DREPT CIVIL.

CONTRACTE
ANUL III
Curs 1
4.10.2018

CONTRACTELE SPECIALE

Sunt reglementate de codul civil.

Codul civil reglementeaza 20 de tipuri de contracte.
PROGRAMA:
i. Probleme teoretice si practice privind consimțământului in materia
contractului de vânzare.
ii. Caracterele juridice ale contractului de vanzare.
iii. Probleme teoretice si practice privind capacitatea si obiectul in materia
contractului de vânzare.
iv. Probleme teoretice si practice privind obligatiile vânzătorului.
v. Varietăți de vânzare. Contractul de schimb.
vi. Probleme teoretice si practice privind conditiile de validitate si efectele
contractului de locațiune.
vii. Probleme teoretice si practice privind incetarea contractului de locațiune.
viii. Contractul de inchiriere a locuinței. Contractul de arendare. Contractul de
antrepriza.
ix. Notiunea si conditiile de validitate ale contractului de mandat.
x. Efectele si incetarea contractului de mandat. Mandatul fara reprezentare.
xi. Contracte reale (comodatul, imprumutul propriu zis si depozitul de drept
comun. Varietati de depozit)
xii. Contractul de renta viagera.
xiii. Contractul de întreținere. Contractul de tranzacție.

1
Contractul de vanzare prin prisma noului cod civil

Ce tip de contract este contractul de vânzare?

a. Vanzarea are un caracter consensual. Potrivit art. 1178 CC, vanzarea se
incheie prin simplul acord de voință al partilor, daca legea nu impune o
anumita formalitate pentru incheierea sa valabila. Prin excepție, in
amumite cazuri, prevazute de lege, vanzarea devine un contract solemn.
Astfel, drepturile reale asupra imobilelor inscrise in cartea funciara se
dobandesc atat intre părți cat si față de terti, numai prin inscrierea lor in
cartea funciara in temeiul actului autentic notarial. (a se vedea art. 185 si
188 NCC)
Potrivit art. 309 al. 2, niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori daca
valoarea obiectului sau este mai mare de 250 de lei.
Ad probationem, in toate cazurile in care bunul are o valoare mai mare de
250 de lei, va fi ceruta forma scrisa. Inceputul de dovada scrisa poate face
dovada intre părți numai daca este completat prin alte mijloace de proba,
inclusiv prin proba cu martori ori prin prezumtii. (a se vedea art. 310 al. 3)
b. Vanzarea este un contract sinalagmatic, deoarece obligatiile partilor
nascute din acesta sunt reciproce si interdependente. (Art 1171) Potrivit
acestui principiu, vanzatorul are obligația principala de a preda lucrul iar
cumpăratorul de a–i plati prețul. Caracterul sinalagmatic, presupune
interdependenta obligațiilor in sensul ca prestatia uneia dintre parti
reprezinta cauza obligației asumate de cealaltă parte.
c. Vanzarea este un contract cu titlu oneros. Contractul are un caracter
oneros deoarece fiecare parte urmareste sa procure un avantaj in schimbul
obligatiei asumate. Acest caracter, este identificat inca din faza formarii
contractului, atat vanzatorul cat si cumpăratorul urmareste obtinerea unui
echivalent material in schimbul angajamentului propriu. Aceasta trasatura
juridica pune vanzarea într-o stare de normalitate contractuala.
d. Vanzarea este un contract comutativ. Contractul este comutativ deoarece
la momentul incheierii sale, existenta drepturilor si obligatiilor partilor
este certa, iar intinderea acestora este determinata sau determinabila(a se
vedea art 1173 al 2 NCC).
e. Vanzarea este translativa de proprietate . Scoate in evidentă faptul ca
contractul transmite un drept real, principal. Vanzarea este translativa de
proprietate mai ales ca transferul proprietății se produce de drept. Acordul

2
 de vointe fiind sursa transferului. Transmiterea imediata a dreptului de
proprietate opereaza numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii:
- Vanzatorul este proprietarul bunului vândut
- Obiectul contractului este un bun determinat individual
- Lucrul vandut sa existe
- Dispozițiile privind obligațiile vanzatorului se aplica
instrainatorului in cazul oricarui alt contract, avand ca efect
transmiterea unui drept. Daca din reglementarile aplicabile acelui
contract sau cereri referitoare la obligatii nu contravin acestui lucru.
(Art 1651 CC) Cu titlu de exemplu acesta situație poate fii regasita
in cazul partajului, donației, cesiunii de creanță cu titlu oneros
art.1567, contractul de antrepriza art.1863 etc.
Probleme teoretice si practice privind consimțământului partilor in materia
vânzării
Pentru a fi in prezenta unui consimțământ valabil exprimat acesta trebuie sa
îndeplinească conditiile reglementate de art. 1204 din CC:
- Sa fie serios
- Liber
- Exprimat in cunoștință de cauza
Regulile generale in materia consimtamantului, conditiile de validitate a
contractului sunt cele cuprinse in dispozițiile art. 1182-1224. In ceea ce privește
consimțământul se aplica regulile de drept comun, insa putem analiza cateva
aspecte practice deosebit de importante:
- Promisiunea de vânzare (antecontract)
- Promisiunea unilaterala de vanzare/cumpăre reprezinta un contract
unilateral prin care proprietarul unui bun promite unei persoane ca
va vinde acel bun, aceasta rezervandusi facultatea, optiunea de a-si
manifesta ulterior (de regula in interiorul unui termen)
consimțământului de al cumpăra. Ca si element de noutate ca si
variante de promisiune unilaterala de vanzare, CC 2009 a introdus
instituția pactului de obține dispunand ca atunci cand partile convin
ca una dintre ele sa ramana legata de propria declarație de vointa,
iar cealaltă sa o poata accepta sau refuza, acea parte poate scoate in
evidentă ca declaratia va fi asimilate unei oferte irevocabile.
- Art. 1278 Promisiunea bilaterala de vânzare-cumpărare este un
contract sinalagmatic prin care ambele parti se obliga sa incheie in
viitor, la pretul stabilit de ele, un contract de vânzare-cumpărare

3
 avand ca obiect unul sau mai multe bunuri. Pactul de referință
reprezinta o varietate a promisiunii de vanzare prin care
proprietarul unui bun se obliga ca in cazul în care va vinde bunul
respectiv sa acorde preferinta unei anumite persoane la preț egal.

