Sunteți pe pagina 1din 109

Dreptul securitatii sociale

An IV 2013 - 2014

14. Între trăsăturile caracteristice raporturilor de asistenţă


socială, sunt:
a. Prestaţiile au un cuantum forfetar şi sunt în mod
obligatoriu succesive;
b. Reglementate exclusiv prin lege;
c. Persoanele asistate social trebuie să aibă calitatea de
asigurat.

ANS: B PTS: 1

15. Între principiile specifice dreptului securităţii sociale sunt:


a. Principiul legalităţii;
b. Principiul egalităţii şi justiţiei;
c. Principiul finanţării de la bugetul statului a prestaţiilor
necontributive.

ANS: C PTS: 1

16. Între principiile specifice dreptului securităţii sociale, sunt:


a. Principiul responsabilităţii;
b. Principiul asigurării obligatorii;
c. Principiul legalităţii.

ANS: B PTS: 1

17. Constituie izvoare specifice dreptului securităţii sociale:


a. Contractele încheiate, în temeiul legii, între asiguraţi şi
asiguratori;
b. Actele normative în materia dreptului securităţii sociale;
c. Deciziile Curţii Constituţionale vizând materia dreptului
securităţii sociale.

ANS: A PTS: 1

18. Constituie izvoare internaţionale ale dreptului securităţii


sociale:
a. Acordurile şi tratatele politico-militare vizând securitatea
naţională;
b. Normele europene vizând securitatea socială;
c. Acordurile şi tratatele care generează locuri de muncă.

ANS: B PTS: 1

19. Asigurările de sănătate compensează:


a. Riscul de bătrâneţe;
b. Riscul de deces;
c. Riscul de boală.

ANS: C PTS: 1

20. Sunt asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate:


a. Cetăţenii români, indiferent de domiciliu;
b. Cetăţenii străini şi apatrizii cu domiciliul în
România;
c. Cetăţenii străini cu domiciliul în state din Uniunea
Europeană.

ANS: B PTS: 1

21. Sunt asiguraţi în sistemul de asigurări de sănătate:


a. Cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
b. Apatrizii în tranzit pe teritoriul României;
c. Cetăţenii români, indiferent de domiciliu.
ANS: A PTS: 1

22. Au calitatea de asiguraţi, fără plata contribuţiei de asigurări


sociale de sănătate:
a. Studenţii şi uncenicii între 18 şi 26 de ani, dacă nu
realizează venituri din muncă, femeile însărcinate şi
lăuzele, pentru servicii medicale legate de evoluţia
sarcinii;
b. Cetăţenii români cu domiciliul în străinătate care se află
temporar în ţară;
c. Membrii misiunilor diplomatice acreditate în România.

ANS: A PTS: 1

23. Asigurarea socială de sănătate este facultaivă pentru:


a. Cetăţenii români cu domiciliul în ţară;
b. Cetăţenii români şi apatrizii cu viză de lungă şedere în
ţară;
c. Membrii misiunilor diplomatice acreditate în România

ANS: C PTS: 1

24. Persoanele care nu fac dovada calităţi de asigurat


beneficiază de servicii medicale pentru tratarea:
a. Bolilor cu caracter cancerigen;
b. Urgenţelor medico-chirurgicale şi a bolilor cu potenţial
endemoepidemic;
c. Afecţiunilor cardiace

ANS: B PTS: 1

25. Serviciile medicale suportate din Fondul naţional unic de


asigurări sociale de sănătate sunt:
a. Servicii medicale profilactice şi servicii medicale
curative;
b. Servicii medicale profilactice şi servicii medicale
stomatologice;
c. Servicii medicale curative şi servicii medicale
stomatologice.

ANS: A PTS: 1

26. Contribuţia bănească lunară pentru asigurările de sănătate


se stabileşte sub forma cotei legale aplicată asupra:
a. Veniturilor din salarii sau asimilate salariilor;
b. Veniturilor din pensii, indiferent de cuantumul acestora;
c. Plăţilor compensatorii acordate în cazul concedierilor
colective.

ANS: A PTS: 1

27. Contribuţia bănească lunară pentru asigurările de sănătate se


stabileşte sub forma cotei legale, aplicate asupra:
a. Veniturilor din pensii, indiferent de cuantumul acestora;
b. Plăţilor compensatorii acordate în cazul concedierilor
colective;
c. Indemnizaţiilor de şomaj.

ANS: C PTS: 1

28. Asigurările voluntare de sănătate pot fi:


a. De tip complementar şi suplimentar;
b. De tip complementar şi totale;
c. De tip complementar şi parţiale.

ANS: A PTS: 1
29. De regulă, durata concediului pentru incapacitate temporară
de muncă este de cel mult:
a. 91 de zile în interval de un an, socotite din prima zi de
îmbolnăvire;
b. 183 de zile în interval de un an, socotite din prima zi de
îmbolnăvire;
c. 190 de zile în interval de un an, socotite din prima zi de
îmbolnăvire.

ANS: B PTS: 1

30. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru incapacitate


temporară de muncă se determină prin aplicarea asupra
bazei lunare de calcul a unui procent de:
a. 85%
b. 75%
c. 100%

ANS: B PTS: 1

31. Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă se


suportă de către angajator:
a. din prima zi până în a 6-a zi de incapacitate;
b. din prima zi până în a 10-a zi de incapacitate;
c. din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate.

ANS: C PTS: 1

32. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină se


determină prin aplicarea asupra bazei legale de calcul a unui
procent de:
a. 80%
b. 85%
c. 75%
ANS: C PTS: 1

33. Concediul de maternitate are o durată de:


a. 90 de zile calendaristice;
b. 126 de zile calendaristice;
c. 126 de zile lucrătoare.

ANS: B PTS: 1

34. În cadrul concediului de maternitate, asiguratele au dreptul


la:
a. 60 de zile concediu pentru sarcină şi 60 de zile
concediu pentru lăuzie;
b. 63 de zile concediu pentru sarcină şi 63 de zile
concediu pentru lăuzie;
c. 80 de zile concediu pentru sarcină şi 42 de zile
concediu pentru lăuzie.

ANS: B PTS: 1

35. Concediile pentru sarcină şi pentru lăuzie se pot compensa


între ele, asigurându-se o durată minimă obligatorie a
concediului de lăuzie de:
a. 42 de zile calendaristice;
b.42 de zile lucrătoare;
c. 45 de zile calendaristice.

ANS: A PTS: 1

36. Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei de maternitate este


de:
a. 80 % din baza lunară de calcul;
b. 75 % din baza lunară de calcul;
c. 85 % din baza lunară de calcul.
ANS: C PTS: 1

37. În cazul copilului născut mort sau în situaţia în care moare


în perioada concediului de lăuzie, indemnizaţia de
maternitate se acordă:
a. pentru perioada de concediu deja efectuată, anterior
decesului;
b. pe toată durata concediului de maternitate;
c. pe toată durata concediului de sarcină sau, după caz,
de lăuzie, în funcţie de momentul decesului copilului.

ANS: B PTS: 1

38. Pentru a beneficia de concediul şi indemnizaţia pentru creşterea


copilului, condiţia legală este de a fi realizat în ultimul an,
anterior datei naşterii copilului, venituri profesionale supuse
impozitului pe venit timp de:
a. 6 luni;
b.9 luni;
c. 12 luni.

ANS: C PTS: 1

39. Indemnizaţia lunară care se acordă pe timpul concediului pentru


creşterea copilului se determină prin aplicarea asupra bazei
legale de calcul a unui procent de:
a. 85%;
b. 75%;
c. 80%

ANS: A PTS: 1
40. Concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2
ani sau 3 ani în cazul copilului cu handicap, se acordă:
a. din oficiu, la îndeplinirea condiţiilor legale;
b. la cererea expresă a persoanei îndreptăţite;
c. pe baza acordului dintre angajator şi salariat.

ANS: B PTS: 1

41. Pensionarii care lucrează pe bază de contract individual de


muncă sau raport de serviciu:
a. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară
de muncă, fără indemnizaţia aferentă, întrucât au pensie;
b.beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară
de muncă, şi indemnizaţia aferentă, în aceleaşi condiţii
cu ceilalţi asiguraţi;
c. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară
de muncă şi 50 % din indemnizaţia aferentă.

ANS: B PTS: 1

42. Concediul pentru creşterea copilului se acordă:


a. la cerere, numai în continuarea concediului de
maternitate;
b. la cerere, oricând până la împlinirea vârstei de 2 ani
a copilului sau 3 ani, în cazul copilului cu
handicap;
c. la cerere, imediat după naşterea copilului.

ANS: B PTS: 1

43. Indicatorul social de referinţă (ISR) are o valoare:


a. Stabilită prin Hotărâre a Guvernului;
b. Determinată statistic de Institutul Naţional de Statistică;
c. Stabilită anual prin legea bugetului asigurărilor sociale.
ANS: A PTS: 1

44. În cazul în care incapacitatea de muncă a asiguraţilor a


survenit în timpul concediului de odihnă, aceştia:
a. nu beneficiază de concediu pentru incapacitate de
muncă, întrucât sunt deja în concediu;
b. beneficiază de concediu pentru incapacitate temporară
de muncă şi de indenizaţia aferentă concediului de
odihnă;
c. întrerup concediul de odihnă şi beneficiază de
concediu pentru incapacitate de muncă şi indemnizaţia
aferentă.

ANS: C PTS: 1

45. În cazul copiiilor născuţi într-o sarcină gemelară, de tripleţi


sau multipleţi, începând cu al doilea copil, indemnizaţia
pentru creşterea copilului se majorează pentru fiecare copil
cu:
a. 0,5 ISR;
b. 1 ISR;
c. 1,2 ISR.

ANS: C PTS: 1

46. Persoanele care au dreptul la indemnizaţiea pentru creşterea


copilului şi realizează venituri profesionale beneficiază de un
stimulent în cuantum de:
a. 0,5 ISR;
b. 0,2 ISR;
c. 0,3 ISR.

ANS: B PTS: 1
47. Concediul pentru creşterea copilului şi indemnizaţia aferentă
se cuvin pentru fiecare din primele:
a. 2 naşteri;
b. 4 naşteri;
c. 3 naşteri.

ANS: C PTS: 1

48. Persoanele care îndeplinesc condiţiile legale, după primele


trei naşteri:
a. beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, cu
durată de 6 luni, fără plata indemnizaţiei;
b. beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, cu
durată de 4 luni, fără plata indemnizaţiei;
c. beneficiază de concediu pentru creşterea copilului, cu
durată de 4 luni, cu plata indemnizaţiei.

ANS: B PTS: 1

49. Concediul pentru creşterea copilului fără plata


indemnizaţiei se acordă:
a. la cerere, integral, o singură dată;
b. la cerere, fracţionat-opţional;
c. la cerere, integral sau fracţionat.

ANS: A PTS: 1

50. Perioada în care o persoană beneficiază de concediu pentru


creşterea şi îngrijirea copilului fără plata indemnizaţiei:
a. este asimilată stagiului de cotizare pentru pensie şi
şomaj;
b. nu constituie şi nu se asimilează stagiului de cotizare;
c. este asimilată stagiului de cotizare numai pentru
pensie.
ANS: A PTS: 1

51. Pe perioada în care se beneficiază de indemnizaţie pentru


creşterea copilului:
a. nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii stabilite
de lege;
b. nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii stabilite
de lege, cu excepţia contribuţiei individuale de asigurări
sociale de sănătate;
c. nu se datorează contribuţiile sociale obligatorii stabilite
de lege, cu excepţia contribuţiei de asigurări sociale
pentru pensie.

ANS: B PTS: 1

52. Concediul pentru îngrijirea copilului bolnav se acordă


asiguraţilor până la împlinirea vârstei de:
a. 7 ani, sau 18 ani– în cazul copilului cu handicap;
b. 6 ani, sau 18 ani– în cazul copilului cu handicap;
c. 8 ani sau 18 ani– în cazul copilului cu handicap.

ANS: A PTS: 1

53. Cuantumul indemnizaţiei pentru îngrijirea copilului bolnav se


stabileşte prin aplicarea asupra bazei legale de calcul a unui
procent de:
a. 75 %;
b. 80 %;
c. 85%.

ANS: C PTS: 1

54. Durata maximă a concediului pentru îngrijirea copilului


bolnav este de:
a. 60 de zile calendaristice pe an, pentru un copil;
b. 45 de zile calendaristice pe an, pentru un copil;
c. 90 de zile calendaristice pe an, pentru un copil.

ANS: B PTS: 1

55. Cu titlu de excepţie, concediul pentru îngrijirea copilului bolnav,


poate fi prelungit până la 90 de zile pe an, de către:
a. medicul curant;
b. medicul curant, cu aprobarea medicului expert al
asigurărilor sociale;
c. medicul medicul specialist, cu aprobarea medicului
expert al asigurărilor sociale.

ANS: A PTS: 1

56. Durata concediului de risc maternal este de maxim:


a. 90 de zile;
b. 80 de zile;
c. 120 de zile.

ANS: C PTS: 1

57. Cuantumul indemnizaţiei de risc maternal se stabileşte prin


aplicarea asupra bazei legale de calcul a unui procent de:
a. 75%;
b. 80%;
c. 85%.

ANS: A PTS: 1

58. Angajatorii sunt obligaţi să acorde salariatelor care alăptează


două pauze de câte o oră, fără diminuarea salariului, până la
împlinirea vârstei de:
a. 8 luni a copilului;
b. 1 an a copilului;
c. 6 luni a copilului.

ANS: B PTS: 1

59. Concediul paternal se acordă, la cerere, tatălui asigurat, în


primele:
a. 8 săptămâni de la naşterea copilului;
b. 6 săptămâni de la naşterea copilului;
c. 12 săptămâni de la naşterea copilului.

ANS: A PTS: 1

60. Durata concediului paternal este de:


a. 5 zile lucrătoare;
b. 5 zile calendaristice;
c. 10 zile calendaristice.

ANS: A PTS: 1

61. Concediul paternal poate fi prelungit în cazul taţilor asiguraţi


care:
a. sunt părinţi uniparentali;
b. fac dovada că mama copilului este bolnavă;
c. au absolvit cursul de puericultură.

ANS: C PTS: 1

62. Durata concediului paternal poate fi prelungită, în


condiţiile legii, cu:
a. 10 zile calendaristice;
b. 10 zile lucrătoare;
c. 15 zile lucrătoare.
ANS: B PTS: 1

63. Indemnizaţia pentru concediul paternal este:


a. în cuantum de 85 % din baza lunară de calcul;
b. în cuantum de 80 % din baza lunară de calcul;
c. egală cu salariul tatălui, din perioada respectivă.

ANS: C PTS: 1

64. La decesul unui asigurat sau pensionar, persoana care a


suportat cheltuielile de înmormântare, are dreptul la un
ajutor de deces care nu poate fi mai mic decât:
a. valoarea salariului minim brut pe economie;
b. valoarea salariului mediu brut pe economie;
c. valoarea unui punct de pensie.

ANS: B PTS: 1

65. Cunatumul ajutorului de deces, în cazul decesului unui membru


de familie al unui asigurat sau pensionar, care nu era, la data
decesului, asigurat sau pensionar, reprezintă:
a. jumătate din valoarea salariului minim brut;
b. jumătate din valoarea unui punct de pensie;
c. jumătate din cuantumul stabilit legal pentru un
asigurat sau pensionar.

ANS: C PTS: 1

66. În cazul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli


profesionale, părţile raporturilor de asigurare sunt:
a. asiguraţii, asigurătorii şi angajatorii asiguraţilor;
b. asiguraţii, asigurătorii şi beneficiarii asigurărilor;
c. asiguraţii, asigurătorii şi inspectoratele teritoriale de
muncă.

ANS: A PTS: 1

67. Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de


muncă şi boli profesionale sunt:
a. reabilitarea medicală şi recuperarea capacităţii de
muncă, precum şi reabilitarea şi reconversia
profesională;
b. acordarea de îngrijiri medicale la domiciliu;
c. asigurarea unui trai decent.

ANS: A PTS: 1

68. Prestaţii şi servicii de asigurare pentru accidente de muncă şi


boli profesionale sunt:
a. indemnizaţii pentru: incapacitate temporară de
muncă, trecerea temporară în alt loc de muncă şi
pentru reducerea timpului de muncă;
b. compensaţii pentru atingerea integrităţii şi asigurarea
unor servicii de asistenţă socială;
c. despăgubiri şi ajutor în caz de deces, precum şi
rambursarea de cheltuieli.

