Drept Procesual Civil Note de Curs

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA
Drept procesual civil 1 curs
Procesul Civil si Dreptul Procesual Civil Raporturile de drept se realizeaza fara sa fie nevoie de interventia unui organ de stat. In viata sociala apar si situatii de nesocotire sau de incalcare a drepturilor civile. In aceasta situatie este nevoie de interventia instantelor judecatoresti declarand practic ideea de jurisdictie. In primul rand, procesul civil implica in esenta sa o stare conflictuala. El ia nastere si se dezvolta in ceea ce priveste fazele si etapele pe care le parcurge ca urmare a interventiei persoanei care reclama si a opunerii persoanei impotriva careia este indreptata intentia. In general in faza judecatii procesul civil imbraca forma dezabaterilor orale si contradictorii. Impune prezenta instantei de judecata a partilor litigante precum si a altor organe si persoane( martori, procurori etc.). Intre acesti participanti in activitatea de realizare a justitiei se stabilesc anumite raporturi juridice care fiind reglementate de norme ale dreptului procesual civil devin raporturi juridice procesual civile. FAZELE PROCESULUI CIVIL: -faza judecatii (COGNITIO) -faza executiei (EXECUTIO) FAZA JUDECATII Deschisa prin cererea de chemare in judecata care investeste instanta de judecata si se finalizeaza prin pronuntarea unei hotarari irevocabile. Faza de judecata cuprinde mai multe etape: 1) Scrisa-premergatoare: --partile se incunostiinteaza reciproc prin intermediul cererii de chemare in judecata, a intampinarii,
1
a cererii reconventionale, asupra pretentiilor si in legatura cu probele ce urmeaza a fi administrare in vederea dovedirii lor.
2) Dezbateriile publice orale si contradictorii:--aceasta faza este mult mai complexa si se desfasoara de regula la mai multe termene de judecata. Partile isi sustin pretentiile si parerile administrand probe dupa care pun concluzii. Prin epuizarea acesteia s-a incheiat judecata in fond insa partea nemultumita poate declara calea de atac apelul care provoaca o noua judecata in fond, iar dupa ramanerea definitiva a hotararii poate fi supusa caii de atac a recursului. In anumite situatii pot fi declansate celelalte cai extraordinare: contestatia in anulare si revizuirea. Definitia dreptului procesual civil: -reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile. Obiectul DPC.: il formeaza raporturile juridice ce se stabilesc intre participantii procesuali in cadrul activitatii de examinare si solutionare a cauzelor civile. Obiectul de studiu al DPC.: este cercetarea normelor procesual civile. IZVOARELE DPC.: 1. Constitutia Ro. 2. Legi organice: lg. 304/2004, 303/2004, 317/2004, 554/2004. 3. Codul de procedura civila Jurisprudenta ca izvor de drept- nu reprezinta izvor de drept. 4. Legi de organizare judecatoreasca:- reglementeaza structura, alcatuirea instantelor si statutul magistratilor, marea majoritate a acestor norme regasindu-se in legea 303 si 304/2004.
5. Legi de competenta:- reglementeaza atributiile organelor judiciare in raport cu alte organe cu atributii jurisdictionale si realizeaza in acelasi timp o delimitare de sarcini in cadrul sistemului instantelor judecatoresti. 6. Norme de procedura civila propriu zise:- reglementeaza modul de solutionare a activitatii de solutionare a litigiilor civile si de urmarire silita, a dispozitiilor cuprinse in titlurile executorii. Aceste norme se subclasifica in: Norme de procedura contencioasa Norme de procedura necontencioasa Norme de executare silita
Art. 105 cp- nulitatea actelor de procedura Art.24 incompatibilitatea Art.317 alin 1 nr de jud (cauza de necompetenta) Dupa caracterul lor: a) Legi imperative:--prescriu o conditie de la care partile nu pot deroga si au urmatoarele trasaturi: -incalcarea normelor imperative poate fi invocata de orice parte, de procuror, de instanta etc. in orice faza a procesului civil. -partile nu pot confirma nici expres si nici tacit un act procedural intocmit prin nerespectarea normelor imperative. -nerespecatarea normei imperative atrage o sanctiune absoluta (nulitatea, decaderea, perimarea) b) Legi dispozitive sunt: Supletive Permisive
Prescriu o conduita de la care partile se pot abate.
Incalcarea normelor dispozitive poate fi invocata numai de partea ocrotita prin editarea normei, doar in anumite conditii si daca s-a ivit ulterior, acest eveniment trebuie invocat..... Partile pot confirma expres sau tacit valabilitatea unui act anulabil. Incalcarea normelor dispozitive atrage o sanctiune procedurala relativa(anularea actului).
Drept procesual civil curs2
Dupa sfarsitul raportului juridic reglementat: 1. Norme generale- se aplica in toate cazurile si in orice materie daca legea nu prevede in mod expres altfel. Sunt reglementate in cpc. 2. Norme speciale-sunt aplicabile numai intr-o anumita materie expres stabilita, fiind derogatorii de la normele generale, ele sunt de stricta interpretare si aplicare si deci nu pot fi aplicate prin analogie. In caz de concurs intre normele generale si normele speciale se aplica urmatoarele reguli: -intaietatea normelor speciale in raport cu cele generale -normele speciale se intregesc cu cele generale. Tema 2: Principiile fundamentale DPC Reprezinta reguli esentiale ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Principiile prezinta importanta: -teoretica:-ptr ca contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a normelor procesuale. - de politica legislativa:-deoarece orienteaza intreaga activitate de elaborare a legislatiei procesuale. - semnificatie practica:-deoarece contribuie la formarea unei jurisprudentei unitare.
4
Art 6 conventia europeana(sumnum de principii) Art 10 din L304/2004 Orice persoana are dreptul sa ii fie examinata cauza sa in mod echitabil, public si intr-un termen rezonabil, de catre un tribunal impartial, independent si stabilit prin lege care sa decida asupra drepturilor si obligatiilor acestuia.
1. Principiul dreptului la un proces echitabil si intr-un termen rezonabil. Art. 6 conv. Europeana Art. 21 alin 3 CR Art 10 l304/2004 Doarece CE nu defineste termenul de echitabilitate doctrina a aratat ca prin echitate se intelege asigurarea respectarii unor principii fundamentale cum ar fi: contradictorialitatea, dreptul la opinie, egalitatea cu toate consecintele ce decurg din acestea. Respectarea cerintei de a solutiona cauza sa aiba un termen rezonabil trebuie apreciata de la caz la caz in funtie de durata procedurii, natura pretentiilor, complexitatea proceselor, dificultatea dezbaterilor, incalcarea rolului instantei, exercitarea cailor de atac etc, astfel incat pana la solutionarea finala a cererii, aceasta sa nu ajunga lipsita de interes. De regula termenul rezonabil se apreciaza de la momentul sesizarii instantei, iar daca au fost indeplinite procedurile prealabile trebuie sa se aiba in vedere data la care au fost declansate acestea. 2. Principiul legalitatii Implica respectarea actelor normative de catre toate organele de stat, de toate persoanele juridice de drept public sau privat, de toti cetatenii. Art.1 alin 5 CR: in RO respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie.
Judecatorii sunt obligati sa urmareasca in activitatea lor respectarea tuturor dispozitiilor legale, fie ele de proceduraorganizarea, constituirea, compunerea si atributiile instantelor, fie cele referitoare la formele de procedura sau de drept material( sa respecte legea, sa impuna respectarea ei de catre toti subiectii procesuali). In interpretarea legii judecatorul trebuie sa aiba in vedere litera si spiritul acesteia iar nu preferintele sale subiective.
3. Principiul independentei judecatorului si al supunerii lui numai fata de lege. Acest principiu presupune solutionarea litigiilor fara ingerinta in activitatea de judecata sau de deliberare a unui organ de stat sau a vreunei persoane precum si impartialitatea judecatorului, pozitia sa neutra fata de partile din proces(echidistanta fata de acestea). Respectarea acestui principiu este garantata de urmatoarele: Existenta unui control judiciar adecvat Publicitatea dezbaterilor Secretul deliberarii Inamovibilitatea judecatorilor Raspunderea disciplinara a judecatorilor Autonomia instantelor judecatoresti fata de celelalte autoritati
4. Principiul inamovibilitatii judecatorului Inamovibilitatea este stabilitatea in functie a judecatorului, respectiv acestia odata numiti nu pot fi mutati in alta functie, avansati, transferati decat la cerea si cu acordul lor( inclusiv detasarea si delegarea in alte functii se pot face numai cu acordul lor). 5. Principiul aflarii adevarului
6
Judecatorul are indatorirea sa staruie prin toate mijloacele legale pentru a prevenii orice greseala privind aflarea adevarului in cauza pe baza stabilirii faptelor si prin aplicarea corecta a legii in scopul pronuntarii unor hotarari temeinice si legale. Nu intotdeauna judecatorul afla adevarul, procedurile justitiei umane nu sunt infailibile, iar erori judiciare se produc, de aceea trebuie facuta distinctia intre adevarul judiciar si adevarul obiectiv. 6. Principiul rolului activ al judecatorului Presupune: Obligatia instantei de a pune din oficiu in discutia partilor orice imprejurari de fapt sau de drept care ar putea conduce la dezlegarea pricinii chiar daca nu sunt mentionate in cerere sau in intampinare. Obligatia instantei de a ordona din oficiu dovezile pe care le considera necesare pt solutionarea cauzei, chiar daca partile se impotrivesc. Obligatia judecatorului de a nu respinge actiunea pt lipsa de probe, obligatia acestuia de a starui prin toate mijloacele pentru a afla daca actiunea este sau nu intemeiata. Obligatia judecatorului de a da sau restabilii calificarea juridica a actelor sau faptelor deduse judecatii chiar daca partile le-au dat o alta denumire.
Rolul activ al judecatorului nu trebuie sa conduca la diminuarea initiativei partilor. Pozitia procesuala a judecatorului in limitele expres stabilite de lege nu trebuie sa fie exagerate deoarece procesul civil este ca regula generala un proces al intereselor private, astfel ca trebuie asigurat un echilibru intre principiul disponibilitatii, principiul contradictorialitatii si rolul activ al instantei, adica NU SE POATE DEROGA DE LA PRIMELE 2 PRINCIPII IN LIPSA UNUI TEXT EXPRESC PREVAZUT DE LEGE. 7. Principiul egaliatii partilor in fata justitiei
Art. 16 CR: cetatenii sunt egali in fata legii, autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminare Egalitatea partilor in fata legii procesual civile si a instantelor implica respectarea: Judecarea proceselor pt toti cetatenii sa se realizeze de aceste instante indiferente de pozitia lor sociala sau in stat. Drepturile procesuale acordate partilor sa fie aceleasi, fara deosebire intre persoane. Instanta trebuie sa asigure un echilibru intre situatiile procesuale ale partilor prin incunostiintarea lor asupra termenelor de judecata, prin comunicarea actelor de procedura, prin lamuririle date cu privire la drepturile pe care acestea le au.
8. Principiul desfasurarii procedurii judiciare in limba romana Procesul civil se desfasoare in limba romana. Cetatenii romani apartinand minoritatilor nationale au dreptul sa se exprime in limba materna in fata instantelor de judecata in conditiile legii. Cetatenii straini si apatrizii care nu inteleg sau nu vorbesc limba romana, au dreptul de a lua la cunostinta de toate actele si lucrarile dosarului, de a vorbi in instanta si de a pune concluzii prin interpret. Cererile si actele procedurale se intocmesc NUMAI in limba romana. Nerespectarea acestui principiu atrage nulitatea hotararii pronuntate in cauza. 9. Principiul publicitatii Sedintele de judecata sunt publice in afara de cauzele prevazute de lege.
Publicitatea sedintei de judecata si a dezbaterilor are menirea de a asigura in acelasi timp garantarea drepturilor procesuale ale partilor cat si realizarea unui scop educativ, preventiv al procesului. Principiul implica: Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate sedintele de judecata, la toate dezbaterile, la efectuarea tuturor actelor de procedura. Dreptul publicului de a asista la desfasurarea procesului.
10. Principiul oralitatii Art.127 cpc: pricinile se dezbat verbal daca legea nu prevede altfel. Oralitatea domina numai faza dezbaterilor fara sa excluda unele elemente ale procedurii scrise. Oralitatea implica dreptul partilor de a-si sustine verbal pretentiile, de a da explicatii, de a pune concluzii cu privire la toate imprejurarile de fapt sau de drept ale litigiului, dar nu exclude dreptul de a pune concluzii sau de a formula cereri in scris. Expresia acestui principiu, toate cererile formulate in scris trebuie sustinute oral, iar concluziile trebuie sa respecte concluziile orale. 11. Principiul contradictorialitatii Contradictorialitatea consta in posibilitatea partilor de a discuta orice element de fapt sau de drept ce intereseaza o cauza si in obligatia instantei de a nu pronunta nici o hotarare decat dupa ce masura sau problema asupra careia urmeaza a hotara a fost pusa in discutia partilor. Nu intereseaza daca partile au discutat efectiv, daca au pus concluzii cu privire la o anumita chestiune, ci doar ca instanta sa le ofere aceasta posibilitate si ele sa nu fie impiedicate sa o valorifice.

Drept procesual civil 3 curs
De la acest principiu exista aparente exceptii, respectiv situatii cand instanta poate lua unele hotarari fara citarea partilor, dar toate aceste hotarari pot fi atacate la instantele de control judiciar, iar in caile de atac contradictorialitatea se realizeaza in absolut toate cazurile. Judecata in prima instanta fara citarea partilor este justificata in mod exceptional de urgenta rezolvarii unei probleme care daca ar fi rezolvata cu intarziere ar genera prejudicii morale sau materiale deosebite. Principiul contradictorialitatii este o expresie a dreptului la aparare, iar nerespectarea lui conduce la nulitatea hotararii. Instanta in orice proces este obligata sa supuna discutiei partilor...... Instanta isi va intemaie hotararea numai pe motivarea in fapt si de drept pe explicatii sau mijloace de proba care au fost supuse in prealabil dezbaterii contradictorii. 12. Principiul dreptului la aparare In legislatia procesual civila dreptul la aparare este garantat. Dreptul la aparare se prezinta sub 2 acceptiuni sau semnificatii: Acceptiunea formala Acceptiunea materiala
In acceptiunea formala prin dreptul la aparare se desemneaza posibilitatea partilor de a fi asistate sau reprezentate de un avocat. Legislatia procesual civila nu instituie obligatia partilor de a-si angaja un aparator. Art.74 cpc. Una dintre garantiile dreptului la aparare e reprezentata de ajutorul public judiciar conf. Art 1 OUG 51/2008 si reprezinta acea forma de asistenta acordata de stat care are ca scop asigurarea dreptului la un proces echitabil si garantarea accesului egal la actul
10
de justitie pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime pe cale judiciara, inclusiv executarea silita a hotararilor judiciare. Ajutorul se poate acorda cumulat sub forma de asistenta prin avocat si prin plata onorariului executoriului judecatoresc dar si separat pentru una din fazele procesului civil. Conf art.10 OUG 51/2008 dreptul de ajutor se stinge daca se imbunatateste starea materiala a celui care a beneficiat de ajutor. In acceptiunea materiala dreptul la aparare desemneaza ansamblul prerogativelor recunoscute de lege partilor in scopul nasterii intereselor lor. El include dreptul partilor de a lua la cunostinta de actele de la dosarul cauzei, de a solicita probe, de a recuza judecatorii, de a ataca probele etc. 13. Principiul disponibilitatii Disponibilitatea trebuie inteleasa in opozitie cu oficialitatea. Prin disponibilitate se intelege posibilitatea conferita partilor de a sesiza instanta de a dispune de obiectul litigiului si de mijloacele de aparare echivalent cu dreptul partilor de a dispune de soarta si obiectul procesului. Principiul disponibilitatii include in continutul sau urmatoarele prerogative: Dreptul partii de a promova sau nu actiuni Dreptul reclamantului de a determina limitele actiunii, de a renunta la actiune sau la dreptul pretins. Dreptul paratului de a recunoaste pretentiile reclamantului Dreptul partilor de a pune capat procesului printr-o tranzactie(art.273) Dreptul partilor de a exercita sau nu caile de atac Dreptul partilor de a propune probe sau de a renunta la administrarea probelor pe care le-au propus
11
Dreptul partii castigatoare de a cere sau nu executarea silita
Principiul disponibilitatii nu are caracteristici absolute fiind limitat intr-o anumita masura de dispozitii legale ce confera Ministerului Public, Autoritatii Tutelare, institutii de ocrotire, dreptul de a promova anumite actiuni in interesul anumitor categorii de persoane. De la principiul disponibilitatii nu se poate deroga pe temeiul rolului activ al judecatorului fara sa existe o dispozitie legala expresa. 14. Principiul nemijlocirii Acest principiu presupune obligatia instantei de a administra in mod direct toate probele pe care isi intemeiaza hotararea, respectiv de a audia ea insasi martorii, de a dispune si a verifica direct expertizele judiciare necesare, de a nu lua in considerare probe administrate intr-un alt litigiu de catre o alta instanta. De la acest principiu exista si exceptii: este vorba de administrarea probelor de catre o alta instanta prin comisie rogatorie si de procedura asigurarii dovezilor reglementata de art.235 si urmatoarele din cpc. Art. 169 alin 2 din cod- administrarea probelor de catre o alta instanta. 15. Principiul continuitatii Acest principiu implica cerinta ca judecarea pricinii sa se faca pe cat posibil de acelasi complet si intr-o singura sedinta care sa se incheie cu deliberarea si pronuntarea hotararii. Acest lucru nu este posibil in nici un caz, datorita dificultatilor inerente in administrarea probelor si in asigurarea conditiilor pentru respectarea tuturor celorlalte principii ale DPC. Astfel in cauzele civile se acorda in mod legal mai multe termene de judecata . Daca apar situatii care impun schimbarea a cel putin un judecator din completul de judecata anterior solutionarii cauzei acesta se face in modalitatea determinata de cpc si regulamentului de ordine interioara al instantei judecatoresti.
12
In prezent dispozitiile art. 304 pct.2 cpc permit schimbarea completului pana la inceperea dezbaterilor. Orice schimbare intervenita dupa acest moment determina reluarea de la inceput a dezbaterilor art.19 ncpc. 16. Principiului dublului grad de jurisdictie In activitatea de judecata instantele sunt ordonate potrivit principiului dublului grad de jurisdictie ceea ce contituie o garantie a legalitatii si temeiniciei hotararilor judecatoresti. Pentru a determina cate grade de jurisdictie sunt intr-un sistem procesual trebuie vazut de cate ori o pricina poate fi judecata in fond. Judecata in fond presupune o cercetare a pricinei, atat din punct de vedere al legalitatii cat si din punct de vedere al temeiniciei, al aprecierii probelor administrate in cauza. In sistemul nostru de drept o pricina poate fi judecata de 2 ori in prima instanta si in apel, deoarece apelul este o cale de atac devolutiva, integrala. 17. Principiul exercitarii cu buna credinta a drepturilor procesuale Art. 723cpc: drepturile procesuale trebuie exercitate cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege. Partea care foloseste aceste drepturi in chip abuziv, raspunde pentru pagubele pricinuite. In cazul exercitarii cu rea credinta a drepturilor procesuale instanta poate aplica amenzi judiciare, de asemenea poate obliga partea la plata unor despagubiri. 18. Principiul celeritatii CPC nu reglementeaza expres principiul celeritatii. In cpc se utilizeaza termenele de urgenta, cu precadere in sens de celeritate. Celeritatea este consacrata indirect printr-o serie de texte prin care se urmareste accelerarea procedurilor. Art.89 alin1 cpc, art. 132 1, art 153 alin1, art 155 alin 1, art 156 alin 1, art 260 alin 1, 583 alin 3.
13
Asigurarea celeritatii a fost vizata si prin instituirea procedurii de administrare a probelor de catre avocati, astfel este prevazuta o perioada maxima in care trebuie administrate probele care nu poate fi prelungita decat in cazurile expres prevazute de lege. De asemenea sunt prevazute termene scurte pentru rezolvarea diferitelor incidente procedurale.
TEMA 3. ACTIUNEA CIVILA. Art. 29 ncpc. Ansamblul mijloacelor procesuale prevazute de lege pentru protectia dreptului subiectiv pretins de catre una dintre parti sau a unei alte situatii juridice, precum si pentru asigurarea apararii partilor in proces.
Actiunea civila si cererea de chemare in judecata
In limbaj juridic notiunea de actiune civila este confundata cu cererea de chemare in judecata. Este adevarat ca cererea de chemare in judecata cuprinde elemente esentiale ale actiunii civile, respectiv parti, obiect si cauza. Acesta nu conduce insa la identificarea lor. In ncp diferentierea actiunii civile este o institutie procesuala iar cererea de chemare in judecata este un act de procedura art. 112 cpc. Corelatia intre actiunea civila si dreptul civil subiectiv art 111 cpc.
Procesual civil curs 4
Elementele actiunii civile

14
Actiunea civila nu se poate concepe fara elementul ei subiectiv( partile) si fara elementele sale: obiectul si cauza, cunoasterea acestor 3 elemente prezinta o importanta aparte pentru activitatea de judecata cu ajutorul lor fiind posibila individualizarea fiecarei actiuni.
PARTILE Deoarece actiunea este intim legata de dreptul subiectiv, nu poate fi conceputa fara existenta a cel putin titularului acestui drept sau a celui ce se pretinde titularul dreptului. In masura in care dreptul sau este nesocotit, el va recurge la exercitiul dreptului la actiune chemand in judecata pe cel care i-a incalcat sau ignorat dreptul rezultand ca orice actiune presupune cel putin 2 persoane, una care pretinde o incalcare si cealalta care neaga incalcarea. Atunci cand ne referim la identitatea partilor legea se refera la identitatea lor juridica si nu la cea fizica deoarece o persoana poate sta intr-un proces reprezentata de altcineva. OBIECTUL ACTIUNII CIVILE Indiferent de obiectul dreptului subiectiv, actiunea are ca obiect protectia acestui drept sau a unei situatii juridice. Obiectul actiunii civile se concretizeaza in mijlocul procesual folosit intr-o pretentie anume a reclamantului(restituirea unei sume de bani, despagubiri). Este posibil ca un drept sa fie aparat prin mai multe actiuni, astfel ca dreptul de proprietate este aparat prin: -actiune in revendicare, posesorie etc. Obiectul actiunii civile difera in functie de faza si etapa in care se afla procesul civil. Astfel obiectul cailor de atac este desfiintarea hotararilor judecatoresti. Obiectul actiunii trebuie sa fie licit, posibil, determinat.
