DREPT CIVIL

CONTRACTE SPECIALE

Curs I
Data: 15.XI.2010

CONTRACTUL DE VANZARE-CUMPARARE

A.Codul civil art 1294 prevede

Contractul de vanzare cumparare este acel contract prin care una din parti numita vanzator stramuta
proprietatea unui bun al sau asupra celeilalte parti numita cumparator care se obliga sa plateasca
vanzatorului un pret pt bunul vandut.Sunt contracte de vazare si cele prin care in schimbul unui pret se
transmite un al drept real, sau un drept de creanta sau un drept din domeniul proprietatii intelectuale sau
dreptul asupra unei mosteniri viitoare.
(drept de superficie=dr de folosinta)
NU pot forma obiectul vanzarii cumpararii:
-drepturile personale nepatrimoniale;
-drepturi personale patrimoniale cu un caracter strict personal sau cele prevazute de lege
drepturile contractate sau constituite prin acte unilateral intuitu persona(cu caracter strict personal)ex:dreptul
de intretinere.

B.Caracterele juridice ale contractului de vanzare-cumparare

Este un contract sinalagmatic, cu titlu oneros ,comutativ,consensual si translativ de proprietate.
*Caracterul sinalagmatic(bilateral) - presupune ca prin incheierea contractului de vanzare cumparare se
nasc obligatii reiproce intre partile contractante ,vanzatorul are obligatia de predare a bunului si de garantie
a cumparatorului iar cumparatorul are obligatia sa plateasca pretul si sa preia bunul
*Cu titlu oneros - presupune ca ambele parti urmaresc interese patrimoniale respectiv primirea unui
echivalent in schimbul prestatiei la care se obliga .
*Comutativ - presupune ca existenta si intinderea obligatiilor reciproce sunt cunoscute de parti din
momentul incheierii contractului si numai in mod cu totul exceptional contractul poate capata un caracter
aleatoru.
*Consensual - poate fi incheiat prin simplul acord de vointa al partilor fara indeplinirea unei formalitati
si fara remiterea lucrului vandut si plata pretului in momentul incheierii contractului.Prin exceptie de la
acest principi in cazurile prevazute de lege contractul de vanzare cumparare devine un contract solem,
imbraca forma autentica.
*Caracterul translativ de proprietate - transferul dreptului de proprietate de la vanzator la cumparator
opereaza prin efectul realizarii acordului de vointa independent de preluarea bunului si plata pretului .
Art 1295 C civ reglementeaza - proprietatea este stramutata de drept indata ce partile sau invoit
asupra lucrului si asupra pretului desii lucrul inca nu s-a predat si pretul nu s-a numarat.Acest principiu
opereaza cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
1.Vanzatorul sa fie proprietarul lucrului vandut iar contractul perfect valabil incheiat
2.Sa fie vorba de lucruri determinate individual
3.Lucrul vandut sa existe
4.Partile sa nu fi amanat transferul dreptului de proprietate printr-o clauza speciala prin catre se indica un
moment urterior incheierii contractului .

C.Conditiile de validitate ale vanzarii cumpararii

1
 Pentru a fi valabil incheiat contractul de vanzare cumparare trebuie sa indeplineasca urmatoarele
elemente:
-consimtamantul; capacitatea partilor; obiectul; cauza licita si forma in cazul contractelor solemne.
Consimtamantul - acordul de vointa dintre parti este intotdeauna necesar si suficient cu exceptia
cazurilor prevazute de lege.
Caracteristicele consimtamantului sunt:
-promisiunea unilaterala de vanzare sau cumparare - aceasta este un antecontract care da nastere la
un drept de creanta,una din parti fiind obligata fata de cealalta parte sa vanda in viitor un anumit bun iar
beneficiarul promisiunii poate opta in sensul de al cumpara sau nu .Daca beneficiarul promisiunii opteaza pt
cumpararea bunului iar proprietarul vanzator refuza vanzarea contractul nu se va m ai incheia iar
beneficiarul promisiunii de vanzare va putea pretinde daune interese potrivit reglulilor care se aplica
obligatiei de a face reglem de Art 1075 din C.civ. Retinem ca este un contract unilateral deoarece creaza
obligatii doar pt promitent dovada promisiunii unilaterale de vanzare se face conform regulilor generale
aplicabile creantelor Art 1191(C.Civ). Obligatia promitentului din promisiunea unilaterala de vanzare se
stinge la expirarea termenului daca a fost prevazut un astfel de termen in caz contrar se stinge la expirarea
termenului general de prescriptie care incepe sa curga de la data incheierii promisiunii unilaterale de
vanzare.
-promisiunea bilatererala de vanzare cimparare - este atunci cand ambele parti se obliga sa incheie in
viitor contractul prin care una sa vanda si cealalta sa cumpere la pretul stabilit. Promisiunea bilaterala este
un antecontract ,deosebirea fata de promisiunea unilaterala fiind aceea ca ambele parti pot cere incheierea
contractului. Daca promitentul vanzator nu-si respecta obligatia si vinde bunul altei persoane beneficiarul
cumparator nu poate cere predarea lucrului deoarece nu a devenit proprietar iar vanzarea incheiata cu o alta
persoana sub rezerva fraudei este perfect valabila. Beneficiarul cumparator poate cere in acest caz daune
interese. Daca bunul se gaseste in patrimoniul vanzatorului va putea cere obligarea acestuia la incheierea
contractului sub sanctiunea daunelor cominatorii sau a amenzii civile. Oricare din partile antecontractului
poate cere instantei de judecata sa ponunte o hotarare care tine loc de act autentic de vanzare cumparare si
care va avea un caracter constitutiv de drept. Intr-o atare situatie transferul dreptului de proprietate opereaza
in momentul ramanerii definitive a hotararii judecatoresti.
-pactul de preferinta - acesta este o varianta a promisiunii de vanzare prin care proprietarul unui bun
se obliga ca in cazul in care il va vinde sa acorde preferinta unei anumite persoane la pret egal. In acest caz
proprietarul bunului nu se obliga sa-l vanda ci doar sa acorde preferinta in caz de vanzare .
-dreptul de preemtiune - este un drept de natura legala instituit printr-o norma imperativa, el
reprezinta o derogare de la principiul liberei circulatii a bunurilor si de la principiul potrivit caruia
proprietarul dispune liber de bunurile sale. Dreptul de preemtiune este un drept absolut opozabil tuturor
(opozabil ergaomnes) se determina in functie de bunul care formeaza obiectul lui in functie de actul juridic
care urmeaza a fii incheiat si de dreptul care se instraineaza.

Cateva acte in care se reglementeaza acest drept :

1*legea 10/2001au drept de preemtiune in cazul incheierii unui contract de vanzare cumparare locatarii
urmatoarelor imobile: cele ocupate de unitati si institutii de invatamant din sistemul de stat, cele ocupate de
unitati sanitare si de asistenta medico-sociala din sistemul poblic, cele ocupate de institutii publice, cele
ocupate de sedii ale partidelor politice legal inregistrate. Dreptul de preemtiune la legea 10 se poate exercita
sub sanctiunea decaderii in termen de 90 de zile de la data primirii prin executorul judecatoresc a notificarii
privind intentia de vanzare. Incheierea contractului de vanzare cumparare fara respectarea dreptului de
preemtiune se sanctioneaza cu nulitate obsoluta.
Imobilele constructii carora le-au fost adaugate pe orizontala sau pe varticala in raport de forma
initiala noi corpuri a caror arie desfasurata insumeaza mai putin de suta la suta din aria desfasurata initial
acestea vor fi restituite fostului proprietar iar detinatorul suprafetei adaugate are un drept de preemtiune la
cumpararea suprafetei restituita fostului proprietar sau mostenitorilor acestuia.