Curs 2
11.10.2018
CAPACITATEA PARTILOR
In art. 1652 NCC, se enunta principiul capacitatii corespunzator contractului de
vanzare. Acest principiu este unul general aplicabil partilor contractului de
vanzare. Potrivit acestuia, pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este
‚,interzis de lege’’.
Bunurile incapabililor si a celor cu capacitate de exercitiu restransa se vand cu
respectarea formalitatilor prevazute de lege ( art. 41, 43/ 144).
Instanta de tutela ar putea autoriza vanzarea cu acordul partilor prin licitatie
publica ,sau intr-un alt mod dupa caz. (art 145)
Vanzarea locuintei familiei, se poate face numai cu acordul scris al celuilalt
sot( art. 328). Nerespectarea acestei conditii atrage sanctiunea nulitatii relative
actului respectiv ( art. 322).
Instrainarea cu titlu oneros a unui bun individual determinat de catre
administratorul imputernicit cu administrarea simpla, se face numai cu
autorizarea beneficiarului, sau in caz de impiedicare a acestuia, ori in cazul in
care acesta nu a fost inca determinat , a instantei judecatoresti competente sub
sanctiunea obligatiei la daune-interese. (art. 799 al. 1 si 4)

Conditii privind capacitatea partilor

Contractului de vanzare i se aplica regulile generale ce vizeaza capacitatea de
exercitiu. Fiind vorba despre un act de dispozitie, partile trebuie sa aiba ca
regula, capacitate deplina de exercitiu.
Dispozitiile art, 1180 si 1181, sunt consacrate capacitatii, conditie de validitate a
contractelor in general. Insa, legea prevede anumite incapacitati speciale pentru
contractul de vanzare-cumparare. NCC reglementeaza o serie de incapacitati de
a vinde si de a cumpara:

4
 a) Incapacitati speciale in materia vanzarii:
Consacra regula capacitatii potrivit careia orice persoana se bucura de
capacitatea de a contracta, incapacitatea fiind doar o exceptie de la aceasta
regula.( minorii care nu au 14 ani, interzisii judecatoresti art. 43 al 1 NCC)
Art 1652 NCC- pot cumpara sau vinde toti cei carora nu le este interzisa de lege
aceasta prerogativa.
Art.1180 CC- poate contracta orice persoana care nu este declarata prin lege
incapabila.
b) Incapacitati de a cumpara :
 Judecatorii, procurorii, grefierii, executorii, avocatii, notarii publici,
consilierii juridici si practicienii in insolventa nu pot cumpara direct sau
prin persoane interpuse , drepturi litigioase care sunt de competenta
instantei judecatoresti, in a carei circumpscriptie isi desfasoara activitatea(
art. 1653 al 1 NCC). Cu exceptia drepturilor succesorale ori cotelor parti
din dreptul de proprietate de la comostenitori sau coproprietari a
drepturilor litigioase destinate indestularii unei creante, care s-a vazut
inainte ca dreptul sa fi devenit litigios, precum si a drepturilor litigioase
destinate apararii altor drepturi alei persoanei ce stapaneste bunul. (art.
1653 al.2)
 Mandatarii sunt incapabili de a cumpara direct sau prin persoane
interpuse, chiar si prin licitatie publica, bunuri pe care sunt insarcinati sa
le vanda, daca nu au fost imputerniciti expres in acest sens. (art. 1654 al. 1
litera a) Orice operatiune de vanzare va face ca actul respectiv sa fie lovit
de nulitate relativa.
 Parintii, tutorele, curatorul si administratorul provizoriu, sunt incapabili
de a cumpara direct sau prin persoane interpuse , chiar si prin licitatie
publica ,bunuri ale persoanelor pe care le reprezinta (art. 1654 al. 1 lit. B).
In caz contrar, actul fiind lovit de nulitate relativa (art. 1654 al. 2).
 Functionarii publici, judecatorii-sindici, practicienii in
insolventa ,executorii judecatoresti, precum si alte asemenea persoane
care ar putea influenta conditiile vanzarii facute prin intermediul lor sau
care au ca obiect bunurile pe care le administreaza, ori a caror
administratie o supravegheaza (art. 1654 al. 1, litera c). Actele facute prin
nerespectarea acestor dispozitii vor fi lovite de nulitate absoluta.

5
 c) Incapacitati de a vinde:
Art 1655 NCC- sunt relevate capacitatile de a vinde, facandu-se trimitere la
persoanele: mandatarii, parintii, tutorele, curatorul , administratorul
provizoriu. Toate aceste persoane nu pot sa vanda bunurile proprii, pentru un
pret care consta intr-o suma de bani provenita din vanzarea sau exploatarea
bunului sau patrimoniul pe care il administreaza ori a carei administratie o
supravegheaza , dupa caz (art.1655 al. 1). Art. 1655 al 1, se aplica in mod
corespunzator si contractelor in care, in schimbul unei prestatii promise de
persoanele prevazute la art. 1654 al. 1, cealalta parte se obliga sa plateasca o
anumita suma de bani. (art. 1655 al. 2 NCC)

Obiectul vanzarii
Art. 1255-1234 se statueaza obiectul contractelor ca si conditie de validitate
in general.
Conditiile lucrului vandut
- Sa fie in circuitul civil( sa nu fie inalienabil)
- Sa existe in momentul incheierii contractului sau sa poata exista in
viitor
- Sa fie licit si moral
- Sa fie determinat sau determinabil
- Sa fie posibil
- Sa fie in proprietatea vanzatorului
In principiu, vanzatorul trebuie sa transmita dreptul de proprietate prin vanzare
=> el trebuie sa fie proprietarului bunului. Aceasta conditie a fost ateanuata de
NCC, fiind permisa vanzarea perfectata de vanzatorul care in momentul
incheierii contractului nu are calitatea de proprietar. In cazul amanarii dreptului,
vanzarea bunurilor viitoare, a bunurilor de gen sau a bunurilor individual
determinate, atunci cand vanzarea s-a facut sub conditia dobandirii ulterioare a
dreptului asupra lucrului.
Totodata este valabila si vanzarea unui bun aflat in indiviziune, adica in
proprietate comuna pe cote parti, de catre unul dintre coindivizari, fara acordul
celorlalti titulari, insa dreptul dobandit de cumparare, este unul sub conalitie.
Conditia fiind aceea ca la partaj, bunul sa fie atribuit vanzatorului. In caz
contrar, vanzarea va fi nula.

6
 Conditiile pretului
- Sa fie stabilit in bani
- Sa fie determinat sau determinabil
- Sa fie sincer sau real( pretul sa fie cel adecvat , sa corespunda
realitatii, sa nu fie fictiv)
- Sa fie serios, sa existe o echivalenta valorica relativa raportata la
valoarea lucrului vandut.
- Nu trebuie sa fie derizoriu- disproportionat fata de valoarea
bunului=> este evident ca partile nu au dorit sa consimta o vanzare.

Curs 3
18.10.2018
EFECTELE CONTRACTULUI DE VANZARE
Cauza contractului de vanzare: este asemanatoare cu, cauza actului juridic
civil. Cauza sau scopul contractului reprezinta acel element esential care consta
in obiectivul urmarit la incheierea actului respectiv de catre părți.
Consimtamantul si cauza formeaza voința juridica a partilor.
Cauza sau scopul poate fi identificata ușor punând intrebarea de ce sau pentru ce
s-a incheiat contractul respectiv.
Efectele contractului de vanzare
A. Obligatiile vânzătorului
a) Garantia pentru evictiune. Efectele contractului de vanzare, constau in
obligatiile pe care acesta in calitate de izvor de obligatii le naste in sarcina
părților.
b) Obligatia de a transfera proprietatea lucrului vândut. Aceasta reprezinta
efectul esential al vanzarii, iar potrivit conceptiei traditionale in aceasta
materie reprezinta prima si cea mai importanta dintre obligatiile
vânzătorului.
c) Obligatia de predare a lucrului vandut catre cumpărator( art. 1685-
1694). Aceasta consta in punerea la dispoziția cumpăratorului a bunului
vândut ca o concretizare a transferului de proprietate intervenita prin
contractul de vanzare astfel incat cumpăratorul sa se bucure pe deplin de
cele trei atribute ale dreptului de proprietate (uzus, fructus, abuzus).
d) Obligatia de garanție :