15
CAUZA ACTIUNII CIVILE Prin aceasta se intelege scopul spre care se indreapta vointa celui ce reclama sau a celui ce se apara. Aceasta nu trebuie confundata cu cauza raportului juridic sau a obligatiilor pusa in discutie numita si cauza de bendi ce constituie fundamentul juridic a dreptului invocat( motivarea in drept). Cauza actiunii civile numita si cauza pe tendi (motivarea in fapt) trebuie sa fie licita, morala, reala si sa existe. Nu trebuie confundata cauza cu dreptul subiectiv sau cu mijloacele de dovada. CONDITIILE DE EXERCITIU ALE ACTIUNII CIVILE Art. 41-44 cpc 1. Capacitatea procesuala: partea poate sa stea in judecata in conditiile legii. 2. Calitatea procesuala 3. Formularea unei pretentii( afirmarea unui drept) 4. Justificarea unui interes
1. Capacitatea procesuala. Reprezinta o componenta a capactitatii juridice. Reprezinta aptitudinea persoanei fizice sau juridice de a isi asuma drepturile si obligatiile procesuale de a exercita aceste drepturi si de a duce la indeplinire actele obligatorii. Capacitatea procesuala: a) Capacitate de folosinta procesuala b) Capacitate de exercitiu procesuala
a) Capacitatea de folosinta procesuala a persoanei fizice
16
Art. 34 ncc capacitatea de folosinta este aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii civile corelative, capacitatea procesuala desemneaza aptitudinea persoanei de a avea drepturi si obligatii procesual civile. Art. 28 ncc capacitatea civila este cunoscuta tuturor persoanelor fara ca sexul, rasa, nationalitatea sa aibe vre-o influenta si este generala si egala pt toti. Art 29 ncc nimeni nu poate fi ingradit in capacitatea de folosinta decat in cazurile si conditiile expres prevazute de lege. Nimeni nu poate renunta in tot sau in parte la capacitatea de folosinta rezulta principiul este capacitatea si exceptia este incapacitatea. Incapactitatile juridice procesuale de folosinta sunt rezultatul incapacitatilor juridice civile, ele sunt exceptionale si intotdeauna speciale. Lipsa capacitatii de folosinta se invoca pe cale de exceptie( de fond, perentoriu, absoluta) in tot cursul procesului de parti, procuror sau instanta din oficiu. b) Capacitatea de exercitiu a persoanei fizice Art. 37 ncc. capacitatea de exercitiu este aptitudinea persoanei de a incheia singura acte juridice civile. Din punct de vedere procesual este important sa se stabileasca in care dintre cele 3 categorii se incadreaza o persoana fizica respectiv fara capacitate de exercitiu, cu capacitate de exercitiu restransa, cu capacitate de exercitiu deplina. Art. 42 cpc. persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate. ASISTAREA Intervine in cazul persoanei cu capacitate de exercitiu restransa( 14-18 ani).
17
In instanta de judecata minorul figureaza personal scop in care el va fi citat insa trebuie sa fie asistat de parinti, in lipsa acestora de tutore. AUTORIZAREA Intervine in cazul in care reprezentantul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu sau ocrotitorului legal care asista pe minorul cu capacitate de exercitiu restransa face acte de dispozitie, ex renuntarea la judecata, la dreptul pretins, achesarea, tranzactia etc. Pentru asemenea acte este nevoie de autorizarea speciala a organelor competente: AUTORITATEA TUTELARA.
REPREZENTAREA Intervine in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu sau a persoanelor puse sub interdictie, acestia stau in proces prin reprezentantul lor legal, parinte sau tutore. Art. 44 cpc. in caz de urgenta daca persoana fizica lipsita de capacitate de exercitiu a drepturilor civile, nu are reprezentant legal, instanta la cererea partii interesate va putea numi un curator special care sa o reprezinte pana la numirea reprezentantului legal potrivit legii. De asemenea instanta va putea numi un curator special in caz de conflict de interese intre reprezentant si cel reprezentat, numirea acestor curatori se face de instanta competenta sa hotarasca asupra cererii de chemare in judecata. Lipsa capacitatii de exercitiu poate fi invocata in orice stare a pricinii. Actele de procedura indeplinite de cel ce nu are exercitiul drepturilor procesuale sunt anulabile, reprezentantul incapabilului sau curatorul acestuia va putea insa confirma toate sau numai o parte din aceste acte art. 43 cpc. Exceptia lipsei capacitatii de exercitiu este una de fond, perentorie si absoluta.
18
A1) capacitatea de folosinta a persoanei juridice Persoana juridica poate avea orice drepturi si obligatii civile afara de acelea careprin natura lor sau potrivit legii nu pot apartine decat persoanei fizice. B1)Capacitatea de exercitiu procesuala a persoanei juridice Art. 209 ncc. persoana juridica isi exercita drepturile si isi indeplineste obligatiile prin organele sale de administrare. Au calitatea de organe de administrare persoanele fizice sau juridice care prin lege, actul de constituire sau statut sunt desemnate sa actioneze in raportul cu tertii individual sau colectiv in numele persoanei juridice. Raporturile dintre persoanele juridice si cei care alcatuiesc organele sale de administrare sunt supuse prin analogie regulilor mandatului, daca nu s-a prevazut altfel prin lege, statut, acte de constituire. 2. Calitatea procesuala Legitimarea unei persoane de a sta in procesul civil, in temeiul insusirii sale de a fi titular al dreptului sau obligatiei deduse judecatii sau in temeiul unei dispozitii exprese a legii. Facem distinctie intre calitatea procesuala activa si calitatea procesuala pasiva. Calitatea activa o are titularul dreptului iar cea pasiva o are titularul obligatei sau cel ce nu recunoaste sau nu respecta un drept al reclamantului.
CALITATEA PROCESUALA A UNOR AUTORITATI SAU PERSOANE. In cazurile si conditiile prevazute exclusiv prin lege se pot introduce cereri sau se pot formula aparari si de persoane, organizatii, institutii sau autoritati care fara a justifica un interes personal actioneaza pentru apararea drepturilor ori intereselor
19
legitime ale unor persoane aflate in situatii speciale sau dupa caz in scopul ocrotirii unui interes de grup ori general. Ex. Procurorul, sindicatul, asociatia pt protectia consumatorului, parintii, comitentii, fidejusorul. TRANSMITEREA CALITATII PROCESUALE
Calitatea de parte se poate transmite legal sau conventional ca urmare a transmisiunii in conditiile legii a drepturilor ori situatiilor juridice deduse judecatii. Transmisiunea legala a calitatii juridice procesuale a persoanei fizice se realizeaza prin succesiune, mostenitorii care au acceptat succesiunea preiau pozitia procesuala a autorului lor in toate litigiile patrimoniale. Daca prejudiciul se afla in raporturi juridice intuitu personae transmisiunea legala nu este posibila. In cazul persoanei juridice calitatea procesuala se transmite persoanelor juridice rezultatea prin reorganizarea( fuziune, divizare, transformare) in funtie de modul in care au fost distribuite drepturile litigioase ca urmare a reorganizarii. TRANSMISIUNEA CONVENTIONALA intervine in baza unei intelegeri dintre o parte si un tert, ex. Cesiunea de creanta, preluarea datoriei, vanzarea bunului litigios. Procesul va continua in contradictoriu cu creditorul cesionar, cu cel care a preluat datoria sau cu cumparatorul bunului litigios. Indiferent de felul transmisiunii, cel care dobandeste calitatea procesual preia procesul in starea in care se afla in acel moment, actele procesuale savarsite de antecesorul sau fiindu-i opozabile. Lipsa calitatii procesuale se invoca in proces pe cale de exceptie( este una de fond, perentorie si absoluta). In atare situatie instanta va respinge cererea ori apararea ca fiind facuta de o persoana sau impotriva unei persoane fara calitate procesuala.
20
3. Formularea unei pretentii. Aceasta conditie nu se refera la existenta dreptului judecata fiind aceea care urmeaza sa se stabileasca daca dreptul afirmat exista sau nu. Pentru a actiona in judecata este suficient ca partea interesata sa faca o cerere in fata instantei competente. Dreptul subiectiv afirmat in procesul civil trebuie sa fie recunoscut si ocrotit de lege. Dreptul civil subiectiv trebuie sa fie actual, adica sa nu fie afectat de modalitati.
Curs 5 civil
procesual
Un drept subiectiv este afectat de un termen suspensiv sau de o conditie suspensiva, nu inseamna ca partea interesata este oprita a face cereri in justitie in legatura cu aceste drepturi. Drepturile civile subiective afectate de modalitati nu sunt complet lipsite de ocrotire judiciara, in acest sens art. 110 cpc si 1409 ncc.
4.Justificarea unui interes Interesul este puterea si libertatea de vointa a unei persoane de a actiona in limitele permise de lege. Procedura judiciara nu poate fi pusa in miscare daca nu aduce partii un avantaj legal( moral sau material). Interesul nu este necesar doar pt introducerea actiunii el este necesar pt orice cerere facuta in toata desfasurarea procesului civil, ex cale de atac, anumite aparari, exceptii. Spre ex partea care a obtinut castig de cauza nu poate exercita calea legala in atac.
21
Conditiile interesului. 1. Caracterul legitim Prin legitimitate intelegem conformitatea cu legea si cu regulile de convietuire sociala. 2. Caracterul personal Interesul afirmat in justitie trebuie sa fie personal: propriu al aceluia care introduce actiunea civila. De la caracterul personal al interesului exista si exceptii adica actiunea civila poate fi pornita si de alte persoane decat acelea care se pretind a fi titulare a unui drept subiectiv. Cazul acelor actiuni in care pt promovarea lor legea recunoaste existenta unei legitimari procesuale extraordinare. Ex, actiunea olica exercitata in conditiile art. 1560 ncc. 3. Interesul trebuie sa fie nascut si actual Cel care actioneaza in justitie trebuie sa justifice un interes care exista si se afla in fiinta in momentul promavarii cererii de chemare in judecata. Interesul de a actiona se considera ca exista din momentul incalcarii dreptului, totusi exista stuatii in care interesul de a actiona poate fi actual fara ca dreptul sa fie actual, cazul actiunilor art. 110 cpc. Clasificarea actiunii civile( examen licenta) 1. In functie de scopul material urmarit de reclamant. a) In realizare b) In constituire c) In constatare a) Actiunea civila in realizarea dreptului( actiuni in adjudecare)
22
Prin acestea reclamantul care se pretinde a fi titularul unui drept subiectiv solicita instantei sa-l oblige pe parat la respectarea dreptului sau iar daca nu este posibil la despagubiri. In aceasta categorie intra cele mai multe actiuni: revendicare, executarea unei obligatii contractuale etc. Trasaturi: 1. Prin ele se afirma un drept subiectiv al carui obiect il constituie un bun material sau un interes referitor la patrimoniu. 2. Prin aceste actiuni se pretinde ca restabilirea sau valorificarea dreptului afirmat sa se faca in mod direct dupa caz prin restituirea bunului, efectuarea lucrarii, echivalent. 3. Prin aceste actiuni se pretinde ca instanta sa-l oblige pe parat sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva in folosul reclamantului, iar hotararea instantei sa fie susceptibila de executare silita.
b) Actiunea civila in constatare Art. 111 cpc partea care are interes poate sa faca cerere pt constatarea existentei sau inexistentei unui drept. Cererea nu poate fi primita daca partea poate cere realizarea dreptului. Fata de actiunile in realizare, actiunile in constatare au un scop mai limitat deoarece nu urmaresc punerea in executare a hotararii. Hotararile pronuntate in aceste actiuni nu pot fi executate silit. Conditiile exercitarii actiunilor in constatare 1. Partea sa nu poata cere realizarea dreptului Aceasta conditie reglementeaza art 11 teza finala si astfel a fost consacrat caracterul subsidiar al actiunii in constatare fata de cea in realizare. In practica judiciara s-a decis ca aprecierea caracterului subsidiar la care se refera art. 111 vizeaza toate mijloacele de realizare a
23
dreptului inclusiv contestatia la executare si nu numai mijloacele de drept comun, ex actiunea in revendicare. 2. Partea sa justifice un interes Este vorba de justificarea unui interes pt clarificarea unui raport juridic, spre deosebire, in celelalte actiuni se cere protectia unui drept. 3. Prin actiune sa nu se urmareasca constatarea existentei/ inexistentei unei stari de fapt. Practica judiciara a decis sa actioneze in constatare, nu este admisibila pt constatarea unei stari de fapt care ar putea fi folosita ca mijloc de aparare a unui litigiu. Preconstituirea dovezilor nu se face prin cale de actiune ci prin procedura asigurarii dovezilor, art. 235-241. c) Actiunea civila in constituire de drept
Acele actiuni prin care reclamantul solicita aplicarea legii la anumite fapte si date pt a deduce consecintele judiciare ce se impun in vederea crearii unor situatii juridice noi, aceste actiuni se refera la starea si capacitatea persoanelor. Trasaturi: 1. Sunt actiuni cu caracter strict personal 2. Asupra acestor actiuni nu se poate tranzactiona 3. Hotararile produc efecte numai pt viitor si nu permit renuntarea la beneficiul lor, in mod exceptional anumite hotarari isi produc efectele si pt trecut, ex hotararile de stabilire a filiatiei fata de un parinte din afara casatoriei. Ex. Actiunea de divort, de stabilire a filiatiei, desfacerea adoptiei, punerea sub interdictie.
2. Clasificarea actiunii in functie de natura dreptului a carei valorificare se urmareste

24
Reale Personale Mixte: se apara concomitent un drept real si un drept personal
Actiunile reale Sunt destinate apararii drepturilor reale adica a dreptului de proprietate si a dezmembramintelor sale. Se subdivid in: Actiuni posesorii( se apara o stare de fapt) Actiuni petitorii( se valorifica un drept real sau dezmembramant) Actiuni mobiliare Actiuni imobiliare
Datorita faptului ca numarul drepturilor reale este limitat si numarul actiunilor reale este limitat. Actiunile mixte Tind sa valorifice drepturile care au aceeasi cauza generatoare sau care se afla intr-o stransa conexiune. Reprezinta cumului a doua actiuni: una reala si una personala. Ex. Actiunile prin care se urmareste executarea unor acte privitoare la transmiterea proprietatii Actiunile in anulare sau rezolutiunea unor contracte prin care se transmite un drept real asupra unui imobil.
25
Actiunile personale Sunt nelimitate pt ca si numarul drepturilor de creanta este nelimitat. Ex. Actiunea pt plata chiriei, in restituire a unui imprumut, de reparare a prejudiciilor. Se clasifica in: mobiliare si imobiliare. Importanta clasificarii Distinctia dintre actiuni este utila sub aspectul determinarii competentei instantelor, a calitatii procesuale precum si a termenului de prescriptie. 3. In functie de calea procedurala aleasa de parte Cererile in justitie sunt: Principale Accesorii Aditionale Incidentale.
Cererea principala este cererea introductiva de instanta, aceasta cerere poate cuprinde capete de cerere principale si capete de cerere accesorii. Aceste actiuni au existente de sine statatoare. Cererile accesorii sunt acelea a caror solutionare depinde de solutia data actiunii principale. Cererile aditionale sunt acelea prin care o parte isi modifica pretentiile sale anterioare. Cererile incidentale sunt acelea formulate in cadrul unui proces civil aflat in curs de desfasurare. Importanta clasificarii Din punct de vedere al competentei actiunii accesorii si incidentale urmeaza actiunea principala.
26
Din punct de vedere al posibilitatii de formulare exista actiuni care pot fi introduse numai pe cale principala, ex actiunea de divort. Exista actiunile care pot fi exercitate numai pe calea accesorie, ex cererea sotului ca in caz de divort sa i se incuviinteze sa poarte in continuare numele. Exista actiunile care se pot executa numai pe cale incidentala, ex cererea de interventie principala. Din punct de vedere al cailor de atac actiunile accesorii si cele incidentale urmeaza regimul actiunii principale. Exista cereri accesorii asupra carora instanta se poate pronunta din oficiu, ex incredintarea minorului.
ASIGURAREA ACTIUNII CIVILE. 1. Sechestrul judiciar Consta in indisponibilizarea bunului care formeaza obiectul litigiului, acesta fiind incredintat spre pastrare si administrare pe toata durata procesului unei terte persoane. Art. 598-601 cpc. Art. 598 ori de cate ori exista un proces asupra proprietatii sau altui drept real principal, asupra posesiunii unui bun mobil/ imobil sau asupra folosintei sau administrarii unui bun proprietate comuna instanta competenta va putea sa incuviinteze la cererea celui interesat, punerea sub sechestru judiciar a bunului daca aceasta masura este necesara pt conservarea dreptului respectiv. Pt incuviintarea sechestrului judiciar cererea trebuie sa indeplineasca conditiile: Sa existe un proces cu privire la proprietatea sau posesiuna bunului ce formeaza obiectul judecatii. Instanta sa gaseasca o atare masura ca necesara pt conservarea dreptului respectiv. Reclamantul sa depuna o cautiune.
27
Sechestrul judiciar reprezinta o masura cu caracter facultativ, instanta nu este obligata sa incuviinteze cerere. In mod exceptional se poate incuviinta sechestru judiciar chiar daca nu exista un proces cu privire la un bun, in conditiile art. 599 cpc. Depunerea unei cautiuni nu are caracter general, ea fiind lasata la aprecierea instantei. Cautiunea reprezinta o suma de bani depusa de partea care solicita sechestrul judiciar cu titlu de garantie in scopul dezdaunarii debitorului pt eventualele pagube produse de o indisponibilizare nejustificata a bunurilor sale. Cererea se solutioneaza de instanta competenta sa solutioneze si actiunea principala, se solutioneaza obligatoriu cu citarea partilor=> ca are caracter contencios. Daca instanta admite cererea prin incheiere va dispune numirea unui administrator pe sechestru, cu acordul partilor, paza bunului sechestrat poate fi incredintata unei persoane desemnata de comun acord, in caz de dezacord instanta va numi din oficiu o persoana, aceasta persoana putand fi si detinatorul bunului. Persoana desemnata in caz de readministrare a bunului va raspunde potrivit regulilor de la depozit. Aceasta poate face toate actele de conservare si administrare cu privire la bunurile indisponibilizate, poate incasa orice venituri si poate plati datori cu caracter curent. Este indreptatita sa stea in judecata in numele partilor litigante cu privire la bunul pus sub sechestru dar numai cu autorizarea prealabila a instantei care o numeste. Pt munca depusa poate primi o remuneratie. Hotararea de admitere a cererii de incuviintare a sechestrului judiciar are caracter provizoriu. Efectele hotararii dainuie pana la sfarsitul procesului, atunci cand administratorul pe sechestru va preda bunul partii castigatoare.
28
2. Proprirea asiguratorie Definitie. Este o masura ce determina indisponibilizarea sumelor de bani, a titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale ori maribile datorate debitorului de o terta persoana sau pe care acesta i le va datora inviitor. Poprirea urmata de validare este cea mai folosita in practica judiciara.
Curs 6 civil
drept procesual
Poprirea asiguratorie are drept scop indisponibilizarea sumelor de bani sau a efectelor pe care un tert le datoreaza debitorului urmarit. Se nasc 3 raporturi juridice si exista 3 subiecti de drept. Subiectii popririi sunt: 1.creditorul urmaritor(popritor) 2.debitorul urmarit(poprit) 3.tertul poprit Se stabilesc urmatoarele raporturi juridice: 1. Raport de creanta intre creditor si debitorul poprit 2. Raport de creanta intre debitorul poprit si tert 3. Raport procesual intre creditor si tertul poprit care, prin efectul validarii, se transforma intr-un raport de creanta. Existenta celor 3 subiecti nu este de esenta popririi, astfel ca daca creditorul reclamant datoreaza la randul sau anumite sume de bani paratului se poate infiinta o poprire in propriile maini ale creditorului.
29
Procedura e reglementata in art. 591-595 CPC. 3. Sechestrul asigurator Este o masura destinata sa indisponibilizeze bunurile mobile sau imobile ale paratului pana la termenul procesual, in scopul de a garanta reclamantului posibilitatea de a-si realiza creanta prin hotararea ce se va pronunta. Se poate apela doar atunci cand obiectul actiunii vizeaza plata unei creante. Pentru infiintarea sechestrului asigurator sunt necesare sa fie intrunite cumulativ conditiile: 1. Creanta sa fie constatata printr-un act scris; in lipsa unui inscri, creditorul trebuie sa depuna o cautiune, reprezentand din valoarea reclamata in justitie; 2. Creanta sa fie exigibila; 3. Creditorul sa faca dovada introducerii actiunii civile; In mod exceptional, legea permite infiintarea sechestrului asigurator chiar daca creanta nu a ajuns la scadenta, cand datornicul a micsorat prin fapta sa asigurarile date creditorului sau cand exista pericolul ca datornicul sa se sustraga, sa se ascunda sau sa-si risipeasca averea. In aceste situatii sechestrul se va dispune doar dupa depunerea unei cautiuni fixate de instanta. Procedura: Cererea se judeca de instanta care solutioneaza procesul.Asupra cererii instantei se pronunta printr-o incheiere executorie, care poate fi atacata cu recurs in 5 zile de la comunicare. Prin incheiere se fixeaza cuantumul cautiunii si data pana la care trebuie depusa.Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Masura se indeplineste de executorul judecatoresc potrivit regulilor de la executarea silita.
30
Sechestrul asigurator se poate ridica la cererea debitorului daca acesta ofera garantii indestulatoare. Cererea se solutioneaza in camera de consiliu, de urgenta si cu citarea in termen scurt a partilor. Incheierea pronuntata in acest caz este supusa numai recursului in termen de 5 zile de la pronuntare. Recursul se judeca cu urgenta si cu precadere. Masura ridicarii sechestrului se pronunta de instanta care a luat-o atunci cand cererea principala a fost anulata, respinsa sau perimata prin hotarare irevocabila ori daca partea a renuntat la judecarea pricinii. Ridicarea masurii se ia prin incheiere irevocabila, fara citarea partilor.
Participantii la procesul civil Sunt acele persoane care contribuie la desfasurarea procesului civil, pozitiile lor fiind bine precizate de legile de procedura prin drepturi si obligatii care le revin, precum si prin denumirea specifica ce ii este atribuita. In raport cu pozitia din proces, se impart in: 1. Subiectii procesului civil, respective organe si persoane fara de care procesul nu poate fi conceput: a) Partile (inclusiv tertii) b) Judecatorii c) Procurorul, cand participarea sa e obligatorie 2. Participantii ce contribuie esential la buna organizare si indeplinire a actelor dispuse de judecator: a) Grefierul
31
b) Executorul judecatoresc c) Interpretul d) Arhivarul etc. 3. Participantii ce contribuie esential la stabilirea faptelor pe baza carora se pronunta judecatorul: a) Martorii b) Interpretii. 4. Reprezentantii partilor: a) Parintii b) Tutorii c) Curatorii d) Avocatii e) Mandatarii.
Instanta de judecata Acceptiuni : complet : institutie a statului Compunerea si constituirea instantei: Compunerea: se intelege alcatuirea instantei cu numarul de judecatori prevazut de lege Cauzele se judeca: In prima instanta 1 judecator In apel 2 judecatori
32
In recurs 3 judecatori
Conflictele de munca si asiguratile sociale : In prima instanta 1 judecatori si 2 asistenti judiciari
Conform principiului accesorium sequitur principalae, contestatia in anulare, revizuirea, cererea de indreptare a erorilor material, de lamurire si completare a hotararilor care sunt subsecvente fata de pricina principala vor fi solutionate in aceeasi compunere in care s-a pronuntat hotararea respectiva. Constituirea instantei: se intelege alcatuirea completului de judecata cu toate persoanele si organele prevazute de lege participarea grefierului (magistrat asistent la ICCJ), procurorului si asistentilor judiciari in conflictele de munca si asigurarile sociale. Gresita compunere a completului presupune faptul ca pricina afost judecata de un numar mai mare/mic de judecatori decat cel impus de lege. Gresita constituire a completului presupune faptul ca instanta nu a fost alcatuita cu toate organele si persoanele prevazute de lege. In cursul procesului acest fapt se invoca pe cale de exceptie; exceptia este una de procedura, dilatorie si absoluta. Instanta se pronunta asupra exceptiei printr-o incheiere interlocutorie; poate fi atacata doar odata cu fondul. Daca s-a pronuntat o hotarare in prima instanta, incalcarea acestor reguli poate fi invocate prin apel, iar daca hotararea e definitiva, prin recurs. Gresita compunere sau constituire a instantei nu poate fi invocata prin intermediul contestatiei in anulare sau a revizuirii. Incompatibilitatea Cazurile de incompatibilitate: 1. Judecatorul care a pronuntat o pricina nu poate lua parte la judecarea aceleasi pricini in apel sau in recurs
33
2. Judecatorul care a pronuntat o hotarare nu poate lua parte la judecarea aceleiasi pricini in caz de rejudecare dupa casare. Textul are in vedere situatia casarii cu trimitere, nu si pe aceea a casarii cu retinere spre rejudecarea fondului. Totusi, retinem ca nu exista incompatibilitate decat daca judecatorul s-a pronuntat asupra fondului sau asupra unei alte probleme litigioase, nu si atunci cand s-a pronuntat asupra unei exceptii. 3. Judecatorul nu poate solutiona o pricina in care a fost martor, expert sau arbitru. Cauzele de incompatibilitate sunt de stricta interpretare si nu pot fi extinse prin analogie.
