Curs de Drept Civil - Contracte, M.

Tabaras
Codul Civil actualizat (de preferat cele din M.Of)
Contracte - prof. Sorescu
Contracte -Deac
Chirica, Cluj

CONTRACTUL DE VANZARE art.1650-1762 Cc

Vanzarea este contractul prin care o persoana numita vanzator transmite sau, dupa caz, se obliga sa transmita
celeilalte parti numita cumparator proprietatea unui bun, un dezmembramant sau orice alt drept in schimbul
unui pret pe care cumparatorul se obliga sa-l plateasca.

• Caracterele juridice ale contractului

1) este un contract sinalagmatic - vanzarea nascand obligatii reciproce si interdependente (obligatia de a
preda bunul vanzatorului si obligatia cumparatorului de a plati pretul).
Consecinte:
a) in cazul unei executari corelative, cealalta parte poate invoca exceptia de neexecutare.
b) invocarea rezolutiunii contractului cu sau fara daune interese in ipoteza neexecutarii obligatiei de catre co-
contractant.
2) caracter oneros - vanzarea este un contract oneros intrucat fiecare parte urmareste realizarea unui
interes patrimonial, unui avantaj care, in materia vanzarii, consta intotdeauna intr-o suma de bani. (Pretul
este stabilit in bani)
3) contract comutativ - vanzarea este un contract comutativ intrucat existenta si intinderea obligatiilor
este precis determinata sau determinabila fiind cunoscuta de la momentul incheierii lor.
4) caracter aleatoriu - exceptional, contractul de vanzare poate sa aiba caracter aleatoriu in ipoteza
vanzarii unor drepturi succesorale sau a unor drepturi litigioase
5) contract consensual / solemn - capata caracter solemn atunci cand obiectul lui consta intr-un bun
imobil, legea cere ca acest contract sa fie incheiat in forma autentica.
Exceptiile consensualismului
a) Sanctiunea nerespectarii formei autentice este nulitatea absoluta a actului.
b) Obligatia formei scrise pt valori mai mari de 250 lei.
c) contractele incheiate prin mijloace electronice in forma semnaturii electronice au natura juridica de act
autentic. (Daca este solemn nu trebuie sa fie neaparat si autentic, ci sa respecte forma ceruta de lege).
6) contract translativ - vanzarea are caracter translativ astfel ca de la momentul convenit de parti, care
poate fi momentul semnarii actului sau un moment ulterior va opera transferul dreptului de proprietate.
Pt a respecta acest caracter trebuiesc indeplinite unele conditii:
> obiectul vanzarii sa fie cert, sa existe, sa fie individual determinat, sa apartina in proprietate vanzatorului,
iar partile sa nu fi amanat transferul proprietatii.

• Conditii de fond ale contractului de vanzare:

1) capacitatea - legiuitorul a prevazut ca pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzis prin lege
si cei care nu sunt declarati incapabili. Regula este capacitatea, exceptia este incapacitatea.
Incapacitati:
a) incapacitatea de a cumpara:
° incapacitatea de a cumpara drepturi litigioase: judecatorii, procurorii, executorii, avocatii, notarii,
consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara drepturi litigioase din circumscriptia instantei in
cadrul careia isi desfasoara activitatea.
Sanctiunea este nulitatea absoluta. Exceptie: 1) este admisibila cumpararea drepturilor litigioase derivate din
drepturi succesorale 2) daca cumpararea se realizeaza pt apararea drepturilor celui care stapaneste bunul.
 ° nu pot cumpara mandatarii - bunuri cu care sunt insarcinati sa le vanda. Exceptii: 1) mandatul cu dubla
reprezentare in care obiectul mandatului este riguros reglementat. 2) parintii, tutorele, curatorul,
administratorul unor bunuri nu pot cumpara bunurile pe care direct sau in numele minorului le administreaza.
° nu pot cumpara bunurile a caror vanzare se face prin intermediul lor, urmatoarele categorii:
- functionarii publici, practicienii in insolventa, judecatorii sindici, executorul.
° regimul cetatenilor straini. Cetatenii straini, apatrizi si persoanele juridice straine nu pot dobandi
terenuri in Romania decat in conditii restrictive bazate pe dispozitiile legale interne si pe baza de reciprocitate.
° persoanele insolvabile nu pot cumpara bunurile imobile ce se vand prin licitatie publica.
° persoanele in curs de constituire nu pot fi semnatare decat actelor juridice necesare constituirii lor
valabile.
b) incapacitatea de a vinde
° reciproc incapacitatii de a cumpara, nu pot vinde bunurile administrate mandatarii, parintii, tutorele,
curatorul s.a.m.d pt un pret care provine din vanzarea sau exploatarea patrimoniului celui pe care il
administreaza.
° sunt incapabili de a vinde, minorii care nu au implinit varsta de 14 ani si interzisii judecatoresti. Exceptii:
aceste categorii pot vinde cu autorizarea legala si prin reprezentarea lor.
° minorul cu capacitate de exercitiu restransa poate incheia personal contractele, insa cu incuviintare sau
autorizare.
° persoanele in curs de constituire au capacitate de exercitiu restransa limitata actelor de constituire.
° proprietarul bunurilor inalienabile nu pot vinde aceste bunuri.

2) consimtamantul - presupune cunoasterea tuturor conditiilor de fond, in principal, dar si de formă ale
vanzarii. Consimtamantul fiind viciat, in cazul in care este dat din eroare, prin dol, violenta sau leziune. ->
sanctiunea este nulitate absoluta. (proba prin martori, situatii de fapt..)