7
Garanția pentru evictiune (evictiunea care rezulta din fapte personale si pentru
cea care rezulta din fapta unui terț)
Termenul de evictiune provine din limba latina evictio însemnând deposedare.
Ceea ce înseamnă ca o persoana poate pierde dreptul sau asupra unui lucru, pt ca
prin justitie s-a recunoscut unui terț un drept concurent cu al său. Evictiunea a
fost definita ca pierderea totala sau partiala de catre cumpărator a proprietatii
bunului cumpărat sau tulburarea cumparatorului in exercitarea atributelor
dreptului de proprietate asupra acestui bun, ca urmare a valorificarii de catre
vanzator sau de catre o terta persoana a unui drept asupra bunului cumpărat.
Sediul materiei avictiunii este de la art 1695-1706.
De aceea NCC consacra următoarele forme de evictiune:
1. Garanția pt evictiune rezultand din fapte personale (art 1695 al. 1, 2, 3)
Vanzatorul trebuie sa se abtina de la orice fapt personal pentru a-l tulbura
pe cumpărator, fie ca este vorba despre o tulburare de fapt (ex:
patrunderea abuziva pe terenul vandut si realizarea unor acte de stapanire
a acestuia) , sau de o tulburare de drept (ex: vanzatorul invoca un drept
real asupra lucrului vândut).
2. Garanția contra evictiunii rezultand din fapta unui terț (art. 1695 al 2). In
cazul in care cumpărătorul sufera o tulburare din partea unei terțe
persoane, vanzatorul va fi obligat sa il apere pe cumpărator, iar daca nu
reușeste sa il apere v-a suporta consecințele evictiunii. Ex- art 862 al. 1
din Codul de Procedura civila – suntem in posesia unei transmiteri a
dreptului de proprietate in mod silit. Spre deosebire de garanția pentru
evictiune rezultand din fapte personale, care operează atat pentru
tulburarile de drept cat si pentru cele de fapt, garantia contra evictiunii
rezultand din fapta unui terț, operează numai pt tulburarea de drept si
numai dacă aceste sunt intemeiate pe un drept nascut anterior vânzării,
care nu a fost adus la cunoștința cumpăratorului.
Functionarea obligatiei de garanție pentru evictiune.
Cat timp nu s-a produs, vanzatorul trebuie sa se abțină de la orice fapt sau act ce
ar putea duce la tulburarea cumparatorului.
In situatia in care evictiunea este pe cale sa se produca, vanzatorul trebuie sa il
apere cu mijloacele pe care le are la îndemână pe cumpărator de pretentiile
tertului. Pentru acesta, daca cumpăratorul este actionar in judecată de catre terț,
cumpăratorul poate cere ca vanzatorul sa fie introdus in proces in calitate de
garant.
8
Daca evictiunea s-a produs, cumparatorul poate cere rezolutiunea vanzarii art.
1700), iar vanzatorul trebuie sa restituie pretul primit chiar daca valoarea
bunului a scazut art. 1701). Deasemenea sporul de valoare a bunul, daca valoare
acestuia a crescut, potrivit art. 1701 al. 3 vanzatorul este dator sa o plătească
cumpăratorului. In egala masura, vanzatorul este obligat sa suporte
contravaloarea fructelor, a cheltuielilor de judecata si a eventualelor cheltuieli
pentru incheierea si executarea contractului( art. 1702 NCC).
Dispozițiile legale care reglementeaza garantia pentru evictiune, au un caracter
supletiv, pentru ca partile pot conveni, astfel incat, pot modifica continutul
acestei garantii potrivit art. 1698 al.1 marind sau micsorand sau chiar eliminând
garantia pentru evictiune.

Pentru vicii ascunse si garantia pentru buna functionare :

Potrivit art. 1707 vanzatorul garanteaza cumpăratorul contra oricaror vicii
ascunse care fac bunul vandut impropriu întrebuințări. Noul cod civil consacra
institutia garantarii pentru viciile bunului vandut in continutul art. 1707-1715.
Pentru ca aceasta garantie sa opereze, este necesar sa fie indeplinite următoarele
condiții :
- viciul trebuie sa fie ascuns (art. 1707 al.2)
- sa fi existat in momentul predării lucrului ( art. 1707 al.3)
-sa fie grav (art. 1707 al.1)
Daca termenul nu este stipulat in contract si prieteneste il mai lasi un pic sa isi ia
lucrurile. Se poate întâmpla o explozie etc suporta cumpăratorul pentru ca nu si-
a luat acest risc. Cine suporta riscul asupra bunului respectiv? E foarte
important.
Garantia contra viciilor nu opereaza in cazul vanzarilor realizate in procedura de
executare silita, doar contra evictiunii.
Conform art.1710 al.1 scoate in evidentă temeiul obligatiei vanzatorului de
garantie a bunului contra viciilor, iar cumpăratorul poate obtine, după caz:
înlăturarea viciilor de catre vanzator sau pe cheltuiala acestuia sau inlocuirea
bunului vandut cu un bun de acelas fel, insa lipsit de vicii.

9
In conditiile legii pt buna functionare :
NCC introduce pentru prima oara in legislația civila garantia pt buna functionare
a lucrului vandut. Sediul materiei acestei garantii il identficam in art.1716 –
1718. Potrivit art 1716 al 1,vanzatorul care a garantat pt un timp determinat
buna functionare a bunului vândut este obligat in cazul oricarei defectiuni,
înăuntrul termenului de garantie sa repare bunul pe cheltuiala sa. Al 1 spune ca
daca reparația este imposibila sau daca durata acesteia depășeste termenul
stabilit, sau prin legea speciala vanzatotul este obligat sa înlocuiasca bunul
vandut, in lispa unui termen prevazut in contract sau in legea speciala, durata
maxima a reparației este de maxim 15 zile de la data cand cumpăratorul a
solicitat repararea bunului.
Daca vanzatorul nu înlocuiește bunul într-un termen rezonabil, atunci la cererea
creditorului acesta va fi obligat sa ii restituie prețul in schimbul inapoierii
bunului.
Cu privire la momentul constatarii si comunicării defectiunii, legea precizeaza
ca sub sancțiunea decăderii din dreptul de garanție, cumparatorul trebuie sa
comunice defectiunea pana la implinirea termenului de garanție. Daca aceasta
comunicare nu a putut fi facuta in termenul de garantie, din motive obiective,
cumparatorul are obligația sa comunice defectiunea intr-un termen rezonabil de
la momentul termenului de garanție. (art.1718 al.1)

B. Obligatiile cumpăratorului
NCC stabileste ca obligatiile sunt:
a) Plata prețului vânzării
Potrivit art. 1719 NCC cumpăratorul este obligat sa plătească prețul la locul si
data stabilita de catre parti. Locul si data vor fi stabilite tinand cont de art 1720.
Cum in cazul vânzări bunurilor imobilelor cuprinse in cartea funciara, transferul
dreptului de proprietate se realizează in momentul înscrierii in cartea funciara,
rezulta ca in cazul acestei vanzari cumpăratorul este tinut la executarea
obligației de plata a prețului la momentul intabulări.
Daca la data incheierii contractului bunurile se gasesc in tranzit, daca partile nu
convin altfel, plata prețului urmeaza a se face la locul unde rezulta din uzante,
sau in lipsa acestora, la locul destinației.
Potrivit art 1721 NCC in cazul executarii cu întârziere a platii, cumparatorul
datoreaza dobânda aplicata prețului: fie din ziua dobândirii proprietatii, daca

10
bunul produce fructe civile sau naturale, fie din cea a predarii daca bunul nu
produce fructe, dar produce alte foloase.
In situatia neexecutarii obligatie de plata a prețului, vanzatorul are la dispoziție 3
mijloace – sa ceara executarea obligatie de plata , sa invoce exceptia de
neexecutarea a contractului, sa ceara rezolutiunea contractului, eventual cu
daune-interese.
b) Preluarea bunului vândut (art. 1719)
Cand nu este executata, vanzatorul are optiunile de a depune bunul vandut
intr-un depozit la dispoziția si pe cheltuiala cumpăratorului, respectiv de al
vinde.
c) A suporta cheltuielile vânzării art.1666. Din aceasta perspectiva, noile
dispoziții in materia obligatiile cumparatorului sunt similare cu vechiul
cod civil.
Daca partile nu au stipulat altceva, cumparatorului ii revine obligatia
cheltuielile vanzarii. Acesta regula este prevazuta in conținutul art 1666.