Procedura de solutionare a incompatibilitatii
Pe parcursul judecatii se invoca pe cale de exceptie exceptia incompatibilitatii, rezulta ca este de procedura , dilatorie si absoluta. Asupra ei instanta se pronunta printr-o incheiere interlocutorie. Situatia incompatibilitatii nu poate fi criticata pe calea contestatiei in anulare sau a revizuirii.
Abtinerea si recuzarea Abtinerea si recuzarea este acea situatie in care un judecator care stie ca se afla in unul din cazurile prevazute de lege delcara ca se retrage de la judecarea unor anumite pricini. Recuzarea este situatia in care una din parti poate cere, in cazurile prevazute de lege, indepartarea unuia sau mai multor judecatori de la solutionarea unei anumite pricini. Potrivit art. 27 CPC, judecatorul poate fi recuzat in 9 situatii.
34
Art. 28 prevede situatiile in care nu se pot recuza judecatorii pentru a preintampina anumite abuzuri ale justitiabililor. Deosebirile dintre abtinere si recuzare: Abtinerea este reglementata de o norma imperativa, iar recuzarea de o norma dispozitiva(singura!). Termenul in care pot fi invocate: 1. Abtinerea este propusa de judecator de indata ce cunoaste existenta motivului de recuzare. 2. Recuzarea poate fi propusa de partea interesata inainte de inceperea oricarei dezbateri. Procedura de solutionare a abtinerii si recuzarii Competenta apartine instantei sesizate cu pricina, in care s-a pus problema abtinerii recuzarii: Cererea va fi solutionata de un complet din care nu va face parte judecatorul care s-a obtinut ori care a fost recuzat. Judecata se face in camera de consiliu fara prezenta partilor si in lipsa judecatorului recuzat. Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare. In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face niciun act de procedura. Asupra cererii abtinere sau de recuzare instanta se pronunta printr-o incheiere care se citeste in sedinta publica. Incheierea prin care s-a incuviintat sau respins abtinerea, ca si aceea prin care s-a incuviintat recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac. Incheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai odata cu fondul.
35
Partile litigante si reprezentantii lor in proces Reclamantul si paratul Sunt acele persoane cu interese contradictorii, ale caror drepturi si obligatii reciproce constituie obiectul procesului. Coparticiparea procesuala Prezenta mai multor subiecti intr-un raport juridic civil urmeaza a fi regasita si in organizarea procesului civil sub aspectul celor care vor figura in calitate de parti in cazul in care un atare raport devine litigios. Litis consortio = este acea situatie procesuala in care ca urmare a unui raport juridic obligational cu pluralitatea de subiecti in calitate de parti in acel proces urmeaza sa figureze toate persoanele intre care s-a stabilit acel raport. Felurile coparticiparii procesuale 1. Dupa pozitia partilor: Coparticiparea activa Coparticiparea pasiva Coparticiparea mixta
2. In functie de rolul vointei partilor distingem: Coparticiparea facultativa Coparticiparea obligatorie(necesara)
Curs 7 civil
procesual
36
Pentru a fi in prezenta coparticiparii procesuale obligatoriu este necesar ca raportul juridic obligational a carui valorificare se urmareste sa fie indivizibil sau solidar. In ce priveste raportul juridic, obligatiile conjuncte nu pot da nastere la o coparticipare procesuala obligationala. Aceasta deoarece fiecare creditor nu are dreptul decat la partea sa si fiecare debitor nu datoreaza si nu poate fi urmarit decat pentru partea sa. In celelalte cazuri solutionarea rapoturilor juridice obligationale solidare sau indivizibile devenite litigioase trebuie sa se faca cu participarea in calitate de parti a tuturor subiectilor lor. Art 684(2) cc. partajul facut fara participarea tuturor coproprietarilor este lovit de nulitate absoluta. 3. Dupa momentul in care se formeaza coparticiparea procesuala: Initiala Ulterioara
Efectele coparticiparii procesuale Art. 48(1) actele de procedura apararile si concluziile unuia dintre reclamanti sau parati nu pot folosi nici pagubi celorlalti. In cadrul procesului civil ficare participant se bucura de independenta procesuala. Actele de dispozitie facute numai de unul dintre coparticipanti, chiar in cazul obligatiilor solidare, nu-i obliga pe ceilalti sa aiba aceeasi atitudine. Derogare alin 2= daca prin natura raporturilor juridice sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei sau termenele incuviintate numai unora din ei folosesc si celorlalti.
37
Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti se va tine seama de actele cele mai favorabile.
Posibilitati coparticipanti 1. Avantajul sigur care opereaza de drept 2. Aprecierea finalitatii actului in cazul in care existe deosebiri de atitudine. Ex.:- Apelul sau recursul declarat numai de un singur coparticipant, daca va fi admis va folosi si celorlati coparticipanti cu aceeasi pozitie procesuala. -Avantajul sigur, daca apelul sau recursul a fost respins, acesta il va privi numai pe coparticipantul care l-a declarat, in sensul ca numai el va suporta consecintele( el va plati cheltuielile de judecata), ceilalti coparticipanti mai dinainte a priori sunt considerati ca au optat pentru actul mai favorabil al neatacarii hotararii.
Alte efecte ale coparticiparii Daca mai multi parati au un singur reprezentant se va comunica o singura copie de pe cerere si se va inmana o singura citatie. Daca un coparticipant reclamant sau parat nu s-a prezentat in instanta o data cu ceilalti coparticipanti sau nu a indeplinit un anumit act de procedura, aceta va fi citat in continuare.
Participarea tertelor persoane la judecata Tertele persoane sunt acele parti care au intrat in procesul deja inceput intre reclamant si parat in scopul protejarii unor interese proprii. Conditii speciale de participare a tertelor persoane in proces:
38
1. Interesul de a interveni 2. Existenta unui proces civil aflat in curs de judecata 3. Legatura de conexitate
Forme de participare a tertelor persoane
1. Interventia principala Art. 49 intervintia este in interes propriu cand cel care intervine invoca un drept al sau. Aceasta forma de participare mai este denumita si interventie agresiva deoarece tertul interesat are posibilitatea din initiativa sa sa-si valorifice drepturile pe care partile dintr-un proces si le disputa. Interventia principala constituie o veritabila actiune civila si se deosebeste de cererea de chemare in judecata prin aceea ca nu creeaza cadrul procesual ci il largeste. Interventia principala= actiunea prin care tertul intervenient formuleaza o pretentie distincta dar conexa cu cererea principala intr-un proces civil declansat intre alte persoane in scopul obtinerii unei hotarari judecatoreste favorabile. Cererea de interventie va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata, timbrata in acelasi mod si se va face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor. Art 50(2) cu invoirea partilor, interventia in interes propriu si in instanta de apel. Instanta pronunta o incheiere prin care hotaraste asupra incuviintarii in principiu a cererii. Daca solutia este de admitere, cererea de interventie va fi judecata o data cu cererea principala, numai in cazuri exceptionale cand judecarea cererii principale ar fi intarziata prin judecarea cererii de interventie, aceasta va fi disjunsa si judecata separat. 2. Interventia accesorie
39
Art. 49(3): interventia este in interesul unei parti cand sprijina numai apararea acesteia, mai este numita interventie auxiliara sau conservatoare. Spre deosebire de interventia principala, interventia accesorie nu mai poate fi considerata o actiune civila. Intervenientul urmareste apararea drepturilor uneia din parti, pentru ca pe cale indirecta isi apara, conserva propriile drepturi. Def.: interventia accesorie este acea institutie procesuala care confera unui tert interesat in rezolvarea unui litigiu posibilitatea de a interveni in proces pentru apararea drepturilor uneia din parti in scopul de a-si conserva un drept subiectiv. Pentru ca nu este o cerere principala legiuitorul a permis ca interventia accesorie sa fie facuta si in fata instantei de recurs pana la inchiderea dezbaterilor. Dupa incuviintarea in principiu instanta va dispune comunicarea interventie si unde este cazul va acorda termen pentru depunerea intampinarilor. Intervenientul va lua procedura din starea in care se afla in momentul interventiei si din acest moment va face el insusi orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii pe langa care intervine. Interventia se va judeca cu cererea principala, despartirea lor nefiind posibila. Spre deosebire de solutiile ce se pot da cererii de interventie principala, solutiile cererii in interesul uneia dintre parti avand un caracter accesoriu vor fi conditionate in mod direct de solutionarea cererii principale. 3. Chemarea in judecata a altor persoane care ar pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul. Def.: acea institutie procesuala care confera partilor dreptul de a solicita introducerea in proces a acelor terte persoane ce ar putea pretinde aceleasi drepturi ca si reclamantul, in scopul
40
preintampinarii unui nou litigiu si al conservarii drepturilor subiective ale partilor. Cererea trebuie sa fie motivata si se va comunica atat celui chemat cat si partii potrivnice. Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante. Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea ori la prima zi de infatisare cel tarziu. Intanta trebuie sa pronunte o incheiere prin care sa incuviinteze judecarea cererilor de chemare in judecata a altor persoane. Din momentul incuviintarii terta persoana dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu luand procedura din stadiul in care se afla. Art. 59- efect specific: cand paratul chemat in judecata pentru o datorie baneasca recunoste datoria si declara ca voieste sa o execute fata de cel care isi va stabili judecatoreste dreptul, el va fi scos din judecata daca depune suma datorata. In acest caz judecata va continua numai intre partea reclamanta si cel chemat in judecata. Cererea de chemare in judecata a altor persoane se solutioneaza pe fond o data cu cererea principala, exceptie facand cazul prevazut la art. 59. Solutia va fi strans legata de solutia data in cererea principala fara ca aceasta sa insemne ca admiterea uneia implica respingerea celeilalte. 4. Chemarea in garantie. Art. 60: partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte in cazul cand ar cadea in pretentii cu o cerere in garantie sau in despagubire.
41
Def.: reprezinta acea institutie juridica procesuala ce confera partilor posibilitatea de a solicita introducerea in proces a persoanelor care ar avea obligatii de garantie sau de despagubire in ipoteza in care ar pierde procesul. Art. 60(2) cel chemat in garantie poate la randul sau sa cheme in garantie o alta persoana. Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea, cand intampinarea nu este obligatorie cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune pana la inchiderea dezbaterilor in fata primei instante. Cel chemat in garantie nu va dobandi automat prin simpla depunere a cererii calitatea de parte in proces ci numai dupa admiterea acesteia. Cererea de chemare in garantie se solutioneaza o data cu cererea principala iar atunci cand aceasta ar intarzia-o pe cea principala instanta poate dispune solutionarea separata a acesteia. 5. Aratarea titularului dreptului Def.: acea institutie procesula prin care paratul din proces, detinator cu titlu precar pentru altul al unui bun imobil sau care exercita un drept real asupra acelui bun tinde la introducerea fortata in proces a persoanei in numele careia detine bunul sau exercita dreptul. Cererea trebuie sa indeplineasca conditiile de forma ale oricarei cereri in conditiile art. 82 cpc. Cererea privitoare la aratarea titularului dreptului va fi motivata si se va depune o data cu intampinarea iar daca acesta nu este obligatorie cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea va fi comunicata impreuna cu citatia, copiile de pe cerere si inscrisurile de la dosarul titularului.
42
Efectul specific art 66: daca cel aratat ca titular recunoste sustinerile paratului si reclamantul consimte, el va lua locul paratului care va fi scos din judecata. Daca cel chemat nu se infatiseaza sau tagaduieste apararile paratului, cel chemat va dobandii calitatea de intervenient in interes propriu.
Drepturile si obligatiile partilor
Drepturile:
Dreptul fiecarei parti de a adresa cereri instantei Dreptul de a participa la judecarea pricinii Dreptul la aparare Dreptul de a conduce procesul personal sau prin reprezentant Dreptul de a ii recuza pe judecatori Dreptul partilor de a ataca hotararea judecatoreasca Dreptul de a pretinde si obtine de la cel cazut in pretentii a cheltuielor de judecata Dreptul de a dispune de soarta procesului. Obligatiile:
Sa-si exercite drepturile procedurale cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute. Sa indeplineasca actele de procedura in conditiile, in ordinea si in termenele prevazute de lege. Sa plateasca cheltuielile de judecata suportate de partea care a castigat procesul.
43
Reprezentarea
Reprezentarea judiciara poate fi legala sau conventionala. Reprezentarea legala intervine in cazul minorilor, al persoanelor puse sub interdictie si a persoanelor juridice. Reprezentarea conventionala Art.67 cpc: partile pot sa exercite drepturile procedurala personal sau prin mandatar. Reprezentarea conventionala a persoanelor fizice este permisa in principiu in toate cazurile, in mod exceptional nu este permisa in cazul chemarii la interogatoriu si in procesele de divort. In principiu orice persoana fizica poate avea calitatea de reprezentant al partii in procesul civil, bineinteles va trebui sa aiba capacitatea deplina de exercitiu.
Curs 8 civil
procesual
Mandatul judiciar conventional dat unei persoane neavocat confera, ca regula, reprezentantului toate acele puteri cu care doreste sa-l insarcineze mandantul respectiv partea din proces. Mandantul il poate insarcina pe mandatar doar cu exercitiul dreptului de chemare in judecata sau cu reprezentarea in judecata. Art. 68 cpc. ,, procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata sau de reprezentare in judecata trebuie facuta prin inscris sub semnatura legalizata, iar cand procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata conform legii avocatilor lg. 51/1995. Cpc limiteaza cu titlu de exceptie dreptul mandatarului neavocat de a face acte de dispozitie si de a pune concluzii in instanta.
44
Art. 69 cpc. ,, Recunoasterile privitoare la drepturile in judecata, renuntarile, cum si propunerile de tranzactie, nu se pot face decat in temeiul unei procuri speciale. Art. 68(4):,, Daca mandatul este dat unei alte persoane decat unui avocat, mandatarul nu poate pune concluzii decat prin avocat, cu exceptia consilierului juridic care potrivit legii reprezinta partea. Asistarea de catre avocat nu este ceruta doctorilor sau licentiatilor in drept cand ei sunt mandatar in pricinile sotului sau rudelor pana la al-4-lea grad inclusiv. De asemenea asistarea de catre avocat nu este ceruta la judecatorie cand partea este reprezentata prin sot sau ruda pana la gradul al-4-lea inclusiv. Cand dreptul de reprezentare izvoraste din lege sau dispozitie judecatoreasca, asistarea reprezentantului de catre un avocat nu este obligatorie. Reprezentarea prin avocat este principala forma de aparare a persoanei fizice in procesul civil. Avocatul justifica dreptul de a reprezenta prin contratul de asistenta juridica incheiat in forma scrisa cu partea sau reprezentantul acesteia. Avocatul se legitimeaza in fata instantei prin imputernicirea avocationala. Art. 83 cpc :,, Cand cererea este facuta prin mandatar se va alatura procura in original sau in copie legalizata. Mandatarul avocat certifica el insusi copia de pe procura sa, reprezentantul legal va alatura copie legalizata de pe inscrisul doveditor al colitatii sale. Fata de persoana fizica neavocat reprezentantul avocat are anumite drepturi suplimentare: Poate sa puna concluzii in fond la orice instanta. Daca a participat la judecata poate sa faca orice acte pentru pastrarea drepturilor supuse unui termen si care s-ar pierde prin neexercitarea lor la timp chiar daca nu are mandat in acest sens.
45
Poate sa exercite cai de atac chiar fara mandat.
Participarea procurorului in procesul civil Art. 131 Constitutie: ,, In activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesul general al societatii si apara ordinea de drept precum si libertatile cetatenilor. Doctrina si practica aprecieaza ca procurorul este parte in proces insa nu putem identifica pozitia sa procesuala cu aceea a partilor principale. Procurorul intervine in activitatea judiciara pentru a apara interesele generale ale societatii, interesul public este prezent chiar si atunci cand intervine pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale cetatenilor. Aceasta imprejurare determina statutul sau de parte speciala in procesul civil. Formele de participare ale procurorului in procesul civil 1. Promovarea actiunii civile 2. Participarea la judecata 3. Exercitarea cailor de atac 4. Participarea in faza executarii silite
1. Promovarea actiunii civile: Art. 45 alin 1 cpc: ,, Ministerul Public poate porni actiunea civila ori de cate ori este necesar pentru apararea drepturilor si intereselor legitime ale minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor precum si in alte cazuri expres prevazute de lege. Legea nu mai interzice procurorului sa introduca actiunile cu caracter personal. In cazul in care procurorul a pornit actiunea, titularul dreptului la care se refera actiunea va fi introdus in proces.
46
Acesta va putea face acte de dispozitie iar in cazul in care procurorul si-ar retrage cererea va putea cere continuarea judecatii. Art. 451cpc.: ,, Actele procesuale de dispozitie facute in orice proces de reprezentantii persoanelor prevazute la art. 45(1) cpc nu vor impiedica judecata daca instanta aprecieaza ca ele nu sunt in interesul acelor persoane. 2. Participarea la judecata ( interventia ) Se concretizeaza prin punerea de concluzii. Art. 45(3) cpc. : ,, Procurorul poate pune concluzii in orice proces civil, in oricare faza a acestuia, daca aprecieaza ca este necesar pentru apararea ordinii de drept, a drepturilor si libertatilor cetatenilor. Dretul de apreciere apartine procurorului. In aceasta ipoteza legala este vorba de participarea facultativa a procurorului in procesul civil. Art. 45 (4) cpc.: ,, In cazurile anume prevazute de lege participarea si punerea concluziilor de procuror sunt obligatorii, neparticiparea procurorului conduce la nulitatea hotararilor, cu alte cuvinte instanta nu a fost legal constituita. Ex.: punerea sub interdictie si ridicarea ei. solutionarea cererilor de expropriere. in cazul inregistrarii tardive a nasterii. in cazul judecarii cererilor privind incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei.
In situatiile in care procurorul participa la judecata, el poate formula cereri, invoca exceptii, propune dovezi, depune concluzii scrise sau orale indiferent de forma de participare facultativa sau obligatorie. Procurorul daca participa la judecata va pune concluzii dupa partile principale.
47
3. Exercitarea cailor de atac Art. 45(5) cpc.: ,, procurorul poate in conditiile legii sa exercite caile de atac impotriva oricaror hatarari. 4. Participarea in faza executarii silite Procurorul poate sa ceara punerea in executare a hotararilor pronuntate in favoarea minorilor, persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor.
Competenta Def.: Este capacitatea recunoscuta de lege unei instante judecatoreste sau unui organ de jurisdictie, ori cu activitate jurisdictionala de a solutiona o anumita pricina. Competenta generala si competenta jurisdictionala Daca ne raportam la organe din sisteme diferite sau din acelasi sistem, se distinge: Competenta generala Competenta jurisdictionala, care se subdivide in: Competenta materiala se subdivide: 1. Competenta materiala functionala: care se stabileste dupa felul atributiilor jurisdictionale ce revin fiecarei categorii de instante. 2. Competenta materiala procesuala: care se stabileste functie de natura, obiectul sau valoarea litigiului.
Competenta teritoriala se subdivide: 1. Competenta teritoriala de drept comun: atunci cand cererea se
48
adreseaza instantei de la domiciliul sau sediul paratului. 2. Competenta teritoriala alternativa ( facultativa): cand reclamantul are alegerea intre mai multe instante deopotriva competente. 3. Competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala: atunci cand cererea trebuie introdusa numai la o anumita instanta. Functie de caracterele normelor care reglementeaza competenta distingem: Competenta absoluta Competenta relativa Necompetenta este de ordine publica sau privata. Necompetenta este de ordine publica : 1. In cazul incalcarii competentei generale cand procesul nu este de competenta instantei judecatoresti. 2. In cazul incalcarii competentei materiale cand procesul este de competenta unei instante de alt grad. 3. In cazul incalcarii competentei teritoriale exclusive cand procesul este de competenta unei instante de acelasi grad si partile o pot inlatura. In toate celelalte cazuri necompetenta este de ordine privata. Art. 19 cpc.: ,, Partile pot conveni prin inscris sau prin declaratie verbala facuta in fata instantei ca pricinile referitoare la bunuri sa fie judecate de alte instante decat acelea care potrivit legii au competenta teritoriala afara de cazurile prevazute la art. 13-16 cpc.
1. Competenta generala
49
Instantele judecatoresti nu detin monopolul solutionarii litigiilor doarece exista cauze ce sunt atribuite altor jurisdictii. Atunci cand o instanta judecatoreasca a fost sesizata cu o pricina care este de competenta unei jurisdictii din afara instantei judecatoresti, ea nu poate solutiona acea pricina pentru ca s-ar incalca competenta generala iar hotararea pe care o va pronunta va fi lovita de nulitate absoluta. Competenta in materia controlului de constitutionalitate Curtea Constitutionala hotaraste asupra exceptiilor de neconstitutionalitate privind legile si ordonantele ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj. Daca in cursul judecatii se invoca neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante de care depinde solutionarea cauzei, instanta va sesiza Curtea Constitutionala printr-o incheiere care va cuprinde punctul de vedere al partilor si opinia organului judiciar asupra exceptiei, fiind insotita de dovezile propuse de parti. Daca exceptia a fost invocata din oficiu de instanta, incheierea trebuie motivata si va cuprinde sustinerile partilor si dovezile. Pana la solutionarea exceptiei judecarea cauzei se suspenda obligatoriu.
Competenta in materia actelor de stare civila Poate sa apartina serviciilor publice de evidenta a persoanelor, comandantului nevei/ aeronavei, reprezentantilor diplomatici sau consulari ori instantei judecatoriesti. Daca declaratia de nastere a fost facuta dupa mai mult de 1 an de zile de la data nasterii actul de nastere poate fi intocmit numai pe baza unei hotarari judecatoresti. Anularea, modificarea, completarea actelor de stare civila se pot face numai in temeiul unei hotarari judecatoresti pronuntata de judecatoria in a carei raza teritoriala este domiciliul sau sediul persoanelor interesate. (Art. 100 cc) Competenta in materie succesorala
50
In aceasta materie competenta apartine instantelor de judecata in functie de caracterul contencios sau necontencios al cererii. Daca intre mostenitori nu exista neintelegeri procedura se va desfasura in fata notarului public. Daca mostenitorii nu se inteleg, notarul va indruma partile la instanta de judecata competenta. Art. 109(4) cpc.: ,, La sesizarea instantei cu dezbaterea procedurii succesorale, reclamantul va depune o incheiere emisa de notarul public cu privire la verificarea evidentelor succesorale prevazute de codul civil si lege. In acest caz neindeplinirea procedurii prealabile poate fi invocata nu numai de parat ci si de instanta din oficiu.