ANTECONTRACTUL - reprezinta exprimarea anticipata a consimtamantului. Incheierea unui antecontract de

vanzare se traduce prin incheierea promisiunii (bilaterale) de vanzare-cumparare prin care partile isi promit
reciproc incheierea vanzarii in viitor. Promisiunea trebuie sa cuprinda toate clauzele viitorului contract
(elementele esentiale ale intelegerii partilor).

PACTUL DE OPTIUNE
Pactul de optiune este reglementat la art.1668 Cc care este un contract incheiat intre doua sau mai multe
parti care reprezinta, de fapt, o oferta detaliata si irevocabila a dreptului promis si care presupune, dpdv
formal, incheierea vanzarii in doi timpi, cel de-al doilea constituindu-l posibilitatea beneficiarului de a accepta
sau refuza incheierea actului.
Pactul de optiune se diferentiaza de promisiunea unilaterala de vanzare prin aceea ca promisiunea unilaterala
de vanzare nu presupune acelasi caracter irevocabil al actului.

• Cauza contractului de vanzare

Cauza vanzarii reprezinta resortul intern al partilor de a dobandi un bun, iar al vanzatorului de a obtine o
suma de bani. Cauza vanzarii trebuie sa existe, sa fie reala, sa fie licita si sa fie morala.

• Obiectul contractului de vanzare

Obiectul trebuie sa fie determinat sau sa existe (trebuie sa existe in circuitul civil) si sa fie posibil. Sanctiunea
nerespectarii este nulitatea absoluta a actului.
a) Bunul vandut - sa existe obiectul contractului.
b) Bunul pierdut la momentul incheierii contactului, vanzarea este nula.
c) bunul sa nu faca parte din categoria bunurilor de circulatie inchisa sau restransa (bunuri la care este nevoie
de autorizatie).
d) bunul trebuie sa existe in circuitul civil si sa nu fie declarat prin lege sau prin vointa partilor inalienabil sau
domeniul public al statului.
e) bunul -> dreptul de abitatie al sotului supravietuitor. 4. Dreptul la intretinere. 5. Dreptul la pensie.

• Pretul vanzarii
Intotdeauna, pretul contractului de vanzare consta intr-o suma de bani care poate sa reprezinte orice valuta.
Odata incheiat contractul, pretul poate fi modificat ulterior semnarii prin acte aditionale la contract. (Actiune
rechizitorie). Daca depaseste 50 000 lei, pretul se va plati obligatoriu prin banca. Pretul nu este purtator de
tva, cu exceptia imobilelor vandute in anul urmator obtinerii procesului verbal de receptie.
1) Pretul trebuie sa fie determinat sau determinabil. Pretul este determinabil prin raportare la o anumita
valoare, la o anumita procedura sau determinarea poate fi lasata in grija unui tert. In cazul in care tertul
refuza sa faca determinarea, legiuitorul a salvat contractul gasind si reglementand o procedura de
determinare de catre instanta a pretului.
2) Pretul sa nu fie fictiv sau derizoriu.

• Conditii de forma ale contractului de vanzare

Contractul de vanzare este un contract consensual astfel ca, de cele mai multe, prin el se incheie prin simplul
acord de vointa al partilor, neexistand cerinte de formă de niciun fel. Alteori, legiuitorul cere forma scrisa pt
valabilitatea contractului de vanzare - cumparare, situatie in care rezulta caracterul solemn al contractului.
Forma este valabila daca depaseste 250 ron. - ad probationem
Situatiile actelor autentice de vanzare cerute in materia vanzarii de imobile.