2
 Imobilele cu alta destinatie decat cea de locuinta care nu se restituie pers indreptatite se pot instraina
potrivit legislatiei in vigoare iar cei care detin imobilul cu titlu valabil la data intrarii in vigoare a legii au un
drept de preemtiune. Asemanator dreptului de dreemtiune este si dreptul prioritar la dobandirea imobilului
expropriat Art 37 din legea 33/1994. In cazul in care lucrurile pentru care s-a facut o expropriere nu s-au
realizat iar cel care a facut exproprierea doreste sa instraineze imobilul fostul proprietar are un drept
prioritar de dobandire a imobilului la un pret care nu poate fi mai mare decat despagubirea primita
actualizata. Cel care a facut exproprierea se va adresa inscris expropriatului si daca acesta nu raspunde in
termen de 60 de zile de la primirea notificarii imobilul poate fi vandut.

Capacitatea partilor - regula generala este reglementata in Art 1306 c.civ care prevede ca pot
cumpara si vinde toti cei carora nu le este oprit prin lege.
Incompatibilitatile speciale (cei care nu pot):
*Vanzare facuta de o pers lipsita de o capacitate de exercitiu sau cu o capacitate restransa trebuie facuta
prin ocrotitorul legal si cu autorizarea autoritatii tutelare.
*Vanzarea intre soti este interzisa, este admisa donatia care are un caracter revocabil. Nerespectarea atrage
nulitatea relativa a contractului, anularea putand fi ceruta de oricare dintre soti, de mostenitorii ocrotiti sau
de creditori fara a fi obligati sa dovedeasca fraudarea drepturilor. Fiind o nulitate relativa ea poate fi
confirmata dupa desfacerea casatoriei de catre parti sau de catre mostenitori dupa decesul vanzatorului.
Vanzarea intre concubini este legala afara doar de cazul in care contractul s-a incheiat pentru a determina pe
una dintre parti sa mentina relatia de concubinaj
*Tutorii nu pot cumpara bunurile persoanelor aflate sub tutela lor cat timp socotelile definitive ale tutelei
nu au fost data si primite.
*Mandatarii conventionali sau legali imputerniciti sa vanda un lucru nu pot sa-l cumpere pt ca aceeasi
persoana nu poate cumula in acelasi timp calitatea de vanzatior cu cea de cumparator
*Persoanele care administreaza bunuri apartinuand statului ,comunelor,oraselor ,municipiilor sau judetelor
nu pot cumpara bunurile aflate in administrarea lor .
*Functionarii publici nu pot cumpara bunurile statului sau a unitatilor administrativ teritoriale care se vand
prin intermediul lor .
*Judecatorii ,procurorii,avocatii nu pot cumpara drepturi litigioase care sunt de competenta curtii de apel in
a carei circumscriptie isi desfasoara profesia. Pt aceleasi pers de la nivelul inaltei curiti de casatie si justitie
si a parchetului de pe langa inalta curte, interdictia se intinde la nivelul intregii tari.
*Executorii judecatoresi nu pot dobanii direct sau prin persoane interpuse pentru ei sau pentru altii bunurile
care au facut obiectul executarii silite.
*Cetatenii straini si apatrizii pot dobandii dreptul de proprietate asupra terenurilor numai in conditiile
rezultate din aderarea Ro la UE si din tratatele internationale la care Romania este parte pe baza de
reciprocitate.

Obiectul contractului de vanzare cumparare. Vanzarea cumpararea da nastere la doua obligatii

reciproce obligatia vanzatorului este legata de lucrul vandut iar a cumparatorului de pret. Lucrul vandut si
pretul constituind de fapt obiectul contractului.
Lucrul vandut trebuie sa indeplineasca urmat conditii:
-sa fie in circuitul civil, nu sunt incluse in circuitul civil bunurile declarate de lege inalienabile
pentru ca sunt imprescriptibile si insesizabile.
Intra in aceasta categorie urmatoarele bunuri:
*bunuri din domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ teritoriale - aceste bunuri pot fi doar
date in administrare ,concesionate sau inchiriate prin licitatie publica,de asemenea pot fi date in folosinta
gratuia unitatilor de utilitate publica;
*bunurile din patrimoniul cultural natioal nu sunt scoase din circuitul civil ca atare pot fi instrainate dar
scoaterea din tara a bunurilor culturale mobile temporar sau definitiv se poate face numai pe baza
certificatului de export emis de directiile judetene pentru cultura si poatrimoniul cultural national.
-sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in viitor.

3
 Pretul trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie stabilit in bani
-sa fie determinat sau determinabil,pretul este determinat daca cuantumul lui este hotarat de parti in
momentul incheierii contractului, si pretul este determinabil cand partile precizeaza in contract elemente cu
ajutorul carora pretul va fi determinat in viitor. In cazurile in care exista preturi legale obligatorii atunci
trebuie sa se conformeze acestora;
-sa fie sincer adica sa trebuiasca efectiv platit;
-sa fie serios adica sa nu fie disproportionat in raport de valoarea lucrului vandut.

D.Efectele contractului de vanzare cumparare

Prin efecte se intelg obligatiile generate in sarcina partilor.

1.Obligatiile vanzatorului:
A)sa predea lucrul vandut - aceasta presupune ca trebuie sa puna lucrul vandut la dispozitia cumparatorului,
atunci cand lucrul vandut poate fi localizat regula este ca predarea se face la locul unde se afla lucrul vandut
la momentul contractarii, in celelalte cazuri predarea se face la domiciliul debitorului adica a vanzatorului
care are obligatia predarii. Cheltuielile de predare cad in sarcina vanzatorului iar cele de ridicare in sarcina
cumparatorului daca nu exista alta intelegere intre parti.
Atunci cand obiect al vanzarii cumpararii il constituie bunurile imobile se prevad reguli speciale privind
predarea acestora si anume:
a)cand intinderea imobilului este diferita fata de cea specificata in contract sunt posibile urmat situatii:
-daca intinderea este mai mica ,cumparatorul poate cere completarea sau reducerea pretului proportional cu
partea lipsa in acest caz se poate cere rezolutiunea contractului numai daca imobilul nu poate fi folosit pt
destinatia avuta in vedere la incheierea contractului
-daca intinderea este mai mare cumparatorul este obligat sa plateasca pretul pentru excedent iar daca prin
masuratori se stabileste ca excedentul depaseste a 20-a parte a intinderii prevazuta in contract el poate cere
rezolutiunea contractului
-daca sau vandute doua sau mai multe imobile printr-un singur contract indicandu-se un singur pret iar
intinderea unui imobil este mai mare si a celuilalt mai mica diferenta de pret se compenseaza. Dreptul de
actiune pntru majorarea sau scaderea pretului sau rezolutiunea contractului se prescrie intr un an de la data
vanzarii. Odata cu predarea lucrului vanzatorul este obligat sa predea si fructele percepute dupa momentul
transferarii dreptului de proprietate. Daca bunul nu se preda la moment incheierii contractului vanzatorul are
obligatia sa conserve bunul pana la momentul predarii iar in caz de deteriorare sau de pieire a bunului
raspunde ca un depozitar, culpa lui fiind prezumata. Neexecutarea obligatie de predare a bunului da
posibilitatea cumparatorului sa invoce exceptia de neexecutare sau sa-si ceara rezolutinea contractului cu
daune interese.

4
 Curs II
Data: 29.11.2010

Obligatia de garantie, curpinde:

*garantia contra evictiunii
*garantia contra viciilor lucrului.