2. Competenta materiala Competenta materiala judecatorie Art. 1 (1) cpc.: ,, judecatoria judeca in prima instanta toate procesele si cererile in afara de cele date prin lege in competenta altor instante. Rezulta, judecatoria are plenitudine de competenta pentru judecata in prima instanta. Asadar ori de cate ori prin lege nu se prevede competenta unei alte instante sau organ de jurisdictie de a judeca o anumita pricina cererea trebuie adresata judecatoriei. Art. 1(11) cpc.: ,, Judecatoriile judeca in prima si ultima instanta procesele si cererile privind creante avand ca obiect plata unei sume de bani de pana la 2.000 de lei inclusiv. Judecatoriile judeca potrivit art.1(2) cpc. plangerile impotriva hotararii autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitati,in cazurile prevazute de lege.\ Judecatoriile judeca in orice alte materii data prin lege in competenta lor.
51
Cu titlu de exemplu mentionam cazuri prevazute de cpc., astfel judecatoria judeca: Cererea de recuzare sau de abtinere formulata de un judecator de la judecatorie. Cererea privind indreptarea, lamurirea sau completarea propriilor hotarari. Cererea de asigurare a dovezilor pe cale principala Contestatia in anulare si revizuirea impotriva hotararii pronuntate de judecatorie.
Exista judecatorii care au o competenta materiala exclusiva ex.: o Judecatoria sectorului 1 care solutioneaza cererile facute de un cetatean strain sau de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate. o Judecatoria Constanta si Galati care au competenta materiala exclusiva in materie maritima sau fluviala.
Curs 9 civil
procesual
Competenta materiala Tribunal
Art. 2 cpc ,, Tribunalul judeca in prima instanta, in apel, in recurs precum si in orice alte meterii date prin lege in competenta sa.
Competenta privind judecata in prima instanta
52
Tribunalul este instanta de exceptie pentru ca judeca numai litigiile date in mod expres in competenta sa. Astfel judeca procesele si cererile in materie civila, al caror obiect are valoare de peste 500.000 lei Ron cu exceptia cererilor neevaluabile in bani, privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau posesorii formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legii din materia fondului funciar. Rezulta ca cererile care au ca obiect o valoare de pana la 500.000 lei Ron precum si cele neevaluabile in bani sunt de competenta Judecatoriei. De asemenea sunt de competenta Judecatoriei cererile de imparteala judiciara indiferent de valoarea obligatiilor litigiului.
Precizari in legatura cu criteriul valoric de delimitare a competentei intre Judecatorii si Tribunale 1. Valoarea obligatiilor litigiului este stabilita de reclamant prin cererea de chemare in judecata. 2. Momentul care intereseaza in stabilirea valorii obiectului litigiului este acela al inregistrarii cererii de chemare in judecata. Art. 181:,, Instanta investita potrivit dispozitiilor referitoare la competenta dupa valoarea obictului cererii ramane competenta sa judece chiar daca ulterior investirii intervin modificari in ceea ce priveste cuantumul valorii aceluiasi obiect. 3. Daca s-a formulat o actiune cu mai multe capete de cerere principale pentru a se stabilii valoarea obiectului litigiului se cumuleaza sumele invocate prin fiecare cerere. In schimb daca se formuleaza si cereri accesorii sau incidentale valoarea acestora nu va influenta competenta aplicandu-se art. 17 cpc. 4. Daca mai multi reclamanti formuleaza o singura cerere de chemare in judecata prin care cheama acelasi parat dar in baza
53
acelorasi raporturi juridice, stabilirea instantei se face in functie de valoarea fiecarei pretentii in parte. 5. ....................... Art. 2 lit c:,, Tribunalul judeca conflictele de munca cu exceptia celor date prin lege altor instante. Procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala. Procesele si cererile in materie de expropriere Cererile pentru incuviintare, nulitatea sau desfacerea adoptiei. Cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judecatoresti savarsite in procesele penale. Cererile pentru recunoasterea precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararii date in tari straine. Competenta privind judecata in apel Art. 2 (2):,, Tribunalul judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Judecatorii in prima instanta, din punct de vedere functional rezulta ca Tribunalul este instanta de drept comun pentru apelurile exercitate impotriva hotararilor de prima instanta pronuntate de Judecatorii. Competenta privind judecata in recurs Art.2 (3):,, Tribunalul judeca, ca instanta de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Judecatorii, care potrivit legii nu sunt supuse apelului. Competenta Tribunalului in alte materii Cu titlu de exemplu: Conflictele de competenta intre 2 Judecatorii. Stramutarea de la o Judecatorie la alta pe motiv de rudenie sau afinitate. Indreptarea erorilor materiale, lamurirea sau completarea propriilor hotarari.
54
Contestatia in anulare si revizuirea indreptate impotriva propriilor hotarari.
Competenta materiala a Curtilor de Apel
Art. 3:,, Curtea de Apel judeca in prima instanta, apel si recurs. Judecata in prima instanta Curtea de Apel judeca procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor publice centrale. Art. 10 din lg 554/2004:,, Litigiile privind actele administrative emise sau incheiate de autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si impozite mai mari de 500.000 lei ron se selutioneaza in fond de sectii de contencios administrativ si fiscal ale Curtii de Apel.
Judecata in apel Judeca apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in prima instanta. Judecata in recurs Curtea de Apel judeca recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de Tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Tribunal care potrivit legii nu sunt supuse apelului precum si in orice alte cazuri prevazute de lege. De asemenea judeca in recurs si in orice alte materii date prin lege in competenta sa: Conflictele de competenta intre 2 Tribunale. Indreptarea erorilor materiale, lamurirea si completarea propriilor hotarari.
55
Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie Art.4 :,, ICCJ judeca: 1. Recursurile declarate impotriva hotararilor Curtilo de Apel si a altor hotarari in cazurile prevazute de lege. 2. Recursurile in interesul legii 3. In orice alte materii date prin lege in competenta sa exemplu delegarea instantei.
Competenta teritoriala a instantelor judecatoresti Competenta teritoriala constituie rezultatul operatiunii de dividere a competentei materiale, astfel de indata ce a fost stabilita competenta materiala urmeaza sa se stabileasca care dintre instantele de acelasi grad sunt competente sa judece o anumita pricina. Astel in primul rand trebuie cercetata raza sau circumscriptia instantelor judecatoresti( anexa 1 lg 304). Competenta teritoriala se face numai pentru judecata in fata primei instante indiferent de gradul instantei. In comparatie cu competenta materiala care reprezinta interese de ordin general, competenta teritoriala reprezinta mai multe interese de ordin personal, rezulta ca in general normele care reglementeaza competenta teritoriala sunt dispozitive. Def. Competenta teritoriala: reprezinta acea forma a competentei jurisdictionale prin care legea in functie de anumite criterii specifice determina pe linie orizontala teritorial in care Judecatoria sau Tribunalul urmeaza sa-si exercite atributiile. Felurile competentei teritoriale: In privinta determinarii competentei teritoriale exista o regula ,,actor servitu forum rei adica reclamantul trebuie sa
56
sesizeze instanta domiciliului paratului, regula are caracter general si se justifica pe ideea de protejare a intereselor paratului. Aceasta regula nu este insa absoluta, pentru anumite motive se deroga expres stabilindu-se din punct de vedere teritorial competenta in favoarea altor instante. Cele 2 exceptii: Competenta teritoriala alternativa Competenta teritoriala exclusiva( exceptionala)
Competenta teritoriala generala Art. 5 :,, Cererea se face la instanta domiciliului paratului, daca acesta are domiciliul in strainatate sau nu e cunoscut cererea se face la instanta resedintei sale din tara, iar daca nu are nici resedinta cunoscuta atunci cererea se face la instanta domiciliului sau resedintei reclamantului. Cererea impotriva unei persoane juridice se face la instanta unde se afla sediul ei principal. Regula inscrisa in art. 5 este de aplicare generala astfel ca instanta de la domiciliul paratului judeca: Toate actiunile de creanta. Actiunile care privesc unele raporturi de familie. Actiunile reale mobiliare.
Competenta teritoriala alternativa In anumite situatii interesele raclamantului fata de cele ale paratului trebuie ocrotite cu prioritate astfel ca legea reglementeaza
57
in favoarea reclamantului un drept de optiune intre 2 sau mai multe instante. Reglementarea de principiu este inscrisa in art. 12 care prevede ca reclamantul ale alegerea intre mai multe instante competente. Competenta teritoriala alternativa precizari Regula actor servitur forum rei nu este inlaturata, instanta domiciliului paratului figurand alaturi de alte instante la fel de competente. Dreptul de optiune al reclamantul, din moment ce a fost exercitat, alegand una din instantele deopotriva competente se stinge.
Cazurile competentei teritoriale alternative sunt reglementate de art. 6, 7(2), 8, 9, 10, 11 cpc. Art. 6:,, Cand paratul in afara de domiciliul sau are in chip statornic o indeletnicire profesionala sau una sau mai multe asezari agricole, comerciale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc. Competenta teritoriala exclusiva Def.: Acea competenta prin care se impune ca anumite pricini civile in functie de obiectul lor sa fie solutionate numai de instanta expres prevazuta de lege. Competenta teritoriala conf. Art. 13: (forum rei site),, Porninduse de la clasificarea bunurilor in mobile si imobile art 335-346 ncc, art 13 prevede ca cererile privitoare la bunuri imobile se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla imobilele, domeniul de aplicare a acestei ipoteze legale se refera la actiunile imobiliare. Actiunile imobiliare sunt: In revendicare Confesorii
58
Actiunea negatorie Actiunile posesorii
Justificare acestei regului: instanta locului situarii imobilului este inaintea altora, sa cunoasta si sa administreze probele necesare ( expertiza, cfl, aflarea informatiilor ce se refera la sarcini sau garantii) Problema aplicarii dispozitiilor art 13(1) in cazul actiunii personal imobiliare Sunt actiuni personale imobiliare: Actiunile prin care se pretinde predarea unui bun imobil vandut. Actiunea pentru garantarea imobilului construit sau vandut. Actiunea ipotecara. Actiunea in constatarea nulitatii contractului de vanzarecumparare a unui imobil.
Acestor sanctiuni li se aplica art. 10 (1-2) mai exact va opera competenta teritoriala alternativa.
Problema conflictului dintre art. 607 si 13(1) Art. 13(2):,, Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acesta se afla in una din aceste circumscriptii, iar in caz contrar la oricare din instantele in circumscriptia carora se afla imobilul. Competenta teritoriala reglementata de art.14 potrivit acestui act este determinata competenta in materie de mostenire, astfel sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului: Cererile privitoare la validarea sau executarea dispozitiilor testamentare. Cererile privitoare la mostenire precum si acelea privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia.
59
Daca mostenitorii se indreapta impotriva tertilor se aplica dreptul comun. Cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreunuia dintre mostenitori sau a executorului testamentar.
Art. 14(3) nu se aplica daca mostenitorii ii cheama in judecata pe creditorii defunctului. Problema conflictului dintre art 13 si 14 cpc Potrivit art. 13 cererile in materie de societate pana la sfarsitul lichidarii in fapt sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal. Astfel de cereri: Cererile in anularea hotararilor adunarii generale a asociatilor. Cererile de excludere
Nu pot fi considerate cereri in materie de societate acelea care vizeaza executarea unor contracte intre societati sau cererile indreptate de catre un salariat impotriva societatii la care este angajat. Art. 16 prevede ca cererile in materia insolventei sunt de competenta exclusiva a Tribunalului in circumscriptia caruia se afla sediul debitorului. In afara de normele din cpc dispozitiile unor legi speciale prevad cazuri de competenta teritoriala exclusiv: Cererea pentru incuviintarea, nulitatea adoptiei se introduce la Tribunalul in a carei raza teritoriala se gaseste domiciliul copilului. Cererea pentru declararea disparitiei sau a mortii se judeca de catre instanta de la ultimul domiciliu al acelei persoane.
Intinderea competentei instantei sesizate Cadrul procesual in limitele careia se desfasoara activitatea procesuala include si alte cereri fara de care procesul nu poate fi
60
solutionat. Astfel noi cereri pot provenii de la parti sau terti si pot privi chestiuni de fond sau de procedura. In dreptul procesual civil este consacrata regula ca judecatorul actiunii este si judecatorul exceptiei. De la regula exista o derogare in cazul chestiunilor prejudiciate. Potrivit art.17 cpc cererile accesorii si incidentale sunt in caderea instantelor competente sa judece cererea principala. Posibilitatea instantei de a judeca si alte cereri care in mod obisnuit sunt de competenta altor instante este desemnata prin expresia ,, prorogare de competenta. Prorogarea de competenta este: Legala Judecatoreasca Conventionala
Prorogarea legala in cazurile prevazute de art. 17, 9, 164 cpc.
Curs 10
procesual civil
Prorogarea judecatoreasca de competenta. Are loc in situatiile reglementate de art. 23, de art. 33 alin 1-2, art. 169 ultimul aliniat, art. 212 alin 5, art. 313. Prorogarea de competenta e posibila si in baza acordului de vointa tacit, expres al partilor dar numai fara incalcarea normelor de competenta. Ea are loc fie inainte de sesizarea instantei privind conventia partilor, fie dupa sesizarea instantei, dar cel mai tarziu in prima zi de infatisare. Pentru a fi intrunite conditiile prorogarii de competenta nu e necesar ca partile sa-si manifeste vointa expres in acest sens, adica e suficient ca reclamantul sa sesizeze o alta instanta decat cea competenta, iar paratul sa nu invoce lipsa de competenta pana la prima zi de infatisare.
61
Alte incidente cu privire la instanta sesizzata Exceptia de necompetenta Este mijlocul procedural prin care partea chemata in fata instantei necompetente poate solicita acesteia sa se desesizeze si sa trimita cauza spre solutionare la instanta de judecata sau la organele cu atributii jurisdictionale competente. Conditiile invocate pentru existenta dreptului sunt reglementate in art 159 cpc:
1
- Necompetenta generala a instantelor judecatoresti poate fi invocata de parti ori de catre judecator in orice stare a pricinii.
- Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica poate fi invocata de parti ori de catre judecator la prima zi de infatisare in fata primei instante, dar nu mai tarziu de inceperea dezbaterilor asupra fondului.
- Necompetenta de oridine privata poate fi invocata doar de parat prin intampinare sau cand acesta nu e obligat, cel mai tarziu la prima zi de infatisare.( divort si actiuni posesorii- nu e obligatorie intampinarea).
- La prima zi de infatisare, judecatorul e obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta sesizata e competenta general, material si teritorial sa judece pricina, consemnand in cuprinsul incheierii de sedinta temeiurile de drept pentru care constata competenta instantei sesizate.
- Verificarea competentei de judecator nu impiedica formularea exceptiei de necompetenta asupra carora magistratul se va pronunta in conditiile legii.
62
- Asupra exceptiei de necompetenta, instanta se va pronunta dupa caz, printr-o incheiere sau printr-o hotarare.
- Daca instanta respinge exceptia prin incheiere, ea se va declara competena, va trece la judecarea pricinii, cel nemultumit putand sa faca apel, recurs potrivit legii dupa darea hotararii.
- Potrivit art. 158(3), daca instanta se declara necompetenta (admite exceptia) se pronunta printr-o hotarare de declinare de competenta care nu este supusa nici unei cai de atac, dosarul fiind trimis de indata instantei competente sau dupa caz, altui organ cu activitate jurisdictionala competent.
Problema actelor de procedura si a probelor administrate Art. 105(1) in privinta actelor de procedura prevede: ,, actele de procedura indeplinite de un judecator, cu incalcarea normelor de competenta de ordine publica sau private, vor fi declarate nule in conditiile prevazute de lege. In ceea ce priveste probele administrate art. 160 cpc prevede:,, in cazul declararii necompetentei, dovezile administrate in instanta necompetenta raman castigate judecatii si instanta competenta nu va dispune refacerea lor decat pentru motive temeinice. Conflictele de competenta Este situatia in care 2 sau mai multe instante se declara competente sau dimpotriva necompetente sa solutioneze o cauza civila concreta. Conflictele sunt pozitive sau negative. Pentru a ne afla in prezenta unui conflict de competenta sunt necesare indeplinite urmatoarele cerinte: 1. Doua sau mai multe instante sa fie sesizate simultan cu o pricina( in pricini trebuie sa existe o tripla identitate:parti, obiect, cauza)
63
2. Cauza sa fie pendinte ,, pe rol in fata instantei sesizate, in sensul ca partile sa nu se fi desesizat de la judecata in fata vreuneia din aceste instante. 3. Partile sa fi invocat in fata instantelor sesizate fie exceptia de litis pendenta, fie exceptia de necompetenta. Art. 21 cpc: ,, Instanta inaintea careia s-a ivit conflictul de competenta va suspenda din oficiu orice alta procedura si va inainta dosarul instantei in drept sa hotarasca asupra conflictului. Aceasta este potrivit art. 22, cea superioara comuna. Art. 22 arata care este instanta superioara competenta. Instanta competenta sa judece conflictul va hotara in camera de consiliu fara citarea partilor. Hotararea e supusa recursului in termen de 5 zile de la comunicare, cu exceptia celei provenite de la ICCJ care este irevocabila.
Stramutarea Stramutarea proceselor si cererilor se face in 3 cazuri expres prevazute de art. 37: 1. Rudenia sau afinitatea. 2. Banuiala legitima. 3. Siguranta publica.
1. Rudenia sau afinitatea. Stramutarea pentru acest motiv poate avea loc cand una dintre parti are 2 rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv printre magistratii sau asistentii judiciari ai instantei. De regula, stramutarea pentru acest motiv se invoca de catre parat insa si reclamantul poate cere stramutarea atunci cand doreste sa inlature orice suspiciune cu privire la instanta si proces, cand introduc actiunile civile pot cere stramutarea pentru acest motiv.
64
Normele care reglementeaza stramutarea pentru rudenie sau afinitate au caracter dispozitiv. Cererea de stramutare pentru rudenie sau afinitate trebuie facuta inainte de inceperea oricaror dezbateri si se dispune la instanta imediat superioara instantei de la care se cere stramutarea procesului. 2. Banuiala legitima. Stramutarea pentru motiv de banuiala legitima se poate face de partea ineresata precum si de procuror atunci cand a introdus actiunea. Banuiala se considera legitima ori de cate ori se presupune ca nepartinuirea judecatii ar putea fi stirbita datorita imprejurarii pricinii, calitatea partilor ori vrajmasiilor locale. Cazuri : - Pozitia unei parti pe plan economic si stiintific. - Relatiile de prietenie ale unei parti cu personalitati locale ce au influenta asupra judecatorilor. - Relatiile apropiate ale unei parti cu judecatorii sau personalul instantei. Cererea se depune la ICCJ.
3. Siguranta publica. Stramutarea pentru acest motiv se poate face atunci cand datorita imprejurarilor procesului, a persoanelor implicate in proces sau a obiectului procesului s-ar putea afecta ordinea si linistea publica. Cererea pentru acest motiv se formuleaza de procurorul de la Parchetul de pe langa ICCJ. Cererile de stramutare se judecata in Camera de consiliu. Presedintele instantei, va putea cere dosarul pricinii si sa ordone fara citarea partilor suspendarea judecarii pricinii, comunicand de urgenta aceasta masura instantei respective. In caz de admitere, pricina se trimite spre judecare unei alte instante de acelasi grad.
65
Hotararea asupra stramutarii se da fara motivare si nu este supusa niciunei cai de atac. Ea va arata in ce masura actele indeplinite de instanta inainte de stramutare urmeaza sa fie pastrate. Instanta va fi instiintata de indata despre admiterea cererii de stramutare. In cazul in care instanta a savarsit acte de procedura sau a procedat intre timp la judecarea pricinii, actele de procedura indeplinite ulterior stramutarii si hotararea pronuntata sunt desfiintate de drept prin afectele admiterii cererii de stramutare. Delegarea Art. 23 prevede: ,, Cand din pricina unor inprejurari exceptionale instanta competena este impiedicata un timp mai indelungat sa functioneze, ICCJ la cererea partii interesate va desemna o alta instanta de acelasi grad sa judece pricina.
CAP. : ACTELE SI TERMENELE DE PROCEDURA
ACTELE DE PROCEDURA Orice manifestare de vointa facuta in cursul si in cadrul procesului civil de catre instanta de judecata, partile sau alti participanti la activitatea judiciara in vederea producerii unor efecte juridice determinate. Conditiile generale ale actelor de procedura:\ Pentru validitatea actelor de procedura se impun a fi avute in vedere: 1. Forma scrisa 2. Sa relateze chiar in continutul lor faptul ca au fost respectate cerintele impuse de lege.
66
3. Sa fie redactate in limba romana.
1. Forma scrisa. Forma scrisa reprezinta o conditie a marii majoritati a actelor de procedura. Totusi exista si exceptii in privinta actelor ce reprezinta manifestari unilaterale sau bilaterale de vointa a partilor: invocarea de exceptii, solicitarea de dovezi, cererea de recuzare a judecatorilor, mandatul judiciar etc. Toate aceste acte pot fi intocmite in scris, insa in situatia in care nu au fost exprimate de parti in forma scrisa instanta va avea obligatia de a le consemna in incheierea de sedinta. 2. Nu este prevazuta in mod expres de lege, iar in privinta actelor care se realizeaza oral de parti nici nu poate fi conceputa. Instanta e oligata sa verifice daca actele intocmite sunt in conformitate cu legea si daca prin ele nu se urmareste un scop ilicit. 3. Redactarea acteleor in limba romana. Nerespectarea conditiilor generale sau particulare ale actelor de procedura atrage nulitatea acestora.
Sanctiunile care intervin pentru nerespectarea conditiilor legale referitoare la actele procedurale: 1. Nulitatea actului de procedura. 2. Obligatia de a completa sau de a reface actul indeplinit cu incalcarea prescriptiilor legale. 3. Obligatia de a despagubi pe persoana vatamata prin incalcarea formelor procedurale. 4. Sanctiuni pecuniare si sanctiuni disciplinare. Pe langa aceste sanctiuni generale exista si sanctiuni specifice procesului civil:
67
1. Socotirea ca neavenit a apelului sau recursului declarat de intervenientul acestuia daca partea in favoarea careia s-a intervenit nu a declarat ea insasi apelul sau recursul. 2. Neluarea in considerare a schimbarii domiciliului uneia din parti in cursul judecatii daca aceasta nu a incunostiintat instanta si partea adversa. 3. Neluarea in considerare a inscrisului depus in copie certificata daca partea care l-a depus nu are in sedinta originalul ori nu l-a lasat in pastrarea grefei.
Clasificarea actelor de procedura: 1. In raport de organele sau persoanele care le intocmesc: - Acte ale partilor( chemarea in judecata, intampinarea) - Acte ale instantei( incheieri) - Acte ale organelor auxiliare ale justitiei - Acte ale altor participanti la proces. 2. In functie de continutul lor: - actelor de procedura care contin o monifestare de vointa - actelor de procedura care constata o operatiune procedurala 3. In functie de nmatura lor: - Acte judiciare, care se indeplinesc in fata instantei. - Acte extrajudiciare, se indeplinesc in cadrul procesului dar in afara instantei. 4. In functie de modul de efectuare: - Acte scrise - Acte orale
68
Principalele actelor de procedura
1. Cererile in general. Cererile constituie mijlocul prin care orice persoana interesata poate solicita in conditiile legii concursul instantei judecatoresti in vederea ocrotirii unor drepturi sau interese proprii sau ale unor alte persoane. Sunt 2 categorii de cereri: a. Cereri introductive de instanta( pot fi facute de reclamanta) b. Cereri incidente, care se fac dupa ce procesul a fost inceput si care au menirea de a pune in discutie contradictorie a partilor noi pretentii de drept material sau de a largi cadrul dezbaterilor prin invocarea unor fapte si imprejurari noi( pot fi facute de parat sau terte persoane). In general cererile incidente se caracterizeaza prin aceea ca ele se afla intr-un raport de dependinta fata de cererea principala, in sensul ca solutionarea actelor depinde de modul de rezolvarea a cererii principale. Indiferent de natura ei, orice cerere trebuie sa cuprinda elementele prevazute de art. 82 cpc. 2. Citatia si comunicarea actelor de procedura. Legiuitorul reglementeaza in amanunt in art 87-100 cpc citarea partilor, deoarece in procesul civil trebuie respectat dreptul la aparare si contradictorialitate. Salutionarea unei cauzecivile cu citarea partilor reprezinta regula, daca legiuitorul a apreciat ca judecatorul poate pasii la judecata si fara citarea partilor, a prevazut aceasta in mod expres. Citatia= actul de procedura prin care li se aduce la cunostinta participantilor la procesul civil despre termenul de judecata si instanta la care solutioneaza. Citatia e compusa din 2 parti: - Citatia propriu zisa.