Curs 4
25.10.2018

Alte varietati de vanzare : 

Toate contractele care vizeaza alte varietati de vanzare indeplinesc aceleasi
conditii de validitate similare cu cele ale contractului de vanzare.  
Cele mai importante contracte ce pot avea ca obiect varietati de vanzare sunt : 
A. Vanzarea dupa greutate, numar sau masura 
Acest tip de contract de vanzare are o sfera de aplicare limitata la cazul
lucrurilor de gen dintr-un lot determinat. In acest sens, art.1678 reglementeaza
vanzarea acestui tip de bunuri. 
B. Vanzarea pe incercate 
Reprezinta acel tip de contract de vanzare incheiat inca din momentul realizarii
acordului de vointa al partilor, dar sub conditia suspensiva a incercarii lucrului
de catre cumparator(art.1681).  

11
 C. Vanzarea cu pact de rascumparare 
Reprezinta o vanzare afectata de conditia rezolutorie constand in razgandirea
absolut unilaterala a vanzatorului care poate restitui pretul intr-un anumit
termen. 
Sediul materiei este art.1758-1762 NCC. 
D. Vanzarea unei mosteniri 
Potrivit art.956 NCC daca prin lege nu se dispune altfel sunt lovite de nulitate
absoluta actele juridice avand ca obiect drepturi eventuale asupra unei mosteniri
nedeschise inca, precum actele prin care se accepta mostenirea sau se renunta la
ea, inainte de deschiderea ei, ori actele prin care se instraineaza sau se promite
instrainarea unor dreturi care s-ar putea dobandi la deschiderea mostenirii. 
Sediul materiei vanzarii unei mosteniri il constituie dispozitiile art.1747-1754
NCC. Potrivit acestor dispozitii, prin mostenire trebuie sa intelegem dreptul de a
culege o mostenire deschisa sau o cota din aceasta.  Forma contractului ce are ca
obiect vanzarea unei mosteniri trebuie sa fie in mod imperativ autentica. In caz
contrar, actul va fi lovit de nulitatea absoluta. 
In concluzie, vanzarea unei mosteniri este valabila numai daca se incheie dupa
deschiderea acestei operatiuni juridice. 
E. Vanzarea de drepturi litigioase 
Reprezinta o varianta de vanzare care consta in instrainarea unui drept litigios
supus unei contestari juridice. 
Corespunzator acestei operatiuni vom tine cont de interdictiile statuate de
art.1653 NCC. 
F. Vanzarea la licitatie 
Acest tip de vanzare poate fi intalnit in ipoteza vanzarilor intocmite de catre
executorul judecatoresc conform codului de procedura civila; vanzare efectuata
prin intermediul executorilor fiscali in baza codului de procedura fiscala, etc. 
G. Vanzarea bunului altuia 
Este reglementata de art.1683 NPC. 
Exemple : vanzarea bunului furat, vanzarea unui bun proprietate comuna,
vanzarea de catre stat a unor imobile preluate fara titlu, etc. 
H. Vanzarea unui bun viitor 

12
 I. Vanzarea cu plata pretului in rate (art.1755) 
In cadrul acestei vanzari, vanzatorul isi poate opri rezerva proprietatii. 
 
 Contractul de schimb 
Reprezinta un contract prin care partile(copermuntanti) isi dau reciproc un lucru
pentru altul. 
Sediul materiei : art.1763-1765NCC. 
Conditiile de validitate ale acestui contract sunt similare cu conditiile
contractului de vanzare reglementate de art.1179NCC. 
Contractul de schimb este numit in termen/in limbaj popular troc. La prima
vedere, el ar putea prezenta o vanzare in care transferul de proprietate are
drept context o contrapartida si nu o suma de bani, ci un alt lucru. 
Disp.art.1405 CC de la 1864 definea schimbul ca fiind un contract prin care
partile isi dau respectiv un lucru pentru altul. 
Caracteristic acestui contract este faptul ca reprezinta in continuare un contract
sinalagmatic, comutativ si consensual, diferenta dintre acesta si contractul de
vanzare o reprezinta faptul ca in situatia ultimului(vanzarii) transmisiunea
proprietatii bunului vandut se face contra platii unei sume de bani, iar in materia
schimbului, pretul este inlocuit printr-un bun in natura de o valoare
echivalenta.  
In vechiul CC cand valoarea bunurilor schimbate era neegala diferenta se
compensa prin plata unei sume de bani numita sulta. 
Actualele dispozitii civile releva schimbul pe de o parte prin faptul ca
transmiterea proprietatii asupra bunurilor se realizeaza la momentul intalnirii
acordului de vointe, atunci cand contractul este consensual, iar pe de alta parte, 
ca transferul proprietatii bunurilor face obiectul obligatiilor copermutantilor in a
avea caractere speciale, atunci cand acestia dobandesc drepturi reale imobiliare. 
In aceasta situatie, contractul va fi incheiat respectand forma autentica impusa
de art.1244 NCC, in caz contrar, contractul va fi lovit de nulitatea absoluta. De
asemenea, fiind translativ de proprietat,  contractului de schimb ii sunt aplicabile
disp.art.1274 NCC potrivit carora in lipsa de stipulatie contrara, debitorul
obligatiei de predare suporta riscul pieirii fortuite a bunului. 

13
Cu toate acestea, creditorul pus in intarziere  de catre debitor, in legatura cu
preluarea bunului preia riscul pieirii fortuite chiar daca ar dovedi ca bunul ar fi
pierit si daca obligatia de predare ar fi fost executata la timp. 
Copermutantii pot conveni momente diferite atat pentru transferul proprietatii
bunului, cat si pentru  preluarea riscului.  
Existenta unei sulte transforma contractul de schimb in vanzare daca aceasta
este atat de importanta incat trebuie considerata drept obiect principal al
conventiei. 
Nu va fi insa schimb, ci isi va pastra caracterul de vanzare operatiunea in care
ambii  contractanti isi transmit reciproc proprietatea unor marfuri, care au fost
pretuite in bani, insotite de clauza ca plata se va face numai pentru soldul ce va
rezulta in favoarea sau in defavoarea partilor. 
Spre deosebire de CC din 1865, actualele dispozitii civile contin mai putine
reglementari specifice schimbului, prevazandu-se aplicabilitatea dispozitiilor de
la vanzare si in cazul schimbului, cu precizarea ca fiecare copermutant este
considerat vanzator in ceea ce priveste bunul pe care il instraineaza si
cumparator in ceea ce priveste bunul pe care il dobandeste. 
Cheltuielile schimbului sunt reglementate in mod special de NCC. Astfel in lipsa
unei stipulatii contrare, partile suporta in mod egal cheltuielile pentru incheierea
contractului de schimb(art.1765). 
In comparatie cu vechiul cod civil, in cazul unui schimb de bunuri de valori
diferite cu plata unei sulte erau incidente regulile de la vanzare, cheltuielile
schimbului erau impartite in mod diferit intre copermutanti, proportional cu
valoarea fiecarui bun. 