• Drepturile si obligatiile partilor in contractul de vanzare

Obligatia vanzatorului:
Vanzatorul este obligat sa transmita cumparatorului proprietatea bunului sau dreptul vandut, iar impreuna cu
proprietarul, vanzatorul este obligat sa transmita si toate accesoriile lucrului vandut:
- dreptul real de servitute care se transmite odata cu fondul dominat,
- sarcinile care se transmit cu fondul aservit,
- bunurile mobile devenite imobile prin incorporare,
- placutele de inmatriculare alaturi de autoturism etc.
Reguli: Daca partile nu stabilesc contrariul, transmiterea dreptului de proprietate are loc la momentul
incheierii contractului. Chiar si in ipoteza in care bunul nu a fost predat, iar pretul nu a fost platit.
Drepturile vanzatorului:
a) vanzatorul are dreptul corelativ de a primi pretul integral fie la valoarea nominal convenita, fie la valoarea
adaus, inclusiv prin dobanda convenita cu cumparatorul.
b) obligatia de a preda bunul. Bunul se preda in starea existenta la momentul vizionarii, dar partile pot stabili
si o alta stare.
c) bunul se preda impreuna cu toate accesoriile sale, dar si cu toate fructele percepute de vanzator din ziua
transmiterii dreptul proprietatii si pana la momentul predarii. Vanzatorul, totodata, este obligat sa predea si
toate titlurile si documentele proprietatii.
Locul predarii: in lipsa unor prevederi exprese, predarea bunului se face la locul la care se gasea bunul la
momentul incheierii contractului, insa, oricand, partile pot stabili un alt loc de predare.
Momentul predarii este momentul incheierii contractului, dar, oricand, partile pot stabili o data ulterioara
incheierii vanzarii asa cum se poate intampla si ca bunul sa se afle deja in posesia cumparatorului.
Obligatia de garantie a cumparatorului de catre vanzator: (obligatia de garantie de evictiune).
Evictiunea presupune pierderea totala sau partiala fie a proprietatii, fie o tulburare grava (de drept) in
exercitarea prerogativelor dreptului de proprietate, vanzatorul fiind de drept obligat sa il garanteze pe
cumparator impotriva evictiunii care l-ar impiedica total sau partial in stapanirea netulburata a bunului
cumparat.
Conditii ptr invocarea evictiunii:
1) sa existe o tulburare a dreptului de proprietate sau a folosintei bunului cumparat
2) tulburarea sa provina datorita unui terț anterior vanzarii si necunoscut cumparatorului sau tulburarea să
provina de la chiar vanzatorul si sa fie ulterioara vanzarii
3) tulburarea trebuie sa fie de o anumita gravitate asupra exercitiului dreptului de proprietate
4) cumparatorul sa nu fi cunoscut cauza evictiunii la momentul incheierii contractului.
Exceptia de evictiune. Exceptia de evictiune se invoca de catre cumparator si este o exceptie de garantie care
presupune ca cel obligat sa garanteze pt evictiune (vanzatorul), cat si succesorii lor nu pot sa-l evinga pe
cumparator.
Indivizibilitatea obligatiei de garantie
Daca sunt mai multi vanzatori, debitori ai obligatiei de garantie pt evictiune, ei sunt indivizibili solidari tinuti
de executarea acestei obligatii.
Modificarea sau inlaturarea garantiei pt evictiune
Partile pot sa modifice garantia pt evictiune in sensul agravarii, atenuarii sau chiar inlaturarii, insa conditia
esentiala pt valaditatea acestei conventii este buna credinta a partilor si, chiar si asa, existenta acestei clauze
nu exclude obligatia vanzatorului de a restitui pretul.
Sanctiunile intervenirii evictiunii: rezolutiunea totala sau partiala cu sau fara daune interese. Daunele
interese constand in:
1) contravaloarea fructelor culese de cumparator pe cheltuiala lui pe care este obligat sa le restituie tertului
evingator
2) contravaloarea cheltuielilor de judecata din procesul cu tertul evingator
3) pierderile suferite si castigurile nerealizate din cauza evictiunii
4) cheltuielile de amenajare a spatiului, a bunului chiar daca sunt cheltuieli utile, chiar daca sunt cheltuieli
voluptorii.
Evictiune partiala se poate obtine de la vanzator - inlaturarea evictiunii, dreptul de a pastra bunul contra unei
sume de bani platita de vanzator tertului evingator sau poate sa pastreze partial bunul si sa primeasca
restituirea partii din pret aferente dreptului evins.
Beneficiarii exceptiei de invocare a garantiei pt evictiune.
Beneficiarii sunt atat cumparatorul bunului, cat si dobanditorii succesivi ai bunului respectiv (toti cei care au
dobandit de la acel vanzator direct sau indirect).

Diverse modalitati de vanzare:

1) Vanzarea bunurilor imobile. Reguli speciale.
Atunci cand are loc vanzarea unui bun imobil, bunul trebuie identificat prin adresa, compunere (apartament
format din "n" camere si ce dependinte sau teren in suprafata de "n", cu sau fara constructii), prin numar
cadastral si numar de carte funciara, iar in privinta terenurilor prin indicarea regimului juridic (intravilan si
extravilan) si a categoriei de folosinta.
Vanzarea unui bun imobil poate fi facuta in totalitate, poate privi un dezmembramant sau poate privi o cota
indiviza.
2) Vanzarea terenurilor forestiere. Aceasta se poate realiza liber insa sub conditia respectarii dreptului de
preemtiune aplicate in materie. Aceasiasi situatie se aplica si terenurilor arabile extravilane (nu intravilane).
3) Vanzarea unei mosteniri. Este considerat un contract aleatoriu. Inainte de vanzare trebuie stabilita, in forma
autentita, calitatea de mostenitor.
Vanzarea unei mosteniri reprezinta un contract de vanzare solemn incheiat in forma autentica prin care se
poate transfera dreptul de proprietate asupra intregii universalitati de bunuri detinute de defunct sau doar
asupra unei anumite categorii de bunuri succesorale sau asupra unei cote parti din mostenire si, intrucat,
masa succesorala a defunctului nu a fost determinata, contractul are caracter pronuntat aleatoriu.
4) Vanzarea cu plata pretului in rate si rezerva proprietatii. Acest timp de vanzare reprezinta o noutate
legislativa si forma cea mai inalta a garantiei executarii obligatiei de plata cata vreme cumparatorul va
dobandi dreptul de proprietate doar la momentul platii integrale a pretului.
5) Vanzarea cu optiunea de rascumparare - reprezinta un act juridic afectat de conditie rezolutorie prin care
vanzatorul isi rezerva intr-un termen de maxim 5 ani dreptul de a rascumpara bunul sau dreptul transmis de la
cumparator sub conditia ca proprietarul, sub conditie suspensiva, sa restituie proprietarului sub conditie
rezolutorie intreb pretul, dar si cheltuielile pt prefectarea vanzarii.
Garanţia împotriva viciilor lucrului vândut
Potrivit legii, vânzătorul trebuie să-l garanteze pe cumpărător cu privire la viciile ascunse ale bunului vândut
care-l fac pe bun impropriu utilizării sau care îi diminuează valoarea astfel încât, dacă cumpărătorul ar fi
cunoscut acest lucru, n-ar mai fi cumpărat sau ar fi cumpărat la un preţ mai mic.
Condiţiile pentru instituirea răspunderii cu privire la vicii:
°Viciul să facă bunul impropriu utilizării sau să micşoreze valoarea lui;
°Viciul trebuie să nu poată fi descoperit la data predării de către un cumpărător diligent şi prudent;
°Viciul sau cauza viciului să fii existat la data predării bunului.
Excepţii de la garanţia pentru vicii:
Vânzătorul nu datoreaza garanţia pentru vicii dacă cumpărătorul cunoştea la data încheierii contractului
despre existenţa acestora.
În cazul vânzărilor prin executare silită sau în cazul licitaţiilor din procedura insolvenţei, nu se datorează
garanţie împotriva evicţiunii sau împotriva viciilor pentru bunul vândut.
În cazul în care părţile au modificat sau înlăturat garanţiile pentru evicţiune şi pentru vicii, vânzătorul este
exonerat doar dacă a fost de bună-credinţă la momentul încheierii contractului.
Modul de funcţionare al acestor garanţii pentru vicii
Cumpărătorul care a descoperit viciile ascunse ale lucrului este obligat să le aducă la cunştinţă vânzătorului fie
în termenul convenit de către părţi, fie de îndată momentului descoperirii viciilor.
Efectele garanţiei contra viciilor
Cumpărătorul care pretinde instituirea unor garanţii în sarcina vânzătorului poate:
- cere înlăturarea viciilor de către vânzător;
- cere autorizarea cumpărătorului însăşi de a le înlătura pe cheltuiala vânzătorului;
- inlocuirea bunului cu unul de aceeaşi natură, dar fără vicii.
- introduce acţiune estimatorie de reducere a preţului pentru a compensa pierderea sau o acţiune
redhibitorie de restituire a preţului şi de predare vânzătorului a bunului viciat. * La toate aceste acţiuni se pot
cere şi daune interese.
Întinderea garanţiei pentru viciile lucrului
Porneşte de la repararea viciului, înlocuirea obiectului şi ajunge până la restituirea obiectului şi restituirea
preţului plătit de către cumpărător.
Înrudit asigurării pentru vicii întâlnim asigurarea de bună-funcţionare pe care profesioniştii o acordă
produselor distribuite sau produse de către ei.
Obligaţiile cumpărătorului în contractul de vânzare-cumpărare
Obligaţia principală este cea de plată a preţului. Aceasta are loc la momentul şi la locul stipulat în contract, iar
dacă acestea nu sunt precizate, la data şi la locul semnării contractului.
Modalitatea de plată este, de asemenea, stipulată de către părţi, iar dacă contractul nu cuprinde nicio referire
cu privire la modalitatea de plată, se apreciază că plata trebuie să aibă loc dintr-o dată, uno icto.
Pentru ca cumpărătorul să achite preţul în tranşe, în rate, trebuie să existe acordul creditorului vânzător cu
privire la această modalitate de plată.
Suspendarea plăţii preţurilor
Dacă cumpărătorul de bună-credinţă, debitor al obligaţiei de plată a preţului, descoperă că vânzătorul nu-şi
îndeplineşte obligaţiile contractuale sau descoperă existenţa unei răspunderi determinate de vicii sau de
evicţiune a vânzătorului, poate să suspende plata preţului pe tărâmul excepţiei de neexecutare până la
momentul înlăturării viciilor sau reluării îndeplinirii obligaţiilor contractuale.
Art. 2239 C.Civ. reglementează ipoteca legală a vânzătorului pentru rest de plăţi sau pentru plăţi, iar un
mecanism de executare a obligaţiilor cumpărătorului îl poate reprezenta executarea ipotecii legale, dar
vânzătorul are posibilitatea şi rezoluţiunii contractului pentru neplata preţului.
Dreptul de preemţiune
Reglementat de 17 articole diferite. Dreptul de preemţiune reprezintă un privilegiu fie legal, fie convenţional
acordat titularului denumit preemptor, de a cumpăra un bun cu prioritate faţă de altă persoană.
Procedura de exercitare a preemţiunii poate fi una convenţională, stabiliă de către părţi, cea prevăzută de
legiuitor ca dispoziţie generală în C.Civ. sau cea prevăzută în legile speciale, însă principiile sunt aceleaşi şi
presupun:
- formularea unei notificări, trimise de către vânzător sau de terţul cumpărător, care cuprinde imperativ
descrierea bunului, sarcinile care îl grefează, condiţiile vânzării, inclusiv preţul, precum şi locul unde este
situat bunul.
- omunicarea notificării titularului dreptului de preemţiune şi/ sau autorităţii îndreptăţite.
- trecerea termenului legal sau convenţional urmată de exercitarea sau nu a dreptului de preemţiune.
Încălcarea obligaţiei de respectare a dreptului de preemţiune se sancţionează cu nulitatea absolută, iar dacă
vânzătorul a încheiat deja o promisiune cu un terţ netitular al dreptului de preemţiune, o promisiune sau o
vânzare sub condiţie prin exercitarea preemţiunii urmată de plata preţului, preemptorul preia locul
cumpărătorului în contract.
Publicitatea dreptului de preemţiune
Deşi legiuitorul prevede că legea este prezumată a fi cunoscută de către toţi şi, pe cale de conscinţă, în
practică, dreptul de preemţiune legală nu este supus publicităţii imobiliare. Însă, în schimbul preemţiunii
convenţionale, părţile sunt obligate să facă cuvenitele modificări în cartea funciară a imobilului respectiv.
Durata dreptului de preemţiune
Este fie convenită de către părţi, fie stabilită de legiuitor, iar, în lipsa unei prevederi legale exprese, ea dureaza
atat cât dureaza motivele care au determinat naşterea dreptului.