69
- Dovata de inmanare. Elementele pe care trebuie sa le cuprinda citatia sunt prev in art. 88 cpc. Instanta de judecata ia la cunostiinta ca un participant la procesul civil a fost sau nu citat din dovada de inmanare a citatiei, respectiv procesul verbal incheiat de agentul procedural insarcinat cu inmanarea actului procedural. Elementele pe care trebuie sa le contina procesul verbal sunt prev la art. 100 cpc. Modul de citare a partilor 1. Citarea statului si a persoanei juridice. Art. 87:,, Statul, judetul, comuna si celelalte persoane juridice de drept public se citeaza in persoana capului autoritatii la contenciosul sediului central al administratiei respective sau in lipsa de contencios, la sediul administratiei. Persoanele juridice de drept privat vor f i citate prin reprezentantul lor la sediul principal sau la cel al sucursalei ori dupa caz al reprezentantei. 2. Citarea persoanelor care participa in proces prin reprezentant. Art. 87 pct. 6:,, Persoanele incapabile urmeaza sa fie citate in procesul civil prin reprezentantii lor legali. Daca o persoana incapabila n u are reprezentant legal si exista urgenta se va proceda la numirea unui curator care va fi citat. Prin curator special numit de instante vor fi citati si mostenitorii pana la intervenirea lor in proces. 3. Citarea persoanelor aflate in strainatate. Legiuitorul face distinctie intre persoanele trimise in strainatate in interes de servici si cele aflate in strainatate din diverse alte motive. Art. 87 pct 7-8.
70
Curs 11 procesual civil
In toate cazurile daca cei aflati in strainatate au mandatat cunoscut in tara va fi citat si acesta. Citarea persoanelor care nu au domiciliul cunoscut Art. 95 cpc:,, Cand reclamantul invedereaza ca desi a facut tot ce i-a stat in putinta nu a izbutit sa afle domiciliul, presedintele instantei va dispune citarea acestuia prin publicitate, care are un caracter exceptional. De aceea instantele trebuie sa manifeste o maxima prudenta in aplicarea art. 95. Citarea prin publicitate se face afisandu-se citatia la usa instantei, se publica in monitorul oficial sau intr-un ziar mai raspandit. Afisarea precum si publicarea in monitorul oficial sau intr-un ziar mai raspandit se face cu cel putin 15 zile inainte de data judecatii, in caz de urgenta cu 5 zile inainte. Daca paratul se infatiseaza si dovedeste ca a fost citat prin publicitate cu rea credinta, toate actele de procedura vor fi anulate, reclamantul putand fi sanctionat cu amenda si obligatia la despagubiri conform legii.
Darea si luarea termenului in cunostinta De la principiul comunicarii actelor de procedura la domiciliul sau resedinta celui solicitat art. 153 cpc:,, Partea care a depus cererea personal sau prin reprezentant legal sau conventional, precum si partea care a fost prezenta la un termen de judecata, ea insasi sau printr-un reprezentant, nu va fi citata in tot cursul judecatii la acea instanta, prezumandu-se ca ea cunoaste termenele ulterioare.
71
Aceste dispozitii sunt aplicabile si partii care personal sau prin reprezentant i s-a inmanat sub semnatura citatia pentru un termen de judecata considerandu-se ca ea cunoaste si termenele ulterioare. Art. 153 prevede 4 cazuri cand luarea la cunostinta nu opereaza fiind necesara o noua citare: 1. In cazul redeschiderii judecatii dupa ce a fost suspendat. 2. In cazul stabilirii unui termen pentru chemarea la interogatoriu. 3. In cazul cand procesul se repune pe rol. 4. In cazul militarilor in termen si al detinutilor. Termenul de judecata nu poate fi preschimbat decat pentru motive temeinice, din oficiu sau la cererea partilor. Completul de judecata investit cu judecarea cauzei hotaraste in Camera de consiliu fara citarea partilor.
Termenul in care trebuie inmanata citatia Art. 89 cpc:,, Citatia sub pedeapsa nulitatii, va fi inmanata partii cu cel putin 5 zile inaintea termenului de judecata, in pricinile urgente termenul poate fi si mai scurt dupa cum apreciaza instanta. Infatisarea in persoana sau prin mandatar in instanta acopera orice vicii de procedura, partea este insa in drept sa ceara amanarea daca nu i s-a inmanat citatia in termen.
Procedura de inmanare a citatiei si a actelor de procedura Art. 86 cpc.:,, Comunicarea cererilor si a tuturor actelor de procedura se face din oficiu prin agentii procedurali ai instantelor sau orice salariat, precum si agenti ori salariati ai altor institutii in ala caror circumscriptie se afla cel caruia i se comunica actul. Din art 86 se desprinde principiul conform caruia toate actele de procedura se comunica din oficiu, adica fara sa fie necesara
72
staruinta partii interesate in intocmirea actelor de procedura respective. Citatia si toate actele de procedura se inmaneaza la domiciliul sau resedinta celui solicitat. In cazul in care comunicarea nu este posibila potrivit art. 86 aceasta se va face prin posta cu scrisoare recomandata cu dovada de primire sau prin alte mijloace cu confirmarea primirii. Art. 90, 91, 92.
Mandatul de aducere Este un act de procedura prin care instanta cere organelor de stat sa aduca in fata sa pe unii dintre participantii la procesul civil care refuza sa se prezinte in urma citarii obisnuite. Cu mandat de aducere pot fi adusi MARTORII SI EXPERTII. Art. 188:,, Impotriva martorului care lipseste la prima citatie instanta poate emite mandat de aducere, in pricinile urgente instanta poate dispune aducerea cu mandat chiar de la primul termen. Mandatul de aducere se executa de organele de politie. Aceste dispozitii se aplica si pt experti. Procesele verbale Sunt actele care se incheie de instanta de judecata sau de alte organe care participa la activitatea procesuala de judecata pentru consemnarea unor constatari ale aceluia care incheie actul. Procesele verbale sunt: De afisare a citatiei. De inmanare a actelor procedurale. De consemnare a marturiei. De consemnare a apararii unui expert.
73
De constatare a unei stari de fapt in procesul asigurarii dovezilor. In general orice proces verbal trebuie sa cuprinda: Data si locul incheierii. Numele, prenumele si calitatea celui care la incheiat. Aratarea actelor procedurale care au fost indeplinite. Descrierea celor constatate. Alte mentiuni.
Aceste procese verbale vor fi semnate de cel care le-a incheiat, de persoanele asistente cat si de persoanele la care se refera.
Termenele procedurale Termenele procedurale reprezinta perioadele de timp inauntrul carora trebuie sa fie indeplinite anumite acte procedurale sau din potriva este oprita indeplinirea acestora. Obligatia intocmirii unui act procedural intr-un anumit termen este reglementata prin norme imperative peremtorii, iar oprirea indeplinirii prin norme prohibitive sau dilatorii. Prin normele imperative partile sunt obligate sa indeplineasca actele la termenul stabilit pentru a se asigura celeritatea procesului civil. Prin normele prohibitive se creaza posibilitatea pentru parte sasi pregateasca apararea, inlaturandu-se surprinderea ei in cursul procesului civil de partea adversa. Clasificarea termenelor procedurale 1. Dupa caracterul lor:
74
Termene imperative: obliga partea ca intr-un anumit termen sa indeplineasca o anumita procedura. Ex termenele de apel, recurs: 15 zile de la hotarare. Termene prohibitive: sunt acelea inauntrul carora nu se poate efectua acte procedurale. Ex nu se va putea trece la judecarea unei cereri daca paratul nu a fost citat cu cel putin 15 zile inainte pentru a-si pregati apararea.
2. Dupa modul in care sunt stabilite: Termene legale: sunt stabilite in mod expres de lege, acestea nu pot fi scurtate sau prelungite de instanta, in mod exceptional termenul de recurs va putea fi prelungit de presedintele instantei la care se declara recursul cu 5 zile (303(5) cpc). Termene conventionale: sunt acelea pe care partile le stabilesc de comun acord in timpul judecatii. Ex termenul pentru efectuarea unei tranzactii judecatoresti.
3. Dupa sactiunea care intervine: Termene absolute: sunt obligatorii pentru parti si instante, iar nerespectarea lor atrage decaderea din termen ori nulitatea actelor procedurale intocmite inainte de termen. Termene relative: nu sunt obligatorii pentru parti iar nerespectarea lor nu atrage sanctiuni procedurale. Calculul termenelor procedurale Potrivit art. 101 cpc:,, Termenele se calculeaza pe ore, pe zile, pe saptamani, luni si ani. Termenul pe ore incepe sa curga de la miezul noptii zilei urmatoare. Termenul pe zile se calculeaza pe zile libere neintrand in calcul nici ziua cand a inceput si nici ziua in care se sfarseste.
75
Termenul pe saptamani, luni si ani se sfarseste in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare. Termenul care incepand la 29, 30, 31 ale lunii si care se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi se va socotii implinit in ultima zi a lunii. Termenul care se sfarseste intr-o zi de sarbatoare legala sau in zilele nelucratoare se va prelungii pana la sfarsitul primei zile de lucru urmatoare. Actele de procedura trimise prin posta instantei de judecata se socotesc indeplinite in termen daca au fost predate recomandat la Posta inainte de indeplinirea lui. Durata termenelor procedurale Pentru sabilirea duratei termenelor procedurale trebuie sa se stabileasca punctul de plecare cat si punctul de implinire. Art. 102(1) prevede ca termenele incep sa curga de la data comunicarii actelor procedurale daca legea nu dispune altfel. Dovada comunicarii actelor procedurale se face cu procesul verbal incheiat de agentul procedural. Legiuitorul a prevazut situatii in care se aplica principiul echipotentei sau echivalentei: 1. Daca comunicarea termenului a fost facuta o data cu somatia de executare, termenul de apel sau recurs va incepe sa curga de la aceasta comunicare. 2. In cazul in care o parte a declarat apel sau recurs inainte de comunicarea hotararii, aceasta se socoteste comunicata la data depunerii cererilor de apel sau recurs, in acest fel se inlatura posibilitatea declararii mai multor apeluri sau recursuri. 3. Potrivit art. 102(2) termenele incep sa curga si impotriva partii care a cerut-o de la data care a cerut-o In anumite cazuri termenele incep sa curga si de la alte momente, ex de la pronuntarea hotararii prin care se constata perimarea( invechirea), de la incuviintarea dovezii care n-a fost
76
ceruta din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.
Caracterul termenelor de procedura Termenele de procedura sunt fixe si continue. 1. Fixitatea termenelor De regula termenele legale sunt fixe, adica nici partile nici judecatorul nu le poate mari sau micsora. Termenele de judecata pot fi modificate urmarindu-se insa sa nu se cauzeze un prejudiciu partilor prin preschimbare. Termenele conventionale pot fi modificate prin acordul partilor. 2. Continuitatea termenelor Termenele sunt continue curgand de regula de la prima zi pana la ultima zi. In procesul civil termenele curg si impotriva incapabililor deoarece acestia sunt aparati prin reprezentantii sai legali. In anumite situatii termenele se intrerup: Termenul de apel se intrerupe prin moartea partii care are interes sa faca apel( art. 285cpc). Termenele de apel si de recurs se intrerup prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea, caz in care se va face o noua comunicare partii la domiciliul ei, termenul de apel curge de la aceasta data. In cazul in care partea a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei sa indeplineasca actul de procedura prevazut de lege.
In caz de intrerupere a termenelor va incepe sa curga un nou termen, intervalul de timp scurs inainte de intrerupere nefiind luat in seama. Sactionarea nerespectarii termenelor procedurale
77
Nerespectarea termenelor procedurale imperative va atrage sanctiunea decaderii din termen iar nerespectarea termenelor prohibitive va atrage sanctiunea nulitatii actului incheierii inainte de termen. Decaderea ( 103 cpc) Neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act procedural in termenul legal atrage decaderea, afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata de o imprejurare mai presus de vointa sa. Conditii: 1. Existenta unui termen imperativ care sa impuna obligatia exercitarii dreptului. 2. Neexercitarea dreptului in termenul prevazut de lege. 3. Inexistenta unei derogari expree de la sanctiunea decaderii sau cand partea interesata nu poate dovedi ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei. Art. 108(4)cpc:,, Nimeni nu poate invoca neregularitatea pricinuita prin propriul sau fapt. Decaderea poate fi invocata in cursul procesului si poate constitui si motiv de exercitare a cailor de atac. Daca s-a incalcat un termen reglementat de o norma imperativa decaderea poate fi invocata in orice stadiu al procesului de parti sau instanta. Incalcarea unui termen reglementat de o norma dispozitiva poate fi invocata doar de persoane interesate pana la prima infatisare. Asupra exceptiei de nulitate se pronunta prin incheiere da ca o respinge si prin hotarare daca o admite. Pentru ca decaderea sa produca efecte trebuie sa fie constatata de instanta in caz contrar actele procedurale indeplinite peste termen raman valabile.
78
Legiuitorul reglementeaza inlaturarea decaderii prin posibilitatea pe care o are instanta de a repune partea in termen. Pentru ca partea sa poata fi repusa in termen se cere ca ea sa dovedeasca ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei, sa exercite calea de atac ori sa indeplineasca actele procedurale. Cererea de repunere in termen trebuie sa se faca de parti in termen de 15 zile de la incetarea impiedicarii, in acelasi termen vor fi aratate si motivele impiedicarii.
Curs 12 civil
procesual
Judecata in fata instantei de fond Proceduri prealabile sesizarii instantei judecatoresti
Art. 109 al. 2: In cazurile anume prevazute de lege sesizarea instantei se face numai dupa indeplinirea unei proceduri prealabile in conditiile stabilite de acea lege. Dovada indeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare in judecata. 1. Procedura prealabila prevazuta de L554/2004 (contencios administrativ) Art. 7:inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competenta, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea in tot sau in parte a acestuia. Plangerea se poate adresa, in egala masura, organului ierarhic superior, daca acesta exista. Aceste prevederi sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o
79
procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pt aceasta. Daca instanta constata ca nu a fost parcursa procedura administrativa, iar acest lucru a fost cerut de catre parat, cererea se va respinge ca inadmisibila. Aceasta exceptie este de fond, deoarece se refera la conditiile de exercitiu ale actiunii civile, este o ingradire a dreptului la actiune. 2. Procedura prealabila a concilierii directe Cap. 14.dispozitii privind solutionarea conflictelor juridice intre profesionisti, art. 1, 2 si urmatoarele Art. 1271 (Cod Civil teoria impreviziunii) conditia 4
Judecata in prima instanta
A. Etapa scrisa pregatitoare
Cererea de chemare in judecata Art. 109 CPC: oricine e interesat trebuie sa se adreseze cu o cerere de chemare in judecata Def: reprezinta actul procedural prin care reclamantul investeste instanta de judecata cu o pretentie civila. Caracteristicile cererii de chemare in judecata(CCJ): 1. Reprezinta un act de investire a instantei 2. Are ca obiect o pretentie civila concreta 3. Este un act declarativ, adica de exteriorizare a vointei reclamantului cu privire la pretentie
80
Elementele pe care trebuie sa le contina o cerere de chemare in judecata(prevazute in art. 112 CPC elemente intrinsecicererii de chemare in judecata): 1. Numele si prenumele, domiciliul/resedinta partilor ( pentru persoane juridice denumirea si sediul lor, precum si dupa caz numarul de inmatriculare in Registrul Comertului sau de inscriere in Registrul Persoanelor juridice, contul fiscal si contul bancar. Daca reclamantul locuieste in strainatate va arata si domiciliul ales din Romania unde sa i se faca toate comunicarile privind procesul. 2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in procesul civil, iar in cazul reprezentarii prin avocat, numele acestuia si sediul profesional. Indicarea calitatii e necesara numai atunci cand persoana in cauza nu participa in nume propriu la activitatea judiciara, ci in calitate de reprezentant al uneia din parti. Neindicarea calitatii de reprezentant face sa se prezume ca reclamantul lucreaza in nume propriu si intr-o atare situatie cererea va fi respinsa ca urmare ca a fost introdusa de o persoana fara calitate. 3. Obiectul cererii si valoarea lui dupa pretuirea reclamantului atunci cand pretuirea este cu putinta. Prin obiect intelegem ce se solicita de reclamant prin actul de investire a instantei. Importanta determinarii obiectului cererii de chemare in judecata: a. Paratul de la inceput cunoaste pretentiile reclamantului si se poate apara b. Obiectul este un element necesar dispozitivului hotararii, deoarece instanta se pronunta in limitele determinate prin cererea de chemare in judecata c. Cunoasterea obiectului este necesara si pentru corecta solutionare a unor exceptii procesuale cum ar fi litis pedenta, puterea lucrului judecat, conexitatea d. In cazurile actiunilor reale imobiliare precizarea obiectului este necesara pentru determinarea competentei instantei.
81
Obiectul cererii de chemare in judecata trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. Sa fie cert B. Sa fie posibil C. Sa fie determinat/determinabil Pretuirea obiectului este importanta si pentru determinarea taxelor de timbru, determinarea competentei materiale a instantelor. 4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se sprijina fiecare capat de cerere Aratarea motivelor de fapt si de drept contribuie la determinarea cadrului in care se va desfasura intreaga calitate de solutionare a litigiului. Indicarea motivelor de fapt consta intr-o prezentare sintetica clara si precisa a acestor imprejurari faptice ce constituie izvorul motivat al pretentiilor deduse spre justitie. Motivele de drept trebuie sa se concretizeze intemeiul juridic pe care se sprijina cererea de chemare in judecata. 5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere Indicarea dovezilor urmeaza un dublu scop: a. Confera instantei posibilitatea de a proceda la administrarea probelor fara a taragana judecarea procesului. b. Pune partile intr-o pozitie de egalitate 6. Semnatura Semnatura este o formalitate esentiala deoarece ea atesta in mod neechivoc nu numai vointa partii de a se judeca, ci si exactitatea cererii de chemare in judecata.
Nerespectarea dispozitiilor privitoare la continutul cererii de chemare in judecata atrage sanctiuni diferite. Art. 133 CPC
82
prevede: cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura va fi declarata nula. Pentru lipsa semnaturii, legiuitorul a reglementat un regim particular. Art. 83 al. 2: lipsa semnaturii se poate totusi implini in tot cursul judecatii. Daca paratul invoca lipsa de semnatura, reclamantul va trebui sa semneze cel mai tarziu la prima zi de infatisare urmatoare, iar cand este prezent in instanta, chiar in sedinta in care a fost invocata nulitatea. Nulitatea intervine si in cazul neindicarii celorlalte elemente neesentiale ale cererii de chemare in judecata. Astfel: Neindicarea domiciliului/sediului persoanei juridice nu determina in principiu aplicarea unei sanctiuni, cu exceptia cazului in care s-a produs partii o vatamare ce nu poate fi inlaturata in alt mod. Nejustificarea calitatii de reprezentant este sancionata potrivit art. 161 cu nulitatea cererii, totusi textul prevede posibilitatea acordarii unui termen in vederea justificarii calitatii de reprezentant. Nearatarea motivelor de fapt si de drept, precum si a probelor antreneaza sanctiunea decaderii partilor din dreptul de a le invoca.
Efectele cererii de chemare in judecata 1. Cererea de chemare in judecata creeaza instantei in sensul ca investeste organul de jurisdictie cu solutionarea unei pretentii civile concrete. 2. Cererea de chemare in judecata determina cadrul procesual civil cu privire la parti si la obiectul litigiului.
83
3. Cererea de chemare in judecata creeaza starea de LITIS PEDENTA privind promovarea cererii de chemare in judecata se fixeaza, in principal, definitiv si competenta instantei. 4. Cererea de chemare in judecata intrerupe prescriptibilitatea extinctiva a dreptului la actiune(art. 25 37 pct.2 C. Civil). 5. Promovarea cererii de chemare in judecata face sa inceteze buna credinta a posesorului. 6. Cererea de chemare in judecata face sa curga dobanda pentru creantele care anterior nu erau producatoare de dobanzi.
Introducerea cererii de chemare in judecata. Constituirea dosarului Codul de Procedura Civila cuprinde reglementari cu privire la depunerea si inregistrarea cererii de chemare in judecata. Cererea se depune personal sau de reprezentant, ori poate fi depusa prin posta in conditiile art. 104 CPC. La cererea de chemare in judecata se vor anexa atatea copii cati parati sunt, impreuna cu una pentru instanta. Judecatorul desemnat cu privire la primirea cererii va verifica in primul rand plata taxei de timbru. Cererea de chemare in judecata primeste data certa din ziua inregistrarii sale la instanta. Art. 114(1) CPC: dupa inregistrare va fi stabilit primul termen de judecata astfel incat de la data primirii citatiei paratul sa aiba la dispozitie 15 zile pentru a-si pregati apararea, iar in pricinile urgente cel putin 5 zile. Daca reclamantul este de fata la stabilirea termenului va lua termenul la cunostinta.
Intampinarea
84
Def: reprezinta actul procedural prin intermediul caruia paratul raspunde la pretentiile formulate de reclamant, aratand totodata si apararea sa. Elementele apararii (art. 115 CPC) 1. Numele si prenumele, domiciliul/resedinta paratului, ori pentru persoanele juridice denumirea si sediul lor, impreuna cu celelalte elemente de identificare (L202/2010) 2. Exceptiile de procedura pe care paratul le ridica la cererea reclamantului 3. Raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii 4. Dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere. Cand va cere martori, paratul va indica numele si locuinta lor. 5. Semnatura Intampinarea se depune in atatea exemplare cati reclamanti sunt , impreuna cu unul pentru instanta. In cazul coparticipatiei procesuale pasive, paratii au posibilitatea de a raspunde la cererea de chemare in judecata printr-o singura intampinare. Art. 118 CPC: intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. (actiunile posesorii, divortul, procedura asigurarii dovezii). Art. 118 al.3: in cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere la prima zi de infatisare sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta. Instanta ii va acorda la cerere un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii. Nedepunerea intampinarii il expune totusi pe parat la anumite consecinte nefavorabile, daca nu a expus pe cale orala, el nu va mai putea(va decadea din dreptul de a invoca anumite imprejurari de fapt si de drept in sprijinul cererii sale). Apararea paratului va fi limitata la posibilitatea de a discuta in contradictoriu faptele invocate de catre reclamant in sprijinul cererii sale.