GARANTIA CONTRA EVICTIUNII :

Aceasta presupune pierderea proprietatii lucrului in totalitate, sau in parte si tulburarea
cumparatorului in exercitarea prerogativelor de proprietar. Aceasta obligatie a vanzatorului, exista si fata de
subdobanditori fie cu titlu particular, fie cu titlu gratuit, al cumparatorului. De regula, raspunderea pentru
elictiune, vizeaza fapta unui tert, dar evictiunea poate rezulta si din fapta proprie a vanzatorului.
Constituie o fapta personala orice fapta sau act anterior vanzarii, dar tainuit cumparatorului, sau ulterior
vanzarii savarsit de vanzator sau de succesorii sai de natura a tulbura folosinta lucrului fie in fapt, fie in
drept.
Obligatie de ganratie contra evictiunii are un caracter patrimonial, si se transmite asupra succesorului
universal sau cu titlu universal al vanzatorului.
Daca tulburarea provine din fapta unui tert, vanzatorul trebuie sa-l apere pe cumparator, iar daca nu reuseste
suporta consecintele evictiunii indiferent daca a fost de buna sau rea credinta.
Pentru existenta evictiunii ca urmare a faptei unui tert, trebuie indeplinite conditiile:
1)sa fie vorba de o tulburare de drept.
2)cauza evictiunii sa fie anterioara incheierii contractului.
3)cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator.
Daca cumparatorul a fost evins drepturile impotriva vanzatorului pe care acesta le poate exercita, sunt
prevazute strict de lege dupa cum evictiunea este totala sau partiala.
-cand evictiunea este totala -> vanzatorul este obligat sa restituie integral pretul, sa plateasca valoarea
fructelor pe care cumparatorul a fost obligat sa le restituie tertului, sa plateasca cheltuielile de judecata
ocazionate cumparatorului, si sa plateasca cumparatorului daune interese.
-cand evictiunea este partiala -> cand cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului, sau poate sa opteze
pentru mentinerea contractului, solicitand doar despagubiri.
Actiunea in garantie pentru evictiune, se prescrie in termenul general de prescriptie care incepe sa curga din
momentul producerii evictiunii.

GARANTIE CONTRA VICIILOR LUCRULUI

Vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului, daca din cauza lor, lucrul este impropriu
intrebuintarii dupa destinatie, sau daca viciile micsoreaza asa de mult valoare de intrebuintare incat
cumparatorul daca ar fi stiut nu ar fi cumparat sau ar fi platit un pret mai mic. Pentru antrenarea acestei
garantii trebuie indeplinite conditiile:
1)viciul sa fie ascuns.
2)viciul sa fi existat la momentul incheierii contractului.
3)viciul sa fie grav.
In cazul vanzarii prin licitatie publica, prin intermediul justitiei nu exista obligatia de garantie contra
viciilor lucrului. In cazul vanzarii de drepturi succesorale, vanzatorul raspunde doar de calitatea sa de
mostenitor, si nu de calitatea bunurilor mostenirii. Dreptul la actine pentru vicii ascunse, se prescrie la
implinirea unui termen de 6 luni, daca viciile nu au fost ascunse cu viclenie, in caz contrar, se prescrie in
termenul general de prescriptie, termen care curge de la data descoperirii viciilor, dar cel mai tarziu de la
implinirea unui an de la predarea lucrului cu exceptia constructiilor in cazul carora termenul curge cel mai
tarziu de la implinirea a 3 ani de la predare.

5
 Garantia pentru vicii, poate fi modificata la intelegerea partilor, in sensul ca poate fi chiar inlaturata,
sau agravata.

OBLIGATIILE CUMPARATORULUI:
1)de a plati pretul.
Daca nu s-a prevazut in contract, pretul se plateste la momentul si locul predarii bunului. Daca s-a stabilit un
termen la scadenta se va plati pretul integral, s-au daca exista intelegere acesta se va putea plati si succesiv
in rate. Cumparatorul este obligat si la dobanda in urmatoarele trei cazuri:
*daca exista conventie in acest sens;
*daca lucrul vandut si predat este producator de fructe;
*daca a fost pus in intraziere prin notificare pentru neexecutarea totala sau partiala a obligatiei de
plata a pretului, vanzatorul poate cere obligarea cumparatorului de executare in natura a obligatiei, sau poate
cere rezolutiunea contractului.
Actiunea in plata pretului se prescrie in termenul general de prescriptie de trei ani.
2)luarea in primire a lucrului vandut.
Primirea lucrului se face la locul si temenul prevazut cu suportarea cheltuielilor de ridicare de catre
cumparator. In caz de neexecutare a obligatiei, vanzatorul poate cere instantei obligarea cumparatorului la
ridicarea bunului sub sanctiunea daunelor cominatorii, sau poate cere autorizarea mutarii bunului intr-un alt
loc pe cheltuiala cumparatorului.

VARIETATILE DE VANZARE:
1)vanzarea dupa greutate, numar sau masura.
Pana la cantarire, numarare sau masurare, proprietatea si riscurile nu se transmit.
2)vanzarea pe incercate sau pe gustate.
3)vanzarea cu pact de rascumparare.
Este o vanzare supusa unei conditii rezolutorii in sensul ca, vanzatorul isi rezerva dreptul

Reluarea operand cu efect retroactiv, atat impotriva cumparatorului, cat si impotriva tertilor dobanditori de
drepturi asupra lucrului vandut, fiind exceptate de la restituire doar fructele. Acest tip de vanzare este nula
de drept si este interzisa.
4)vanzarea de drepturi succesorale
Poate avea loc doar dupa deschiderea succesiunii. O succesiune nedeschisa nu poate face obiectul vanzarii-
cumpararii.
5)vanzarea de drepturi litigioase/retract litigios
Aceast contract aleator care deoarece exista sansa castigarii sau a castigarii procesului. Pentru existenta
retractului litigios, trebuie indeplinite urmatoarele conditii:
*sa existe un proces inceput
*cesiunea sa se faca in schimbul unui pret
*retractul sa fie exercitat inaintea instantei de judecata, sau extrajudiciar pe calea notificarii.
Retractul litigios, nu se poate executa in rumatoarele situatii:
+cand cesiunea s-a facut catre un comostenitor sau coproprietar a dreptului cedat
+cand cesiunea s-a facut la un creditor pentru plata creantei
+cand cesiunea s-a facut catre posesorul fondului asupra caruia exista dreptul litigios.

CONTRACTUL DE SCHIMB
Este acel contract prin care, partile numite copermutanti isi dau un lucru pentru un alt lucru. Are
aceleasi carctere juridice ca si vanzarea-cumpararea.
Reguli speciale privind contractul de schimb:

6
Daca unul dintre copermutanti dovedeste ca bunul primit este proprietatea unui tert, poate refuza predarea
lucrului promis in schimb. Aceasta presupune ca schimbul lucrului altuia este nul si refuzul de predare nu
este conditionat de anularea contractului.

Copermutantul evins are la alegere intre doua actiuni:

*actiunea prin care cere daune interese reprezentand echivalentul valorii al lucrului primit din care a
fost evins
*actiunea prin care cere intoarcerea lucrului fiind o adevarata actiune in rezolutiune, prezentand
avantajul ca il pune la adapost pe copermutantul evins de riscul insolvabilitatii co-contractantului sau.
!!!Se aplica toate celelalte reguli de la contractul de vanzare cumparare, mai putin cel de la pret!!!
Reguli speciale privind pretul:
*daca valoare bunurilor schimbate nu este egala, echivalenta se restabileste printr-o suma de bani numita
sulta, iar pentru obligatia de plata a sultei se aplica dispozitiile de la obligatia de plata a pretului. In nici un
caz sulta nu poate intrece valoarea bunului schimbat, deoarece in aceasta situatie ar fi vorba de o vanzare-
cumparare cu dare in plata accesorie platii pretului.
Legea 54/1998;
Legea 112/1995;
Legea 10/2000.