ANS: A PTS: 1

69. Baza de calcul a indemnizaţiilor pentru incapacitate


temporară de muncă, pentru reducerea timpului de muncă
sau pentru trecerea temporară în alt loc de muncă, se
calculează ca:
a. medie a veniturilor nete realizate lunar în ultimele 6 luni
anterioare manifestării riscului;
b. medie a veniturilor brute realizate lunar în ultimele 6 luni
anterioare manifestării riscului;
c. medie a veniturilor brute realizate lunar în ultimele 12
luni anterioare manifestării riscului.

ANS: B PTS: 1

70. Durata tratamentului balnear stabilit de medicul


asigurătorului este de:
a. 10-20 de zile;
b. 15-20 de zile;
c. 15-21 de zile.

ANS: C PTS: 1

71. Indemnizaţia cuvenită pe timpul cursurilor de calificare sau


reconversie profesională a asiguraţilor pentru accidente de
muncă şi boli profesionale reprezintă:
a. 80 % din salariul de bază brut al asiguratului;
b. 70 % din salariul de bază brut al asiguratului;
c. 100% din salariul de bază brut al asiguratului.

ANS: B PTS: 1

72. Indemnizaţia cuvenită pe durata cursurilor de calificare sau


reconversie profesională, în cazul accidentelor de muncă sau
bolilor profesionale, nu se acordă asiguratului dacă:
a. beneficiază de indemnizaţie pentru incapacitate de
muncă sau de pensie pentru invaliditate gradul III;
b. beneficiază de salariu;
c. beneficiază de alte surse de venit (salarii, dividente,
etc.)

ANS: A PTS: 1
73. Cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de
muncă, în urma unui accident de muncă sau a unei boli
profesionale este de:
a. 70 % din media venitului lunar asigurat din ultimele 6
luni anterioare manifestării riscului;
b. 75 % din media venitului lunar asigurat din ultimele 6
luni anterioare manifestării riscului;
c. 80 % din media venitului lunar asigurat din ultimele 6
luni anterioare manifestării riscului.

ANS: C PTS: 1

74. Durata de acordare a indemnizaţiei pentru incapacitate


temporară de muncă, în urma unui accident de muncă sau a
unei boli profesionale este de:
a. 120 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi
de concediu medical;
b. 120 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi
de concediu medical;
c. 90 de zile în intervalul de un an, socotită din prima zi de
concediu medical.

ANS: B PTS: 1

75. Prelungirea concediului medical se face pentru cel mult:


a. 60 de zile;
b. 90 de zile;
c. 120 de zile.

ANS: B PTS: 1

76. Indemnizaţia pentru trecerea temporară în alt loc de muncă,


salarizat inferior celui deţinut la momentul depistării
afecţiunii este:
a. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în
ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat la noul loc
de muncă;
b. 80% din diferenţa dintre media veniturilor asigurate în
ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat la noul loc
de muncă;
c. 90 % dintre media veniturilor asigurate în ultimele 6 luni
şi venitul salarial brut realizat la noul loc de muncă.

ANS: A PTS: 1

77. Indemnizaţia pentru reducerea timpului de lucru cu o


pătrime din durata normală, ca urmare a unor accidente de
muncă sau boli profesionale, este:
a. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în
ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat prin
reducerea timpului normal de muncă;
b. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în
ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat prin
reducerea timpului normal de muncă, fără a depăşi 25
% din baza de calcul;
c. egală cu diferenţa dintre media veniturilor asigurate în
ultimele 6 luni şi venitul salarial brut realizat prin
reducerea timpului normal de muncă , fără a depăşi 30
% din baza de calcul.

ANS: B PTS: 1

78. Indemnizaţiile pentru trecerea temporară în alt loc de muncă


şi cea pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din
durata normală, se acordă:
a. cel mult 120 de zile într-un an calendaristic, în una sau
mai multe etape;
b. cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, obligatoriu
într-o etapă;
c. cel mult 90 de zile într-un an calendaristic, în una sau
mai multe etape.
ANS: C PTS: 1

79. Compensaţiile pentru atingerea integrităţii se acordă


asiguraţilor care, în urma acidentelor de muncă sau bolilor
profesionale, rămân cu leziuni:
a. permanente, care reduc capacitatea de muncă între 20-
50 % ;
b. permanente, care reduc capacitatea de muncă între 30-
50 %;
c. temporare, care reduc capacitatea de muncă între 20-50
%.

ANS: A PTS: 1

80. Compensaţia pentru atingerea integrităţii se acordă:


a. o singură dată, eşalonat, în cel mult două tranşe;
b. o singură dată, integral;
c. o singură dată, eşalonat, în cel mult trei tranşe.

ANS: B PTS: 1

81. Cuantumul compensaţiei pentru atingerea integrităţii se


stabileşte în funcţie de gravitatea leziunii, în limita unui
plafon maxim de:
a. 10 salarii medii brute pe ţară;
b. 15 salarii medii brute pe ţară;
c. 12 salarii medii brute pe ţară.

ANS: C PTS: 1

82. În cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de


muncă sau a unei boli profesioanle, beneficiază de
despăgubiri:
a. o singură persoană, care face dovada suportării
cheltuielilor de deces;
b. moştenitorii stabiliţi în condiţiile dreptului comun;
c. soţul supravieţuitor.

ANS: A PTS: 1

83. Cuantumul despăgubirilor de deces este de:


a. 2 salarii medii brute pe ţară;
b. 4 salarii medii brute pe ţară;
c. 6 salarii medii brute pe ţară.

ANS: B PTS: 1

84. Tarifele şi clasele de risc, în funcţie de care se stabiliesc


contribuţiile de asigurare pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, se stabilesc prin:
a. Legea bugetului asigurărilor sociale;
b. Legea bugetului de stat;
c. Hotărârea guvernului.

ANS: C PTS: 1

85. Fapte pentru care se angajează răspunderea penală, în


materia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, sunt:
a. nerespectarea obligaţiilor de plată;
b. utilizarea sumelor destinate în alte scopuri;
c. nerespectarea prevederilor privind producerea
accidentelor de muncă.

ANS: B PTS: 1
86. Fapte pentru care se angajează răspunderea penală, în
materia asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli
profesionale, sunt:
a. nerespectarea metodologiei de încadrare în clasele de
risc;
b. nedepunerea declaraţiei privind contribuţia de asigurări
sociale;
c. furnizarea de informaţii false la stabilirea prestaţiilor
cuvenite.

ANS: C PTS: 1

87. Acţiunile în instanţă şi actele procedurale privind litigiile


având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurare pentru
accidente de muncă şi boli profesionale se judecă în primă
instanţă;
a. de tribunal;
b. de judecătorii;
c. de curţile de apel.

ANS: A PTS: 1

88. În sistemul asigurărilor pentru şomaj sunt asigurate


obligatoriu, prin efectul legii;
a. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de
contract individual de muncă, inclusiv dacă au calitatea
de pensionari;
b. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de
contract individual de muncă, cu excepţia contractelor
pe durată determinată;
c. persoanele care desfăşoară activităţile pe bază de
contract individual de muncă, exclusiv pensionarii.

ANS: C PTS: 1
89. Se pot asigura în sistemul asigurărilor pentru şomaj;
a. funcţionarii publici;
b. membrii asociaţiilor familiale;
c. soldaţii şi gradaţii voluntari.

ANS: B PTS: 1

90. Care sunt condiţiile legale ce trebuie îndeplinite cumulativ


pentru a beneficia de indemnizaţia de şomaj:
a. un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de
luni premergătoare datei înregistrării cererii, lipsa
veniturilor sau venituri mai mici decât valoarea ISR,
neîndeplinirea condiţiilor de pensionare, înregistrarea
persoanei la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă;
b. un stagiu de cotizare de minim 6 luni în ultimele 12 de
luni premergătoare datei înregistrării cererii, lipsa
veniturilor sau venituri mai mici decât valoarea ISR,
neîndeplinirea condiţiilor de pensionare, înregistrarea
persoanei la agenţia pentru ocuparea forţei de muncă;
c. un stagiu de cotizare de minim 12 luni în ultimele 24 de
luni premergătoare datei înregistrării cererii, lipsa
veniturilor sau venituri mai mici decât valoarea ISR,
înregistrarea persoanei la Agenţia pentru ocuparea forţei
de muncă.

ANS: A PTS: 1

91. Pentru ca un absolvent al unei instituţii de învăţământ să fie


asimilat şomerilor, trebuie să îndeplinească cumulativ
următoarele condiţii:
a. să fie înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă, să nu realizeze venituri sau acestea să fie mai
mici ca valoarea ISR şi să nu îndeplinească condiţiile de
pensionare;
b. veniturile realizate să fie mai mici ca valoarea ISR şi să
nu îndeplinească condiţiile condiţiile de pensionare;
c. să fie înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă, să nu realizeze venituri şi să nu îndeplinească
condiţiile condiţiile de pensionare.

ANS: A PTS: 1

92. În funcţie de stagiul de cotizare, indemnizaţia de şomaj, se


acordă pe perioade stabilite diferenţiat, astfel:
a. 6 luni-la un stagiu de cel puţin un an, 9 luni – la un
stagiu de cel puţin 6 ani, 10 luni-la un stagiu mai mare
de 10 ani;
b. 8 luni-la un stagiu de cel puţin un an, 9 luni – la un
stagiu de cel puţin 5 ani, 10 luni-la un stagiu mai mare
de 10 ani;
c. 6 luni-la un stagiu de cel puţin un an, 9 luni – la un
stagiu de cel puţin 5 ani, 10 luni-la un stagiu mai mare
de 10 ani.

ANS: C PTS: 1

93. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj se acordă lunar, astfel:


a. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii
indemnizaţiei,indiferent de stagiul de cotizare;
b. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei,
pentru un stagiu de cotizare de cel puţin un an;
c. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei,
pentru un stagiu de cotizare de cel puţin 6 luni.

ANS: B PTS: 1

94. Cuantumul indemnizaţiei de şomaj se acordă lunar, astfel:


a. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, la
care se adaugă o cotă aplicată la media salariului de
bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare,
pentru persoanele cu stagiu mai mare de un an;
b. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, la
care se adaugă o cotă aplicată la media salariului de
bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare,
pentru persoanele cu stagiu mai mare de 6 luni;
c. 75 % din valoarea ISR la data stabilirii indemnizaţiei, la
care se adaugă o cotă aplicată la media salariului de
bază lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare,
pentru persoanele cu stagiu mai mare de 10 luni.

ANS: A PTS: 1

95. Cota procentuală care se ia în calcul la stabilirea


indemnizaţiei de şomaj este diferenţiată astfel:
a. 3 % la un stagiu de cel puţin 3 ani, 5 % - la un stagiu de
cel puţin 5 ani, 7 % -la un stagiu de cel puţin 20 de ani;
b. 3 % la un stagiu de cel puţin 3 ani, 6 % - la un stagiu de
cel puţin 5 ani, 7 % -la un stagiu de cel puţin 20 de ani;
c. 3 % la un stagiu de cel puţin 3 ani, 5 % - la un stagiu de
cel puţin 6 ani, 7 % -la un stagiu de cel puţin 20 de ani.

ANS: A PTS: 1

96. Nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj:


a. absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o
formă de învăţământ de stat;
b. absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o
formă de învăţământ privată;
c. absolvenţii care la data solicitării dreptului urmează o
formă de învăţământ.

ANS: C PTS: 1

97. Încetarea plăţii indemnizaţiei de şomaj are loc:


a. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare
de 6 luni;
b. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare
de 8 luni;
c. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare
de 12 luni.

ANS: C PTS: 1

98. Suspendarea plăţii indemnizaţiei de şomaj are loc:


a. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă de cel
mult 12 luni;
b. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare
de 8 luni;
c. la data încadrării în muncă, pentru o perioadă mai mare
de 6 luni.

ANS: A PTS: 1

99. Beneficiarii indemnizaţiei de şomaj sunt asiguraţi:


a. în sistemul asigurărilor sociale de stat, dar nu şi în cel al
asigurărilor sociale de sănătate;
b. în sistemul asigurărilor sociale de stat şi în cel al
asigurărilor sociale de sănătate;
c. în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, dar nu şi în
cel al asigurărilor sociale de stat.

ANS: B PTS: 1

100.În materie de şomaj, sunt fapte care angajează răspunderea


penală:
a. necomunicarea lunară de către angajatori a locurilor de
muncă vacante;
b. reţinerea de către angajatori a contribuţiilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în
termen de 20 de zile;
c. reţinerea de către angajatori a contribuţiilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în
termen de 15 de zile.

ANS: C PTS: 1

101.În materie de şomaj, sunt fapte care angajează răspunderea


contravenţională:
a. neplata de către angajator a contribuţiilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj;
b. necomunicarea lunară de către angajatori a locurilor de
muncă vacante;
c. reţinerea de către angajatori a contribuţiilor la bugetul
asigurărilor pentru şomaj şi nevirarea acestora în
termen de 15 de zile.

ANS: B PTS: 1

102.Contractul de asigurare socialã este:


a. contractul încheiat voluntar între persoane fizice ºi
casele teritoriale de pensii în scopul asigurãrii în
sistemul public de pensii;
b. contractul încheiat obligatoriu între persoane fizice ºi
casele teritoriale de pensii în scopul asigurãrii în
sistemul public de pensii;
c. contractul încheiat voluntar între persoane fizice ºi
casele teritoriale de pensii în scopul asigurãrii în
sistemul privat de pensii.

ANS: A PTS: 1

103.Stagiul minim de cotizare reprezintã:


a. perioada de timp cerutã de lege pentru a beneficia de
pensie pentru limitã de vârstã, anticipatã sau anticipatã
parþialã;
b. perioada de timp cerutã de lege pentru a beneficia de
pensie pentru limitã de vârstã;
c. perioada minimã de timp prevãzutã de lege, în care
asiguraþii au realizat stagiu de cotizare, pentru a
beneficia de pensie, la împlinirea vârstei standard de
pensionare.

ANS: C PTS: 1

104.Vârsta standard de pensioanare reprezintă:


a. vârsta care dă dreptul la pensie anticipată;
b. vârsta legală la care se obţine pensie pentru limită de
vârstă, inclusiv pentru cei care beneficiază de reduceri,
în condiţiile legii;
c. vârsta legală la care se obţine pensie pentru limită de
vârstă.

ANS: C PTS: 1

105.În sistemul de pensii sunt asigurate obligatoriu, următoarele


categorii de persoane:
a. persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de
contract individual de muncă, inclusiv soldaţii şi gradaţii
voluntari;
b. orice persoană care doreşte să se asigure;
c. avocaţii.

ANS: A PTS: 1

106.În sistemul de pensii sunt asigurate obligatoriu, următoarele


categorii de persoane:
a. persoanele care sunt numite în cadrul autorităţii
executive sau legislative, dacă au statutul de funcţionari
publici;
b. şomerii;
c. personalul clerical.
ANS: B PTS: 1

107.Se pot asigura în sistemul public de pensii, pe bază de contract


de asigurare socială, în condiţiile legii, următoarele categorii de
persoane:
a. persoanele care desfăşoară activitatea în funcţii
elective;
b. cei care lucrează la cabinetele demnitarilor, pe durata
mandatului;
c. avocaţii

ANS: C PTS: 1

108. Contractul de asigurare socială se încheie între:


a. persoana interesată şi casa teritorială de pensii;
b. persoana interesată şi Casa Naţională de Pensii
Publice;
c. persoana interesată şi angajator.

ANS: A PTS: 1

109.Declaraţiile nominale de asigurare se întocmesc de către:


a. casele teritoriale de pensii;
b. angajatori;
c. persoanele interesate.

ANS: B PTS: 1

110.Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:


a. periaodele lucrate ca profesionişti liberali, indiferent de
contribuţia datorată;
b. perioadele pentru care s-a datorat contribuţia de
asigurări sociale de sănătate de către angajator;
c. orice perioadă în care s-a lucrat, în condiţiile legii.

ANS: B PTS: 1

111. În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de


cotizare, următoarele perioade necontributive:
a. a fost şomer;
b. a fost liber profesionist;
c. a beneficiat de pensie de invaliditate.

ANS: C PTS: 1

112.În sistemul public de pensii se asimilează stagiului de


cotizare, următoarele perioade necontributive:
a. a fost şomer;
b. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar,
organizat legal, pe durata studiilor, cu condiţia absolvirii
acestora cu diplomă;
c. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar,
organizat legal, pe durata normală a studiilor, cu condiţia
absolvirii acestora cu diplomă.