14
Curs 5
1.11.2018
Contractul de locatiune 
Notiune. Reglementare
Sediul materiei : art.1777 – 1823 NCC
Locatiunea a fost definita ca acel contract prin care o persoana numita locator se
obliga fata de o alta persoana numita locatar sa ii asigure folosinta temporara a
unui lucru in schimbul unei sume de bani numita chirie.
NCC reglementeaza sub denumirea generala de locatiune operatiunea juridica de
locatiune a lucrurilor.
In ceea ce priveste durata locatiunii, contractul poate fi incheiat pe o durata
determinata sau nedeterminata, insa nu poate prezenta sub nici o forma
caracterul perpetuitatii.
Potrivit art.1873 locatiunile nu se pot inchiria pentru o perioada mai mare de 49
de ani. In ipoteza in care partile nu stipuleaza un termen, acesta se reduce de
drept la termenul de 49 de ani.
Potrivit art.1785 NCC daca in contract partile nu au aratat durata locatiunii, fara
a-si fi dorit sa contracteze pe o perioada nedeterminata, se aplica uzantele iar in
lipsa acestora locatiunea se considera incheiata : pentru un an in cazul
locuintelor nemobilate s-au a spatiilor ptr. exercitarea activitatii unui
profesionist; pe durata corespunzatoare unitatii de timp pentru care s-a calculat
chiria in cazurilor bunurilor mobile ori acela al camerelor sau al apartamentelor
mobilate sau pe durata locatiunii imobilului in cazul bunurilor mobile puse la
dispozitia locatarului pentru folosinta unui imobil.

Caracterele juridice ale contractului de locatiune

Locatiunea este un contract :
- Sinalagmatic (bilateral)
- Consensual (acordul de vointa al ambelor parti)
- Cu titlu oneros (ambele parti isi procura un beneficiu)
- Cu executare succesiva
- Comutativ

15
Conditiile de validitate ale contractului de locatiune :
Fiind vorba de un act de administrare (totusi prin vointa legii in cazul
imobileleor daca depaseste 5 ani locatiunea va fi considerata un act de
dispozitie) parile nu trebuie sa indeplineasca conditii speciale in ceea ce priveste
capacitatea juridica.
In ceea ce priveste obiectul contractului, bunul incheiat poate fi mobil sau
imobil, corporal sau incorporal, poate fi si un lucru viitor cu exceptia bunurilor
dintr-o mostenire nedeschisa.
Pretul pe care locatarul il plateste in schimbul folosintei lucrului se numeste
chirie.

Efectele contractului de locatiune :

A. Obligatiile locatorului
 Locatorul are obligatia de a preda lucrul. (art.1787)
 Locatorului ii revine obligatia efectuarii reparatiilor necesare pentru a
mentine lucrul in stare corespunzatoare de intrebuintare pe toata durata
locatiunii (art.1788). In aceasta categorie nu intra miciile reparatii numite
reparatii locative care sunt in sarcina locatarului.
 Obligatia de garantie (art.1789- asigurarea folosintei) pentru tulburari
provenite din propria fapta, din faptele tertilor sau din viciile bunului
(proprietarul trebuie sa asigure locatarul de eventualele vicii).

B. Obligatiilor locatarului
 Obligatia de a lua in primire lucrul.
 Obligatia de a plati chiria in cuantumul si la termentul stabilite prin contract.
Potrivit art.1796 NCC locatarul trebuie sa plateasca chiria ( pretul locatiunii )
la termenele convenite iar daca nu au fost convenite aceste termene potrivit
uzantelor (art.1797 – data platii chiriei).
 Obligatia de a folosi bunul cu prudenta, cu diligenta si potrivit destinatiei
stabilite prin contract (art.1799) , inclusiv obligatia de a efectua obligatiile
mici (locative) (art.1802).
 Obligatia de restituire a lucrului in starea in care a fost predat.

16
Contractul de sublocatiune si contractul de cesiune al contractului de
locatiune [Art.1805-1808]
Sublocatiunea este permisa cu respectarea acordului locatorului(art.1805).
Cesiunea contractului de locatiune de catre locatar este permisa in aceleasi
conditii ca si sublocatiunea. (art.1805)

Efectele locatiunii
1. Repunerea partilor in situatia anterioara daca obligatiile au fost executate
pe parcursul delurarii contractului.
2. Caracterul executoriu al contractului de locatiune incheiate sub semnatura
private cu conditia ca acestea sa fi fost inregistrate la organele fiscale.
Cele incheiate in forma autentica nu trebuie sa parcurga nici o etapa
premergatoare.

Incetarea locatiunii
Incetarea locatiunii se poate realiza in urmatoarele modalitati :
- La expirarea termenului
- Prin denuntare unilaterala atunci cand locatiunea este fara termen,
cu conditia respectarii termenului de preaviz (art.1816).
- Prin reziliere pentru neexecutare potrivit art.1817 – prin pact
comisoriu.
- Prin imposibilitatea folosirii lucrului, inclusiv pieirea acestuia
(art.1818).
- Desfiintarea titlului locatorului (art.1819).
Cu toate ca locatiunea nu inceteaza prin moartea locatorului sau locatarului, in
cazul locatiunii cu durata determinata mostenitorii locatarului pot denunta
contractul in termen de 60 de zile de la data la care au luat la cunostinta de
moartea locatarului si existenta locatiunii (art.1820-moartea locatorului sau a
locatarului).
In cazul in care bunul dat in locatiune va fi instrainat, opozabilitatea contractului
de locatiune fata de dobanditor se va manifesta potrivit art.1811.

17
Curs 6
08.11.2018

Varientati ale contractului de locatiune

Tipuri de contracte de locatiune :
Potrivit disp.art.1778 NCC prevederile generale ale locatiunii sunt aplicabile in
mod corespunzator inchirierii locuintelor si arendarii, daca sunt compatibile cu
regulile particulare prevazute pentru aceste contracte.
Potrivit al.3 art.1778 locatiunea spatiilor destinate exercitarii activitatii unui
profesionist este supusa regulilor generale ale locatiunii.
Fata de aceste aspecte se observa ca actuala lege civila prevede/stabileste reguli
speciale pentru varietati de locatiune :
- Contractul de inchiriere a locuintelor ( locatiunea suprafetelor
locative ) – sediul materiei art.1824 – 1835.
- Contractul de arendare (locatiunea fondurilor rurale) – art.1836-
1850
- Contractul de locatiune a spatiilor destinate exercitarii activitatii
unui profesionist. Art.1824 , 1828 – 1831 NCC.
Prin intrarea in vigoare a NCC, locatiunea si subspeciile sale beneficiaza de o
reglementare unitara, singurele dispozitii legale care se afla in afara NCC fiind
unele dintre cele referitoare la inchirierea locuintelor cuprinse in alte acte
normative.
In privinta arendarii reglementarea de drept comun se gaseste numai in codul
civil, neexistand si alte acte normative speciale care sa reglementeze aceasta
operatiune.