CONTRACTUL DE LOCATIUNE
Este acel contract prin care o persoana, numita locator se obliga sa asigure altei persoane, numite
locatar folosinta temporara, totala sau partiala a unui bun in schimbul unei sume de bani sau alte prestatii
numita chirie.
Locatiunea fondurilor funciare(a bunurilor agricole) este cunoscuta sub denumirea de contract de
arendare, iar locatiunea unor suprafete locative este denumita contract de inchiriere.
Caracterele juridice ale contractului de locatiune:
*este un contract sinalagmatic bilateral, cu titlu oneros (daca folosinta unui lucru se transmite cu titlu
gratuit va fi un contract nul ca locatiune, dar poate fi valabil ca un imprumut de folosinta, daca lucrul s-a
predat si sunt indeplinite celelalte conditii ale imprumutului de folosinta).
*este un contract comutativ
*este un contract consensual – daca contractul de locatiune nu s-a incheiat in forma scrisa, este mai greu de
dovedit decat celelalte contracte:
1)daca nu s-a inceput executarea contractului incheiat verbal, si cealalta parte neaga existenta lui, proba
cu martori este inadmisibila, indiferent cat de mic este pretul chiriei si chiar daca ar exista un inceput de
dovada scrisa.
2)daca contractul de locatiune incheiat verbal este in curs de executare, si in lipsa unei chitante exista o
contestatie asupra pretului, locatarul poate solicita o expertiza pentru a se stabili pretul corect, iar costul
expertizei va cadea in sarcina lui daca nu exista diferenta intre evaluarea facuta de expert si pretul aratat de
el. Daca litigiul prevede alte elemente ale contractului decat pretul se aplica regulile generale in materie de
probe.
*este un contract cu executare succesiva in timp, durata contractului poate fi una nederminata, dar nu
poate fi perpetua.
Spre deosebire de vanzare-cumparare, locatiunea transmite doar dreptul de folosinta temporara a
lucrului si nu dreptul de proprietate.
Conditiile de validitate a contractului de locatiune:
*capacitatea partilor – atat locatorul cat si locatarul trebuie sa aiba capacitate de exercitiu;
*obiectul contractului – poate fi un bun mobil sau imobil, corporal sau incorporal, dar in toate cazurile sa nu
se distruga sau sa nu se consume prin folosinta conform destinatiei dupa natura obiectului sau conform

7
destinatiei stabilite de parti. Poate forma obiect al locatiunii si un lucru viitor cu expectia succesiunii
nedeschise.
Dreptul de servitute, poate forma obiect al locatiunii dar numai impreuna cu imobilul de care este
atasat.
Dreptul de coproprietate fortata poate fi inchiriat doar odata cu bunul principal de care depinde
existenta coproprietatii. ex :casa scarii la locatarul unui bloc.
*pretul care aici se numeste chirie .
Chiria se fixeaza in raport cu durata contractului global sau pe unitati de timp si se plateste la termenele
stipulate, de regula in mod succesiv. Chiria trebuie determinata la momentul incheierii contractului, dar
poate fi si determinabila sau poate fi stabilita ca procent din beneficiul realizat de locatar. Sub sanctiunea
nulitatii chiria trebuie sa fie sincera si serioasa.
Efectele locatiunii(Obligatiile partilor):
Obligatiile locatorului:
1)sa asigure locatarului folosinta lucrului in tot timpul locatiunii. Aceasta obligatie cuprinde alte trei
obligatii:
*de predare a lucrului – predarea lucrului se va face la termenul stabilit de parti, la locul unde se gasea
bunul, la momentul contractarii si pe cheltuiala locatorului. Nerespectarea obligatiei de predare indreptateste
locatarul sa solicite in instanta predarea silita, locatorul putand fi obligat si la daune interese potrivit
regulilor dreptului comun. Lucrul trebuie predat in starea corespunzatoare destinatiei sale, locatorul avand
obligatia efectuarii tuturor reparatiilor in acest scop inainte de predarea bunului catre locatar.
*efectuarii reparatiilor – reparatiile necesare pe tot cursul locatiunii, locatorul putand fi obligat sa le
efectueze sub sanctiunea unor daune cominatorii, sau daca locatarul este autorizat sa le efectueze locatorul
v-a suporta costul reparatiilor. In caz de urgenta, reparatiile pot fi efectuate de locatar chiar si fara
autorizare.
!Locatorul nu trebuie sa efectueze reparatiile locative care din momentul predarii bunului cad in sarcina
locatarului!
*de garantie – se aplica regulile de la contractul de vanzare-cumparare.
Specificatii – atunci cand tulburarea vine din fapta proprie, reparatiile trebuie facute in cel mult 40 de zile de
catre locator. Daca tulburarea vine de la tert, legea distinge intre tulburari de fapt si tulburari de drept.
Locatorul nu raspunde de tulburarea cauzata prin fapta unui tert care nu invoca un drept asupra bunului
deoarece contra tulburarilor de fapt locatarul se poate apara singur promovand o actiune posesorie.
Locatarul este garantat pentru viciile ascunse ale lucrului care ii impiedica intrebuintarea bunului. Gravitatea
viciilor este apreciata de instanta de judecata si in cazul in care se descopera viciile locatarul poate cere o
reducere proportionala a chiriei sau rezilierea contractului cu daune interese. Obligatia de garantie pentru
evictiune si vicii ascunse poate fi modificata prin conventia dintre parti in sensul ca poate fi agravata,
limitata sau inlaturata.

Obligatiile locatarului:
1)de a intrebuinta lucrul ca un bun proprietar si potrivit destinatiei.
Daca locatarul isi incarca obligatia, s-au efetueaza transformari neautorizate, locatorul poate cere repunerea
lucrului in starea initiala sau va cere rezilierea contractului cu daune interese. Lucrarile de mica importanta
sunt permise sub rezerva ca la incetarea locatiunii locatorul va putea cere aducerea bunului in starea initiala,
iar daca nu o face, locatarul are dreptul sa fie despagubit. Obligatia de intretinere care deriva din obligatia de
intrebuintare presupune si mici reparatii, dar locatarul nu este obligat sa efectueze reparatiile care se
datoreaza vechimii lucrului, fortei majore cazului fortuit sau culpei locatorului. Sarcina probei intr-o astfel
de situatie revine locatarului. Daca degradarea lucrului se datoreaza locatarului acesta va fi obligat sa
efectueze reparatiile chiar daca aceste reparatii nu sunt de natura locativa. Locatarul raspunde de pierderile
sau stricaciunile provocate de membrii familiei sale sau de sublocatarii sai.
2)de plata a chiriei.
Chiria trebuie platita la termenele stabilite. In caz de neexecutare a platii, locatorul poate cere executarea
silita sau rezilierea contractului. Daca chiria urma sa fie platita anticipat, si lucrul nu s-a predat locatorul

8
poate invoca exceptia de neexecutare. Chitantele de plata a chiriei sunt opozabile tertilor chiar daca nu au
data certa, iar chitantele date fara rezerva rezuma plata pentru termenele anterioare. Chitanta de plata
anticipata a chiriei pe un timp mai mare de trei ani este supusa publicitatii imobiliare. Daca lucrul dat in
locatiune este vandut, iar noul proprietar nu il instiinteaza pe locatar, plata chiriei facuta vechiului proprietar
este valabila.
3)de restituire a lucrului
Dupa incetarea locatiunii locatarul trebuie sa restituie lucrul in starea in care a fost preluat conform
inventarului facut la momentul preluarii. In lipsa unui inventar opereaza prezumtia ca locatarul a primit
bunul in buna stare. Fiind o prezumtie relativa, va putea fi combatuta de locatar prin orice mijloc de proba.
4)raspunderea pentru incendiu
Locatarul unei cladiri raspunde de toate pagubele cauzate de incendiu daca nu poate face dovada ca acesta
se datoreaza fortei majore unui caz fortuit, unei defectiuni de constructie sau datorita extinderii focului de la
o alta cladire vecina.
5)apararea contra uzurparilor
Prin uzurpare se intelege orice atingere provenita de la un tert asupra posesiei sau proprietatii bunului dat in
locatie. Locatarul are obligatia de a-l instiinta pe locator in timp util cu privire la incercarea de uzurpare
pentru ai da posibilitate acestuia sa se apere.

