadrul formulelor de calcul
d) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea
indicatorilor incluşi în cadrul formulelor de calcul
29. Declaraţia privind condiţiile limitative se introduce în raport:

a) pentru a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională
b) pentru a fundamenta valoarea de piaţă
c) pentru a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori
d) pentru a permite reconcilierea rezultatelor

a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif /
zi consultant
b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR angajat independent pentru
aceeaşi evaluare
c) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt
pentru cumpărător
65
31. Verificarea unui raport de evaluare:
a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului iniţial
b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR
c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii / afacerii
32. Evaluarea retroactivă (la o data anterioară elaborării raportului) poate apărea:
a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut
b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării unui
risc asigurat
c) a şi b
33. Declaraţia privind condiţiile limitative se introduce în raport pentru:

a) a proteja evaluatorul
b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportului
c) în general nu se include o asemenea declaraţie într-un raport de evaluare
d) a şi b
34. Care din următoarele caracteristici ale raportului de evaluare trebuie urmărite la verificarea
unui raport de evaluare:
a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate
b) modul de editare a raportului
c) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul si-aq desfăşurat munca
66
LICHIDARE. GARANŢII
1. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar:

a) se elimină elementele speculative
b) se consideră numai elementele ce se păstrează pe termen lung
c) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternative
2. Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt:

a) finalizarea operaţiilor comerciale
b) încasarea creanţelor
c) plata datoriilor
3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimarea gradului

de depreciere sunt:
a) necesare uneori
b) obligatorii
c) nenecesare
4. Creanţele nerecuperabile se evaluează la lichidare la:

a) valoarea contabilă
b) un procent din valoarea contabilă
c) valoarea zero
5. Valoarea de casare este:

a) fără legătură cu valoarea de lichidare
b) mai mare ca valoarea de lichidare
c) limita inferioară a valorii de lichidare în absenţa valorilor negative
6. În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este:

a) metoda fluxului de numerar actualizat
b) metoda activului net de lichidare
c) metoda capitalizării profiturilor
7. Valoarea de lichidare este estimată:

a) numai când întreprinderea este falimentară
b) numai la cererea cumpărătorului
c) când proprietarul hotărăşte să închidă întreprinderea
d) pentru toate întreprinderile neprofitabile
8. Valoarea unei proprietăţi imobiliare la lichidare, este:

a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului
b) cel puţin egală cu valoarea terenului
c) uneori mai mică decât valoarea terenului
d) cel mult egală cu valoarea terenului
67
9. Valoarea stocurilor la lichidare:
a) e mai mică decât valoarea contabilă
b) nu poate fi mai mică decât valoarea contabilă
c) poate fi şi negativă
d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie
10. Valoarea creanţelor la lichidare:

c) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plătească
d) e mai mică pentru că nu s-a încasat la timp
11. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este:

a) proporţională cu procentajul deţinut
b) proporţională cu puterea de vot
c) influenţată de puterea de vot
d) nesemnificativă la lichidare
12. Creditele contractate, în caz de lichidare:

a) se reevaluează la data rambursării
b) se evaluează la data lichidării
c) se negociază separat cu banca creditoare
d) se trec la datoria publică
13. Conform standardelor de evaluare, valoarea de lichidare este similară cu:

b) valoarea de vânzare forţată
c) valoarea de casare
d) valoarea de salvare
14. Faza preliminară a evaluării pentru lichidare, cuprinde:

a) inventarierea metodelor de evaluare
b) definirea sarcinilor şi echipei de evaluare
c) obţinerea acceptului adunării creditorilor
d) inventarierea bunurilor
15. Evaluarea pentru lichidare este bazată pe abordarea:

a) patrimonială
b) comercială
c) financiară
d) managerială
16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă:

a) divizarea managementului
b) divizarea activelor
c) asamblarea unor unităţi viabile
d) fuziunea serviciilor
17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de

funcţionare:
a) se estimează valoarea de piaţă
b) se estimează valoarea de casare
c) se consideră la cea mai bună utilizare
d) se consideră şi utilizarea existentă
68
18. La evaluarea activităţilor viabile:
a) valoarea este dată de metode bazate pe venit
b) valoarea este dată de metoda patrimonială
c) se consideră numai valoarea activelor componente
d) nu se ia în considerare fondul de rulment
19. Evaluarea pentru lichidare:

a) consideră cea mai bună utilizare a fiecărui activ
b) consideră cea mai bună utilizare în combinaţie a activelor
c) ţine cont de hotărârile adunării generale
d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic
20. La actualizarea evaluării:

a) se reduce valoarea cu max. 30%
b) se reduce valoarea cu procentul admis de judecătorul sindic
c) se ţine cont de mersul licitaţiilor
d) se ţine cont de inflaţie
21. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:

a) se ia în calcul numai valoarea de casare
b) se compară cu preţurile obţinute la licitaţiile recente
c) se consideră preţurile oferite la cumpărare de furnizorii acestor utilaje
d) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua
22. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile dacă:

a) nu au nevoie de investiţii suplimentare
b) au nevoie de fond de rulment
c) au nevoie de management
d) sunt acceptate la Registrul Comerţului
23. Obligaţiile speciale către salariaţi:

a) nu se mai iau în considerare
b) rămân să se achite după finalizarea lichidării
c) se evaluează la data lichidării
d) vor fi achitate de acţionari
24. Veniturile înregistrate în avans:

a) se restituie celor ce le-au constituit
b) se impozitează şi se trec la active
c) se consideră profit
d) se anulează
25. Evaluarea activelor necorporale:

a) are la bază şi beneficiile generabile de acestea
b) are la bază numai cheltuielile efectuate pentru obţinerea lor
c) se execută numai la vânzarea lor
d) nu se mai face pentru că nu mai au valoare la lichidare
26. Fondul comercial al societăţii în lichidare:

a) se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu/dolar la data evaluării
b) rămâne la valoarea contabilă
c) nu are valoare
d) se împarte proporţional între acţionari
69
MAJORARE DE CAPITAL SOCIAL
1. Capitalul social al unei societăţi comerciale reprezintă:

a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor
b) suma valorii nominale a acţiunilor / părţilor sociale ce aparţin acţionarilor / asociaţilor
c) valoarea investiţiilor realizate de acţionari / asociaţi
d) a şi b
2. Capitalul social al unei societăţi comerciale poate fi majorat prin:

a) aport în numerar
b) aport în natură
c) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluare
d) una din căile prezentate la pct. a, b şi c

a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice
c) încorporarea rezervelor legale
d) prin una din căile prezentate la pct. a, b şi c
4. Dreptul de preemţiune poate fi exercitat în cazul majorării capitalului social prin:

a) aport în natură
b) aport în numerar
d) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990
5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie îm cazul:

a) aportului în numerar
b) aportului în natură
c) încorporării fondurilor proprii
d) în toate cazurile
70
DISCONTURI. PRIMA DE CONTROL
1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un
pachet majoritar, elementul esenţial îl reprezintă:
a) dacă societatea este închisă sau deschisă
b) tipul valorii (pe bază de control sau minoritară) estimată în procesul de evaluare
c) structura acţionariatului / asociaţilor
2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin:

a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF cu un procentaj bazat pe raţionamentul şi
experienţa evaluatorului
b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor date
de deţinerea pachetului majoritar
c) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor
3. Valoarea unui pachet majoritar de acţiuni poate fi determinat prin:

a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
b) metoda ANC
c) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
d) prin metodele de la pct. a şi b
4. Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de:

a) mărimea participaţiei – pachetul minoritar sau pachetul majoritar
b) structura activelor si gradul de lichiditate a acestora
c) mărimea societăţii
d) toate elementele prezentate la pct. a, b şi c
5. Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinat prin:

a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o
întreprindere comparabilă
c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
d) prin una din metodele de la pct. a şi b
6. Discontul pentru lipsa de control înseamnă:

a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net
b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii de
faliment
c) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control
7. Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă:

a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai mică
de 1,5
b) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi / total active este
mai mică de 2%
c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma evaluată
d) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţi generat
de firma evaluată
71
8. Ordinea aplicării disconturilor asupra unei valori pe bază de control a unei întreprinderi
necotate este:
a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate
b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate
c) nu se aplică discont pentru nelichiditate
d) orice ordine
9. Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este:

a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de control
b) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de control
c) utilizarea metodei capitalizării dividendelor
d) oricare din cele două variante de mai sus
72
EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept scop:

a) estimarea valorii de piaţă a societăţii
b) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabil
c) determinarea discontului pentru pachet minoritar prin comparaţie cu valoarea de piaţă
a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă
2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) să aibă un cost sau o valoare, care poate fi evaluat (ă) în mod credibil
b) să genereaze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active
c) să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilă
d) toate criteriile de mai sus
3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de:

a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune
b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrative
c) valoarea amortizabilă
d) valoarea rămasă de amortizat (recuperabilă)
4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost

utilizat si amortizat parţial, este dată de:
a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător
b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător
c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător
d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei
5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin:

a) investiţii ulterioare
b) reevaluare ca urmare a influenţei inflaţiei
c) realizarea de reparaţii care să reducă gradul de uzură fizică
d) unul din cazurile a sau b
6. Deprecierea unui activ reprezintă:

a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică
b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică cât şi de modificările în
domeniul tehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşi
desfăşoară activitatea
c) valoarea cumulată a amortizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare
7. Valoarea recuperabilă a unui activ, în accepţiunea IAS 36, reprezintă:

a) valoarea de piaţă a activului
b) maximul dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea de utilizare
c) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)
8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă pentru aceasta:
a) un activ în cadrul bilanţului său contabil
b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
c) o resursă (element de pasiv) în cadrul bilanţului său contabil
d) o diminuare a capitalurilor sale proprii
73
9. Plata facturilor de către clienţii întreprinderii reprezintă pentru aceasta:
a) o creştere a veniturilor sale totale
b) o diminuare a creanţelor sale
c) o majorare a profitului din exploatare
d) o scădere a cheltuielilor de exploatare
10. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta:

a) o creştere a veniturilor sale financiare
b) un activ în cadrul bilanţului său contabil
d) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare
11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă:

a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
b) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului său contabil
c) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de plată
d) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia
12. Cheltuielile cu amortizarea, respectiv provizioanele constituite, reprezintă:

a) o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderii
b) trecerea pe cheltuieli a deprecierii constatate la nivelul activelor
c) venituri pentru întreprindere ce asigură recuperarea capitalului investitit în activele
acesteia
d) cheltuieli înregistrate în avans de către întreprindere pentru recuperarea capitalului
investit în activele sale
13. Activele luate în sistem de leasing operaţional de către întreprindere:

a) pot fi reevaluate
b) sunt considerate cheltuieli înregistrate în avans
c) apar reflectate în bilanţul contabil în cadrul activelor corporale
d) sunt reflectate extrabilanţier
14. Apelarea la metoda FIFO pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe
consum are ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
b) subevaluarea profitului din exploatare realizat de către întreprindere
c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori curente a stocurilor cu materii
prime deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a costului istoric a stocurilor cu materii prime
deţinute de întreprindere
15. Apelarea la metoda de amortizare accelerată pentru reflectarea deprecierii activelor corporale
deţinute de către întreprindere are ca efect:
a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare
b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate
c) creşterea veniturilor din exploatare
d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate
74
16. Apelarea la metoda LIFO pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe
consum are ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) subevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori actuale a stocurilor cu materii
prime deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a stocurilor cu materii prime la valoarea lor justa
17. Rata de plată în cazul leasingului financiar:

a) este considerată cheltuială de exploatare pentru întreprinderea care l-a contractat
b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar
c) este integral deductibilă din veniturile firmei
d) este deductibilă parţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de
plată)
75
JURIDIC
1. Ipoteca convenţională:
a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie
b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată
c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care
garantează împrumutul
d) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile aflate în circuitul civil
2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei:

a) sunt comune indiferent de modul de dobândire
b) pot fi bunuri proprii în anumite condiţii
c) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţi
d) doar cele obţinute de soţi prin cumpărare sunt bunuri comune
3. În cazul construcţiilor făcute de o persoană cu materiale proprii pe terenul aparţinând altcuiva:

a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate
b) constructorul poate fi despăgubit chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să devină
şi proprietarul construcţiilor
c) constructorul, care ştia ca nu-i aparţine terenul, poate pretinde fie valoarea materialelor
plus preţul muncii fie sporul de valoare dobândit de teren
d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire care poate reprezenta
manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare
4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică:

a) bunurile mobile şi imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice
b) doar bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice
c) bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietatea
privată aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor
d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic
5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie:

a) nu este necesară formă autentică a contractului de vânzare-cumpărare
b) contractul este valabil indiferent de forma actului
c) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesară doar pentru vânzarea
terenului
d) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată se dobândeşte proprietatea doar
asupra construcţiei
6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun are drept de prioritate:

a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciară
b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecă
c) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecat
d) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare
7. În cazul constituirii unui drept de superficie:

a) acesta se pierde prin înstrăinarea construcţiei
b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscris
c) acesta se menţine doar de-a lungul existenţei construcţiei
d) acesta încetează prin vânzarea terenului
76
8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:
a) nu trebuie respectat de noul proprietar
b) este respectat de noul proprietar doar dacă este înscris în cartea funciară
c) dacă are o durată mai mare de 3 ani trebuie înscris la cartea funciară pentru a fi
respectat de noul proprietar al imobilului pe întreaga durată
d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică
9. Bunurile care fac parte din patrimoniul statului:

a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publică
b) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privat
c) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionate
d) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor aparţinând
persoanelor private
10. În cazul coproprietăţii obişnuite:

a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun fără acordul celorlalţi
b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietari
c) fiecare coproprietar îşi poate vinde în mod valabil cota din dreptul de proprietate
d) înstrăinarea bunului fără acordul celorlalţi este sancţionată întotdeauna cu nulitatea
actului
77
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
1. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei activitate afectează mediul prin emisia de substanţe
toxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia:
a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt
b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderii
c) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de activitate
2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:
a) valoarea de piaţă a întreprinderii cauzată de reducerea vandabilităţii
b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţii
extrabilanţiere
c) valoarea estimată pe baza venitului din cauza reducerii fluxurilor de numerar
3. Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediu asupra

valorii, sunt:
a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează
valoarea proprietăţii
b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizat
c) nu are responsabilităţi în acest domeniu
d) punctele a şi b cumulat
4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de mediu,
riscurile asociate activităţii sunt:
a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
c) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor
5. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de:

a) costurile directe necesare tratării si remedierii
b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologice
c) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum si a riscurilor asociate şi a pierderii de
vandabilitate
78
PROBLEME
1. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mil.
lei, rata de actualizare este 20%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Valoarea
întreprinderii calculată prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 555,6 mil. lei
b) 500,0 mil. lei
c) 454,5 mil. lei
d) 599,9 mil. lei
2. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mil.
lei, rata de actualizare este 22%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Dacă valoarea
activelor necorporale este de 100 mil. lei, valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării
profitului va fi:
a) 555,6 mil. lei
b) 500,0 mil. lei
c) 454,5 mil. lei
d) 600,0 mil. lei
3. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă limitată (3 ani) este de 100 mil. lei,
rata de capitalizare este 20%, iar valoarea netă de lichidare a activelor la sfârşitul celor 3 ani
este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 210 mil. lei
b) 500 mil. lei
c) 750 mil. lei
d) 599 mil. lei
4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3 ani),
este 1.000 mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea netă de realizare a
activelor la sfârşitul perioadei explicite este de 500 mil. lei. Valoarea întreprinderii prin metoda
DCF va fi:
a) 1.289 mil. lei
b) 1.500 mil. lei
c) 711 mil. lei
d) 868 mil. lei
5. Fluxul de numerar net actualizat pe perioada explicită de previziune (1 an) este 1.000 mil. lei.
Afacerea nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea netă de realizare a activelor
la sfârşitul perioadei explicite este de 800 mil. lei. Rata de actualizare este 20%. Valoarea
întreprinderii prin metoda DCF va fi:
a) 1.800 mil. lei
b) 1.500 mil. lei
c) 700 mil. lei
d) 1.667 mil. lei
79
6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 10
mii lei/acţiune în condiţiile 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform
definiţiei valorii de piaţă evaluatorul va considera în abordarea prin comparaţie că valoarea
unei acţiuni este: (costul capitalului = 20%)
a) 9.167 lei/acţiune
b) 11.833 lei/acţiune
c) 10.000 lei/acţiune
d) 8.333 lei/acţiune
7. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 50
mii lei/acţiune în condiţiile 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform
definiţiei valorii de piaţă evaluatorul va considera în abordarea prin comparaţie că valoarea
unei acţiuni este: (costul capitalului = 20%)
a) 50.000 lei/acţiune
b) 43.333 lei/acţiune
c) 41.667 lei/acţiune
d) 56.667 lei/acţiune
8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care nu
mai poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1.000 mil. lei, iar costurile de
neutralizare a produselor respective este de 1.200 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valorii
contabile a acelui stoc este de:
a) minus 1.000 mil. lei
b) minus 1.200 mil. lei
c) minus 2.200 mil. lei
d) plus 1.200 mil. lei
9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1.000 mil. lei care va fi încasată totuşi peste 1
an. Rata de actualizare utilizată pentru scenariul construit în scopul estimării valorii firmei este
de 20% iar rata inflaţiei prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra
creanţei în cadrul metodei ANC va fi:
a) minus 333 mil. lei
b) minus 167 mil. lei
c) minus 500 mil. lei
d) plus 167 mil. lei
10. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 3,1; 3,2; 3,3; 3,4; 3,5. Profitul brut al
firmei evaluate este de 1.000 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe profit de 25%,
valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 3.000 mil. lei
b) 2.475 mil. lei
c) 3.600 mil. lei
d) 3.100 mil. lei
firmei evaluate este de 1.000 mil. lei. In condiţiile existentei unor active necorporale cu o
valoare estimată de 500 mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota de 25%, valoarea
estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 2.800 mil. lei
b) 2.300 mil. lei
c) 2.225 mil. lei
d) 1.725 mil. lei
80
12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0. Activul
net contabil al firmei evaluate este de 10.000 mil. lei. Valoarea estimată prin metoda
comparaţiei directe va fi:
a) 22.000 mil. lei
b) 51.000 mil. lei
c) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a
valorii prin comparaţie
d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o
indicaţie a valorii prin comparaţie
13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1.000 u.m. şi durata 1 an, în condiţiile
în care pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1.500 u.m. Această situaţie implică (costul
capitalului = 20%):
a) o corecţie cu minus 417 mil. lei asupra datoriilor
b) o corecţie cu plus 500 mil. lei asupra activelor circulante
c) o corecţie de minus 417 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 500 mil. lei asupra clădirilor
14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1.000
mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1.500 mil.
lei. Aceasta situaţie implică (costul capitalului = 10%):
a) o corecţie cu minus 454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF
b) o corecţie cu plus 500 mil. lei asupra clădirilor
c) o corecţie de plus 454 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 500 mil. lei asupra clădirilor
15. Dacă rata de capitalizare este de 18%, coeficientul multiplicator al venitului va fi:
a) 55,5
b) 0,555
c) 5,55
d) 4,45
16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii:

- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 6%
- coeficientul beta: 1,1
- prima de risc pe piaţa bursieră 10%
a) 17,0%
b) 16,6%
c) 17,4%
d) nici un răspuns corect.
17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii:
- fluxul de numerar net în primul an al perioadei de previziune nonexplicită = 1.000 mil. lei;
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat: 4%
- prima de risc pe piaţa bursieră: 6%
- rata de creştere g = 2%
a) 8.065 mil. lei
b) 10.000 mil. lei
c) 9.615 mil. lei
d) 8.000 mil. lei
81
18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi pe o perioada nedefinită în viitor este 500
mil. lei. Rata de actualizare este 18% iar rata de creştere 2%. Dacă valoarea activelor din afara
exploatării este 350 mil. lei valoarea întreprinderii va fi de:
a) 3.125 mil. lei
b) 2.775 mil. lei
c) 3.475 mil. lei
19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500 mil.
lei, valoarea activelor necorporale este 500 mil. lei, valoarea netă de realizare a activelor în anul
N+3 este de 500 mil. lei, iar valoarea activelor din afara exploatării de 500 mil. lei. Valoarea
întreprinderii la un cost al capitalului de 20% va fi de:
a) 2.396 mil. lei
b) 2.896 mil. lei
c) 3.296 mil. lei
d) 1.843 mil. lei
20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată de dimensiuni mici şi includem în rata de
actualizare disconturile specifice, care este rata de actualizare a fluxului de numerar net la
dispoziţia acţionarilor (FNNA), ştiind că:
• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 %
• prima de risc pe piaţa bursieră = 5,5 %
• coeficientul β al domeniului = 0,9 %
• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 %
• prima de risc pentru întreprinderea necotată = 4 %
• creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 %
a) 19,95%
b) 14,95%
c) 25,5%
d) 19,5%
21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a dobânzii
este:
a) 4%
b) 2%
c) 3,77%
d) 4,53%
22. Dacă dividendul anual sperat / acţiune este 15.000 lei, iar cursul acţiunii este 105.000 lei, costul
capitalului propriu va fi:
a) 10%
b) 14,3%
c) 12%
d) nu se poate calcula
82
23. Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu proprietăţi comparabile (firme
industriale):
Firma comparabilă
X Y Z
Profit net ajustat (mil.lei / an) 1.100 1.450 1.200
Preţ de vânzare (mil.lei) 6.500 7.400 6.500
- corecţia preţului de vânzare pentru - - +5%
condiţiile tranzacţiei
- corecţia preţului de vânzare pentru - +15% +10%
uzura echipamentelor
Pe baza informaţiilor disponibile rezultă o rată de capitalizare de:

a) 19,6%
b) 20,6%
c) 19,9%
d) 16,9%
83
RĂSPUNSURI
STANDARDE DE EVALUARE
1-b 2-c 3-b 4-b 5- a 6-c 7-d 8-c 9-d 10 - b
11 - d 12 - a 13 - b 14 - a 15 - d 16 - a 17 - d 18 - c 19 - d 20 - d
21 - c 22 - d 23 - c 24 - d 25 - c 26 - d 27 - c 28 - b 29 - c 30 - c
31 - d 32 - b 33 - a 34 - b 35 - b 36 - c 37 - d 38 - b 39 - b 40 - b
41 - a 42 - c 43 - d 44 - a 45 - c 46 - a 47 - d 48 - d 49 - c 50 - b
51 - d 52 - d 53 - a 54 - b 55 - b 56 - a 57 - d 58 - c 59 - a 60 - b
61 - b 62 - c 63 - a 64 - d 65 - c 66 - d 67 - d 68 - d 69 - b 70 - c
71 - b 72 - d 73 - d 74 - c 75 - c 76 - a 77 - b 78 - b 79 - a 80 - b
81 - a 82 - b 83 - c 84 - c 85 - d 86 - a 87 - d 88 - c 89 - d 90 - a
91 - d 92 - b 93 - a
1- c 2- d 3- b 4- b 5- a 6- b 7- a
8- a 9- d 10 - c 11 - c 12 - b 13 - c 14 - a 15 - d 16 - c 17 - b
18 - a 19 - d 20 - c 21 - a 22 - c 23 - d 24 - d 25 - c 26 - c 27 - b
84
28 - d 29 - a 30 - c 31 - d 32 - d 33 - b 34 - d 35 - b 36 - c 37 - d
38 - b 39 - d 40 - c 41 - a 42 - c 43 - d 44 - b 45 - a 46 - c 47 - b
48 - b 49 - c 50 - a 51 - a 52 - c 53 - b 54 - b 55 - c 56 - c 57 - c
58 - c 59 - c 60 - d 61 - a 62 - b 63 - c 64 - d 65 - c 66 - b 67 - d
68 - c 69 - c 70 - c 71 - a 72 - d 73 - b 74 - b
METODE PATRIMONIALE
1- d 2- d 3- c 4- c 5- a 6- a 7- b 8- a 9- d 10 - d
11 - b 12 - a 13 - d 14 - a 15 - d 16 - c 17 - b 18 - a 19 - c 20 - b
21 - b 22 - d 23 - a 24 - b 25 - c 26 - c 27 - a 28 - c 29 - b 30 - b
31 - c 32 - a 33 - b 34 - d 35 - b 36 - a 37 - d 38 - d 39 - c 40 - d
41 - d 42 - d 43 - c 44 - c 45 - c 46 - b 47 - b 48 - c 49 - b 50 - d
51 - c 52 - b 53 - b 54 - d 55 - b 56 - b 57 - b 58 - a 59 - b 60 - d
61 - a 62 - b 63 - c 64 - b 65 - d 66 - c 67 - c 68 - d 69 - c 70 - b
71 - d 72 - a 73 - d 74 - b 75 - b 76 - b 77 - d 78 - b 79 - c 80 - d
81 - d 82 - d 83 - d 84 - d 85 - a 86 - b 87 - c
85
METODE BAZATE PE VENIT
1- b 2- c 3- b 4- d 5- d 6- d 7- d 8- b 9- d 10 - a
11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - a 16 - d 17 - b 18 - c 19 - a 20 - a
21 - c 22 - d 23 - b 24 - b 25 - c 26 - a 27 - a 28 - d 29 - c 30 - c
31 - c 32 - d 33 - a 34 - a 35 - b 36 - c 37 - b 38 - c 39 - c 40 - c
41 - c 42 - c 43 - b 44 - d 45 - a 46 - b 47 - c 48 - c 49 - d 50 - c
51 - d 52 - c 53 - b 54 - b 55 - b 56 - c 57 - a 58 - a 59 - b 60 - b
61 - a 62 - b 63 - b 64 - b 65 - c 66 - c 67 - c 68 - b 69 - b 70 - b
71 - a 72 - c 73 - d 74 - c 75 - a 76 - b 77 - c 78 - a 79 - a 80 - a
81 - d 82 - c 83 - d 84 - c 85 - d 86 - d 87 - d 88 - b 89 - a 90 - c
91 - b 92 - d 93 - c 94 - b 95 - a 96 - d 97 - d 98 - d 99 - d 100 - d
101 - b 102 - b 103 - c 104 - b 105 - d 106 - b 107 - c 108 - c 109 - a 110 - a
111 - b 112 - a 113 - c 114 - d 115 - b 116 - a 117 - c 118 - d 119 - a 120 - a
121 - d 122 - a 123 - d 124 - d 125 - d 126 - b 127 - a 128 - b 129 - d 130 - b
131 - c
86
METODA COMPARATIEI
1- b 2- d 3- d 4- a 5- c 6- b 7- d 8- a 9- c 10 - c
11 - d 12 - b 13 - c 14 - d 15 - a 16 - a 17 - a 18 - d 19 - a 20 - c
21 - b 22 - c

RECONCILIEREA VALORILOR
1- a 2- a 3- d 4- c 5- b 6- d 7- d 8- c 9- c 10 - b
11 - c 12 - d 13 - a 14 - a 15 - a 16 - b 17 - b 18 - b 19 - c 20 - c
21 - a 22 - c 23 - a 24 - d 25 - c 26 - a 27 - a 28 - d 29 - b 30 - d
COD DEONTOLOGIC. RAPORTUL DE EVALUARE
1- c 2- c 3- b 4- b 5- b 6- d 7- d 8- d 9- c 10 - b
11 - c 12 - c 13 - c 14 - c 15 - b 16 - d 17 - c 18 - a 19 - c 20 - b
21 - a 22 - d 23 - c 24 - d 25 - b 26 - b 27 - b 28 - a 29 - c 30 - c
31 - d 32 - c 33 - d 34 - a
87
LICHIDARE. GARANŢII
1- d 2- d 3- b 4- c 5- c 6- b 7- d 8- c 9- c 10 - a
11 - c 12 - b 13 - b 14 - b 15 - a 16 - c 17 - c 18 - a 19 - b 20 - c
21 - c 22 - a 23 - c 24 - a 25 - a 26 - c
1- b 2- d 3- b 4- b 5- b
1- b 2- b 3- d 4- d 5- d 6- c 7- c 8- a 9- b
EVALUAREA PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1- b 2- d 3- d 4- b 5- d 6- b 7- b 8- a 9- b 10 - c
11 - b 12 - b 13 - d 14 - c 15 - d 16 - b 17 - d
JURIDIC
1- c 2- b 3- d 4- c 5- d 6- a 7- c 8- c 9- b 10 - c
88
INFLUENTA FACTORILOR DE MEDIU
1- b 2- d 3- d 4- b 5- c
PROBLEME
1- a 2- b 3- a 4- a 5- d 6- a 7- b 8- b 9- b 10 - b
11 - c 12 - a 13 - c 14 - c 15 - c 16 - a 17 - c 18 - c 19 - d 20 - a
21 - c 22 - b 23 - d
89
STANDARDE INTERNATIONALE DE EVALUARE
1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

b) valoarea subiectivă
d) valoarea reală
2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea capitalului

acţionarilor va fi:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
3. Standardele internaţionale de evaluare:

a) sunt obligatorii în toate ţările
b) reprezintă cea mai buna practică
c) sunt impuse de autorităţile statului
d) reprezintă o modă
4. În prezentarea metodologiei de evaluare:

a) trebuie arătate motivele evaluării
b) trebuie evidenţiată logica aplicării metodelor de evaluare şi alegerii valorii finale
c) trebuie demonstrate formulele folosite
d) nu se dau amănunte, întrucât unele sunt proprietatea evaluatorului
5. Conform GN 6, editia a saptea, 2005, abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

a) prin piaţă, prin capitalizarea/actualizarea venitului şi bazată pe active
b) patrimoniale, flux de numerar actualizat, contabile
c) patrimoniale, flux de numerar actualizat, comparaţie
d) comparaţie, lichidare, bazate pe venit
6. Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă:

a) analiza datelor întreprinderii, aplicarea formulelor de evaluare şi exprimarea valorii finale
b) culegerea datelor din întreprindere, abordarea bazata pe active si prin venit, precum şi
medierea rezultatelor
c) culegerea datelor de pe piaţă, abordarea prin piata şi raţionament bazat pe experienţa
evaluatorului
d) analiza diagnostic, evaluarea bazata pe active şi evaluarea financiară
7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:

a) utilitate
b) raritate – atractivitate
c) dorinţă şi putere reală de cumpărare
d) toate cele de mai sus simultan
1
8. Standardul Internaţional de Practică în Evaluare, cu titlul Evaluarea întreprinderii, conţinut în ediţia a
şasea şi a şaptea (2003 şi 2005) a IVS este codificată prin:
a) GN 1
b) GN 4
c) GN 6
d) IVS 1
9. În abordarea pe baza de active, aplicata la evaluarea intreprinderilor, ANEVAR recomanda

urmatoarele metode de evaluare:
a). valoarea substanţială brută si valoarea substanţială netă
b). valoarea substanţială brută sau valoarea substanţială netă
c). valoarea substanţială brută, valoarea substanţială netă si capitalul permanent necesar
exploatarii
d). activul net corectat sau activul net de lichidare
10. In optica Standardelor de Evaluare, fondul comercial se va calcula:

a) în mod direct prin capitalizarea supraprofitului
b) indirect, ca diferenţă între pretul de achizitie si valoarea de piata a activelor evaluate
separat
c) nu se calculează
d) prin metode combinate
11. Într-un restaurant creat şi condus direct de către proprietar într-un spaţiu închiriat, activele care NU
trebuie incluse în valoarea de piaţă, ar putea fi:
a) obiectele de inventar
b) utilajele şi echipamentele specifice
c) stocurile
d) fondul comercial personal
12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

a) percepţiile evaluatorului asupra beneficiilor viitoare ale intreprinderii
b) anticiparea de către evaluator a modificărilor economice favorabile investitorilor
c) raportul cerere-ofertă, evaluatorul anticipând că preţul variază direct proporţional cu cererea

a) rarităţii
b) anticipării
c) contribuţiei
14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

a) evaluatorului de întreprinderi
b) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
c) evaluatorului de active corporale mobile
d) tuturor categoriilor de evaluatori de mai sus
15. Care din abordările în evaluare utilizează informaţii de piaţă:

a) abordarea bayata pe active
c) abordarea prin piaţă
2
16. Folosirea unei metode de evaluare depinde de:
a) problema concretă de evaluare
b) discreţia evaluatorului
c) discreţia clientului
17. Principiul substituţiei este aplicabil în:

a) metoda activului net corectat
18. In raportul de evaluare termenul de „valoare” ar trebui utilizat fără alt atribut:
a) întotdeauna
b) uneori
c) niciodată
d) la aprecierea evaluatorului
19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

a) sporeşte valoarea
b) nu poate fi cuantificată
c) este o datorie în afara bilanţului
20. In raportul de evaluare termenul de „valoare” este utilizat cu alt atribut:

a) uneori
b) doar pentru metoda DCF (flux de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)
c) în funcţie de cerinţele clientului
21. Este posibil ca valoarea de piata sa fie egala cu valoarea bazata pe active:
a) da, intotdeauna
b) nu, niciodata
c) s-ar putea
d) nu, pentru ca este mai mica
22. Care NU este o condiţie fundamentală a definiţiei valorii de piaţă:

a) vânzătorul şi cumpărătorul sunt decişi (hotărâţi) să facă tranzacţia
b) plata tranzacţiei se face în cash
c) există o perioadă de timp rezonabilă pentru expunerea pe piaţă a proprietăţii
d) ambele părţi sunt bine informate
23. Care NU este factor de producţie:

a) terenul
b) munca
c) contribuţia
d) capitalul
24. Principiul substituţiei este specific:

a) abordarii bazate pe active
b) abordarii bazate pe venit
c) abordarii prin piaţă
d) tuturor celor trei abordari de mai sus
3
25. Prima etapă a procesului de evaluare este:
a) colectarea informaţiilor
b) inspectarea proprietăţii
c) definirea misiunii evaluării
d) precizarea metodelor de evaluare
26. Conform prevederilor IFRS/IAS un activ necorporal poate fi recunoscut numai daca:
a) este achizitionat separat
b) este achizitionat in urma unei combinari de intreprinderi
c) este achizitionat in schimbul altor active
d) toate raspunsurile de mai sus
27. Care este o conditie a definitiei valorii de piata:

a) vocatia la credit
b) cumparatorul si vanzatorul sunt perfect informati asupra detaliilor tuturor tranzactiilor din
ultimii 3 ani
c) cumparatorul si vanzatorul sunt doua persoane independente, nelegate intre ele prin
relatii preferentiale
d) cumparatorul este constient de stringenta vanzatorului de a vinde
28. Prin definiţie, valoarea de piaţă este:

a) întotdeauna preţul cel mai mare
b) întotdeauna preţul cel mai mic
c) preţul cel mai probabil
d) costul plus profitul
29. Pentru un anumit investitor, tipul de valoare adecvat este:

30. Cererea efectivă se referă la:

a) cost şi valoare
b) dorinţă şi putere efectivă de cumpărare
c) dorinţă şi nevoie
d) dorinţă şi satisfacţie
31. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

a) fezabil financiar
b) cererea şi oferta
c) concurenta
d) contribuţia
32. Alegerea metodelor de evaluare se face:

a) conform caietului de sarcini
b) în funcţie de scopul evaluării
c) conform indicaţiilor proprietarului
d) în funcţie de conjunctura economică
4
33. Termenul de „capacitate beneficiară” este folosit în terminologia Standardelor Internaţionale de
Evaluare:
a) da
b) nu
c) uneori
d) numai în unele standarde
34. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

a) identificabile
b) neidentificabile
c) protejate prin reglementări legale
d) incluse în fondul comercial
35. Costul unui activ este:

a) preţul plătit pentru bunuri şi servicii cumpărate
b) suma necesară pentru a crea sau produce un bun
c) expresia utilităţii unui bun
d) răspunsul de la a) şi b) de mai sus
36. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

a) generează profit pentru cel care o exploatează
b) este destinată închirierii şi/sau revânzării la un preţ mai mare
c) va fi modernizată
d) funcţionează la capacitatea maximă
37. Evaluarea masinilor, utilajelor si instalaţiilor de lucru este de competenţa:

a) evaluatorului de proprietăţi imobiliare
b) evaluatorului de bunuri mobile
c) evaluatorului de întreprinderi
d) consilierilor în proprietate intelectuală
38. În optica IFRS/IAS prin "piata activa" se intelege piata care indeplineste conditiile:
a) omogenitatea elementelor care se tranzactioneaza
b) existenta unui numar insemnat de cumparatori si vanzatori interesati
c) preturile sunt disponibile public)
39. Standardele Internationale de Evaluare cuprind:
a) definiţii ale unor termeni specifici evaluării
b) indici de actualizare
c) formule de calcul a valorii prin diferite metode de evaluare
d) tabele de încadrare
40. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

a) sprijinirea evaluatorilor sa elaboreze rapoarte coerente pentru clienţi
b) promovarea înţelegerii uniforme (coerenţei) prin utilizarea unor definiţii standard ale valorii de
piaţă
c) a şi b
d) nici unul
5
41. Valoarea de piaţă vs. valoarea de investiţie a unei întreprinderi este:
a) întotdeauna egală
b) niciodată nu este egală
c) este întotdeauna mai mare
d) poate să fie şi egală
42. Standardele de evaluare sunt necesare:
a) pentru o înţelegere uniformă a termenilor şi procedurilor de evaluare
b) pentru ralierea la standardele de contabilitate
c) pentru a putea fi atestaţi evaluatorii
d) pentru alinierea la cerinţele integrării în U.E.
43. Pentru un client potenţial al unei întreprinderi, care solicită utilizarea unei rate de capitalizare de
22%, deşi rata de capitalizare uzuală pe piaţă este 14%, tipul de valoare calculat va fi:
a) valoarea de utilizare
d) valoarea de piaţă pentru utilizarea existentă

45. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:

a) faptul că evaluatorul face o estimare monetară la un anumit moment
b) faptul că un raport de evaluare este un “produs perisabil”
c) faptul că plata se presupune a fi făcută în numerar la data evaluării
46. Proprietatea imobiliară include:

a) terenul liber
b) terenul, construcţiile şi amenajările ataşate
c) toate drepturile, interesele şi beneficiile ce au legătură cu detinerea proprietăţii
d) a sau b
47. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

a) specifice în funcţie de gradul de dezvoltare economică a unei ţări
b) influenţate de interesele clientului
c) în general, similare pentru toti evaluatorii
d) dictate de asociaţia profesională
48. Proprietatea imobiliară este un concept:

a) non-fizic
b) fizic
c) tehnic
d) influenţat de poziţia evaluatorului
49. Proprietatea mobiliară include:

a) bunuri care nu se fixează permanent de teren şi construcţii
b) bunuri necorporale care sunt ataşate proprietăţii
c) bunuri care sunt caracterizate de mobilitatea lor
d) a şi c
6
50. Conceptul de valoare a unui bun:
a) implică existenţa unei pieţe pentru acel bun
b) implică o sumă de bani asociată cu o tranzacţie
c) implică existenţa unor tranzacţii anterioare cu bunuri similare
d) reflecta optica pietei asupra beneficiilor celui care detine sau primeste serviciile
51. Evaluatorul extern:

a) nu poate avea legaturi materiale cu clientul sau proprietatea
b) are doar un interes financiar indirect în firma evaluată
c) este angajat exclusiv în cazuri de litigii
d) este angajat de regulă în cazul evaluărilor pentru garanţii
52. Care din activele de mai jos NU sunt recunoscute ca activ necorporal separat, de catre IFRS/IAS:
a) forta de munca instruita
b) baze de date
c) liste cu clienti
d) contract de munca avantajos pt angajator
53. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

a) relaţia intre preţul lucrării şi volumul de activitate implicat în evaluarea respectivă
b) relaţia de asociere între preţul lucrării şi valoarea proprietăţii / afacerii evaluate
c) relaţia de asociere şi relaţia de rudenie cu persoane din firmă care solicită lucrarea de
evaluare
d) relaţia între pregătirea şi competenţa evaluatorului pe de o parte şi preţul lucrării de evaluare
54. Metodele uzuale în abordarea pe bază de active sunt:

a) ANC (activul net corectat) şi ANL (activul net de lichidare)
b) AN contabil şi ANL
c) ANC şi AN contabil
d) AN contabil, ANC, ANL, VSB (valoarea substanţială brută) şi VSN (valoarea substanţială
netă)
55. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

a) identifică şi elimină elementele speculative
b) ia în considerare utilizările alternative adecvate
c) ţine seama de aspectele mentenabile într-un viitor apropiat
56. Care dintre elementele de mai jos NU este cuprins în definiţia valorii de piaţă:
a) suma estimată
c) proprietarul activului
d) marketing adecvat
57. Care dintre următoarele tipuri de valoare este cel mai utilizat în evaluarea pentru dispute maritale
(conform Standardelor Internationale de Evaluare):
c) valoarea intrinsecă
d) nu există o bază specificată în acest scop
7
58. Care sunt standardele de evaluare obligatorii pentru membrii ANEVAR, începând cu 1 ianuarie
2004:
a) standardele de evaluare elaborate de ANEVAR (SEV)
b) standardele internaţionale de evaluare (IVS)
c) standardele europene de evaluare (EVS)
59. Care dintre următoarele tipuri de valoare este utilizat în evaluarea întreprinderii in scop de achiziţii
strategice:
c) valoarea justa
d) costul de înlocuire net
60. Care dintre următoarele abordări ale valorii au în vedere principiul substituţiei:
a) abordarea prin comparaţie de piaţă
b) abordarea pe bază de active
c) a şi b
d) a sau b
61. Cumpărătorii strategici sunt dispuşi să plătească pentru acţiunile unei firme:
a) mai mult decât investitorii financiari
b) cel mult cât investitorii financiari
c) atât cât investitorii financiari
62. Termenul "activ în afara exploatării" se referă la:

d) a şi b
63. În evaluarea unei întreprinderi, evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional pentru:
a) alegerea celor mai adecvate metode de evaluare
b) utilizarea unor ipoteze credibile
c) asigurarea coerenţei între indicatorii utilizaţi
64. NU este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea datei evaluării
b) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
c) omisiunea opiniei evaluatorului
d) omisiunea metodei capitalizării profitului

a) omisiunea definitiei tipului de valoare
b) omisiunea valorii activelor din afara exploatării în evaluarea prin metoda DCF (flux de
numerar actualizat)
c) omisiunea declaraţiei privind condiţiile limitative
d) omisiunea metodei activului net contabil
8
66. Pentru acţiunile unei întreprinderi, cumpărătorii investiţionali sunt dispuşi să plătească:
a) mai mult decât investitorii strategici
b) cel mult cât investitorii strategici
c) atât cât investitorii strategici

a) activul utilizat sub capacitatea proiectată
b) activul supradimensionat
c) activul închiriat terţilor
d) activul supraevaluat în contabilitate

b) eliminarea veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ, din previziunea fluxului de
numerar
69. In StandardeleInternationale de Evaluare definitiile ipotezelor, conditiilor limitative si evaluatorilor

sunt redate in:
a) Codul Deontologic
b) Glosar
c) Concepte si principii generat de evaluare
d) Codul Deontologic si glosar
70. Definitia ratei rentabilitatii, data de GN4 si GN6 este:

a) marimea profitului (pierderii) si/sau modificarii valorii realizate sau anticipate a unei
investitii, exprimata in procente din valoarea acelei investitii
b) raportul procentual dintre profitul net curent si valoarea investitiei
c) raportul procentual dintre profitul net din exploatare si valoarea investitiei
d) raportul procentual dintre profitul brut total si valoarea investitiei

a) manifestarea valorii este condiţionată de transferabilitatea proprietăţii
b) valoarea este o trăsătură intrinsecă a unei proprietăţi şi nu reprezentarea asupra utilităţii sale
c) valoarea este expresia monetară a utilităţii proprietăţii pentru vânzători şi cumpărători
72. Când acţionează pentru un potenţial investitor (cumpărător), pentru a fi util clientului expertul
evaluator va propune:
c) conform standardului de evaluare a afacerii, va propune o valoare situată între DCF (fluxul
de numerar actualizat) şi ANC (activul net corectat)
73. Când acţionează pentru un potenţial vânzător, pentru a fi util clientului, evaluatorul va propune:
c) conform standardului de evaluare a afacerii, o valoare situată între DCF (fluxul de numerar
actualizat) şi capitalizarea profitului
9
74. Valoarea de investiţie poate să fie egală cu valoarea de piaţă numai dacă:
a) metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) ipotezele utilizate în estimarea ei ar fi acceptate de către toţi participanţii de pe piaţă
c) nu se ţine seama de metoda ANC (activul net corectat)
d) se estimează corect rata de actualizare
75. Care din următoarele elemente NU este activ în afara exploatării:

a) creanţe incerte
b) portofoliul de titluri de plasament
c) teren excedentar
d) licenţe neutilizate
76. Principiul anticipării arată că:

a) valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative favorabile investitorilor
b) valoarea se bazează pe percepţiile participanţilor pe piaţă asupra beneficiilor viitoare
ale întreprinderii / afacerii
c) valoarea se bazează pe raportul cerere-ofertă, anticipând că preţul unui bun variază direct
proporţional cu cererea şi în mod invers proporţional cu oferta
d) a şi b

a) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de cât de mult contribuie la
valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce valoarea
întregului
b) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de ponderea costurilor de înlocuire
nete (CIN) în total CIN al întregului
c) valoarea unei părţi a unei afaceri/întreprinderi depinde de ponderea activului net de lichidare
(ANL) în total ANL a întregului
d) nu este un principiu utilizat în evaluarea întreprinderii
78. În abordarea prin piaţă un principiu fundamental este “principiul substituţiei” care spune că:
a) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin ANC (activul net corectat)
b) un investitor nu va plăti mai mult decât costul unui bun de substituţie
c) un cumpărător va plăti cel mult valoarea estimată prin DCF (exclusiv activele din afara
exploatării)
d) în abordarea prin piaţă, primordial este principiul anticipării
79. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

a) apropiate ca dimensiune şi piaţa de aprovizionare
b) să acţioneze în aceeaşi ramură
c) similare şi relevante
d) a şi b

a) valoarea unei părţi a unei afaceri / întreprinderi depinde de ponderea costurilor de
reconstrucţie în total cost de reconstrucţie a întregului
b) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării în ANC
c) valoarea unei părţi a unei întreprinderi/proprietăţi depinde de cât de mult contribuie
la valoarea întregului sau, în condiţiile în care n-ar exista, cât de mult ar reduce
valoarea întregului
d) valoarea unei părţi a unei întreprinderi depinde de ponderea valorii activelor din afara
exploatării în ANC (activul net corectat) şi în DCF (flux de numerar actualizat)
10
81. Analiza şi separarea activelor în afara exploatării va evidenţia:
a) activele în afara exploatării care nu generează venituri
b) activele în afara exploatării care generează venituri
c) mijloacele fixe aflate în conservare
82. În evaluarea pentru divizare se are în vedere:

a) principiul contribuţiei care arată că valoarea unei părţi a unei afaceri depinde, în condiţiile
în care acea parte n-ar exista, de cât de mult ar reduce valoarea întregului
b) principiul anticipării care spune că valoarea se bazează pe anticiparea modificărilor legislative
favorabile investitorilor
c) principiul substituţiei care spune că un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea estimată
prin ANC (activul net corectat)
83. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

a) să acţioneze în domenii de activitate diferite şi să aibă o dimensiune apropiată
b) să fie similară
c) să fie relevantă
d) b şi c

a) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea
b) prezentarea copiilor după bilanţ, autorizaţiile de funcţionare, ridicările topo etc.
d) declaraţia privind condiţiile limitative şi certificarea competentei evaluatorului
a) vânzător hotărât şi cumpărător hotărât
c) la data evaluării
d) o parte a acţionat prudent şi fără constrângeri
86. Pentru un investitor potenţial care solicită o rată de actualizare de 14%, identică cu rata uzuală de
piaţă, tipul de valoare calculat va fi:
c) valoarea de utilizare
87. Metoda practicienilor apare în terminologia Standardelor Internaţionale de Evaluare:

a) numai în standardele europene
b) da
c) a apărut după 1990
d) nu
88. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

a) valoarea intreprinderii
b) valoarea de piaţă a capitalului propriu, capitalului preferenţial şi a celui împrumutat
(pe termen lung sau imprumuturi totale)
c) activul net corelat (ANC)
d) a si b
11
89. O asociaţie profesională a evaluatorilor:
a) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a calificării şi
competentei în rândul membrilor săi
b) promovează standarde profesionale de evaluare, asigură o uniformitate a metodelor aplicate
în rapoartele de evaluare de către membrii săi, inclusiv a unor metode recunoscute pe plan
european (de exemplu: metoda practicienilor)
c) ar trebui să insiste pe promovarea unor tarife minime în lucrările elaborate de membrii săi şi
nu pe standarde profesionale
12
1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre:

c) active circulante / datorii curente
d) active circulante / datorii totale
2. Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre:

a) active totale / datorii totale
b) stocuri plus creanţe / datorii curente
c) stocuri plus creanţe / datorii nefinanciare
d) creanţe plus disponibilităţi / datorii curente
3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:

c) active imobilizate / datorii curente
d) active totale / datorii bancare
4. Rata autonomiei financiare este:

a) capital permanent / capital propriu
b) capital propriu / capital permanent
c) capital propriu / capital social
d) capital propriu / capital împrumutat
5. Rata de finanţare a stocurilor este:

a) fond de rulment / stocuri
b) stocuri / fond de rulment net
c) capital social / stocuri
d) datorii curente / stocuri
6. Rata datoriilor este:

a) datorii curente / active circulante
b) datorii totale / active totale
c) datorii totale / active imobilizate
7. Rata de rotaţie a datoriilor (în nr. de rotaţii) este:

a) cifra de afaceri / datorii totale
b) venituri din exploatare / datorii totale
c) cifra de afaceri / datorii curente
8. Rotaţia activelor circulante (nr. de rotaţii) se calculează prin raportul dintre:

a) cifra de afaceri / active circulante
b) venituri din exploatare / active circulante
c) cifra de afaceri / stocuri plus creanţe
d) active circulante / capital propriu
13
9. Rata rentabilităţii costurilor este:
a) profit net / capital social
b) profit brut / capital propriu
c) profit net / capital permanent
d) profit net / cheltuieli totale
10. Pragul de rentabilitate (punctul critic al rentabilităţii) este:

a) cheltuieli fixe plus cheltuieli variabile / cheltuieli din exploatare
b) cheltuieli fixe / cheltuieli variabile plus cheltuieli constante
c) cheltuieli fixe totale / (preţ unitar - cost variabil unitar)
d) cheltuieli variabile totale / [1- (cheltuieli fixe totale + cheltuieli variabile totale)]
11. Fondul de rulment net propriu este:

a) active totale – active circulante
b) active totale – datorii totale
c) capital propriu – active imobilizate
d) active totale – active imobilizate
12. Rotaţia activului total (în nr. de rotaţii) este:

a) active totale / cifra de afaceri
b) cifra de afaceri / active totale
c) active totale / capital propriu
d) active totale / capital permanent
13. Durata medie de recuperare a creanţelor (în zile) se calculează prin formula:
a) 360 zile / media creanţelor totale
b) media creanţelor totale / 360 zile
c) (media creanţelor totale / cifra de afaceri) 360 zile
d) (venituri totale / media creanţelor totale) 360 zile
14. Rata rentabilităţii economice este:

b) profit net / capital permanent
c) profit net / capital propriu
d) profit brut / capital social
15. Rata rentabilităţii financiare este:

b) profit brut / capital social
c) flux de numerar actualizat net / capital permanent
d) profit net / capital propriu
16. Fondul de rulment net permanent este:

a) active imobilizate – capital permanent
b) active totale – active imobilizate
c) capital permanent – active imobilizate
d) capital social – active necorporale
17. O rată a lichidităţii generale (curente) de 1,6 semnifică:

a) întreprinderea are disponibilităţi de 1,6 ori mai mari comparativ cu datoriile curente
b) întreprinderea are active curente de 1,6 lei la 1 leu datorii curente
c) întreprinderea are o situaţie satisfăcătoare a rentabilităţii
d) întreprinderea are datorii curente de 1,6 ori mai mari comparativ cu activele curente
14
18. Necesarul de fond de rulment este:
a) stocuri + creanţe + active de regularizare – datorii curente – pasive de regularizare
b) active circulante – datorii curente nefinanciare
c) creanţe + disponibilităţi – datorii curente
d) disponibilităţi – datorii curente
19. Trezoreria netă este:

a) active circulante – datorii curente
b) stocuri + disponibilităţi – datorii curente
c) disponibilităţi – datorii curente
d) FRN (fond de rulment net) – NFR (necesar de fond de rulment)
20. La o întreprindere industrială, care înregistrează o creştere a stocurilor de produse finite şi producţie
neterminată de dimensiuni mari, cifra de afaceri faţă de veniturile din exploatare este:
a) egală
b) mai mare
c) mai mică
21. Care indicator poate avea o mărime negativă:

a) trezoreria netă
b) lichiditatea intermediară (rapidă)
c) a şi b
d) recuperarea creanţelor
22. Viteza de rotaţie a activelor curente poate fi exprimată în:

a) număr mediu anual de rotaţii
b) durata în zile a unei rotaţii
c) ambii indicatori de mai sus
d) nici unul dintre cei de mai sus
23. Care din nivelurile ratei lichidităţii generale curente este cel mai bun:
a) 0,5
b) 1
c) 1,5
d) 2
24. Viabilitatea unei întreprinderi se referă la:

a) capacitatea de a atrage investiţii
b) capacitatea de a distribui dividende
c) capacitatea de a pătrunde pe piaţă
d) rentabilitate şi lichiditate
25. Convertind o rată a rentabilităţii de 0,0575 în rată procentuală, rezultatul este:

a) 0,575 %
b) 57,5 %
c) 5,75 %
d) 575 %
26. Capitalul permanent al unei întreprinderi cuprinde:

a) capital propriu plus împrumuturi pe termen scurt
b) capital social plus împrumuturi pe termen lung
c) capital propriu plus împrumuturi cu termen de rambursare mai mare de 1 an
d) active totale minus datorii totale
15
27. Nivelul recomandat al ratei lichidităţii generale (curente) este:
a) 20 %
b) 1,8 – 2
c) sub 1
d) nu există un nivel recomandat
28. Pârghia financiară exprimă raportul dintre:

a) capital propriu şi total active imobilizate
b) active imobilizate şi active circulante
c) active imobilizate şi total active
d) total active şi capital propriu
29. Amortizarea imobilizărilor face parte din una din categoriile de cheltuieli de mai jos:
a) cheltuieli fixe
b) cheltuieli variabile
c) cheltuieli anticipate
d) nici una din categoriile de mai sus
30. Calcularea dinamicii producţiei în preţuri constante din evoluţia acesteia în preţuri curente se face cel
mai relevant cu:
a) indicele general al preţurilor de consum
b) indicele general al producţiei industriale
c) indicele preţurilor grupei de produse
31. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este să permită:

a) urmărirea evoluţiei în timp a echilibrelor şi performanţelor afacerii
b) compararea cu afaceri similare
c) ajustarea informaţiilor financiare istorice
32. Care din următoarele rate financiare este utilă în estimarea fondului de rulment net (capital de lucru
net):
a) lichiditatea generală
b) lichiditatea rapidă
c) rentabilitatea cifrei de afaceri
d) FRN (fondul de rulment net) / cifra de afaceri
33. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos (formula Du Pont):

Profit net / X = Y / Venituri x Venituri /Active x Active /Capital propriu
a) ambii termeni reprezintă capitaluri proprii
b) X = capital propriu şi Y = profit net
c) X = venituri şi Y = profit net
d) X = capital propriu şi Y = cifra de afaceri
34. Scopul analizei financiare în raportul de evaluare este:

a) să analizeze rezultatele financiare ale firmei
b) să calculeze indicatorii de echilibru financiar
c) să permită ajustarea informaţiilor financiare istorice
16
35. Care dintre activele următoare NU este activ curent:
a) creanţe
b) avansuri primite
c) stocuri materiale
d) disponibilităţi în valută
36. Principalele faze ale diagnosticului pentru evaluare sunt:

a) pregătirea şi distribuirea chestionarului, interviul şi analiza informaţiilor obţinute
b) obţinerea documentelor, interviul şi analiza informaţiilor
c) pregătirea diagnosticului, analiza documentelor şi informaţiilor, elaborarea concluziilor
37. Analiza SWOT se bazează pe:

a) 2 niveluri de analiză: firma şi industria
b) 3 niveluri de analiză: firma, industria şi mediul extern
c) un singur nivel de analiză: firma
d) 5 niveluri de analiză: analiza juridică, tehnica, analiza comercială, analiza
managementului şi resurselor umane, precum şi analiza financiară
38. Analiza şi separarea activelor din afara exploatării se realizează în cadrul:

a) diagnosticului juridic
b) diagnosticului tehnic (operaţional)
c) diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului managementului
39. Cele 5 forţe ale competiţiei sunt:

a) concurenţii potenţiali, rivalitatea internă, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor /
b) politica statului, acţiunile managementului, furnizorii, clienţii şi ameninţarea produselor /
c) concurenţa, rentabilitatea, barierele de intrare, furnizorii, clienţii
d) rivalitatea internă, barierele de intrare în ramură, puterea de negociere cu furnizorii,
puterea de negociere cu clienţii şi pericolul produselor substituibile
40. Analiza calităţii produselor şi serviciilor se urmăreşte în:

b) diagnosticul comercial
c) diagnosticul tehnic (operaţional)
d) nu prezintă interes în evaluarea întreprinderii
41. Puterea de negociere cu furnizorii prezintă interes pentru evaluarea unei întreprinderi:
a) în cazul unei puteri de negociere reduse furnizorii pot impune preţuri ridicate la materii
prime, materiale, servicii
b) în cazul unei puteri de negociere ridicate exista riscul de rupturi in aprovizionare
c) în situaţia unei puteri de negociere reduse exista riscul ridicat de apariţie a unor produse de
substituţie
d) acest aspect nu prezintă interes in evaluarea întreprinderii
42. Clientela unei firme este: 80% instituţii bugetare şi 20% SRL–uri cu unic asociat. Aceasta reprezintă:
a) putere de negociere scăzută cu furnizorii
b) un risc datorat probabilităţii ridicate de faliment a clienţilor
c) un punct slab datorită dependenţei de instituţiile bugetare
d) un punct favorabil datorită menţinerii unei cifre de afaceri constante
17
43. Analiza capacităţii de producţie şi a gradului de utilizare se realizează în:
b) diagnosticul tehnic (operaţional)
d) cadrul corecţiilor din metoda ANC
44. Un grad de utilizare extrem de redus al capacităţii de producţie:

a) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a ANC comparativ cu valoarea
capitalului actionarilor, calculata prin metoda DCF sau capitalizarea venitului
b) reprezintă o explicaţie pentru o valoare mai ridicată a DCF comparativ cu capitalizarea
venitului
c) certitudine privind inexistenţa unor active necorporale
d) explică un nivel redus de înzestrare tehnică a muncii (mijloace fixe pe salariat)
45. Aplicarea unui sistem de management al calităţii va avea ca efect:

a) diminuarea cheltuielilor de promovare
b) reducerea îndatorării firmei şi implicit a AN contabil
c) creşterea cifrei de afaceri şi a indicatorilor de eficienţă
d) nu au influenţă asupra performanţelor şi judecăţii valorii

a) numărul de zile de grevă
b) dinamica numărului de salariaţi
c) dinamica productivităţii muncii
d) dinamica salariului mediu
47. Analiza eficienţei utilizării potenţialului uman are în vedere:

a) evoluţia ponderii personalului TESA
b) evoluţia productivităţii muncii
c) dinamica raportului mijloace fixe / număr de salariaţi
d) dinamica mobilităţii personalului

a) evoluţia numărului de zile de absenţe nemotivate şi a salariului mediu net
b) evoluţia personalului TESA şi neproductiv, numărul de greve, nemulţumirile salariaţilor
c) latura cantitativă si calitativă a încadrării întreprinderii cu personalul necesar,
dinamica şi structura acestuia
d) nu prezintă interes în diagnosticului pentru evaluare
49. Analiza contractelor de asigurare se face în:

b) diagnosticul operaţional
d) cadrul stabilirii ipotezelor pentru metoda DCF
50. Existenţa unor drepturi de proprietate intelectuală este stabilită în cadrul:

a) diagnosticului juridic şi are incidenţă asupra ANC
b) diagnosticului managementului resurselor umane şi are incidenţă asupra ANC
c) diagnosticului tehnic şi are incidenţă asupra valorii prin DCF
d) diagnosticului comercial şi are incidenţă în abordarea prin piată
18
51. Existenta unui credit pe termen lung:
a) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul tehnic şi are incidenţă asupra valorii
determinate prin DCF
b) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi diagnosticul managementului şi are incidenţă
asupra valorii determinate prin DCF
c) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra
valorii determinate prin DCF
d) va fi evidenţiată de diagnosticul juridic şi economico-financiar şi are incidenţă asupra ANC
52. Existenţa unui activ în afara exploatării va fi evidenţiată:

a) în diagnosticul juridic şi nu va avea relevanta în metoda DCF
b) în diagnosticul tehnic şi va avea relevanţă în metodele bazate pe venit
c) în diagnosticul economico-financiar şi va avea relevanta in estimarea ratei de actualizare
d) în diagnosticul comercial şi va avea relevanţă în ANC
53. Existenţa unor salarii mult peste media ramurii va fi evidenţiată în:
a) diagnosticul management–resurse umane şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul management–resurse umane şi va avea impact asupra nivelului venitului
care se capitalizează
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra metodei DCF
54. Existenţa unei dotări tehnologice depreciată funcţional va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra ANC
b) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC
c) diagnosticul tehnic şi va avea impact asupra ANC şi valorii determinate prin DCF
d) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra ratei de actualizare
55. Existenţa unor litigii în calitate de pârât va fi evidenţiată în:

a) diagnosticul juridic şi va avea impact asupra AN contabil
b) diagnosticul comercial şi va avea impact asupra valorii determinate prin DCF
d) diagnosticul economico-financiar şi va avea impact asupra valorii reziduale
56. Forţa de muncă excedentară va fi evidenţiată prin:

a) evoluţia numărului mediu de salariaţi
b) evoluţia ponderii personalului TESA
c) evoluţia corelată număr de salariaţi – cifra de afaceri
d) evoluţia corelată număr de salariaţi – profit
57. Prima etapă în procesul de evaluare este:

a) diagnosticul pentru evaluare
b) prezentarea firmei evaluate şi a consultantului
c) definirea problemei (scopul evaluării, definirea valorii, data evaluării, condiţii limitative
etc.)
d) sinteza rezultatului evaluării

a) analiza SWOT
b) corecţiile asupra valorii (lipsa de control, lipsa de lichiditate)
d) prezentarea anexelor care au fundamentat valoarea finală
19
59. Data evaluării poate fi:
a) data curentă
b) o dată anterioară elaborării raportului
c) o dată ulterioară elaborării raportului
60. Analiza activelor din afara exploatării închiriate terţilor se realizează în cadrul:
a) diagnosticului juridic şi diagnosticului economico-financiar
b) diagnosticului juridic şi diagnosticului tehnic
c) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului economico-financiar
d) diagnosticului management - resurse umane şi diagnosticului comercial
61. O durată de recuperare a creanţelor de 120 de zile faţă de media ramurii 25 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Profit / CA şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza clienţilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Creanţe / CA x 360 şi este confirmată
de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul management resurse umane prin calculul indicatorilor de conflictualitate
şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de desfacere şi a clienţilor
întreprinderii
d) nu este o informaţie relevantă pentru evaluare afacerii
62. O durată de achitare a furnizorilor de 200 de zile faţă de media ramurii 30 de zile:
a) apare în diagnosticul financiar în analiza pe baza punctului critic şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza furnizorilor întreprinderii
b) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei de eficienţă a costurilor şi este confirmată de
diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor întreprinderii
c) apare în diagnosticul financiar prin calculul ratei Furnizori / CA x 360 şi este confirmată
de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a furnizorilor
întreprinderii
d) apare în diagnosticul management - resurse umane prin calculul indicatorilor de dinamică şi
structură şi este confirmată de diagnosticul comercial prin analiza pieţei de aprovizionare şi a
63. O brutărie are o capacitate de producţie de 400 mii bucăţi/an. Cheltuielile fixe sunt de 500 mii lei/an,
cheltuielile variabile de 3 lei pe bucată, iar preţul de vânzare este de 5 lei pe bucată. Punctul critic al
rentabilităţii va fi de:
a) 800 mii bucăţi
b) 125 mii bucăţi
c) 25 mii bucăţi
d) 250 mii bucăţi
64. Estimarea unei creşteri cu 10% a cifrei de afaceri în primul an de previziune va determina în
principiu:
a) o creştere cu 10% a rentabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existentei unei
componente variabile a cheltuielilor
b) menţinerea rentabilităţii exploatării (operaţionale) din perioada anterioară (anul de bază)
c) o creştere a profitabilităţii exploatării (operaţionale) datorită existenţei unei componente
fixe a cheltuielilor
d) permite o creştere a fluxului de numerar actualizat ca urmare a creşterii creanţelor
20
65. Ce reprezintă “X“ şi “Y” în formula de mai jos:
X / Cap. propriu = Profit net / Y x CA / Cap. propriu
a) X = cifra de afaceri (CA) şi Y = Profit net
b) X = Profit net şi Y = CA
c) ambii termeni reprezintă CA
d) X = lichiditatea generală şi Y = rentabilitatea financiară
66. Un nivel al lichidităţii generale de 5,5 reprezintă:

a) o situaţie favorabilă a rentabilităţii şi performantelor afacerii
b) un nivel asigurator din prisma finanţatorilor pe termen scurt
c) o gestiune proastă a activelor curente din prisma acţionarilor afacerii
d) b şi c
67. Situaţia unei firme arată o pierdere netă de 200 mii lei şi un capital propriu de minus 1.000 mii lei.
Dacă media ramurii prezintă o rentabilitate financiară de 5% vom considera că:
a) firma are o situaţie favorabilă pentru că rentabilitatea financiară este peste media ramurii
b) firma are o rentabilitate financiară de 20%, peste nivelul aşteptat de un investitor mediu
c) apare paradoxul numerelor negative în metoda ratelor
d) a şi b
68. Analiza în termeni de rate financiare este utilizată pentru :

a) că este cerută de Ministerul Finanţelor Publice în anexele bilanţurilor agenţilor economici
b) a fundamenta deprecierile din cauze externe ale activelor în abordarea bazată pe active
c) a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză, de-a lungul timpului, cu cel al
d) a dimensiona riscul financiar în estimarea ratei de actualizare în abordarea bazată pe venituri
69. Analiza în termeni procentuali:

a) este utilizată pentru a stabili tendinţele şi relaţiile între conturile de venituri şi cheltuieli ale
unei întreprinderi de-a lungul timpului
b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului şi
în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea tendinţelor relaţiilor existente de-a lungul timpului, între
elementele de venituri şi cheltuieli si între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în
cauză sau comparativ cu cele ale întreprinderilor similare
d) permite estimarea riscului specific de afacere şi dimensionarea primei de risc în modelul
CAPM
70. Analiza în termeni monetari:

b) este utilizată pentru a compara riscul relativ al întreprinderii în cauză de-a lungul timpului şi
în cel al întreprinderilor similare
c) permite compararea relaţiilor existente de-a lungul timpului, între elementele de venituri şi
cheltuieli sau între posturile de bilanţ pentru întreprinderea în cauză sau în raport cu cele ale
d) stă la baza previzionării în termeni monetari a profitului net şi a ratei de piaţă PER
21
71. Analiza situaţiilor financiare ale întreprinderii evaluate în termeni monetari, procentuali şi în termeni
de rate financiare, facilitează:
a) înţelegerea structurii financiare şi a riscului investiţiilor efectuate de întreprindere
b) înţelegerea situaţiilor financiare şi a riscului investiţiilor întreprinderii
c) înţelegerea tendinţelor vânzărilor pe grupe de produse şi a riscului investiţiilor efectuate de
întreprindere
d) înţelegerea situaţiei economice şi a riscului investiţiei în întreprindere şi a perspectivelor
de perfomanta financiara viitoare
72. Existenţa licenţelor, sistemelor şi procedurilor necesare exploatării reprezintă:

a) o dovadă a unui management adecvat economiei de tranziţie
b) factori de constituire a unor active necorporale ale valorii unei întreprinderi în
exploatare
c) surse ale profitului net estimat în metoda capitalizării
d) factori de constituire ai activelor necorporale de tipul fondului comercial într-o întreprindere
în exploatare
73. Între factorii privind mediul economic ce ar putea afecta întreprinderea evaluată şi pe care trebuie să-i
ia în considerare evaluatorul, se numără:
a) rata natalităţii, gradul de ocupare al populaţiei, dezvoltarea durabilă
b) rata de schimb valutar, rata inflaţiei şi rata dobânzii
c) stabilitatea şi coerenţa legislaţiei, stabilitatea şi securitatea geopolitică
d) a şi b
22
ABORDAREA BAZATA PE ACTIVE
1. În abordarea bazata pe active, terenul va fi tratat:

a) pe baza valorii din contabilitate, actualizată
b) pe baza valorii de profitabilitate
c) pe baza costului de achiziţie
d) la valoarea lui de piaţă
2. În abordarea bazata pe active, maşinile, utilajele şi instalatiile de lucru se estimează întotdeauna

numai pe baza:
a) valorii de piaţă
b) valorii de înlocuire
c) valorii de randament
d) nici un raspuns corect
3. Valoarea recuperabilă a unitatilor generatoare de numerar, conform IAS 36, este:

a) valoarea de piaţă în general
b) costul de înlocuire net
c) cea mai mare valoare dintre valoarea de utilizare şi valoarea de piaţă minus cheltuielile
de vânzare
d) valoarea de achiziţie
4. Abordarea bazata pe active este prioritară:

a) la întreprinderile care îşi continuă activitatea
b) la întreprinderile în dificultate financiară
c) la evaluarea intreprinderii pe premisa lichidarii
d) la întreprinderile mici
5. Portofoliul de acţiuni deţinute de o întreprindere ca active financiare se include în evaluare:

a) ca active din afara exploatării
b) ca orice activ
c) nu se include în evaluare
6. Pentru evaluarea unui teren liber metoda indicilor de actualizare este:

a) adecvată
b) neadecvată
c) cea mai bună
d) neaplicabilă
7. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui program informatic de gestiune este:
a) costul de recreare minus deprecierea
c) capitalizarea profitului net alocat programului
8. Un proiect nefinalizat de cercetare ştiinţifică fundamentală se evaluează prin:

a) cost
b) capitalizare (actualizarea venitului)
d) nu se evaluează
23
9. Activele din afara exploatării (în surplus faţă de necesităţile de exploatare) se evaluează la:
b) valoarea de casare
d) valoarea de realizare netă
10. Valoarea realizabila netă a activelor din afara exploatării este:

a) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare
b) preţul estimat de vânzare – costuri estimate de vânzare – eventual impozit pe câştigul
de capital din vânzare
11. Corecţii asupra valorii contabile a unor creanţe se fac pe baza unor:
a) estimări asupra posibilităţii de încasare a lor
b) reglementări / norme
c) recomandări din standarde
d) legislaţii în vigoare
12. La ce valoare se evaluează producţia în curs de execuţie:

a) costul de producţie
c) valoarea de realizare netă
d) preţul estimat de vânzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de
finalizare a producţiei minus cheltuielile de vânzare minus un profit aferent efortului
de completare şi vânzare
13. În acceptiunea evaluarii, deprecierea unui activ Nu este rezultatul::

a) trecerii pe cheltuieli a amortizarii acestuia
b) pierderii de valoare ca efect al invechirii componentlelor sale
c) pierderii de valoare din cauza neadecvarii functionale
d) pierderii de valoare determinata de actiunea diferitilor factori
14. Active din afara exploatării sunt:

a) clădirile din exploatare
b) maşinile şi echipamentele de lucru
c) staţia de epurare a apelor uzate
d) titlurile de participare
15. Disponibilităţile băneşti sunt active din afara exploatării :

a) în toate cazurile
b) niciodată
c) când sunt sub formă de depozite la termen
d) când sunt sub formă de sold normal în conturile bancare
16. Un mijloc fix este un activ din afara exploatării când este:
a) utilizat într-o activitate auxiliară
b) în conservare
c) neamortizat
d) amortizat integral şi este încă necesar
24
17. Un activ din afara exploatării este:
a) terenul excedentar şi construibil
b) mijlocul fix amortizat şi utilizat
c) stocul normal de produse finite
d) disponibilităţile băneşti în numerar
18. Metoda adecvată de evaluare a unei clădiri din proprietatea unei întreprinderi, care este închiriată pe
termen lung unei firme, este:
b) devizul de cheltuieli actualizat
c) capitalizarea venitului net din exploatare provenit din chirie
d) valoarea de investitie
19. Pentru o întreprindere care nu desfăşoară o activitate de import-export, un activ din afara exploatării
este:
a) autoturismul utilizat de manager
b) valuta din contul de la bancă
c) stocul producţiei neterminate
d) terenul din coproprietatea cu vecinul, aferent drumului de acces
20. În cazul aplicării metodei ANC nu se face pentru corecţie pentru:

a) un teren liber şi construibil
b) disponibilităţile în lei
c) stocul de materii prime necesare fabricaţiei
d) certificatele de depozit la termen
21. Ce caracteristici trebuie să fie luate în considerare în evaluările profesioniste ale mijloacelor fixe
mobile:
a) fizice
b) funcţionale
c) economice
d) toate
22. Valoarea unei macarale care nu a fost utilizată în ultimii 15 ani este:
a) valoarea de recuperare
c) influenţe externe (cererea efectivă de produse)
d) valoarea de utilizare
23. Amortizarea prezentata in situatiile financiare ale unei societati, este:

a) amortizarea fiscala
b) amortizare contabila
c) amortizare accelerata
d) amortizare degresiva
24. Capitalul permanent necesar exploatării este necesar în cazul evaluării:

a) oricărei întreprinderi
b) întreprinderilor în dificultate
c) nu este o metodă de evaluare
25
25. Cea mai credibilă metodă de evaluare a terenului este:
a) extracţia
b) alocarea
c) comparaţia vânzărilor
d) tehnica reziduală
26. In accepţiunea evaluării, durata de viaţă utilă rămasă estimată a unui mijloc fix este:
a) durata de viaţă utilă totală minus vârsta efectivă
b) durata de viaţă utilă totală minus vârsta cronologică
c) cea determinată conform legii
d) cea preluată din cataloage de specialitate
27. Evaluarea mijloacelor fixe are o importanţă deosebită în evaluările prin metode:
a) bazate pe venit
b) bazate pe cifra de afaceri
c) patrimoniale
d) bursiere
28. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui hectar de teren intravilan, destinat construcţiilor de
locuinţe individuale, este metoda:
a) extracţiei
b) parcelării şi dezvoltării
c) capitalizării rentei funciare (chiriei)
d) reziduală
29. Costurile segregate înseamnă:

a) costurile directe şi indirecte
b) costurile unitare pentru componentele clădirii
c) costurile separate ale clădirilor şi ale terenurilor
d) costul de reconstrucţie şi costul de înlocuire
30. In evaluarea clădirii unui hotel, abordarea bazata pe costul de inlocuire net este relevantă:
a) în toate situaţiile
b) numai pentru hotelurile de categorie inferioară
c) în cazul constructiilor recente şi amplasate în zone în care pot fi construite hoteluri
d) nu este o abordare convingătoare
31. Capitalul investit reprezintă:

a) capitalul propriu plus împrumuturile cu termen mai mare de un an
b) capitalul social
c) activul net corectat
d) activele totale
32. În metoda ANC, cheltuielile de constituire sunt tratate astfel:

a) sunt preluate la valoarea contabilă
b) sunt eliminate
c) sunt preluate la valoarea corectată
d) sunt actualizate prin indexare
33. Un bun mobil poate fi:

a) un dispozitiv ce funcţionează independent
b) un subansamblu al unei instalaţii
c) o proprietate corporală
26
34. Un bun mobil este o proprietate:
a) imobiliară
b) mobilă corporală
c) imobilă corporală
35. Valoarea de utilizare a unui bun mobil care funcţionează ca o unitate generatoare de numerar, este:
a) valoarea actualizată a fluxului de numerar viitor generat de acel bun
b) preţul solicitat de vânzător
c) costul plătit de cumpărător
36. Faţă de valoare, costul unui bun mobil poate fi:

a) egal
b) mai mic
c) mai mare
d) oricare din cazurile de mai sus
37. Costul de înlocuire a unui bun mobil este:

a) costul de reproducţie minus deprecierea
b) costul de dislocare a acestuia de pe amplasamentul său
c) costul componentelor înlocuite prin reparaţie
d) costul de inlocuire cu un activ echivalent, modern, cu aceeaşi utilitate
38. Pentru evaluarea unui bun mobil, inspecţia este necesară pentru:
a) identificare acestuia
b) verificarea funcţionării
c) verificarea parametrilor tehnici şi a deprecierii
39. Deprecierea unui bun mobil este:

a) pierderea de valoare ca rezultat al vechimii
b) pierderea de valoare din cauza neadecvării funcţionale
c) pierderea de valoare din cauza subutilizării
40. Durata de viaţă utilă a unui bun mobil este afectată de:
a) regimul şi mediul de lucru
b) legislaţia economică
c) progresul tehnologic
41. Deprecierea economică a unui bun mobil care are o greutate de 30 de tone, faţă de un substitut care
are o greutate de 27 de tone este:
a) 10%
b) 33,3%
c) nu este o depreciere economică
27
42. Deprecierea funcţională a unui bun mobil care produce 15 unităţi/zi faţă de un substitut care produce
17 unităţi/zi este:
a) 11,8%
b) 13,3%
c) nu poate fi cuantificată pe baza datelor din enunţ
43. Diminuarea cu 10% a producţiei unui utilaj, cauzată de scăderea cererii, este:
a) efectul unui management slab
b) efectul unui marketing necorespunzător
c) o depreciere economică
44. Cea mai probabilă ordine de apariţie a formelor de depreciere ale unui bun mobil este:
a) fizică, economică, funcţională
b) fizică, funcţională, economică
c) funcţională, fizică, economică
d) ordinea este indiferentă
45. În abordarea prin cost unui bun mobil, elementele normale incluse în estimare sunt:
a) costurile directe
b) toate costurile directe şi indirecte
c) preţ furnizor + taxe şi impozite
46. Principiul de bază aplicabil în determinarea costului de înlocuire a unui bun mobil este:
a) contribuţia
b) concurenţa
c) substituţia
d) cea mai bună utilizare
47. Abordarea prin piaţă este adecvată in evaluarea bunurilor mobile, dacă:
a) bunurile mobile se vând pe piaţă
b) există suficiente tranzacţii cu bunuri mobile comparabile şi informaţii despre acestea
c) piaţa este a vânzătorului
d) piaţa este a cumpărătorului
48. Valoarea reziduala a unui mijoc fix mobil este dată de:
a) preţul obţinut din cedarea activului la sfarsitul duratei lui de viata utila
b) costul estimate de cedare
c) suma: a + b
d) diferenţa: a - b
49. In general, faţă de valoarea de casare valoarea reziduala a unui bun mobil poate fi:
a) mai mică
b) egală
c) mai mare sau egală
d) oricare
50. Valoarea de asigurare a unui bun mobil poate fi determinată prin:

a) abordarea prin cost
b) abordarea prin cost şi abordarea prin piaţă
c) abordarile prin: piaţă, venit şi cost
d) abordarea prin venit
28
51. Abordarea pe bază de active se bazează în special pe principiul:
a) anticipării
b) substituţiei
c) orientării spre viitor
d) b şi c
52. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un depozit bancar de 4 mil. lei, pe termen de 1 an,
cu rata anuală a dobânzii de 25%. În evaluarea întreprinderii vom considera acest activ ca fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierdere
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 5 mil. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 4 mil. lei minus costurile bancare de lichidare
a depozitului, realizabil imediat
53. Un stand de probă, utilizat 8 ore pe lună, într-o firmă industrială aflată în exploatare, se va evalua în
abordarea pe bază de active la:
a) tipul de valoare este în funcţie de scopul evaluării
d) cea mai mică valoare între a şi b
54. În evaluarea mijloacelor fixe mobile, costul curent al unui activ modern echivalent, este:
a) costul de reproducţie
b) costul de înlocuire
d) valoarea de exploatare continuă
55. Avantajul amplasamentului este un activ necorporal:

a) transferabil al afacerii
b) neidentificabil al persoanei
c) neidentificabil al afacerii
56. Ce fel de activ este un contract de închiriere avantajos:

a) activ necorporal neidentificabil al afacerii
b) activ necorporal separat
c) este o proprietate intelectuală
d) nu este un activ
57. Conceptul de fond comercial (goodwill) este asociată, de obicei, cu:

a) existenta unui profit excedentar fata de cel normal
b) clientela atrasa
c) reputaţia
58. În evaluarea unui brevet de invenţie relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
29
59. În evaluarea reţelei de distribuţie, relevanţa abordării prin cost este:
a) mică
b) satisfăcătoare
c) bună
60. Care dintre următoarele elemente NU reprezintă proprietate intelectuală:

a) marca
b) know-how-ul
c) contractul de asigurare avantajos
d) copyright-ul
61. Pierderea de fond comercial pentru o afacere ce poate fi reamplasată va fi:

a) costul de reconstituire a fondului comercial iniţial
b) fondul comercial înainte de reamplasare minus fondul comercial după reamplasare
c) capitalizarea supraprofitului înainte de reamplasare
d) a sau c
62. O firmă înregistrează în bilanţ la “disponibilităţi” un plasament financiar la un fond de investiţii

operaţional, la o valoare nominală de 8 mil. lei pe termen de 1 an cu o rată anuală a dobânzii de 25%.
În evaluarea întreprinderii acest activ este considerat ca fiind:
a) activ care generează venituri ce vor fi incluse în previziunea contului de profit şi pierderi
b) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mil. lei, realizabil imediat
c) activ în afara exploatării cu valoarea de 10 mil. lei, realizabil la termen
d) activ în afara exploatării cu valoarea de 8 mil. lei minus costurile financiare de
lichidare a plasamentului, realizabil imediat
63. O maşină de rectificat este utilizată 5-6 zile lunar pentru finisajele speciale ale anumitor produse
realizate de o firma industriala operaţională. Acest activ:
a) este un activ din afara exploatării şi se va evalua prin metoda activului net de lichidare
b) este un activ din afara exploatării şi se va evalua la valoarea realizabila netă
c) este un activ în exploatare şi se va evalua la valoarea de piata
64. În cadrul unei întreprinderi există o proprietate imobiliară construită fără proiect şi fără autorizaţie de
construire. Aceasta este o proprietate din afara exploatării pentru care există piaţă de vânzare.
Evaluatorul va evalua acesta proprietate:
a) la valoarea de utilizare
b) la valoarea realizabila minus cheltuielile de vânzare
c) la valoarea pe piaţă minus cheltuielile necesare pentru obţinerea autorizaţiei minus
cheltuielile de vânzare
65. Concluziile analizei gradului de utilizare a capacităţii de producţie se reflectă:

a) în ANC pentru că evidenţiază existenţa unor active utilizate la 20-30% şi deci aflate în afara
exploatării
b) în corecţia asupra multiplicatorului PER
c) în estimarea amortizării neinclusă pe costuri şi deci influenţează rata de eficienţă a
cheltuielilor materiale
30
66. Existenţa unor obligatii de mediu ale unei firm petrochimice:
a) influenţează concluziile diagnosticului management-resurse umane
b) implică unele corecţii asupra activelor circulante şi deci influenţează ANC
c) implică anumite corecţii asupra datoriilor şi deci influenţează ANC
d) această problemă nu face obiectul evaluării
67. Un castel din proprietatea unei firme agricole, utilizat ca sediu administrativ, se va evalua:
b) pe baza costului de înlocuire net
c) pe baza costului de reconstrucţie
d) pe baza valorii de vânzare forţată
68. Dacă o firmă are un credit pe termen lung, la data evaluării (31.12.N), credit contractat la data de
30.12.N în condiţiile pieţei, în evaluarea întreprinderii:
a) se face o corecţie asupra datoriilor
b) fiind înregistrat în afara bilanţului va genera o corecţie pozitivă asupra datoriilor purtătoare
de dobânzi
c) influenţează fluxul de numerar din exploatare
d) influenţează fluxul de numerar din finanţare
69. Activele imobilizate prezentate in situatiile financiare se regasesc la una din urmatoarele valori:
a) justă
b) subiectivă
c) de investitie
d) de utilizare
70. Cea mai credibilă metodă în evaluarea unui teren liber din proprietatea unei firme este:
a) tehnica reziduală
b) capitalizarea rentei
c) alocarea
d) comparaţia vânzătorilor
71. Termenul "active din afara exploatării" se referă la:

a) active care generează venituri reduse
b) active care nu sunt necesare sau în surplus
72. Fondul comercial (goodwill-ul) se poate estima:

a) prin însumarea costurilor anterioare
b) ca marime reziduala
c) prin capitalizarea profitului normal
73. Valoarea întreprinderii calculată prin metoda activului net corectat (ANC) este o valoare:
d) nici una
31
74. De obicei, metoda relevantă de evaluare a unui brevet de invenţie utilizat de titular, este:
a) comparaţia de piaţă
b) costul de recreare
c) capitalizarea supraprofitului
d) actualizarea economiei de cheltuieli şi/sau a economiei de redevenţă ipotetică
75. Clauza de neconcurenţă (necompetiţie) se evaluează numai prin:

d) toate cele trei abordări de mai sus
76. Un ANC negativ:

a) evidenţiază o greşeală gravă a evaluatorului
b) poate fi compensată de un DCF pozitiv în metoda practicienilor
c) poate evidenţia existenţa unor credite obţinute cu garanţii (active imobilizate ale
întreprinderii) supraevaluate
d) ANC nu poate fi negativ
77. Un indice de corecţie de 0,75 aplicat asupra costului de înlocuire net a unei clădiri istorice din
proprietatea unei afaceri reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în estimarea costului de reconstrucţie a unei
asemenea proprietăţi
b) o corecţie datorată unei uzuri semnificative a acelui activ
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa proprietăţilor istorice
78. În abordarea prin cost a unei proprietăţi imobiliare (teren + clădire) din cadrul unei afaceri
reprezentând o casă de vacanţă:
a) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii
plus profitul antreprenorului
b) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la CIN al clădirii
c) valoarea proprietăţii se obţine prin adăugarea valorii estimative a terenului la costul de
reconstrucţie al clădirii, fiind vorba de un activ din afara exploatării
d) valoarea proprietăţii se determină pe baza valorii realizabile nete, fiind vorba de un activ
din afara exploatării
79. Abordarea bazata pe activa:

a) nu ţine cont de activele necorporale
b) ia în calcul toate activele necorporale mobile
c) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi obligaţiile la valoarea justa
d) estimează toate activele (corporale şi necorporale) şi toate obligaţiile la valoarea de piaţă
80. Corectarea valorilor contabile în metoda ANC:

a) nu se referă la datoriile viitoare condiţionate
b) nu se face la activele necorporale
c) nu se face la activele închiriate terţilor
d) nu se referă la profitul deja realizat
81. În cadrul unei proprietăţi terenul care poate fi considerat în exces este terenul:
a) neconstruit din cadrul proprietăţii
b) liber, situat la extremităţile proprietăţii
c) pe care sunt amenajate construcţii provizorii
d) care nu este necesar proprietăţii şi care poate fi utilizat pentru dezvoltări ulterioare
32
82. Metoda de evaluare a terenului care ia în considerare raportul între valoarea terenului şi valoarea
proprietăţii este metoda:
a) proporţiei (alocării)
b) extracţiei
c) parcelării
d) reziduala
83. Care din următoarele este o metodă de evaluare a terenului:

a) multiplicatorul chiriei brute
b) capitalizarea rentei funciare
84. In cazul unei clădiri, modificarea standardelor de construcţie de-a lungul timpului poate duce la
apariţia unei:
a) reduceri a duratei de viaţă
b) deprecieri din cauze externe
c) deprecieri funcţionale
d) uzuri accentuate
85. In situatiile financiare, activele de natura stocurilor trebuie sa fie prezentate la:
a) valoarea de vanzare
b) valoare de achizitie
c) minimul de cost si valoarea realizabila neta
d) valoarea contabila
86. Metodele de evidenta ale stocurilor si implicit de inregistrare pe costuri ale acestora sunt:
a) metode ale inventarului intermitent
b) metode ale inventarului permanent
c) metode FIFO, Costul Mediu Ponderat
d) metoda cantitativ valorica
87. Activele din afara exploatarii sunt:

a) active care genereaza venituri reduse
b) active subutilizate
c) active amortizate integral
d) active de natura locuintelor de serviciu
88. Diferentele intre valoarea activelor evaluate de natura stocurilor si creantelor acestora se constituie
in:
a) fond comercial
b) provizioane pentru deprecierea acestora
c) ajustari ale acestora
d) rezultate
89. Ajustarile elementelor de activ constand in stocuri si creante se inregistreaza ca:

a) rezultate din reevaluare
b) alte rezerve
c) cheltuieli / venituri
d) profit sau pierdere
33
ABORDAREA PRIN CAPITALIZAREA VENITULUI
1. Rata de capitalizare este mai mică decât rata de actualizare când:

a) venitul va fi constant ca flux viitor
b) venitul va creşte cu o rată anuală constantă
c) durata de previziune explicită este mare
d) fluxul de numerar net (FNN) pentru acţionari este în descreştere
2. Condiţia de efectuare a unei corecţii asupra elementelor de venit sau de cheltuieli este:
a) să fie posibilă statutar / legal
b) să fie fezabilă tehnic / tehnologic
c) variantele a) şi b) cumulativ
3. În condiţiile continuării activităţii normale de explloatare, valoarea terminală se va determina de

obicei prin:
a) abordarea bazata pe active (ANC, ANL)
b) capitalizarea fluxului de numerar net sau profitului net
c) alegerea valorii mai mari rezultată prin aplicarea metodelor a) şi b)
4. Care din relaţiile de mai jos este corectă:

a) valoarea capitalului acţionarilor (VCA) > valoarea capitalului investit (VCI)
b) VCI + credite pe termen lung = VCA
c) VCA – credite pe termen lung = VCI
d) VCI – credite pe termen lung = VCA
5. Profitul net anual corectat şi reprezentativ poate fi cel:

a) dintr-un an anterior sau o medie a anilor anteriori
b) din anul anterior
c) dintr-un an viitor
6. Rata de creştere perpetuă (g) a unei forme de venit, în cazul metodei capitalizării, poate fi estimată:
a) la orice nivel
b) ca fiind mai mare decât rata de actualizare
c) ca fiind fluctuantă anual
d) ca fiind mai mică sau egală cu creşterea estimată a producţiei domeniului şi/sau PIB
7. Corecţiile asupra veniturilor şi cheltuielilor se referă la:

a) elemente excepţionale
b) modificări viitoare sigure
c) ajustarea pentru a reflecta o situaţie normală
8. Previziunea fluxului de numerar (FN) este mai adecvată:

a) în scenarii (pesimist, normal, optimist)
b) în stadii (trepte) de evoluţie
c) într-o singură variantă
34
9. Evaluarea mijloacelor fixe aflate în afara exploatării se va face la:
a) activul net de lichidare
b) valoarea de înlocuire
c) valoarea de utilitate
d) valoarea realizabilă netă
10. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor (FNNA) este:

b) resurse totale pentru dezvoltare
c) rezerve
11. Semnificaţia fluxului de numerar net la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) ar fi:
b) dividende distribuibile acţionarilor şi flux de numerar disponibil pentru plata serviciului
datoriei
c) rezerve plus profit net
12. Tipul de flux de numerar recomandat pentru evaluarea întreprinderilor în dificultate financiară dar
redresabile este:
a) flux de numerar net la dispoziţia acţionarilor
b) flux de numerar net la dispoziţia capitalului investit
c) flux de numerar brut
d) marja brută de autofinanţare
13. Investiţiile previzionate în metoda DCF se referă la:

a) active corporale
b) active necorporale
c) active financiare
d) active corporale şi necorporale
14. În perioada de previziune explicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de obicei
este:
a) egală
b) mai mică
c) mai mare
15. În perioada de previziune nonexplicită, mărimea investiţiilor anuale faţă de amortizarea anuală de
obicei este:
a) egală sau putin mai mare
b) mai mică
c) mai mare
16. Sensul corect de înţelegere a investiţiilor incluse în calcularea fluxului de numerar net necesar
aplicării metodei DCF este:
a) de menţinere
b) de înlocuire
c) investiţie in mijloace fixe
d) de susţinere a cifrei de afaceri previzionate
35
17. Formula capitalizării fluxului de numerar net este aplicabilă:
a) când fluxul de numerar net va creşte în rate anuale diferite
b) când fluxul de numerar net anual va fi constant sau va creşte cu o rată constantă
c) în orice situaţie
d) nu este aplicabilă o astfel de formulă
18. Cea mai uzuală metodă de evaluare a unei mărci de produs este:
b) capitalizarea supraprofitului generat de marca
c) metoda economiei de redeventa
d) capitalizarea economiei de cheltuieli generate de marca
19. Un brevet de invenţie generat intern şi cu aplicabilitate la mai multe procese tehnologice din
întreprinderea titulară se evaluează de obicei prin:
a) capitalizarea economiei de costuri şi/sau prin capitalizarea economiei de redevenţă
generate de brevet
b) costul curent de inlocuire
d) costul recreării minus deprecierea
20. Modelul CAPM este utilizat pentru determinarea ratei rentabilităţii:

a) capitalului propriu
Capital Assets Pricing Model
b) capitalului împrumutat
CKpr = Rf + (Rm – Rf) x β
c) capitalului permanent
d) companiile care au un coeficient β = 1
21. Diferenţa de mărime dintre rata de actualizare şi rata de capitalizare este:

a) venit brut vs. venit net
b) pachet de control vs. pachet minoritar
c) creşterea sperată a venitului
d) profit net vs. flux de numerar actualizat
22. Durata perioadei de previziune a fluxului de numerar actualizat trebuie să fie:

a) 5 ani
b) 10 ani
c) durata unui ciclu economic
d) până la atingerea unui nivel normal şi mentenabil pe termen lung al ratei rentabilităţii
capitalului investit
23. Care abordare este cea mai relevantă în evaluarea unei mărci comerciale:
a) prin piaţă
b) prin venit
c) prin cost
d) prin uzanţe
24. Costul mediu ponderat al capitalului trebuie să fie calculat:

a) pe baza valorii contabile a capitalului investit
b) pe baza structurii optime a capitalului investit la valoarea lui de piaţă a componentelor
c) pe baza structurii curente a capitalului investit
36
25. În metoda DCF, valoarea de realizare netă a activelor din afara exploatării este redată sub formă de:
a) încasări din vânzarea de active
b) nu este luată în calcul
c) flux de numerar net din afara exploatării
d) valoare terminală
26. In urmatorii 3 ani firma SANTECH va inregistra urmatoarele rate de crestere a profiturilor: 20% in
anul 1, 30% in anul 2 si 15% in anul 3. Dupa aceasta perioada de crestere, firma are caracteristicile
de profitabilitate si dezvoltare viitoare, asemanatoare cu cele ale principalului sau concurent firma
ECOTECH. Pe piata de capital, PER-ul firmei ECOTECH este 10. In aceste conditii, stiind ca
profitul net al firmei SANTECH este 100.000 euro, valoarea terminala a capitalurilor sale proprii
dupa cei 3 ani de dezvoltare va fi de: PER = Preţ pe acţiune/Profit net pe acţiune
a) 1.000.000 euro
b) 1.790.000 euro
c) 9.000 euro
d) 1.200.000 euro
27. În cazul evaluării unei întreprinderi care apelează la împrumuturi pe termen lung, rata de actualizare
reflectă:
a) costul mediu ponderat al capitalului
b) costul capitalului propriu
c) costul capitalului tranzacţionat pe piaţă de capital
d) costul unui plasament fără risc
28. În cazul evaluării unei întreprinderi neîndatorate, prin metoda DCF, rata de actualizare reflectă:
a) rata rentabilităţii exploatării
b) rata nominală a dobânzii
c) rata de bază fără risc
d) costul capitalului propriu (acţionarilor)
29. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) din afara exploatării
30. În previziunea fluxului de numerar NU se includ veniturile:

a) din exploatare
b) financiare
c) extraordinare
d) din activitatea normală
31. În metoda capitalizării fluxului de numerar net (FNN), valoarea capitalului investit (firmei) va
depinde de următorii indicatori:
a) FNN şi rata de capitalizare
b) FNN, rata de capitalizare şi creditele totale
c) FNN, rata de capitalizare, creditele bancare şi valoarea de realizare netă a activelor
din afara exploatării
d) FNN, rata de capitalizare şi creditele bancare pe termen scurt
37
32. Prin metoda capitalizării FNN poate rezulta:
a) valoarea capitalului investit
c) valoarea unei acţiuni
d) fie valoarea capitalului acţionarilor, fie valoarea capitalului investit
33. Pentru achiziţionarea unui pachet de acţiuni minoritar, optica unui investitor se bazează pe valoarea
rezultată din:
a) capitalizarea dividendelor estimate pentru o durată estimată de menţinere a pachetului
de acţiuni
b) capitalizarea dividendelor estimate şi actualizarea câştigului din revânzare
c) cursul acţiunilor unor întreprinderi din acelaşi domeniu de activitate
d) valoarea patrimonială ce revine la o acţiune
34. Din fluxul de numerar brut previzionat în metoda DCF nu se scad:
a) dividendele disponibile pentru acţionari
b) investiţiile necesare
c) modificarea anuală a fondului de rulment net (FRN)
d) ratele de plată pentru creditele primite
35. Care este sensul corect al conceptului de cost de oportunitate al capitalului propriu:
a) puterea de cumpărare realizabilă
b) rata rentabilităţii cerută de acţionarii deţinători de acţiuni ordinare
c) cea mai mare rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
d) cea mai mică rentabilitate realizată în domeniul de activitate respectiv
36. În cazul evaluării unei întreprinderi care funcţionează pe baza concesiunii unei resurse minerale,
epuizabile în 6 ani, valoarea terminală a întreprinderii se va calcula prin:
a) capitalizarea profitului net
b) capitalizarea FNN
37. Prin capitalizarea fluxului de numerar net la dispoziţia acţionarilor se calculează:

a) valoarea capitalului investit (firmei)
c) valoarea netă a activelor corporale
d) fondul comercial total al afacerii
38. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu
o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) de lichiditate
39. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice NUMAI întreprinderilor necotate, comparativ cu
o întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) calitatea managementului
38
40. Care din categoriile de risc de mai jos sunt specifice numai întreprinderilor necotate, comparativ cu o
întreprindere cotată:
a) calitatea managementului
b) pozitia / segmentul de piata
c) bariere de intrare pe o anumită piaţă
întreprindere cotată:
a) financiar
b) investiţional
c) poziţia / segmentul de piaţă
întreprindere cotata:
a) financiar
b) investiţional
c) diversificarea / flexibilitatea activităţii
43. Pentru estimările care se fac într-o moneda constanta, rata de actualizare se va estima în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) termeni nominali şi/sau termeni reali
d) nu are legătură cu noţiunile de exprimare nominală şi exprimare reală
44. În ce stadiu de evoluţie a unei întreprinderi viabile se aplică metoda capitalizării venitului:
a) de dificultate financiară
b) de redresare
c) de creştere rapidă
d) de stabilitate economico-financiară
45. Dacă în formula Gordon – Shapiro venitul previzionat in termeni nominali se capitalizeaza cu o rata
nominală, iar venitul previzionat în termeni reali se capitalizeaza cu o rata reala de capitalizare,
valorile capitalului rezultat trebuie sa fie:
a) egale
b) inegale
c) apropiate ca mărime
d) oricare variantă de mai sus
46. Creşterea medie anuală pe termen lung a P.I.B.-ului este previzionată în:
a) termeni nominali
b) termeni reali
c) în ambii termeni
47. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, creşte când:
a) se fac investiţii
b) se accelerează viteza de rotaţie a activelor circulante
c) rata rentabilităţii capitalului investit este>rata de actualizare
d) rata rentabilităţii are tendinţa de creştere
39
48. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se menţine când:
a) nu se fac investiţii
b) viteza de rotaţie a activelor circulante nu se accelerează
c) rata rentabilităţii capitalului investit este egală cu rata de actualizare
d) rata rentabilităţii se menţine constantă
49. Valoarea unei întreprinderi, calculată prin metoda DCF, se diminuează când:
a) investiţiile se diminuează
b) viteza de rotaţie a activelor circulante se diminuează
c) rata rentabilităţii scade
d) rata rentabilităţii capitalului investit este mai mică decât rata de actualizare
50. Primul indicator care trebuie previzionat în cadrul metodei DCF este:
a) volumul investiţiilor necesare
b) modificarea anuală a fondului de rulment net
c) cifra de afaceri
d) creşterea perpetuă a venitului
51. În cazul evaluării unei afaceri de tip joint-venture durata de previziune va fi:
a) 5 ani
b) 8 ani
c) nu este necesară
d) durata rămasă a contractului
52. În cazul modelului CAPM de stabilire a costului capitalului propriu, coeficientul β se aplică la:
a) rata de bază fără risc
CKpr = Rf + (Rm – Rf) x β
b) rata rentabilităţii pe piaţa bursieră
c) prima de risc pe piaţa bursieră
d) rata medie a rentabilităţii unui domeniu
53. Metoda capitalizarii fluxului de numerar net se aplica in situatia:

a) in care firma se afla in faza de stabilitate economica
b) in care firma este in faza de declin
c) in care firma este la inceputul activitatii sale
d) oricand, indiferent de faza in care se afla firma

b) intrările şi ieşirile de credite pe termen lung
55. În care tip de flux de numerar net (FNN) se previzionează intrarile si restituirile de credite pe termen
lung:
a) disponibil pentru investitori
56. În care tip de flux de numerar net se previzionează investiţiile necesare:

a) disponibil pentru investitori
40
57. Calcularea valorii terminale a unei întreprinderi nu este necesară când:
a) durata de previziune explicită este foarte lungă
b) este necesară în toate cazurile
c) FNN disponibil pentru acţionari
58. Rata dobânzii la obligaţiunile guvernamentale pe termen lung este o rată:

a) nominală
b) reală
c) şi nominală şi reală
59. În cazul întreprinderilor în dificultate, dar redresabile, rata de actualizare este:

a) mai mică decât ar fi fost într-o situaţie normală
b) mai mare decât ar fi fost într-o situaţie normală
c) aceeaşi cu cea din situaţia normală
d) preluată de pe piaţă
60. Riscul sistematic, aferent stabilirii ratei de actualizare, se referă la:

a) riscul de obţinere a creditelor
b) factorii de risc la nivel macroeconomic
d) riscul de nelichiditate

a) modificarea cursului de schimb valutar
b) riscul privind vocaţia la credite
c) riscul nediversificării producţiei
d) riscul de nevânzare a acţiunilor

a) riscul privind vocaţia la credite
d) riscul nerealizării previziunilor

a) riscul modificării volumului cererii de consum
c) modificarea cursului de schimb valutar
d) toţi cei trei factori de risc de mai sus
64. Investiţia netă de capital este finanţată din:

a) amortizare
65. Investiţia brută de capital este finanţată din:

a) amortizare
41
66. Rata de actualizare vs. rata de capitalizare poate fi:
c) egală sau mai mare
67. Rata de capitalizare vs. rata de actualizare poate fi:

c) egală sau mai mică
68. Este posibil ca rata de creştere perpetuă a venitului (notată cu g) să fie mai mare faţă de rata de
capitalizare:
a) da
b) nu Rata de capitalizare (c)= rata de actualizare (a) – rata de creştere (g), sau c = a - g
c) uneori
d) între ele nu există o relaţie de mărime
69. Limitele metodelor înscrise în abordarea pe bază de venit sunt:

a) se bazează pe previziuni care nu au o fundamentare controlabilă
b) nu sunt aplicabile întreprinderilor neprofitabile
c) necesită un aparat matematic complicat
d) nu ţin cont de condiţiile concrete ale economiei
70. Fluxul de numerar net (FNN) care va fi capitalizat este:

a) o medie aritmetică a FNN viitoare, preluate din previziunea fluxurilor de numerar
b) un FNN al unui an reprezentativ
c) un flux de numerar brut din exploatare
d) un FNN contabil raportat în ultimul an
71. Cu cât durata de previziune explicită este mai mare, cu atat ponderea valorii terminale actualizate în
valoarea întreprinderii va fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) nu este influenţată
d) fie mai mică, fie mai mare
72. Dacă rata de capitalizare este 24 %, coeficientul multiplicator al venitului va fi:

a) 1,24
b) 0,76
c) 4,16 1/k = 100/24 = 4,16
d) 41,6
73. Ce informaţii sunt utilizate pentru previziunea veniturilor:

a) informaţiile asupra veniturilor raportate de firmă
b) informaţiile macroeconomice care au impact asupra creşterii venitului
c) informaţiile furnizate de firmele concurente referitoare la intenţiile lor
d) toate cele trei categorii de informaţii de mai sus
42
74. În evaluarea unui restaurant sau hotel care trebuie să fie modernizat, metoda adecvată de
evaluare pe bază de venit este:
a) metoda capitalizării profitului net realizabil în perioada modernizării
b) metoda capitalizării profitului net din anul anterior modernizării
c) metoda fluxului de numerar actualizat
d) metoda valorii la termen
75. Raportul procentual care reflectă relaţia dintre venitul anual şi valoarea proprietăţii se numeşte:
b) rata rentabilităţii costurilor
c) rata globală
d) rata de actualizare
76. Când valoarea de piaţă a unei proprietăţi libere se calculează prin metoda capitalizării chiriei, forma
chiriei care se capitalizează este:
a) chiria de contract
b) chiria de piaţă
c) chiria în surplus faţă de cea de piaţă
d) chiria din ofertele de chirie
77. Profitul extraordinar, în metoda DCF este inclus în:

a) profitul total
b) profitul curent
c) nu este inclus şi previzionat
d) este inclus în mod distinct
78. Metoda fluxului de numerar actualizat face parte din:

a) abordarea pe bază de venit
b) abordarea prin piata
d) abordarea pe bază de active
79. Următoarele forme de venit sunt de regulă utilizate în evaluarea întreprinderii prin metoda capitalizării
venitului:
a) FNNA si FNNCI
b) proftul net
c) fluxul de numerar brut
d) dividendele
80. Care dintre elementele următoare se referă la definiţia capitalizării:

a) transformarea venitului în valoare
b) transformarea ratei de creştere a profitului net în valoarea activelor redundante
c) transformarea profitului în valoarea capitalului acţionarilor
d) a şi b
43
81. Care din următoarele afirmaţii este corectă în legătură cu estimarea ratei de capitalizare:
a) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este, în mod
uzual, estimată ca inversul multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere
b) atât în abordarea prin venit cât şi în abordarea prin piaţă, rata de capitalizare este estimată, în
mod uzual, calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a
venitului
c) în abordarea prin venit, rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, ca inversul
multiplicatorului corespunzător venitului avut în vedere, iar în abordarea prin piaţă rata de
capitalizare se estimează calculând costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de
creştere a venitului
d) în abordarea prin venit rata de capitalizare este estimată, în mod uzual, calculând
costul capitalului pentru respectivul venit minus rata de creştere a venitului, iar în
abordarea prin piaţă rata de capitalizare se estimează ca inversul multiplicatorului
corespunzător venitului avut în vedere
82. Referitor la relaţia rata de actualizare/capitalizare care afirmaţie este corectă:

a) înseamnă acelaşi lucru, fiind termeni interschimbabili
b) rata de actualizare = rata de capitalizare - rata de creştere a venitului
c) rata de capitalizare = rata de actualizare - rata de creştere a venitului Rc = Ra - g
83. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor ipoteze (evaluarea unui pachet minoritar):
- rata rentabilităţii la obligaţiunile de stat (20 de ani): 6,7%
- prima de risc pe piaţa bursieră: 7,0%
- coeficientul ß: 1,10
- prima de risc pentru lipsă de lichiditate: 35%
- creşterea anuală pe termen lung a fluxului de numerar: 2,0%
a) 15,9%
b) 17,9%
c) 19,9%
d) 14,4%
84. Ce nivel al valorii poate rezulta din aplicarea metodei DCF:

a) valoare pe bază minoritară
b) valoare pe bază majoritară
c) fie o valoare pe bază minoritară, fie pe bază majoritară
d) nici unul dintre răspunsurile anterioare nu este corect
85. Rata anuală de creştere a venitului:

a) poate fi mai mare decât rata de actualizare
b) poate fi cel mult egală cu rata de actualizare
c) nu poate fi mai mică decât rata de creştere a sectorului sau a economiei
d) nici un răspuns corect Rc = Ra - g --> g < Ra
86. Eliminarea din bilanţ şi contul de profit şi pierdere a impactului activelor din afara exploatării se referă
la:
a) corecţia pentru cheltuielile financiare aferente dobânzilor la linia de finanţare curentă
b) corecţii aferente activelor din exploatare
c) corecţii pentru diferenţele de curs valutar la firmele care desfăşoară activitate de export
44
87. Existenţa unui activ din afara exploatării generează corecţii asupra:
a) veniturilor generate de acel activ
b) cheltuielilor generate de acel activ
c) ratei de actualizare/capitalizare utilizate
d) a şi b
88. In evaluarea activelor necorporale este prioritara:

a) abordarea prin costul de recreare
d) nu este prioritara nici o abordare
89. Calculul valorii unui activ necorporal pe baza formulei:

VAN = ERMA x m
ERMA = economia de redevenţă medie anuală
m = factor corespunzător unei rate de x % şi perioade de y ani
a) reprezintă o tehnică bazată pe capitalizarea venitului
b) reprezintă o tehnică bazată pe actualizarea venitului
c) reprezintă o tehnică bazată pe metoda comparaţiei directe
d) este o formulă incorectă
90. Ordinea crescătoare a nivelului ratei de rentabilitate, cerută de un investitor pentru elementele
capitalului investit, este:
a) fond de rulment net, active necorporale, active corporale
b) active necorporale, active corporale , fond de rulment net
c) fond de rulment net, active corporale, active necorporale
d) rata de remunerare se refera exclusiv la capitaluri proprii şi datorii
91. Metoda capitalizării economiei de costuri în evaluarea activelor necorporale este o variantă a:
a) metodei costului de înlocuire
b) metodei contribuţiei la profit
c) metodei IRS (Internal Revenue Services) de calcul a fondului comercial
d) metodei DCF

a) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
b) estimarea valorii unei întreprinderi prin capitalizarea unei forme de venit care va înregistra o
creştere perpetua constantă
c) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de venit care va înregistra o
creştere constantă în perioada de previziune non-explicită
d) b şi c

a) estimarea valorii terminale (metoda DCF) în condiţiile unui flux de numerar care
înregistrează o creştere constantă doar în perioada de previziune explicită
b) estimarea ratei de actualizare pentru întreprinderile necotate
c) estimarea valorii terminale în condiţiile unui flux de numerar care înregistrează o
creştere constantă după perioada de previziune explicită
45
94. În situatia unei întreprinderilor recent infiintate evaluarea:
a) se bazează exclusiv pe planul de afaceri al operatorului
b) ar putea utiliza planul de afaceri al intreprinderii, cu o examinare critică a importanţei
acestei surse de informaţii şi după corecţii adecvate
c) se bazează exclusiv pe previziunile intreprinderii în primul an de previziune, după care
estimează cele 3 stadii de evolutie
d) nu ia în considerare valoarea activelor necorporale
95. În evaluarea unei întreprinderi în dificultate, dar redresabilă, se recomandă utilizarea:

a) fluxului de numerar la dispoziţia capitalului investit (FNNCI)
b) fluxului de numerar la dispoziţia acţionarilor (FNNA)
c) capitalizarea profitului net
d) capitalizarea dividendelor
96. Care din următoarele relaţii este corectă:

a) flux de numerar actualizat la dispoziţia capitalului investit (FNNCI) < flux de numerar la
dispoziţia acţionarilor (FNNA)
b) Profit net > cheltuieli de exploatare
c) FNNA de regulă > Cifra de afaceri
97. Care dintre următoarele informaţii NU sunt cuprinse în formula de calcul a valorii întrepriderii sau unor
active necorporale separate prin metoda capitalizării fluxului de numerar:
a) fluxul de numerar net
c) rata de creştere a fluxului de numerar net
d) rata de rentabilitate economica
98. Care dintre următoarele informaţii NU sunt implicate, direct sau indirect, în formula de calcul a valorii
întreprinderii sau unor active necorporale separate prin metoda DCF:
a) rata de actualizare şi fluxul de numerar
c) rata de creştere după perioada explicită de previziune
d) costul de înlocuire net al activelor necesare exploatarii
99. In elaborarea previziunilor, punctul de plecare îl reprezintă:
a) evoluţia pieţei pe care operează intreprinderea
b) diagnosticul întreprinderii
c) ratele de profit realizate pe piaţă
d) a şi b
100. Valoarea calculată prin metoda DCF este afectată de durata de previziune explicită:
a) da, pentru că o durată mai scurtă determină o valoare terminală mai mare
b) da, în condiţiile în care previziunea nu se face în monedă constantă (termeni reali)
c) da, în condiţiile în care previziunea se face pe stadii
101. În metoda DCF investiţiile previzionate sunt:

a) investiţii care asigură coerenţa între capitalul de lucru şi cifra de afaceri previzionată
b) investiţii care au rolul de a asigura realizarea cifrei de afaceri previzionată
c) investiţii care întotdeauna generează creşterea productivităţii muncii prin înlocuirea vechilor
mijloace fixe
d) investiţii care înlocuiesc activele din afara exploatării
46
102. Pentru o întreprindere care este scutita de plata impozitului pe profit şi recurge la finanţarea prin
credite, costul creditului este:
a) rata dobânzii x (1 – TVA)
b) rata dobânzii la creditele primite
c) costul capitalului propriu
d) rata dobânzii fără risc
103. O firmă deţine la 31.12.N un credit pe 5 ani. Valoarea reziduală a întreprinderii se va estima în mod
normal pe baza relaţiei:
a) FNN (N+5) / rata de capitalizare
b) PN (N+5) / rata de capitalizare
c) FNN (N+6) / rata de capitalizare
104. În cazul modelului CAPM de estimare a costului capitalului propriu, diferenţa Rm – Rf exprimă:
a) rata rentabilităţii de baza (fără risc)
b) prima de risc pe piaţa de capital
c) rata medie a rentabilităţii financiare în ramură
d) prima de control pentru lipsa de lichiditate
105. O valoare de piaţă estimată prin metoda DCF este corectă când:
a) are la baza exclusiv previziunile furnizate de managementul firmei
b) se utilizează două scenarii de previziune cu rate de actualizare de 19%, respectiv 21%
c) evaluatorul evidenţiază şi anexează bilanţurile şi programul de redresare destinat creditorilor
d) previziunile sunt fundamentate pe analiza pieţei
106.Creşterea fondului de rulment net (FRN) determină:

a) creşterea fluxului de numerar din exploatare şi implicit a valorii prin DCF
b) scăderea fluxului de numerar din exploatare
c) creşterea profitului net (PN) şi implicit a fluxului de numerar din exploatare
d) scăderea PN şi implicit a fluxului de numerar din investiţii
107. În cazul în care rata de actualizare este de 20 %, rata de creştere perpetuă a fluxului de numerar net este
3%, rata de capitalizare va fi:
a) 20 %
b) 23 %
c) 17 %
d) 19,7 %
108. Pentru companiile evaluate numai prin metoda DCF, rata de actualizare faţă de RIR este:
a) mai mare
b) mai mică
c) egală
d) oricare din relaţiile de mai sus
109. Costul mediu ponderat al capitalului (Cmpc), calculat pe baza structurii capitalului investit, pe de o
parte, şi pe baza rentabilităţii cerute a categoriilor de active, pe de altă parte, este:
a) egal
b) diferit
c) mai mare cel pe baza structurii capitalului investit
d) mai mare cel pe baza rentabilităţii normale a activelor
47
110. Dacă evaluarea se face pe baza actualizării/capitalizării dividendelor, se poate aplica:
a) primă de control
b) discount pentru minoritate
c) ambele
d) nici o corecţie
111. Rata de capitalizare (c) poate fi mai mare decât rata de actualizare atunci când:
a) rata de creştere g = 0
b) g este negativă (scăderea venitului)
c) g  c
d) g  0
112. Rata de actualizare şi rata de capitalizare preluate de pe piaţa comparabilelor, sunt exprimate în
termeni:
a) nominali
b) reali
c) nominali şi reali
d) în nici una din cele două exprimări
113.Valoarea întreprinderii, calculată prin metoda DCF, este o valoare:

d) nici una
114. Abordarea prin venit are ca fundament:

a) principiul anticipării
b) principiul substituţiei
c) principiul cererii şi ofertei
d) toate cele trei principii
115. Abordarea prin venit este axată pe:

a) teoria valorii-muncă
b) teoria utilităţii
c) ambele teorii
d) pe nici una
116. Dacă există informaţii suficiente şi credibile, valoarea unui pachet minoritar se calculează prin:
a) metoda capitalizării dividendelor (modelul Gordon)
b) DCF
c) ANC
d) capitalizarea profitului net
117. Dacă venitul supus capitalizării va avea o tendinţă de diminuare:
a) rata de capitalizare (c) = rata de actualizare (k)
b) k  c
c) c  k
d) c  k
118. În metoda capitalizării venitului generat de un activ necorporal, schema evoluţiei viitoare a venitului
poate fi:
a) o anuitate constantă la infinit
b) o anuitate crescătoare, cu o rată constantă la infinit
c) o anuitate descrescătoare, cu o rată constantă la infinit
d) o anuitate constantă, crescătoare sau descrescătoare pe durata de viaţă utila rămasă
48
119. În metoda capitalizării fluxului de numerar net normalizat, valoarea rezultată este pe bază:
a) de control
b) minoritară
c) fie de control, fie minoritară
d) nici o variantă
120. Costul capitalului utilizat de o întreprindere este reflectat de:

b) rata de capitalizare minus creşterea perpetuă a venitului
c) rata de actualizare minus creşterea perpetuă a venitului
d) rata de capitalizare
121. Calcularea în mod direct a modificării anuale previzionate a fondului de rulment net (FRN) se poate
face pe baza următoarelor rate financiare:
a) rata lichidităţii generale
b) rata lichidităţii rapide (imediate)
c) numărul mediu anual de rotaţie a stocurilor
d) ponderea FRN în cifra de afaceri
122. Factorul de capitalizare este:

a) un multiplu utilizat pentru convertirea venitului în valoare
b) raportul 1/(1 + k), în care k este rata de actualizare
c) un divizor utilizat pentru convertirea venitului în valoare
d) nici una din cele trei variante de mai sus
123. Deosebirea între evaluarea unei întreprinderi în ansamblul ei şi evaluarea unui activ necorporal
distinct, prin metode bazate pe venit, se referă în primul rând la:
a) durata rămasă de viaţă economică
b) mărimea venitului supus actualizării/capitalizării
c) riscul asociat cu o investiţie într-o întreprindere versus într-un activ necorporal distinct
d) a + b + c
124. Un indice de corecţie de 0,9 aplicat asupra valorii rezultate prin DCF reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit
b) o corecţie datorată existenţei unor active din afara exploatării de 10% din ANC
c) o apreciere profesionistă a raportului cerere-ofertă pe piaţa fluxurilor de lichidităţi
125. Un indice de corecţie de 1,25 aplicat asupra valorii rezultate prin capitalizarea profitului reprezintă:
a) un coeficient de încredere al evaluatorului în scenariul construit pentru estimarea profitului
net anual reproductibil (s-a optat pentru un an ulterior datei evaluării)
b) o corecţie datorată faptului că există active redundante de 25% din ANC
c) o corecţie datorată faptului că raportul PER este situat cu 25% peste media ramurii
126. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:

a) profit / rata de capitalizare = valoarea capitalului
b) (profit - rata de creştere g) / rata de capitalizare = valoarea capitalului
c) profit x multiplicator = valoarea capitalului
d) multiplicator = 1/ rata de capitalizare
49
127. Care din următoarele relaţii este CORECTA:
a) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată = valoarea capitalului
b) FNN capitalizat plus Val. terminală capitalizată = valoarea capitalului
c) FNN actualizat plus Val. terminală actualizată minus active din afara exploatării = valoarea
capitalului
d) FNN actualizat minus Val. terminală actualizată plus active din afara exploatării = valoarea
capitalului
128. Care din următoarele relaţii este INCORECTĂ:

a) flux de numerar net x multiplicator = valoare terminală
b) (flux de numerar net - rata de creştere g)/ rata de capitalizare = valoare terminală
c) flux de numerar net / rata de capitalizare = valoare terminlă
d) flux de numerar actualizat x 1/ rata de capitalizare = valoare terminală actualizata
129. În evaluarea unei întreprinderi (ultimul an de previziune explicită = n) valoarea terminală se

determină pe baza formulei:
a) (profitul din anul n+1 x multiplicator) minus rata g de creştere după n+1
b) (profitul din anul n+1 minus rata de creştere g)/ rata de capitalizare
c) (flux de numerar actualizat din anul n+1 x 1/ rata de capitalizare) minus rata g de creştere
după n+1
130. Rata de capitalizare reflectă relaţia dintre valoarea întreprinderii şi:

a) capitalul propriu investit
b) venitul net anticipat dintr-un an reprezentativ
c) încasările viitoare anuale
d) patrimoniul net al întreprinderii
131. Rata de capitalizare este:

a) identică cu rata de actualizare
b) o rată de rentabilitate a activelor
c) o rată de venit
d) o rată de creştere a venitului
132. Care din urmatoarele afirmatii privind indicatorul PER este adevarata:
a) este sensibil la variatiile cursului bursier
b) nu este afectat de practicile contabile "creative" ("cosmetizare" a profitului obtinut de catre
intreprindere)
c) se aplica pentru societatile care au pierderi
d) reprezinta rata rentabilitatii capitalului investit
133. Valoarea de piata a capitalului investit este:

a) capitalizarea bursiera a firmei
b) activul net corectat + credite pe termen lung
c) valoarea de piata a capitalurilor proprii + valoarea de piata a imprumuturilor pe termen
lung
50
134. In anul N de activitate, firma TERAP a obtinut un profit curent net de 100 mil. USD. Investitiile (de
mentinere si dezvoltare a capacitatilor de productie existente) ce au fost realizate de intreprindere in
acest an s-au ridicat la suma de 175 mil. USD, in conditiile in care nivelul amortizarii echipamentelor
existente trecuta pe cheltuieli a fost de 25 mil. USD. Aceste investitii au implicat o majorare a
activelor curente nete cu 15 mil. USD si contractarea unei datorii suplimentare catre banca in suma
de 80 mil.USD la o rata de dobanda de 15%. In aceste conditii, care este nivelul fluxului de numerar
disponibil pentru actionari in anul N?
a) 53 mil. USD
b) 65 mil. USD
c) 95 mil. USD
d) 15 mil. USD
51
ABORDAREA PRIN PIATA
1. În abordarea prin piata, întreprinderile comparabile trebuie să fie:

a) asemănătoare şi în aceeaşi localitate
b) similare şi relevante
c) identice şi în aceeaşi ţară
d) cu acelaşi profit net
2. Sursele uzuale de informaţii folosite în compararea întreprinderilor sunt:

a) pieţele organizate de valori mobiliare
b) piaţa de fuziuni şi achiziţii
c) tranzacţiile anterioare ale subiectului evaluat
3. În abordarea prin piata întreprinderea relevantă răspunde la:

a) dorinţele şi aşteptările cumpărătorului probabil
b) caracteristicile medii ale întreprinderilor din aceeaşi ramură
c) caracteristicile întreprinderilor cotate
d) cerinţa existenţei unei pieţe active pentru comparabilele similare selectate
4. Abordarea prin comparaţie foloseşte rata:

a) preţ / profit
b) cifra de afaceri / numărul de salariaţi
c) numărul de salariaţi / active imobilizate
d) valoarea adăugată / activ net
5. Abordarea prin piata foloseşte ratele:

a) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / datorii
b) preţ / profit, preţ / activ net, preţ / imobilizări necorporale
c) preţ / cifra de afaceri, preţ / profit, preţ / activ net
d) profit / cifra de afaceri, datorii / capital social
6. Dacă metoda de evaluare a unui pachet minoritar al unei întreprinderi cotate este comparaţia cu cursul
recent de tranzacţionare a unor pachete minoritare la întreprinderi similare cotate NU se va aplica:
a) prima de control
b) discount pentru lipsa de lichiditate
c) discount pentru pachet minoritar
d) b şi c
7. Investigarea tranzacţiilor de pe piaţă se face prin:

a) informaţii de la vânzători şi cumpărători
b) analiza datelor statistice ale pieţei
c) informaţii de la consultanţii financiari
8. În metoda comparaţiei directe se ajustează întotdeauna preţul pentru:

a) întreprinderile comparabile faţă de cea de evaluat
b) întreprinderea de evaluat
c) întreprinderile comparabile între ele
52
9. Dacă procentajul de ajustare a valorii de bază este o diminuare cu 15 %, calculul poate fi simplificat prin
multiplicarea valorii de bază cu:
a) 1,15
b) 0,15
c) 0,85
d) 0,085
10. Dacă prima de control este 35%, valoarea estimată prin capitalizarea dividendelor se ajustează cu:
a) 0,65
b) 0,75
c) 1,35
d) 1,25
11. Pentru a determina valoarea unui pachet majoritar, care dintre următorii multipli NU sunt, în mod uzual,
utilizaţi în abordarea prin piata:
a) valoarea de piaţă a capitalului propriu / profit înainte de impozit şi dobânzi (EBIT)
b) preţul acţiunii / profit net pe acţiune
c) valoarea de piaţă a capitalului propriu / cifra de afaceri
d) valoarea de piaţă a capitalului propriu / activ total (exclusiv active din afara
exploatării)
12. Care dintre următoarele surse de informaţii sunt relevante pentru estimarea structurii capitalului investit
al întreprinderii (necesar pentru estimarea costului mediu ponderat al capitalului):
a) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii contabile ale capitalurilor proprii şi
imprumuturilor pe termen lung)
b) situaţiile financiare medii pe ramură (pe baza valorii de piaţă a capitalului şi
datoriilor)
c) rapoarte anuale de firmă (RMA, Dun & Bradstreet)
d) a sau b
13. Conform precizărilor din Standardele Internaţionale de Evaluare (IVS), în abordarea prin piata:
a) se iau în considerare numai vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă
b) se iau în considerare vânzările şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi tranzacţionate pe o
piaţă deschisă
c) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă
deschisă şi ofertele de vânzare ale unor proprietăţi similare
d) se iau în considerare vânzările unor proprietăţi similare, tranzacţionate pe o piaţă deschisă,
vânzările înregistrate de de cabinetele notariale şi ofertele de vânzare din presa de specialitate
14. În abordarea prin comparaţie raportul Preţ / CA:

a) este preferat faţă de Preţ / Profit şi Preţ / AN contabil pentru că nu poate să fie niciodată
negativ
b) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de deciziile managementului comparativ cu
Preţ / Profit
c) este preferat pentru că este mai puţin influenţat de inflaţie comparativ cu Preţ / AN contabil
53
15. Utilizarea ratei Preţ / Profit:
a) încorporează ipotezele referitoare la riscul, creşterea şi rata de distributie a
dividendelor
b) este preferata ratei Preţ / AN contabil pentru că apare mai frecvent în literatura de
specialitate
c) este utilă în fundamentarea corecţiilor asupra activelor firmei
d) este utilă doar în evaluarea întreprinderilor mici
16. Dezavantajul al utilizării ratei Preţ/AN contabil este:

a) valoarea contabilă poate fi influenţată de deciziile managementului şi alţi factori
(inflaţia, sistem de contabilitate etc.) şi deci ratele nu sunt comparabile când diferă
politicile şi practicile contabile sunt diferite
b) rata nu poate avea o valoare negativă
c) permite comparabilitatea între ţări cu sisteme contabile diferite (utilizarea unor rate din ţări
dezvoltate în evaluarea de întreprinderi din ţări în curs de dezvoltare)
d) nu este relevantă pentru firmele capital intensive
17. Abordarea prin piata:

a) utilizeaza datelet tranzactiilor inregistrate de cabinetele notariale
b) se bazeaza pe rationamentul ce corespunde modului de gandire al participantilor pe
piata
c) este recunoscuta de toate autoritatile publice, valorile de piata fiind cele inscrise in
bilanturile contabile ale agentilor economici si institutiilor
d) b si c
18. In abordarea prin piata folosirea multiplului "curs/cifra de afaceri pe actiune" este adecvata cand:
a) ponderea cheltuielilor de exploatare in CA este asemanatoare
b) valoarea activelor corporale este mica
c) vanzarile intreprinderii se fac cu plata in numerar
19. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar net similar
ca mărime şi risc cu fluxul de numerar net generat de firma evaluată
b) un investitor va plăti cel mult ANC al firmei evaluate
c) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin DCF la o rata de 21%
d) în abordarea prin piata primordial este principiul contribuţiei
20. În abordarea prin piata, un principiu fundamental este cel al substituţiei care spune că:
a) un cumpărător nu va plăti mai mult decât valoarea estimată prin comparaţia directă, având în
vedere un nivel mediu în ramura al raportului Preţ/AN contabil
b) un investitor nu va plăti mai mult decât ANC plus valoarea de realizare netă a activelor din
afara exploatării
c) un investitor nu va plăti mai mult decât valoarea unui flux de numerar similar ca
21. Când impozitarea profitului firmei evaluate este diferită de impozitarea profitului comparabilelor,
multiplul selectat va fi:
a) preţ / profit net pe acţiune
b) preţ / profit brut pe acţiune
c) preţ / (profit net pe acţiune + amortizare pe acţiune)
d) preţ / valoarea contabilă a acţiunii
54
22. În abordarea prin piata, în cazul utilizării unei comparabile la care tranzacţia s-a realizat în familie,
evaluatorul trebuie să analizeze corecţia care se impune pentru:
a) carateristicile fizice ale proprietăţii
b) utilizare
c) condiţiile de vânzare
d) condiţiile pieţei
23. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit net pe actiune (PER) este adecvata cand:
a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare
b) impozitarea venitului este aceeasi
c) nu sunt necesare investitii de dezvoltare
24. În abordarea prin piata, folosirea multiplului curs/profit brut pe actiune este adecvata cand:
a) profitul net este sensibil mai mare fata de amortizare
b) cota de impozitare a venitului este diferita
c) profitul brut este foarte mic
d) a si b
55
RECONCILIEREA REZULTATELOR.
OPINIA EVALUATORULUI
1. Criteriile de stabilire a valorii finale sunt:

a) precizia, calitatea informaţiilor şi raţionamentul profesional al evaluatorului
b) cantitatea informaţiilor, data evaluării şi tipul valorii estimate
c) diferentele între rezultatele obţinute
d) competenţa evaluatorului, apropierea rezultatelor, valoarea reală
2. Valoarea capitalului acţionarilor estimată prin metoda fluxului de numerar net trebuie să fie apropiată
de:
a) activul net corectat
b) activul net de lichidare
c) valoarea estimată prin capitalizarea profitului net contabil
3. Dacă ANC = 6 mil. euro, valoarea calculată prin abordarea prin venit este 4 mil. euro, iar activul net de
lichidare este 5 mil. euro, valoarea finala propusă va fi:
a) 6 mil. euro
b) 4 mil. euro
c) o medie ponderată a celor trei valori
d) 5 mil. euro
4. Stabilirea valorii finale a unei întreprinderi se face prin:

a) ponderarea valorilor diferite obţinute
b) prezentarea unui interval de valori între minimul şi maximul obţinut din aplicarea metodelor
de evaluare
c) selectarea valorii aferente celei mai adecvate metode de evaluare
d) precizarea unei valori minime
5. Valoarea de piaţă a unei întreprinderi vs. valoarea ei de investţie este:

a) egală
b) mai mică
c) mai mare
d) oricare din situaţiile anterioare
6. Activul net de lichidare vs. valoarea de piata calculată prin metodele de capitalizare/actualizare poate fi:
a) mai mică
b) mai mare
c) egală
d) mai mică, egală sau mai mare
7. Valorile diferite, obţinute în urma unei evaluări, se reconciliază prin:

a) media aritmetică
b) media ponderată
c) eliminarea valorilor minime şi maxime
d) selectarea unei valori
56
8. Reconcilierea valorilor rezultate dintr-o evaluare:
a) se referă la întreaga lucrare de evaluare
b) este pasul final al procesului de evaluare
c) atât a cât şi b sunt corecte
d) nici un răspuns de mai sus nu este corect
9. În exprimarea valorii de piaţă finale este mai important:
a) rezultatul din formulele financiare
b) rezultatul din abordarea prin piaţă
c) rezultatul din abordarea bazata pe active
d) rezultatul din compararea cu alte rapoarte de evaluare
10. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui cabinet stomatologic, în scopul vânzării acestuia, este:
a) DCF
b) capitalizarea fluxului de numerar net
c) Activul Net Corectat (ANC)
d) metode combinate
11. Valoarea estimată a unei întreprinderi este credibilă când:
a) s-au folosit cel puţin patru metode de evaluare
b) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii credibile
c) raţionamentul evaluatorului s-a bazat pe informaţii verificate
d) s-au folosit metodele de evaluare adecvate scopului evaluării
12. Cea mai adecvată metodă de evaluare a unui teren agricol pentru exploataţia vegetală este:
a) capitalizarea rentei funciare
b) parcelarea
c) extracţia
d) reziduală
13. În cazul unor întreprinderi cu potenţial adecvat de profitabilitate:
a) valoarea rezultată prin metoda ANC (activul net corectat) şi prin capitalizarea fluxului
de numerar la dispoziţia acţionarilor vor fi apropiate
b) valoarea rezultată prin metoda ANC şi AN contabil vor fi apropiate
c) valoarea rezultată prin metoda AN contabil şi capitalizarea profitului vor fi apropiate
d) valoarea rezultată prin metoda ANC şi ANL (activul net de lichidare) vor fi apropiate
14. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în raţionamentul evaluatorilor este:

a) credibilitatea informaţiilor financiar-contabile este redusă
b) structura capitalului investit este complexă
c) nu au fost operate reevaluările legale asupra mijloacelor fixe
15. În evaluarea întreprinderilor mici un element important în stabilirea ratei de actualizare este:
a) necesitatea unor corecţii pentru cheltuieli cu compensarea proprietarilor
b) accesul dificil la surse de finanţare
c) structura capitalului investit este simplă
16. Valoarea capitalului acţionarilor, calculată prin metoda ANC este egală cu valoarea calculată prin
actualizarea/capitalizarea unei forme de venit:
a) când metodele aplicate sunt adecvate scopului evaluării
b) când capitalul investit generează o rentabilitate egală cu costul capitalului investit
c) când firma înregistrează o creştere constantă g cel puţin la nivelul creşterii PIB
d) când se estimează corect rata de actualizare/capitalizare
57
17. Metoda DCF poate fi utilizată pentru estimarea valorii de piaţă atunci când:
a) previziunea veniturilor reflectă că întreprinderea a ajuns la stabilitate (croazieră)
b) previziunea veniturilor reflectă aşteptările şi percepţiile participanţilor pe piaţă
c) previziunea veniturilor reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi achita plăţile restante
d) previziunea veniturilor reflectă o rentabilitate corespunzătoare
18. În contextul reconcilierii rezultatelor evaluării unei întreprinderi afirmaţia că “valoarea este subiectivă”
se traduce prin:
a) valoarea este expresia unei selecţii subiective, realizate de evaluator, a rezultatelor mai
multor metode aplicate
b) valoarea se referă la un anumit subiect (întreprindere) la o anumită dată şi în anumite
circumstanţe
c) valoarea poate fi diferită pentru diferiţi cumpărători şi acelaşi subiect, dar piaţa este
alcătuită din suma acestor decizii subiective
d) este o afirmaţie greşită, doar preţul este subiectiv

a) analiza unor rezultate alternative pentru a ajunge la estimarea valorii finale
b) selectarea unei valori între ANC şi DCF
c) utilizarea unor formule tehnice şi financiare pentru estimarea finală a valorii
insuficient fundamentate
20. Criteriile fundamentale prin care evaluatorul ajunge la estimarea valorii finale sunt:
a) coerenţa, consistenţa şi cantitatea informaţiilor
b) coerenţa, precizia şi perioada de diagnostic
c) adecvarea, precizia şi cantitatea informaţiilor
d) scopul evaluării, data evaluării şi condiţiile limitative
21. In estimarea valorii finale, criteriul “adecvării” se referă la coerenţa:

a) fiecărei abordări cu scopul şi destinaţia raportului
b) fiecărei metode la condiţiile limitative din raport
c) fiecărei abordări la cantitatea de informaţii disponibile
d) fiecărei abordări la pregătirea evaluatorului
22. “Precizia” este un criteriu utilizat de evaluator în estimarea valorii finale şi se referă la:
a) faptul că opinia evaluatorului poate fi o cifră sau un interval între două valori
b) nivelurile până la care se pot rotunji cifrele
c) încrederea evaluatorului în precizia uneia sau alteia dintre metodele aplicate
d) gradul de încredere al evaluatorului în autenticitatea, completitudinea şi
fundamentarea informaţiilor utilizate
23. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare fundamentală este:

a) construirea unui scenariu în ipoteza preţurilor constante şi utilizarea unei rate de
actualizare ce incorporează o rata a rentabilităţii fără risc de 25%
b) neaplicarea unei corecţii pozitive (prima de control) asupra valorii DCF pentru evaluarea
unui pachet majoritar la o firmă necotată
c) adăugarea valorii activelor din afara exploatării la valoarea rezultată prin capitalizarea
profitului net
d) a şi b
58
24. In evaluarea unei întreprinderi, o eroare este:
a) aplicarea unei prime de control (corectie pozitiva) asupra valorii capitalului actionarilor,
rezultate prin capitalizarea fluxului de numerar net corectat, cand scopul evaluarii este
pachetul majoritar al unei firme cotate
b) includerea valorii rezlizabile neta a activelor din afara exploatării în fluxul de numerar net din
exploatare in primul an al perioadei de previziune explicita (metoda DCF)
c) construirea unui scenariu pe 5 ani care, în estimarea ratei de actualizare, porneşte de la o rată a
rentabilităţii fără risc corespunzătoare rentabilităţii la obligaţiunile emise de stat pe termen de 5
ani
d) toate de cele de mai sus
25. Este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