A. Contractul de inchiriere al locuintelor

Inchirierea locuintelor este o specie a contractului de locatiune reglementata de
CC ( art.1824-1835), dar si de alte acte normative ( de-a lungul timpului au
continut anumite reglementari ale contractului de locatiune legea 114/1996
privind locuinta , legea 85/1992 privind vanzarea de locuinte si spatii cu alta
destinatie construite din fondurile statului , legea 112/1995 privind
reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatie de locuinta , etc.).

18
Deosebirea de esenta dintre contractul de inchiriere al locuintei de contractul de
locatiune in general este data de obiectul specific al inchirierii si anume
suprafata locativa a carei folosinta este transmisa in schimbul chiriei.
In ceea ce priveste caracterele juridice si efectele contractului de inchiriere al
locuintei, acestea sunt aceleasi cu cele ale contractului de locatiune, cu
precizarea ca forma scrisa este ceruta numai ad probationem , iar inregistrarea
la organele fiscale produce in special efecte de natura fiscala si nu constituie o
cerinta ad validitatem.

B. Contractul de arendare
Este o specie a contractului de locatiune reglementata expres de CC (art. 1836-
1850) supunandu-se regulilor speciale din materia arendarii, dar si regulilor
generale din materia locatiunii.
Partile contractului de arenda sunt arendatorul (proprietarul terenului) si
arendasul (cel care foloseste terenu, primul fiind cel care transmite celui de-al
doilea bunuri de natura agricola, in vederea exploatarii o perioada de timp
determinata sau determinabila, in schimbul unei chirii numite arenda, care poate
consta fie in produse agricole, fie intr-o suma de bani.
Atunci cand partile nu prevad expres durata pentru care se incheie contractul,
art.1837 NCC prevede ca arendarea se considera a fi facuta pentru toata
perioada recoltarii fructelor pe care bunul agricol urmeaza sa le produca in anul
agricol in care se incheie contractul.
Spre deosebire de inchirierea locuintelor, cealalta subspecie a locatiunii,
arendarea, prezinta unele caractere juridice opuse celor locatiunii si anume :
- Caracterul solemn ( rezultat din necesitatea formei scrise sub
sanctiunea nulitatii absolute, inregistrarea contractului la Consiliul
Local, precum si in cazul imobilelor, necesitatea inscrierii in Cartea
Funciara) – art.1838
- Caracterul intuitu persone ( care decurge din interdictia
subarendarii sub sanctiunea nulitatii absolute, limitarea cesiunii
arendarii numai la sotul arendasului, daca acesta participa la
exploatarea bunurilor si la descendentii majori ai arendasului,
precum si din faptul ca arendarea inceteaza prin moartea,
incapacitatea si falimentul arendasului) – art.1850

19
Contractul de arendare este un contract:
- Sinalagmatic
- Cu executare succesiva
- Cu titlu oneros
Potrivit art.1845 contractului de arenda i se asigura un caracter executoriu doar
in ipoteza in care respecta forma autentica sau sunt inregistrate (cele sub
semnatura privata) la Consiliul Local sau in Cartea Funciara.

C. Contractul de locatiune a spatilor destinate exercitarii activitatii unui

profesionist
In ceea ce priveste aceasta varietate a contractului de locatiune, caracterul de
subspecie a locatiunii reiese din dispozitiile art.1778 al.3 din NCC. Potrivit
acestui text prezentului contract ii sunt aplicabile dispozitiile generale din
materia locatiunii precum si art.1824 si 1828-1831 NCC care reglementeaza
inchirierea locuintelor.
Acest contract se aseamana semificativ cu locatiunea, dar si cu inchirierea
locuintelor, deosebirea esentiala decurgand din destinatia speciala a lucrului
inchiriat legata de exercitarea unei profesii sau a unei intreprinderi.

Contractul de antrepriza
Def. : Contractul de antrepriza in sensuol art.1851 reprezinta acel contract in
continutul caruia antreprenorul se obliga ca pe riscul sau sa execute o anumita
lucrare materiala sau intelectuala sau sa presteze un anumit serviciu pentru
beneficiar in schimbul unui pret.
Potrivit definitiei, partile acestui contract sunt :
- Antreprenorul ( persoana care se obliga sa execute o anumita
prestatie)
- Beneficiarul ( persoana care dispune/beneficiaza de aceasta
prestatie si care are obligatia sa plateasca pretul prestatiei )
In privinta incapacitatilor, art.1853 face trimitere la incapatitatile reglementate
de disp.art.1865 al.1 incidente in materia vanzarii.
Pretul poate consta intr-o suma de bani sau in orice alte bunuri sau prestatii. In
toate cazurile potrivit art.1854 pretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel
putin determinabil.
20
Contractul de antrepriza este distinct de contractul de vanzare in sensul art.1855
NCC.
In ipoteza in care anumite persoane care au participat la lucrarile de antrepriza,
potrivit art.1856 atunci cand nu au fost platite de catre antreprenor (in temeiul
unui contract incheiat cu acesta), acestia au posibilitatea de a exercita o actiune
directa impotriva beneficiarului pana la concurenta sumelor pe care acesta le
datoreaza antreprenorului pentru prestatiile efectuate.
In cadrul contractului de antrepriza, NCC reglementeaza o operatiune
asemanatoare denumita subantrepriza. Aceasta se incheie/ se constata in
continutul unui contract si are loc atunci cand antreprenorul incredinteaza unuia
sau mai multor subantreprenori executarea unei parti sau elemente ale lucrarii
sau serviciilor. In cadrul acestor raporturi, antreprenor-subantreprenor,
antreprenorul va raspunde in fata beneficiarului pentru toate faptele
subantreprenorului la fel ca pentru fapta sa proprie.

Obligatiile partilor :[art.1857- 1869]

Antreprenorul este obligat in sensul art.1858 sa informeze beneficiarul cu privire
la executarea lucrarii, trainicia ei (durata ei) , sau folosirea potrivit destinatiei
sale.
Potrivit art.1857 antreprenorul este obligat sa execute lucrarea cu materialele
sale. Potrivit acestui text antreprenorul va raspunde pentru calitatea acestor
materiale, regulile contractului de vanzare fiind aplicabile in mod corespunzator.
Beneficiarul are obligatia sa plateasca pretul antreprizei. In sensul art.1865 cu
ocazia incheierii contractului, pretul lucrarilor sau al serviciilor pot face obiectul
unei estimari ( vom fi in prezenta unui pret estimat ) , atunci antreprenorul
trebuie sa justifice orice crestere a pretului. Beneficiarul nu va fi obligat sa
plateasca aceasta crestere decat daca ea rezulta din lucrari sau servicii care nu
puteau fi prevazute de catre antreprenor la momentul incheierii contractului.
Pretul total/final al lucrarilor poarta denumirea de pret forfetar potrivit art.1867
NCC.
Pentru garantarea platii pretului datorat pentru lucrare, in sensul art.1869
antreprenorul beneficiaza de o ipoteca legala constituita si conservata in
conditiile legii.