CONTRACTUL DE SUBLOCATIUNE
SI DE CESIUNE A CONTRACTULUI
Exista reglementare expresa potrivit careia, locatarul are dreptul de a transmite unui tert dreptul sau
de folosinta in tot sau in parte asupra bunului aflat in folosinta sa in baza unui contract de sublocatiune.
Sublocatiunea presupune indeplinirea a doua conditii:
*transmiterea folosintei sa nu fie interzisa prin contractul principal in mod expres;
*sublocatiunea sa nu fie convenita in conditii care contravin conditiilor din contractul principal.
Cesiunea – prezinta vanzarea dreptului de folosinta pentru opozabilitatea contractului fata de terti,
cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata de acesta printr-un act autentic. Obiectul cesiunii il
formeaza doar drepturile locatarului care ramane in continuare obligat fata de locator. Locatarul cedent
garanteaza numai existenta dreptului de folosinta in conditiile din momentul incheierii sublocatiunii, dar nu
garanteaza executarea obligatiilor de catre locator. Cesionarul are deschisa o actiune directa impotriva
locatorului pentru a cere executarea contractului de locatiune sau rezilerea lui pentru neexecutare cu daune
interese. Cesiunea este supusa regulilor de la vanzarea-cumpararea de creante.
INCETAREA LOCATIUNII
Incheierea contractului de locatiune se realizeaza prin
*acordul partilor care se mai numeste reliziere conventionala
*prin denuntare unilaterale – oricare din cele 2 parti poate cere incetarea contractului daca nu a fost stipulat
un termen cu conditia respectarii unui termen de preaviz.
Termenul de preaviz poate fi stabilit de parti la momentul incheierii contractului, iar daca nu s-a stabilit de
parti, se va stabili in functie de natura lucrului si dupa obiceiul locului. Manifestarea unilaterala de vointa
produce efecte chiar daca nu a fost acceptata de cealalta parte. Denuntarea contractului trebuie facuta in scri,
iar daca cealalta parte refuza sa dea o confirmare de primire, denuntarea se va face din executorul
judecatoresc.
*la expirarea termenului – daca partile au convenit un termen, la implinirea acestuia contractul inceteaza de
drept. Daca locatarul ramane in folosinta lucrului si dupa expirarea termenului contractual fara ca locatorul
sa-l impiedice, locatiunea se considera reinoita prin asa numita tacita relocatiune. Relocatiunea fiind un nou
contract, trebuie sa indeplineasca toate conditiile referitoare la incheierii acestuia.
*rezilierea pentru neexecutare – neexecutarea trebuie sa vizeze obligatiile principale prin care se aduce o
vatamare grava celeilalte parti.
*pierderea lucrului – daca pierderea este totala contractul este desfacut de drept, iar daca pierderea este
partiala, locatarul va putea cere fie o reducere a chiriei, fie desfiintarea contractului.

9
*desfiintarea titlului locatorului – in cazul desfiintarii titlului locatorului se desfiinteaza si contractul de
locatiune. Exceptie - ... care raman valabile pentru cel mult cinci ani, chiar daca uzufructul a incetat.
*vanzarea lucrului – aceasta doar in ipoteza in care contractul s-a incheiat verbal, sau printr-un inscris sub
semnatura privata fara data certa. Cand contractul are data certa, dar nu a fost supus publicitatii inainte de
inscrierea contractului de vanzare cumparare in cartea funciara, vazarea lucrului va atrage incetarea
locatiunii dupa expirarea termenului de trei ani.

Curs 3
Data: 17.1.2011

CONTRACTUL DE INCHIRIERE
Este acel contract prin care o persoana numita locator se obliga sa asigure unei alte persoane numita
chirias folosinta temporara,totala sau partiala a unei locuinte in schimbul unei sume de bani numita chirie.
Caracteristici:(restul ca si la locatiune )
Locatorul poate sa fie doar proprietarul locuintei fie pers fizica fie juridica si de asemenea opereaza
si in acest caz subinchirierea.( ca si la sublocatiune). Chiriasul poate fi o persoana sau mai multe persoane
denumite cotitulare ale contractului de inchiriere . Dreptul locativ se dobandeste atat de catre titular cat si
de cei care urmeaza sa locuiasca impreuna cu titularul in baza unui drept de folosinta din dreptul chiriasului.
Descendentii si ascendentii chiriasului, precum si sotul, respectiv sotia acestuia, dobandesc dreptul
locativ prin simplul fapt al locuirii impreuna cu titularul contractului de inchiriere. Forma contractului este
forma scrisa cu obligatia ca in termen de 15 zile de la incheiere sa fie inregistrat la organele fiscale obligatia
inregistrarii intrand in sarcina locatorului.
Obiectul contractului se compune din 2 elemente:
*locuinta inchiriata – care presupune si toate anexele si dotarile
*chiria – cuantumul chiriei trebuie stipulata expres in contract, trebuie stipulata de asemenea si termenul de
plata si de asemenea clauze privind modificarea si conditiile de plata.
Chiria se stabileste prin acordul partilor, exceptand dispozitiile speciale care stabilesc nivelele
maxime ale chiriei diferentiat pe categorii de spatii de locuit si pe zone.
!sunt anumite situatii cand nu se stabileste chiria prin acordul partilor ci este stabilita expres prin lege!
Termenul inchirierii:
Contractul se poate incheia pe durata determinata, situatie in care acesta va expira la implinirea
termenului existand si posibilitatea unei prelungiri legale sau a reinnoirii de drept a contractului. La
expirarea contractului de inchiriere chiriasul are dreptul legal de a solicita reinnoirea contractului pentru
aceeasi perioada trecuta initial in contract daca partile nu modifica in mod expres durata inchirierii. Legea
permite mai multe reinnoiri succesive.
Proprietarul locuintei(locatorul) poate refuza reinoirea contractului in urmatoarele situatii:
1)daca locuinta este necesara pentru satisfacerea nevoilor sale de locuit, ale sotului, ale parintilor, sau ale
copiilor oricaruia dintre ei.
2)daca locuinta urmeaza sa fie vanduta, urmand a se respecta dreptul de preemtiune de catre chirias.
3)daca chiriasul nu a achitat chiria cel putin 3 luni consecutiv.
4)daca chiriasul a subinchiriat locuinta fara consimtamantul scris al proprietarului sau a schimbat destinatia
ori structura interioara a locuintei fara consimtamantul scris al proprietarului si fara aprobarile legale, sau
atunci cand chiriasul are un comportament care face imposibila convietuirea sau impiedica folosinta
normala a locuintei.

10
 Daca locatiunea nu s-a reinoit, chiriasul este obligat ca in termen de 30 de zile de la implinirea
termenului sa paraseasca locuinta.
Efectele contractului de inchiriere:
1)Obligatiile locatorului:
*predarea locuinte in stare normala de folosinta si la termenul convenit.
*efectuarea reparatiilor (=de mentinere, de intretinere, de consolidare a structurii de rezistenta, si
cele datorate fortei majore)
2)Obligatiile chiriasului:
*folosirea locuintei potrivit destinatiei
*intretinerea locuintei
*plata chiriei
*plata cotelor contributii din cheltuielile comune daca aceste cheltuieli nu au fost incluse in chirie.
Pentru subinchiriere facem referire la locatiune:
Schimbul de locuinte -> titularii contractului de inchiriere pot face intre ei schimb de locuinte cu
avizul autoritatii care a aprobat inchirierea sau dupa caz al proprietarului locuintei. Schimbul poate avea loc
intre doi sau mai multi chiriasi din aceeasi cladire, din cladiri diferite, din aceeasi localitate sau chiar din
cladiri aflate in localitati diferite. Prin schimbul de locuinte se realizeaza o dubla cesiune – si anume –
locatarii initiali vor fi eliberati fata de locatorii initiali atat in privinta drepturilor cat si a obligatiilor.
Incetarea contractului de inchiriere
Cauze:
1)la expirarea termenului stipulat;
2)denuntarea unilaterala a contractului de catre chiriasi – prin derogare de la dreptul comun, chiriasul are
dreptul la rezilierea contractului de inchiriere inainte de expirarea tremenului stabilit, cu conditia notificarii
prealabile a locatorului cu minim 60 de zile inainte.
3)rezilierea contractului pentru neexecutarea obligatiilor sau ca urmare a savarsirii de catre chirias a unor
fapte culpabile.
4)decesul, sau parasirea locuintei de catre chirias – in cazul parasirii definitive a locuintei de catre titularul
contractului de inchiriere, sau in cazul decesului acestuia, contractul inceteaza in termen de 30 de zile de la
data parasirii locuintei sau de la data inregistrarii decesului.
Solitionarea litigiilor locative:
-toate litigiile locative se solutioneaza de organele judecatoresti, competenta revenind instantei in a carei
raza administrativa este situata locuinta. Evacuarea chiriasului se va putea face doar in baza unei hotarari
judecatoresti irevocabile, iar chiriasul va fi obligat sa suporte plata chiriei pana la momentul efectiv al
punerii in executare a hotararii de evacuare. Actiunea in evacuare poate fi inaintata si doar de unul din co-
proprietari daca exista o astfel de situatie, calitatea procesuala pasiva avand-o orice persoana care ocupa
locuinta.