85
Cerere reconventionala Art. 119 : daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului el poate sa faca o cerere reconventionala . Def: este actul procedural prin care paratul urmareste valorificarea unui drept propriu fata de reclamant Cererea reconventionala reprezinta o facultate procesuala pentru parat, adica poate alege intre valorificarea pretentiilor sale pe cale incidenta sau printr-o actiune civila separata. Avantajele valorificarii pretentiilor prin cererea reconventionala: Asigura solutionarea a 2 litigii intr-un singur cadru procesual Determina realizarea unei economii de timp si de cheltuieli Ofera conditii mai bune de judecata pentru judecatori Constituie o garantie impotriva insolvabilitatii reclamantului Evita pronuntarea unor hotarari judecatoresti definitive
Curs 13 civil
procesul
Din punct de vedere al naturii juridice, cererea reconventionala se prezinta ca o veritabila actiune civila. Din punct de vedere al formei, 119(2) prevede: cererea trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute pentru cererea de chemare in judecata. 1. Art. 119(1) impune o conditie suplimentara a actiunii reconventionale 2. Sa aiba legatura cu cererea reclamantului
86
Potrivit legii in vigoare, legislatia procesuala nu impune conditia ca pretentia paratului sa derive din acelasi raport juridic, pretentiile paratului pot proveni si din cauze diferite( ex. dispari causa). Exista situatii in care legea prevede ca cererea reconventionala sa derive din acelasi raport juridic; este cazul art. 357(1) materie de arbitraj + 720 (5) litigiile dintre profesionisti. Cererea reconventionala se judeca de instanta sesizata cu cererea principala. 119(3): cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu e obligat la intampinare, cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare judecata, cererea reconventionala se depune cel mai tarziu pana la termenul ce se va incuviinta paratului pana la acest sfarsit. Nerespectarea termenelor aratate atrage solutionarea separate a cererilor paratului de actiune principala. Cu toate acestea, cererea reconventionala se poate solutiona in continuare, impreuna cu actiunea principala, daca reclamantul consimte. Exista situatii in care disjungerea cererii nu e posibila (cazul divortului, partajul succesoral). Cererea reconventionala se redacteaza in mod obisnuit intr-un inscris separate. Asupra actiunii principale si asupra cererii reconventionale instanta trebuie sa se pronunte printr-o singura hotarare care va cuprinde solutionarea privind toate pretentiile.
Dezbaterea cauzei in sedinta publica Are ca scop stabilirea faptelor cauzei si a normelor juridice aplicabile. Sedinta de judecata : cadrul in care se realizeaza dezbaterea publica, orala si contradictorie. Art. 122 presedintele instantei exercita politia sedintei, putand lua masuri pentru pastrarea ordinii si bunei cuviinte. Daca nu mai e loc, poate inlatura pe cei ce depasesc numarul locurilor. Nimeni nu poate fi lasat sa intre cu arma in sala de sedinte,
87
exc: le poarta in vederea serviciului indeplinit in fata instantei. Cei care iau parte la sedinta sunt obligati sa aiba o purtare cuviincioasa. Cel care se adreseaza instantei trebuie sa stea in picioare. Presedintele poate chema la ordine orice persoana ce tulbura mersul dezbaterilor; o poate obliga sa paraseasca sala si, la nevoie, va da ordin sa fie scos din sala. Art. 128: presedintele deschide, suspenda si ridica sedinta inainte de a intra in dezbaterea cauzei, se poate cere amanarea pricinilor ce nu sunt in stare de judecare, daca aceste cereri nu provoaca dezbateri, aceasta amanare se poate face si de un singur judecator. Partile pot cere amanarile fara discutii. In situatia in care trebuie remediate anumite nereguli judicare( lipsa raportului de expertiza) amanarea poate fi dispusa si la cererea ambelor parti. Se poate o singura data. Amanarea se poate cere si pentru lipsa de aparare temeinic motivata. In jurisprudenta se aminteste si de practica lasarii cauzelor la urma. Dezbaterea incepe cu apelul partilor, de catre grefierul care se va referi pe scurt la obiectul pricinii, stadiul procedural si la legalitatea procedurii de citare. 131: in fata primei instante, judecatorii au datoria de a incerca impacarea partilor; pot solicita infatisarea persoanelor, chiar daca sunt reprezentate. Sustinerea cauzei de catre parti Presedintele va da cuvantul mai intai reclamantului, apoi, paratului; la nevoie, poate da cuvantul de mai multe ori, putandu-l margini in timp de fiecare data. Dupa solutionarea exceptiilor, administrarea probelor urmeaza depunerea concluziilor pe fond: Reprezinta o sinteza a dezbaterilor cu referire la probele administrate si la activitatea de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentiile si apararea partilor. Sustinerile partilor se pot concretiza si in note scrise; 146: partile vor putea fi indatorate, dupa incheierea dezbaterlor, sa depuna concluzii sau prescurtari scrise semnate de ele a sustinerilor lor verbale.
88
Pot fi depuse fara sa fie obligati, vor fi inregistrate. 150: cand instant se va socoti lamurita, presedintele va declara dezbaterile inchise. 151: pricina poate fi repusa pe rol daca instant gaseste necesare noi lamuriri. Prima zi de infatisare 134: este socotita ca prima zi de infatisare aceea in care partile legal citate pot pune concluzii. Nu se confunda cu primul termen de judecata acesta poate constitui prima zi de infatisare daca sunt indeplinite cumulativ 2 conditii: Partile sunt legal citate Partile sa poata pune concluzii
De prima zi legea leaga exercitarea anumitor drepturi: depunerea intampinarilor, cererea reconventionala etc. La prima zi se contureaza cadrul general al dezbaterilor publice ulterioare. La prima zi pot surveni modificari si cu privire la elementele de baza ale procedurii. 132: la prima zi, instanta va putea da reclamantului un termen pentru intregirea sau modificarea cererii, precum si pentru a propune noi dovezi. Legea face distinctive intre cereri de intregire si de modificare a cererilor initiale. 1. Obiectul: completare a lipsurilor din cuprinsul cererii initiale( adaugarea unor elemente suplimentare pentru identificare) 2. Reclamantul urmeaza sa schimbe anumite elemente importante ale cererii de chemare in judecata partile, obiectul sau temeiul juridic al cererii. 132: norma nu are caracter imperative; paratul poate consimti expres/tacit la o modificare ulterioara primei zile de infatisare. 132(2): cererea nu se socoteste modificata si nu se va da termen, ci se vor trece in incheierea de sedinta declarata declaratiile verbale facute de instanta: 1. Cand se indreapta erorile materiale din cuprinsul cererii 2. Cand reclamantul mareste/ micsoreaza catimea obiectului cererii
89
3. Cand cere valoarea obiectului pierdut/ pierit 4. Cand inlocuieste cererea in constatare printr-o cerere in realizare sau in cazul in care cererea in constatare poate fi primita. In toate situatiile de mai sus, substanta ramane neschimbata si nu e necesara acordarea unui termen. Pana la prima zi, paratul va invoca exceptiile si nulitatile relative. Exceptiile procesuale: Mijloacele prin care, in conditiile legii, partea interesata procesual sau instanta invoca, fara sa puna in discutie, fondul dr., neregularitatile procedurale referitoare la component completului sau constituirea instantei, competenta instantei sau procedurile de judecare sau lipsuri referitoare la dreptul la actiune, urmarire, dupa caz, declinarea de competenta amanarea judecatii, refacerea unor acte ori anularea/ primirea/ respingerea unor cereri. Exceptiile procesuale au o caracteristica comuna: supun judecatii o chestiune exterioara si prealabila dezbaterii fondului cauzei. Deosebirile dintre apelurile de fond si cele pe cale de exceptie 1. Scopul urmarit de autorul apelului sau exceptiei: printr-o apelare de fond se tinde la respingerea cererii de chemare in judecata sau cererii de chemare in garantie ca nefondata. Prin exceptie, partea urmareste, de regula, doar temporizarea sau suspendarea judecatii, adica admiterea exceptiei constituind o piedica formala a instantei de a intra in cercetarea cauzei. Trat. Juridica: temeinicia unei pretentii poate fi pusa in discutie in tot cursul judecatii, exceptiile procesuale pot fi invocate doar in anumite conditii, iar unele dintre ele doar pana la prima zi de infatisare. Efectele solutiilor pronuntate de instanta: hotararea pronuntata de instanta in urma unui apel de fond dobandeste autoritate de lucru judecat; hotararea, cel mai adesea o
2.
3.
90
incheiere, pronuntata asupra unei exceptii procesuale, nu are autoritate de lucru judecat. Exceptie: in cazul exceptiilor procesuale de fond care, adeseori, au caracter preemptoriu asupra judecatii. Clasificarea exceptiilor procesuale: a)Dupa obiect: - de fond: se refera la lipsuri(ingradiri) ale dreptului la actiune; lipsa capacitatii de exercitiu si de folosinta, interesului juridic, calitatea procesuala, lipsa procedurilor prealabile, autoritatea de lucru judecat, prescriptia dreptului la actiune - de procedura: se refera la neregularitatea procedurii; cea mai larga categorie: de incompatibilitate, de recuzare, de nulitate, a actului de procedura, lipsa citarii etc. 137 face referire la cele 2. b)Dupa efectele procedurii: - dilatorii: determina doar o amanare a solutionarii cauzei, unele din ele determina si alte efecte, cum ar fi refacerea actelor de procedura in cazul exceptiei de nulitate a actului de procedura. Ex: incompatibilatea, recuzarea, litisprudenta, conexitatea etc. - peremptorii: determina inlaturarea pretentiilor reclamantului. Ex: prescriptia dreptului la actiune, puterea lucrului judecat, lipsa calitatii procesuale etc. c)Dupa natura drepturilor incalcate: - absolute: se invoca incalcarea unor norme de ordine publica - relative: se invoca incalcarea unor norme ce ocrotesc, cu precadere, interesele partilor(dispozitive) Importanta clasificarii: a)pot fi invocate de orice parte, procurer sau instanta din oficiu; de asemenea, in orice faza a procesului;
91
b)pot fi invocate numai de partea interesata si doar pana la prima zi de infatisare, cel mai tarziu la primul termen urmator celui in care sa ivit neregularitatea procedurala. Procedura de solutionare a exceptiilor 137: regula fundamentala: instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totalitate sau in parte, cercetarea in fond a pricinii. Exc: exceptiile nu vor putea fi unite cu fondul doar daca, pentru judecarea lor, e nevoie administrarea de dovezi in legatura cu dezlegarea in fond a pricinii. CPC nu prevede ordinul de invocare a exceptiei de catre parti sau procurer. In doctrina si in practica s-a apreciat ca in situatia in care sunt invocate mai multe exceptii, instanta va determina ordinea de solutionare in functie de efectele pe care acestea le produc, intodeauna prioritate vor avea exceptiile legate de investirea instantei. In urma deliberarii, instant se pronunta asupra exceptiilor printr-o incheiere sau sentinta ori decizie. 1. Incheiere atunci cand exceptia neintemeiata instant va proceda in continuare la solutionarea cauzei 2. Sentinta/decizie admite exceptii
Curs 14 procesual civil
Incidente in desfasurarea normala a procesului civil In cursul judecatii pot aparea varii incidente de natura a temporiza, tergiversa sau sista cursul normal al judecatii. Sistarea temporara/desfasurarea judecatii poate fi detinuta din initiativa partilor sau anumite imprejurari obiective. Initiativa partilor
92
Actele de dispozitie : principalele dispozitii procesuale confera partilor dreptul de a se desista sau de a renunta la drepturi subiective. Paratul are dreptul de a achiesa la pretentiile reclamantului sau la hotararea pronuntata impotriva sa. Partile pot pune capat procesului printr-o tranzactie judiciara. Renuntarea reclamantului la judecata 246 CPC: reclamantul poate renunta oricand la dreptul la judecata, fie verbal, in sedinta, fie prin cerere scrisa. Renuntarea reclamantului se poate produce in orice moment si in orice proces civil. Daca renuntarea s-a facut dupa comunicarea cererii de chemare in judecata, instanta, la cererea paratului, va obliga pe reclamant la cheltuieli. O conduita restrictiva a renuntarii la judecata 264(4): cand partile au intrat in dezbaterea fondului, renuntarea nu se poate face decat cu invoirea celeilalte parti. Renuntarea reclamantului este un act unilateral, in principiu neconditionat de vointa altui participant si un act de dispozitie. Pentru a putea renunta, reclamantul trebuie sa aiba capacitatea procesuala de exercitiu. Consilierii juridici pot renunta doar in baza unei procuri speciale. Renuntarea trebuie sa fie neconditionata, asupra renuntarii se pronunta printr-o incheiere fara drept de apel. Efectele renuntarii: Odata cu pronuntarea incheierii, procesul civil se va considera stins; stingerea procesului are efecte fata de toate partile din proces. Renuntarea poate interveni si in cazul coparticipantilor; daca numai unii renunta, desistarea nu va fi opozabila celorlalti reclamanti care doresc continuarea judecatii. Renuntarea nu are efectele cererii de interventie principale sau cererii reconventionale. Renuntarea poate viza si obiectul judecatii. Renuntarea poate fi totala sau partiala, cea partiala avand ca obiect doar o parte din capetele de cerere. Renuntarea la drepturile subiective civile 247 CPC: in caz de renuntarea la insusi dreptul pretins, instanta da o hotarare prin care va respecta cererea in fond si va hotari asupra cheltuielilor.
93
Caracteristici: 1. Actiunea unilaterala de vointa a reclamantului. Efectele nu sunt conditionate de acceptarea partii adverse 247(2): renuntarea la drepturi se poate face si fara invoirea celeilalte parti, atat in prima instanta, cat si in apel. 2. Actiunea de dispozitie, cu efecte nefavorabile pentru reclamant 3. Trebuie sa fie expresia libera si neconditionata a consimtamantului Din punct de vedere al formei 247(3): renuntarea se poate face in sedinta sau sub inscris autentic. Renuntarea poate avea loc atat in prima instanta cat si in apel. 247(5): cand renuntarea e facuta in apel, hotararea primei instante va fi anulata in tot/ in parte in masura renuntarii. Hotararea asupra renuntarii sa da fara drept de apel. Achiesarea: Actiunea de dispozitie prin care paratul recunoaste pretentiile reclamantului sau adera la hotararea pronuntata impotriva sa : 2 forme: La pretentii La hotarare
a) Achiesarea la pretentii: recunoasterea pura si simpla a pretentiilor reclamantului, poate fi totala sau partiala. Recunoasterea trebuie sa fie neconditionata. O marturisire calificata sau complexa nu constituie achiesare. 270 CPC: daca paratul recunoaste o parte din pretentiile reclamantului, instanta, la cererea acestuia, va da o hotarare partiala in masura recunoasterii => achiesarea la pretentii e conditionata de aceasta recunoastere. Hotararea partiala devine executorie de drept in conditiile lui 278 pct.7.
94
b) Achiesarea la hotarare: expresia vointei partii care a pierdut procesul de a renunta la apel. Poate fi facuta de ambele parti, are ca efect stingerea irevocabila a procesului, expresa sau tacita. Expresa: prevazuta in art 267: dupa pronuntarea hotararii, partea poate renunta in instanta la calea de atac, facandu-se aratare despre aceasta intr-un proces-verbal semnat de presedinte si grefier. Renuntarea se poate face si ulterior, prin infatisarea partii inaintea presedintelui sau prin inscris autentic. Retragerea caii de atac reprezinta o forma particulara a renuntarii la judecata. Tacita: cel cazut in pretentii executa de buna voie hotararea, nesupunerea la executarea silita a hotararii sau decaderea din termen de apel sau constituie achiesare tacita. Tranzactia judiciara Contract facut sub auspiciile justitiei, prin care partile, pe baza unor concesii reciproce, convin sa puna capat procesului sau sa preintampine declansarea lui. 2267 CC: contracul prin care partile previn sau sting un litigiu, inclusiv in fata executarii silite, prin concesii sau renuntari reciproce la drepturi, ori prin transferul de drepturi de la una la cealalta. Pentru a putea tranzactiona in mod valabil, partile trebuie sa respecte toate conditiile incheierii unei conventii. Obiectul si cauza invoielii trebuie sa fie licite si morale, in caz contrar, instanta va trece peste conventii si va proceda la solutionarea cauzei in fond. Efectul unor concesii reciproce este de esenta tranzactiei. Forma tranzactiei 2272: pt a putea fi dovedita, tranzactia trebuie sa fie incheiata in scris. 272: invoiala va fi infatisata in scris si va alcatui dispozitia hotararii judecatoresti. Tranzactia poate interveni in orice faza a procesului civil. 271 CPC: partile se pot infatisa oricand in cursul judecatii, chiar fara sa fi fost citate, pentru a cere sa se dea o hotarare care sa consfinteasca invoiala lor. Daca partile se infatiseaza la ziua fixata pentru judecata, cererea pentru darea hotararii va putea fi primita de un singur judecator, urmand ca hotararea sa fie data de instanta in sedinta.
95
Daca partile se infatiseaza intr-o alta zi, instanta va da hotararea in camera de consiliu. Hotararea pronuntata poarta denumirea de hotarare de expedient, se da fara drept de apel.
Suspendarea procesului civil 2278 CC: tranzactia ce e constatata printr-o hotarare judecatoreasca poate fi desfiintata prin actiunea in rezolutiune, reziliere precum orice alt contract. Oprirea temporara a cursului judecatii din motive voite sau independent de vointa partilor. a)----------voluntara -------------- legala b)---------de drept ---------facultativa(judecatoreasca) a)Voluntara: determina sistarea temporara a activitatii judecatoresti datorita unor imprejurari voite de parti. 242 CPC: instanta va suspenda judecata: 1.cand ambele parti o cer 2.daca nici o parte nu se infatiseaza la strigarea pricinii Daca sunt indeplinite cond. lui 242, instanta e obligata sa dispuna suspendarea judecatii, suspendarea poate fi evitata in conditiile lui 242(2): cu toate acestea, pricina se judeca daca reclamantul sau paratul au cerut, in scris, judecarea in lipsa. Cererea de solutionare a procesului in lipsa se face de reclamant prin cererea de chemare in judecata si de parat prin intampinare. Ea poate fi formulata ulterior. In practica, si o cerere verbala facuta in instanta produce aceleasi efecte procedurale. Instanta e obligata sa ia act de cererea verbala si sa o consemneze in cererea de sedinta. b)De drept: 243: judecata principala se suspenda de drept:
96
1. prin moartea uneia din parti; exc: parte interesata cere termen pentru introducerea in judecata a mostenitorilor 2. prin interdictie sau punere sub curatela, pana la numirea tutorelui/ curatorului. 3. moartea mandatarului uneia din parti, intamplata cu mai putin de 15 zile inainte de ziua infatisarii. 4. incetarea functionarii tutelei/curatelei 5.deschiderea procedurii insolventei asupra reclamantului in baza unei hotarari judecatoresti irevocabile Cazurile sunt destinate a garanta partilor dreptul la apel si contradictorialitate. In cazul interventiei imprejurarilor art. 243, cauza va fi scoasa de pe rolul instantei. 243(2): faptele aratate mai sus nu impiedica pronuntarea hotararii daca s-au ivit dupa inchiderea dezbaterilor. Facultativa: permite judecatorului ca, in anumite imprejurari determinate de lege, sa aprecieze asupra oportunitatii sistarii temporare a judecatii. 244: instanta poate suspenda judecata: 1. Cand dezlegarea pricinii atarna in totalitate sau in parte de existenta/inexistenta unui drept ce face obiectul unei alte judecati. 2. Cand s-a inceput U.P. pentru o infractiune care ar avea o inraurire hotaratoare asupra hotararii ce urmeaza a se da. La cazurile prevazute de art. 244, se adauga cel de la 1557: cand instanta constata ca desfasurarea normala a procesului e impiedicata din vina partii reclamante prin neindeplinirea obligatiei prevazute de lege ori stabilite in cursul judecatii, instanta poate suspenda judecata, aratand in incheiere ce obligatii nu au fost respectate. Procedura suspendarii
97
Asupra suspendarii judecatii procesului, instanta se va putea pronunta prin incheiere care poate fi atacata separat cu recurs, cu exceptia celor pronuntate in recurs. Recursul se poate declara cat timp dureaza suspendarea cursului judecatii atat asupra incheierii prin care s-a dispus suspendarea, cat si impotriva incheierii prin care s-a respins cererea de repunere pe rol a procesului. Judecata va reincepe in baza cererii de redeschidere formulata in conditiile lui 245. In cazul suspendarii facultative, suspendarea va dainui pana cand hotararea pronuntata in pricina care a motivat suspendarea a devenit irevocabila.(244(2)). Efectele suspendarii se rasfrang asupra tuturor partilor, ea avand caracter indivizibil. Incheierile judecatoresti Incheierea de sedinta: actiunea procedurala in care se consemneaza continutul dezbaterilor. Obligatia intocmirii e prevazuta de 147: dezbaterile urmate in sedinta se vor trece in incheierea de sedinta ce va fi semnata de judecator si grefier. Scopul: limitarea la rezolvarea unor probleme proprii fazei procesuale in care se afla procesul. Clasificare: -premergatoare hotararii finale -ulterioare -preparatorii: prin care instanta adopta unele masuri in vederea solutionarii cauzei, fara sa anticipeze asupra hotararii finale; se poate reveni motivat, exc: prin care se dispune amanarea cauzei/admiterea unei probe. -interlocutorii: se adopta masuri decisive pentru soarta procesului, fapt ce le califica in calitatea de a anticipa asupra deciziei finale
Curs 15
procesual civil
98
Distinctia intre incheieri preparatorii si incheieri interlocutorii este cea mai importanta din punct de vedere practic, astfel, legiuitorul in art. 268 cpc (2) prevede:,, Judectorii nu sunt legai prin aceste ncheieri.( incheieri preparatorii). Art. 268 (3):,, Ei sunt legai de acele ncheieri care, fr a hotr n totul pricina, pregtesc dezlegarea ei. Continutul incheierii de sedinta: Cuprinde aceleasi elemente ca si hotararea de sedinta: Partea introductiva Considerentele Dispozitivul
Elementele incheierii de sedinta trebuie sa fie adaptate la specificul fazei procesuale si la obiectul cererii. Considerentele incheierii de sedinta nu trebuie sa fie ample ci dimpotriva concise. Particularitatile incheierii de sedinta: Motivarea incheierii trebuie sa fie limitata la masura ordonata de instanta. Dispozitivul incheierii nu trebuie sa cuprinda mentiunea cu privire la aratarea caii de atac si a termenului de exercitare. Incheierile de sedinta vor fi semnate de judecator si grefier, lipsa semnaturilor atrage nulitatea incheierii de sedinta. Nulitatea intervine si in situatia in care instanta a omis sa intocmeasca o incheiere de sedinta. DELIBERAREA SI PRONUNTAREA HOTARARII DELIBERAREA Reprezinta operatia in care judecatorii stabilesc solutia ce urmeaza a fi pronuntata cu privire la litigiul dintre parti. Potrivit art. 150 cpc:,, Cnd instana se va socoti lmurit, preedintele va declara dezbaterile nchise.
99
Legiuitorul reglementeaza si posibilitatea redeschiderii dosarului prin repunerea cauzei pe rol. Deliberarea se realizeaza in secret fie in sedinta, fie in Camera de consiliu. In cauzele simple, deliberarea se poate face chiar in cadrul sedintei de judecata. Art 256:,, (1)Dup sfritul dezbaterilor, judectorii chibzuiesc n secret, fie n edin, fie n camera de consiliu. (2)Dup chibzuire, preedintele adun prerile judectorilor, ncepnd cu cel mai nou n funciune, el pronunndu-se cel din urm. Art 257:,, (1)Dac majoritatea legal nu se poate ntruni, pricina se va judeca din nou n complet de divergen, n aceeai zi sau n cel mult 5 zile. (2)La instanele de fond, prerile vor trebui s fie totdeauna motivate nainte de judecarea divergenei, afar de cazul cnd judecata se face chiar n ziua cnd s-a ivit divergena. (3)Dezbaterile vor fi reluate asupra punctelor rmase n divergen; dac, dup judecarea divergenei, vor fi mai mult de dou preri, judectorii ale cror preri se apropie mai mult, sunt datori s se uneasc ntr-o singur prere. (4)Judectorii pot reveni asupra prerilor lor, care au pricinuit divergena. (5)Dup judecarea punctelor rmase n divergen, completul care a judecat nainte de ivirea ei va putea continua judecarea pricinii. (6)Dispoziiile alin. (3) se aplic prin asemnare i n cazurile n care completele de judecat sunt alctuite n numr fr so. Intocmirea dispozitivului: Dupa incheierea deliberarii se procedeaza la intocmirea minutei, art. 258:,, (1)Dup ce s-a ntrunit majoritatea, se va ntocmi de ndat dispozitivul hotrrii care se semneaz, sub sanciunea nulitii, de ctre judectori i n care se va arta, cnd este cazul, opinia separat a judectorilor aflai n minoritate.