ANS: C PTS: 1

113.Cota de contribuţii de asigurări sociale de sănătate datorată


de angajaţi, potrivit legii este de:
a. 10,5 %, indiferent de condiţiile de muncă;
b. 9,5 %, indiferent de condiţiile de muncă,
c. 10,5 %, pentru condiţii normale de muncă.

ANS: A PTS: 1
114.Condiţiile de muncă în care o persoană asigurată în sistemul
public de pensii îşi poate desfăşura activitatea, indiferent de
categoria profesională, sunt:
a. normale, deosebite şi speciale;
b. normale şi deosebite;
c. normale, deosebite, speciale şi alte condiţii.

ANS: C PTS: 1

115.Contribuţia de asigurări sociale se impozitează ?


a. da, în mod normal cu 16 % ;
b. nu se impozitează;
c. da, cu 10,5 % .

ANS: B PTS: 1

116.Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale


pentru pensii este plafonată?
a. da, în sensul că nu poate fi mai mare decât valoarea
corespunzătoare a de cinci ori câştigul salarial mediu
net;
b. da, în sensul că nu poate fi mai mare decât valoarea
corespunzătoare a de cinci ori câştigul salarial mediu
brut;
c. nu este plafonată.

ANS: B PTS: 1

117.Contribuţia de asigurări sociale se virează periodic, astfel:


a. trimestrial;
b. semestrial;
c. lunar.

ANS: C PTS: 1
118.În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii
de pensii:
a. pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială, de
invaliditate şi de urmaş;
b. pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială,
pentru limită de vârstă şi de urmaş;
c. pentru limită de vârstă, anticipată, anticipată parţială,
pentru boală profesională şi de urmaş.

ANS: A PTS: 1

119.Vârsta standard de pensionare este:


a. 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani pentru femei;
b. 65 de ani pentru bărbaţi şi 63 de ani pentru femei;
c. 65 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei.

ANS: B PTS: 1

120.Condiţiile cumulative pentru pensie pentru limită de vârstă


sunt:
a. împlinirea vârstei standard de pensionare şi realizarea
stagiului complet de cotizare;
b. împlinirea vârstei standard de pensionare, indiferent de
stagiul de cotizare realizat;
c. împlinirea vârstei standard de pensionare şi realizarea
stagiului minim de cotizare.

ANS: C PTS: 1

121.Stagiul minim de cotizare este de:


a. 15 ani, pentru bărbaţi şi femei;
b. 15 ani – pentru bărbaţi şi 10 ani - pentru femei;
c. 10 ani, pentru bărbaţi şi femei.
ANS: A PTS: 1

122.Stagiul complet de cotizare este de:


a. 30 de ani, pentru bărbaţi şi femei;
b. 35 de ani - pentru bărbaţi şi 30 de ani – pentru femei;
c. 35 ani, pentru bărbaţi şi femei.

ANS: C PTS: 1

123.Se recunosc reciproc stagiile de cotizare între sistemul public de


pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate
acestuia?
a. nu se recunosc;
b. se recunosc numai pentru deschiderea dreptului la
pensie;
c. se recunosc, luându-se în calcul la stabilirea pensiei.

ANS: B PTS: 1

124.Condiţiile cumulative pentru a beneficia de pensie anticipată


sunt:
a. cel puţin 8 ani de stagiu de cotizare peste stagiul
complet de cotizare şi cel mult 5 ani înaintea vârstei
standard de pensionare;
b. cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul
complet de cotizare şi cel mult 8 ani înaintea vârstei
standard de pensionare;
c. cel puţin 10 ani de stagiu de cotizare peste stagiul
complet de cotizare şi cel mult 5 ani înaintea vârstei
standard de pensionare.

ANS: A PTS: 1
125.Condiţiile cumulative pentru a beneficia de pensie anticipată
parţială sunt:
a. cel puţin 8 ani de stagiu de cotizare peste stagiul
complet de cotizare şi cel mult 5 ani înaintea vârstei
standard de pensionare;
b. cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul
complet de cotizare şi cel mult 8 ani înaintea vârstei
standard de pensionare;
c. până la 8 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet
şi cel mult 5 ani înaintea vârstei standard de pensionare.

ANS: C PTS: 1

126.În raport cu pensia pentru limită de vârstă, cuantumul pensiei


anticipate parţială este:
a. egal;
b. diminuat cu 0,75 % pentru fiecare lună de anticipare;
c. diminuat cu 0,80 % pentru fiecare lună de anticipare.

ANS: B PTS: 1

127.Pensia pentru invaliditate de gradul I se caracterizează prin:


a. pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii
de autoîngrijire;
b. pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea
capacităţii de autoîngrijire;
c. pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de
muncă.

ANS: A PTS: 1

128.Pensia pentru invaliditate de gradul II se caracterizează prin:


a. pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii
de autoîngrijire;
b. pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea
capacităţii de autoîngrijire;
c. pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de
muncă.

ANS: B PTS: 1

129.Pensia pentru invaliditate de gradul III se caracterizează prin:


a. pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii
de autoîngrijire;
b. pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea
capacităţii de autoîngrijire;
c. pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de
muncă.

ANS: C PTS: 1

130.Pensionarii pentru invaliditate de gradul III, pot să desfăşoare


activitate profesională:
a. da, cel mult jumătate din timpul normal de muncă;
b. nu, întrucât sunt pensionari;
c. da, cel mult 25 % din timpul normal de muncă.

ANS: A PTS: 1

131.Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor, in cazul


pensionarilor de invaliditate de gradul I, este de:
a. 60 % din valoarea unui punct de pensie;
b. 80 % din valoarea unui punct de pensie;
c. 90 % din valoarea unui punct de pensie.

ANS: B PTS: 1

132.Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, pe tot


timpul vieţii, în următoarele condiţii:
a. la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă
durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani;
b. la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă
durata căsătoriei a fost de cel puţin 10 ani;
c. la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă
durata căsătoriei a fost de cel puţin 20 ani.

ANS: A PTS: 1

133.Copiii au dreptul la pensie de urmaş în următoarele condiţii:


a. până la vârsta de 14 ani;
b. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ
organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,
fără a depăşi 25 de ani;
c. dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ
organizată potrivit legii, până la terminarea acestora,
fără a depăşi 26 de ani.

ANS: C PTS: 1

134.Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din


punctajul mediu anual realizat de susţinător, astfel:
a. 50 % - pentru un singur urmaş, 70 % - pentru doi urmaşi
şi 100 pentru 3 sau mai mulţi urmaşi;
b. 50 % - pentru un singur urmaş, 75 % - pentru doi urmaşi
şi 100 pentru 3 sau mai mulţi urmaşi;
c. 60 % - pentru un singur urmaş, 70 % - pentru doi urmaşi
şi 100 pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

ANS: B PTS: 1

135.În cazul copiilor orfani de ambii părinţi, cuantumul pensiei de


urmaş se stabileşte:
a. acordându-se pensia în cuantum mai mare;
b. acordându-se pensia în cuantum mai mare, la care se
adaugă 50 % din pensia celuilalt părinte decedat;
c. prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate
după fiecare părinte.

ANS: C PTS: 1

136. Cuantumul pensiei se determină prin:


a. înmulţirea punctajului mediu anual realizat de asigurat
cu valoarea unui punct de pensie;
b. înmulţirea punctajului anual realizat de asigurat cu
valoarea unui punct de pensie;
c. înmulţirea punctajului anual realizat de asigurat cu
valoarea ISR.

ANS: A PTS: 1

137.În perioada, asimilată stagiului de cotizare, în care sunt


urmate cursurile de zi ale învăţământului universitar, la
determinarea punctajului lunar se utilizează:
a. 25 % din câştigul salarial mediu brut lunar din perioada
respectivă;
b. 25 % din câştigul salarial minim brut lunar din perioada
respectivă;
c. 30 % din câştigul salarial minim brut lunar din perioada
respectivă.

ANS: A PTS: 1

138.Cumulul pensiei cu venituri provenite din situaţii pentru care


asigurarea este obligatorie, este permisă următoarelor
categorii de pensionari:
a. pensionarii de invaliditate gradul III, inclusiv cu program
întreg de lucru;
b. pensionarii pentru limită de vârstă;
c. pensionarii care beneficiază de pensie anticipată
parţială.

ANS: B PTS: 1

139.Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin:


a. Casa Naţională de Pensii şi casele teritoriale;
b. Casa Naţională de Pensii, casele teritoriale şi casele
sectoriale;
c. Casa Naţională de Pensii şi casele sectoriale.

ANS: C PTS: 1

140.Casele de pensii sectoriale funcţionează în subordinea:


a. Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii;
b. Casei Naţionale de Pensii;
c. Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii, Serviciului de Informaţii Externe, Serviciului
de Protecţie şi Pază.

ANS: A PTS: 1

141.Constituie infracţiune, în materia sistemului public de pensii,


următoarele fapte:
a. nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de
asigurare;
b. nedepunerea declaraţiei individuale de asigurare;
c. Completarea declaraţiei nominale de asigurare cu date
nereale.

ANS: C PTS: 1
142.Constituie contravenţie, în materia sistemului public de
pensii, următoarele fapte:
a. completarea declaraţiei nominale de asigurare cu date
nereale;
b. nedepunerea la termen a declaraţiei nominale de
asigurare;
c. neplata de către angajator, timp de 2 luni consecutiv, în
condiţiile legii, a contribuţiei de asigurări sociale.

ANS: B PTS: 1

143.Termenul de contestare, pe cale administrativă, a


contestaţiilor deciziilor de pensie este de:
a. 30 de zile de la emitere;
b. 30 de zile de la comunicare;
c. 45 de zile de la comunicare.

ANS: B PTS: 1

144.Soluţionarea, pe cale administrativă, a contestaţiilor


deciziilor de pensie se face în termen de:
a. 30 de zile de la data înregistrării contestaţiilor;
b. 45 de zile de la data înregistrării contestaţiilor;
c. 45 de zile de la data formulării contestaţiei.

ANS: B PTS: 1

145.Hotărârile comisiilor de contestaţii a deciziilor de pensie pot


fi atacate la instanţa judecătorească în termen de:
a. 30 de zile de la emitere;
b. 30 de zile de la comunicare;
c. 45 de zile de la comunicare.

ANS: B PTS: 1
146.În primă instanţă, litigiile privind asigurările sociale de pensii
se soluţionează de către:
a. judecătorie;
b. tribunal;
c. curtea de apel.

ANS: B PTS: 1

147.Hotărârile pronunţate în primă instanţă, în litigiile privind


asigurările sociale de pensii, sunt supuse:
a. numai apelului;
b. apelului şi recursului;
c. numai recursului.

ANS: A PTS: 1

148.Condiţiile cumulative pentru acordarea pensiei de serviciu


pentru limită de vârstă magistraţilor sunt:
a. 60 de ani – vârstă şi 25 de ani – vechime în specialitate
ca magistrat sau pe funcţii juridice, în condiţiilel legii;
b. 55 de ani – vârstă şi 25 de ani – vechime în specialitate
ca magistrat sau pe funcţii juridice, în condiţiilel legii;
c. 60 de ani – vârstă şi 30 de ani – vechime în specialitate
ca magistrat sau pe funcţii juridice, în condiţiilel legii.

ANS: A PTS: 1

149. Magistraţii se pot pensiona anticipat, dacă îndeplinesc


cumulativ următoarele condiţii:
a. să depăşească vechimea în magistratură cu cel puţin 3
ani şi să aibă vârstă de cel puţin 55 de ani – împliniţi;
b. să depăşească vechimea în magistratură cu cel puţin 5
ani şi să aibă vârstă de cel puţin 55 de ani – împliniţi;
c. să depăşească vechimea în magistratură cu cel puţin 3
ani şi să aibă vârstă de cel puţin 50 de ani – împliniţi.

ANS: B PTS: 1

150.Cuantumul pensiei de serviciu a magistraţilor este de:


a. 60 % din baza de calcul reprezentată de salariul de
bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de
activitate;
b. 80 % din baza de calcul reprezentată de salariul de
bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de
activitate;
c. 80 % din baza de calcul reprezentată de salariul de
bază brut lunar.

ANS: B PTS: 1

151. În cazul în care se depăşeşte vechimea în magistratură de 25


de ani, la cuantumul pensiei se adaugă:
a. 2 % pentru fiecare an, fără a se depăşi baza de calcul;
b. 1 % pentru fiecare an;
c. 1 % pentru fiecare an, fără a se depăşi baza de calcul.

ANS: C PTS: 1

152.În sistemul propriu de asigurări sociale pentru avocaţi,


constituie stagiu de cotizare:
a. perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de
asigurări sociale în sistem propriu;
b. perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de
asigurări sociale în sistem propriu şi în sistemul public
de pensii;
c. perioadele în care un avocat şi-a plătit contribuţia de
asigurări sociale în sistem propriu şi în sistemul public
de pensii sau în alte sisteme neintegrate.
ANS: A PTS: 1

153.Neachitarea contribuţiei individuale lunare de către avocaţi,


timp de 6 luni, atrage:
a. excluderea din profesie;
b. aplicarea de penalităţi,
c. Suspendarea din profesie.

ANS: C PTS: 1

154.Vârsta standard de pensionare pentru avocaţi este:


a. 62 de ani – pentru femei şi 65 de ani – pentru bărbaţi;
b. 63 de ani – pentru femei şi 65 de ani – pentru bărbaţi;
c. 60 de ani – pentru femei şi 65 de ani – pentru bărbaţi;

ANS: C PTS: 1

155.Stagiul minim de cotizare pentru avocaţi este de:


a. 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
b. 10 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi;
c. 10 ani - pentru femei şi 15 ani - pentru bărbaţi.

ANS: A PTS: 1

156.Stagiul complet de cotizare pentru avocaţi este:


a. 30 de ani, indiferent de sex;
b. 35 de ani, indiferent de sex;
c. 30 de ani-pentru femei şi 35 de ani – pentru bărbaţi.

ANS: C PTS: 1

157.Pensia de retragere din profesie se acordă avocaţilor dacă:


a. au împlinit vârsta standard de pensionare şi stagiul
complet de cotizare;
b. au împlinit vârsta standard de pensionare şi stagiul
minim de cotizare;
c. indiferent de vârstă, dacă au realizat stagiul complet de
cotizare sau l-au depăşit.

ANS: B PTS: 1

158.Pensia de retragere anticipată din profesie se acordă


avocaţilor dacă
a. au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 5 ani,
cu cel mult 5 ani înaintea vărstelor standard de
pensionare;
b. au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 8 ani,
cu cel mult 8 ani înaintea vărstelor standard de
pensionare;
c. au depăşit stagiul complet de cotizare cu cel puţin 10
ani, cu cel mult 10 ani înaintea vărstelor standard de
pensionare.

ANS: A PTS: 1

159.Durata căsătoriei prevăzută de lege pentru ca soţul


supravieţuitor să beneficieze de pensie de urmaş, în sistemul
propriu de asigurări sociale al avocaţilor este:
a. 12 ani;
b. 10 ani;
c. 15 ani.

ANS: B PTS: 1

160.Punctajul lunar realizat de avocaţi se calculează:


a. prin raportarea venitului brut lunar individual la venitul
mediu brut lunar pe baroul din care face parte avocatul;
b. prin raportarea venitului brut lunar individual la venitul
mediu brut lunar pe economie;
c. prin raportarea venitului brut lunar individual la venitul
mediu brut lunar pe profesie.

ANS: C PTS: 1

161.Punctajul mediu anual realizat de avocaţi, este plafonat?


a. Da, la maximum 3 puncte;
b. Da, la maximul 5 puncte;
c. Nu

ANS: A PTS: 1

162.În sistemul de asigurări sociale al avocaţilor, se recunosc


stagiile de cotizare în alte sisteme de asigurări sociale?
a. Nu se recunosc;
b. Se recunosc integral;
c. Se recunosc, numai la deschiderea dreptului la pensie.

ANS: C PTS: 1

163.Valoarea unui punct de pensie, în sistemul de asigurări


sociale al avocaţilor este:
a. aceeaşi cu cea din sistemul public de pensii;
b. cel puţin 40 % din venitul mediu brut lunar pe profesie şi
se prognozează anual la CAA;
c. cel puţin 50 % din venitul mediu brut lunar pe profesie şi
se prognozează anual la CAA.