21
Cazuri de incetare a contractului : [art.1870-1873]
- Decesul beneficiarului ( incetarea contractului are loc in aceasta
situatie doar daca aceasta imprejurare ar face imposibila sau inutila
executarea sa)
- Decesul antreprenorului sau incapacitatea acestuia de a executa
contractul
Contractul de antrepriza poate fi reziliat sau ar putea sa cada sub incidenta
rezolutiunii potrivit art.1872-1873.
CC reglementeaza o subspecie a contractului de antrepriza denumita contractul
de antrepriza pentru lucrari de constructii – art.1874-1880.

Contractul de locatiune 
 
 
Curs 7 
15.11.2018 
 
Contractul de mandat 
Mandatul potrivit legislatiei civile actuale poate fi de 2 tipuri :  
1. Mandatul cu reprezentare 
2. Mandatul fara reprezentare 
Ambele mandate sunt forme ale contractului de mandat, consacrate in scris. 
 
Mandatul cu reprezentare 
 • Notiuni introductive 
Sediul materiei acestui tip de contract de mandat se regaseste in art.2009-2071
NCC. 
Contractul de mandat este contractul prin care o parte, mandatarul, se obliga sa
incheie unul sau mai multe acte juridice, pe seama unei alte persoane,
numita mandant, care ii da aceasta imputernicire si pe care o reprezinta. 
 
• Forma mandatului 
Mandatul poate fi art.2013 : 
- Expres sau tacit, el poate avea o forma scrisa ( autentica sau sub
semnatura privata ) , sau verbal ori poate fi dat tacit ( art.2013 ) 
- In principiu, mandatul este un contract consensual, dar de cele mai multe
ori imbraca forma scrisa, denumita traditional procura. 

22
 - Conform regulii simetriei formelor atunci cand actul juridic ce urmeaza a
fi incheiat este solemn, si procura/mandatul trebuie sa aiba o forma
solemna. 
 
• Capacitatea partilor in contractul de mandat 
 Mandantul trebuie sa fie capabil de a contraacta  el insusi, actul care constituire
il insarcineazA pe mandatar, capacitatea sa urmand a se aprecia in functie de
natura actului juridic care urmeaza a fi incheiat prin mandatar. 
Mandatarul trebuie sa aiba capacitate de plina de exercitiu. 
 
• Durata mandatului 
Potrivit art.2015 daca partile nu au prevazut un termen in continutul contractului
de mandat, acest act inceteaza in termen de 3 ani de la incheierea sa. 

 
• Obligatiile partilor in contractul de mandat 
A. Obligatiile mandatarului le regasim in art.2017-2024 NCC. Acestea sunt: 
 Principala obligatie : Executarea/indeplinirea mandatului 
 Obligatia de a da socoteala mandantului pentru indeplinirea mandatului. 
 Cand se substituie o terta persoana, se nasc obligatii specifice legate de
aceasta substituire.(mandantul va avea o actiune directa impotriva
subtituitului) 
 
B. Obligatiile mandantului art.2025-2029 
 Mandantul are obligatia de a restutui cheltuielile facute cu ocazia
mandatului. 
 Cand mandatul este cu titlu oneros mandantul va plati suma convenita in
contract.( o sa aiba denumirea de remuneratie ). 
 
• Efectele fata de terti ale mandatului 
Tertul are raporturi juridice cu mandantul.  
Intre mandatar si terti nu se creeaza raporturi juridice, insa daca mandatarul
depaseste limitele juridice ale mandatului, va raspunde fata de terti, cu exceptia
situatiei in care tertii au cunoscut aceasta depasire a limitei mandatului. 

• Incetarea mandatului 
Are loc in urmatoarele situatii: 
 Prin executare, atunci cand “misiunea” stabilita este executata de catre
mandatar 
 La expirarea termenului 
 Prin imposibilitatea fortuita de executare 
 Prin revocare, mandatul fiind in principiu revocabil 

23
 Prin renuntarea mandatarului ( acesta trebuie sa il notifice pe mandant) 
 Prin moartea sau punerea sub interdictie a uneia dintre parti. 
 
 
Contractul fara reprezentare 
Este acel contract de mandat ( denumit si contract de interpunere ) in care desi
mandatarul lucreaza in interesul mandantului incheie actul juriric in numele sau
personal fara a-l reprezenta pe mandant. 
Sediul materiei : art.2390-2342 NCC 
Intre parti mandatul fara reprezentare va produce efecte ca orice mandat insa
intre mandant si terti nu se stabilesc raporturi juridice. 
In concluzie exista raporturi juridice intre mandatar si tert, respectiv intre
mandant si mandatar. 
 

• Subspecii ale contractului de mandat fara reprezentare :  

Sunt subspecii ale contractului de mandat fara reprezentare : 
- Contractul de comision 
- Contractul de consignatie 
- Contractul de expeditie 
 
 
Contractul de comision (art.2043-2053) 
Potrivit art.2043 contractul de comision este mandatul care are ca obiect
achizitioanarea sau vanzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe
seaman comitentului si in numele comisionarului care actioneaza cu titlu
profesional in schimbul unei remuneratii in schimbul unui comision.  
Reprezinta o varietate de contract de mandat fara reprezentare. 
 
Trasaturile juridice : 
 Are un caracter consensual ( forma scrisa fiind ceruta numai ad probationem
potrivit art.2044 NCC ) 
 Este un contract sinalagmatic 
 Are un caracter cu titlu oneros 
 Are un caracter intuituu persone. 
 
 
 Contractul de consignatie (art.2054-2063) 
Este un contract prin care consignatul incredinteaza cinsignatarului anumite
bunuri mobile ptr a fi vandute pe seama consignatului dar in nume propriu, la un
pret prestabilit, consignatarul avand obligatia de a remite consicnantului dupa

24
caz , pretul obtinut ( in situtaia in care vanzarea s-a produs ) sau bunul nevandut
( in cazul in care vanzarea nu s-a produs )
 
Contractul de consignatie este o varietate a contractului de comision ( art.2054
al.1) , deci o subspecie a mandatului fara reprezentare. 
 
Trasaturi : 
 Este un contract consensual (acordul partilor) 
 Este un contract sinalagmatic 
 Este cu titlu oneros 
 Este un contract intuituu persone 
 

 
Contactul de expeditie art.2064-2071 
Este o varietate a contractului de comision, deci o subspecie a contractului de
mandat fara reprezentare. 
Partile contractului sunt expeditorul,  cel care se obliga sa incheie in nume
propriu si in contul celeilalte parti un contract de transport si sa indeplineasca
operatiunile accesorii ale acestuia si comitentul. 
 
Caractere juridice : 
 Este un contract sinalagmatic 
 Este un contract consensual 
 Este comutativ 
 Are un caracter intuituu persone 

 
Contractul de donatie 
 Donatiile indirecte reprezinta acte juridice incheiate cu intentia de a gratifica,
dar infaptuite pe calea unui act juridic diferit de contractul de donatie. 
In acest caz forma autentica nu este obligatorie, donatiile indirecte fiind supuse
numai regulilor de fond ale donatiei, nu si a celei de forma. 
 
Darurile manuale reprez acele donatii care necesita in afara acorduluinde vointa
de a transf si dobandi un lucru cu titlu gratuit remiterea materiala a bunu  
 

25
Donatia este un contract prin care una dintre parti ( donatorul) cu intentie
liberala, isi micsoreaza irevocabil patrimoniul sau cu un drept in favorea
celeilalte parti (donatat) fara a urmari obtinerea unei contraprestatii. 
Contractul de donatie beneficiaza de o def legala consacrata un art.985. 
 