100
Pronuntarea dispozitivului: Art. 258(2):,, El se pronun de preedinte, n edin, chiar n lipsa prilor. Din momentul pronuntarii hotararii instanta constituie act de autoritate publica. Momentul pronuntarii confera data certa hotararii judecatoresti. Art. 258(3):,, Dup pronunarea hotrrii niciun judector nu poate reveni asupra prerii sale.
Redactarea hotararii: Dupa pronuntarea minutei se va trece la redactarea hotararii care va trebui sa cuprinda elementele prevazute la art. 261 cpc: ,, (1)Hotrrea se d n numele legii i va cuprinde: 1.artarea instanei care a pronunat-o i numele judectorilor care au luat parte la judecat; 2.numele, domiciliul sau reedina prilor, calitatea n care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanilor legali i al avocailor; 3.obiectul cererii i susinerile n prescurtare ale prilor cu artarea dovezilor; 4.artarea concluziilor procurorului; 5.motivele de fapt i de drept care au format convingerea instanei, cum i cele pentru care s-au nlturat cererile prilor; 6.dispozitivul; 7.calea de atac i termenul n care se poate exercita; 8.meniunea c pronunarea s-a fcut n edin public, precum i semnturile judectorilor i grefierului. (2)n cazul n care, dup pronunare, unul dintre judectori este n imposibilitate de a semna hotrrea, preedintele instanei o va semna n locul su, iar dac cel n imposibilitate s semneze este
101
grefierul, hotrrea va fi semnat de grefierul ef, fcndu-se meniune despre cauza care a mpiedicat pe judector sau pe grefier s semneze hotrrea. (3)Hotrrea se va comunica prilor, n copie, n cazul n care este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Comunicarea se va face n termen de 7 zile de la pronunarea hotrrii. Art. 266(3):,, Hotrrea se va comunica prilor, n copie, n cazul cnd aceasta este necesar pentru curgerea termenului de exercitare a apelului sau recursului. Hotararea judecatoreasca: Reprezinta actul final si de dispozitie al instantei prin care se solutioneaza cu putere de lucru judecat litigiul dintre parti. Clasificare: Dupa obiect: Art.255 cpc: ,, (1)Hotrrile prin care se rezolv fondul cauzei n prim instan se numesc sentine", iar hotrrile prin care se soluioneaz apelul, recursul, precum i recursul n interesul legii ori n anulare se numesc decizii". (2)Toate celelalte hotrri date de instan n cursul judecii se numesc ncheieri". Dupa durata actiunii lor: Hotarari propriu-zise: solutioneaza fondul dreptului si au, in principiu, o actiune nelimitata in timp. Hotararile provizorii: au efecte limitate in timp.
102
Sentinte Decizii Incheieri
Prin aceste hotarari se iau de regula masuri numai pe durata procesului. Dupa puterea legala si forta executorie a hotararii : Hotarari nedefinitive Hotarari definitive Hotarari irevocabile
Art. 377 cpc:,, (1)Sunt hotrri definitive: 1.hotrrile date n prim instan, potrivit legii, fr drept de apel; 2.hotrrile date n prim instan care nu au fost atacate cu apel sau, chiar atacate cu apel, dac judecata acestuia s-a perimat ori cererea de apel a fost respins sau anulat; 3.hotrrile date n apel; 4.orice alte hotrri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu apel; (2)Sunt hotrri irevocabile: 1.hotrrile date n prim instan, fr drept de apel, nerecurate; 2.hotrrile date n prim instan, care nu au fost atacate cu apel; 3.hotrrile date n apel, nerecurate; 4.hotrrile date n recurs chiar dac prin acestea s-a soluionat fondul pricinii; 5.orice alte hotrri care, potrivit legii, nu mai pot fi atacate cu recurs. Sunt hotarari nedefinitive acelea care pot fi atacate cu apel. Dupa continut: Hotarari integrale Hotarari partiale:
Se pot pronunta in baza art. 270:,, Dac prtul recunoate o parte din preteniile reclamantului, instana, la cererea acestuia, va da o hotrre parial n msura recunoaterii. Hotararea
103
pronuntata in aceste conditii este executorie potrivit art 278 (7):,, n cazul prevzut de art. 270; judecata va continua in aceste situatii cu privire la pretentiile ce nu au format obiectul hotararii partiale. Dupa modul de condamnare a debitorului Hotarari cu condamnare unica Hotarari cu condamnare alternativa: pretind o obligatie principala ( a preda un bun) si o obligatie secundara ( a plati contravaloarea bunului).
Obligatia secundara se va executa numai in masura in care nu mai este posibila executarea obligatiilor principale. Dupa scopul propus de reclamant: Hotarari de constatare Hotarari in realizarea dreptului Hotarari constitutive de drepturi
Continutul hotararii judecatoresti: Orice hotarare judecatoreasca are 3 parti: 1. PRACTICAUA , partea introductiva Elementele prevazute la art. 261(1-4): ,, 1.artarea instanei care a pronunat-o i numele judectorilor care au luat parte la judecat; 2.numele, domiciliul sau reedina prilor, calitatea n care s-au judecat; numele mandatarilor sau reprezentanilor legali i al avocailor; 3.obiectul cererii i susinerile n prescurtare ale prilor cu artarea dovezilor;
104
4.artarea concluziilor procurorului; 2. CONSIDERENTELE ,, motivele de fapt si de drept Prevazuta in art 261(5):,, motivele de fapt i de drept care au format convingerea instanei, cum i cele pentru care s-au nlturat cererile prilor; Instanta trebuie sa se refere in motivare la toate capetele de cerere si la motivul pentru care s-au respins anumite cereri. Motivarea trebuie sa fie in stricta concordanta cu masurile luate de instanta. Motivarea sa fie: pertinenta, completa, intemeiata, concreta, convingatoare, accesibila, clara, simpla, concisa, ferma=> sa aiba putere de convingere. Art. 264:,, Motivarea hotrrii se va face n termen de cel mult 30 de zile de la pronunare. Dac instana a fost alctuit din mai muli magistrai, preedintele va putea nsrcina pe unul dintre ei cu redactarea hotrrii. Termenul de 30 de zile este un termen de recomandare. 3. DISPOZITIVUl: Art. 261(6)cpc:,, este o reproducere a minutei redactate dupa deliberare. Intre minuta si dispozitiv trebuie sa existe o perfecta concordanta. Dispozitivul cuprinde solutia data de judecator. Din dispozitiv fac parte si solutiile date asupra cererilor accesorii inclusiv asupra cheltuielilor de judecata. Dispozitivul trebuie sa fie redactat astfel incat pe baza lui sa se poata proceda la executarea silita. Dispozitivul mai trebuie sa cuprinda: - calea de atac si termenul in care se poate exercita. Daca hotararea nu este susceptibila de apel se va face precizarea ca ea este definitiva.
105
- Hotararea s-a pronuntat in sedinta publica - Semnaturile judecatorilor si a gregierului Regimul juridic al nesemnarii hotararilor judecatoresti : Art. 261(2):,, n cazul n care, dup pronunare, unul dintre judectori este n imposibilitate de a semna hotrrea, preedintele instanei o va semna n locul su, iar dac cel n imposibilitate s semneze este grefierul, hotrrea va fi semnat de grefierul ef, fcndu-se meniune despre cauza care a mpiedicat pe judector sau pe grefier s semneze hotrrea. Efectele hotararii judecatoresti: Def: = consecintele juridice ce decurg din solutionarea litigiului dintre parti. Cele mai importante efecte: 1. PUTEREA LUCRULUI JUDECAT 2. Dezinvestirea instantei judecatoresti 3. Constituie un inscris autentic. 4. Efectul executor: art. 374 cpc:,, Hotrrea judectoreasc sau alt titlu se execut numai dac este nvestit cu formula executorie. 5. Prescriptia extinctiva. O data pronuntata hotararea este schimbat obiectul prescriptiei.
Hotararile cu termen de gratie: In anumite situatii chiar prin hotarari pronuntate, debitorul poate obtine o amanare sau o esalonare a datoriei la care a fost obligat, adica beneficiaza de un termen de gratie. Art 262 cpc:,, n cazurile n care judectorii pot da termen pentru executarea hotrrii, ei vor face aceasta prin chiar hotrrea
106
care dezleag pricina, artnd i motivele pentru care au ncuviinat termenul. Art. 263 cpc:,, Debitorul nu va putea cere termen, nici nu va putea s se bucure de termenul ce i s-a dat, dac bunurile lui se vnd dup cererea altui creditor, dac este n stare de faliment sau de insolvabilitate ndeobte cunoscut sau dac prin fapta sa a micorat garaniile ce a dat prin contract creditorului su, sau dac nu a dat garaniile fgduite. Art 264 cpc:,, (1)Motivarea hotrrii se va face n termen de cel mult 30 de zile de la pronunare. Dac instana a fost alctuit din mai muli magistrai, preedintele va putea nsrcina pe unul dintre ei cu redactarea hotrrii. (2)Prerea judectorilor rmai n minoritate va trebui redactat n acelai timp cu hotrrea. Investirea hotararii cu formula executorie: Art. 374:.,, (1)Hotrrea judectoreasc sau alt titlu se execut numai dac este nvestit cu formula executorieprevzut de art. 269 alin. (1), afar de ncheierile executorii, de hotrrile executorii provizoriu i de alte hotrri sau nscrisuri prevzute de lege, care se execut fr formula executorie. (2)nvestirea hotrrilor cu formula executorie se face de prima instan. (3)ncuviinarea executrii silite n Romnia a hotrrilor date n ri strine se face potrivit legii speciale. Art. 269(1):,, (1)Hotrrile judectoreti vor fi nvestite cu formula executorie, dac legea nu prevede altfel. Formulaexecutorie are urmtorul cuprins: Noi, Preedintele Romniei" (Aici urmeaz cuprinsul hotrrii). Dm mputernicire i ordonm organelor de executares pun n executare prezenta hotrre. Ordonm agenilor forei publice s acorde concursul la executarea acestei hotrri, iar procurorilor s struie pentru ducerea ei la ndeplinire, n condiiile legii. Spre
107
credin, prezenta (hotrre) s-a semnat de... (Urmeaz semntura preedintelui i a grefierului)". Asupra cererii de investire cu formula executorie, instanta se pronunta printr-o hotarare. Hotararea pronuntata constituie titlu executoriu si se elibereaza numai la cererea creditorului sau a reprezentantului acestuia. Executia vremelnica: Prin exceptie de la regula potrivit caruia numai hotararilor definitive sunt executorii, anumite hotarari pot fi aduse la indeplinire mai inainte de definitivarea lor. Legea reglementeaza 2 forme ale executiei vremelnice: - De drept - Judecatoreasca In conformitate cu art 268 cpc:,, Hotrrile primei instane sunt executorii de drept cnd au ca obiect: 1.plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturile juridice de munc, precum i a sumelor cuvenite, potrivit legii, omerilor; 2.despgubiri pentru accidente de munc; 3.rente ori sume datorate cu titlu de obligaie de ntreinere sau alocaie pentru copii, precum i pensii acordate n cadrul asigurrilor sociale; 31.despgubiri n caz de moarte sau vtmare a integritii corporale ori sntii, dac despgubirile s-au acordat sub form de prestaii bneti periodice; 4.reparaii grabnice; 5.punerea sau ridicarea peceilor ori facerea inventarului; 6.pricini privitoare la posesiune, numai n ce privete posesiunea; 7.n cazul prevzut de art. 270;
108
8.n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie. Executia vremelnica judecatoreasca este aceea care se poate incuviinta de instanta in circumstantele art. 279: ,,(1)Instana poate ncuviina executarea vremelnic a hotrrilor privitoare la bunuri ori de cte ori va gsi de cuviin c msura este de trebuin fa cu temeinicia vdit a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau c exist primejdie vdit n ntrziere; n acest caz instana va putea obliga la darea unei cauiuni. (2)Executarea vremelnic nu se poate ncuviina: 1.n materie de strmutare de hotare, desfiinare de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix; 2.cnd prin hotrre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciar. (3)Cererea de executare vremelnic se va putea face i verbal n instan pn la ncheierea dezbaterilor. (4)Dac cererea a fost respins de prima instan, ea poate fi fcut din nou n apel. Indreptarea, lamurirea si completarea hotararilor judecatoresti: Indreptarea hotararilor judecatoresti: Art. 281 cpc:,, (1)Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea i susinerile prilor sau cele de calcul, precum i orice alte erori materiale din hotrri sau ncheieri pot fi ndreptate din oficiu sau la cerere. Sintagma eroare materiala este folosita de legiuitor pentru a exprima acele erori care s-au strecurat in hotarare cu prilejul redactarii si care nu afecteaza legalitatea si temeinicia acestora. Prin intermediul indreptarii nu pot fi remediate erorile de fond, ultimele putand fi cenzurate doar prin caile de atac.
109
Curs 16
procesual civil
Cererea se solutioneaza de urgenta cu citarea partilor prin inchierea data in camera de consiliu. Completarea hotararilor judecatoresti: Art. 2812:,, (1)Dac prin hotrrea dat instana a omis s se pronune asupra
unui capt de cerere principal sau accesoriu ori asupra unei cereri conexe sau incidentale, se poate cere completarea hotrrii n acelai termen n care se poate declara, dup caz, apel sau recurs mpotriva acelei hotrri, iar n cazul hotrrilor date n fond dup casarea cu reinere, n termen de 15 zile de la pronunare. (2)Cererea se soluioneaz de urgen, cu citarea prilor, prin hotrre separat. Prevederile art. 2811alin. (3) se aplic n mod corespunztor. (3)Dispoziiile prezentului articol se aplic i n cazul cnd instana a omis s se pronune asupra cererilor martorilor, experilor, traductorilor, interpreilor sau aprtorilor, cu privire la drepturile lor. Art. 281 2a:,,ndreptarea, lmurirea, nlturarea dispoziiilor potrivnice sau completarea hotrrii nu poate fi cerut pe calea apelului sau recursului, ci numai n condiiile art. 281-2812. Prile nu pot fi obligate la plata cheltuielilor legate de ndreptarea, lmurirea sau completarea hotrrii.
Caile de atac: Sunt remedii juridice procesuale prin intermediul carora se poate solicita verificarea legalitatii si temeinicitatii hotararilor judecatoresti in scopul remedierii erorilor savarsite. Clasificarea cailor de atac:
1. dupa conditiile de exercitare: - ordinare: pot fi exercitate de parti fara sa se limiteze materiile de exercitare. - extraordinare: pot fi exercitate numai in conditiile si pentru materii limitativ prevazute de lege.
110
In sistemul nostru procesual singura cale ordinara este apelul iar recursul, contestatia in anulare, revizuirea si recursul in interesul legii sunt cai extraordinare de atac. Cai ordinare-> o singura data exercitate-> suspenda executarea hotararii. Cai extraordinare->de mai multe ori-> nu suspenda executarea ci numai pentru anumite motive. 2. Dupa instanta competenta sa se pronunte asupra cailor de atac: De reformare: De retractare
De reformare: Se realizeaza controlul judiciar mai exact instantele superioare verifica si daca este cazul modifica sau dispun rejudecarea hotararilor instantelor inferioare. De retractare: Prin care de atac de retractare este oferita posibilitatea ca instanta ce a pronuntat hotararea sa verifice ea insasi si daca este cazul sa revina asupra ei. Sunt cai de atac de reformare apelul si recursul, iar de retractare contestatia in anulare si revizuirea. 3. Dupa faptul daca proba provoaca o noua judecata in fond: Devolutive: se poate reedita judecata in fond inclusiv administrarile de probatorii.
Apelul este calea de atac devolutiva integrala. Nedevolutive: nu se poate reedita o noua judecata in fond.
Reguli comune privind instituirea si exercitarea cailor de atac: 1. Legalitatea cailor de atac: o hotarare judecatoreasca nu poate fi exercitata decat prin caile de atac prevazute de lege.
111
2. Ierarhia cailor de atac: o cale de atac extraordinara nu poate fi exercitata decat dupa exercitarea caii ordinare de atac. 3. Unicitatea caii de atac: nimanui nu ii este permis de a uza de 2 ori de aceeasi cale de atac( apel si recurs). 4. Aplicarea principiului ,,non reformatio imperius=neagravarea situatiei partii in propria cale de atac. Art. 296,, prevede apelantului nu i se poate creea in propria cale de atac o situatie mai grea decat aceea din hotararea atacata, principiul se aplica si in celelalte cai de atac.
Apelul: Este o cale ordinara de atac prin intermediul caruia oricare din parti poate solicita unei jurisdictii superioare reformarea hotararii pronuntate de instanta de fond. Este o cale de atac ordinara devolutiva, de reformare si suspensiva de executare. Conditiile apelului: Conditii de fond si conditii de forma. Conditiile de fond: hotararile care pot fi atacate, subiectele recursului, termenul de apel. 1. Hotararile susceptibile de a fi atacate cu apel: Art. 282,, (1)Hotrrile date n prim instan de judectorie sunt supuse apelului la tribunal, iar hotrrile date n prim instan de tribunal sunt supuse apelului la curtea de apel.. Art. 2821:,, (1)Nu sunt supuse apelului hotrrile judectoreti date n prim instan n cererile introduse pe cale principal privind pensii de ntreinere, n litigiile al cror obiect are o valoare de pn la 100.000 lei inclusiv, indiferent de calitatea prilor, profesioniti sau neprofesioniti, asupra aciunilor posesorii, aciunilor n evacuare, a celor referitoare la nregistrrile n registrele de stare civil i luarea msurilor asigurtorii, asupra cererilor pentru repararea prejudiciilor
112
cauzate prin erori judiciare svrite n procesele penale i n alte cazuri prevzute de lege. (2)Hotrrile instanelor judectoreti prin care se soluioneaz plngerile mpotriva hotrrilor autoritilor administraiei publice cu activitate jurisdicional i ale altor organe cu astfel de activitate nu sunt supuse apelului, dac legea nu prevede altfel. In ce priveste incheierile art. 282 alin 2:,, (2)mpotriva ncheierilor premergtoare nu se poate face apel dect odat cu fondul, n afar de cazul cnd prin ele s-a ntrerupt cursul judecii.
2. Subiectele recursului: Hotararea judecatoreasca produce efecte numai in privinta persoanelor care au luat parte la judecata, de regula. Pornind de la aceasta afirmatie in principiu putem spune ca subiecte ale apelului pot deveni numai partile de la prima instanta. Pentru a putea exercita apelul este suficient ca partea sa se declare nemultumita de hotararea pronuntata in prima instanta, acesta poarta denumirea de apelant si intimat. Aderarea la apel: a) Apelul incident: Art. 293: ,,(1)Intimatul este n drept, chiar dup mplinirea termenului de apel, s adere la apelul fcut de partea potrivnic, printr-o cerere proprie, care s tind la schimbarea hotrrii primei instane. Cererea se poate face pn la prima zi de nfiare. (2)Dac apelantul principal i retrage apelul sau dac acesta este respins ca tardiv, ca inadmisibil ori pentru alte motive care nu implic cercetarea fondului, aderarea la apel prevzut la alin. (1) rmne fr efecte. Cu toate acestea, dac aderarea s-a fcut nuntrul termenului de apel, ea se consider apel principal. b) Apelul provocat:
113
ART. 2931:,,In caz de coparticipare procesuala precum si atunci cand la prima instanta au intervenit terte persoane in proces, intimatul este in drept chiar dupa implinirea termenului de apel, sa declare apel impotriva altui intimat sau unei persoane care a figurat in prima instanta si care nu este parte in apelul principal, daca aceasta din urma ar fi de natura sa produca consecinte asupra situatiei sale juridice in proces. Tertele persoane introduse in proces dobandesc calitatea de parti si astfel sun indreptatite sa exercite calea de atac a apelului. De asemenea pot exercita apel mostenitorii sau creditorii chirografari. Procurorul poate exercita apel indiferent daca a participat sau nu la judecata in prima instanta. 3. Termenul de apel de fond: Potrivit art. 284:,, (1)Termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotrrii, dac legea nu dispune altfel. (2)Termenul de apel curge chiar dac comunicarea hotrrii a fost fcut o dat cu somaia de executare. (3)Dac o parte face apel nainte de comunicarea hotrrii, aceasta se socotete comunicat la data depunerii cererii de apel. (4)Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunarea hotrrii, n afar de cazurile n care procurorul a participat la judecarea cauzei, cnd termenul curge de la comunicarea hotrrii. (5)Apelul declarat n termen suspend executarea hotrrii de prim instan, cu excepia cazurilor anume prevzute de lege. Exceptie termenul de apel in cazul divortului care este de 30 de zile. Art. 102 alin 2:,, Termenele ncep s curg i mpotriva prii care a cerut comunicarea, de la data cnd a cerut-o. Termenul de apel este unul de decadere imperativ care curge continuu fara sa fie susceptibil de intrerupere sau suspendare. In mod exceptional termenul de apel se poate intrerupe in 3 situatii:
114
Prin moartea partii care are interes sa faca apel. Prin moartea mandatarului caruia i s-a facut comunicarea. Atunci cand partea a pierdut termenul de apel dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa.
Termenul de apel curge deosebit pentru procuror: art 284 alin 4:,,Pentru procuror termenul de apel curge de la pronunarea hotrrii, n afar de cazurile n care procurorul a participat la judecarea cauzei, cnd termenul curge de la comunicarea hotrrii.
Conditiile de forma ale apelului art 287: ,, (1)Cererea de apel va cuprinde: 1.numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul fiscal i contul bancar. Dac apelantul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; 2.artarea hotrrii care se atac: sanctionata in mod expres cu nulitatea. nearatarea hotararii este
3.motivele de fapt i de drept pe care se ntemeiaz apelul; Motivarea apelului este importanta deoarece pe aceasta cale se aduce la cunostinta instantei motivele de nemultumire ale apelantului fata de hotararea atacata, in acelasi timp intimatul este pus in situatia de a-si formula din timp si in mod judicios apararea. Apelul are un caracter devolutiv astfel ca potrivit: art. 292:,, (1)Prile nu se vor putea folosi naintea instanei de apel de alte motive, mijloace de aprare i dovezi, dect de cele invocate la prima instan sau artate n motivarea apelului ori n ntmpinare. Instana de apel poate ncuviina i administrarea probelor a cror necesitate rezult din dezbateri.
115
(2)n cazul n care apelul nu se motiveaz ori motivarea apelului sau ntmpinarea nu cuprind motive, mijloace de aprare sau dovezi noi, instana de apel se va pronuna, n fond, numai pe baza celor invocate la prima instan. 4.dovezile invocate n susinerea apelului; 5.semntura. In cazul neindicarii motivelor si a dovezilor intervine sanctiunea decaderii. In cazul neindicarii hotararii sau lipsei semnaturii intervine sanctiunea nulitatii.