ANS: B PTS: 1

164.Care este, potrivit legii, numărul minim de participanţi,


pentru constituirea unui fond de pensii privat?
a. 50 000 de participanţi;
b. 70 000 de participanţi;
c. 30 000 de participanţi.

ANS: A PTS: 1

165.Comisia de supraveghere a Sistemului de Pensii Private este:


a. autoritate administrativă autonomă, cu personalitate
juridică, aflată sub controlul Guvernului României;
b. autoritate administrativă autonomă, cu personalitate
juridică, aflată sub controlul Parlamentului României;
c. autoritate administrativă autonomă, cu personalitate
juridică, aflată sub controlul Casei Naţionale de Pensii
Publice.

ANS: B PTS: 1

166.O persoană poate participa, în acelaşi timp, la mai multe


fonduri de pensii private:
a. Da;
b. legea nu reglementează această problemă;
c. NU

ANS: C PTS: 1

167. Participarea la un fond de pensii privat este obligatorie?


a. Da, opţiunea vizează doar fondul la care aderă;
b. Nu, participarea este facultativă;
c. Da, numai pe bază de opţiune individuală.

ANS: A PTS: 1

168.Statutul de participant la un fond de pensii privat se


dobândeşte prin:
a. numai prin semnarea unui act de aderare individual;
b. numai prin repartizarea de către instituţia de evidenţă;
c. semnarea unui act de aderare individual sau
repartizarea de către instituţia de evidenţă, după caz.

ANS: C PTS: 1

169.Instituţia de evidenţă a persoanelor care fac obiectul


participării la un fond de pensii privat, poate fi:
a. casele teritoriale de pensii;
b. Casa Naţională de Pensii Publice şi casele sectoriale;
c. Casa Naţională de Pensii Publice.

ANS: B PTS: 1

170. Transferul participantului la un alt fond de pensii privat este


permis de lege?
a. Numai cu acordul administratorului fondului la care este
participant;
b. Nu este permis de lege;
c. Da, pe baza unui nou act de aderare.

ANS: C PTS: 1

171.Contribuţia la fondul de pensii privat este separată de cea


pentru sistemul public de pensii?
a. da, întrucât vizează o pensie suplimentară celei publice;
b. se cumulează cu cea pentru sistemul public de pensii;
c. este parte din contribuţia datorată sistemului public de
pensii.

ANS: C PTS: 1
172.Activul din contul individual al unui participant la un fond de
pensii privat, poate fi cesionat, gajat sau poate face obiectul
unei executări silite?
a. da, ca orice bun aflat în proprietate;
b. Numai cesionat,
c. Nu.

ANS: C PTS: 1

173.Constituie contravenţii în materia pensiilor private,


următoarele fapte:
a. neinformarea de către administrator a participanţilor şi
beneficiarilor, cu datele prevăzute de lege;
b. nevirarea contribuţiei de asigurări sociale datorate de
angajat la bugetul asigurărilor sociale de stat ;
c. modificarea neautorizată a schemelor de pensii private.

ANS: A PTS: 1

174.Constituie infracţiuni în materia pensiilor private,


următoarele fapte:
a. neinformarea de către administrator a participanţilor şi
administratorilor şi beneficiarilor, cu datele prevăzute de
lege;
b. nerespectarea de către membrii consiliului a interdicţiilor
legale;
c. Modificarea neautorizată a schemelor de pensii private.

ANS: C PTS: 1

175.Raportat la celelalte activităţi, societăţile de investiţii sau de


asigurare, autorizate să administreze fonduri de pensii
facultative, pot transfera activele şi pasivele:
a. Da, cu condiţia obţinerii unei rate de rentabilitate;
b. Nu,
c. Da, numai în cadrul aceleiaşi societăţi.

ANS: B PTS: 1

176.Capitalul social minim necesar pentru administrarea de


fonduri de pensii facultative, la data constituirii, este de:
a. 1,5 milioane euro;
b. 5 milioane euro;
c. 3 milioane euro.

ANS: A PTS: 1

177.Numărul minim de participanţi la un fond de pensii facultative,


prevăzut de lege este de:
a. 150;
b. 200;
c. 100

ANS: C PTS: 1

178.Actul individual/contractul scris între persoana fizică care


aderă la un fond de pensii facultative şi administratorul
fondului conţine:
a. acordul persoanei la contractul de societate civilă şi la
prospectul schemei de pensii facultative;
b. acordul persoanei la prospectul schemei de pensii
facultative;
c. acordul persoanei la contractul de societate civilă.

ANS: A PTS: 1

179.Contribuţia la un fond de pensii facultative poate fi de până la:


a. 20 % din venitul salarial brut lunar;
b. 10 % din venitul salarial brut lunar;
c. 15 % din venitul salarial brut lunar;

ANS: C PTS: 1

180.Participanţii la un fond de pensii facultative pot modifica,


suspenda sau înceta contribuţiile la un fond de pensii
facultative:
a. Nu, odată ce au încheiat un act de aderare;
b. Da, întrucât este o opţiune individuală;
c. Da, în ceea ce priveşte suspendarea, exclusiv
încetarea.

ANS: B PTS: 1

181.Activul personal al unui participant la un fond de pensii


facultative, poate fi executat silit, cesionat sau gajat?
a. poate fi executat silit;
b. Numai gajat, pentru garantarea de credite;
c. Nu.

ANS: C PTS: 1

182.Dreptul la pensia facultativă se deschide la cererea


participantului, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele
condiţii:
a. vârsta de 60 de ani, plata a minim 90 de contribuţii,
activul personal să fie cel puţin egal cu suma necesară
obţinerii pensiei facultative minime stabilite;
b. vârsta de 65 de ani, plata a minim 90 de contribuţii,
activul personal să fie cel puţin egal cu suma necesară
obţinerii pensiei facultative minime stabilite;
c. vârsta de 62 de ani, plata a minim 90 de contribuţii,
activul personal să fie cel puţin egal cu suma necesară
obţinerii pensiei facultative minime stabilite.
ANS: A PTS: 1

183.În materia pensiilor facultative, sunt fapte care angajează


răspunderea contravenţională, următoarele:
a. nerespectarea obligaţiilor de virare a contribuţiilor de
către angajator;
b. modificarea neautorizată a schemelor de pensii
facultative;
c. încetarea de către participant a contribuţiei la fondul de
pensii facultative.

ANS: A PTS: 1

184.În materia pensiilor facultative, sunt fapte care angajează


răspunderea penală, următoarele:
a. nerespectarea obligaţiilor de virare a contribuţiilor de
către angajator;
b. modificarea neautorizată a schemelor de pensii
facultative;
c. încetarea de către participant a contribuţiei la fondul de
pensii facultative.

ANS: B PTS: 1

185.În funcţie de scopul lor, beneficiile de asistenţă socială, pot fi:


a. pentru susţinerea familiei şi a copilului;
b. acordarea concediului de risc maternal;
c. acordarea concediului pentru îngrijirea copilului bolnav.

ANS: A PTS: 1

186.Beneficii de asistenţă socială pentru susţinerea copilului şi a


familiei pot fi:
a. acordarea concediului de risc maternal;
b. acordarea concediului pentru îngrijirea copilului bolnav;
c. Alocaţii pentru copii şi indemnizaţii pentru creşterea
copiilor.

ANS: C PTS: 1

187.Reprezentantul familie care solicită acordarea de beneficii


sociale se stabileşte de către:
a. soţi, de comun acord;
b. soţi, împreună cu autoritatea tutelară;
c. Numai de autoritatea tutelară.

ANS: A PTS: 1

188.Serviciile sociale se acordă:


a. numai la solicitarea persoanei sau, după caz, a
reprezentantului său legal;
b. la solicitarea persoanei şi din oficiu;
c. Numai din oficiu.

ANS: B PTS: 1

189.Acordarea serviciilor sociale se realizează pe bază de:


a. norme emise de autorităţile locale;
b. contract, încheiat între furnizor şi beneficiar;
c. contract. Încheiat între furnizor şi serviciul public de
asistenţă socială.

ANS: B PTS: 1

190. Contractul pe baza căruia se realizează acordarea de servicii


sociale cuprinde:
a. serviciile acordate, drepturile şi obligaţiile părţilor,
precum şi condiţiile de finanţare;
b. serviciile acordate, drepturile şi obligaţiile părţilor;
c. drepturile şi obligaţiile părţilor, precum şi condiţiile de
finanţare;

ANS: A PTS: 1

191.Îngrijirea formală la domiciliu se realizează de către:


a. membrii de familie;
b. membrii de familie, prieteni, vecini, care îşi asumă
această responsabilitate;
c. Persoana calificată, certificată profesional.

ANS: C PTS: 1

192.Nivelul minimal de trai se exprimă în lei şi asigură nevoi de


bază ca:
a. hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi
salubrizarea locuinţei;
b. hrană, igienă personală, menţinerea şi salubrizarea
locuinţei;
c. hrană, îmbrăcăminte, igienă personală, menţinerea şi
salubrizarea locuinţei, activităţi de minimă socializare

ANS: A PTS: 1

193.Cantinele sociale sunt înfiinţate, organizate şi administrate


de către:
a. autorităţile publice centrale sau locale, precum şi de
furnizori de servicii sociale private;
b. autorităţile publice locale, precum şi de furnizori de
servicii sociale private;
c. numai de autorităţi publice locale.

ANS: B PTS: 1
194.Serviciile sociale acordate victimelor traficului de persoane
pot fi:
a. angajarea răspunderii penale a persoanelor care
practică traficul de persoane;
b. centre de găzduire pe perioadă nedeterminată, centre
de zi şi pentru informare, consiliere şi sprijin emoţional;
c. centre de găzduire pe perioadă determinată, centre de
zi şi pentru informare, consiliere şi sprijin emoţional.

ANS: C PTS: 1

195.Personalul angajat în cadrul serviciilor sociale şi cel din


cadrul serviciilor publice de asistenţă socială lucrează pe
baza:
a. contractului individual de muncă;
b. unui contract de voluntariat;
c. raportului de serviciu, ca funcţionari publici.

ANS: A PTS: 1

196.Cuantumul ajutorului social se stabileşte:


a. este egal cu cuantumul venitului minim garantat;
b. ca diferenţă între indicatorul social de referinţă şi venitul
brut lunar al familiei sau persoanei singure;
c. ca diferenţă între indicatorul social de referinţă (ISR) şi
venitul net lunar al familiei sau persoanei singure.

ANS: C PTS: 1

197.Pentru ajutorul social acordat, o persoană din familie


prestează lunar acţiuni sau lucrări de interes local,
proporţional cu cuantumul ajutorului social, cu un tarif orar
corespunzător:
a. salariului minim brut pe ţară;
b. salariului minim net pe ţară;
c. salariului mediu brut pe ţară.

ANS: A PTS: 1

198.Lista bunurilor care se exclud de la acordarea ajutorului


social este stabilită prin:
a. lege;
b. hotărâre a Guvernului;
c. Dispoziţie a primarului.

ANS: B PTS: 1

199.Modificarea sau încetarea dreptului la ajutor social se face


prin:
a. lege;
b. hotărâre a Guvernului;
c. Dispoziţie a primarului.

ANS: C PTS: 1

200.Beneficiarii de ajutor social au obligaţia de achitare a


impozitelor şi taxelor locale, precum şi a contribuţiilor pentru
asigurarea de sănătate şi a locuinţei?
a. da, în toate cele trei cazuri;
b. nu, în toate cele trei cazuri;
c. da, pentru impozite şi taxe locale, nu în celelalte două
cazuri.

ANS: C PTS: 1

201.Furnizorii de servicii sociale pot fi:


a. persoane fizice sau juridice, publice ori private;
b. persoane juridice, publice ori private;
c. persoane juridce, publice.

ANS: A PTS: 1

202.Planul individualizat de asistenţă şi îngrijire cuprinde:


a. programarea serviciilor sociale, personalul responsabil
şi procedura de acordare;
b. programarea serviciilor sociale şi personalul
responsabil;
c. programarea serviciilor sociale şi procedura de
acordare.

ANS: A PTS: 1

203.Perioada de timp în care se poate beneficia de serviciile


cantinelor de ajutor social este:
a. nedeterminată, cât durează situaţia economico-socială
ori medicală deosebită;
b. cel mult 90 de zile pe an;
c. cel mult 120 de zile pe an.

ANS: B PTS: 1

204.Numărul de mese asigurate zilnic de cantinele de ajutor


social sunt:
a. trei mese;
b. două mese, mic dejun şi prânz;
c. două mese, pranz şi cină.

ANS: C PTS: 1

205.Cererile pentru a beneficia de serviciile cantinelor de ajutor


social se aprobă:
a. de regulă, de către primar;
b. de regulă, de către directorul cantinei;
c. de regulă, de asistentul social responsabil de persoana
în cauză.

ANS: A PTS: 1

206.Potrivit legii, alocaţia de stat pentru copii se acordă tuturor


copiilor:
a. nu, ci în raport cu situaţia economică a familiei;
b. nu, ci în raport cu numărul copiilor;
c. da

ANS: C PTS: 1

207.Vârsta până la care se acordă alocaţia de stat pentru copii


este:
a. 16 ani;
b. 18 ani;
c. 15 ani.

ANS: B PTS: 1

208.Alocaţia de stat pentru copii ese impozabilă şi poate fi


urmărită silit?
a. da;
b. este impozabilă, dar nu poate fi urmărită silit;
c. nu este impozabilă si, de regulă, nu poate fi urmărită
silit.

ANS: C PTS: 1

209.Alocaţia pentru susţinerea familiei, în condiţiile legii, vizeată


numai familiile care au în îngrijire şi creştere copii?
a. da;
b. nu;
c. legea nu distinge acest aspect.

ANS: A PTS: 1

210.Alocaţia pentru susţinerea familiei se acordă prin:


a. ordin al prefectului;
b. dispoziţie a primarului;
c. ordin al directorului agenţiei pentru prestaţii sociale
judeţene.

ANS: B PTS: 1

211.Reprezentantul familiei care beneficiază de alocaţie de


susţinere are obligaţia de a depune la primărie o declaraţie
privind componenţa familiei şi veniturile realizate, periodic,
astfel:
a. anual,
b. din 3 în 3 luni;
c. din 6 în 6 luni.

ANS: C PTS: 1

212.Constituie contravenţie în materia dreptului la alocaţie


pentru susţinerea familiei:
a. nedispunerea de către primar a anchetei sociale
prevăzute de lege;
b. respingerea dreptului la alocaţie;
c. folosirea documentelor pe baza cărora s-a acordat
alocaţia.

ANS: A PTS: 1
213.Recomandarea ONU privind persoanele vârstnice vizează
perioada cuprinsă între:
a. 60 – 63 de ani;
b. 60 - 64 de ani;
c. 60 – 65 de ani.

ANS: C PTS: 1

214.Asistenţa socială a persoanelor vârstnice, în raport cu


drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor sociale, este:
a. complementară;
b. substitutivă;
c. alternativă.

ANS: A PTS: 1

215.Beneficiază de asistenţă socială, persoana vârstnică care se


află în una dintre următoarele situaţii:
a. nu are pensie;
b. are pensie de invaliditate;
c. nu se poate gospodări singură.

ANS: C PTS: 1

216.Criteriile de încadrare în grade de dependenţă ale


persoanelor vârstnice sunt stabilite:
a. prin Grila Naţională de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice, aprobată prin ordin al ministrului muncii,
familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice;
b. prin Grila Naţională de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice, aprobată prin hotărâre a Guvernului;
c. prin Grila Naţională de evaluare a nevoilor persoanelor
vârstnice, aprobată prin lege.
ANS: B PTS: 1

217.La stabilirea costului mediu lunar de întreţinere în căminele


pentru persoane vârstnice se iau în considerare:
a. gradul de dependenţă al persoanei, cheltuielile pentru
hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament,
cazarmament, materiale sanitare;
b. cheltuielile pentru hrană şi gospodărie, obiecte de
inventar, echipament, cazarmament, materiale sanitare;
c. gradul de dependenţă al persoanei, cheltuielile pentru
hrană şi gospodărie, obiecte de inventar, echipament,
cazarmament, materiale sanitare, cheltuieli aferente
plăţii salariilor personalului angajat în cămine.

ANS: A PTS: 1

218.Persoanele vârstnice îngrijite în cămine, care au venituri,


datorează contribuţia lunară de întreţinere în cuantum de:
a. 50 % din valoarea veniturilor personale lunare;
b. 60 % din valoarea veniturilor personale lunare;
c. 40 % din valoarea veniturilor personale lunare.