a) omisiunea metodei activului net contabil
b) omisiunea aplicării corecţiei pentru lipsa de lichiditate la o firma cotată la bursa de valori
c) omisiunea aplicării unei corecţii asupra creditelor pe termen lung contractate în condiţiile
pieţei
d) realizarea unei corecţii negative la activele necorporale separate cu valoarea cheltuielilor
de constituire
26. Un crematoriu pentru gunoaie din patrimoniul unei afaceri (activ în exploatare) se va evalua:
b) prin costul de inlocuire net
c) ca diferenţa între DCF şi ANC (exclusiv acest activ)
d) la activul net de lichidare
27. Cand actioneaza in ipostanza de consultant pentru un potential investitor, expertul evaluator va
propune:
a) valoarea de lichidare si valoarea de ipotecare, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie
inteligenta
b) valoarea de asigurare si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie inteligenta
c) valoarea de investitie si valoarea de piata, pentru a-l ajuta pe client sa ia o decizie
inteligenta
d) valoarea DCF (flux de numerar actualizat) si prin ANC (activul net corectat), pentru a-l ajuta
pe client sa ia o decizie inteligenta
59
COD DEONTOLOGIC. RAPORT DE EVALUARE.
RAPORT DE VERIFICARE
1. Raportul de evaluare este un document care inregistreaza:
a) instructiunile pentru o anumita misiune de evaluare
b) tipul de valoare si scopul evaluarii
c) rezultatele analizei care au condus la opinia privind valoarea
2. Un raport de evaluare este bun atunci când:

a) este fundamentat exclusiv pe datele puse la dispoziţie de întreprindere
b) evaluatorul evidenţiază autenticitatea unor documente juridice puse la dispoziţie de
întreprinderi
c) fundamentează diagnosticul şi previziunile pe analiza pieţei
d) utilizează un singur scenariu de previziune
3. Dacă evaluatorul are un interes în întreprinderea de evaluat:

a) trebuie să refuze lucrarea
b) trebuie să declare acest lucru
c) trebuie să menţină confidenţialitatea
d) trebuie să acţioneze neutru

a) neutilizarea datelor de la Bursa de Valori
b) omisiunea includerii ipotezelor şi condiţiilor limitative
c) omisiunea de a folosi instrucţiunile salariaţilor de la AVAS
d) neluarea în considerare a opiniei acţionarilor principali
5. Expertul evaluator solicitat sa determine valoarea de piata:

a) se va baza pe informaţiile puse la dispoziţie de client
b) se va situa pe poziţia investitorului mediu
c) va respecta metodologia de evaluare dată de stat
d) va face o medie între valoarea pentru vânzător şi valoarea pentru cumpărător
6. O deficienţă a raportului de evaluare este:

a) neprecizarea sferei de extindere a investigaţiilor
b) rezultatele aplicării metodelor de evaluare diferă substanţial
c) independenţa premiselor în cele 3 abordări

a) emiterea unei opinii asupra valorii fără o investigare şi analiză completă a proprietăţii
b) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în procente din valoarea rezultată
c) colaborarea cu alt evaluator angajat independent pentru aceeaşi evaluare
8. Verificarea unui raport de evaluare se poate face:

a) la cererea clientului
b) la cererea unei instanţe de judecată
c) dacă există dubii asupra corectitudinii valorii estimate
60
9. Integritatea evaluatorului înseamnă:
a) să realizeze o lucrare integral
b) să fie onest şi serios în limitele confidenţialităţii
c) să nu se bazeze pe colaboratori
d) să accepte numai informaţii complete
10. Sunteţi consultat în legătură cu elaborarea unui caiet de sarcini pentru contractarea lucrărilor de
evaluare. Apare ideea că pentru fiecare evaluare să fie angajaţi doi evaluatori, iar dacă valoarea estimată
de evaluatori depăşeşte ± 5 % să nu fie plătită contravaloarea lucrărilor de evaluare.
a) respingeţi din start ideea
b) propuneţi ca diferenţa acceptabilă să fie ± 15 % şi sunteţi de acord ca evaluatorii să nu fie
plătiţi dacă diferenţa între valorile estimate depăşeşte această limită
c) propuneţi ca în cazul în care diferenţa depăşeşte ± 25 % evaluatorii să suporte costul
medierii sau arbitrajului unei terţe părţi
d) propuneţi să fie acceptaţi exclusiv membrii ANEVAR care au asigurare profesională
11. Competenţa evaluatorului:
a) este dată de diplomele obţinute
b) este dată de vechimea în activitate
c) este declarată în ofertă
d) este evidenţiată de recomandările altor clienţi
12. La verificarea rapoartelor de evaluare:
a) se pun în evidenţă toate erorile
b) se fac referiri la competenţa evaluatorului
c) se analizează raportul de evaluare în relaţie cu misiunea şi standardele profesionale
d) se refac acele părţi din raport care nu corespund
13. Un raport de evaluare bun:
a) este redactat conform reglementarilor
b) este conform cerinţelor clientului
c) dă posibilitatea beneficiarului să înţeleagă problema, faptele, logica şi concluziile
d) cuprinde numai datele culese de pe teren şi verificate
14. Verificarea unui raport de evaluare presupune:
a) modificarea valorii
b) investigarea logicii, procedurilor şi concordanţei cu standardele de evaluare
c) folosirea retrospectivei
15. Raportul de evaluare trebuie să conţină:

a) scopul evaluării
b) baza de evaluare, ipotezele şi condiţiile limitative
c) declaraţiile de certificare
16. Evaluatorul poate să lucreze în acelaşi timp pentru două sau mai multe părţi interesate de rezultatul
evaluării:
a) niciodată
b) întotdeauna
c) numai cu acordul în scris al părţilor
d) este la latitudinea evaluatorului
61
17. În redactarea raportului de evaluare, evaluatorul:
a) va prezenta concluziile reale
b) va evita să evidenţieze incertitudinile pentru a nu deruta clientul
c) va prezenta numai elementele bazate pe documentele oficiale
d) va prezenta rezultate care sunt după dorinţa clientului
18. La stabilirea onorariului solicitat pentru evaluare se are în vedere:

a) valoarea întreprinderii
b) costul întreprinderii
c) volumul de muncă necesar pentru realizarea misiunii
d) veniturile generate de întreprindere
19. Care din factorii de mai jos NU trebuie să influenţeze onorariul solicitat de evaluator pentru o lucrare de
evaluare:
a) complexitatea lucrării
b) valoarea estimată
c) cheltuielile necesare lucrării
d) timpul necesar pentru realizarea lucrării
20. O diferenţă acceptabilă între două evaluări ale aceleiaşi întreprinderi / afaceri este de:
a) 5-20%
b) 10-50%
c) 40-50%
d) sub 50%
21. Verificarea unui raport de evaluare are scopul:

a) de a stabili consecvenţa şi corectitudinea evaluatorului în funcţie de scopul evaluării
b) de a stabili consecvenţa şi coerenţa concluziilor cu standardele de evaluare, a informaţiilor
conţinute în raport cu alte informaţii cunoscute
c) de a stabili abilitatea evaluatorului în aplicarea procedurilor şi standardelor recunoscute
22. Evaluatorul verificator trebuie:

a) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare
b) să aibă experienţă superioară faţă de cea a autorului raportului de evaluare şi să fie membru
acreditat ANEVAR
c) să aibă o experienţă cel puţin la nivelul autorilor raportului de evaluare
d) să aibă o experienţă şi calificare corespunzătoare şi să nu aibă interese speciale in obiectul
evaluarii
23. Raportul de verificare:

a) sprijină clientul în deciziile lui de vânzare, cumpărare, închiriere etc.
b) oferă clientului o estimare corectă şi credibilă a valorii proprietăţii/afacerii
c) ajută clientul să obţină un preţ mai bun în negocierea pentru vânzare, cumpărare, închiriere etc.
d) sprijină clientul pentru a verifica nivelul de pregătire şi de competenţă al autorului
raportului de evaluare
24. Dacă într-un raport de verificare clientul solicită actualizarea valorii, evaluatorul verificator:
a) va solicita o suma în plus pentru realizarea actualizării
b) va preciza necesitatea unei noi evaluări
c) va include un capitol distinct în raportul de verificare cu o declaraţie privind condiţiile
limitative
d) a şi c
62
25. Prin transparenţă în raportul de evaluare se înţelege:
a) comunicarea permanentă cu clientul
b) dezvăluirea surselor de informaţii pe care a fost fundamentată valoarea
c) dezvăluirea etapelor parcurse pentru estimarea valorii întreprinderii
d) comunicarea limitelor de competenţă sau a conflictelor de interese ale evaluatorului
26. Prin consistenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date relevante şi exhaustive
b) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii verificabile şi relevante
c) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe date şi informaţii verificate şi credibile
d) fundamentarea raţionamentului evaluatorului pe informaţii exhaustive şi verificabile
27. Prin coerenţă în raportul de evaluare se înţelege:

a) selectarea metodelor în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în
b) selectarea metodelor în funcţie de clientul evaluării şi corelarea indicatorilor incluşi în
c) selectarea surselor de informaţii în funcţie de definiţia valorii şi corelarea indicatorilor
d) selectarea definiţiei valorii estimate în funcţie de scopul evaluării şi corelarea indicatorilor
28. Intr-un raport de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:
a) a obţine o primă de asigurare mai mică de la firma de asigurare profesională
b) a fundamenta valoarea de piaţă
c) a proteja evaluatorul, a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori
d) a permite reconcilierea rezultatelor

a) acceptarea unei lucrări a cărei plată este exprimată în număr de zile consultant x tarif / zi
consultant
b) lipsa de colaborare cu un alt evaluator membru ANEVAR, angajat independent pentru aceeaşi
evaluare
c) elaborarea în paralel a două rapoarte de evaluare, unul pentru vânzător şi celălalt pentru
cumpărător
30. Verificarea unui raport de evaluare:

a) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al autorului raportului de evaluare
b) necesită întotdeauna consimţământul scris şi prealabil al ANEVAR
c) necesită întotdeauna inspecţia proprietăţii/afacerii
31. Evaluarea retroactivă (la o data anterioară elaborării raportului) poate apărea:
a) în cazurile în care se estimează valoarea unui prejudiciu trecut
b) pentru asigurare, în cazul în care se estimează daunele produse ca urmare a manifestării unui risc
asigurat
c) a şi b
63
32. In raportul de evaluare, declaraţia privind condiţiile limitative se introduce pentru:
a) a proteja evaluatorul
b) pentru a informa şi proteja clientul şi alţi utilizatori ai raportului
c) în general nu se include o asemenea declaraţie într-un raport de evaluare
d) a şi b
33. Care din următoarele caracteristici trebuie urmărite la verificarea unui raport de evaluare:
a) adecvarea şi relevanţa datelor utilizate
b) modul de editare a raportului
c) exprimarea condiţiilor în care evaluatorul si-a desfăşurat munca
64
LICHIDAREA INTREPRINDERII
1. În estimarea valorii de garantare a creditului ipotecar:

a) se elimină elementele speculative
b) se consideră numai elementele ce se păstrează pe termen lung
c) se ia în considerare utilizarea curentă şi cele alternative
2. Obiectivele lichidării societăţilor comerciale sunt:

a) finalizarea operaţiilor comerciale
b) încasarea creanţelor
c) plata datoriilor
3. La evaluarea stocurilor pentru lichidare, inspecţia, identificarea, cuantificarea şi estimarea gradului de

depreciere sunt:
a) necesare uneori
b) obligatorii
c) nenecesare
4. In caz de lichidare, creanţele nerecuperabile se evaluează la:

a) valoarea contabilă
b) un procent din valoarea contabilă
c) valoarea zero
5. Valoarea de casare este:

a) fără legătură cu valoarea de lichidare
b) mai mare ca valoarea de lichidare
c) limita inferioară a valorii activului net de lichidare în absenţa valorilor negative
6. În cazul întreprinderilor în dificultate şi neredresabile, metoda de evaluare adecvată este:

a) metoda fluxului de numerar actualizat
b) metoda activului net de lichidare
c) metoda capitalizării profiturilor
7. Valoarea activului net de lichidare este estimată:

a) numai când întreprinderea este falimentară
b) numai la cererea cumpărătorului
c) când proprietarul hotărăşte să închidă întreprinderea
d) pentru toate întreprinderile neprofitabile
8. In caz de lichidare, valoarea unei proprietăţi imobiliare este:

a) întotdeauna mai mare decât valoarea terenului
b) cel puţin egală cu valoarea terenului
c) uneori mai mică decât valoarea terenului
d) cel mult egală cu valoarea terenului
65
9. In caz de lichidare, valoarea stocurilor:
c) poate fi şi negativă
d) e mai mică pentru că nu se acordă garanţie
10. In caz de lichidare, valoarea creanţelor:

a) e mai mică decât valoarea lor contabilă
c) este zero, pentru că debitorii nu mai pot fi obligaţi să plătească
d) e mai mică pentru că nu s-a încasat la timp
11. Valoarea participaţiilor la o altă societate, în caz de lichidare, este:

a) proporţională cu procentajul deţinut
b) proporţională cu puterea de vot
c) influenţată de puterea de vot
d) nesemnificativă la lichidare
12. In caz de lichidare, creditele contractate:

a) se reevaluează la data rambursării
b) se evaluează la data lichidării
c) se negociază separat cu banca creditoare
d) se trec la datoria publică
13. Conform standardelor de evaluare, activul net de lichidare este similar cu:
b) valoarea de vânzare forţată
c) valoarea de recuperare
14. Faza preliminară a evaluării pentru lichidare, cuprinde:

a) inventarierea metodelor de evaluare
b) definirea sarcinilor şi echipei de evaluare
c) obţinerea acceptului adunării creditorilor
d) inventarierea bunurilor
15. Evaluarea pentru lichidare este bazată pe abordarea:

a) bazata pe active
b) bazata pe venit
c) financiară
d) prin comparatia vanzarilor
16. Separarea activităţilor viabile, înseamnă:

a) divizarea managementului
b) divizarea activelor
c) asamblarea unor unităţi viabile
d) fuziunea serviciilor
17. La evaluarea pentru lichidare a instalaţiilor, maşinilor şi echipamentelor aflate în stare de funcţionare:
a) se estimează valoarea de piaţă
b) se estimează valoarea de casare
c) se consideră la cea mai bună utilizare
d) se consideră şi utilizarea existentă
66
18. La evaluarea activităţilor viabile:
a) valoarea este dată de abordarea prin venit
b) valoarea este dată de abordarea bazata pe active
c) se consideră numai valoarea activelor componente
d) nu se ia în considerare fondul de rulment
19. Evaluarea pentru lichidare:

a) consideră cea mai bună utilizare a fiecărui activ
b) consideră cea mai bună utilizare în combinaţie a activelor
c) ţine cont de hotărârile Adunării Generale a Actionarilor/Asociatilor
d) ţine cont de deciziile judecătorului sindic
20. La evaluarea unor utilaje tehnologice speciale:

a) se ia în calcul numai valoarea de casare
b) se compară cu preţurile obţinute la licitaţiile recente
c) se consideră preţurile oferite la cumpărare de furnizorii acestor utilaje
d) se consultă cataloagele de utilaje la mâna a doua
21. Anumite activităţi din întreprinderea în lichidare sunt viabile dacă:

a) nu au nevoie de investiţii suplimentare
b) au nevoie de fond de rulment
c) au nevoie de management
d) sunt acceptate la Registrul Comerţului
22. Obligaţiile speciale către salariaţi:

a) nu se mai iau în considerare
b) rămân să se achite după finalizarea lichidării
c) se evaluează la data lichidării
d) vor fi achitate de acţionari
23. Veniturile înregistrate în avans, in cazul lichidarii:

a) se restituie celor ce le-au constituit
b) se impozitează şi se trec la active
c) se consideră profit
d) se anulează
24. Fondul comercial al societăţii în lichidare:

a) se reevaluează ţinând cont de cursul de schimb leu/dolar la data evaluării
b) rămâne la valoarea contabilă
c) nu are valoare
d) se împarte proporţional între acţionari/asociati
67
1. Capitalul social al unei societăţi comerciale reprezintă:

a) valoarea societăţii la un anumit nivel al preţurilor
b) suma valorii nominale a acţiunilor/părţilor sociale ce aparţin acţionarilor/asociaţilor
c) valoarea investiţiilor realizate de acţionari/asociaţi
d) a şi b

a) aport în numerar
c) încorporarea fondurilor proprii, profiturilor, diferenţelor din reevaluare
d) una din căile prezentate la pct. a, b şi c

a) aport în creanţe asupra altor persoane juridice
d) prin una din căile prezentate la pct. a, b şi c
4. In cazul majorării capitalului social, dreptul de preemţiune poate fi exercitat prin:

a) aport în natură
b) aport în numerar
d) în toate cazurile, conform Legii nr. 31/1990
5. Evaluarea aportului la capitalul social este obligatorie în cazul:

a) aportului în numerar
b) aportului în natură
c) încorporării fondurilor proprii
d) în toate cazurile
68
1. Pentru determinarea discontului pentru un pachet minoritar sau a primei de control pentru un pachet
majoritar, elementul esenţial îl reprezintă:
a) dacă societatea este închisă sau deschisă
b) tipul valorii (pe bază de control sau minoritară) estimată în procesul de evaluare
c) structura acţionariatului/asociaţilor
2. Prima de control pentru pachet majoritar poate fi determinată prin:

a) majorarea valorii determinate prin metoda DCF cu un procentaj bazat pe raţionamentul şi
experienţa evaluatorului
b) capitalizarea surplusului de avantaje financiare obţinute ca urmare a drepturilor date
de deţinerea pachetului majoritar
c) capitalizarea dividendelor distribuite acţionarilor
3. Valoarea unei acţiuni pe baza de control poate fi determinata prin:

a) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
b) metoda ANC
c) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
d) prin metodele de la pct. a şi b
4. Mărimea discontului pentru nelichiditate este influenţată de:

a) mărimea participaţiei – pachetul minoritar sau pachetul majoritar
b) structura activelor si gradul de lichiditate a acestora
c) mărimea intreprinderii
d) toate elementele prezentate la pct. a, b şi c
5. Valoarea unui pachet minoritar de acţiuni poate fi determinata prin:

a) metoda capitalizării dividendelor distribuibile acţionarilor
b) metoda comparaţiilor cu valoarea de piaţă a unei acţiuni cotate, emisă de o întreprindere
comparabilă
c) metoda DCF, după corectarea contului de profit şi pierdere
d) prin una din metodele de la pct. a şi b
6. Discontul pentru lipsa de control înseamnă:

a) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în repartizarea profitului net
b) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa de control în declanşarea procedurii de faliment
c) o sumă sau procentaj care reflectă lipsa unora sau a tuturor drepturilor de control
7. Discontul pentru lipsa de lichiditate înseamnă:

a) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata lichidităţii generale este mai mică de 1,5
b) o sumă sau un procentaj care reflectă faptul că rata disponibilităţi/total active este mai mică
de 2%
c) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de lichiditate a investiţiei în firma evaluată
d) o sumă sau un procentaj care reflectă lipsa de decizie asupra fluxului de lichidităţi generat de
firma evaluată
69
8. Ordinea aplicării disconturilor asupra unei valori pe bază de control a unei întreprinderi necotate este:
a) discont pentru minoritate şi apoi discount pentru nelichiditate
b) discont pentru nelichiditate şi apoi cel pentru minoritate
c) nu se aplică discont pentru nelichiditate
d) orice ordine
9. Dacă se evaluează un pachet majoritar, soluţia cea mai adecvată este:

a) calcularea valorii pe baze minoritare şi aplicarea unei prime de control
b) utilizarea unei metode de calculare în mod direct a valorii pe bază de control
c) utilizarea metodei capitalizării dividendelor
d) oricare din cele două variante de mai sus
10. Care este diferenta intre valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui
pachet de control si valoarea unei actiuni evaluata din perspectiva vanzarii sale in cadrul unui pachet
minoritar:
a) prima de emisiune
b) fondul comercial
c) prima de control
d) valoarea prezenta a profitului reinvestit
11. In evaluarea unui pachet minoritar, o corectie neadecvata se refera la::

a) salariile managerilor/proprietarilor
b) impozitul pe profit
c) prima de control
70
EVALUARE PENTRU SITUAŢII FINANCIARE
1. Evaluarea în scopul întocmirii situaţiilor financiare are drept scop:

a) estimarea valorii de piaţă a societăţii
b) recunoaşterea valorii activelor în bilanţul contabil
c) determinarea discontului pentru pachet minoritar prin comparaţie cu valoarea de piaţă a unei
acţiuni cotate, emisă de o întreprindere comparabilă
2. Pentru recunoaşterea în bilanţ a activelor, acestea trebuie să îndeplinească următoarele criterii:

a) să aibă un cost sau o valoare, care poate fi evaluat (ă) în mod credibil
b) să genereaze un flux de numerar viitor, fie direct, fie prin asociere cu alte active
c) să aibă o durată de viaţă utilă cuantificabilă
d) toate criteriile de mai sus
3. Valoarea contabilă a unui activ imobilizat este reprezentată de:

a) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune
b) valoarea de intrare rezultată în urma reevaluărilor administrative
c) valoarea amortizabilă
d) valoarea la care un activ este recunoscut dupa ce se scade amortizarea cumulata si orice
pierdere cumulata din amortizare
4. Valoarea de înregistrare în contabilitate a unui activ cumpărat de la o societate unde a fost utilizat si
amortizat parţial, este dată de:
a) valoarea contabilă (rămasă de amortizat) înregistrată la vânzător
b) costul de achiziţie plus costurile necesare punerii în funcţiune la cumpărător
c) valoarea de intrare (amortizabilă) înregistrată la vânzător
d) valoarea determinată printr-un raport de evaluare, la data achiziţiei
5. Valoarea de intrare (valoare amortizabilă) poate fi modificată prin:

a) investiţii ulterioare
b) reevaluare ca urmare a influenţei inflaţiei
c) realizarea de reparaţii care să reducă gradul de uzură fizică
d) unul din cazurile a sau b
6. Deprecierea unui activ reprezintă:

a) pierderea de valoare cauzată de deteriorarea fizică
b) pierderea de valoare cauzată atât de deteriorarea fizică, cât şi de modificările în domeniul
tehnologic, economic, comercial şi juridic, în care întreprinderea îşi desfăşoară activitatea
c) valoarea cumulată a amortizărilor înregistrate conform legislaţiei în vigoare
7. In accepţiunea IAS 36, valoarea recuperabilă a unui activ sau unitate generatoare de numerar
reprezintă:
a) valoarea de piaţă a activului
b) cea mai mare valoare dintre valoarea justă minus cheltuielile de vânzare şi valoarea de
utilizare
c) valoarea de înregistrare în contabilitate (valoarea amortizabilă)
71
8. Cheltuiala realizată de întreprindere cu achiziţia unui mijloc fix reprezintă pentru aceasta:
a) un activ corporal imobilizat în bilanţului său contabil
b) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
d) o diminuare a capitalurilor sale proprii
9. Incasarea facturilor de la clienţii întreprinderii reprezintă pentru aceasta:

a) o creştere a veniturilor sale totale
b) o diminuare a creanţelor sale
c) o majorare a profitului din exploatare
d) o scădere a cheltuielilor de exploatare
10. Contractarea unui împrumut de către întreprindere reprezintă pentru aceasta:

a) o creştere a veniturilor sale financiare
b) un activ în cadrul bilanţului său contabil
d) o creştere a cheltuielilor sale de exploatare
11. Plata de către întreprindere a ratelor de credit reprezintă:

a) o cheltuială în cadrul contului său de profit şi pierdere
b) o diminuare a resurselor sale împrumutate reflectate în cadrul bilanţului său contabil
c) o creştere a cheltuielilor sale financiare cu suma de plată
d) o diminuare a capitalurilor proprii ale acesteia
12. Cheltuielile cu amortizarea reprezintă:

a) o ieşire de numerar din trezoreria întreprinderii
b) alocarea sistematica a valorii depreciabile a unui activ de-a lungul duratei de viata utila
c) venituri pentru întreprindere ce asigură recuperarea capitalului investitit în activele acesteia
d) cheltuieli înregistrate în avans de către întreprindere pentru recuperarea capitalului investit în
activele sale
13. In acceptiunea IAS 2 - Stocuri, stocurile trebuie evaluate la:

a) costul lor
b) valoarea realizabila neta
c) valoarea justa
d) valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta
14. Pentru estimarea costului stocurilor de materii prime trecute pe consum, apelarea la metoda FIFO are
ca efect (în condiţii de inflaţie):
a) supraevaluarea cheltuielilor cu materiile prime ale întreprinderii
c) reflectarea în bilanţul întreprinderii a unei valori curente a stocurilor cu materii prime
deţinute de întreprindere
d) reflectarea în bilanţul întreprinderii a costului istoric a stocurilor cu materii prime deţinute de
întreprindere
15. Pentru reflectarea deprecierii activelor corporale deţinute de către întreprindere, apelarea la metoda de
amortizare accelerată are ca efect:
a) scăderea resurselor întreprinderii sub formă de cash sau echivalente monetare
b) diminuarea valorii juste a activelor amortizate
c) creşterea veniturilor din exploatare
d) diminuarea valorii contabile a activelor amortizate
72
16. In cazul leasingului financiar, rata de plată:
a) este considerată cheltuială de exploatare pentru întreprinderea care l-a contractat
b) diminuează valoarea contabilă a activului luat în sistem de leasing financiar
c) este integral deductibilă din veniturile firmei
d) este deductibilă parţial din veniturile firmei (partea reprezentată de dobânda de plată)
17. In acceptiunea IAS2 - Stocuri, stocurile includ:

a) materialele si consumabilele destinate utilizarii in productie
b) productia aflata in curs de executie
c) terenurile si alte proprietati imoiliare detinute pentru a fi revandute
73
JURIDIC
1. Ipoteca convenţională:
a) este valabilă indiferent de forma sub care se încheie
b) este valabilă dacă în contract se menţionează suma împrumutată
c) trebuie să prevadă în conţinutul ei atât suma împrumutată, cât şi imobilul care
garantează împrumutul
d) poate avea ca obiect bunuri mobile şi imobile aflate în circuitul civil
2. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei:

a) sunt comune indiferent de modul de dobândire
b) pot fi bunuri proprii, în anumite condiţii
c) regimul juridic al acestora este stabilit de către soţi
d) doar cele obţinute de soţi prin cumpărare sunt bunuri comune
3. În cazul construcţiilor făcute de o persoană cu materiale proprii pe terenul aparţinând altcuiva:

a) proprietarul terenului poate fi obligat să devină proprietarul construcţiilor realizate
b) constructorul poate fi despăgubit, chiar dacă proprietarul terenului nu doreşte să devină şi
proprietarul construcţiilor
c) constructorul, care ştia ca nu-i aparţine terenul, poate pretinde fie valoarea materialelor plus
preţul muncii fie sporul de valoare dobândit de teren
d) doar constructorul de bună-credinţă poate pretinde o despăgubire care poate
reprezenta manopera şi preţul materialelor sau sporul de valoare
4. Pot face obiect al exproprierii pentru utilitate publică:

a) bunurile mobile şi imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice
b) doar bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice
c) bunurile imobile aparţinând persoanelor fizice şi juridice şi cele aflate în proprietatea
privată aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor
d) orice fel de bunuri indiferent de regimul juridic
5. În cazul în care se vinde un teren pe care se găseşte o construcţie:

a) nu este necesară forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare
b) contractul este valabil indiferent de forma actului
c) forma autentică a contractului de vânzare-cumpărare este necesară doar pentru vânzarea
terenului
d) dacă se vinde printr-un act sub semnătura privată se dobândeşte proprietatea doar
asupra construcţiei
6. În cazul ipotecării succesive a aceluiaşi bun are drept de prioritate:

a) cel care îşi înscrie primul contractul la cartea funciară
b) cel care a încheiat primul contractul de ipotecă
c) contractul este nul deoarece bunul nu mai poate fi ipotecat
d) creditorul a cărui creanţă are valoarea cea mai mare
7. În cazul constituirii unui drept de superficie:

a) acesta se pierde prin înstrăinarea construcţiei
b) este valabil doar cel care este constat printr-un înscris
c) acesta se menţine numai pe durata existenţei construcţiei
d) acesta încetează prin vânzarea terenului
74
8. Contractul de locaţiune încheiat anterior vânzării imobilului:
a) nu trebuie respectat de noul proprietar
b) este respectat de noul proprietar doar dacă este înscris în cartea funciară
c) dacă are o durată mai mare de 3 ani trebuie înscris la cartea funciară, pentru a fi
respectat de noul proprietar al imobilului pe întreaga durată
d) trebuie respectat doar dacă are formă autentică
9. Bunurile care fac parte din patrimoniul statului:

a) pot fi vândute în condiţii restrictive şi doar prin licitaţie publică
b) se pot vinde prin licitaţie publică numai cele din domeniul privat
c) nu pot fi vândute, ipotecate sau concesionate
d) doar cele din domeniul privat al statului pot fi vândute similar celor aparţinând persoanelor
private
10. În cazul coproprietăţii obişnuite:

a) fiecare coproprietar poate vinde o parte din bun fără acordul celorlalţi
b) actele de administrare a bunului presupun acordul celorlalţi coproprietari
c) fiecare coproprietar îşi poate vinde în mod valabil cota din dreptul de proprietate
d) înstrăinarea bunului fără acordul celorlalţi este sancţionată întotdeauna cu nulitatea actului
75
INFLUENŢA FACTORILOR DE MEDIU
1. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei activitate afectează mediul prin emisia de substanţe
toxice în atmosferă, evaluatorul are obligaţia:
a) să aducă la cunoştinţa conducerii întreprinderii acest fapt
b) să aprecieze (estimeze) modul în care acest fapt influenţează valoarea întreprinderii
c) evaluatorul nu are nici o obligaţie, acest aspect nu intră în domeniul său de activitate
2. Existenţa substanţelor toxice sau periculoase reprezintă factori de mediu ce pot afecta:
a) valoarea de piaţă a întreprinderii cauzată de reducerea vandabilităţii
b) valoarea estimată pe baza activului net corectat, din cauza existenţei unor obligaţii
extrabilanţiere
c) valoarea estimată pe baza venitului din cauza reducerii fluxurilor de numerar
3. Responsabilităţile evaluatorului faţă de client, în relaţie cu influenţa factorilor de mediu asupra

valorii, sunt:
a) declararea competenţei faţă de toate aspectele potenţiale de mediu, care afectează valoarea
proprietăţii
b) menţionarea rezultatelor investigaţiilor realizate şi a naturii celor de realizat
c) nu are responsabilităţi în acest domeniu
d) punctele a şi b cumulat
4. În cazul evaluării unei întreprinderi, a cărei valoare este afectată negativ de factorii de mediu,
riscurile asociate activităţii sunt:
a) mai mici decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
b) mai mari decât în cazul întreprinderilor ce nu sunt afectate de factorii de mediu
c) factorii de mediu nu au influenţe asupra riscurilor
5. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii este dată de:

a) costurile directe necesare tratării si remedierii
b) costurile indirecte necesare gestionării, calificării personalului si taxelor ecologice
c) influenţa costurilor directe şi indirecte, precum si a riscurilor asociate şi a pierderii de
vandabilitate
76
PROBLEME
1. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioadă nedefinită în viitor este de 100 mii lei, rata
de actualizare este 20%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Valoarea întreprinderii
calculată prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 555,6 mii lei
b) 500,0 mii lei
c) 454,5 mii lei
d) 599,9 mii lei
2. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă nedefinită în viitor este
de 100 mii lei, rata de actualizare este 22%, iar rata de creştere perpetuă a venitului este 2%. Dacă
valoarea activelor necorporale este de 100 mii lei, valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării
profitului va fi:
a) 555,6 mii lei
b) 500,0 mii lei
c) 454,5 mii lei
d) 600,0 mii lei
3. Profitul net anual din exploatare corectat al unei intreprinderi pe o perioadă limitată (3 ani) este de
100 mii lei, rata de capitalizare este 20%, iar valoarea netă de lichidare a activelor la sfârşitul celor 3
ani este zero. Valoarea întreprinderii prin metoda capitalizării profitului va fi:
a) 210 mii lei
b) 500 mii lei
c) 750 mii lei
d) 599 mii lei
4. Fluxul de numerar net actualizat la o rată de 20%, pe perioada explicită de previziune (3 ani), este 1
mil. lei. Afacerea nu va mai continua după cei 3 ani, iar valoarea realizabila neta a activelor la
sfârşitul perioadei explicite este de 500 mii lei. Valoarea întreprinderii prin metoda DCF va fi:
a) 1,289 mil. lei
b) 1,5 mil. lei
c) 0,711 mil. lei
d) 0,868 mil. lei
5. Fluxul de numerar net actualizat pe perioada explicită de previziune (1 an) este 1 mil. lei. Afacerea
nu va mai continua după perioada explicită, iar valoarea realizabila neta a activelor la sfârşitul
perioadei explicite este de 800 mii lei. Rata de actualizare este 20%. Valoarea întreprinderii prin
metoda DCF va fi:
a) 1,8 mil. lei
b) 1,5 mil. lei
c) 0,7 mil. lei
d) 1,667 mil. lei
6. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 10 lei /
acţiune în condiţiile: 50% plata cash şi 50% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei valorii
de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este:
a) 9,167 lei/acţiune
b) 11,833 lei/acţiune
c) 10 lei/acţiune
d) 8,333 lei/acţiune
77
7. O tranzacţie foarte apropiată de data evaluării arată că acţiunile unei firme s-au vândut cu 50 mii
lei/acţiune în condiţiile: 20% plata cash şi 80% plata peste 1 an, fără dobândă. Conform definiţiei
valorii de piaţă, la o rata de actualizare de 20%, valoarea unei actiuni este:
a) 5 lei/acţiune
b) 4,3333 lei/acţiune
c) 4,1667 lei/acţiune
d) 5,6667 lei/acţiune
8. O întreprindere chimică deţine un stoc de produse finite care a fost refuzat de client şi care nu mai
poate fi valorificat. Valoarea contabilă a acelui stoc este de 1 mil. lei, iar costurile de neutralizare a
produselor respective este de 1,2 mil. lei. Corecţia aplicată asupra valorii contabile a acelui stoc este
de:
a) minus 1 mil. lei
b) minus 1,2 mil. lei
c) minus 2,2 mil. lei
d) plus 1,2 mil. lei
9. O firmă deţine o creanţă neîncasată în termen de 1 mil. lei care va fi încasată totuşi peste 1 an. Rata
de actualizare utilizată pentru scenariul construit în scopul estimării valorii firmei este de 20% iar rata
inflaţiei prognozată de Guvern pentru anul următor este de 7%. Corecţia asupra creanţei în cadrul
metodei ANC va fi:
a) minus 333 mii lei
b) minus 167 mii lei
c) minus 500 mii lei
d) plus 167 mii lei
intreprinderii evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile unei cote de impozit pe profit de 16 %, valoarea
estimată prin metoda comparaţiei directe va fi:
a) 3,3 mil. lei
b) 2,77 mil. lei
c) 3,4 mil. lei
d) 3,1 mil. lei
11. Multiplicatorul PER la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,3; 2,4; 2,5. Profitul brut al firmei
evaluate este de 1 mil. lei. In condiţiile existentei unor active necorporale cu o valoare estimată de 0,5
mil. lei şi reţinând că impozitul pe profit are o cota de 16 %, valoarea estimată prin metoda
comparaţiei directe va fi:
a) 2,8 mil. lei
b) 2,3 mil. lei
c) 2,43 mil. lei
d) 3 mil. lei
12. Raportul Preţ / AN contabil la 5 firme similare şi relevante este : 2,1; 2,2; 2,2; 2,3; 8,0. Activul net
contabil al firmei evaluate este de 10 mil. lei. Valoarea estimată prin metoda comparaţiei directe va
fi:
a) 22 mil. lei
b) 51 mil. lei
c) ultima firmă probabil şi-a reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o indicaţie a valorii
prin comparaţie
d) primele patru firme probabil nu şi-au reevaluat activele imobilizate. Nu putem avea o
indicaţie a valorii prin comparaţie
78
13. O firmă a dat cu chirie un spaţiu comercial, la un preţ de 1 mil. lei şi durata 1 an, în condiţiile în care
pe piaţă se închiriază spaţii similare cu 1,5 mil. lei. Această situaţie implică (costul capitalului =
20%):
a) o corecţie cu minus 0,417 mil. lei asupra datoriilor
b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra activelor circulante
c) o corecţie de minus 0,417 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor
14. O firmă deţine un contract de închiriere avantajos pentru un depozit, plătind un preţ de 1 mil. lei şi
durata 1 an, în condiţiile în care pe piaţă se închiriază depozite similare cu 1,5 mil. lei. Aceasta
situaţie implică (costul capitalului = 10%):
a) o corecţie cu minus 0,454 mil. lei asupra valorii estimate prin DCF
b) o corecţie cu plus 0,5 mil. lei asupra clădirilor
c) o corecţie de plus 0,454 mil. lei asupra activelor necorporale
d) o corecţie de minus 0,5 mil. lei asupra clădirilor
a) 55,5
b) 0,555
c) 5,55
d) 4,45
16. Care este rata de actualizare pe baza următoarelor informaţii:

- rata dobânzii la obligaţiunile de stat: 5 %
- prima de risc pe piaţa bursieră 6%
a) 11,6 %
b) 11,0 %
c) 11,5 %
d) nici un răspuns corect.
17. Care este valoarea terminală a unei întreprinderi pe baza următoarelor informaţii:
- fluxul de numerar net în primul an al perioadei de previziune explicită = 1 mil. lei;
- rata dobanzii la obligaţiunile de stat: 4 %
- prima de risc pe piaţa bursieră: 6 %
- rata de creştere g = 2 %
a) 9,61 mil. lei
b) 10 mil. lei
c) 9,8 mil. lei
d) 8 mil. lei
18. Profitul net anual reproductibil al unei întreprinderi pe o perioada nedefinită în viitor este 500 mii lei.
Rata de actualizare este 18%, iar rata medie anuala de creştere a profitului este 2%. Dacă valoarea
realizabila neta a activelor din afara exploatării este 350 mii lei valoarea întreprinderii va fi de:
a) 3,125 mil. lei
b) 2,775 mil. lei
c) 3,475 mil. lei
79
19. Profitul net anual reproductibil al unei firme pe o perioada limitată în viitor (3 ani) este 500 mii lei,
valoarea activelor necorporale este 500 mii lei, valoarea netă de realizare a activelor în anul N+3 este
de 500 mii lei, iar valoarea realizabila neta a activelor din afara exploatării de 500 mii lei. Valoarea
întreprinderii la un cost al capitalului de 20% va fi de:
a) 2,396 mil. lei
b) 2,896 mil. lei
c) 3,296 mil. lei
d) 1,843 mil. lei
20. În condiţiile în care se evaluează o firmă necotată de dimensiuni mici şi includem în rata de
actualizare disconturile specifice, care este rata de actualizare a fluxului de numerar net la dispoziţia
acţionarilor (FNNA), ştiind că:
• randamentul obligaţiunilor guvernamentale pe termen lung = 6 %
• prima de risc pe piaţa bursieră = 5,5 %
• coeficientul β al domeniului = 0,9 %
• prima de risc pentru întreprinderi mici cotate = 5 %
• prima de risc pentru întreprinderea necotată = 4 %
• creşterea perpetuă sperată a FNNA = 5 %
a) 19,95 %
b) 14,95 %
c) 25,5 %
d) 19,5 %
21. Dacă o rată nominală a dobânzii este 10% şi rata anuală a inflaţiei este 6%, rata reală a dobânzii este:
a) 4 %
b) 2 %
c) 3,77 %
d) 4,53 %
22. Dacă dividendul anual sperat pe acţiune este 15 lei si va creste cu 2 % pe an, iar cursul acţiunii este
105 lei, costul capitalului propriu va fi:
a) 14,2 %
b) 16,2 %
c) 12 %
d) nu se poate calcula
23. Se cunosc următoarele informaţii privind trei tranzacţii cu proprietăţi comparabile:
Intreprindereaa comparabilă
Indicator
X Y Z
Profit net corectat (mil. lei / an) 1,1 1,45 1,2
Preţ de vânzare (mil.lei) 6,5 7,4 6,5
- corecţia preţului de vânzare pentru - - +5%
condiţiile tranzacţiei
- corecţia preţului de vânzare pentru - +15% +10%
deprecierea echipamentelor
Pe baza informaţiilor disponibile rezultă o rată de capitalizare de:

a) 19,6 %
b) 20,6 %
c) 19,9 %
d) 16,9 %
80
1. Pretul este:
 o indicatie asupra valorii relative date bunurilor sau serviciilor de catre un anumit
comparator si/ sau vanzator, in anumite situatii particulare
2. Costul este:
 suma necesara pentru a crea sau produce un activ(corporal ori necorporal) sau a realiza un
serviciu, prin insumarea cheltuielilor cumulate
3. Pietele asigura echilibrul intre cerere si oferta:

 Rareori
4. Imperfectiunile uzuale ale pietelor sunt legate de:

 asimetria informatiilor intre vanzator si comparator
 cresterea sau descresterea brusca si neasteptata a cererii
 disparitia temporara, dar brusca a ofertei
5. Valoarea este un concept economic care se refera la

 probabilitatea unui pret ce ar putea fi platit pentru bunuri si servicii intr-o tranzactie
ipotetica(valoare de schimb)
 masura beneficiului economic adus proprietarului de acele bunuri si servicii(valoare de
utilizare)
6. Conceptul economic de valoare reflecta:

 imaginea pe care o are piata in general despre beneficiile viitoare care ii revin celui care
poseda/ ar poseda proprietatea la data efectiva a evaluarii
 imaginea pe care o are un anumit investitor despre beneficiile viitoare care ii revin celui
care poseda/ar poseda proprietatea la data efectiva a evaluarii
7. Situatii in care valoarea este estimata pentru un anumit proprietar sunt:

 testarea deprecierii unor active, conform cerintelor ifrs
 sustinerea deciziei de investitie
 stabilirea unor concluzii privind performanta unor active
8. Standardele Internationale de Evaluare recunosc si defines bazele de evaluare,
considerand urmatoarele trei categorii principale:
 valoarea de piata, valoarea de investitie si valoarea justa
9. Valoarea de piata:
 nu considera niciun cost de tranzactionare(potentiala) referitor la realizarea vanzarii-
cumpararii si niciun impozit sau taxa referitoare la realizarea acesteia
10. Valoarea de investitie se estimeaza:

 prin actualizarea fluxului de venit anticipat de investitor din proprietatea evaluate
11. Cauzele unei posibile diferente intre valoarea de piata si valoarea de investitie sunt:
 aprecierile subiective asupra sinergiilor posibile dupa achizitionarea proprietatii
 aprecierile subiective asupra performantelor asteptate de investitor
 aprecierile subiective asupra riscurilor percepute ale afacerii
12. Valoarea justa este

 un concept mai larg comparativ cu valoarea de piata
13. Intre exemple ce implica estimarea valorii juste:

 estimarea pretului echitabil intre o tranzactie intre proprietar si chirias
 estimarea pretului echitabil ptr asigurarea justei despagubiri la retragerea unui actionar
minoritar dintr-o companie necotata
14. Valoarea speciala este:

 suma ce reflecta atributele specifice ale unui activ si care reprezinta valoarea doar pentru
un comparator special
15. Vanzarea fortata
 este o descriere a situatiei in care se va face tranzactia si nu reprezinta o baza de evaluare
diferita
16. Valoarea de garantare a creditului ipotecar reprezinta

 valoarea estimata ca fiind sustenabila pe termen lung
17. Principiul substitutiei spune ca atunci cand pe piata sunt disponibile mai multe bunuri
similare cu preturi diferite:
 Acela care are pretul cel mai mic se va epuiza primul
18. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata:

 Valoarea nu este o trasatura intrinseca a unui activ sau a unui bun ci ea este creata in
mintea persoanelor care constituie piata acelui activ sau bun
19. Valoarea este creata din interactiunea urmatorilor factori economici interdependenti
 Utilitatea, raritatea, dorinta si puterea de cumparare
20. Atunci cand un bun sau un activ nu este transferabil:

 El nu poate avea valoare de piata, chiar daca poate avea o valoare de utilizare
21. Transferabilitatea unui activ/ proprietati:

 Nu creeaza valoare, dar reprezinta o trasatura esentiala in manifestarea valorii
22. Concepte de baza in evaluare sunt

 Proprietate/active
 Pret, cost, piata
 Valoare
23. Proprietatea este un concept
 Economic, care se refera la toate beneficiile avantajele, legate de detinerea acesteia
24. In sens limitat proprietatea consta in

 Drepturile personale de posesiune asupra unei proprietati imobiliare(terenuri si
constructii) numita proprietate reala
 Drepturile personale de posesiune asupra obiectelor fizice, altele decat cele care formeaza
proprietatea imobiliara numita proprietate personala
25. Procesul de evaluare reprezinta

 Procedura sistematica utilizata pentru a estima intr-o maniera credibila o anumita valoare
a intreprinderii
26. Primul pas intr-o evaluare este

 Definirea misiunii evaluatorului
27. In cazul in care este utilizat serviciul altor experti evaluatorul de intreprindere:
 Va face verificarile necesare pentru a ne asigura ca aceste servicii sunt indeplinite
competent iar concluziile sunt rezonabile si credibile
 Va mentiona ca o astfel de verificare nu a fost facuta
28. In mod fundamental nu exista decat urmatoarele modalitati de a ajunge la valoarea unei
intreprinderi
 Abordarea pe baza de active, abordarea pe baza de venit, abordarea prin comparative
29. Situatiile financiare trebuie analizate:

 In termeni monetari, in termeni relativi(procentuali) si in termeni de rate financiare
30. Procesul estimarii valorii de piata inseamna

 Culegerea datelor de pe piata, comparatie si rationament bazat pe experienta evaluatorului
31. Analiza elementelor economiei locale va cuprinde:
 Dimensiunea si conditiile infrastructurii locale, nivelul veniturilor si gradul de saracie
 Politica autoritatilor locale fata de noile angajari de personal, evolutia demografica
 Dependenta economiei locale de o anumita ramura industriala sau intreprindere,
deschiderea sau inchiderea unei fabrici cu impact major asupra zonei
32. Planul de lucru pentru analiza si selectarea informatiilor se refera la

 Stabilirea informatiilor utile, stabilirea directiilor de cautare a informatiilor, dezvoltarea
unei strategii de cercetare, evaluarea informatiilor
33. Care dintre urmatoarele surse de informatii sunt relevante pentru evaluarea unei afaceri
 Baze de date financiare
 Institutii specializate pe statistica, finante, tranzactii
 Rapoarte anuale de firma
34. Active necorporale legate de marketingul si promovarea produselor sunt

 Marcile de fabrica si de produse, titluri de ziare, numele domeniilor de internet, acorduri
de concurenta
35. Active necorporale legate de client sau de furnizori sunt

 Contractele de servicii sau achizitii, sau acordurile de licenta si redeventa, contractile de
franciza, relatiile cu clientii, listele de client
36. Dreptul de aterizare/ decolare pe/de pe un aeroport

 Este un activ necoropral distinct, legat de furnizor si care provine de relatiile intre parti
sau din cunoasterea furnizorilor
37. Este necesara evaluarea contractului de inchiriere pentru o proprietate comerciala de
150mp utili, situata intr-o zona foarte buna. Perioada ramasa are contractul de inchiriere
este de trei ani, iar chiria neta negociata a fost de 12 euro/mp lunar, in vreme ce pentru
localuri similare se plateste o chirie de 15 euro/mp lunar. Rata de actualizare adecvata este
de 12%. Valoarea avantajului de contract de inchiriere este de
 Circa 56.000 euro
38. Proprietatea intelectuala

 Reprezinta o categorie speciala de active necorporale pentru ca ele sunt unice, iar
proprietarul lor este protejat de lege pentru exploatarea neautorizata, contrafacere, etc
39. Goodwill-ul reprezinta

 Supraprofitul, intreprinderea care beneficiaza de goodwill genereaza un profit superior
mediei
 O valoare reziduala; diferenta intre valoarea afacerii si valoarea neta a tuturor activelor
identificabile (tangibile si intangibile)
40. Importanta capitalului intelectual poate fi evidentiata de urmatoarele

 Revolutia in tehnologia informatiei si in economia bazata pe cunoastere
 Cresterea importantei cunoasterii si a economiei bazata pe cunoastere
 Modificarea fundamentului activitatilor interpersonale si a societatii-retea
 Aparitia inovatiei ca determinant principal al competitivitatii
41. Evaluarea brevetelor are urmatoarea ordine descrescatoare a relevantei abordarilor in

evaluare
 Profit, piata, cost
42. Metoda profiturilor suplimentare (sau metoda supraprofitului) in evaluarea activelor

necorporale
 Presupune compararea fluxului de profit care ar putea fi obtinut de o intreprindere, care
utilizeaza activul necorporal, cu acela obtinut de o intreprindere care nu utilizeaza acel
activ
43. Daca o afacere poate fi reamplasata, pierderea pontentiala de goodwill va fi masurata prin
 Diferenta intre valoarea acestuia inainte si dupa amplasare
44. Beneficiul fiscal din amortizarea activului necorporal

 Este cunoscuta sub numele de „rata Tobin Q Benefit” (TBQ) si reflecta raportul intre
valoarea evaluata si valoarea contabila a activelor nete, aceasta fiind datorata activelor
necorporale
45. Numele domeniului de internet „google.com” este

 Un activ necorporal legat de marketing
46. Portofoliul de contracte in derulare intre Academia de Studii Economice si studentii cu

taxa este
 Un activ necorporal legat de clienti
47. Drepturile de operare si de emisie ale postului Eurosport

 Reprezinta active necorporale de natura contractuala
48. Formula bauturii racoritoare Coca-Cola

 Reprezinta un activ necorporal de natura tehnologica
49. Proprietatea intelectuala

 Reprezinta o categorie speciala de active necorporale prentru ca ele sunt unice, iar
proprietarul lor este protejat de lege pentru exploatarea neautorizata, contrafacere, etc
50. In majoritatea cazurilor, participatia de control are o valoare unitara

 Mai mare decat participatia minoitara, atunci cand acestea sunt estimate separat
51. Daca valoarea medie a primei de control este de 25%, rezulta o valoare a discountului
egala cu
 20%
52. In evaluarea intreprinderii, este posibil ca o firma sa valoreze 100 de unitati monetare (pe
baza activului net corectat), dar 2% din actiunile firmei
 Sa valoreze mai putin de doua unitati monetare
53. In general sunt doua tipuri de studii empirice care evidentiaza dimensiunea ajustarilor
pentru lipsa de lichiditate
 Discounturile la vanzarea de actiuni restrictionate la tranzactionare
 Discounturile la vanzarea de actiuni la firme inchise, comparand preturile de vanzare
observate subsecvent ofertei publice initiale
54. Discounturile uzuale in evaluarea intreprinderii sunt

 Discount pentru lipsa de lichiditate si discount pentru lipsa de control
55. Valoarea unui pachet minoritar se obtine de regula prin urmatoarele metode
 Metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare, Metoda capitalizarii dividendelor
56. Elementele asigurate de controlul asupra firmei:

 Numirea mangementului
 Stabilirea politicii firmei si schimbarea liniilor strategice ale intreprinderii
 Declararea si plata dividendelor
57. Cu cat mai mare este ponderea activelor neoperationale in valorea globala a companiei:
 Cu atat mai mare este discountul pentru lipsa de control, respectiv a primei de control
58. Cu cat dividendele distribuite in perioada anterioara sunt mai importante

 Cu atat mai scazut este discountul pentru lipsa de lichiditate
59. Valoarea de control a unei firme este determinata in mod uzual pe baza urmatoarelor
metode:
 Metoda activului net corectat; Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati (DCF); metoda
comparatiei cu piata de achizitii si fuziuni
60. Estimarea valorii de piata a companiei se face in functie de:

 Cat ar costa realizarea unei replici a intreprinderii evaluate, pornind de la activul net
 Care este fluxul de venit net actualizat, achizitionat prin plata (ipotetica) a pretului
 Care sunt alternativele investitionale disponibile (comparabile)
61. In sens restrans, evaluarea este:

 Procesul de estimare a unui tip de valoare, pentru o anumită proprietate, la o anumita data
și concretizată în raportul de evaluare
62. In Romania, la solicitarea ANEVAR, in clasificarea ocupatiilor din Romania (COR) au

fost introduse urmatoarele profestii”
 Expert evaluator de intreprinderi, expert evaluator de proprietati imobiliare, expert
evaluator de bunuri mobile, expert evaluator de active financiare
63. Evaluator profesionist inseamna:

 Studii superioare + examen de acces la profesie + training etica profesionala + experienta
de lucru + educatie continua + licentiere (cand e ceruta)
64. Evaluarea intreprinderii este deruta in scopuri de tranzactionare sau in scopuri de:
 Tranzactionare (vanzare-cumparare, fuziune, divizare, etc.) si informare (inregistrare in
contabilitate, garantii bancare, etc)
65. Ca urmare a fenomenului de globalizare a pietelor de investitii:

 S-a simtit necesitatea elaborarii unor standarde internationale acceptate pentru raportarea
valorii proprietatilor
66. Abordarea este:
 cale generala de judecare a valorii definite
67. In cadrul conceptelor de abordare, metoda si tehnica putem utiliza:

 conceptul cel mai larg este abordarea, iar cel mai limitat este procedura
68. Prin aceasta abordare se estimeaza valoarea unei companii, a unei participatii sau a unei
actiuni prin determinarea valorii actualizate a beneficiilor anticipate:
 abordarea prin venit
69. Reprezinta o varianta a metodei activului net corectat, aplicabila in cazul lipsei
continuitatii exploatarii intreprinderii evaluate:
 metoda activului net de lichidare
70. In abordarea prin comparatie sunt recunoscute urmatoarele metode:

 metoda comparatiei cu tranzactii de pachete minoritare, metoda comparatiei cu vanzari de
firme necotate(piata de achizitii si fuziuni), metoda comparatiei cu tranzactii anterioare cu
subiectul evaluarii
71. Metoda activului net corectat are urmatoarele avantaje:

 usor de inteles, utilizata si acceptata in multe cazuri in instanta, relevanta in afacerile de
capital intensive, atunci cand se evalueaza un pachet de control
72. Cele mai intalnite ajustari de tipul discounturilor si preturilor(??) sunt:

 cele ce privesc conceptele de control si respectiv de lichiditate
73. Valoarea de control reprezinta:

 valoarea corespunzatoare a unui pachet de actiuni care asigura ? drepturilor de control
asupra intreprinderii
74. Exemplele tipice care diminueaza rentabilitatea investitiei actionarilor minoritari sunt:
 plata excesiva sau nejustificata a unor compensatii catre actionari majoritari sau apropiati
ai acestora
 inchirierea unei proprietati imobiliare la o chirie mai mare decat cea de piata
 orientarea fondurilor de investitii sau de caritate, in functie de interesele actionarilor
majoritari
75. Conceptul de lichiditate a investitiei:

 este strans legat de posibilitatea de vanzare a actiunilor sau partii de proprietate detinuta
in cadrul unei firme
76. Investitorii prefera de regula:

 activele/proprietatile lichide si vor recunoaste un discount important pentru lipsa acestei
caracteristici
77. Stabilirea unui avans la onorariu pentru serviciul de evaluare:

 este necesar pentru ca ofera o independenta suplimentara opiniei evaluatorului
78. Pe baza unui model de evaluare este estimata valoarea actiunii la 10euro/actiune, in timp
ce pretul acesteia este de 3 euro/actiune. Diferenta poate fi explicata prin:
 ineficienta pietei, piata subevalueaza compania analizata
 utilizarea unui model gresit de evaluare
 erori ale datelor de intrare in modelul de evaluare
79. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata?

 capitalul propriu reprezinta interesul direct al actionarilor ca proprietari, in vreme ce
capitalul investit reprezinta, de regula, capitalul propriu si creditele pe termen lung
80. De regula, in evaluarea determinata de actiunile minoritarilor in obtinerea justei
despagubiri:
 este estimata valoarea justa, in functie de reglementarile specifice si/sau cutuma din piata
respectiva
81. Revizuirea unui raport de evaluare a intreprinderii:

 reprezinta un mijloc de a verifica nivelul de calitate al evaluarii
82. Principiul pe care se bazeaza abordarea pe baza de venit este:

 anticiparii
83. Daca sunt excluse elementele corespunzatoare controlului, valoarea rezultata va fi una:
 aferenta unui pachet minoritar
84. Pentru a transforma venitul in valoare, acesta este impartit la:

 rata de capitalizare
85. Durata de previziune poate fi impartita in:

 explicita si non-explicita
86. Cresterea necesarului de fond de rulment va determina:

 scaderea cash-flow-ului de exploatare
87. Valoarea terminala reprezinta:

 estimare a valorii de piata a proprietatii/intreprinderii la sfarsitul perioadei explicite de
previziune
88. Profitul net corectat, care va fi capitalizat, este:

 un profit anual al unui an reprezentativ
89. Care relatie este corecta:
 valoarea capitalului actionarilor+Credite pe termen mediu si lung=Valoarea capitalului
investit
90. Tinand cont de urmatoarele informatii: profitul net anual reproductibil 12 000 lei, rata de
actualizare 18%, rata de crestere constanta 2%, sa se determine valoarea afacerii prin
metoda capitalizarii profitului:
 -75 000 lei
91. Ce metode de evaluare este indicat a se folosi in cazul unei intreprinderi in dificultate si
neredresabila?
 metoda activului net de lichidare
92. Evaluarea unei afaceri pentru lichidare este bazata pe abordarea:

 pe baza de active/patrimoniala
93. In abordarea patrimoniala, corectiile asupra valorii de inregistrare a creantelor se fac pe

baza unor:
 estimari asupra posibilitatii de incasare a lor
94. In cadrul unei proprietati, terenul care poate fi considerat in exces este terenul:
 care nu este necesar proprietatii si care poate fi utilizat pentru dezvoltari ulterioare
95. Pentru evaluarea productiei in curs de executie se va utiliza:

 pretul estimat de vanzare al produselor finite rezultate minus cheltuielile estimate de
finalizare a productiei minus cheltuielile de vanzare minus un profit aferent efortului de
completare si vanzare
96. Care mai indicata procedura in evaluarea unei constructii prin metoda costului este:
 costul de inlocuire net
97. In evaluarea echipamentelor si utilajelor, evaluatorul va trebui sa ia in considerare
caracteristici de tipul:
 fizice
98. Care dintre urmatoarele afirmatii de mai jos este adevarata referitoare la deprecierea unui
bun mobil?
 pierderea de valoare ca rezultat al vechimii
 pierderea de valoare din cauza neadecvarii functionale
 pierderea de valoare din cauza subutilizarii
99. In practica evaluarii a unui bun mobil, valoarea de recuperare fata de valoarea de casare
este in general:
 mai mare sau egala
100. Metoda de evaluare a terenului care ia in considerare raportul intre valoarea

terenului si valoarea proprietatii este metoda:
 proportiei(alocarii)
101. Abordarea prin comparatie se bazeaza pe un proces logic in care valoarea de piata
se obtine prin:
 analiza tranzactiilor cu intreprinderi similare si relevante
 compararea acestor intreprinderi similare si relevante cu intreprinderea evaluata
 estimarea valorii companiei evaluate prin utilizarea unor chei de conversie(multiplicatori)
102. Referitor la ierarhia abordarilor:

 atunci cand exista preturi observabile in mod direct pentru active identice sau similare, la
o data apropiata de data evaluarii, abordarea prin comparatie directa este in general
preferata
103. Abordarea prin comparatie stabileste:

 mai degraba limitele valorii de piata a actiunilor prin analiza preturilor platite in mod
normal pentru actiuni la firme concurente cu cea evaluata
104. Intre anomaliile ce pot aparea pe o piata organizata si care se lasa observate pe
piata de capital din Romania:
 prime de control negative sau un pret pe actiune inferior activului net de lichidare pe
actiune
105. Un multiplu al valorii(multiplicator) reprezinta:

 rezultatul impartirii unui numarator, care reprezinta pretul estimat ..., la un numitor, care
de obicei reprezinta o variabila financiara(ex:pret/profit, pret/cifra de afaceri)
106. Ratele de evaluare trebuie sa fie consistente si comparabile, cerintele explicite

referitoare la acestea fiind urmatoarele:
 ratele de evaluare trebuie sa furnizeze informatii pertinente si de substanta pentru valoarea
firmei
 modul de calcul al ratelor sa fie exact si uniform
 informatiile de pret trebuie sa fie valabile la data evaluarii
107. Elementele de comparatie in evaluarea intreprinderii reprezinta:

 acele caracteristici ale afacerii/actiunii evaluate care stau la baza diferentelor de pret de
tranzactionare
108. Legat de precizia evaluarilor, abordarea academica si cercetarilor in domeniu au

aratat ca intervalul cel mai frecvent de abatere a estimarilor fata de pretul de
tranzactionare:
 a fost intre 8-20%
109. Exista urmatoarele cauze ale incertitudinii referitor la rapoartele de evaluare:

 lipsa de cunostinte, experienta sau de etica a evaluatorului
 informatia insuficienta sau imperfecta
110. Metodele acceptabile in exprimarea incertitudinii in raportul de evaluare sunt:
 raportarea verbala
 utilizarea unui sistem de rating
 prezentarea valorilor in forma intervalului de probabilitate
111. Care afirmatie este corecta:

 incertitudinea presupune un numar necunoscut de posibilitati, fara a exista o informatie
semnificativa asupra sansei de aparitie a unui anumit rezultat
112. Intre erorile comune din rapoartele de evaluare regasim:

 inconsistenta in evaluare
 ignorarea efectului de scala
 utilizarea modelelor de evaluare precum o cutie magica
GRILE REZOLVATE
a) rarităţii
b) anticipării
c) contribuţiei
2. Principiul fundamental de evaluare al abordării bazate pe venit este:
a) oferta şi cererea
b) substituţia
c) anticiparea
d) toate
3. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

5. Termenul activ în afara exploatării se referă la:

d) a şi b
a) active utilizate sub capacitatea proiectată

b) active supradimensionate
c) active închiriate terţilor
d) active supraevaluate în contabilitate
1

b) corecţii asupra veniturilor şi cheltuielilor generate de acel activ
a) 55,5
b) 0,555
c) 5,55
d) 4,45
2
Universitatea Spiru Haret Evaluarea intreprinderii Teste grila
Facultatea de Management Brasov Prof. dr. Elena Doval
Specializarea CIG 2008-2009
An III, sem 2
TESTE GRILA
1. Evaluarea este:
a) Un proces multidisciplinar de determinare a pretului unui obiect
b) O arta care consta in aplicarea experientei si a judecatii faptelor pentru a ajunge la o
evaluare rezonabila
c) O stiinta care utilizeaza un complex de tehnici multidisciplinare si specifice
d) O imbinare intre stiinta, experienta si arta
e) Un raport asupra privatizarii unei intreprinderi
R: d)
2. Evaluarea consta din:

a) Arta de a aplica experienta si judecata faptelor pentru a ajunge la o valoare rezonabila a unui
bun mobil, un instrument financiar, o proprietate imobiliara, o intreprindere sau o afacere
b) Un complex de abordari, de tehnici, procedee si metode, prin care un bun mobil, un
instrument financiar, o proprietate imobiliara, o intreprindere sau o afacere sunt apreciate la
valoarea de piata, fiind asigurata comparabilitatea acestora, indeosebi in tranzactii comerciale.
c) O stiinta care utilizeaza un complex de tehnici multidisciplinare si specifice pentru a calcula
valoarea rezonabila a unui bun mobil, un instrument financiar, o proprietate imobiliara, o
intreprindere sau o afacere
d) O combinatie intre stiinta si arta de a determina valoarea rezonabila a unui bun mobil, un
instrument financiar, o proprietate imobiliara, o intreprindere sau o afacere
e) O combinatie intre experienta si arta evaluatorului de a determina valoarea rezonabila a unui
bun mobil, un instrument financiar, o proprietate imobiliara, o intreprindere sau o afacere
R: b)
3. In cadrul procesului de privatizare o problema importanta o constituie:

a. determinarea valorii intreprinderilor de stat sau a societatilor comerciale in care statul
detine un pachet de actiuni;
b. infiintarea unei firme;
c. infiintarea unei societati mixte;
d. fuziunea unor societati comerciale;
e. divizarea unei societati comerciale.
R: a)
4. In procesul privatizarii evaluarea este necesara deoarece :

a. elementele patrimoniale reflecta valori de piata si valori determinate in baza unor acte
administrative emise la un moment dat;
b. trecutul este total neproductibil sub aspectul afacerii, al profitabilitatii, al capacitatii
intreprinderii de a produce profit;
c. aptitudinea societatii comerciale de a degaja profit in viitor nu se poate stabili prin
extrapolarea profitului;
1
d. valoarea intreprinderii trebuie sa tina cont de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale;
e. cumparatorul nu poate fi penalizat pentru modul in care au fost gestionate resursele si au fost
efectuate cheltuieli in perioada trecuta.
Indicati raspunsul eronat!
R: a)
5. Indicati raspunsul eronat dintre principalele utilizari ale evaluarii de mai jos:
a) vânzarea-cumpararea de întreprinderi sau firme
b) vanzarea de active
c) evaluarea aportului in numerar la infiintarea unei intreprinderi
d) fuziunea de intreprinderi
e) divizarea unei intreprinderi
R: c)
6. Evaluarea in scopul valorificarii bunurilor ce compun patrimoniul are una din urmatoarele
utilizari:
a) Infiintarea unei societati comerciale
b) Majorarea capitalului social
c) Asocierea in participatiune
d) Lichidare, faliment
e) Emisiune de actiuni
R: d)
7. Elementele patrimoniale se evalueaza in cele patru momente esentiale ale circuitului lor
pentru una din urmatoarele utilizari:
a) Gajare pentru credite si imprumuturi, ipoteci
b) Situatii financiare
c) Asigurari si reasigurari
d) Leasingul imobiliar
e) Emisiune de actiuni
R: b)
8. Valoarea actiunilor care compun capitalul social nu este cea reflectata in contabilitate, fiind
necesara evaluarea. Indicati utilizarea potrivita dintre cele de mai jos!
a) Asigurari si reasigurari
b) Gajare pentru credite si imprumuturi, ipoteci
c) Vânzarea-cumpararea de întreprinderi sau firme
d) Lichidare, faliment
e) Leasingul imobiliar
R: c)
9. In evaluarea pentru situatii financiare este importanta:

a) respectarea normelor legale
b) imagine fidela
2
c) principiul prudentei
d) standardele internationale de contabilitate
e) principiul continuitatii
R: b)
10. In evaluarea pentru situatii financiare “imaginea fidela” poate fi descrisa complet ca fiind:
a) adevarat, in acord cu faptele
b) sincer, real, corect in sens de neinselator
c) loial, in acord cu faptele
d) corect in sens de neinselator, in acord cu faptele
e) adevarat, loial, sincer, real, corect in sens de neinselator, in acord cu faptele
R: e)
11. Elementele patrimoniale se evalueaza in patru momente esentiale ale circuitului lor. Indicati
momentul eronat de mai jos!
a.la data intrarii in patrimoniu
b. la data inventarului
c. la data achizitionarii unui bun
d. la data intocmirii bilantului
e. la data iesirii din patrimoniu.
R: c)
12. Indicati raspunsul eronat! Obiectul evaluarii il constituie in general:

a) organizatia (intreprinderea, firma, institutia etc.) in totalitatea patrimoniului sau
b) o parte, o componenta a organizatiei, care poate fi un activ de natura comerciala, sau
un activ de natura contabila
c) o proprietate (teren, constructii, orice alt mijloc fix, investitie neterminata, activ de
natura imobilizarilor necorporale)
d) beneficiul sau pierderea
e) un pachet de actiuni.
R: d)
13. Cantitatea de moneda ceruta sau oferita pentru achizitionarea unei unitati de satisfactori sau
prodfactori. Indiferent de utilitatea unui bun, pretul sau exista numai in masura in care se
realizeaza un schimb, adica producatorul si cumparatorul sunt diferiti este:
a. pretul
b. valoarea
c. costul
d. pretul si valoarea
e. costul si pretul
R: a)
14. Pretul platit efectiv intr-o tranzactie sau la Bursa este:

a. un fapt tangibil, real
3
b. o exagerare in raport cu o valoare declarata rezonabila
c. o opinie
d. valoarea declarata rezonabila
e. o cheltuiala
R: a)
15. Cheltuiala in bani, ce trebuie suportata pentru a putea beneficia de un bun sau serviciu, iar
in sens stiintific expresia in bani a eforturilor pentru producerea si desfacerea unor bunuri si
servicii se refera la:
a) pret
b) valoare
c) cost
d) valoarea sau costul
e) costul sau pretul
R: c)
16. Suma platita în numerar sau echivalente de numerar, ori valoarea justa a altor
contraprestatii efectuate pentru achizitionarea unui activ, la data achizitiei sau constructiei
acestuia, sau, acolo unde este cazul, valoarea atribuita acelui activ la recunoasterea initiala este
conform IFRS 2006:
a) costul
b) pretul
c) valoarea
d) valoarea sau costul
e) costul sau pretul
R: a)
17. Suma în numerar sau echivalente de numerar care ar trebui platita daca acelasi activ sau
unul asemanator ar fi achizitionat în prezent se numeste:
a) cost curent
b) cost istoric
c) pret
d) valoare
e) cost sau pret
R: a)
18. Activele sunt înregistrate la suma platita în numerar sau echivalente de numerar platita în
momentul cumpararii lor sau la valoarea justa a sumei platite în momentul achizitionarii lor,
adica la:
a) cost curent
b) cost istoric
c) pret
d) valoare
e) cost sau pret
R: b)
4
19. In evaluarea proprietatilor specializate, în mod uzual se întâlnesc urmatoarele concepte de
cost, dintre care unul este eronat. Indicati eroarea!
a) Costul de înlocuire (brut)
b) Costul de înlocuire (nou)
c) Costul de recreare sau costul de reproductie
d) Costul de înlocuire net
e) Costul curent
R: e)
20. Costul care rezulta în mod normal din costul de achizitie curent al unui activ similar
modern sau echivalent, sau al unei capacitati productive echivalente sau de servicii potentiale
este:
a) Costul de înlocuire (brut)
b) Costul de înlocuire (nou)
c) Costul de recreare
d) Costul de reproductie
d) Costul de înlocuire net
R: b)
21. Valoarea reprezinta:

a) marimea calitatii, a insusirii unui bun sau serviciu de a satisface o nevoie, de a fi util si
de a fi schimbat pe alte bunuri economice
b) calitatea conventionala a bunului care i se atribuie in urma unor calcule sau a unei
expertize
c) un fapt
d) o opinie
e) produsul unei determinari teoretice, care poate fi o baza de comparatie (o referinta) sau
un rezultat al unor calcule complexe prin aplicarea unor metode sau formule.
Indicati raspunsul eronat!
R: c)
22. Conform standardelor de evaluare IVSC, valoarea este:

a) un concept economic referitor la pretul cel mai probabil, convenit de cumparatorii si
vanzatorii unui bun sau serviciu disponibil pentru cumparare
b) o exagerare in raport cu o valoare declarata rezonabila
c) un fapt real
d) valoarea declarata rezonabila
e) o cheltuiala
R: a)
23. In literatura de specialitate se intalnesc mai multe tipuri de valoare, din care una este
conforma cu Standarde internationale de contabilitate. Indicati-o!
a) valoare de piata
b) valoare de utilizare
c) valoare justa
5
d) valoare de investitie
e) valoarea afacerii
R: c)
a) valoare de asigurare
b) valoare de impozitare
c) valoare de lichidare
d) valoare de recuperare
e) valoare justa
R: e)
a) valoare de casare
b) valoare speciala
c) valoare justa
d) valoare de garantare a creditului ipotecar
e) valoare de exploatare continua
R: c)
26. Definitia “suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata, la data evaluarii,
intre un cumparator decis si un vanzator hotarat, intr-o tranzactie cu pret determinat obiectiv,
dupa o activitate de marketing adecvata, in care ambele parti au actionat in cunostinta de cauza,
prudent si fara constrangere” se refera la:
a) valoarea de piata
b) valoare de impozitare
c) valoare de lichidare
d) valoare de exploatare continua
e) valoare speciala
R: a)
27. Afirmatia “valoarea unei proprietati estimata fara luarea in considerare a costurilor de
vânzare sau de cumparare si fara includerea nici unui impozit sau taxe asociat(e)” se refera la:
a) valoare de casare
b) valoare speciala
c) valoare de piata
d) valoare de utilizare
R: c)
28. Afirmatia “In situatii exceptionale, valoarea de piata poate avea o marime negativa. Aceste
situatii includ unele proprietati închiriate, unele proprietati specializate, proprietati învechite al
6
caror cost de demolare este mai mare decât valoarea terenului, unele proprietati contaminate si
altele” se regaseste in:
a) Standardul International de Evaluare IVS 2
b) Standardul International de Evaluare IVS 1
c) Standardul International de Evaluare IVS 3
d) Standardul International de contabilitate
e) GN 1
R : b)
29. Standardul care precizeaza ca tipurile de valoare diferite de valoarea de piata trebuie
distinse în mod clar de valoarea de piata deoarece reflecta aplicarea explicita a unor
situatii/ipoteze care sunt diferite de ipotezele continute în definitia valorii de piata este:
a) Standardul International de Evaluare IVS 2
d) Standardul International de contabilitate
e) GN 1
R: a)
30. Standardul pentru care valoarea justa este privita ca fiind sinonima cu valoarea de piata
este:
a) GN1
d) Standardul International de Evaluare IVS 3
e) Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS/IAS)
R: e)
31. Valoarea pentru care diferenta dintre valoarea unui activ pentru o anumita entitate si
valoarea de piata a acelui activ reprezinta motivatia cumparatorilor si vânzatorilor de a intra pe
piata este:
a) valoarea de investitie sau subiectiva
b) valoarea speciala
c) valoarea justa
d) valoarea sinergetica
e) valoarea de piata
R: a)
32. Suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunavoie între doua parti interesate,
aflate în cunostinta de cauza, în cadrul unei tranzactii desfasurate în conditii obiective, cu
pretul determinat obiectiv este:
c) valoarea justa
7
R: c)
33. Valoarea pentru care o suma de bani peste valoarea de piata, care reflecta
atributele/caracteristicile speciale ale unui activ, care au o valoare numai pentru un cumparator
special este:
c) valoarea justa
R: b)
34. Valoarea care apare când un activ are atribute/caracteristici care îl fac mai atractiv pentru
un anumit cumparator, sau pentru o categorie limitata de cumparatori fata de ceilalti
cumparatori este:
a) valoarea speciala
b) valoarea justa
c) valoarea de piata
d) valoarea de investitie sau subiectiva
e) valoarea sinergetica
R: a)
35. Un element aditional de valoare, care este creat de combinarea/fuziunea a doua sau mai
multe proprietati, în care valoarea rezultata în urma combinarii/fuziunii este mai mare decât
suma valorilor proprietatilor individuale se refera la:
c) valoarea justa
R: d)
36. Valoarea care apare îndeosebi din combinarea a doua sau mai multe active din care rezulta
un nou activ si care are o valoare mai mare decât suma valorilor activelor individuale.
a) valoarea de asigurare
c) valoarea de piata
e) valoarea de impozitare
R: d)
37. Exista trei termeni uzuali folositi în activitatea de evaluare. Termenul care se refera la
transferarea unei entitati de afaceri privita ca o entitate în exploatare este:
8
a) Valoarea întreprinderii pe premisa continuitatii exploatarii
b) Valoarea de lichidare
c) Valoarea de recuperare
d) Valoarea de piata
e) Valoarea justa
R:a)
38. Exista trei termeni uzuali folositi în activitatea de evaluare. Termenul care descrie o situatie
în care un grup de active folosite într-o întreprindere sunt oferite la vânzare în mod individual
(element cu element), de obicei în urma închiderii întreprinderii este:
e) Valoarea justa
R: b)
39. Exista trei termeni uzuali folositi în activitatea de evaluare. Termenul care descrie valoarea
unui activ care a ajuns la sfârsitul duratei lui de viata economica pentru scopul în care a fost
creat este:
e) Valoarea justa
R: c)
40. Exista tipuri de valoare care nu sunt continute in Standardele de evaluare. Valoarea care
este justificata pentru o actiune atunci când sunt luati în considerare factorii primari de
influenta sau altfel spus, este o valoare a actiunii, care poate fi diferita de cursul curent de piata
al acesteia este:
a) Valoarea intrinseca
b) valoarea de asigurare
c) valoarea speciala
d) valoarea de piata
e) valoarea sinergetica
R: a)
41. Dintre tipurile de valoare din Standardele Internationale de Raportare Financiara

(IFRS/IAS), editia 2006 enumerate mai jos, unul este specific standardelor de evaluare. Indicati
varianta de raspuns adecvata!
a) Valoarea justa
b) Valoarea contabila
c) Valoarea sinergetica
d) Valoarea depreciabila (amortizabila)
9
e) Valoarea realizabila neta
R; c)
42. Dintre tipurile de valoare din Standardele Internationale de Raportare Financiara

(IFRS/IAS), editia 2006 enumerate mai jos, unul este specific standardelor de evaluare. Indicati
varianta de raspuns adecvata!
a) Valoarea reziduala
b) Valoarea de utilizare
c) Valoarea recuperabila
d) Valoarea speciala
R: d)
43. Valoarea la care un activ este recunoscut în bilant dupa scaderea amortizarii cumulate pâna
la acea data, precum si a pierderilor cumulate din depreciere (IAS 16.6) este:
a) Valoarea justa
b) Valoarea contabila
c) Valoarea depreciabila
d) Valoarea realizabila neta
e) Valoarea justa minus costurile de vânzare
R: b)
44. Costul unui activ, sau o alta valoare substituita costului, din care s-a scazut valoarea
reziduala (IAS 16.6) este:
a) Valoarea depreciabila (amortizabila)
b) Valoarea reziduala
c) Valoarea de utilizare
d) Valoarea recuperabila
R: a)
45. Pretul de vânzare estimat, ce ar putea fi obtinut pe parcursul desfasurarii normale a

activitatii, mai putin costurile estimate pentru finalizarea bunului si costurile estimate necesare
vânzarii (IAS 2.6) este:
d) Valoarea depreciabila
R: e)
46. Cea mai mare valoare dintre valoarea justa minus costurile de vânzare si valoarea sa de
utilizare (IAS 36.6) este:
a) Valoarea depreciabila (amortizabila)
10
R: d)
47. Valoarea care poate fi obtinuta din vânzarea unui activ sau a unei unitati generatoare de
numerar, în cadrul unei tranzactii desfasurate în conditii obiective între parti interesate si în
cunostinta de cauza, minus costurile de cedare (IAS 36.6) este:
b) Valoarea depreciabila (amortizabila)
R: e)
48. Valoarea actualizata a viitoarelor fluxuri de numerar preconizate sa se obtina de la un activ

sau de la o unitate generatoare de numerar (IAS 36.6) este:
R: b)
49. Valoarea estimata pe care ar obtine-o o entitate din cedarea unui activ, dupa deducerea
costurilor estimate pentru cedare, daca activul avea deja vechimea si conditia prevazuta pentru
sfârsitul duratei de viata utila (IAS 16.6) este:
R: a)
50. In evaluarea întreprinderii nu se mai utilizeaza notiunile (care au avut numai o aplicabilitate
particulara) de mai jos. Intre acestea este o notiune conforma cu standardele de evaluare.
Indicati-o!
a) valoarea substantiala bruta;
c) valoarea matematica;
d) valoarea de circulatie;
e) valoarea de comercializare.
R: b)
11
51. In scopul evaluarii, proprietatile se clasifica în patru categorii. Indicati categoria eronata!
a) proprietatea imobiliara
b) creante
c) bunuri mobile
d) intreprinderi si proprietati specializate generatoare de afaceri (asimilate cu o întreprindere)
e) active financiare
R; b)
52. Proprietatea imobiliara cuprinde bunurile enumerate mai jos, dintre care unul nu face parte
din aceasta categorie. Indentificati-l!
a) orice teren;
b) orice cladire sau alta constructie ridicataori în corporata într-un teren;
c) orice recolta, material lemnos, depozit mineral sau alta resursa naturala atasata terenului;
d) orice proprietate accesorie proprietatii prevazute mai sus, inclusiv orice septel si orice
echipament utilizat în agricultura sau silvicultura;
e) masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport
R: e)
53. Bunurile mobile, adica bunurile corporale si necorporale sunt caracterizate prin mobilitatea
lor. Una din grupele de mai jos nu face parte din aceasta categorie. Indicati eroarea!
a) masini, utilaje, echipamente, mijloace de transport;
b) stocuri si obiecte de inventar;
c) intreprinderi
d) mobilier, colectii;
e) licente, brevete de inventii si alte active necorporale distincte si tranzactionabile în mod
individual.
R: c)
54. Mai jos sunt exemplificate intreprinderi si proprietati specializate generatoare de afaceri
(asimilate cu o întreprindere), intre care exista un exemplu eronat. Indentificati-l!
a) tractoare
b) depozite;
c) statii de benzina;
d) hoteluri si restaurante;
e) teatre si cinematografe.
R: a)
55. Activele care rezulta din divizarea legala a proprietatii asupra întreprinderii sau proprietatii
imobiliare, dintr-un drept optional de a vinde sau a cumpara o proprietate (imobiliara, actiuni
sau alte instrumente financiare) la un pret dat si într-o perioada stabilita se numesc:
a) active financiare
b) active fixe
c) active imobilizate
12
d) actice circulante
e) active intangibile
R: a)
56. Identificati eroarea! IAS 32.11 – Instrumente financiare: prezentare, da urmatoarea

definitie: “Un activ financiar este orice activ care reprezinta:
a) numerar;
b) un instrument de capitaluri poprii al unei alte entitati;
c) un drept contractual: (i) de a primi numerar sau un alt activ financiar de la o alta entitate
sau (ii) de a schimba active financiare sau datorii financiare cu o alta entitate în conditii care
sunt potential favorabile entitatii;
d) un bun fizic;
e) un contrat care va fi sau poate fi decontat în propriile instrumente de capitaluri proprii
R: d)
57. Dintre exemplele uzuale de active financiare, care reprezinta un drept contractual de a
încasa numerar în viitor, prezentate mai jos, unul este eronat. Indicati eroarea!
a) creantele si datoriile pe termen scurt comerciale;
b) efectele comerciale de încasat si de platit;
c) împrumuturi de încasat si de platit;
d) obligatiuni de încasat si de platit;
e) terenuri.
R : e)
58. Standardele Internationale de Evaluare prezinta urmatoarele caracteristici, dintre care una
este eronata. Indicati eroarea!
a) reflecta cea mai buna practica internationala;
b) unifica termenii economici utilizati de evaluatori;
c) asigura coerenta cu Standardele Internationale de Raportare Financiara si cu cele din
sectorul public;
d) sunt obligatorii pentru memebrii ANEVAR
e) nu sunt obligatorii pentru memebrii ANEVAR
R: e)
59. Evaluarea poate fi abordata din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere al
obiectului nu face parte din clasificare:
a) evaluarea profitului
b) evaluarea de proprietati imobiliare
c) evaluarea de bunuri mobile
d) evaluarea de active financiare
e) evaluarea de intreprinderi
R: a)
13
60. Clasificarea evaluarilor contabile, administrative si economice (piata) se face din punctul
de vedere al:
a) obiectului
b) scopului
c) metodei
d) abordarii
e) nici una din cele mentionate la a), b), c) si d).
R: b)
61. Din punctul de vedere al abordarii, evaluarea poate fi:

a) abordarea prin cost, bazata pe principiul substitutiei
b) abordarea prin comparatia vanzarilor, bazata pe ajustarea preturilor platite pentru active
comparabile
c) abordarea prin venit, prin determinarea valorii actuale a beneficiilor economice viitoare
rezultate din detinerea proprietatii respectiv a bunurilor
d) oricare dintre abordarile a), b) sau c)
e) niciuna dintre abordarile a), b) sau c)
R: d)
62. Un evaluator este persoana care are pregatirea profesionala necesara, capacitatea si
experienta de a efectua o evaluare. Evaluatorul este o persoana cu o buna reputatie care
intruneste calitatile de mai jos. Dintre cele mentionate una este eronata. Indicati-o!
a) a obtinut o pregatire profesionala adecvata, în cadrul unui centru de pregatire recunoscut sau
o calificare universitara echivalenta;
b) are experienta adecvata si este competent în evaluarea pe piata si categoria de active;
c) cunoaste, întelege si poate pune în aplicare în mod corect acele metode si tehnici/proceduri
recunoscute care sunt necesare efectuarii unei evaluari credibile;
d) nu este membru al unui organism/asociatii national(e) profesional(e) de evaluare
recunoscut(e);
e) urmeaza un program de instruire profesionala continua.
R: d)
63. Codul Deontologic al profesiei de evaluator se refera la: comportamentul etic si

competenta si experienta necesara. Dintre cerintele pentru comportamentul etic mentionate,
una este eronata. Indicati-o!
a) integritate
b) lipsa conflictelor de interese
c) recurgerea la un colaborator
d) confidentialitate
e) impartialitate
R: c)
64. Una din urmatoarele afirmatii despre procesul de evaluare este eronata. Indicati-o!
a) reprezinta toate cercetarile, informatiile, rationamentele, analizele si concluziile necesare
pentru a ajunge la o valoare estimata credibila;
14
b) este diferit ca sfera de raportul de evaluare întrucât raportul de evaluare descrie etapele
evaluarii si comunica concluziile;
c) este o procedura complexa si sistematica urmata de evaluator pentru a da un raspuns
clientului asupra valorii;
d) este un proces cu scopul de a se prezenta o opinie impartiala asupra valorii, prin care
evaluatorul demonstreaza ca a luat în considerare toti factorii care afecteaza în mod substantial
valoarea;
e) reprezinta toate cercetarile, informatiile, rationamentele, analizele si concluziile necesare
pentru a ajunge la o valoare estimata oarecare, indiferent daca este credibila sau nu.
R: e)
65. Una din etapele mentionate mai jos nu apartine procesului de evaluare. Indicati-o!
a) Definirea problemei de evaluare
b) Definirea tipului de valoare
c) Modificarea utilizatorului in contractul de evaluare
d) Colectarea si analiza datelor / informatiilor relevante
e) Aplicarea abordarilor, metodelor si tehnicilor/procedurilor de evaluare adecvate
R: c)
66. Una din afirmatiile de mai jos nu se refera la “formularea concluziilor asupra valorii”.
Indicati-o!
a) Identifica drepturile de proprietate care sunt evaluate
f) Valoarea propusa este rezultatul rationamentului profesional al evaluatorului;
g) concluzia asupra valorii finale trebuie sa fie explicata;
h) este un proces de selectie a nivelului unei valori;
e) se face în capitolul distinct al raportului de evaluare, numit Reconcilierea valorilor
R: a)
67. Dintre informatiile specifice necesare in evaluare un raspuns este eronat. Indicati-l!
a) informatii care descriu proprietatea;
b) informatii despre costuri de înlocuire cu active moderne echivalente;
c) informatii despre tranzactii realizate cu proprietati comparabile sau despre oferte de
tranzactionare;
d) informatii despre veniturile obtinute de proprietatile invecinate
e) informatii despre veniturile generabile de proprietatile comparabile.
R: d)
68. Dintre sursele de informatii pentru evaluare enumerate, una este eronata. Indicati-o!:
a) observatia directa/inspectia/inspectiile proprietatii;
b) documente solicitate de la proprietarii vecini;
c) banca de date a evaluatorului;
d) bancile de date ale altor evaluatori;
e) informatii din publicatiile de specialitate, internet, referitoare la tendinte si situatia
pietei nationale, regionale, locale si/sau a activului evaluat.
R: b)
15
69. Care dintre etapele si fazele mentionate mai jos compun cele 3 etape ale activitatii de
evaluare a intreprinderii?
1. cunoasterea preliminara
2. etapa initiala
3. realizarea proiectului elaborarea concluziilor evaluarii.
4. pregatirea evaluarii
5. cercetarea pietei
6. elaborarea concluziilor evaluarii
7. analiza diagnostic
8. elaborarea previziunilor
9. evaluarea propriu-zisa
Raspuns:
a) 1+2+3
b) 2+3+4
c) 5+6+7
d) 2+3+8
e) 1+8+9
R: d)
70. Analiza diagnostic are ca obiect:

a) determinarea starii generale a intreprinderii care este supusa evaluarii, luand in
considerare mediul dinamic in care aceasta isi desfasoara activitatea, factorii
perturbatori interni si externi si oportunitatile ce pot fi oferite;
b) vizita in intreprindere
c) interviuri cu conducerea intreprinderii si specialisti
d) culegerea documentelor necesare
e) masuratori pe teren
R: a)
71. Proprietatea imobiliara reprezinta:

a) terenuri si constructii
b) copaci si alte planattii
c) terenurile si toate lucrarile care sunt parte naturala a terenului (copacii si mineralele), ca si
obiectele adaugate de oameni (cladirile si amenajarile)
d) minerale si alte bogatii ale subsolului
e) amenajari
R: c)
72. Atributele dreptului de proprietate sunt:

a) numai posesia
b) numai folosinta
c) posesia si folosinta
d) numai dispozitia
e) posesia, folosinta si dispozitia
16
R: e)
73. Valoarea de evaluare este influentata de patru factori economici, dintre care unul este
eronat. Indicati eroarea!
a) utilitatea
b) raritatea
c) dorinta
d) impunerea
e) puterea de cumparare.
R: d)
74. Abilitatea unui bun de a satisface o cerere, necesitate sau dorinta umana se refera la:
a) utilitate
b) raritate
c) dorinta
d) dorinta si raritate
e) puterea de cumparare
R: a)
75. Oferta prezenta sau anticipata a unui bun, relativa la cererea pentru acesta se refera la:
a) utilitate
b) raritate
c) dorinta
R: b)
76. Abilitatea unei persoane sau a unui grup de a participa pe piata prin achizitionarea cu bani
sau echivalent a bunurilor sau serviciilor este:
a) utilitate
b) raritate
c) dorinta
R: e)
77. O piata imobiliara are aceleasi caracteristici ca si piata bunurilor si serviciilor. Una din
afirmatiile de mai jos cu privire la o piata eficienta este eronata. Indicati-o!
a. bunurile si serviciile sunt esential neomogene si pot fi inlocuite imediat unul cu altul;
b. exista un numar mare de cumparatori si vanzatori care creaza piata libera;
c. preturile sunt relativ uniforme, stabile si scazute;
d. cumparatorii si vanzatorii sunt complet informati;
17
e. bunurile sunt gata de consum, livrate imediat si usor de transportat.
R: a)
78. Se identifica cinci tipuri de piete imobiliare. Dintre cele enumerate mai jos una este
eronata. Indicati-o!
a. rezidentiale : case, blocuri, sir de case legate;
b. de transport: autocamioane, buldozere, autoturisme, carute;
c. industriale: fabrici, depozite, institute de cercetare;
d. agricole: ferme, livezi, pasuni, paduri;
e. speciale: proprietati cu design unic, scoli, cladiri publice, aeroporturi, parcuri de
distractii, terenuri de golf, cimitire, biserici etc.
R: b)
79. Analiza pietei in evaluare este:

a) identificarea sub-pietelor
b) segmentarea pietei
c) identificarea si studierea pietei pentru un anumit bun sau serviciu
d) analiza varstei clentilor
e) analiza mediului de unde provin clientii
R: c)
80. Constructia care constituie cea mai buna utilizare este cea care:
a) adauga cea mai mare valoare amplasamentului sau;
b) diminueaza valoarea cu o marime egala cu costul de indepartare a ei;
c) se construieste pe un teren liber;
d) nu este amplasata pe un teren de acceasi proprietate cu ea;
e) nu se cunoaste scopul utilizarii ei.
R: a)
81. Analiza celei mai bune utilizari in evaluarea proprietatilor imobiliarea are in vedere:
a) terenul ca fiind neocupat (liber) si proprietatea ca fiind ocupata.
b) identificarea proprietatii imobiliare;
c) identificarea drepturilor de proprietate;
d) definirea utilizarii evaluarii;
e) data evaluarii
R: a)
82. Analiza preliminara, culegerea si selectarea informatiilor in evaluarea proprietatilor

imobiliare se refera la:
1. date generale privind amplasarea in localitate, vecinatati, aspecte economice, sociale, de
mediu;
2. date specifice despre proprietatea imobiliara evaluata si proprietati comparabile: teren si
constructii, cost si uzura, venituri si cheltuieli, rata de capitalizare, istoric si utilitate;
3. date privind cererea si oferta, respectiv piata proprietatii evaluate, inclusiv concurenta: lista
proprietatilor asemanatoare, tranzactii si oferte, capacitatea de absorbtie, studii de cerere.
18
Raspuns:
a) 1+2
b) 2+3
c) 1+3
d) 1+2+3
e) Numai 1)
R: d)
83. Evaluarea prin abordarea prin cost a proprietatii imobiliare se realizeaza prin parcurgerea a
5 etape, din care una dintre cele de mai jos este eronata. Indicati-o!
a) Analiza celei mai bune utilizari
b) Calculul amortizarii terenului
c) Estimarile costului cladirilor prin metoda aleasa/posibila
d) Determinarea deprecierii cumulate
e) Estimarea valorii
R: b)
84. Una din afirmatiile de mai jos despre evaluarea prin cost a proprietatii imobiliarea este
eronata. Indicati-o!
a) se realizeaza conform standardului de evaluare GN4.
b) reprezinta una dintre cele mai frecvent utilizate metode aplicate pentru estimarea valorii de
piata sau pentru estimarea unei valori diferite de cea de piata.
c) estimeaza valoarea proprietatii prin estimarea costurilor de achizitie a terenului si de
constructie a unei noi proprietati, cu aceeasi utilitate, sau de adaptare a unei proprietati vechi
pentru aceeasi utilizare, fara costuri legate de timpul de constructie sau adaptare. Costul
terenului se adauga la costul total al constructiei;
d) stabileste limita superioara pâna la care piata ar plati în mod normal pentru o proprietate
anumita cand aceasta ar fi noua. Pentru o proprietate veche, pentru estimarea unui pret care
reflecta aproximativ valoarea de piata se scade deprecierea fizica, functionala si economica sau
externa;
e) in aceasta abordare sunt utilizate tehnici care au la baza conceptele de cost de reconstructie
si cost de inlocuire a constructiei.
R: a)
85. In evaluarea prin cost a proprietatii imobiliarea costurile pot fi estimate prin:
1. metoda comparatiilor unitare
2. metoda costurilor segregate
3. metoda devizelor
Raspuns:
a) 1+2
b) 1+3
c) 2+3
d) 1+2+3
e) Numai 3)
R : d)
19
86. Metoda care se bazeaza pe costurile cunoscute ale structurilor similare, ajustate in functie
de conditiile pietei si diferentele fizice si costurile unitare sunt exprimate la suprafata
desfasurata construita sau volum total construit se refera la:
a) metoda costurilor unitare
b) metoda devizelor
c) metoda costurilor segregate
d) metoda devizelor sau a costurilor segregate
e) metoda devizelor si a costurilor segregate
R: a)
87. Daca o cladire de 1000 mp arie a costat 60000 lei (RON), adica 60 lei/mp si o constructie
evaluata similara are 1200 mp. Valoarea de 1200 mp x 60 lei/mp = 72000 lei considerata noua
referitor la constructia evaluata este determinata prin:
b) metoda devizelor
d) metoda devizelor sau a costurilor segregate
e) metoda devizelor si a costurilor segregate
R: a)
88. Metoda care determina un cost unitar bazat pe cantitatea reala de materiale utilizate plus
manopera necesara pentru fiecare metru patrat de suprafata si estimarea se realizeaza utilizand
costuri normate pentru componente structurale considerate instalate este:
b) metoda devizelor
d) metoda devizelor sau a costurilor unitare
e) nici una din metodele mentionate la a), b), c) si d).
R: c)
89. Metoda care estimeaza costul prin calcul ce reflecta cantitatea si calitatea tuturor
materialelor si a tuturor categoriilor de manopera asociate lucrarilor executate, la care se
adauga marja pentru cheltuieli neprevazute, cheltuieli de regie si profit este:
b) metoda devizelor
d) metoda costului de inlocuire
e) metoda costului de reconstructie
R: b)
90. Metoda care consta in compararea costurilor unei cladiri nou construite pe terenul ocupat
de o cladire existenta avand la baza principiul maximizarii valorii celei mai bune utilizari a
terenului este:
20
b) metoda devizelor
R: d)
91. Metoda care consta in compararea pretului unei constructii existente, inclusiv a costurilor
de deconstructie (demolare), avand o anumita utilitate cu costurile ce le implica o constructie
noua, incluzand costurile cu proiectarea, realizarea si utilizarea constructiei noi pe
amplasamentul celei existente si care ar avea aceeasi utilitate, evidentiind diferentele valorice
este:
b) metoda devizelor
R: e)
92. Costul estimat pentru a construi, la preturile curente de la data evaluarii, o cladire cu
utilitate echivalenta cu cea a cladirii evaluate, utilizand materiale moderne si normativele,
proiectele si planurile actuale este:
a) costul de inlocuire
b) costul de reconstructie
c) costul unitar
d) costul segregat
e) costul net
R: a)
93. Costul estimat pentru a construi, la preturile curente de la data efectiva a evaluarii, o copie
sau o replica exacta a cladirii evaluate, utilizand aceleasi materiale, normative de constructie,
proiecte, planuri si calitate a manoperei si ingloband toate deficientele, supradimensionarile si
deprecierea cladirii evaluate este:
c) costul unitar
d) costul segregat
e) costul net
R: b)
94. La o proprietate veche de evaluat, pentru estimarea unui pret care reflecta aproximativ
valoarea de piata se scade:
a) deprecierea cumulata
b) deprecierea fizica
c) deprecierea functionala
d) deprecierea economica sau externa
21
e) amortizarea
R: a)
95. Pierderea de valoare fata de costul de inlocuire sau de reconstructie care poate rezulta din
cauze fizice, functionale si exterioare sau economice este:
e) amortizarea
R: a)
96. Deprecierea evidentiata prin utilizare si uzura, putrezire, infestari, fisuri, mucegai,
deteriorari si alte defecte structurale sau de invechire este:
e) amortizarea
R: b)
97. Deprecierea care poate fi cauzata de neadecvarea sau supradimensionarea cladirii, a stilului
sau dotarilor este:
e) amortizarea
R: c)
98. Deprecierea cauzata de factori din afara proprietatii cum ar fi : schimbarile in cerere-oferta,
utilizarile generale ale proprietatilor din zona, standarde locale, finantarile si reglementarile
locale este:
e) amortizarea
R: d)
99. Standardul care permite ca imobilizarile corporale sa fie inregistrate la cost minus
amortizarea cumulata si pierderile din depreciere cumulate SAU la o valoare reevaluata minus
orice amortizari cumulate ulterioare si pierderi din depreciere ulterioare este:
a) Standardul de evaluare IVS 1
22
b) IAS 16 – Imobilizari corporale
c) Standardul de evaluare IVS 2
d) Standardul de evaluare IVS 3
e) Standardul de evaluare GN 1
R: b)
100. O estimare a costului de inlocuire minus un provizion pentru vechime, stare etc., pentru a
reflecta valoarea activitatii la data evaluarii este:
c) costul de inlocuire amortizat
d) costul de inlocuire net
e) costul unitar
R: c)
101. Abordarea care stabileste limitele valorii de piata prin examinarea preturilor de piata
pentru proprietati concurente cu proprietatea de evaluat si din informatiile culese se elimina
preturile care reflecta motivatii diferite de cele tipice este:
a) Abordarea prin comparatia vanzarilor;
b) Abordarea prin capitalizarea venitului;
c) Abordarea prin cost;
d) Oricare din cele 3 abordari a),b) si c);
e) Nici una din cele trei abordari a),b) si c).
R: a)
102. Procedura de estimare a valorii proprietatii imobiliare prin abordarea prin comparatia
vanzarilor se realizeaza prin pasii de lucru enumerati mai jos, dintre care unul este eronat.
Indicati eroarea!
a) culegerea informatiilor din piata privind tranzactii cu proprietati similare;
b) stabilirea criteriilor de comparatie si compararea atributelor fiecarei proprietati cu cea
de evaluat;
c) realizarea corectiilor necesare privind diferentele stabilite si obtinerea corectiei si
efectuarea comparatiei globale;
d) calcularea costului de reproductie
e) extragerea unei singure valori din gama rezultata.
R: d)
103. Dintre elementele de mai jos unul nu constituie element de comparatie in evaluarea
proprietatilor imobiliare prin abordarea prin comparatia vanzarilor. Indicati-l!
a) drepturile de proprietate transmise;
b) conditii de finantare;
c) conditiile pietei;
d) componente non-imobiliare ale valorii;
e) costurile din devizul de constructie.
R: e)
23
104. Indicati afirmatia eronata din cele ce urmeaza! Evaluarea prin capitalizarea veniturilor
consta în:
a) culegerea si analizarea informatiilor relevante de piata, prelucrarea informatiilor si
determinarea comparabilitatii pentru a fundamenta importanta asupra rezultatelor analizei;
b) stabileste limitele valorii de piata prin examinarea preturilor de piata pentru proprietati
concurente cu proprietatea de evaluat;
c) analiza veniturilor si cheltuielilor istorice ale proprietatii de evaluat si a proprietatilor
concurente pentru care pot fi obtinute informatii;
d) intocmirea fluxului de numerar bazat pe contul de profit si pierdere din exploatare corectat,
care sa reflecte asteptarile pietei si care sa elimine experientele speciale ale unui anumit
proprietar;
e) estimarea venitului net care poate fi obtinut de proprietate si capitalizarea acestuia pentru
determinarea valorii de piata; estimarea poate reflecta venitul net pe un an sau pe un interval de
ani.
R: b)
105. Capitalizarea venitului ia in considerare informatiile asupra veniturilor si cheltuielilor

comparabile pentru a stabili venitul net din exploatare (operational) al proprietatii de evaluat.
Capitalizarea se face prin aplicarea unei rate de:
a) actualizare
b) de scont
c) de inflatie
d) de capitalizare
e) a dobanzii
R: d)
106. Dintre procedeele de determinare a ratei de capitalizare enumerate mai jos, unul este
eronat. Indicati eroarea!
a) preluarea ratei din tranzactii comparabile;
b) preluarea factorului multiplicator al venitului efectiv utilizat in tranzactii comparabile;
c) analiza pe componente ale investitiei –credit si capital propriu;
d) analiza pe componente a veniturilor si cheltuielilor realizate cu proprietatea evaluata;
e) formula de acoperire a datoriei.
R: d)
1- rata cheltuielilor operationale

