Sunteți pe pagina 1din 5

1.

Procedura generală a insolvenţei se aplică:


a) societăţilor comerciale;
b) asociaţiilor familiale;
c) societăţilor civile de avocaţi.

2. Procedura generală a insolvenţei se aplică faţă de:


a) grupurile de interes economic;
b) societăţile comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive;
c) comercianţii persoane fizice.

3. Procedura generală a insolvenţei se aplică:


a) tuturor fundaţiilor:
b) asociaţilor care desfăşoară şi activităţi economice:
c) organizaţiilor cooperatiste al căror administrator nu poate fi găsit.

4. Procedura generală a insolvenţei se aplică faţă de:


a) cluburile profesioniste de fotbal;
b) societăţile comerciale ale căror administrator nu poate fi găsit;
c) societăţile agricole.

5. Procedura generală a insolvenţei se aplică faţă de:


a) societăţile cooperative;
b) societăţile comerciale al căror sediu nu mai există;
c) societăţile profesionale ale notarilor publici.

6. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică faţă de:


a) toate societăţile comerciale;
b) asociaţiile profesionale ale patronatului;
c) comercianţii persoane fizice.

7. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică faţă de:


a) toate persoanele juridice de drept privat;
b) toate societăţile agricole;
c) grupurile de interes economic care nu deţin niciun bun în patrimoniul lor.

8. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică faţă de:


a) societăţile comerciale dizolvate anterior cererii introductive;
b) tuturor societăţilor cooperative;
c) tuturor grupurilor de interes economic.

9. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică:


a) societăţilor agricole dizolvate anterior cererii introductive;
b) comercianţilor neînmatriculaţi în Registrul Comerţului;
c) debitorilor care au cerut să intre în faliment.
10. Procedura simplificată a insolvenţei se aplică faţă de:
a) debitorii care nu sunt îndreptăţiţi să beneficieze de reorganizare judiciară;
b) tuturor cluburilor sportive profesioniste;
c) fundaţiilor care nu şi-au atins scopul.

11. Scopul Legii nr. 85/2006 este :


a) eliminarea agenţilor economici neperformanţi;
b) acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvenţă;
c) redresarea financiară a debitorilor insolvabili.

12. Insolvenţa se caracterizează prin :


a) activele patrimoniale inferioare pasivelor;
b) criza momentană şi pasageră de lichidităţi;
c) insuficienţa fondurilor băneşti disponibile pentru plata datoriilor exigibile.

13. Insolvenţa este vădită dacă debitorul:


a) nu a plătit datoria faţă de creditor nici după 30 de zile de la scadenţă;
b) refuză să plătească datoria pentru că nu o recunoaşte;
c) uzează de pretexte pentru a evita să o plătească.

14. Insolvenţa este iminentă atunci când:


a) în cel mult 15 zile debitorul va înceta plăţile;
b) debitorul va fi insolvabil în următoarele trei luni;
c) debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate cu fondurile băneşti
disponibile la data scadenţei.

15. Averea debitorului reprezintă;


a) totalitatea bunurilor şi drepturilor sale patrimoniale care pot fi executate silit;
b) creanţele debitorului;
c) bunurile şi datoriile debitorului.

16. Este îndreptăţit să solicite deschiderea procedurii creditorul care:


a) a pornit executarea silită individuală, dar nu a reuşit să recupereze creanţa;
b) posedă o creanţă certă de peste 10.000 euro faţă de debitor;
c) posedă faţă de patrimoniul debitorului o creanţă certă, lichidă, de cel puţin 10.000
RON şi exigibilă de mai mult de 30 de zile.

17. Salariaţii debitorului au calitatea de creditori:


a) dacă depun în termenul legal declaraţii de creanţă;
b) fără a depune personal declaraţii de creanţă;
c) fără a plăti taxa judiciară de timbru.