ANS: B PTS: 1

219.Aprobarea, respingerea, suspendarea sau încetarea dreptului


la asistenţă socială pentru persoane vârstnice se face de
către:
a. directorul general al direcţiei de muncă judeţene, pentru
îngrijirea în căminele aflate în administrare;
b. primar, pentru aiatenţa socială acordată de fundaţiile
române, care au primit transferuri de fonduri de la
bugetul de stat;
c. primar, pentru îngrijirea la domiciliu.

ANS: C PTS: 1
220.Gradele de handicap prevăzute de lege sunt:
a. uşor, mediu, accentuat şi grav;
b. uşor, mediu, accentuat şi grav, foarte grav;
c. foarte uşor, uşor, mediu, accentuat şi grav.

ANS: A PTS: 1

221.Tipuri de handicap pot fi:


a. fizic, vizual, auditiv, somatic, psihic, HIV/SIDA;
b. fizic, intelectual, vizual, auditiv, somatic;
c. cardio-cerebral, auditiv, vizual, somativ, HIV/SIDA:

ANS: A PTS: 1

222.Studenţii cu handicap accentuat şi grav beneficiază la cerere


de reducere a taxelor pentru cazare şi masă la căminele şi
cantinele studenţeşti cu:
a. 40 %;
b. 30 %;
c. 50 %.

ANS: C PTS: 1

223.Beneficiază de o cameră de locuit, suplimentar faţă de


normele minimale de locuit persoanele cu handicap:
a. mediu;
b. accentuat;
c. grav.

ANS: C PTS: 1

224.Ca facilitate fiscală, beneficiază de scutirea de plată a


impozitului pe clădire şi teren, persoanele cu handicap:
a. grav;
b. accentuat sau grav;
c. indiferent de gradul avut.

ANS: B PTS: 1

225.Poate fi o rudă sau afin al persoanei cu handicap încadrată ca


asistent personal, prin contract individual de muncă:
a. Da, indiferent de gradul de rudenie sau de afinitate;
b. Nu, întrucât este rudă sau afin;
c. Da, dacă este calificată corespunzător.

ANS: A PTS: 1

226.Prestaţiile sociale pentru persoanele cu handicap se acordă:


a. numai pentru cei cu handicap grav sau accentuat;
b. în raport cu veniturile persoanei cu handicap;
c. indiferent de venituri şi gradul de handicap.

ANS: C PTS: 1

227.Angajatorii cu cel puţin 50 de angajaţi sunt obligaţi să angajeze


persoane cu handicap într-un procent de, cel puţin:
a. 5 % din numărul total de angajaţi;
b. 4 % din numărul total de angajaţi;
c. 6 % din numărul total de angajaţi;

ANS: B PTS: 1

228.Serviciile comunitare pentru persoanele vârstnice care


îndeplinesc condiţiile legale se realizează de regulă din oficiu?
a. da, când autorităţile au aflat de situaţie;
b. da, sau la cererea familiei;
c. nu, este nevoie de consimţământul acestora.
ANS: B PTS: 1
Dreptul muncii si securitatii sociale test grila

MULTIPLE CHOICE

1. Ce este formarea profesionala ?

a. activitatea desfasurate de o persoans inainte de incadrarea sa in munca, in scopul


de a dobandi cunostinte de cultura generala si de specialitate, necesare pentru
exercitarea unei profesii sau meserii;
b. activitatea prestata de o persoana in timpul programului de lucru, necesara pentru
exercitarea respectivei profesii sau meserii;
c. activitatea prestata de salariat in timpul programului de lucru, in scopul exercitarii
profesiei sau meseriei.

ANS: A

2. Cate faze are formarea profesionala ca si proces?

a. trei faze;
b. patru faze;
c. doua faze.

ANS: C

3. Cand se deruleaza prima faza a formarii profesionale ?

a. in timpul activitatii profesionale;


b. in timpul programului de lucru;
c. in timpul scolarizarii.

ANS: C

4. Cand se deruleaza a doua faza a formarii profesionale ?

a. in timpul scolarizarii;
b. in timpul activitatii profesionale;
c. in timpul programului de lucru.

ANS: B

5. Ce fel de institutie este formarea profesionala, care, ca regula, precede


incadrarea in munca?

a. institutie juridica unica;


b. institutie juridica complexa;
c. institutie juridica revizuita.
ANS: B

6. In principiu, ce fel de raporturi juridice sunt cele privind formarea


profesionala initiala ?

a. conexe raporturilor juridice de munca;


b. adiacente raporturilor juridice de munca;
c. straine de raporturile juridice de munca.

ANS: A

7. Cu exercitarea carui drept fundamental se afla in stransa legatura dreptul


la invatatura?

a. dreptul la viata;
b. dreptul la identitate;
c. dreptul la munca si protectia sociala a muncii.

ANS: C

8. Cum este structurat sistemul de formare profesionala initiala ?

a. o singura etapa principala;


b. doua etape principale;
c. trei etape principale.

ANS: B

9. Care este prima etapa a sistemului de formare profesionala initiala ?

a. tehnologica;
b. profesionala;
c. de meserii.

ANS: A

10. Ce durata are prima etapa a sistemului de formare profesionala initiala


(etapa tehnologica) ?

a. 2 ani;
b. 3 ani;
c. 4 ani.

ANS: C

11. Ce fel de pregatire asigura prima etapa a sistemului de formare


profesionala initiala (etapa tehnologica) ?
a. pregatire partiala;
b. pregatire generala(diploma de bacalaureat);
c. pregatire pe piata muncii.

ANS: B

12. Care este cea de-a doua etapa a sistemului de formare profesionala initiala
?

a. etapa profesionala;
b. etapa tehnologica;
c. etapa intermediara.

ANS: A

13. Cum se realizeaza cea de-a doua etapa a sistemului de formare


profesionala initiala (etapa profesionala) ?

a. scolile de arte si meserii;


b. scolile de arta si muzica;
c. scolile de arta si pictura.

ANS: A

14. Dupa absolvirea carei clase se acorda calificarea de nivel 2 ?

a. a X-a;
b. a XI-a;
c. a XII-a.

ANS: B

15. Ce calificare de nivel pot obtine absolventii scolilor de arte si meserii la


finalizarea claselor IX - X ?

a. nivel I;
b. nivel II;
c. nivel III.

ANS: A

16. Cum se poate realiza educatia permanenta prin sistemul educational ?

a. participarea celor interesati la programele organizate in cadrul institutional sau prin


studiu individual;
b. participarea celor interesati la diferite dezbateri cu caracter privat;
c. participarea celor interesati la programe de asistenta sociala.
ANS: A

17. Ce cuprinde formarea profesionala a adultilor ?

a. doar formarea profesionala iniaiala, organizata prin alte forme decat cele specifice
sistemului national de invatamant;
b. doar formarea profesionala continua, organizata prin alte forme decat cele
specifice sistemului national de invatamant;
c. formarea profesionala initiala si formarea profesionala continua, organizata prin
alte forme decat cele specifice sistemului national de invatamant.

ANS: C

18. Care persoane sunt admise la formele de pregatire profesionala ?

a. persoanele inapte de munca;


b. persoanele apte de munca;
c. doar persoanele care nu i-au definitivat studiile.

ANS: B

19. Care sunt criteriile de care se tine seama pentru stabilirea formei, grupului
si tipului de program de formare profesionala ?

a. nivelul general de pregatire, dovedit prin actele de studii;


b. nivelul de cunostinte generale;
c. varsta si experienta in domeniu.

ANS: A

20. Ce reprezinta serviciile de formare profesionala ?

a. totalitatea drepturilor de care beneficiaza persoanele indreptatite pe durata


participarii la o forma de pregatire profesionala;
b. totalitatea obligatiilor de care beneficiaza persoanele indreptatite pe durata
participarii la o forma de pregatire profesionala;
c. totalitatea drepturilor si obligatiilor de care beneficiaza persoanele incadrate in
munca.

ANS: A

21. Care este criteriul, potrivit dispozitiilor Codului Muncii, dupa care este
instituita obligatia angajatorilor de a asigura participarea la programele de
formare profesionala pentru toti salariatii, cel putin o data la doi ani ?

a. sub 21 de salariati;
b. cel putin 21 de salariati;
c. sub 20 de salariati.

ANS: B

22. Care este criteriul, potrivit dispozitiilor Codului Muncii, dupa care este
instituita obligatia angajatorilor de a asigura participarea la programele de
formare profesionala pentru toti salariatii, cel putin o data la trei ani ?

a. sub 21 de salariati;
b. cel putin 21 de salariati;
c. sub 20 de salariati.

ANS: A

23. Cati salariati trebuie sa aiba angajatorul persoana juridica pentru ca


planurile anuale de formare profesionala sa fie intocmite de catre acesta?

a. mai mult de 20 de salariati;


b. mai putin de 15 de salariati;
c. mai mult de 20 de salariati.

ANS: A

24. Cand poate avea loc participarea la formarea profesionala ?

a. doar la initiativa angajatorului;


b. doar la initiativa angajatului;
c. la initiativa angajatorului sau la cea a salariatului.

ANS: C

25. De catre cine se suporta, potrivit Codului Muncii, de regula, toate


cheltuielile ocazionate de formarea profesionala initiata de angajator ?

a. angajat;
b. angajator;
c. Inspectoratul Teritorial de Munca.

ANS: B

26. Ce dobandeste salariatul, prin contractul de calificare profesionala, atunci


cand acesta se obliga sa urmeze cursurile de formare profesionala organizate de
angajator ?

a. calificare profesionala;
b. capacitate de munca;
c. capacitate de exercitiu.
ANS: A

27. In ce forma se incheie, obligatoriu, contractul de ucenicie la locul de


munca ?

a. scrisa;
b. orala;
c. atat scrisa cat si orala.

ANS: A

28. Cui revine obligatia de a incheia contractul de ucenicie la locul de


munca?

a. angajatului;
b. angajatorului;
c. Inspectoratul Teritorial de Munca.

ANS: B

29. Cum poate fi doctoratul (studiile doctorale) ?

a. stiintific si profesional;
b. numai stiintific;
c. numai profesional.

ANS: A

30. Care sunt cele doua categorii de concedii pentru formare profesionala,
prevazute de Codul Muncii, ce se acorda la initiativa salariatilor ?

a. concediul de odihna si concediul fara plata;


b. concediul de odihna si concediul cu plata;
c. concediul fara plata si concediul cu plata.

ANS: C

31. Pe perioada concediului de studii, salariatul are dreptul la o indemnizatie


stabilita ca si in cazul:

a. concediului de odihna;
b. concediului medical;
c. nu are dreptul la indemnizatie.

ANS: A

32. Ce fel de persoana este intotdeauna salariatul (angajatul) ?


a. juridica;
b. fizica;
c. fizica sau juridica.

ANS: B

33. Ce fel de executare presupune contractul individual de munca ?

a. succesiva;
b. dintr-o data;
c. uno ictu.

ANS: A

34. Avand ca reper "titlu" , ce fel de contract este contractul individual de


munca ?

a. gratuit;
b. oneros;
c. gratuit sau oneros.

ANS: B

35. Ce fel de obligatie iti asuma prin contractul individual de munca, atat
salariatul cat si angajatorul ?

a. obligatia de "a face";


b. obligatia de "a nu face";
c. obligatia de "a face" sau "a nu face".

ANS: A

36. Privit ca act juridic, carei ramuri apartine contractul individual de munca?

a. dreptului comercial;
b. dreptului muncii;
c. drept al bunurilor.

ANS: B

37. Constitutia Romaniei, in consens cu reglementarile internationale, a


ridicat varsta minima de incadrare in munca de la 14 ani la ce alta varsta?

a. la varsta de 15 ani;
b. la varsta de 16 ani;
c. la varsta de 18 ani.
ANS: A

38. Ce fel de capacitate de munca recunoaste legea, persoanei, incepand cu


varsta de 15 ani si pana la 16 ani ?

a. totala;
b. partiala;
c. persoana nu are capacitate de munca.

ANS: B

39. Prin acordul prealabil al caror persoane se intregeste capacitatea restransa


de drept al muncii, la momentul incadrarii in munca, al minorilor de 15 pana la 16
ani?

a. parintilor sau reprezentantilor legali;


b. parintilor sau angajatorului;
c. autoritatii tutelare.

ANS: A

40. Ce fel de conditie este consimtamantul la incheierea contractului


individual de munca ?

a. esentiala, de fond si generala;


b. esentiala, de forma si generala;
c. numai esentiala si generala.

ANS: A

41. Cum se clasifica munca pe care o poate presta salariatul ?

a. munca fizica;
b. munca intelectuala;
c. munca fizica si intelectuala.

ANS: C

42. Ce desemneaza locul muncii ?

a. localitatea unde se desfasoara activitatea de baza;


b. unitatea unde se desfasoara activitatea de baza;
c. localitatea si unitatea unde se desfasoara activitatea de baza.

ANS: C
43. Care este, potrivit Codului Muncii, pentru salariatii angajati cu norma
intreaga, durata normala a timpului de munca ?

a. 6 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana;


b. 8 ore pe zi si 45 de ore pe saptamana;
c. 8 ore pe zi si 40 de ore pe saptamana.

ANS: C

44. Durata maxima legala a timpului de munca, inclusiv orele suplimentare,


nu poate depasi in medie:

a. 40 de ore pe saptamana;
b. 48 de ore pe saptamana;
c. 45 de ore pe saptamana.

ANS: B

45. Care este durata perioadei de repaus, ce va urma, in cazul in care se


stabileste o durata zilnica a timpului de munca de 12 ore pe zi ?

a. 12 ore;
b. 24 ore;
c. 48 ore.

ANS: B

46. Ce constituie salariul ?

a. totalitatea drepturilor banesti cuvenite pentru munca prestata;


b. totalitatea drepturilor banesti cuvenite pentru concediul de odihna;
c. totalitatea drepturilor cuvenite pentru munca prestata.

ANS: A

47. Cand sunt libere partile sa negocieze cuantumul salariului ?

a. la incetarea contractului individual de munca;


b. la incheierea contractului individual de munca;
c. la suspendarea contractului individual de munca.

ANS: B

48. Ce cuprinde salariul, potrivit Codului Muncii ?

a. salariul de baza;
b. salariul de baza si indemnizatiile;
c. salariul de baza, indemnizatiile, sporurile, precum si alte adaosuri.

ANS: C

49. Codul Muncii stabileste in mod expres ca este interzisa, sub sanctiunea
nulitatii absolute, incheierea unui contract individual de munca in scopul
prestarii:

a. prestarea unei munci sau a unei activitati morale sau licite;


b. prestarea unei munci sau a unei activitati imorale sau ilicite;
c. prestarea unei munci sau a unei activitati pe timp de noapte.

ANS: B

50. Ce capacitate mai implica calitatea de parte intr-un raport juridic de


munca, pe langa capacitatea juridica ?

a. capacitatea de folosinta;
b. capacitatea de munca;
c. capacitatea de odihna.

ANS: B

51. Prin ce trebuie sa fie atestata starea de sanatatea a salariatului, ca si


conditie prealabila incheierii contractului individual de munca ?

a. certificat medical;
b. carnet de sanatate;
c. adeverinta medicala.

ANS: A

52. Care este sanctiunea in cazul in care angajarea unei persoane se face fara
verificarea starii de sanatate a acesteia, de catre o comisie medicala ?

a. incetarea contractului individual de munca;


b. nulitatea absoluta a contractului individual de munca;
c. concedierea salariatului pentru motive imputabile acestuia.

ANS: B

53. Angajatorului ii este interzis sa solicite persoanelor de sex feminin


prezentarea unui certificat medical care sa ateste:

a. daca cea in cauza este sanatoasa;


b. daca cea in cauza este bolnava;
c. daca cea in cauza este sau nu insarcinata.
ANS: C

54. Care este modalitatea principala de verificare a aptitudinilor profesionale


si personale ale viitorilor salariati, atat in sectorul public cat si in cel privat?

a. concursul sau examenul;


b. testarea psihologica;
c. avizul medicului de familie.

ANS: A

55. Ce este perioada de proba ?

a. intervalul de timp in care se verifica aptitudinile si pregatirea profesionala a


salariatului;
b. intervalul de timp in care se verifica aptitudinile si pregatirea psihologica a
salariatului;
c. intervalul de timp in care se verifica aptitudinile si pregatirea sociala a salariatului.

ANS: A

56. Care este perioada de proba, pentru functiile de executie ?

a. cel mult 30 de zile calendaristice;


b. cel mult 90 de zile calendaristice;
c. cel mult 5 zile lucratoare.

ANS: A

57. Care este perioada de proba, pentru functiile de conducere ?

a. cel mult 30 de zile calendaristice;


b. cel mult 90 de zile calendaristice;
c. cel mult 5 zile lucratoare.

ANS: B

58. Care este perioada de proba, pentru muncitorii necalificati?

a. cel mult 30 de zile calendaristice;


b. cel mult 90 de zile calendaristice;
c. cel mult 5 zile lucratoare.

ANS: C

59. Care este perioada de proba, pentru absolventii institutiilor de invatamant,


la debutul in profesie ?
a. cel mult 30 de zile calendaristice;
b. cel mult 90 de zile calendaristice;
c. cel mult 6 luni calendaristice.

ANS: C

60. Ce durata de timp nu poate depasi perioada de proba, obligatorie, in cazul


absolventilor institutiilor de invatamant superior, la debutul lor in profesie ?

a. 1 luna;
b. 3 luni;
c. 6 luni.

ANS: C

61. Potrivit Codului Muncii, salariatul incadrat cu contract individual de


munca pe durata determinata (pentru o durata a contractului individual de munca
mai mica de 3 luni), poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi:

a. 5 zile lucratoare;
b. 15 zile lucratoare;
c. 30 de zile lucratoare.

ANS: A

62. Potrivit Codului Muncii, salariatul incadrat cu contract individual de


munca pe durata determinata (pentru o durata a contractului individual de munca
cuprinsa intre 3 si 6 luni), poate fi supus unei perioade de proba, care nu va
depasi:

a. 5 zile lucratoare;
b. 15 zile lucratoare;
c. 30 de zile lucratoare.

ANS: B

63. Potrivit Codului Muncii, salariatul incadrat cu contract individual de


munca pe durata determinata (pentru o durata a contractului individual de munca
mai mare de 6 luni), poate fi supus unei perioade de proba, care nu va depasi:

a. 5 zile lucratoare;
b. 15 zile lucratoare;
c. 30 de zile lucratoare.

ANS: C
64. Potrivit Codului Muncii, salariatul incadrat in functie de conducere, cu
contract individual de munca pe durata determinata (pentru o durata a
contractului individual de munca mai mare de 6 luni), poate fi supus unei
perioade de proba, care nu va depasi:

a. 5 zile lucratoare;
b. 15 zile lucratoare;
c. 45 de zile lucratoare.

ANS: C

65. Perioada de proba curge din prima zi a:

a. expirarii contractului individual de munca;


b. executarii contractului individual de munca;
c. incetarii contractului individual de munca.

ANS: B

66. Cand expira perioada de proba?

a. la epuizarea termenului stabilit;


b. la incheierea contractului individual de munca;
c. la suspendarea contractului individual de munca.

ANS: A

67. In cazul personalului de paza si garda de corp este interzisa admiterea la


cursurile de calificare a candidatilor care nu au obtinut:

a. avizul medicului de familie;


b. avizul medical;
c. avizul politiei.

ANS: C

68. De catre cine este necesara atestarea persoanei respective, pentru calitatea
de asistent maternal profesionist ?

a. instanta de judecata;
b. Comisia pentru protectia muncii;
c. Comisia pentru protectia copilului.

ANS: C

69. De cate ori este permisa incheierea contractului individual de munca, pe


durata determinata, intre aceleasi parti si in aceleasi conditii ?
a. de cel mult doua ori consecutiv;
b. de cel mult trei ori consecutiv;
c. de cel mult patru ori consecutiv.

ANS: B

70. Care sunt cele doua contracte ce se pot incheia in cazul muncii prin agent
de munca temporara ?

a. un contract individual de munca si un contract de punere la dispozitie;


b. un contract individual de munca si un contract de comodat;
c. un contract individual de munca si un contract de inchiriere.

ANS: A

71. Ce fel de contract este contractul de munca temporara ?

a. pe durata nedeterminata;
b. pe durata determinata;
c. nu are relevanta durata.

ANS: B

72. Care sunt partile, in contractul de punere la dispozitie ?

a. agentul de munca temporara si utilizatorul;


b. agentul de munca temporara si salariatul;
c. agentul de munca temporara si angajatul.

ANS: A

73. Ce poate sa vizeze contractul individual de munca cu timp partial ?

a. contracte individuale de munca pe durata determinata sau pe durata nedeterminata;


b. numai contracte individuale de munca pe durata determinata;
c. numai contracte individuale de munca pe durata nedeterminata.

ANS: A

74. Care este durata normala a timpului de munca pentru tinerii in varsta de
pana la 18 ani ?

a. 8 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana;


b. 6 ore pe zi, 30 de ore pe saptamana;
c. 6 ore pe zi, 40 de ore pe saptamana.

ANS: B
75. Care este durata zilnica a timpului de munca pentru personalul care
lucreaza in sali de disectie, morgi si anatomie patologica ?

a. 8 ore;
b. 7 ore;
c. 6 ore.

ANS: C

76. Care este durata zilnica a timpului de munca pentru personalul care
lucreaza in activitati de radiologie, medicina nucleara, igiena radiatiilor nucleare ?

a. 8 ore;
b. 7 ore;
c. 6 ore.

ANS: C

77. Ce atrage acceptarea propunerii de mutare de la un loc de munca cu


fractiune de norma la unul cu norma intreaga sau invers, indiferent de partea care
a facut oferta ?

a. incetarea contractului individual de munca;


b. nulitatea contractului individual de munca;
c. modificarea contractului individual de munca.

ANS: C

78. De cate feluri poate fi contractul individual de munca cu munca la


domiciliu ?

a. contract individual de munca pe durata determinata sau pe durata nedeterminata;


b. numai contract individual de munca pe durata determinata;
c. numai contract individual de munca pe durata nedeterminata.

ANS: A

79. Care este forma in care se incheie contractul individual de munca cu


munca la domiciliu ?

a. in forma scrisa;
b. in forma orala;
c. legea nu prevede.

ANS: A

80. Care sunt partile esentiale cuprinse in contractul individual de munca ?


a. partea legala si partea conventionala;
b. partea legala si partea scrisa;
c. partea conventionala si partea orala.

ANS: A

81. Care sunt clauzele obligatorii (ex lege) ale contractului individual de
munca care stabilesc drepturi si obligatii ce nu pot fi negociate ?

a. identitatea partilor, sediul sau domiciliul angajatorului, indicarea contractului

colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;


b. durata contractului, sediul sau domiciliul angajatorului, indicarea contractului
colectiv de munca ce reglementeaza conditiile de munca ale salariatului;
c. identitatea partilor, salariul de baza, indicarea contractului colectiv de munca ce
reglementeaza conditiile de munca ale salariatului.

ANS: A

82. Ce trebuie sa fie precizata expres in continutul contractului individual de


munca incheiat pe durata determinata ?

a. durata intervalului de lucru pe timp de noapte;


b. durata pentru care acesta se incheie;
c. durata pauzelor de masa.

ANS: B

83. De cine sunt reprezentate formele de exprimare a ocupatiei ?

a. functia sau gradul exercitat de cel in cauza;


b. functia sau meseria exercitata de cel in cauza;
c. gradul sau meseria exercitata de cel in cauza.

ANS: B

84. Ce reprezinta salariul ?

a. pretul muncii prestate de salariat;


b. pretul muncii prestate de angajator;
c. pretul muncii prestate de patron.

ANS: A

85. Cui poate apartine initiativa participarii salariatului la o forma de


pregatire profesionala ?
a. salariatului;
b. angajatorului;
c. fie salariatului, fie angajatorului.

ANS: C

86. Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de


maximum 2 ani de la data:

a. incheierii contractului individual de munca;


b. incetarii contractului individual de munca;
c. desfacerii contractului individual de munca.

ANS: B

87. Ce il obliga pe salariat clauza de mobilitate inserata in contractul


individual de munca ?

a. sa nu accepte schimbarea locului de munca;


b. sa accepte schimbarea locului de munca;
c. sa accepte modificarea contractului individual de munca.

ANS: B

88. Ce vizeaza clauza de confidentialitate, sub aspectul partilor raportului


juridic de munca?

a. doar salariatul;
b. doar angajatorul;
c. atat salariatul cat si angajatorul.

ANS: C

89. Ce fel de raspundere atrage nerespectarea obligatiilor asumate prin clauza


de confidentialitate de catre salariat ?

a. raspunderea disciplinara;
b. raspunderea patrimoniala;
c. raspunderea disciplinara si patrimoniala.

ANS: C

90. Care sunt ratiunile, din punctul de vedere al salariatului, pentru care poate
fi incheiat obiectul clauzei de constiinta ?

a. morale, stiintifice, politice, religioase, de politete;


b. morale, politice, religioase, de politete;
c. morale, stiinsifice, politice, religioase.

ANS: A

91. Ce fel de sanctionare poate antrena neexecutarea unui ordin legal dat, de
serviciu, de catre salariat ?

a. sanctionare disciplinara;
b. nu poate fi sanctionat;
c. este detasat.

ANS: A

92. Care este obligatia corelativa a angajatorului care corespunde dreptului la


securitate si sanatate in munca al salariatului ?

a. asigurare a sanatatii si securitatii in munca a salariatilor;


b. asigurare a climatului social de munca a salariatilor;
c. asigurare a salariului salariatilor.

ANS: A

93. Unde se aplica normele privind sanatatea si securitatea in munca ?

a. in toate sectoarele de activitate (atat publice cat si private);


b. doar in sectoarele publice de activitate;
c. doar in sectoarele private de activitate.

ANS: A

94. Care este finalitatea masurilor obligatorii de asigurare a sanatatii si


securitatii in munca ?

a. asigurarea sanatatii si securitatii in munca a salariatilor;


b. asigurarea climatului social de munca a salariatilor;
c. asigurarea salariului salariatilor.

ANS: A

95. Ce este (cum definiti) angajatorul?

a. persoana juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul


respectiv;
b. persoana fizica sau juridica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu
lucratorul respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii;
c. persoana fizica ce se afla in raporturi de munca ori de serviciu cu lucratorul
respectiv si care are responsabilitatea intreprinderii si/sau unitatii.
ANS: B

96. Prin ce este asigurat, potrivit Constitutiei, dreptul la invatatura ?

a. invatamantul general obligatoriu;


b. invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel

profesional, prin invatamantul superior, precum si prin alte forme de instructie si


de perfectionare;
c. invatamantul general obligatoriu, prin invatamantul liceal si prin cel

profesional, prin invatamantul superior.

ANS: B

97. Unde trebuie afisat Regulamentul intern ?

a. sediul angajatorului;
b. sediul inspectoratului teritorial de munca;
c. usa instantei de judecata.

ANS: A

98. Cui ii incumba obligatia de a asigura permanent conditiile tehnice si


organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile
corespunzatoare de munca ?

a. angajatului;
b. angajatorului;
c. ambilor.

ANS: B

99. Contractul colectiv de munca se incheie ca urmare a negocierii purtate


intre:

a. angajatori si salariati;
b. angajatori si inspectoratul teritorial de munca;
c. salariati si inspectoratul teritorial de munca.

ANS: A

100. La ce fel de interese sunt limitate de lege interesele aparate prin


declansarea grevei?

a. interese profesionale, familiale, economice;


b. interese profesionale, economice sau sociale;
c. interese familiale, economice sau sociale.

ANS: B

101. Ce fel de drept este dreptul la greva ?

a. patrimonial;
b. fundamental;
c. nici patrimonial, nici fundamental.

ANS: B

102. In ce se pot asocia salariatii pentru apararea drepturilor si promovarea


intereselor lor profesionale ?

a. organizatii sindicale;
b. asociatii patronale;
c. asociatii familiale.

ANS: A

103. In ce se pot asocia angajatorii pentru apararea drepturilor si promovarea


intereselor lor profesionale ?

a. organizatii sindicale;
b. asociatii patronale;
c. asociatii familiale.

ANS: B

104. Ce fel de instrument este norma de munca ?

a. instrument al angajatului in relatiile contractuale cu angajatorul sau;


b. instrument al angajatului in relatiile contractuale cu sindicatele;
c. instrument al angajatorului in relatiile contractuale cu salariatii sai.

ANS: C

105. Cum se stabileste, in mod concret, felul muncii in cadrul unitatilor


productive ?

a. fie prin norme de munca, fie prin program de lucru;


b. fie prin norme de munca, fie prin fise ale postului;
c. fie prin fise ale postului, fie prin calitatea muncii.

ANS: B
106. Al cui acord este necesar, potrivit prevederilor Codului Muncii, pentru
aplicabilitatea normelor de munca ?

a. sindicatelor sau al reprezentantilor salariatilor;


b. patronatelor si sindicatelor;
c. doar patronatelor.

ANS: A

107. Cui revine dreptul de a constata savarsirea abaterilor disciplinare si de a


aplica sanctiunile corespunzatoare ?

a. sindicatului reprezentativ;
b. angajatorului;
c. consiliului de administratie al unitatii.

ANS: B

108. Cui revine dreptul de a stabili organizarea si functionarea unitatii ?

a. federatiei patronale;
b. angajatorului;
c. consiliului de administratie al unitatii.

ANS: B

109. Cui revine obligatia de a infiinta registrul general de evidenta al


salariatilor si de a opera inregistrarile prevazute de lege ?

a. serviciului resurse umane;


b. angajatorului;
c. consiliului de administratie al unitatii.

ANS: B

110. Cui revine obligatia de a asigura confidentialitatea datelor cu caracter


personal ale salariatilor ?

a. inspectoratului teritorial de munca;


b. angajatorului;
c. consiliului de administratie al unitatii.

ANS: B

111. Ce fel de situatie de suspendare a contractului individual de munca este


reprezentata de concediul de maternitate?
a. din initiativa salariatei;
b. prin acordul partilor;
c. de drept.

ANS: C

112. Ce fel de situatie de suspendare a contractului individual de munca este


reprezentata de carantina?

a. din initiativa salariatei;


b. prin acordul partilor;
c. de drept.

ANS: C

113. Ce se intampla cu contractul individual de munca in cazul in care


salariatul este arestat preventiv ?

a. va fi modificat din initiativa angajatorului;


b. va fi suspendat de drept;
c. opereaza concedierea.

ANS: B

114. Ce se intampla cu contractul individual de munca in cazul in care


salariatul indeplineste o functie de conducere salarizata in sindicat ?

a. va fi modificat din initiativa angajatorului;


b. va fi suspendat de drept;
c. va fi suspendat din initiativa salariatului.

ANS: B

115. De catre cine se elibereaza, in cazul carantinei, certificatul prin care se


atesta boala contagioasa ?

a. unitatea sanitara la care a avut loc internarea;


b. directia de sanatate publica (din lege);
c. inspectoratul de sanatate publica.

ANS: C

116. In cazul incapacitatii temporare de munca, pana cand dureaza


suspendarea contractului individual de munca ?

a. pana la renuntarea salariatului la suspendare;


b. pana la exprimarea acordului partilor;
c. pana la insanatosirea salariatului.

ANS: C

117. Ce se poate intampla cu postul persoanei ce indeplineste o functie de


conducere in sindicat, fiind salarizata de catre sindicatul respectiv?

a. nu poate fi angajata o alta persoana;


b. poate fi angajata cu contract individual de munca pe durata determinata o alta
persoana;
c. angajarea este conditionata de acordul titularului postului.

ANS: B

118. Cum va fi suspendat contractul individual de munca, in cazul persoanei


care are calitatea de asistent judicia,r in cadrul completului pentru judecarea
conflictelor de munca, in acest interval de timp ?

a. suspendat de drept;
b. suspendat din initiativa salariatului;
c. suspendat prin acordul partilor.

ANS: A

119. Cum poate fi suspendat contractul individual de munca pe perioada


concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la doi ani ?

a. de drept;
b. prin acordul partilor;
c. din initiativa salariatului.

ANS: C

120. Cine are dreptul la indemnizatia pentru cresterea copilului in varsta de


pana la doi ani?

a. numai salariata mama;


b. optional, oricare dintre parintii firesti;
c. se stabileste printr-o adresa de catre casa de pensii.

ANS: B

121. Ce se intampla cu plata indemnizatiei, daca beneficiarul indemnizatiei


pentru cresterea copilului decedeaza ?

a. se suspenda incepand cu luna urmatoare;


b. inceteaza;
c. se acorda in continuare.

ANS: A

122. Ce se intampla cu plata indemnizatiei pentru cresterea copilului daca


copilul este abandonat?

a. inceteaza;
b. va continua;
c. se suspenda incepand cu luna urmatoare.

ANS: C

123. Care este durata concediului paternal fara atestat pentru cursul de
puericultura ?

a. 30 de zile;
b. 15 zile lucratoare;
c. 5 zile lucratoare.

ANS: C

124. Din ce fonduri se plateste indemnizatia pentru concediul paternal ?

a. din fondul de salarii al unitatii;


b. din fondul asigurarilor sociale de stat;
c. nu exista concediu paternal.

ANS: A

125. Cum se suspenda contractul individual de munca pentru salariatii care


participa la greva ?

a. de drept;
b. din initiativa salariatului;
c. din initiativa angajatorului.

ANS: B

126. Ce se poate intampla cu contractul individual de munca pe durata


cercetarii disciplinare prealabile ?

a. poate fi suspendat din initiativa salariatului;


b. se suspenda de drept;
c. poate fi suspendat din initiativa angajatorului.

ANS: C
127. Ce se poate intampla cu contractul individual de munca daca angajatorul
formuleaza plangere penala impotriva salariatului ?

a. poate fi suspendat din initiativa angajatorului;


b. inceteaza de drept;
c. inceteaza din initiativa angajatorului.

ANS: A

128. Ce se intampla cu contractul individual de munca, in cazul intreruperii


temporare a activitatii, fara incetarea raportului de munca?

a. continua sa produca efecte;


b. se suspenda din initiativa angajatorului;
c. se suspenda de drept.

ANS: B

129. Ce se intampla cu contractul individual de munca pe durata detasarii?

a. se suspenda de drept;
b. nu opereaza suspendarea;
c. se suspenda din initiativa angajatorului.

ANS: C

130. Care este obligatia angajatorului daca angajatorul vrea sa modifice


clauzele contractului individual de munca (prevazute de art.17 alin.2)?

a. are obligatia de a incheia un act aditional in termen de 15 zile de la data


incunostintarii;
b. are obligatia de a incheia un act aditional in termen de 20 zile de la data
incunostintarii;
c. are obligatia de a incheia un act aditional in termen de 30 zile de la data
incunostintarii.

ANS: A

131. Cum este modificarea unilaterala a contractului individual de munca?

a. este inadmisibila;
b. este permisa doar in cazul detasarii;
c. este permisa doar in cazul delegarii, detasarii si trecerii temporare in alta munca.

ANS: C

132. Ce se modifica in cazul delegarii ?


a. doar unitatea si drepturile salariale;
b. doar locul obisnuit al muncii;
c. doar subordonarea salariatului.

ANS: B

133. Fata de cine raspunde disciplinar salariatul aflat in delegatie ?

a. doar fata de angajatorul sau;


b. numai fata de conducerea unitatii in care se afla delegat;
c. raspunderea disciplinara nu poate opera in aceasta situatie.

ANS: A

134. Cum inceteaza masura delegarii ?

a. la cererea salariatului;
b. prin revocare de catre angajator;
c. la propunerea unitatii in care salariatul se afla delegat.

ANS: B

135. Ce se realizeaza prin detasare ?

a. o dispozitie a angajatorului;
b. o initiativa decisiva a salariatului;
c. un acord necesar al partilor.

ANS: A

136. Pentru cine executa lucrari salariatul pe timpul detasarii ?

a. in interesul angajatorului sau;


b. in interesul angajatorului la care este detasat;
c. pentru ambii angajatori.

ANS: B

137. Cui este subordonat salariatul pe perioada detasarii ?

a. angajatorului cedent;
b. sefului de formatie din unitatea care l-a angajat;
c. angajatorului cesionar.

ANS: C

138. Cum se realizeaza transferul in spiritul Codului Muncii ?


a. numai cu acordul salariatului;
b. cu acordul salariatului si al angajatorului;
c. Codul Muncii nu reglementeaza transferul.

ANS: C

139. Cine va opera, daca la incheierea contractului individual de munca nu


sunt respectate dispozitii care ocrotesc un interes general ?

a. modificarea contractului;
b. nulitatea absoluta;
c. suspendarea de drept.

ANS: B

140. Cum va fi contractul, daca la incheierea contractului individual de munca


lipseste acordul reprezentantilor legali ai minorului cu varsta intre 15 si 16 ani ?

a. revocat;
b. suspendat;
c. sanctionat cu nulitatea absoluta, remediabila.

ANS: C

141. Ce fel de efecte produce constatarea nulitatii contractului individual de


munca ?

a. pentru trecut si pentru viitor;


b. pentru trecut;
c. pentru viitor.

ANS: C

142. Ce se intampla cu persoana care a prestat munca in temeiul unui contract


individual de munca nul ?

a. trebuie sa restituie drepturile incasate necuvenit;


b. are dreptul la remunerarea acestei munci;
c. primeste un salariu echivalent cu salariul minim pe economie.

ANS: B

143. Care este soarta contractului individual de munca la data comunicarii


deciziei de pensionare pentru invaliditate a salariatului ?

a. contractul individual de munca se suspenda pana la insanatosire;


b. contractul individual de munca inceteaza de drept;
c. contractul individual de munca inceteaza din motive imputabile salariatului.

ANS: B

144. Care este soarta contractului individual de munca daca se constata


nulitatea absoluta a acestuia?

a. acesta se suspenda pana la remedierea cauzelor;


b. inceteaza prin acordul partilor;
c. inceteaza de drept.

ANS: C

145. Care este soarta contractului individual de munca daca salariatul este
condamnat la executarea unei pedepse privative de libertate ?

a. se suspenda pana la revenirea salariatului;


b. inceteaza de drept;
c. inceteaza din initiativa angajatorului.

ANS: B

146. La data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe


durata determinata, ce se va intampla cu acesta?

a. inceteaza de drept;
b. se transforma in contract pe durata nedeterminata;
c. inceteaza prin decizia angajatorului.

ANS: A

147. Care este soarta contractului individual de munca in cazul in care


salariatul este arestat preventiv pentru o perioada mai mare de 30 de zile ?

a. inceteaza din initiativa angajatorului;


b. inceteaza de drept;
c. inceteaza din initiativa salariatului.

ANS: A

148. Ce poate dispune angajatorul daca se constata inaptitudinea fizica a


salariatului?

a. suspendarea ;
b. concedierea;
c. modificarea drepturilor salariale.
ANS: B

149. Care este soarta contractului individual de munca daca salariatul nu


corespunde profesional locului de munca?

a. inceteaza din motive imputabile salariatului;


b. va fi sanctionat cu nulitatea absoluta;
c. va fi sanctionat cu nulitatea relativa.

ANS: A

150. Ce se intampla daca salariatul indeplineste conditiile de varsta standard si


stagiul de cotizare si nu solicita pensionarea?

a. poate continua prestarea activitatii;


b. va fi concediat;
c. va fi obligat sa faca cerere de pensionare.

ANS: B

151. In ce conditii este admisibila concedierea pentru motive care nu tin de


persoana salariatului?

a. este inadmisibila;
b. este admisibila daca angajatorul isi reprofileaza activitatea;
c. este admisibila daca se desfiinteaza locul de munca ocupat de salariat.

ANS: C

152. Cum este concedierea salariatului daca angajatorul grupeaza doua posturi
intr-unul singur ?

a. justificata;
b. nelegala;
c. intemeiata de drept.

ANS: A

153. Sub aspect numeric, este concediere colectiva daca angajatorul


concediaza cel putin 10 salariati atunci cand are incadrati cati salariati?

a. intre 10 si 20 de salariati;
b. intre 20 si 100 de salariati;
c. cel putin 100 de salariati.

ANS: B
154. Sub aspect numeric, este concediere colectiva daca angajatorul
concediaza cel putin 10% din salariati atunci cand are incadrati cati salariati?

a. intre 10 si 20 de salariati;
b. intre 100 si 300 de salariati;
c. cel putin 100 de salariati.

ANS: B

155. Sub aspect numeric, este concediere colectiva daca angajatorul


concediaza cel putin 30 salariati atunci cand are incadrati cati salariati?

a. intre 10 si 20 de salariati;
b. intre 20 si 100 de salariati;
c. cel putin 300 de salariati.

ANS: C

156. Angajatorul care a dispus concedieri colective, pentru ce perioada nu


poate face noi incadrari pe locurile de munca ale salariatilor concediati?

a. 9 luni de la data concedierii acestora;


b. 6 luni de la data concedierii acestora;
c. 12 luni de la data concedierii acestora.

ANS: A

157. Termenul de preaviz, in cazul demisiei, pentru salariatii cu functii de


executie, nu poate fi mai mare de:

a. 15 zile calendaristice;
b. 20 zile calendaristice;
c. 30 zile calendaristice;

ANS: A

158. Termenul de preaviz, in cazul demisiei, pentru salariatii cu functii de


conducere, nu poate fi mai mare de:

a. 15 zile calendaristice;
b. 20 zile calendaristice;
c. 30 zile calendaristice.

ANS: C

159. Ce se intampla cu contractul individual de munca pe durata preavizului,


in cazul demisiei ?(
a. se suspenda;
b. produce efecte;
c. se modifica sub aspectul prestatiilor.

ANS: B

160. Unde trebuie exprimata durata preavizului ?

a. in cadrul dialogului social;


b. prin adresa la domiciliul salariatului;
c. in continutul deciziei de concediere.

ANS: C

161. Cand poate fi dispusa concedierea salariatului pentru necorespundere


profesionala ?

a. daca o comisie de specialitate a stabilit inaptitudinea fizica a salariatului;


b. dupa evaluarea prealabila a salariatului;
c. dupa nota explicativa semnata de salariat.

ANS: B

162. Cui are obligatia angajatorul sa comunice notificarea intentiei de


concediere colectiva?

a. directiei muncii din judet;


b. salariatilor ce urmeaza a fi concediati;
c. inspectoratului teritorial de munca.

ANS: C

163. Care este termenul in care sindicatul poate propune angajatorului masuri
de evitare a concedierilor colective ?

a. 10 zile calendaristice de la data primirii notificarii;


b. 10 zile lucratoare de la data primirii notificarii;
c. 5 zile calendaristice de la data primirii notificarii.

ANS: A

164. Conform legii, cu ce calitate este incompatibila calitatea de parlamentar ?

a. calitatea de comerciant persoana fizica;


b. calitatea de comerciant persoana fizica ori cu calitatea de membru al unui grup de
interes economic;
c. calitatea de membru al unui grup de interes economic;
ANS: B

165. Care este reducerea duratei normale a timpului de lucru de care


beneficiaza salariatii care renunta la concediul legal pentru ingrijirea copilului in
varsta de pana la 2 ani ?

a. 1 ora pe zi;
b. 2 ore pe zi;
c. 3 ore pe zi.

ANS: B

166. Care este programul medicilor incadrati in unitatile publice din sectorul
sanitar ?

a. 6 ore, in medie, pe zi;


b. 7 ore, in medie, pe zi;
c. 8 ore, in medie, pe zi.

ANS: B

167. Care este programul medicilor incadrati in serviciile de ambulanta ?

a. 6 ore, in medie, pe zi;


b. 7 ore, in medie, pe zi;
c. 8 ore, in medie, pe zi.

ANS: B

168. Potrivit Codului muncii, intre ce intervale de timp se presteaza munca in


timpul noptii?

a. 22.00 - 06.00;
b. 20.00 - 08.00;
c. 22.00 - 07.00.

ANS: A

169. Care este modalitatea de stabilire a duratei efective a concediului de


odihna anual, pentru salariatii din justitie, parchet si alte organe de stat ?

a. hotarare a guvernului;
b. negociere;
c. regulamente.

ANS: C
170. Care este modalitatea de stabilire a duratei efective a concediului de
odihna anual, pentru salariatii din administratia publica ?

a. hotarare a guvernului;
b. negociere;
c. regulamente.

ANS: A

171. Care este modalitatea de stabilire a duratei efective a concediului de


odihna anual, pentru salariatii din regiile autonome cu specific deosebit?

a. hotarare a guvernului (250/1992, republicata in 1995);


b. negociere;
c. regulamente.

ANS: A

172. Care este modalitatea de stabilire a duratei efective a concediului de


odihna anual, pentru salariatii din unitatile bugetare?

a. hotarare a guvernului (250/1992, republicata in 1995);


b. negociere;
c. regulamente.

ANS: A

173. Care este durata concediului de odihna pentru magistrati?

a. 25 zile lucratoare;
b. 35 zile lucratoare;
c. 45 zile lucratoare.

ANS: B

174. Durata efectiva a concediului de odihna anual va fi proportionala cu:

a. activitatea prestata intr-un an calendaristic;


b. activitatea prestata in ultima luna a anului calendaristic;
c. activitatea prestata in ultima jumatate a anului calendaristic.

ANS: A

175. Care este durata concediului suplimentar atribuit salariatilor din


administratia publica ?

a. 3-5 zile lucratoare;


b. 3-7 zile lucratoare;
c. 3-10 zile lucratoare.

ANS: C

176. Care este durata concediului suplimentar atribuit salariatilor din regiile
autonome cu specific deosebit ?

a. 3-5 zile lucratoare;


b. 3-7 zile lucratoare;
c. 3-10 zile lucratoare.

ANS: C

177. Care este durata concediului suplimentar atribuit salariatilor din unitatile
bugetare ?

a. 3-5 zile lucratoare;


b. 3-7 zile lucratoare;
c. 3-10 zile lucratoare.

ANS: C

178. Care este durata concediului pentru formare profesionala, platit de


angajator la care are dreptul salariatul?

a. 10 zile lucratoare sau 80 de ore;


b. 10 zile calendaristice sau 80 de ore;
c. 10 zile lucratoare sau 70 de ore.

ANS: A

179. Care este sporul minim prevazut de legiuitor pentru conditii deosebite de
munca, grele, periculoase sau penibile?

a. 10% din salariul de baza;


b. 10% din salariul minim negociat;
c. 10% din salariul de merit.

ANS: A

180. Care este sporul minim prevazut de legiuitor pentru pentru conditii nocive
de munca?

a. 10% din salariul de baza;


b. 10% din salariul minim negociat;
c. 10% din salariul de merit.
ANS: B

181. Care este sporul minim prevazut de legiuitor pentru munca prestata in
orele suplimentare?

a. 75% din salariul de baza;


b. 10% din salariul negociat;
c. 10% din salariul de merit.

ANS: A

182. Care este sporul minim prevazut de legiuitor pentru munca pe timp de
noapte, ( contractul colectiv de munca unic la nivel national pe anii 2007-2010 ) ?

a. 50%;
b. 25%;
c. 100%.

ANS: B

183. Care este termenul de prescriptie a dreptului la actiune in justitie cu


privire la drepturile salariale ?

a. 1 an de la data la care astfel de drepturi erau datorate;


b. 2 ani de la data la care astfel de drepturi erau datorate;
c. 3 ani de la data la care astfel de drepturi erau datorate;

ANS: C

184. Care este termenul de prescriptie a dreptului la actiune in justitie cu


privire la daunele rezultate din neexecutarea obligatiilor privind plata salariilor ?

a. 1 an de la data la care astfel de drepturi erau datorate;


b. 2 ani de la data la care astfel de drepturi erau datorate;
c. 3 ani de la data la care astfel de drepturi erau datorate;

ANS: C

185. De catre cine se intocmeste, potrivit Codului Muncii, la nivelul unitatii,


regulamentul intern?

a. fiecare angajat in parte;


b. angajator;
c. sindicatul reprezentativ.

ANS: B
186. Care este momentul, potrivit Codului Muncii, la nivelul unitatii, de la care
produce efecte regulamentul?

a. aprobarii de catre angajator;


b. aducerii la cunostinta;
c. intocmirii.

ANS: B

187. Cum sunt amenzile disciplinare, potrivit Codului Muncii ?

a. permise;
b. interzise;
c. aplicabile pentru contraventii.

ANS: B

188. De la ce data produce efecte decizia de sanctionare disciplinara ?

a. emiterii;]
b. expedierii;
c. comunicarii.

ANS: C

189. In ce termen trebuie comunicata decizia de sanctionare disciplinara?

a. 7 zile de la data emiterii;


b. 5 zile de la data emiterii;
c. 30 de zile de la data emiterii.

ANS: B

190. In ce termen poate fi contestata decizia de sanctionare disciplinara ?

a. 5 zile calendaristice de la data comunicarii;


b. 10 zile calendaristice de la data comunicarii;
c. 30 zile calendaristice de la data comunicarii;

ANS: C

191. Ce instanta are competenta sa judece plangerea impotriva sanctiunii


disciplinare (in prima instanta) ?

a. judecatoria;
b. tribunalul in raza caruia salariatul are domiciliul;
c. tribunalul in raza caruia unitatea isi are sediul.
ANS: B

192. Ce surse nu pot constitui izvor de drept al muncii?

a. practica judiciara, doctrina, cutuma;


b. legea, doctrina, cutuma;
c. Constitutia, doctrina, cutuma.

ANS: A

193. In atributiile cui intra "Pregatirea de personal in diferite domenii" ?

a. Consiliului Europei;
b. Uniunii Europene;
c. Organizatiei Internationale a Muncii.

ANS: C

194. In atributiile cui intra"Acordarea de asistenta tehnica tarilor membre in


domeniu muncii si securitatii sociale" ?

a. Consiliului Europei;
b. Uniunii Europene;
c. Organizatiei Internationale a Muncii.

ANS: C

195. In atributiile cui intra "Finantarea unor cursuri de pregatire profesionala


cu participare internationala" ?

a. Consiliului Europei;
b. Uniunii Europene;
c. Organizatiei Internationale a Muncii.

ANS: C

196. In atributiile cui intra "Elaborarea de norme internationale pentru


imbunatatirea conditiilor de munca si de viata ale salariatilor" ?

a. Consiliului Europei;
b. Uniunii Europene;
c. Organizatiei Internationale a Muncii.

ANS: C
197. In atributiile cui intra "Supravegherea aplicarii si respectarii conventiilor
si pactelor internationale privind drepturile omului in domeniile muncii si
libertatii de asociere in sindicate" ?

a. Consiliului Europei;
b. Uniunii Europene;
c. Organizatiei Internationale a Muncii.

ANS: C

198. In atributiile cui intra "Elaborarea normelor internationale de munca si


controlarea aplicarii acestora" ?

a. Consiliului de Administratie al Organizatiei Internationale a Muncii;


b. Conferintei Internationale a Muncii (Adunarea Generala) din cadrul Organizatiei
Internationale a Muncii;
c. Biroului International al Muncii.

ANS: B

199. In atributiile cui intra "Adoptarea rezolutiilor care orienteaza politica


generala a Organizatiei Internationale a Muncii si activitatile acesteia" ?

a. Consiliului de Administratie al Organizatiei Internationale a Muncii;


b. Conferintei Internationale a Muncii (Adunarea Generala) din cadrul Organizatiei
Internationale a Muncii;
c. Biroului International al Muncii.

ANS: B

200. In atributiile cui intra "Votarea bugetului Organizatiei Internationale a


Muncii" ?

a. Consiliului de Administratie al Organizatiei Internationale a Muncii;


b. Conferintei Internationale a Muncii (Adunarea Generala) din cadrul Organizatiei
Internationale a Muncii;
c. Biroului International al Muncii.

ANS: B

201. Ce numar de persoane este necesar sa-si exprime acordul pentru a se


constitui o organizatie sindicala ?

a. 15 persoane care activeaza in aceeasi ramura sau profesie;


b. 20 persoane care activeaza in aceeasi ramura sau profesie;
c. 25 persoane care activeaza in aceeasi ramura sau profesie;
ANS: A

202. Ce durata nu poate depasi negocierea colectiva, potrivit legii ?

a. 30 de zile;
b. 60 de zile;
c. 90 de zile.

ANS: B

203. Intre ce parti se incheie conventia numita "Contractul colectiv de


munca" ?

a. patron si salariati;
b. sindicate si salariati;
c. patroni si organizatii patronale.

ANS: A

204. Cine are intre atributiile principale "Urmarirea respectarii drepturilor


salariatilor" ?

a. reprezentantii salariatilor;
b. reprezentantii angajatorilor;
c. reprezentantii organizatiilor patronale.

ANS: A

205. Cine are intre atributiile principale"Promovarea intereselor salariatilor" ?

a. reprezentantii salariatilor;
b. reprezentantii angajatorilor;
c. reprezentantii organizatiilor patronale.

ANS: A

206. Cine are intre atributiile principale"Sesizarea inspectoratului de munca cu


privire la nerespectarea dispozitiilor legale si a contractului colectiv de munca
aplicabil" ?

a. reprezentantii salariatilor;
b. reprezentantii angajatorilor;
c. reprezentantii organizatiilor patronale.

ANS: A
207. Cine are intre atributiile principale"Participarea la elaborarea
regulamentului intern" ?

a. reprezentantii salariatilor;
b. reprezentantii angajatorilor;
c. reprezentantii organizatiilor patronale.

ANS: A

208. Ce fel de contract este contractul colectiv de munca, dupa criteriul


continutului ?

a. contract sinalagmatic;
b. contract oneros;
c. contract solemn.

ANS: A

209. Ce fel de contract este contractul colectiv de munca, dupa criteriul


scopului urmarit de parti ?

a. contract sinalagmatic;
b. contract oneros;
c. contract solemn.

ANS: B

210. Ce fel de contract este contractul colectiv de munca, dupa criteriul


modului de formare?

a. contract sinalagmatic;
b. contract oneros;
c. contract solemn.

ANS: C

211. Ce fel de contract este contractul colectiv de munca, dupa modul de


executare?

a. contract sinalagmatic;
b. contract oneros;
c. contract cu prestatii succesive.

ANS: C

212. Cum este, conform legii, executarea contractului colectiv de munca?


a. facultativa pentru parti;
b. obligatorie pentru parti;
c. legea nu prevede.

ANS: B

213. . Ce se intampla cu contractul colectiv de munca la data dizolvarii


judiciare a unitatii?

a. inceteaza de drept;
b. se modifica;
c. se suspenda.

ANS: A

214. Ce se intampla cu contractul colectiv de munca la data lichidarii judiciare


a unitatii?

a. inceteaza de drept;
b. se modifica;
c. se suspenda.

ANS: A

215. Ce se intampla cu contractul colectiv de munca la implinirea termenului


pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii lui?

a. inceteaza de drept;
b. se modifica;
c. se suspenda.

ANS: A

216. Ce se intampla cu contractul colectiv de munca la terminarea lucrarii


pentru care a fost incheiat, daca partile nu convin prelungirea aplicarii lui?

a. inceteaza de drept;
b. se modifica;
c. se suspenda.

ANS: A

217. Care este consecinta daca unitatea nu accepta revendicarile formulate de


salariati?

a. un conflict de interese;
b. un conflict de drepturi;
c. un litigiu de munca.

ANS: A

218. Care este consecinta daca unitatea refuza nejustificat semnarea


contractului colectiv de munca, desi negocierile au fost definitivate?

a. un conflict de interese;
b. un conflict de drepturi;
c. un litigiu de munca.

ANS: A

219. Care este consecinta daca unitatea refuza sa inceapa negocierea unui
contract colectiv de munca, in conditiile in care nu are incheiat un astfel de
contract?

a. un conflict de interese;
b. un conflict de drepturi;
c. un litigiu de munca.

ANS: A

220. Unde se depune sesizarea, in vederea concilierii conflictului de interese ?

a. inspectia muncii;
b. Ministerul muncii;
c. directia muncii in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea.

ANS: C

221. Care este limita termenului in care Ministerul muncii desemneaza


delegatul pentru participarea la concilierea conflictului de interese?

a. 2 zile lucratoare;
b. 24 de ore de la inregistrarea sesizarii;
c. 48 de ore de la inregistrarea sesizarii.

ANS: B

222. Care este limita termenului in care delegatul Ministerului muncii


convoaca partile la procedura de conciliere ?

a. 3 zile de la inregistrarea sesizarii;


b. 7 zile de la inregistrarea sesizarii;
c. 10 zile de la inregistrarea sesizarii.
ANS: B

223. Din cate persoane este formata delegatia aleasa de sindicatele


reprezentative pentru conciliere ?

a. 2-5 persoane;
b. 5-7 persoane;
c. participa doar liderul sindicatului.

ANS: A

224. Cine desemneaza mediatorul in fiecare an?

a. confederatiile sindicale;
b. confederatiile patronale;
c. ministrul muncii cu acordul Consiliului Economic si Social.

ANS: C

225. Ce durata nu poate depasi medierea conflictului de interese ?

a. 7 zile calendaristice;
b. 7 zile lucratoare;
c. 30 de zile calendaristice.

ANS: C

226. Din cine este compusa comisia prin care se realizeaza arbitrajul
conflictului de interese ?

a. 3 arbitri;
b. 5 arbitri;
c. 2 arbitri din randul confederatiilor sindicale.

ANS: A

227. Care este termenul in care comisia de arbitraj recurge la convocarea


partilor si dezbaterea conflictului de interese ?

a. 5 zile de la desemnare;
b. 3 zile de la primirea documentatiei;
c. 7 zile de la formularea citatiei.

ANS: B

228. Ce durata are greva de solidaritate ?


a. maximum 3 zile;
b. cel putin 48 de ore;
c. cel mult o zi.

ANS: C

229. Pe ce termen poate fi dispusa suspendarea grevei ?

a. cel mult 30 de zile calendaristice;


b. cel mult 10 zile lucratoare;
c. cel mult 7 zile calendaristice.

ANS: A

230. Care este termenul in care hotararile instantei de fond in solutionarea


conflictelor de drepturi pot fi atacate cu recurs ?

a. 10 zile de la data comunicarii;


b. 15 zile de la pronuntare;
c. 30 zile de la data comunicarii;

ANS: A

231. Care sunt categoriile de persoane care beneficiaza de asigurare sociala de


sanatate, fara plata contributiei?

a. tinerii de la 18 pana la 26 de ani, daca sunt elevi, inclusiv absolventii de liceu, pana
la inceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni;
b. persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj;
c. membrii misiunilor diplomatice acreditate in Romania.

ANS: A

232. Pentru care categorii de persoane asigurarea sociala de sanatate este


facultativa ?

a. militarii;
b. cetatenii romani cu domiciliul in strainatate care se afla temporar in tara;
c. toate persoanele cu varsta peste 35 de ani.

ANS: B

233. Care categorii de persoane sunt asigurate obligatoriu?

a. asociatul unic, comanditarii sau actionarii;


b. persoanele angajate in institutii internationale;
c. somerii, pe toata durata efectuarii practicii profesionale in cadrul cursurilor
organizate potrivit legii.

ANS: C

234. Cine datoreaza contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli


profesionale ?

a. asociatul unic, asociati, comanditarii sau actionarii;


b. numai angajatorii;
c. numai angajatorii, pentru persoanele asigurate obligatoriu.

ANS: A

235. Cine beneficiaza de indemnizatiei de somaj?

a. absolventii care la data solicitarii dreptului urmeaza o forma de invatamant;


b. persoanele carora le-a incetat contractul individual de munca din motive
imputabile lor;
c. persoanele carora le-a incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru
invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa
se incadreze in munca;

ANS: C

236. Cuantumul indemnizatie de somaj este o suma neimpozabila, lunara,


reprezentand:

a. 85 % din salariul de baza minim brut pe tara;


b. 75 % din salariul de baza minim brut pe tara;
c. 75 % din salariul net primit in ultima luna.

ANS: B

237. Care este termenul de prescriptie al dreptului la pensie?

a. se prescrie in termen de 3 ani de la data cand persoana era indreptatita sa solicite


pensie si nu a solicitat-o;
b. este imprescriptibil;
c. se prescrie in termen de 1 an de la data cand persoana era indreptatita sa solicite
pensie si nu a solicitat-o.

ANS: B

238. Care este durata stagiului complet de cotizare ?

a. 30 ani atat pentru barbati cat si pentru femei, atingerea acestui stagiu se va realiza
in termen de 13 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000;
b. 30 ani pentru femei si 35 ani pentru barbati, atingerea acestui stagiu se va realiza
in termen de 13 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000;
c. 35 ani atat pentru barbati cat si pentru femei, atingerea acestui stagiu se va realiza
in termen de 13 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 19/2000;

ANS: A

239. Au dreptul la pensie de invaliditate asiguratii pare si-au pierdut total sau
cel putin jumatate din capacitatea de munca, din cauza:

a. numai accidentele de munca;


b. accidentelor de munca, bolilor profesionale si tuberculozei;
c. accidentelor de munca, bolilor profesionale, tuberculozei, bolilor obisnuite si
accidentelor care nu au legatura cu munca.

ANS: C

240. Pana cand au copii dreptul la pensie de urmas?

a. pana la varsta de 18 ani;


b. pana la terminarea studiilor intr-o forma de invatamant organizat potrivit legii pana
la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani;
c. numai pana la terminarea facultatii cu conditia ca invatamantul sa fie in cadrul unei
institutii de stat.

ANS: B

241. Cati participanti trebuie sa aiba Fondul de pensii privat ?

a. minimum 100. 000 participanti dupa 3 ani de la constituire;


b. minimum 50. 000 participanti dupa 3 ani de la constituire;
c. minimum 50. 000 participanti dupa 5 ani de la constituire;

ANS: B

242. Cine sunt obligati sa isi faca pensii private ?

a. toate persoanele care au implinit 35 de ani;


b. persoanele in varsta de pana la 35 de ani;
c. toate persoanele in varsta de pana la 45 de ani care sunt asigurate si contribuie la
fondul public de pensii;

ANS: B

243. Care este cuantumul contributiei la fondul privat de pensii ?

a. de 2 % din baza de calcul;


b. va ajunge la 6% din baza de calcul in termen de 8 ani de la inceperea colectarii;
c. va fi de 9,5% din baza de calcul deoarece inlocuieste pensia obligatorie;

ANS: B

244. De catre cine (cum) sunt garantate drepturile dobandite de participanti si


beneficiari in cadrul sistemului de pensii administrate privat ?

a. prin utilizarea Fondului de garantare a pensiilor;


b. de catre Stat;
c. de catre societatea unde s-a depus cotizatia pentru pensia privata.

ANS: A

245. Cum se deduce cuantumul pensiei private?

a. se deduce din venitul net al asiguratului;


b. se deduce din venitul brut realizat de asigurat;
c. este o suma care cade in sarcina angajatorului.

ANS: B

246. Cine poate adera la un fond de pensii facultativ?

a. angajatul sau functionarul public;


b. numai salariatii din sistemul privat;
c. persoanele fizice autorizate care nu cotizeaza la fondul de pensii de stat.

ANS: A

247. Ce se intampla cu activul personal al participantului care a aderat la un


nou fond de pensii facultative?

a. nu isi poate transfera activul personal ci trebuie sa-l lichideze si mai apoi sa depuna
banii la noul fond;
b. transfera activul personal de la fondul anterior la noul fond fara a
avea nevoie de incuviintarea administratorului fondului anterior;
c. transfera activul personal de la fondul anterior la noul fond fiind
nevoit sa instiinteze administratorul fondului anterior si sa ii trimita o
copie dupa actul de aderare.

ANS: C

248. Activul personal folosit pentru obtinerea unei pensii facultative se


deschide, la cererea participantului cu indeplinirea urmatoarelor conditii
cumulative:
a. participantul a implinit varsta de 60 de ani, au fost platite minimum
90 de contributii lunare si activul personal este cel putin egal cu suma
necesara obtinerii pensiei facultative minime prevazute prin normele
adoptate de Comisie;
b. participantul a implinit varsta de 55 de ani, au fost platite minimum
90 de contributii lunare si activul personal este cel putin egal cu suma
necesara obtinerii pensiei facultative minime prevazute prin normele
adoptate de Comisie;
c. participantul a implinit varsta de 65 de ani, au fost platite minimum
120 de contributii lunare si activul personal este cel putin egal cu suma
necesara obtinerii pensiei facultative minime prevazute prin normele
adoptate de Comisie;

ANS: A

249. Care categorii de copii au dreptul la alocatie de stat ?

a. tinerii care au implinit varsta de 18 ani si care urmeaza cursurile


invatamantului liceal, profesional sau universitar;
b. copii cetatenilor straini si persoanelor fara cetatenie rezidenti, in
Romania, daca locuiesc impreuna cu parintii;
c. copii care insotesc parintii aflati la munca in strainatate.

ANS: B

250. De catre cine poate fi facuta cererea pentru stabilirea alocatiei de stat ?

a. copilul care a implinit varsta de 16 ani;


b. parintii, tutorii sau copilul care a implinit varsta de 14 ani cu incuviintarea
reprezentantului sau legal;
c. numai parintii sau tutorii.

ANS: B

S-ar putea să vă placă și