CONTRACTUL DE DONATIE (animus donandi)

Donatia este un act juridic (in principiu) irevocabil prin care o persoana donator transmite inter vivos, cu titlu
gratuit sau, dupa caz, cu titlu gratuit dar cu instituirea unei sarcini, unei alte persoane donatar dreptul de
proprietate asupra unui bun sau un dezmembramant al dreptului de proprietate sau orice alt drept.
Natura juridica
Potrivit art.1101 din Codul civil, donatia este un act cu caracter solemn care trebuie incheiat obligatoriu si
imperativ, in forma autentica, sub sanctiunea nulitatii absolute a contractului.
Exceptii: darurile manuale care se practica potrivit traditiilor cu ocazii speciale, aniversale, onomastice, la
nunta, botez, ajutoarele umanitare.
Pt a-si pastra caracterului adecvat, donatia trebuie raportat si la cuantumul sumei in raport de posibilitatea si
oatrimoniul celui care a donat.
°Darurile manuale: doar bunurile mobile corporale si titlurile de valoare, insa nu imobil si nici drepturi de
autor.
 °Donatiile simulate: exceptie de la forma solemna a donatiilor pt ca pot imbraca atat forma donatiilor
deghizate, sub traiectoria unui act cu titlu oneros indiferent de natura lui, fie forma actului prin interpunere
de persoane.
°Donatiile indirecte care reprezinta liberalitati prin alte acte juridice decat donatia. (ex: se incheie contact
de asigurare, iar de polita sa beneficieze o alta persoana).
Obiectul donatiei
Pot constitui obiect al donatiei orice bunuri imobile sau mobile, inclusiv bunuri viitoare, dezmembraminte ale
dreptului de proprietate etc (idem ca la vanzare), cu conditia sa nu fie interzis sau limitat in circulatia publica.
Bunurile mobile a caror valoare depaseste suma de 25 000 lei presupun ca actul de donatie sa se poata realiza
sub sanctiunea nulitatii absolute numai prin inscris autentic.
Irevocabilitatea contractului de donatie.
Desi conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, in materia donatiei irevocabilitatea
este profunda fiind insasi o cerinta de validitate a donatiei. Art.1011 C.civ enumera clauzele de irevocabilitate
pe care le sanctioneaza:
1) clauzele si conditiile potestative prin care donatorul isi rezerva drepturi ce ii permit sa revoce donatia
dupa vointa sa.
2) plata datoriilor viitoare nedeterminate. Doua conditii presupun respectarea: a) sa fie datorii viitoare
necunoscute la momentul gratificarii si b) cunatumul lor sa fie necunoscut
3) denuntarea unilaterala de catre donator motivata de faptul ca, prin natura ei, aceasta clauza este
incompatibila cu principiul irevocabilitatii. Insa, partile pot conveni revocarea bilaterala a contractului de
donatie si cu efecte numai pt viitor.
4) dreptul donatorului de a dispune in viitor de bunul donat. Sanctiunea este nulitatea absoluta a
contractului, sanctiune care se aplica chiar daca acest drept nu a fost exercitat.
Exceptiile de la principiul irevocabilitatii donatiei:
1) revocarea pt ingratitudine reprezinta o sanctiune de lipsire de ineficacitate, de revicare si desfiintare a
contractului de donatie daca ulterior incheierii contractului se iveste unul dintre cele trei cazuri de revocare a
donatiei (ex: atentatul la viata donatorului care denota incalcarea obligatiei de recunostiinta fata de acesta, iar
daca atentatul priveste viata unei persoane apropiate fata de sentimentul de afectiune al donatorului fata de
acea persoana). Sanctiunea intervine pt faptele savarsite cu intentie.
2) faptele penale, cruzimile sau injuriile grave. Legiuitorul si doctrina a avut in vedere degradarea, orice atac
asupra integritarii fizice.
3) refuzul nejustificat de alimente prin care se sanctioneaza fapta donatarului care fara a avea un temei just
refuza sa asigure alimente donatorului. Trebuiesc verificate unele conditii: refuzul sa fie nejustificat; cererea
de alimente trebuie sa probina de la donatorul ajuns in nevoie; cererea de alimente trebuie sa fie
proportionala/proportionata cu valoarea bunului donat fara a o depasi.
Cererea de revocare dpdv procesual
1) trebuie formulata in termen de 1 an din ziua in care donatorul a stiut ca donatarul a savarsit fapta calificata
de lege ca ingratitudine
2) poate fi exercitata actiunea numai impotriva donatarului astfel ca daca la data formularii cererii donatarul
era decedat, actiunea nu mai poate fi introdusa intrucat nu se poate exercita impotriva mostenitorilor. Daca,
insa actiunea fusese deja introdusa pana la decesul donatarului, procesul va continua in persoana
mostenitorilor donatarului.
° Efectele revocarii donatiei constau in:
- restituirea in natura a bunului donat, iar daca bunul donat nu mai poate fi restituit in natura, donatarul
va restitui contravaloarea bunului la data pronuntarii hotararii definitive de catre instanta. De asemenea,
donatarul trebuie sa restituie si fructele pe care le-a incasat, dar de la data
3) revocarea pt neexecutarea pt a sarcinii. Daca donatarul nu si-a indeplinit sarcina donatorul sau succesorii
sai in drepturi pot alege intre executarea sarcinii si revocarea donatiei.
° Efecte fata de tertii de buna credinta: vor retine intotdeauna bunul, revocarea nu va avea niciun efect.
Revocarea donatiei intre soti:
Orice donatie dintre soti este revocabila insa revocarea poate opera numai in timpul casatoriei.
Constatarea nulitatii absolute a casatoriri, donarea pe care de consecinta facuta intre soti, sanctiunea este pe
cale de nulitate relativa (nulitatea).
Exceptie de la principiul irevicabilitatii: intoarcerea conventionala a bunului donat. Partile pot conveni
contractual intoarcerea bunului dinat donatorului:
a) fie in cazul in care donatarul ar predeceda generosului donator,
b) fie in cazul in care descendentii donatarului ar predeceda donatorului.
Caducitatea donatiilor
Intervine in cazul donatiilor facute viitorilor soti sau doar unuia dintre ei sub conditia incheierii casatoriei.
Incheierea contractului de donatie
Contractul de donatie se incheie exclusiv sub forma inscrisului autentic, sub sanctiunea nulitatii absolute.
Notarul, autentificand donatia, va pune in vedere partilor rezerva cuvenita mostenitorilor rezervatari.
Publicitatea contractului de donatie
In scopul informarii tertilor, notarul public este obligat ca, pe cheltuiala partilor, sa inscrie donatia in Registrul
national notarial tinut in forma autentica si electronica.
Daca donatia priveste un imobil tabular, notarul public este obligat sa indeplineasca formele de publicitate
fata de registrele de carte funciara.
Incheierea contractului de donatie se poate incheia intre persoane prezente in fata notarului care autentifica
actul sau intre absenti, situatie in care actul se incheie in 2 timpi: oferta de donatie urmata de acceptarea
donatiei de catre beneficiar.
Data incheierii contractului la distanta consta in data comunicarii acceotarii sale de catre donatar.
Capacitatea in materia donatiei:
Atat dispunatorul, cat si gratificatul trebuie sa fie capabili de a dispune prin donatie.
1) nu este permis a dona persoanei incapabile
2) este nula clauza care instituie in favoarea unui tert sarcina de a-l desemna pe beneficiarul donatiei.
3) minorul devenit major nu poate dona reorezentantului sau ocrotitorului legal inainte ca acesta sa fie
descarcat de gestiune (din perioada minoritatii).
4) sunt sanctionate cu nulitate relativa donatiile facute medicilor, farmacistilor, persoanelor care direct sau
indirect acordau ingrijiri donatorului pt boala de care si decedase.
Efectele contractului de donatie
Donatia il obliga pe donator la prdarea bunului cu toate accesoriile si garantiile bunului. Prin exceptie, fata de
vanzare, donatorul va raspunde numai pt dol si culpa grava la evictiune si numai daca fie:
1) a promis garantia de evictiune
2) evictiunea decurge din fapta sau sau din fata tertului stiuta si necomunicata

CONTRACTUL DE LOCATIUNE art.1777

Este un contract prin care locatorul se obliga sa asigure celeilalte parti numita locatar folosinta unui anumit
bun, pe o anumita perioada in schimbul unei chiri.
• Caracterele contractului de locatiune:
1) contract consensul - simplul acord de vointa da nastere acestui contract. (nu necesita o forma
autentica).
2) contract cu caracter sinalagmatic - naste dreoturi si obligatii de ambele parti
3) contract oneros - ambele parti urmaresc o contra prestatie
4) contract cu executare succesiva - poate fi reziliat, iar verificarea de forma si fond sa se mentina la
fiecare modificare a contractului.
• Felurile locatiunii: art.1778
Locatiunea mai este denumita si sub denumirea de inchiriere (referindu-ne la bunurile imobile).
Legea 114/1996 care reglementeaza inchirerea locuintelor.
• Bunurile care fac obiectul locatiunii
In principiu, orice bun mobil sau imobil corporal sau incorporal poate face obiectul locatiunii cu conditia ca
acestea sa fie nefungibile (sa nu se consume prin intrebuintare).
Obiectul locatiunii sa fie determinat sau cel putin determinare (ca la vanzare cumparare), bunurile
proprietatea privata a statului, bun viitor.
Pretul locatiunii: este stabilit de cele mai multe ori printr-o suma de bani care poate fi stabilita in orice
moneda. Plata chiriei, insa, urmand a se face conform dispozitiilor legale (se poate discuta risul valutar, insa
plata chiriei se stabileste in lei la cursul dorit). Chiria poate fi modificata de-a lungul perioadei contractuale.
Exista si risc de impreviziune, insa partile pot conveni asupra riscului impreviziunii.
Chiria poate fi stabilita nu numai in bani, ci si in servicii, diferite modalutati de contra prestatie.
• Incheierea contractului de locatiune
1) consimtamantul - acordul deplin al partilor asupra obuectului dat in locatiune si asupra chiriei. Bunul
trebuie descris cu toate accesoriile lui pt a cunoaste intinderea drepturilor pe care le are locatarul, dar si
destinatia spatiului. Daca partile convin sa schimbe destinatia obiectului locatiunii se va face mentiune in
contract.
2) capacitatea partilor. Locatorul poate fi proprietarul, locatarul, uzufructuarul cu conditia sa nu aiba
interdictia de a inchiria, titularul dreptului de uz nu deoarece este incesibil, nu nudul proprietar deoarece nu
are folosinta bunului.
Obiectulmlocatiunii il constituie bunul mobil, imobil corporal, incorporal nefungibil, respectiv chiria stabilita
de catre parti.
• Forma contractului de locatiune
Contractul de locatiune se incheie in forma scrisa inregistrata la Administratia Financiara sau autentificata la
notar daca se doreste conferirea acestuia a unui titlu executoriu (cu privire la executarea chiriei).
• Durata contractului de locatiune
- art. 1783.
- Locatiunile care depasesc perioada de 5 ani sunt considerate acte juridice de dispozitie si urmeaza a fi
notate in cartea funciara.
- minorul de 14 ani poate sa incheie singur un contract de locatiune. Daca locatorul are varsta mai mare de 5
ani va inchiria cu incuviitare. Capacitatea locatarului, contractul este un act de administratie pe intreaga
perioada.
• Obligatiile locatorului
1) obligatia de a preda bunul. Predarea bunului se va face in starea in care se afla bunul la momentul
inchirierii contractului sau la starea stabilita la momentul inchirierii. Predarea bunului se face impreuna cu
toate accesoriile. Obligatia predarii sa aiba loc la momentul si locul convenit de parti, altfel va duce la
sanctionarea proprietarului si chiar plata unor daune interese
2) obligatia de a mentine bunul in stare corespnzatoare de folosinta pe toata durata locatiunii.
3) obligatia de garantie. Locatorul este obligat sa asigure linistita si utila folosire a bunului fara a tulbura
locatarului.
 4) proprietarul locator garanteaza pt vicii deoarece este un contract cu titlu oneros.
• Obligatiile locatarului
1) obligatia de a lua in primire bunul la termenul si momentul convenirii contractuale
2) obligatia de plata a chiriei. Partile stabilesc contractual modalitatile si conditiile de plata.
3) obligatia de a folosi bunul cu prudenta si diligenta conform destinatiei aprobate
4) obligatia de a restitui bunul la termenul la care locatiunea expira la locul convenit contractual.
Exceptie in cazul in cazul in care imobilul a avut nevoie de reparatie, iar proprietarul nu a platit reparatiile
exista dreptul de retentie. (a nu se confunda cu tacita relocatiune). Dreptul de abitatie cu anumite conditii.

Sublocatiunea contractului de inchiriere

De regula, au un caracter pronuntat intuitu personae, proprietarul alegand chiriasul potrivit intereselor proprii
cu privire la seriozitatea viitorului chirias. Exista posibilitatea convenita intre parti, astfel in absenta acordului
locatorului (proprietarului) cu privire la persoana noului chirias.
In cazul bunurilor imobile, pt ca detinerea bunurilor imobile sa constituie titlu de proprietate,
succesiunea (sublocatiunea) trebuie permisa in mod expres de catre proprietar.
Sublocatiunea este un contract de exceptie.
• Garantia de bună functionare - vizeaza componentele tehnice ce insotesc bunul dat in locatiune.
• Incetarea contractului de locatiune
1) denuntarea unilaterala a contractului de locatiune incheiat pe durata nedeterminata.
2) intervenirea unor sanctiuni civile (rezolutiunea sau rezilierea) determinata de neindeplinirea
obligatiilor contractuale
3) desfiintarea titlului locatorului (daca noul proprietar refuza sa prelungeaza sau sa mentina contractul
de inchiriere resoectiv).
4) moartea partilor - partile pot stipula exceptii de la aceasta regula. Contractul poate dăinui sub conditia
ractificarii mostenitorilor.

CONTRACTUL DE IMPRUMUT (comodat) -> obligatoriu autentificare (notar)

A) IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA - este un contract prin care, cu titlu gratuit, o parte comodant remite
celeilalte parti numite comodatar un anumit bun mobil sau imobil cu obligatia de a-l restitui intr-o anumita
perioada.
• Caracterele contractului de comodat
1) este un contract real - remiterea bunului
2) cu titlu gratuit
3) consensul - se incheie prin simplul acord de vointa. Nu este cu titlu executoriu deoarece nu se percepe
chirie
Comodantul este acela care acorda imprumutul, este orice persoana fizica sau juridica, oricine care detine un
titlu public de detentor al bunului (chirias, proprietar, uzufructuarul daca ii este permis).
• Obiectul contractului este orice bun imobil sau mobil cu conditia sa nu fie consumabil (nefungibil).
• Obligatiile comodatarului:
1) raspunde pt paza si conservarea bunului cu prudenta si diligenta unui proprietar
2) folosirea bunului in conformitate cu destinatia sau scopul pt care bunul a fost imprumutat. ❗❕
Comodatarul nu raspunde pt folosirea bunului conform destinatiei ei si pt pieirile care au loc cu aceasta
ocazie.
3) sa nu schimbe destinatia bunului decat cu acordul proprietarului. In caz contrar, urmand a suporta
despagubiri. Datorita caracterului gratuit, comodatarul raspunde pt pieirea bunului, pieirea chiar fortuita a
bunului daca putea salva bunul sacrificand un bun al sau.
4) sa inapoieze bunul la termenul convenit contractual, iar daca nu este stipulat un termen, iar aparent
intrebuintarea este mentionata ca avand caracter permanent, este tinut sa restituie bunul la cererea
proprietarului (comodantului).
• Cheltuieli ordinare legate de folosinta lucrului sumt suportate de comodatar.
 Cheltuielile necesare legate de folosinta lucrului sunt suportate de catre comodant sau de comodatar in
numele si pe seama comodantului.
Cheltuielile voluptorii se suporte numai de catre comodant.
Daca comodatul se incheie in forma autentica, contractul are titlu executoriu pe obligatia de restituire.
Comodantul are obligatia de a raspunde pt viciile pe care acesta le-a cunoscut si le-a ascuns cu vinovatie.
B) IMPRUMUTUL DE CONSUMATIE
Este un contract in care imprumutatorul remite imprumutatului o suma de bani sau alte asemenea bunuri
fungibile si consumptibile prin natura lor, iar imprumutatul se obliga sa restituie dupa o anumita perioada de
timp aceasi suma de bani sau aceasi cantitate, de aceasi natura si calitate.
• Caracterele juridice ale contratului
1) este un contract real - depinde de remiterea materiala a bunului. Daca se incheie un contract de
comodat cu mentiunea ca bunul se va transmite la un anumit moment reprezinta promisiune.
2) unilateral - naste obligatii in sarcina unei singure parti.
3) cu titlu gratuit
4) uneori poate avea si caracter oneros. Exemplu: imprumutul de bani cu dobanda. Intotdeauna se va
restitui surplusul obtinut. Persoanele fizice pot imprumuta bani numai cu dobanda legala civila (altfel se va
considera camatarie).
Imprumutatorul poate fi orice persoana fizica sau juridica careia nu ii este interzis sa imprumute. A nu se
incalca o lege speciala.
Imprumutatu poate fi orice persoana fizica sau juridica, ong, cetatean strain sau cetatean roman.
Contractul de imprumut este un act de dispozitie (minorul poate imprumuta doar cu incuviintare).

• Raspunderea pt vicii - imprumutatorul raspunde pt viciile pe care le cunostea

• Restituirea imprumutului - la data si momentul convenit contractual, data la care se platesc si dobanzile, se
vor plati cu prioritate accesoriile.
Termenul de restituire este cel stipulat contractual, iar daca nu au stabilit un termen ele sunt datoare sa se
prezinte la instanta de judecata pt a stabili un anumit termen.

CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

Contractul de renta viagera este cintractul prin care o persoana numita debirentier, in schimbul unui capital
de orice natura se obliga sau cu titlu gratuit sa efectueze in folosul unei anumite persoane numita credirentier
prestatii periodice constand in sume de bani sau alte bunuri fungibile (bunuri ca: sapun, detergent, mancare
insa unei persoane fizice).
• Caracterele juridice:
1) este un contract consensual in sensul ca poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor. Daca
contraprestatia credirentierului consta intr-un bun imobil, contractul trebuie incheiat in forma autentica.
2) caracter bilateral, sinalagmatic in cazul rentei cu titlu oneros. Ambele parti urmaresc un interes.
Debitorul primeste o valoare
3) contract aleatoriu deoarece nu este cunoscuta intinderea prestatiei.
4) contract cu executare succesiva (drepturile si obligatiile trebuiesc intretinute pe tot parcursul
contractului).
5) este un contract irevocabil - debitorul nu poate libera de obligatia lui apreciind-o ca impovaratoare
prin abandonarea bunului. Credirentierul, insa, poate.
6) este un contract insesisabil - renta cu titlu gratuit poate fi declarata insesizata si nu poate fi urmarita
decat pt datoriile alimentare, de intretinere si privind creantele privilegiate asupra bunurilor imobile.
7) caracterul cesibil al rentei - neavand un caracter intuitu personae, renta poate fi cedata.
• Durata contractului de renta viagera este pe durata vietii credirentierului fiind tinut sa execute renta
mostenitorii debirentierului.
• Forma contractului
Este un contract consensual care pt ad validitataem sa aiba forma autentica
• Obiectul rentei consta intr-o suma de bani sau bunuri fungibile care trebuie, de regula, platite sau livrate la
domiciliul creditorului. Ratele de renta se platesc conform conventiei partilor, iar daca partile au omis sa
stabileasca contractual, instanta va decide. Renta va putea fi garantata prin acte juridice specifice (ex: renta
poate fi executata silit cu ajutorul executorilor judecatoesti). Avand, insa, in vedere caracterul viager al rentei,
caracterul este prescriptibil
• Rezolutiunea contractului
- fie cand partea nu isi exercita obligatiile contractuale, fie cand nu aduce garantiile contractuale, fie
micsoreaza garantiile
- credirentierul are posibilitatea de a obtine rezolutiunea contractului, repunerea in situatia anterioara, cu
exceptia relei credinte a debitorului, situatie in care renta se retine cu titlul de daune interese de catre
credirentier.

CONTRACTUL DE INTRETINERE
Contractul de intretinere este un contract numit prin care o parte se obliga sa efectueze in folosul celeilalte
parti sau, deopotriva, in folosul unui tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pt o anumita perioada de
timp. (Obiectul il reprezinta intretinerea)
• Caracte juridice
1) este un contract numit
2) este un contract solemn. Legea prevede forma autentica
3) este bilateral atunci cand este oneros
4)contract aleatoriu
5) un contact intuit personae - un drept incesibil.
Cand este un contract oneros, irevocabil si are caracter si incesibil si insesizabil.
• Durata contractului
Convenita contractuala intre parti, insa poate fi stabilita si pe viata credirentierului sau a debirentierului.
Obligatia este de "a face" (obligatie de intretinere).
• Forma contractului
Este imperativ ad validitataem solemna. Poate fi constituita pe durata vietii a mai multor persoane.
• Garantarea intretinerii se poate face cu instrumente juridice legale (gaj)
• Revocarea contractului de intretinere intervine exceptional la cererea creditorului obligatiei, insa in materia
intretinerii avem inlocuirea obligatiei de intretinere cu renta.
• Incetarea contractului - intretinerea nu este una sanctionarea prin daune interese, incetarea are loc prin
moartea creditorului beneficiar de intretinere. Daca este cazul mai multor ceditori, prin moartea ultimului
creditor.