18. Creanţe garantate sunt acele creanţe care beneficiază:


a) de o garanţie reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului;
b) de o scrisoare de garanţie bancară;
c) de garanţia statului.
20. Creditorii chirografari sunt cei care nu posedă:
a) scrisoare de garanţie bancară;
b) nici garanţii faţă de patrimoniu debitorului, nici privilegii însoţite de dreptul de
retenţie;
c) ipoteci.

21. Sunt activităţi curente în perioada de observaţie:


a) asigurarea finanţării capitalului de lucru în limite curente;
b) emisiunea de obligaţiuni;
c) majorarea legală a capitalului social.

22. Creanţa defavorizată este creanţa pentru care planul de reorganizare prevede:
a) o altă procedură de recuperare;
b) o reducere a cuantumului creanţei;
c) o valorificare în afara dosarului de insolvenţă.

23. Procedura falimentului comerciantului se caracterizează prin:


a) lichidarea averii debitorului urmată de radierea din registrul comerţului;
b) interdicţia exercitării comerţului timp de cinci ani;
c) redresarea economică a debitorului.

24. Procedura generală se caracterizează prin următoarele etape succesive:


a) programare –> verificare –> închidere;
b) reorganizare –> observaţie –>faliment;
c) perioada de observaţie –> reorganizare –> faliment sau observaţie –> reorganizare sau
observaţie –> faliment.

25. Procedura simplificată are următoarele etape:


a) deschidere –> suspendare –> ridicare ––> faliment;
b) deschidere ––> faliment sau observaţie 60 de zile ––> faliment;
c) faliment ––> observaţie ––> închidere.

26. Administratorul special este desemnat de:


a) adunarea creditorilor;
b) comitetul creditorilor;
c) adunarea generală a acţionarilor/asociaţilor debitorului persoană juridică.

27. Administratorul judiciar are calitatea de:


a) manager de criză;
b) director general;
c) practician în insolvenţă.

28. Administratorul judiciar îşi exercită atribuţiile:


a) în primele 60 de zile de la deschiderea procedurii simplificate;
b) în perioada de observaţie şi de reorganizare;
c) în tot parcursul procedurii simplificate.
29. Lichidatorul judiciar îşi exercită atribuţiile:
a) în cadrul procedurii falimentului;
b) în procedura reorganizării;
c) atât procedura reorganizării cât şi în procedura falimentului.

30. Cheltuielile aferente procedurii insolvenţei se suportă:


a) numai din averea debitorului;
b) numai din contribuţia creditorilor;
c) în principiu, din averea debitorului şi, în subsidiar, din fondul de lichidare.

31. Organele care aplică procedura sunt:


a) judecătorul-sindic, administratorul special şi executorul judecătoresc;
b) judecătorul-sindic, procurorul de şedinţă şi lichidatorul;
c) instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul.

32. Instanţa competentă să aplice procedura insolvenţei este:


a) judecătoria sediului debitorului;
b) curtea sediului debitorului;
c) tribunalul în a cărui rază teritorială îşi are sediul debitorul.

33. Competenţa tribunalului sediului debitorului se exercită de:


a) preşedintele tribunalului;
b) judecătorul-sindic;
c) preşedintele secţiei comerciale a tribunalului.

Numărul Răspunsul Articolul Punctaj


întrebării corect
1 a 1 3
2 a 1 2
3 b 1 1
4 c 1 3
5 a 1 2
6 c 1 1
7 c 1 3
8 a 1 2
9 c 1 1
10 a 1 3
11 b 2 2
12 c 3.1 1
13 a 3.1 3
14 c 3.1 2
15 a 3.2 1
16 c 3.8 3
17 b 3.7 2
18 a 3.9 1
19
20 b 3.13 2
21 a 3.14 1
22 b 3.21 3
23 a 3.23 2
24 c 3.24 1
25 b 3.25 3
26 c 3.26 2
27 c 3.27 1
28 b 3.27 3
29 a 3.28 2
30 c 4 1
31 c 5 3
32 c 6 2
33 b 6 1

S-ar putea să vă placă și