IMPRUMUTUL DE FOLOSINTA – COMODATUL

Este acel contract prin care o persoana numita – comodat remite spre folosinta temporara unei alte
persoane numita comodatar un lucru determinat cu obligatia spre acesta din urma de al restitui in natura, in
individualitatea sa.
Imprumutul de folosinta – este un contract real si cu titlu gratuit, si de asemenea este un contract
unilateral deoarece naste obligatii doar in sarcina comodatarului.
Obiectul contractului – il formeaza doar lucrurile fungibile (individual determinate), si doar prin
exceptie lucrurile consumabile potrivit naturii lor.
Comodatarul dobandeste doar un drept de folosinta, el devine un simplu detentor precar cu obligatia
inapoierii lucrului. La momentul incheierii contractului ambele parti trebuie sa aiba capacitatea necesara
incheierii actelor de administrare. Comodantul nu trebuie sa aiba calitatea de proprietar al bunului (nu se
transmite proprietatea, ci doar folosinta), iar comodatarul nu poate la randul sau imprumuta bunul deoarece
il detine numai pentru folosinta proprie. Dovada contractului se face potrivit regulilor de drept comun astfel
ca este suficient daca redactarea lui s-a facut printr-un inscris prin semnatura privata.

11
 Efectele contractului – obligatiile partilor:
Obligatiile comodatarului:
1)de a conserva lucrul ca un bun proprietar si chiar mai mult decat atat fiind uneori obligat sa-si sacrifice la
nevoie propriile bunuri pentru conservarea lucrului imprumutat;
2)sa foloseasca lucrul imprumutat potrivit destinatiei determinata de natura lucrului sau determinata de
acordul partilor sub sanctiunea platii unor daune interese si sub sanctiunea suportarii riscului pieirii fortuite
a bunului imprumutat.
3)suportarea cheltuielilor de folosinta, fara posibilitatea de a cere restituirea acestor cheltuieli de la
comodant.
4)restituirea la scadenta a lucrului imprumutat in natura sa specifica.
Daca pentru conservarea lucrului sau pentru acoperirea pagubelor suportate de viciile lucrului,
comodatarul a suportat anumite cheltuieli va avea asupra lucrului imprumutat - dreptul de retentie - pana
cand comodantul ii va plati cheltuielile facute.

Raspunderea comodatarului:
-acesta raspunde pentru deteriorarea sau pentru pieirea in tot sau in parte a lucrului daca nu poate face
dovada cazului fortuit sau a faptului ca deteriorarea nu se datoreaza culpei sale. Riscul deteriorarii sau a
pieirii fortuite a lucrului este suportat de comodant ca proprietar a lucrului imprumutat cu exceptia
urmatoarelor situatii cand riscul se suporta de catre comodatar:
1)cand intrebuintarea lucrului se face contrar destinatiei determinata prin natura sa, sau prin vointa
partilor.
2)cand prelungeste folosinta lucrului dupa scadenta si nu dovedeste ca acesta ar fi pierit si daca se gasea
la comodant.
3)cand ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau sau daca ambele lucruri au fost
in pericol si si-a salvat propriul bun si a lasat lucrul imprumutat sa piara.
Daca mai multe persoane au imprumutat acelasi lucru ele raspund solidar fata de comodant,
solidaritatea putand fi inlaturata total sau partial printr-o clauza expresa contrara cuprinsa in contract.
Obligatiile comodantului:
Obligatii sunt doar in sarcina comodatarului. Pe parcursul executarii contractului se pot naste obligatii in
sarcina comodantului, acestea avand o natura extra-contractuala:
1)sa restituie cheltuielile de conservare daca acestea au un caracter extraordinar, necesar si foarte urgent –
cele 3 conditii trebuind inlocuite cumulativ.
2)plata despagubirilor pentru daunele provocate comodatarului provenite din viciile lucrului imprumutat
daca comodantul avea cunostinta de aceste vicii si nu le-a adus la cunostinta comodatarului.
Incetarea contractului de comodat:
1)restituirea lucrului;
2)prin reziliere;
3)prin moartea comodatarului.
La moartea uneia dintre partile contractului obligatiile trec asupra succesorilor, exceptie facand
situatia in care atunci cand contractul s-a incheiat cu luarea in considerare a persoanei comodatarului la
moartea acestuia, mostenitorii fiind obligati sa restituie de indata bunul imprumutat chiar daca in contract
este stipulat un termen ulterior de restituire.

CONTRACTUL DE IMPRUMUT DE CONSUMATIE – PROPRIU-ZIS

Este acel contract prin care o persoana, numita imprumutator transmite unei alte persoane numita
imprumutat proprietatea asupra unei catimi de bunuri in vederea consumarii lor cu obligatia pentru acesta
din urma de a restitui la scadenta o cantitate egala de lucruri de acelasi gen si calitate.
Se admit drepturile de drept comun: poate fi atat unul gratuit, cat si numeros.
Efectele contractului:
1)naste obligatii doar in sarcina imprumutatului ca si comodatul, principala obligatie fiind aceea de restituire
in aceeasi calitate, cantitate a bunului imprumutat la timpul stipulat in contract. Imprumutatorul nu va putea

12
cere restituirea bunului inainte de scadenta, iar daca nu s-a stabilit un astfel de termen la cererea
imprumutatorului instanta de judecata v-a stabili un termen de restituire tinand cont de imprejurarile
concrete ale cauzei. Daca in contract s-a stipulat ca imprumutul va fi restituit in functie de posibilitatile
imprumutatului tot instanta de judecata va stabilit termenul de restituire. In cazul unor imprumuturi
succesive prescriptia dreptului la actiune pentru restituirea imprumutului curge pentru fiecare imprumut in
parte. Dupa curgerea termenului de prescriptie, obligatia de restituire nu se stinge ci va putea fi executata
doar voluntar de catre imprumutat. In ceea ce priveste locul restituirii bunului, acesta este cel stabilit de
comun acord de catre parti sau in lipsa unei stipulatii este locul incheierii contractului.
Cand bunul nu mai poate fi restituit in cantitatea similara sau de aceeasi calitate, restituirea se va
face prin echivalent banesc calculat dupa locul si timpul unde urma sa se face restituirea si in situatia in care
aceste conditii nu au fost determinate evaluarea se va face dupa valoarea curenta in timpul si locul incheierii
contractului. Cand obiectul imprumutului il reprezinta o suma de bani, se va restitui suma aratata in
contract. Dupa scadenta insa, sau dupa punerea in intarziere a imprumutantului se constata o modificare a
cursului monedei, aceasta modificare va fi avuta in vedere urmand a se calcula suma ce trebuie restituita.
Nerestituirea bunurilor imprumutate sau a contravalorii acestora atrage plata de daune interese.
Obligatiile imprumutatorului:
Ca si la comodat, imprumutatorul raspunde pentru viciile lucrului pe care desi le-a cunoscut nu le-a
comunicat imprumutatului. Contractul de imprumut propriu zis inceteaza in mod normal prin restituirea
bunului si a dobanzii daca aceasta a fost stipulata indiferent daca restituirea este voluntara sau se realizeaza
in mod silit.