107. Raportul: este:
Multiplicatorul venitului brut
b) de scont
c) de inflatie
d) de capitalizare
e) a dobanzii
R: d)
24
108. Cand se aplica o rata de capitalizare generala pentru toate riscurile prin care se divide
venitul net din exploatare stabilizat dintr-un singur an si rezulta o indicatie de valoare pentru
proprietatea imobiliara este vorba despre:
a) capitalizare directa
b) flux de numerar actualizat
c) abordarea prin cost
d) abordarea prin comparatia vanzarilor
e) rata dobanzii bancare
R: a)
109. Cand se ia in considerare valoarea banilor in timp si se aplica actualizarea la o serie de

venituri nete din exploatare pentru o perioada de mai multi ani este vorba despre:
a) capitalizare directa
b) flux de numerar actualizat
c) abordarea prin cost
d) abordarea prin comparatia vanzarilor
e) rata dobanzii bancare
R: b)
110. Principiile si criteriile de analiza a rezultatelor evaluarii proprietatilor imobiliare in

vederea reconcilierii sunt enumerate mai jos. Indicati care sunt principii:
1. Valoarea este o predictie
2. Valoarea este subiectiva
3. Evaluarea este o comparare
4. Orientarea spre piata
5. Adecvarea: pertinenta metodei utilizate
6. Precizia: increderea in corectitudinea datelor, calculelor si corectiilor aduse
7. Cantitatea informatiilor: evidentiate de tranzactii comparabile
Raspunsuri:
a) 1+3+5
b) 2+4+6
c) 1+2+3+4
d) 5+6+7+1
e) 1+2+5+7
R: c)
111. Principiile si criteriile de analiza a rezultatelor evaluarii proprietatilor imobiliare in

vederea reconcilierii sunt enumerate mai jos. Indicati care sunt criterii:
1. Valoarea este o predictie
2. Valoarea este subiectiva
3. Evaluarea este o comparare
4. Orientarea spre piata
5. Adecvarea: pertinenta metodei utilizate
6. Precizia: increderea in corectitudinea datelor, calculelor si corectiilor aduse
7. Cantitatea informatiilor: evidentiate de tranzactii comparabile
25
Raspunsuri:
a. 1+3+5
b. 2+4+6
c. 1+2+3+4
d. 5+6+7
e. 1+2+5+7
R: d
112. Mijloacele fixe mobile sunt: “Active corporale imobilizate, altele decat proprietatea
imobiliara, care sunt detinute pentru a fi utilizate in productia de bunuri sau prestarea de
servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri administrative si se
preconizeaza sa fie utilizate pe parcursul mai multor perioade”. Definitia este conform:
a) Standardului de evaluare GN 1
b) Standardului de evaluare GN 3
c) Standardului de evaluare GN 4
d) Standardul International de Contabilitate IAS 16
e) Standardului de evaluare IVS 3
R: b)
113. Urmatoarele: instalatii fizice disponibile pentru productie, incluzand instalarea, racordarea
la utilitati impreuna cu tot echipamentul facut sau necesar in procesul de productie, indiferent
de metoda de instalare sunt:
a) mijloace fixe mobile
b) accesorii
c) proprietate imobiliara
d) active financiare
e) active necorporale
R: a)
114. Conform GN 3 sunt 4 categorii de mijloace fixe mobile. Dintre urmatoarele una este
eronata. Indicati eroarea!
a) Instalatii, adica active care sunt combinate insolubil cu altele si care pot include constructii
specializate nepermanente, masini si echipamente tehnologice;
b) Masini, respectiv masinile individuale sau un grup de masini (o masina este un aparat
utilizat pentru un proces specific, in activitatea de exploatare a intreprinderii);
c) Echipamente, adica alte active care sunt utilizate pentru a facilita functionarea intreprinderii
sau entitatii;
d) Constructii usoare;
e) Accesorii: bunuri mobile de natura obiectelor, pieselor, dispozitivelor care constituie
elemente secundare, anexe atasate proprietatii principale, definitiv sau temporar.
R: d)
115. In cadrul grupei de mijloace fixe mobile se cuprind clase tipice ale mijloacelor fixe
mobile. Dintre cele enumerate mai jos, una este eronata. Indicati eroarea!
26
a) Utilaje si instalatii de lucru: masini separate, linii de productie, sisteme (include si
cablaje, conducte, racorduri, fundatii);
b) Echipament auxiliar (de sustinere tehnologica): ex. dispozitiv de slefuire;
c) Centre de control, comanda si distributie;
d) Echipament general (obiecte de inventar): mobilier, banci, rafturi, dulapuri, schele,
extinctoare etc.;
e) Plantatii.
R: e)
a) Utilaje pentru manipularea materialelor si depozitare: motostivuitoare, incarcatoare,
transportoare, macarale, trolii, stivuitoare, sisteme programabile de stocare;
b) Mijloace de transport: vagonete, macarale, tractoare, autovehicule inmatriculate;
c) Echipament de testare si laborator: mese, microscoape, hete, sisteme de ventilatie,
spectrografe, cuptoare, aparate de distilare, recipiente etc.;
d) Licente;
e) Mobilier, accesorii si echipamente: mobila de birou, birotica, computere;
R: d)
a) Tehnica de calcul: monitoare, imprimante, plotere, scannere, retele de calculatoare;
b) Softuri si programe de calculator;
c) Unelte si scule: permanente: unelete electrice portabile si cu aer comprimat, nicovale,
menghine, contoare, mandrine etc. si perisabile: burghie, dalti, robinete, sonde etc.;
d) Masini si echipamente in curs de executie;
e) Stocuri: materii prime, productia in curs, produse finite si stocuri inactive;
R: b)
118. Urmatoarele clase de imobilizari corporale de natura activelor corporale mobile: masini si
echipamente, nave, aeronave, automobile, mobilier, instalatii, piese de schimb si asamblare,
echipamente de birotica sunt redate in:
a) Standardul International de Contabilitate IAS 16
b) Standardului de evaluare GN 1
c) Standardului de evaluare GN 2
d) Standardului de evaluare GN 3
e) Standardului de evaluare IVS 1
R: a)
119. Studiul intregului proces de productie prin identificarea componentelor importante care
contribuie la capacitatea proiectata a entitatii productive in care se preiau informatii despre: ce
bun/serviciu produce intreprinderea, cum se produce bunul, care este capacitatea intreprinderii
se refera la:
27
a) macroidentificare
b) microidentificare
c) analiza diagnostic
d) studiul pietei in general
e) nu se refera la procesul de evaluare
R: a)
120. Procesul de evidentiere a caracteristicilor individuale ale echipamentului care se

realizeaza prin inspectare, se focalizeaza pe descrierea unei singure masini si identifica
caracteristicile ei specifice reprezinta:
a) macroidentificarea;
b) microidentificarea;
c) analiza diagnostic
d) studiul pietei in general
e) nu se refera la procesul de evaluare
R: b)
121. Dintre informatiile care se culeg in cadrul microidentificarii se afla:

a) varsta si starea.
b) numele intreprinderii si adresa;
c) produsele/ serviciile livrate;
d) modificari si tendinte pe piata produsului principal si secundar;
e) date de exploatare pe ultimii 3-5 ani;
R: a)
122. Dintre informatiile care se culeg in cadrul macroidentificarii se afla:

a) modificari si tendinte pe piata produsului principal si secundar;
b) marca de fabrica;
c) seria-tipul de actionare/energie;
d) dimensiunile si codul modelului;
e) capacitatea.
R: a)
123. Indicati eroarea in raspunsurile de mai jos! In evaluarea bunurilor mobile analiza de piata
urmareste:
a) conditiile de piata
b) costurile curente
c) piete de vanzare folosite
d) vanzari prin licitatie
e) informatii neoficiale.
R: e)
28
124. Piata bunurilor mobile (mijloacelor fixe mobile) se structureaza dupa aria pietei in patru
categorii. Una din urmatoarele nu face parte din aceasta grupare. Indicati-o!
a) locala
b) nationala
c) internationala
d) globala
e) second hand
R: e)
125. Piata bunurilor mobile (mijloacelor fixe mobile) se structureaza dupa starea mijloacelor
fixe mobile tranzactionate si modalitatile de tranzactionare in patru categorii. Una din
urmatoarele nu face parte din aceasta grupare. Indicati-o!
a) noi
b) second hand
c) bunuri reconditionate
d) materiale refolosibile
e) globala
R: e)
126. In analiza pietei pentru evaluarea bunurilor mobile evaluatorul parcurge o serie de pasi.
Dintre cei enumerati mai jos, unul este eronat. Indicati eroarea!
a) incadrarea intr-o subgrupa aferenta mijloacelor fixe mobile si delimitarea pietei
specifice subgrupei;
b) evidentierea caracteristicilor in domeniul subgrupei: caracteristicile principale de
selectare a ofertelor (capacitate, consumuri specifice, posibilitati de adaptare etc.);
c) analiza ofertei: gradul de raritate al bunului si analiza cererii: marimea atractivitatii
bunului;
d) analiza costului de inlocuire;
e) echilibrul pietei: preturile de tranzactionare, numar de unitati vandute, puterea de
absorbtie a pietei, rata de capitalizare.
R: d)
127. Procesul de evaluare a bunurilor mobile parcurge o serie de etape. Una dintre etapele
enumerate mai jos este eronata. Indicati eroarea!
a. colectarea informatiilor: inspectarea, inventarierea si descrierea bunurilor;
b. descrierea macrodentificarii si microidentificarii;
c. evidentierea si analiza pietei specifice bunurilor mobile: incadrarea pe piata, pozitie,
tranzactii, posibilitati de valorificare;
d. verificarea informatiilor de pe piata locala cu piata internationala;
e. elaborarea ipotezelor si conditiilor limitative de evaluare: pe baza situatiei concrete, scop
si destinatia evaluarii si rezerve exprimate la identificare (parametrii tehnico-
functionali).
R: d)
29
128. Procesul de evaluare a bunurilor mobile parcurge o serie de etape. Una dintre etapele
enumerate mai jos este eronata. Indicati eroarea!
a) alegerea metodelor adecvate de evaluare: selectarea elementelor si criteriilor de
comparatie aferente tranzactiilor comparabile; identificarea bunului mobil sau
asimilarea cu altele aflate pe piata; stabilirea modului si potentialului de generare de
venituri;
b) calculele diferitelor tipuri de valoare;
c) preluarea fara verificare faptica a informatiilor primite si culese de la proprietar;
d) estimarea valorii finale in functie de cantitatea si calitatea informatiilor existente
coroborate cu scopul si destinatia evaluarii;
e) elaborarea raportului de evaluare.
R: c)
129. Suma pe care o persoana se asteapta sa o plateasca pentru un obiect mobil cu aceeasi
vechime, marime, culoare si conditie, adica pentru o copie sau o reproducere a celui original,
cat mai apropiata de original in ceea ce priveste natura, calitatea si vechimea materialelor,
obtinuta prin metode moderne este in evaluarea bunurilor mobile:
a) Costul de inlocuire
b) Costul de reproductie
c) Deprecierea fizica
d) Deprecierea functionala
e) Deprecierea economica
R: a)
130. Suma pe care o persoana se asteapta sa o plateasca pentru o copie exacta a obiectului
mobil original, realizata cu materiale care au o natura, calitate si vechime similara si prin
metode identice din perioada de realizare a originalului este in evaluarea bunurilor mobile:
b) costul de reproductie
c) Deprecierea fizica
d) Deprecierea functionala
e) Deprecierea economica
R : b)
131. Metoda utilizata in evaluarea bunurilor mobile care consta in descompunerea proprietatii
in componente, astfel incat suma componentelor sa reflecte costul de nou al intregului si sunt
incluse toate costurile directe (materiale si manopera, transport si manipulare, montaj) si
indirecte (onorarii, taxe de instalare, cheltuieli financiare, de paza, de punere in functiune etc.)
este :
a) metoda devizului
b) metoda indexarii
c) metoda cost-capacitate
d) metoda capitalizarii veniturilor
e) metoda comparatiilor de piata
R: a)
30
132. Metoda utilizata in evaluarea bunurilor mobile care consta in estimarea costului de
reproductie in care un indice sau un factor de indexare se aplica la costul istoric al unei
proprietati pentru a transforma costul istoric in cost curent este:
a) metoda devizului
b) metoda indexarii
R: b)
133. Metoda utilizata in evaluarea bunurilor mobile care consta in identificarea costului unui
bun asemanator, dar la care costul variaza in functie de dimensiuni este:
a) metoda devizului
b) metoda indexarii
R: c)
134. Un malaxor pentru fabricarea vopselei de 5000 kg capacitate este utilizat numai la 2800
capacitate. Inutilitatea este [1- (2800/5000)0,7] 100 = (1-0,66)100 = 34%. Problema se refera la
determinarea:
a) deprecierii fizice
b) deprecierii functionale
c) costului de achizitie
d) deprecierii economice
e) amortizarii
R: d)
135. Dintre tehnicile de comparatie utilizate in evaluarea bunurilor mobile se utilizeaza:

a) numai identificarea directa
b) numai asimilarea
c) numai procentajul din cost
d) identificarea directa, asimilarea si procentajul din cost
e) numai identificarea directa si asimilarea
R: d)
136. Veniturile viitoare previzionate (asteptate) sunt convertite în valoare fie prin impartirea
venitului, de obicei anual, cu o rata de capitalizare, fie prin înmultirea venitului cu un
coeficient multiplicator (care este inversul ratei de capitalizare). Aceasta abordare este valabila
pentru evaluarea prin capitalizarea veniturilor pentru:
a) evaluarea masinilor si utilajelor
b) evaluarea mijloacelor de transport
c) evaluarea mobilierului
31
d) evaluarea tuturor bunurilor mobile
e) evaluarea calculatoarelor
R: d)
137. Raportul: c = Venit anual/Pret de vanzare a activului reprezinta:

b) rata de actualizare
c) rata dobanzii
d) rata inflatiei
e) nici una din cele enuntate mai sus
R: a)
138. Pentru ca un element necorporal sa fie inscris in activul bilantier trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii, dintre care una este eronata. Indicati eroarea!
a) sa fie identificat printr-o denumire exacta ca: marca comerciala, copyright, software,
cheltuiele de cercetare-dezvoltare, retea de distributie etc. Daca nu poate fi identificat
exact se va evidentia impreuna cu alte elemente necorporale intr-o pozitie disticta ca:
fond comercial sau goodwill.
b) sa fie identificat modul de achizitionare in mod individual; daca nu poate fi identificat
individual sa se poata identifica valoarea globala incadrata in fond comercial sau
goodwill.
c) sa poata fi stabilita o durata de viata.
d) sa poata fi transferat dreptul de proprietate prin vanzare.
e) niciodata nu se inregistreaza distinct elementele necorporale ce nu pot fi vandute
(brevete de inventie, copyright, dreptul de fransiza etc)
R: e)
139. In practica contabila se utilizeaza 4 grupe. Indicati grupa eronata dintre urmatoarele:
a) cheltuieli de constituire
b) cheltuieli de cercetare –dezvoltare
c) drepturi de proprietate intelectuala
d) relaţiile între părţi
e) fond comercial (goodwill).
R: d)
140. In evaluarea activelor necoprorale prin abordarea prin cost se utilizeaza doua metode:
a) calcularea costului de reproducere integrala si compararea subiectului cu activele
necorporale similare
b) calcularea costului reproducerii unui activ similar si compararea subiectului cu activele
necorporale similare
c) calcularea costului de reproducere integrala si calcularea costului reproducerii unui
activ similar
d) estimarea valorii de recuperare si a celei terminale a proprietatii
32
e) stabilirea corecta a gradului de depreciere a activului necorporal
R; c)
141. Pentru asigurarea credibilitatii valorii de evaluare a unui activ necorporal prin abordarea
prin cost sunt necesare o serie de actiuni, dintre care una este eronata. Indicati eroarea!
a) precizarea corecta a datei da la care incepe colectarea si insumarea costului istoric;
b) determinarea corecta a cheltuielilor directe si indirecte ocazionate de producerea
activului;
c) fundamentarea unui indice de indexare in corelatie cu natura si structura costului istoric;
d) estimarea valorii de recuperare sau a celei terminale a proprietatii
e) stabilirea corecta a gradului de depreciere a activului necorporal.
R: d)
142. Procedura de evaluare prin venit a activelor necorporale cuprinde 8 pasi de lucru. Dintre
cei enuntati mai jos, unul este eronat. Indicati-l!
a) identificarea beneficiilor viitoare asteptate;
b) determinarea marimii si periodicitatii beneficiilor viitoare;
c) determinarea marimii si periodicitatii cheltuielilor asociate cu realizarea venitului
previzionat;
d) adunarea cheltuielilor anuale de exploatare la venitul anual;
e) estimarea valorii de recuperare sau a celei terminale a proprietatii;
R: d)
143. Abordarea prin piaţă compară subiectul cu activele necorporale similare sau cu drepturile
parţiale asupra activelor necorporale, care au fost vândute pe piaţa liberă. Pentru o estimare
rezonabila a valorii de piata este necesar sa se indeplineasca o serie de conditii enuntate mai
jos, dintre care una este eronata. Indicati eroarea!
a) active necorporale similare trebuie să funcţioneze în acelaşi domeniu ca şi subiectul
evaluat sau într-un domeniu care răspunde aceloraşi variabile economice
b) surse uzuale de informaţii, utilizate în abordarea prin piaţă, sunt pieţele în cadrul cărora
se comercializează drepturile asupra activelor necorporale similare
c) surse uzuale de informaţii, utilizate în abordarea prin piaţă, sunt tranzacţiile anterioare
în care au fost implicate activele necorporale în cauză
d) sa existe o bază rezonabilă pentru comparaţii cu active necorporale similare
e) sa se calculeze rata de evaluare ca raport intre pret si profitul firmei.
R: e)
144. În procesul de evaluare si in faza de reconciliere a rezultatelor obtinute din evaluare,

evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul profesional atunci când apreciază
importanţa/credibilitatea fiecărei valori estimate. In acest sens evaluatorul trebuie să prezinte:
a) raţionamentul şi justificarea pentru metodele de evaluare folosite şi pentru importanţa
acordată metodelor, în urma cărora a rezultat valoarea finală/ reconciliată
33
b) concluzia asupra valorii se va baza şi pe estimările valorii rezultate din metodele de
evaluare aplicate
c) selectarea şi susţinerea abordărilor, metodelor şi procedurilor adecvate de evaluare
depind de raţionamentul profesional al evaluatorului.
d) definiţia valorii
e) toate informaţiile relevante, de la data evaluării, necesare pentru îndeplinirea misiunii
R: a)
145. Principiul general in evaluarea intreprinderilor este faptul ca:

a) proprietatea acestora este generatoare de afaceri
b) conceptele si metodele aplicate la celelelte tipuri de proprietati au anumite
particularitati
c) abordarile utilizate in evaluarea intreprinderilor sunt: abordarea bazata pe active,
abordarea prin capitalizarea venitului si abordarea prin piata
d) o intreprindere sau o entitate economica este orice entitate care desfasoara o activitate
comerciala
e) este procesul prin care se ajunge la o opinie sau la o estimare a valorii unei afaceri sau
entitati economice sau a unei participatii la aceasta (GN 6, p. 276)
.
R; a)
146. Evaluarea intreprinderii se bazeaza pe principiul activului net contabil corectat, in care
intreg patrimoniul este considerat o suma de elemente de activ minus datoriile, dar fiecare
element de activ si de pasiv se evalueaza individual utilizand metode bazate pe valoarea de
piata. Aceasta afirmatie este valabila pentru:
a) Abordarea bazata pe active
b) Abordarea prin capitalizarea venitului
c) Abordarea prin piata
d) Abordarea prin piata si abordarea bazata pe active
e) Abordarea bazata pe active si abordarea prin capitalizarea venitului
R: a)
147. Premiza generala a evaluarii este principiul continuitatii activitatii de exploatare a

intreprinderii intru-un orizont de timp nelimitat. Aceasta este o alternativa la premiza:
a) fuziunii
b) divizarii
c) lichidarii
d) investitiei
e) internationalizarii
R; c)
148. Evaluarea intreprinderii are diferite utilizari. Una dintre cele de mai jos este eronata.
Indicati eroarea!
a) pentru estimarea valorii de piata a intreprinderii individuale in vederea achizitiei sau
vânzarii;
34
b) pentru estimarea participatiilor detinute de actionari sau asociati (actiunilor sau partilor
sociale) in vederea tranzactionarii directe (vinzare - cumparare) sau cesiunii respectiv preluarii
unor participatii;
c) pentru estimarea valorii de piata a intreprinderii in cazul fuziunilor, divizarilor sau a
infiintarii de societati mixte;
d) ca baza pentru retratarea situatiilor financiare in concordanta cu standardele de contabilitate
referitor la conventia care reflecta efectul modificarii preturilor;
e) ca baza pentru estimarea impozitului pe profit sau venit.
R: e)
149. Identificati care sunt metodele utilizate in evaluarea intreprinderii prin abordarea pe baza
de a) venit dintre urmatoarele metode:
a) Metoda comparatiei cu vânzari de firme similare necotate (piata de achizitii si fuziuni)
b) Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati si metoda capitalizarii venitului
c) Metoda comparatiei cu tranzactii anterioare
d) Metoda activului net corectat (ANC) si metoda activului net de lichidare
e) ) Metoda comparatiei cu societati similare cotate sau cu tranzactii de pachete minoritare
(actiuni la firme cotate)
R; b)
150. In evaluarea intreprinderii intre metodele inscrise in abordarea prin comparatie una nu
este adecvata. Indicati-o!
a) Metoda comparatiei cu societati similare cotate sau cu tranzactii de pachete minoritare
b) Metoda comparatiei cu vânzari de firme similare necotate (piata de achizitii si fuziuni)
c) Metoda comparatiei cu tranzactii anterioare
d) Metoda activului net corectat (ANC)
e) Metoda comparatiei cu oferte de tranzactii cu participatii la capitalul întreprinderii evaluate
R; d)
151. Identificati care sunt metodele utilizate in evaluarea intreprinderii prin abordarea prin
active dintre urmatoarele metode:
a) Metoda comparatiei cu societati similare cotate sau cu tranzactii de pachete minoritare
b) Metoda comparatiei cu vânzari de firme similare necotate (piata de achizitii si fuziuni)
c) Metoda activului net corectat si metoda activului net de lichidare
d) Metoda comparatiei cu tranzactii anterioare
e) Metoda comparatiei cu oferte de tranzactii cu participatii la capitalul întreprinderii evaluate
R; c)
152. Metodele de evaluare a intreprinderii sunt interdependente si au drept caracteristica

orientarea lor spre informatiile de piata. La care din urmatoarele abordari se refera afirmatia
“fundamentul îl reprezinta costul capitalului, care deriva din informatii de piata”:
a) numai in abordarea pe baza de venit
35
b) in abordarea prin comparatie si in abordarea pe baza de venit
c) in cazul abordarii pe baza de active si in abordarea pe baza de venit
d) numai in cazul abordarii pe baza de active
e) in cazul abordarii pe baza de active si in abordarea prin comparatie.
R: a)
153. Evaluarea intreprinderilor este un proces complex care necesita cunostinte de specialitate
si experienta. Procedura cuprinde o serie de actiuni. Identificati actiunea eronata in cele de mai
jos:
a) actiuni preliminare
b) evaluarea propriu-zisa
c) reconcilierea valorilor obtinute
d) consultarea clientului asupra valorii dorite
e) redactarea raportului de evaluare.
R; d)
154. Dintre principalele actiuni preliminare care trebuie intreprinse in estimarea valorii de
piata a unei intreprinderi enuntate mai jos, unul este eronat, Indicati eroarea!
a) Cunoasterea tendintelor economice relevante generale si din cadrul industriei in care
functioneaza intreprinderea, a mediului extern ce ar putea afecta intreprinderea
b) Identificarea si estimarea impactului tendintelor economice asupra activitatii
intrprinderii
c) Descrierea misiunii de evaluare
d) Analiza naturii intreprinderii si a istoricului sau
e) Analiza capacitatii intreprinderii de a obtine pierderi.
R: e)
155. In descrierea misiunii de evaluare a unei intreprinderi sunt necesare o serie de informatii.
Indicati eroarea din cele de mai jos!
a) identificarea intreprinderii, a pachetului de actiuni sau a valorilor mobiliare care trebuie
evaluate;
b) stabilirea detinatorului dreptului de proprietate, cercetarea documentelor de atestare a
dreptului de proprietate si a restrictiilor cu privire la transferul de proprietate;
c) stabilirea datei vizitei la intreprindere;
d) definirea evaluarii, a bazei de evaluare si a marimii relative a participatiei care trebuie
evaluata;
e) definirea scopului si utilizarii evaluarii.
R: c)
156. Analiza situatiilor financiare ca scop (GN 6, p. 284-285):

1. intelegerea relatiilor existente intre elementele din contul de profit si pierdere si cele din
bilant, inclusiv a tendintelor care s-au manifestat de-a lungul timpului, pentru aprecierea
riscurilor inerente in activitatea intreprinderii, precum si a perspectivelor de performanta a
intreprinderii;
2. compararea cu intreprinderi similare pentru a stabili parametrii de risc si cei de valoare;
36
3. ajustarea situatiilor financiare istorice pentru a estima abilitatile economice si perspectivele
intreprinderii.
Raspuns:
a) numai 1)
b) numai 2)
c) numai 1) si 2)
d) 1+2+3
e) Numai 2 +3
R: d)
157. Situatiile financiare se analizeaza in termeni monetari, procentuali (analiza in structurra a

bilantului si analiza ponderii elementelor din contul de profit si pierdere fata de cifra de
afaceri) si rate financiare. Analiza care se utilizeaza pentru a stabili tendintele si relatiile intre
conturile de venit si pierdere de-a lungul timpului si pentru a stabili fluxul de venit asteptat a fi
generat in viitor, precum si necesarul de capital care sa permita intreprinderii sa genereze flux
de venit se refera la:
a) Analiza in termeni monetari
b) Analiza in termeni procentuali
c) Analiza in termeni monetari si analiza in termeni procentuali
d) Analiza in termeni de rate financiare
e) Analiza in termeni monetari si analiza in termeni de rate financiare
R: a)
158. Evaluarea propriu-zisa in evaluarea intreprinderii prin metoda activ net contabil corectat
incepe cu realizarea corectiilor uzuale aplicate situatiilor finanaciare cu scopul de a reflecta cat
mai corect realitatea economica, atat in ceea ce priveste situatia patrimoniala, cat si fluxul de
venituri. Dintre scopurile corectiilor mentionate mai jos, unul este eronat. Indicati eroarea!
a) determinarea veniturilor si cheltuielilor care in mod rezonabil sunt reprezentative pentru
continuarea activitatilor de exploatare;
b) prezentarea pe o baza consecventa a situatiilor financiare ale intreprinderii de evaluat si a
celor care sunt luate ca baza de comparatie;
c) convertirea valorilor inregistrate in contabilitate in valori de piata.
d) corectarea activelor si datoriilor din afara exploatarii, precum si a veniturilor si cheltuielilor
aferente acestora;
e) corectarea veniturilor si cheltuielilor economicoase.
R; e)
159. In evaluarea intreprinderii prin metoda activ net contabil corectat se extrag elementele de
evaluat din situatiile financiare si se evalueaza distinct fata de cele care sunt direct legate de
activitatile de exploatare la valoarea de piata. Eliminarea cheltuielilor cu compensatiile si
corectarea impozitelor aferente, astfel incat personalul excedentar sa nu influenteze nivelul
mentenabil al profitului se refera la:
a) active auxiliare
b) personal auxiliar
c) active redundante
d) amortizare
37
e) stocuri
R: b)
160. In evaluarea intreprinderii prin metoda activ net contabil corectat se extrag elementele de
evaluat din situatiile financiare si se evalueaza distinct fata de cele care sunt direct legate de
activitatile de exploatare la valoarea de piata. Eliminarea valorii oricaror active si datorii din
bilant si impactul asupra profitului se refera la:
a) remunerarea proprietarului
b) costul elementelor de leasing, inchiriate sau in parteneriat
c) active auxiliare
d) active redundante, excedentare sau care nu sunt necesare pentru activitatea
intreprinderii
e) corectia stocurilor contabile pentru asigurarea comparabilitatii.
R: c)
EXAMEN: 20 intrebari: 20 minute!
38
Ê

c
c | ccc cc
|c|
cc c| | ||c c

c ccc cc
c ccccccc
c ccccccc
c ccccccc c !cc" cc
½ c ½
½

c cc||c
cccc|ccc#|c$c
cc cc

|c
c %c%c
c %c
c
%c c ccc!c!c
c
&c | c c |c| | |c c |c'|c#
c
| c#| c c
c (cc!c%c!%c%ccc
c )cc )c%cc
c (ccc%c)c
½ c ½

c
c
| c c c |c cc cc#|c |c

| |cc* c cc cc
c %c(ccc!"!cc
î c ½
c +!c%%c%cc+ccccc
#c,c+"c%c!cc )c
+c
%c cc cc
c
-c |cc| c
cc cc
c )c"ccc+%!ccc
c )c c% cc)c%c+c%c cc
c
%c %c %c%c!cc+c! cc
c
.c
cc| $c| cc
| |c| |c,
|c
c c %c
î c ½

c ccc
%c ccc
c
/c | c0cc ccc
c ccc%c)cc+!cc%c
î c ½ ½ ½
c c(cc%c)cc+!cc
%c -cc%c)c1%c2c)c!cc)c!(!ccc!c
!cc)c+c
c c
3c | c
|||c c|c|
||cc c| cc
c %(c1%cc
îc ½
c %(c c,2c
%c c )cccc %c
c
4c | c| | ||c|c
||c | |c cc| ccc
c !c%c)c(cc
î c ½ ½
c %!c %c!cc
%c %!cc!%c
c
5c| c#
||c
||c
cc c#
c| | c c|cc

cc |cc|c| c
|cc ccc cc
c ½
î ½î
c ccc(%c%c cc c%)c%c
c ccc(ccccc( c
%c ccc
c
c| cc
c
6 ||cc
| |c cc#cc
c c ccccc
î c
c c cccc
%c c)c c%"c
c
c7 |c cc
|c
cc
|c|c
cc
| $| cc
c )c%ccc
c cc
c

%c +cc %c
c
&c# c
|| ||c# * |cc cc|
|cc
c %c+"c%c!ccccccc%+c
î c ½½
c ccc
%c cc cc+c%c+!c
c
c c
c || c c| c|c ||||c
c
î c

c c !c
c
-c| c| | c# * |cc c cc|
c | |c
c %c" c
c +c
c ½
%c %cc!c
c
c
c c
.cc||c
ccc
c cc | |c, c
c(cc#|c
|cc
ccc | c8c
c %c
î c
c c
%c ccc"ccc%c!!c
c
/c# c$ c6|cc || c| cc
c !cc%c)cc c %ccc
c !ccc %c c )cc+!c%cccc(ccc
cc
c !ccc!c,!%c
#ccc%cc+"c%cccc(ccc
c
½ c î

3cc| c|c#ccc
c 9c:c+c%c+cc 9c:c +c 9c:c%c
c 9c:c +cc 9c:ccccc 9c:c!)c c
c ½

%c +c:c+c%c+cc%c:c cc
cccccc
cc 4|
| c| c| c
c | |c
|
c#|
|c| c
|c||c|c
| |cc
cccc%c%c2cc
î ½ ½
cccc%c%ccc
ccc%c%c%ccc
c
5c
cc
c
c|c || cc |c| ccc| cc|c
c
| c
½ ½ ½
cc)c c)c
c
cc!%c %cc c,c

c
%cccc
cccccc
cccccc
c &c

Absolut Toate Grilele

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Absolut Toate Grilele

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STANDARDE DE EVALUARE

1. Din ipostaza de expert consultant al clientului, tipul de valoare estimată va fi:

2. Dacă întreprinderea va funcţiona şi cu credite, valoarea întreprinderii faţă de valoarea

3. Standardele internaţionale de evaluare:

4. În prezentarea metodologiei de evaluare:

5. Abordările în evaluarea întreprinderilor sunt:

6. Procesul estimării valorii de piaţă înseamnă:

7. Valoarea unei proprietăţi este dată de:

9. În optica standardelor de evaluare ANEVAR, abordarea pe bază de active include metode de

10. Fondul comercial se va calcula în optica standardelor de evaluare:

12. Principiul anticipării arată că valoarea se bazează pe:

13. Abordarea evaluării prin capitalizarea venitului se bazează pe principiul:

14. Evaluarea activelor necorporale este de competenţa:

15. Ce metode utilizează informaţii de piaţă:

17. Principiul substituţiei este aplicabil în:

19. Influenţa factorilor de mediu asupra valorii unei întreprinderi:

20. Termenul de „valoare” este utilizat în raportul de evaluare cu alt atribut:

21. Principiul fundamental de evaluare al abordării bazate pe venit este:

22. Care tip de valoare este sinonim cu valoarea de piaţă:

25. Care NU este factor de producţie:

26. Principiul substituţiei este specific:

27. Prima etapă a procesului de evaluare este:

28. Cărui tip de valoare îi corespunde o perioadă de comercializare limitată:

29. Care este o condiţie a definiţiei valorii de piaţă:

30. Valoarea de piaţă, prin definiţie este:

31. Tipul de valoare pentru un anumit investitor este:

33. Care este un criteriu al celei mai bune utilizări:

34. Alegerea metodelor de evaluare se face:

35. Termenul de „capacitate beneficiară” mai este folosit în terminologia standardelor

36. Proprietatea intelectuală conţine active necorporale:

37. Costul unui activ este:

38. Care este caracteristica unei investiţii imobiliare:

39. Evaluarea instalaţiilor şi echipamentelor este de competenţa:

42. Între obiectivele standardelor de evaluare fac parte:

46. În accepţiunea evaluării prin capitalizare se înţelege:

47. Sintagmele “la data evaluării” şi “suma estimată” exprimă:

49. Metodele şi tehnicile recunoscute de evaluare sunt:

50. Proprietatea imobiliară este un concept:

51. Proprietatea mobiliară include:

52. Conceptul de valoare a unui bun:

53. Evaluatorul extern:

54. Evaluatorul independent este un evaluator extern şi care în ultimele:

55. Prin interes financiar indirect în relaţia client-evaluator se înţelege:

57. Valoarea de garantare a creditului ipotecar:

67. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

68. Nu este o eroare în evaluarea unei întreprinderi:

70. Termenul activ din afara exploatării se referă la:

71. Existenţa unui activ din afara exploatării generează:

73. Teoria valorii are un postulat care precizează că:

74. Teoria valorii are un postulat care precizează că:

80. Principiul anticipării arată că:

81. Principiul contribuţiei arată că:

83. Principiul substituţiei cere ca întreprinderile comparabile să fie:

84. Principiul contribuţiei arată că:

86. În evaluarea pentru divizare se are în vedere:

87. Principiul substituţiei cere ca o întreprindere de substituţie:

88. Ultima etapă în procesul de evaluare este:

91. Metoda practicienilor apare în terminologia standardelor internaţionale de evaluare:

92. Ce se înţelege prin valoarea capitalului investit (VCI):

1. Lichiditatea generală curentă se calculează prin raportul dintre:

2. Lichiditatea rapidă (intermediară) se calculează prin raportul dintre:

3. Rata solvabilităţii generale exprimă raportul dintre:

4. Rata autonomiei financiare este:

5. Rata de finanţare a stocurilor este: