DIMA(CIUCĂ) GEORGIANA – ALEXANDRA

cls. a XI-a A

ROMÂNIA ÎN PRIMUL RĂZBOI MONDIAL

Primul Război Mondial a fost un conflict militar de dimensiuni mondiale, declanșat în

Europa, sub pretextul asasinării lui Franz Ferdinand la Sarajevo, care a durat de la 28
iulie 1914 până pe 11 noiembrie 1918, la care au participat peste 70 de milioane de militari. A
fost unul dintre cele mai mortale conflicte din istorie.
La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, marile puteri europene
s-au grupat în 2 blocuri politico-militare, în funcție de interesele fiecăreia. Acestea se confrunta
odată cu începerea Primului Război Mondial.
Tripla Alianță (Puterile Centrale)
 Germania
 Austro-Ungaria
 Italia
Tripla Înțelegere (Antanta)
 Franta
 Rusia
 Marea Britanie
În timpul războiului, s-au modificat taberele, Italia alăturându-se taberei Antanta, iar alte
state s-au alăturat conflictului, taberele arătând astfel:
Tripla Alianță (Puterile Centrale)
 Germania
 Austro-Ungaria
 Bulgaria
 Imperiul Otoman
Tripla Înțelegere (Antanta)
 Anglia
 Franta
 Rusia
 Italia
 România
 S.U.A.
 Japonia
  Belgia
 Serbia
 Marea Britanie

Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și

acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună
cu aliații, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea
statului național unitar român.

Politica internă
La izbucnirea Primului Război Mondial, România era o țară aflată la finalul unei etape,
de mai bine de 50 de ani, a unui proces de modernizare structurală.
In același timp, sistemul de vot cenzitar 1 făcea ca mari segmente ale populației, cum ar fi
mare parte a țărănimii, să fie excluse de la procesul politic, făcând ca influența lor asupra
deciziilor politice să fie redusă.
Izbucnirea războiului a găsit la putere guvernul Partidului Național Liberal, condus de
Ion I. C. Brătianu, instalat la începutul anului 1914.

1
cenzitar-sistem electoral în care recunoașterea dreptului de vot este în funcție de îndeplinirea de
către alegători a anumitor condiții, în primul rând în funcție de avere.
 Partidul Național Liberal (PNL) este unul din principalele partide din România și totodată
cea mai veche formațiune politică din țară. A fost înființat sub acest nume la 24 mai 1875.
Perioada premergătoare Primului Război Mondial a fost o perioadă hotărâtoare pentru
dezvoltarea economică și socială a României: industrializarea a luat avânt și au început să se
dezvolte elementele de infrastructură specifice unei economii avansate.
Agricultura a continuat să fie ramura economică de bază, care ocupa marea majoritate a
forței de muncă.
Deși avea cel mai mare număr de întreprinderi industriale din sud-estul Europei, România
era încă departe de țările dezvoltate. Țara avea la începutul războiului un număr de 410 fabrici cu
un număr mediu de 75 de lucrători, în timp ce în Transilvania existau 379 de fabrici cu o medie
de peste o sută de lucrători.
Imediat după izbucnirea ostilităților ambele tabere solicită României să intre în război de
partea sa. Astfel, Germania, prin intermediul împăratului Wilhelm al II-lea și cancelarului T. von
Bethmann-Hollweg, cereau regelui Carol I să pună în aplicare tratatul de alianță și să-și facă
datoria de aliat.
În Consiliul de Coroana de la Sinaia din 1914, oamenii politici romani au decis adoptarea
neutralității.
Pregătiri militare pentru război
Conform planului de mobilizare, România putea mobiliza cinci corpuri de armată, două
divizii de cavalerie și cinci brigăzi de călărași, în total:
- 301 de batalioane (cu 260 de mitraliere)
- 99 de escadroane (cu 22 de mitraliere)
- 227 de baterii (din care două de obuziere grele și nouă de asediu)
Totalul de oameni era de 630.000 , dintre care 488.000 formau armata de operații.

Rezultatul eforturilor din anii neutralității au avut ca efect transformarea armatei române
într-un real instrument de luptă.
Bătălia de la Mărășești a fost o serie de acțiuni militare complexe desfășurate pe Frontul
Român, în perioada 24 iulie/6 august – 6 august/19 august 1917 în zona Vrancei în spațiul dintre
râurile Siret și Putna și zona Muncelu - Mărășești. Bătălia a avut ca rezultat eșecul ofensivei
germane și stabilizarea frontului din zonă.
Prin durată, proporții și intensitate a fost cea mai mare bătălie de pe frontul românesc pe
durata Primului Război Mondial.
Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României
în timpul Primului Război Mondial. S-a desfășurat între 11/24 iulie 1917 și 19 iulie/1 august
1917 și a fost o operațiune ofensivă a armatei române și armatei ruse cu scopul de a încercui și
distruge Armata a 9-a Germană.
Pentru cinstirea memoriei eroilor de la Mărăști și în amintirea luptelor care s-au dus aici,
în anul 1928 s-a început construcția Mausoleului de la Mărăști.
Bătălia de la Oituz a fost o confruntare militară complexă desfășurată între armata
română sprijinită de trupele Republicii Ruse, împotriva trupelor germane și austro-ungare.
Succesul strategic a fost de partea Armatei Române.
Luptele din Primul Război Mondial s-au încheiat la ora 11:00 a zilei de 11 noiembrie
1918. Prin urmările sale, încheierea Primului Război Mondial a afectat profund ordinea politica,
sociala și culturala a întregii lumi. Au apărut noi state pe harta politica a lumii, altele vechi au
dispărut sau si-au modificat granițele, au fost înființate organizații internaționale, iar noi idei
politice și economice și-au câștigat locul in lume.
Efectele Primului Război Mondial și-au pus profund amprenta asupra viitorului statului
român, perioada în care România a trebuit să își revină din punct de vedere economic și militar.