CONTRACTUL DE INTRETINERE
Acel contract prin care o persoana, denumita intretinator, se obligata fata de o alta persoana
denumita intretinut, se obliga sa-i asigure toate cele necesare traiului pe timpul vietii, iar la moarte sa o
inmormanteze dupa datina in schimnul unui bun mobil sau imobil, sau chiar cu titlu gratuit. Contractul de
intretinere nu este definit in Codul Civil, face parte din categoria contractelor nenumite si se aplica regulile
generale in materie de contracte.
Caracterele juridice:
-este un contract consensual si translativ de proprietate, sinalagmatic, intiutu-persone (se incheie stric cu
pers cu care se incheie contractul) si aleatoriu(implica un factor de risc).
Conditiile de validitate
-aceleasi cu cele de la contractul de vanzare-cumparare
Efectele contractului:
Obligatiile intretinutului:
1)daca in schimbul intretinerii intretinutul sa obligat sa transmita un bun el are aceleasi obligatii ca si
vanzatorul.
Obligatia intretinatorului:
1)Principala obligatie: sa presteze intretinere care de regula se executa zi de zi. Locul executarii intretinerii
este cel stabilit de comun acord sau in lipsa unui astfel de acord la domiciliul intretinutului.
Daca dreptul la intretinere apartine mai multor persoane sau daca intretinerea este datorata de mai
multe persoane, in doctrina s-a considerat ca obligatiile sunt indivizibile si nu sunt susceptibile de executare
partiala.
Transformarea obligatiei de intretinere in bani se poate face doar cu indeplinirea unei duble conditii:
1) executarea in natura sa nu fie posibila din cauza conduitei culpabile a intretinutului;
2) partea care nu este in culpa sa fi solicitat expres executarea in echivalent.
Rezolutiunea contractului de intretinere:
-neexecutarea obligatiei din partea oricarei dintre parti.
-rezolutiunea nu poate fi pronuntata decat pe cale judiciara.
Sub aspectul repunerii in situatia anterioara trebuie sesizate urmatoarele particularitati:
1)in privinta bunului instrainat acesta va fi intotdeauna restituit.

13
2)in privinta intretinerii prestate, solutia va fi diferita dupa cum rezolutiunea ii este sau nu imputabila
intretinutului.
Daca culpa apartine intretinatorului – acesta nu este indreptatit la restituirea prestatiei, iar daca culpa
partine intretinutului – acesta va putea fi obligat la despagubiri sau restituirea prestatiei.

CONTRACTUL DE RENTA VIAGERA

Nu este definit de Codul Civil, dar reprezinta dreptul unei persoane numita credirentier de a primi
periodic atata timp cat traieste o anumita suma de bani numita renta de la o alta persoana numita bedirentier.
Renta viagera poate vi oneroasa, ceea ce presupune ca credirentierul da ceva in schimbul rentei, sau
poate fi gratuita cand in schimbul rentei nu se da nimic. Renta viagera poate fi infiintata si in favoarea unei
terte persoane constituirea facandu-se pe calea stipulatiei pentru altul. In aceasta situatie cel care constituie
renta se numeste – stipulant, debirentierul devine – promitent, iar credirentierul devine – beneficiar.
Cand renta viagera se constituie prin donatie sau testament trebuie sa indeplineasca conditiile de
forma cerute pentru aceste acte. Renta viagera este supusa reductiunii daca depaseste cotitatea disponibila si
este nula daca s-a facut in favoarea unor persoane incapabile de a primi liberalitati.
Daca renta viagera este gratuita, aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile actului prin care se
constituie, iar daca este cu titlu oneros trebuie sa indeplineasca conditiile de la contractul de vanzare –
cumparare.
Efectele contractului de renta viagera
Obligatiile credirentierului:
1)transferul de proprietate asupra bunului promis in favoarea debirentierului;
2) debirentierului pentru linistita posesie a lucrului si pentru viciile ascunse ale acestuia.
3)cand renta este cu titlu oneros sa asigure plata capitalului promis in schimbul rentei.
Obligatiile debirentierului:
1)achitarea ratelor de renta la termenele stipulate.
2)daca renta a fost infiintata in favoarea mai multor persoane moartea uneia dintre ele nu atrage reducere
proportionala a rentei, aceasta profitand celor ramasi in viata in afara de stipulatie contrara. In caz de
neexecutare a obligatiei de plata credirentierul poate cere vanzare silita a averii debirentierului pentru
asigurarea achitarii capitalului necesar la scadenta.
Rezolutiunea contractului de renta viagera
-poate fi ceruta de credirentier in cazul in care debirentierul nu da asigurarile stipulate in contract pentru
executare.
-se pronunta doar pe cale judiciara.

Curs 4
Data: 18.1.2011

.
.
.
Interpretarea contractului de donatie se face potrivit regulilor de drept comun cu urmatoarea
precizare:
Daca nu exista certitudinea ca partile au incheiat un contract de donatie interpretarea contractului se va
face dupa regulile care guverneaza actele cu titlu oneros si nu dupa cele aplicabile liberalitatilor.
Obiectul donatiei:

14
-bunul care face obiectul donatiei trebuie sa existe in circuitul civil, sa fie determinat sau determinabil, sa fie
posibil, licit, sa existe sau sa poata exista in viitor. Dintre bunurile viitoare doar succesiunile nedeschise nu
pot forma obiectul donatiei, dar dupa deschiderea succesiunii mostenitorii pot instraina fie universalitatea
dobandita, fie cota parte indiviza si prin donatie.
Daca bunul donat este individual determinat, donatorul trebuie sa aiba calitatea de proprietar al
bunului. Donarea lucrului altuia este lovita de nulitate absoluta.
Conditiile donatiei:
Intre persoane prezente:
-toate donatiile trebuie sa imbrace forma autentica. Nerespectarea aceste conditii atrage nulitatea absoluta
indiferent de persoana donatorului sau a donatarului. Conditia formei fiind una imperativa, dovada
existentei donatiei nu poate fi facuta cu martori chiar daca exista un inceput de dovada scrisa. Nulitatea
donatiei pentru lipsa de forma autentica, poate fi invocata de orice persoana interesata, de instanta de
judecata din oficiu si nu poate fi inlaturata in niciun fel. Pentru ca donatia nula pentru vicii de forma sa
produca efecte juridice, trebuie refacuta prin incheierea unui act autentic. Dupa moartea donatorului
nulitatea donatiei pentru vicii de forma cat si orice alte exceptii poate fi acoperita prin confirmare, ratificare
sau executarea de buna voie a donatiei de catre mostenitorii sau reprezentantii donatorului.
Intre persoane absente:
-cand donatia se incheie intre persoane absente prin oferta si acceptare separate atat oferta cat si acceptarea
trebuie facute in forma autentica. Pentru valabilitatea donatiei in aceasta situatie se cere ca acceptarea sa fie
facuta in timpul vietii donatorului, iar in caz contrar acceptarea devine caduca. Daca donatarul inceteaza din
viata inainte de acceptare, mostenitorii sai nu pot accepta donatia.
Tot ca si o conditie de valabilitate a donatiei intre absenti este si aceea ca actul de acceptare sa fie
comunicat donatorului in timpul vietii lui si inainte de a fi devenit incapabil. Pana in momentul primirii
actului de acceptare, donatorul poate revoca donatia oricand, revocarea putand fi expresa sau tacita.
Statul estimativ:
-daca donatia are ca obiect bunuri mobile, pe langa conditiile enumerate se mai impune ca aceste bunuri
donate sa fie trecute intr-un stat estimativ, semnat de donator si donatar si care sa cuprinda descrierea si
evaluarea cel putin globala a bunurilor donate.
-poate sa fie cuprins in chiar actul de donatie, dar partile pot sa incheie si un inscris separat sub semnatura
privata cu conditia ca acesta sa fie semnat de ambele parti.
Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ.
Donatia care are ca obiect un bun imobil, indiferent ca este vorba de constructie sau teren trebuie
incheiata in forma autentica. Inscrierea imobilului in cartea funciara nu afecteaza valabilitatea contractului.
Capacitatea partilor:
Incapacitatea de a primi prin donatie:
-o prima categorie o reprezinta persoanele fizice neconcepute si organizatiile care nu au dobandit
personalitate juridica (copilul conceput poate fi gratificat, cu conditia sa se nasca viu).
-persoanele neconcepute pot fi gratificate doar indirect. De ex: prin liberalitati cu sarcini facute unor terte
persoane capabile. Situatia este identica si pentru pers juridice.
-medicii si farmacistii, inclusiv persoanele care practica ilegal medicina care au tratat pe o persoana in boala
care a reprezentat cauza mortii acestuia. Aceasta interdictie se aplica si preotilor care au asistat pe donator
din punct de vedere religios in cursul bolii in urma caruia donatorul a decedat.
Sunt exceptate insa de la conditia de mai sus, donatiile remuneratorii daca sunt potrivite cu starea
materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar.
-minorii au dreptul de a primi donatii dar numai prin intermediul reprezentantilor legali, sau cu incuviintarea
autoritatii tutelare.
-in cazul minorului cu capacitate de exercitiu restransa in literatura de specialitate s-a apreciat ca
incuviintarea reprezentantilor legali este necesara doar daca doantia curpinde si un element oneros.
-surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta o donatie decat cu asistarea unui curator special numit de
autoritatea tutelara.