Caracterele juridice : 
 Este un contract unilateral 
 Este un contract solemn 
 Este un contract cu titlu gratuit  

Acestor trasaturi juridice, doctrina mai adauga/retine si altele : 

 Este un contract irevocabil 
 Este translativ de drepturi ( prin intermediul donatiei se poate transmite nu
numai dreptul de proprietate ci si un drept real sau de creanta) 
 Este incheiat intuituu persone 
 Este un contract numit 
 

 Conditiile de validitate : 
 Conditii privind capacitatea partilor 

Incapacitati de a dispune au urmatoarele persoane : 

 Minorii si pers puse sub interdictie judecatoreasca nu pot incheia un contract
de donatie ( cu exceptia darurilor obisnuite ) 
 Minorul nu poate dispune in favoarea tutorului nici dupa ce a ajuns la
majorat cat timp tutorele nu a primit descarcare de gestiune de la autoritatea
tutelara ( cu exceptia situatiei in care tutorele este ascendentul minorului) 

Incapacitatile de a primi : 
 Persoanele neconcepute si organizatiile care nu au dobandit capacitate
juridica 
 Medicii si farmacistii care au tratat o persoana de o boala din cauza care
moare  
 Situati cetatenilor straini si a apatrizilor 
 Prin lege pot fi reglementate si alte incapacitati speciale 
 
Conditii privind obiectul contractului de donatie : 

Bunul  sau dupa caz dreptul trebuie : 

 Sa fie in circuitul civil 
 Sa fie determinat sau determinabil 
 Sa fie posibil si licit 
 Sa existe sau sa poata exista in viitor 

26
Conditii privind forma contractului de donatie 

Potrivit art 1011 donatia se incheie prin inscris autentic sub sanctiunea nulitatii
absolute. 
In aceste conditii donatia este un act autentic, sanctiunea nerespectarii autentice
fiind nulitatea absoluta. 
Art.1011 reglementeaza si alte chestiuni asupra formei contractului de donatie. 
 
 

Principiul irevocabilitatii donatiilor 

Donatia este in esenta irevocabila ( a se vedea art.1015). 
Irevocabilitatea donatiei este mai accentuata decat principiul fortei obligatorii
aplicata contractului. 
Sectiunea a 3-a din cap.2 (donatia) apartinand tilului 3 (liberalitatile) din NCC
consacra revocarea donatiei:  
 Revocarea ptr ingratitudine ( art.1023-1026) 
 Revocarea ptr neexecutarea sarcinii (art.1027-1029) 
 Revocabilitatea donatiilor intre soti 

 
 
Curs 8 
6.12.2018 

 
Contractul de renta viagera 
 
*Fara donatie la examen* 
 
Sediul materiei -2242-2253 
Este acel contract print care o parte numita debirentier se obliga sa efectueze in
folosul unei persoane numita credirentier, prestatii periodice constand in sume
se bani sau alte bunuri fungibile, durata contractului fiind aceea a vietii
credirentierului, daca partile nu au stabilit constituirea rentei pe durata vietii
debirentierul sau a unei alte terte persoane determinate. 
Daca s-a constituit cu titlu oneros ori gratuit, contractul de renta viagera prezinta
caractere juridice diferite. 

27
A. Cand s a constituit cu titlu oneros, renta are caracter :  
 Aleatoriu 
 Sinalagmatic 
 Consensual 

B. Cand renta s-a constituit cu titlu gratuit aceata are caracter : 

 Comutativ 
 Unilateral 
 Va fi supus cerintelor de forma ale actului prin care s-a constituit ( donatie,
testament etc) 
 
2250 - executarea silita a ratelor  
 

Contractul de intretinere 

Are sediul materiei de la 2254-2263 

Prin contractul de intretinere o parte se obliga sa efectueze in folosul unei alte
parti sau al unui anumit tert prestatiile necesare intretinerii si ingrijirii pentru o
anumita durata. 
Inretinerea poate fi considerat acel contract prin care o parte se obliga sa
efectueze in folosul celeilalte parti sau a unui tert prestatiile necesare intretinerii
si ingrijirii pentru toata durata vietii creditorului intretinerii daca prin contract nu
s-a prevazut o alta durata a acestuia. 
Partile acestui contract : creditorul - intretinur, debitoriorul - intretinatorul. 
 
Trasaturi juridice : 
Este un contract: 
 Aleatoriu ( poate fi aleatoriu daca nu s-a incheiat pe o alta durata decat viata
unei persoane, durata fiind determinata) 
 Cu titlu oneros 
 Solemn 
 Sinalagmatic 
 Cu executare succesiva 
 Intuitu personae 
 
Contractul de tranzactie

Sediul materiei : 2267 -2278 

Tranzactia este contractul prin care partile previn sau sting un litigiu inclusiv in
faza executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi ori prin
transferul unor drepturi de la una la cealalta. 

28
Incheierea prin care instanta consimte incheierea unei tranzactii poarta
denumirea de incheiere de expedient. 
 
Prin tranzactie se poate naste, modifica sau stinge raporturi juridice diferite de
cele care fac obiectul litigiului intre parti. 
 
Dup cum tranzactia se incheie in timpul unui proces sau in afara lui, tranzactia
poate fi judiciara sau extrajudiciara. 
 

Nu avem la examen ; 

Contractul de societate 
Sediul materiei : 1881–1954 
Potrivit art.1881 Cc societatea se poate constitui cu personalitate juridica sau
fara personalitate juridica, prin contractul de societate  prin care doua sau mai
multe persoane se obliga reciproc sa coopereze pentru desfasurarea unei
activitati si sa contribuie la aceasta prin aporturi banesti, in bunuri, in cunostinte
specifice sau prestatii, cu scopul de a imparti beneficiile sau de a se folosi de
economia ce ar putea rezulta, fiecare asociat contribuind la suportarea
pierderilor poroportional cu participarea la distributia beneficiului, daca prin
contract nu s-a stabilit altfel. 

Contractul de societate este :  

 Intuitu personae  
 Silagamatic ( in ciuda intereselor concergente ale asociatilor) 
 Comutativ 
 Cu titlu oneros 
 Consensual ( cu exceptia situatiei in care sunt aduse in patrimoniul societatii
bunuri imobile, caz in care se impune forma autentica, iar contractul capata si
un caracter suplimentar anume translativ de proprietate) 

Potrivit art.1888 dupa forma lor, societatile pot fi : 

 Simple 
 In participatie 
 In nume colectiv 
 In comandita simpla  
 Cu raspundere limitata 

29
 Pe actiuni 
 In comandita pe actiuni 
 Cooperative 
 Alte societati anume reglementate de lege 
 
 
Contractul de transport 
Art.1955-2008 
Art.1955 stipuleaza ca prin contractul de transpoer, transportatorul se obliga cu
titlu principal sa transporte o persoana sau un bun dintr-un loc in altul, in
schimbul unui pret pe care pasagerul, expeditorul sau destinatarul se obliga sa il
plateasca la timpul si locul convenit. 
Contractul poate avea ca obiect transportul de persoane(includem bagajele
persoanelor transportate) si transportul de bunuri, iar dovada contractului de
transport se face cu documentele de transport : 
 Scrisoarea de trasura 
 Recipisa de bagaje 
 Foaia de parcurs 
 Conosamentul in materie maritima 
 Legitimatia de calatorie 
 Etc 

30