15
 In ceea ce priveste donatiile facute statului, in functie de oraganul caruia este facuta donatia trebuie
sa-si dea acceptul organul sau superior.

-minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia contracte in calitate de donatori,
nici prin reprezentant legal si nici personal cu incuviintarea ocrotitorului legal. Fiind totusi recunoscute doar
darurile obisnuite facute de minor sau de cel pus sub interdictie sau cele facute de ocrotitorul sau legal.
In ceea ce priveste momentul la care trebuie sa ne raportam pentru a aprecia capacitatea partilor
distingem urmatoarele situatii:
*daca donatia se incheie prin acte separate, donatorul trebuie sa fie capabil in momentul la care face oferta,
in momentul la care oferta este acceptata de donatar si in momentul primirii comunicarii actului de
acceptare.
In ceea ce-l priveste pe donatar, acesta trebuie sa fie capabil doar in momentul acceptarii.
Irevocabilitatea donatiilor:
-liberalitatile intre vii sunt prin esenta lor irevocabile. In materie de donatii, irevocabilitatea priveste nu doar
efectele ci insasi esenta contractului fiind o conditie de valabilitate a donatiei.
De la principiul irevocabilitatii exista si exceptii:
-intre soti pe durata casatoriei donatia care poate avea ca obiect doar bunuri proprii ale sotului donator,
poate fi revocata. Revocarea se poate realiza prin vointa unilaterala a sotului donator indiferent de forma in
care s-a realizat donatia. Concluzia este ca donatia intre soti ramane definitiva si irevocabila numai la
momentul mortii donatorului.
Donatiile deghizate
-este donatie deghizata atunci cand conform actului public incheiat apare incadrata, o operatiune juridica cu
titlu oneros. In acest caz actul public este simulat, neadevarat si ascunde o donatie.
-sunt in principiu valabile, deghizarea nefiind sanctionata cu nulitate cu conditia insa ca donatia deghizata
sa indeplineasca conditiile generale de validitate a contractelor.
Donatia prin interpunere de persoane:
-este tot o donatie simulata, dar in acest caz simulatia vizeaza persoana adevaratului donatar. Se recurge la
aceasta forma a simulatiei atunci cand donatarul este incapabil sa primeasca donatii.
Donatiile indirecte:
-acestea sunt acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica dar sunt infaptuite pe calea unui act juridic
diferit de contractul de donatie. Pentru aceasta categorie de acte juridice in care aparenta este conforma cu
realitatea nu se cere ca si conditie de valabilitate forma autentica fiind doar liberalitati si nu donatii propriu-
zise.
-sunt insa supuse tuturor regulilor de font privind donatiile dar nu si regulilor de forma.
Darurile manuale – ca si tip de donatie:
-reprezinta o categorie speciala de donatie pentru valabilitatea careia se cer a fi indeplinite doar doua
conditii:
*acordul de vointa – pentru a dobandi bunul din partea celui gratificat
*predarea efectiva a bunului – din parte donatorului.
Obiect al darului manual il constituie doar bunurile mobile corporale. Fac exceptie de la aceasta
regula: titlurile la purtator – care sunt asimilate bunurilor corporale; biletele de banca – al caror transmitere
se realizeaza de la mana la mana.
Sub nicio forma bunurile viitoare nu pot forma obiectul darurilor manuale:
-darurile de nunta = de principiu bunurile dobandite sub durata casatoriei de catre unul din soti sunt
considerate bunuri proprii ale acestuia, cu exceptia cazului in care donatorul a mentionat expres ca intelege
sa-i gratifice pe ambii soti.
Efectele contractului de donatie:
Obligatia donatorului:
-dupa incheierea contractului, donatorul este obligat sa predea bunul daruit potrivit clauzelor stabilite si sa-l
pastreze pana la predare inraspanzator de pieirea sau deterioarea lui daca acesta revine din culpa sa. Aceasta
obligatie nu-si gaseste aplicabilitate in cazul darului manual.

16
-cea de garantie. Spre deosebire de vanzator donatorul nu datoreaza garantie pentru evictiune sau vicii
ascunse cu urmatoarele exceptii:
1)daca doantorul a promis expres garantia pentru evictiune sau pentru vicii.
2)daca evictiunea provine din faptul sau personal.
3)in caz de dol
4)daca donatia este pur gratuita nu raspunde de evictiune in schimb pentru donatia cu sarcini va raspunde
pana la limita valorii sarcinilor.
Obligatia donatarului:
-cand donatia este pur gratuita donatarul nu are nici o obligatie ci doar o indatorire morala de recunostinta.
-daca donatia este cu sarcini, dupa acceptarea donatiei donatarul este tinut sa execute sarcinile. Sarcina ca si
conditia nu trebuie sa fie imposibila, ilicita sau imorala. In caz de neexecutare sau executare partiala a
sarcinii, instanta de judecata poate dispune rezolutiunea contractului, eventual cu acordarea unui termen de
gratie. In caz de admitere a actiunii revocarea donatiei va produce efecte atat impotriva donatarului si a
succesorilor lui in drepturi cat si impotriva tertilor, drepturile constituite impotriva acestora fiind desfiintate.
Orice donatie, inclusiv darul manual poate fi afectata de sarcini.
Cauze de revocare a donatiei:
1)pentru ingratitudine – aceasta presupune ca donatarul sa fi atentat la viata donatorului. Nu este necesar sa
existe o condamnare penala.
- delicte, cruzimi sau injurii savarsite cu intentie la adresa donatorului.
- refuzul de alimente
2)pentru survenienta de copil – donatia se revoca de drept in cazul in care la momentul incheierii donatiei
donatorul nu avea niciun copil, dar ulterior incheierii donatiei i se naste un copil din casatorie sau din afara
casatoriei.

CONTRACTUL DE MANDAT – nu-l cuprindem la examen

Pt examen:
La fiecare contract – definitia
-efectele
- conditiile de valabilitate
- obiectul contractului
- incetarea contractului.
Vanzarea – cumpararea = foarte bine

1)subiectul mare – o sa fie din vanzare-cumparare 5 puncte

2)subiectul mic- din alte contracte 2puncte
3)subiectul mic- din alte contracte 2puncte

17