Art. 133: ,,(1)Cererea de chemare n judecat care nu cuprinde numele reclamantului sau al prtului, obiectul ei sau semntura, va fi declarat nul. (2)Lipsa semnturii se poate totui mplini n tot cursul judecii. Dac prtul invoc lipsa de semntur, reclamantul va trebui s semneze cel mai trziu la prima zi de nfiare urmtoare, iar cnd este prezent n instan, n chiar edina n care a fost invocat nulitatea. Efectele apelului: 1. Apelul este o cale de atac ordinara, suspensiva de executare. 2. Apelul are ca efect si investirea instantei superioare cu exercitarea controlului judiciar, adica din momentul sesizarii instanta are dreptul dar si obligatia de a proceda la solutionarea cauzei. 3. Cel mai important efect, efectul devolutiv: consta intr-o veritabila innoire sau reeditare a judecatii. Aceasta regula nu are un caracter absolut ea este limitata de 2 reguli restrictive: a) Tantum devolutum cuantum apelatum= constituie o exigenta a principiului disponibilitatii. Astfel instanta superioara este
116
limitata sa cerceteze cauza numai cu referire la motivele invocate in cererea de apel. Aceasta regula isi gaseste aplicarea atunci cand prin cererea de apel se tinde la anularea in intregime a hotararii sau cand obiectul litigiului este indivizibil. Se aplica si in situatia in care apelul nu a fost motivat. b) Tantum devolutum cuantum iudicatum=exprima ideea ca efectele apelului nu se pot rasfrange decat asupra a ceea ce sa judecat la prima instanta, mai exact prin apel nu se poate largi cadrul procesual. Art. 294:,,(1)n apel nu se poate schimba calitatea prilor, cauza sau obiectul cererii de chemare n judecat i nici nu se pot face alte cereri noi. Excepiile de procedur i alte asemenea mijloace de aprare nu sunt considerate cereri noi. Ca o derogare de la efectul devolutiv: art 294 alin. ,,(2)Se vor putea cere ns dobnzi, rate, venituri ajunse la termen i orice alte despgubiri ivite dup darea hotrrii primei instane. De asemenea, se va putea solicita compensaia legal. Procedura de solutionare a apelului: Reguli art. 288: ,,(1)La cererea de apel se vor altura attea copii ci intimai sunt. (2)Apelul se depune la instana a crei hotrre se atac, sub sanciunea nulitii. (3)Preedintele va nainta instanei de apel dosarul, mpreun cu apelurile fcute, numai dup mplinirea termenului de apel pentru toate prile. (4)Cu toate acestea, apelul va fi trimis de ndat dac s-a fcut cerere pentru suspendarea executrii hotrrii primei instane. Solutiile pe care le poate pronunta instanta de apel: Potrivit art 296:,, Instana de apel poate pstra ori schimba, n tot sau n parte, hotrrea atacat. Apelantului nu i se poate ns
117
crea n propria cale de atac o situaie mai grea dect aceea din hotrrea atacat. Potrivit art. 297: ,,(1)n cazul n care se constat c, n mod greit, prima instan a soluionat procesul fr a intra n judecata fondului ori judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost legal citat, instana de apel va anula hotrrea atacat i va judeca procesul, evocnd fondul. Cu toate acestea, n cazul n care prima instan a soluionat procesul fr a intra n judecata fondului, instana de apel va anula hotrrea atacat i va trimite cauza spre rejudecare, o singur dat, primei instane sau altei instane egale n grad cu aceasta din aceeai circumscripie, dac prile au solicitat n mod expres luarea acestei msuri prin cererea de apel ori prin ntmpinare. De asemenea, instana de apel va anula hotrrea atacat i va trimite cauza spre rejudecare, o singur dat, primei instane sau altei instane egale n grad cu aceasta din aceeai circumscripie, n cazul n care judecata n prim instan s-a fcut n lipsa prii care nu a fost legal citat, iar partea a solicitat n mod expres luarea acestei msuri prin cererea de apel. Dezlegarea dat problemelor de drept de ctre instana de apel, ca i necesitatea administrrii unor probe sunt obligatorii pentru judectorii fondului. (2)Dac prima instan s-a declarat competent i instana de apel stabilete c a fost necompetent, anulnd hotrrea atacat, va trimite cauza spre judecare instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent, afar de cazul cnd constat propria s competen. n acest caz, precum i atunci cnd exist vreun alt motiv de nulitate, iar prima instan a judecat n fond, instana de apel, anulnd n tot sau n parte procedura urmat i hotrrea pronunat, va reine procesul spre judecare.
Curs 17
procesual civil
Recursul Este calea de atac prin intermediul careia partile sau Ministerul Public solicita in conditiile si pentru motivele limitativ prevazute de
118
lege desfiintarea hotararilor judecatoresti pronuntate fara drept de apel in apel sau de un organ cu activitate jurisdictionala. Caracterele recursului: Este o cale extraordinara de atac. Este o cale de atac de reformare. Este nesuspensiva de executare:
Exista o exceptie art. 300: ,,(1)Recursul suspend executarea hotrrii numai n cauzele privitoare la strmutarea de hotare, desfiinarea de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix, precum i n cazurile anume prevzute de lege. (2)La cerere, instana sesizat cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executrii hotrrii recurate i n alte cazuri dect cele la care se refer alin. (1). (3)Suspendarea la cerere a executrii hotrrii poate fi acordat numai dup depunerea unei cauiuni ce se va stabili, prin ncheiere, cu ascultarea prilor n camera de consiliu, scop n care acestea vor fi citate n termen scurt, chiar nainte de primul termen de judecat, dac este cazul. Dispoziiile art. 403 alin. (3) i (4) se aplic n mod corespunztor. (5)Pentru motive temeinice, instana poate reveni asupra suspendrii acordate, dispoziiile alin. (3) aplicndu-se n mod corespunztor. Este o cale de atac nedevolutiva: nu determina o rejudecare in fond a cauzei.
Exceptie art. 3041:,, Recursul declarat mpotriva unei hotrri care, potrivit legii, nu poate fi atacat cu apel nu este limitat la motivele de casare prevzute n art. 304, instana putnd s examineze cauza sub toate aspectele. Conditiile de fond ale recursului: 1. Hotararile susceptibile de recurs 2. Partile care pot exercita recursul 3. Termenul de recurs
119
Conditiile de forma ale recursului: Art. 3021: ,,(1)Cererea de recurs va cuprinde, sub sanciunea nulitii, urmtoarele meniuni: a) numele, domiciliul sau reedina prilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea i sediul lor, precum i, dup caz, numrul de nmatriculare n registrul comerului sau de nscriere n registrul persoanelor juridice, codul unic de nregistrare sau, dup caz, codul fiscal i contul bancar. Dac recurentul locuiete n strintate, va arta i domiciliul ales n Romnia, unde urmeaz s i se fac toate comunicrile privind procesul; b) indicarea hotrrii care se atac; c) motivele de nelegalitate pe care se ntemeiaz recursul i dezvoltarea lor sau, dup caz, meniunea c motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat; d) semntura. (2)La cererea de recurs se va ataa dovada achitrii taxei de timbru, conform legii. Motivele de recurs: Sunt prevazute in art. 304: ,,Modificarea sau casarea unor hotrri se poate cere n urmtoarele situaii, numai pentru motive de nelegalitate. 1.cnd instana nu a fost alctuit potrivit dispoziiilor legale; acest motiv vizeaza nerespectarea dispozitiilor privitoare la compunerea si constituirea instantei. O prima ipoteza se refera la compunerea completului cu un numar mai mare sau mai mic de judecatori. O a doua ipoteza se refera la solutionarea cauzei in care participa un judecator incompatibil. O ultima ipoteza se refera la neparticiparea procurorului la judecata in cazurile in care participarea sa era obligatorie potrivit legii.
120
2.cnd hotrrea s-a dat de ali judectori dect cei care au luat parte la dezbaterea n fond a pricinii; in scopul respectarii principiului continuitatii. Nulitatea hotararii vizeaza atat dispozitivul intocmit cu prilejul pronuntarii cat si hotararea redactata ulterior. Cerinta enuntata de art 304 (2) nu se cere a fi intrunita la termenele anterioare judecatii in fond, adica este posibil schimbarea ulterioara a completului de judecata cu singura conditie ca judecatorii care au solutionat fondul sa pronunte hotararea. 3.cnd hotrrea s-a dat cu nclcarea competenei de ordine public a altei instane, invocat n condiiile legii; este vorba de incalcarea competentei materiale, teritoriale exclusive si generale. 4.cnd instana a depit atribuiile puterii judectoreti; Depasirea atributiilor instantei judecatoresti se concretizeaza intr-o imixtiune a instantei de judecata in sfera activitatii executive sau legislative. Exemple: realizarea unui act care intra in sfera exclusiva de activitate a organelor executive sau legislative; aplicarea unor texte abrogate; refuzul de a recunoaste valoarea juridica unor dispozitii normative in vigoare. 5.cnd, prin hotrrea dat, instana a nclcat formele de procedur prevzute sub sanciunea nulitii de art. 105 alin. (2); vizeaza neregularitati de ordin procedural. Art. 105: ,,(1)Actele de procedur ndeplinite de un judector cu nclcarea normelor de competen de ordine public sau privat vor fi declarate nule n condiiile prevzute de lege. (2)Actele ndeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un funcionar necompetent se vor declara nule numai dac prin aceasta s-a pricinuit prii o vtmare ce nu se poate nltura dect prin anularea lor. n cazul nulitilor prevzute anume de lege, vtmarea se presupune pn la dovada contrarie. Nulitatea nu opereaza automat ci numai in masura in care i s-a produs partii o vatamare care nu poate fi inlaturata in alt mod. Exemple: nesemnarea cererii de chemare in judecata; neregulata citare a unei parti; nesemnarea cererii reconventionale; nesocotirea principiului publicitatii, oralitatii si contradictorialitatii.
121
6.dac instana a acordat mai mult dect s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut; Motivul vizeaza 2 ipoteze: a) Pluspetita ( a acordat mai mult) b) Extrapetita ( a acordat ceea ce nu s-a cerut) Motivul are ca finalitate respectarea principiului disponibilitatii procesuale. 7.cnd hotrrea nu cuprinde motivele pe care se sprijin sau cnd cuprinde motive contradictorii ori strine de natura pricinii; Ipotezele in care se poate ajunge la o nemotivare sunt urmatoarele: a) existenta unei contrarietati intre considerentele hotararii; in sensul ca din unele rezulta temeinicia actiunii, iar din altele rezulta ca actiunea este fondata.
b)
Contrarietatea flagranta dintre dispozitiv si considerente; asfel actiunea este admisa prin dispozitiv iar din considerente rezulta solutia de respingere a cererii de chemare in judecata.
c)
Nemotivarea solutiei din dispozitiv ori motivarea insuficienta a acesteia sau prezentarea in exclusivitate a unor considerente straine de natura pricinii. Practica judiciara a decis ca motivarea sumara si confuza echivaleaza cu o nemotivare.
8.cnd instana, interpretnd greit actul juridic dedus judecii, a schimbat natura ori nelesul lmurit i vdit nendoielnic al acestuia; Acest motiv urmareste defiintarea hotararii judecatoresti atunci cand judecatorii au nesocotit principiul pacta sunt servanda. Interpretarea pricinii, a actului juridic poate determina casarea hotararii judecatoresti in acele imprejurari in care o atare interpretare a determinat schimbarea naturii actului juridic sau a intelesului lamurit si vadit neindoielnic al acestuia, adica actul este clarificat intr-o maniera in care este alterat substantial natura sa.
122
9.cnd hotrrea pronunat este lipsit de temei legal ori a fost dat cu nclcarea sau aplicarea greit a legii; 2 ipoteze: 1) Se regaseste in acele situati in care din modul de redactare nu se poate stabilii daca legea s-a aplicat corect sau nu, adica hotararea este lipsita de un fundament juridic. 2) Vizeaza cazurile de incalcare sau aplicare gresita a legii: Exemplu: interpretarea eronata a unui text legal, aplicarea unei norme generale in locul unei norme speciale, aplicarea unei norme juridice care nu era incidenta in cauza. Procedura de solutionare a recursului: Solutiile pe care le poate pronunta instanta de recurs: Art. 312: ,,1)Instana poate admite recursul, l poate respinge sau anula ori poate constata perimarea lui. (2)n caz de admitere a recursului, hotrrea atacat poate fi modificat sau casat, n tot sau n parte. (3)Modificarea hotrrii atacate se pronun pentru motivele prevzute de art. 304 pct. 6, 7, 8 i 9, iar casarea pentru cele prevzute de art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 i 5, precum i n toate cazurile n care instana a crei hotrre este recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului sau modificarea hotrrii nu este posibil, fiind necesar administrarea de probe noi. Dac sunt gsite ntemeiate mai multe motive, dintre care unele atrag modificarea, iar altele casarea, instana de recurs va casa n ntregime hotrrea atacat pentru a se asigura o judecat unitar. (4)n caz de casare, curile de apel i tribunalele vor rejudeca pricina n fond, fie la termenul cnd a avut loc admiterea recursului, situaie n care se pronun o singur decizie, fie la un alt termen stabilit n acest scop. (5)Cu toate acestea, n cazul n care instana a crei hotrre este recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului ori judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost regulat citat att la administrarea probelor, ct i la dezbaterea fondului, instana de recurs, dup casare, trimite cauza spre rejudecare instanei care a pronunat hotrrea casat sau altei instane de acelai grad.
123
(6)n caz de casare a hotrrii atacate pentru motivul prevzut de art. 304 pct. 3, instana va trimite dosarul spre judecare instanei judectoreti competente sau organului cu activitate jurisdicional competent, potrivit legii, iar pentru motivul prevzut de art. 304 pct. 4 va respinge cererea ca inadmisibil. (61)Casarea cu trimitere poate fi dispus o singur dat n cursul procesului pentru cazul n care instana a crei hotrre este recurat a soluionat procesul fr a intra n cercetarea fondului, pentru cazul n care judecata s-a fcut n lipsa prii care nu a fost regulat citat att la administrarea probelor, ct i la dezbaterea fondului, respectiv pentru cazul casrii pentru lips de competen. n cazul n care, dup casarea cu trimitere potrivit alin. (5) sau (6), intervine o nou casare n aceeai cauz, tribunalele i curile de apel vor rejudeca n fond cauza, dispoziiile alin. (4) fiind aplicabile. (7)Dac instana de recurs constat c ea nsi era competent s soluioneze pricina n prim instan sau n apel, va casa hotrrea recurat i va soluiona cauza potrivit competenei sale. Art. 313:,, nalta Curte de Casaie i Justiie, n caz de casare, trimite cauza spre o nou judecat instanei care a pronunat hotrrea casat ori, atunci cnd interesele bunei administrri a justiiei o cer, altei instane de acelai grad, cu excepia cazului casrii pentru lips de competen, cnd trimite cauza instanei competente sau altui organ cu activitate jurisdicional competent potrivit legii. Art. 314:,,nalta Curte de Casaie i Justiie hotrte asupra fondului pricinii n toate cazurile n care caseaz hotrrea atacat numai n scopul aplicrii corecte a legii la mprejurri de fapt ce au fost deplin stabilite. Art. 315 (1)n caz de casare, hotrrile instanei de recurs asupra problemelor de drept dezlegate, precum i asupra necesitii administrrii unor probe sunt obligatorii pentru judectorii fondului. (2)Cnd hotrrea a fost casat pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va rencepe de la actul anulat. (3)Dup casare, instana de fond va judeca din nou, innd seama de toate motivele invocate naintea instanei a crei hotrre a fost casat.
124
(31)n cazul rejudecrii dup casare, cu reinere sau cu trimitere, sunt admisibile orice probe prevzute de lege. (4)La judecarea recursului, precum i la rejudecarea procesului dup casarea hotrrii de ctre instana de recurs, dispoziiile art. 296 sunt aplicabile n mod corespunztor.
Contestatia in anulare: Este o cale extraordinara de atac de retractare prin intermediul careia partile sau oportunul pot obtine desfiintarea unei hotarari judecatoresti in cazurile limitativ prevazute de lege. Aceasta cale de atac se exercita in scopul retractarii hotararilor judecatoresti pronuntate cu nesocotirea unor norme procedurale iar nu si pentru netemeinicie. Art. 317- 321 reglementeaza 2 forme ale contestatiei in anulare: Obisnuita Speciala
a) Contestatia in anulare obisnuita se exercita impotriva oricaror hotarari judecatoresti ramase irevocabile. b) Contestatia in anulare speciala se exercita numai impotriva hotararilor pronuntate de instantele de recurs sau de judecatorii in ultima instanta. Contestatia in anulare obisnuita: Reprezinta acea cale extraordinara de atac prin intermediul careia partile pot obtine retractarea unei hotarari judecatoresti irevocabile in cazurile prevazute de art. 317 dar numai daca motivele care o legitimeaza nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului. Art. 317 (1)Hotrrile irevocabile pot fi atacate cu contestaie n anulare, pentru motivele artate mai jos, numai dac aceste motive nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului:
125
1.cnd procedura de chemare a prii, pentru ziua cnd s-a judecat pricina, nu a fost ndeplinit potrivit cu cerinele legii; 2.cnd hotrrea a fost dat de judectori cu clcarea dispoziiilor de ordine public privitoare la competen. (2)Cu toate acestea, contestaia poate fi primit pentru motivele mai sus artate, n cazul cnd aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, dar instana le-a respins pentru c aveau nevoie de verificri de fapt sau dac recursul a fost respins fr ca el s fi fost judecat n fond.
Motivele contestatiei in anulare obisnuite: a) cand procedura de chemare a partii pentru ziua cand s-a judecat pricina nu a fost indeplinita potrivit cu cerintele legii. Acest text are in vedere nesocotirea dispozitiilor procedurale privitoare la citare doar in cazurile in care legea impune solutionarea cauzei cu citarea partilor. Motivul are in vedere neregulata citare pentru ziua cand s-a judecat pricina in fond, drept urmare neregulata citare a partii la unul dintre termenele care au precedat dezbaterea in fond nu constituie un temei pentru exercitarea contestatiei in anulare. Acest motiv vizeaza spre exemplu: 1. Neindicarea in cuprinsul citatiei a tuturor elementeleor de identificare necesare. 2. Nerespectarea dispozitiilor privitoare la modul de inmanare a citatiei. 3. Nerespectarea cerintelor legale prinvitoare la termenul de inmanare al citatiei sau la cele privitoare la citarea prin publicitate. b) Cand hotararea a fost data de judecatori cu incalcarea dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta. Motivul vizeaza nesocotirea competentei absolute. Contestatia in anulare speciala:
126
Este o cale extraordinara de atac, de retractare ce se poate exercita in cazurile prevazute de art 318 numai impotriva deciziilor pronuntate de instantele de recurs. Aceasta cale de atac nu exclude posibilitatea exercitarii unei contestatii in anulare obisnuite. Motivele contestatiei in anulare speciale: a) Art 318 prevede:,, (1)Hotrrile instanelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaie cnd dezlegarea dat este rezultatul unei greeli materiale sau cnd instana, respingnd recursul sau admindu-l numai n parte, a omis din greeal s cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. In jurisprudenta au fost considerate greseli materiale: respingerea gresita ca tardiv a unui recurs; anularea gresita a recursului ca netimbrat sau facut de un mandatar fara calitate, aceste greseli trebuie sa fie evidente si savarsite de instanta ca urmare a omiterii sau condundarii unor elemente sau date importante din dosarul cauzei spre exemplu: neobservarea faptului ca la dosar exista chitanta privind plata taxei de timbru sau recipisa de expediere a recursului prin posta inaintea termenului legal. Contestatia in anulare speciala nu poate fi exercitata pentru remedierea unor greseli de judecata, adica de aprecierea probelor sau de interpretare a unor dispozitii de drept material sau procesual. b) Se refera la situatia in care instanta respingand recursul sau admitandu-l numai in parte a omis din greseala sa cerceteze vreunul din motivele de casare. Contestatia poate fi exercitata pentru acest motiv doar daca instanta a dispus respingerea recursului sau admiterea lui numai in parte. Daca casarea este totala partea nu are deschisa calea contestatiei in anulare caci ea poate repune in discutia instantei toate motivele invocate. Revizuirea
127
Este aceacale extraordinara de atac, de retractare prin intermediul careia se poate obtine desfiintarea unei hotari judecatoresti definitive si reinnoirea judecatii in cazurile expres determinate de lege. Aceasta cale ofera posibilitatea retractarii unei hotarari definitive care se vadeste a fi gresita in raport cu unele imprejurari de fapt survenite dupa pronuntarea hotararii. Motivele de revizuire: a) Daca dispozitivul hotararii cuprinde dispozitii potrivnice ce nu se pot aduce la indeplinire. Acest motiv implica urmatoarele cerinte: 1) Hotararea sa cuprinda dispozitii potrivnice. 2) Dispozitiile potrivnice sa fie cuprinse in dispozitivul hotararii. 3) Dispozitiile potrivnice sa fie ireconciliabile adica sa nu poate fi aduse la indeplinire.
b) Daca s-a pronuntat asupra unor lucruri care nu s-au cerut sau nu s-a pronuntat asupra unui lucru cerut ori s-a dat mai mult decat s-a cerut. Motivul cuprinde 3 ipoteze: Minus petita Plus petita Extra petita
c) Daca obiectul pricinii nu se afla in fiinta. Pentru a putea exercita revizuirea pentru acest motiv este necesar ca prin hotarare debitorul sa fi fost obligat sa predea un bun cert si determinat. d) Daca un judecator, martor sau expert care a luat parte la judecata a fost condamnat definitiv pentru o infractiune privitoare la pricina sau daca hotararea s-a dat in temeiul
128
unui inscris declarat fals in cursul sau in urma judecatii ori daca un magistrat a fost sanctionat disciplinar pentru exercitarea functiei cu rea credinta sau grava neglijenta in acea cauza. e) Daca dupa darea hotararii sau descoperit incrisuri doveditoare retinute de partea potrivnica sau care nu au putut fi infatisate dintr-o imprejurare mai presus de vointa partilor ori daca s-a desfiintat sau s-a modificat hotararea unei instante pe care s-a intemeiat hotararea a carei revizuire se cere. f) Daca statul ori alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publica disparuti, incapabili sau cei pusi sub curatela nu au fost aparati de loc sau au fost aparati cu viclenie de cei insarcinati sa-i apere. Lipsa de aparare trebuie sa existe cu ocazia punerii concluziilor pe fond. g) Daca exista hotarari definitive potrivnice date de instanta de acelasi grad sau de grade deosebite in una si aceeasi pricina intre aceleasi persoane avand aceeasi calitate.( constatarea cu intarziere a puterii lucrului judecat.) Curs 18 si final drept procesual civil( yeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeeee) h) Daca partea a fost impiedicata sa se infatiseze la judecata si sa instiinteze instanta despre aceasta dintr-o imprejurare mai presus de vointa sa. Acest motiv de reviziure se refera la situatia in care partile au fost legal citate, in caz contrar partile se pot plange prin intermediul recursului sau contestatiei in anulare. Revizuirea pentru acest motiv este admisibila daca sunt intrunite cumulativ urmatoarele conditii: Partea sa fi fost impiedicata sa se infatiseze si sa instiinteze instanta despre aceasta. Impiedicare trebuie sa vizeze ambele imprejurari. Impiedicarea sa fi fost determinata de o imprejurare mai presus de vointa partilor.
129
imprejurarea care constituie un caz de forta majora si care legitimeaza revizuirea este o chestiune de fapt care va fi apreciata de instanta de judecata. i) Daca curtea europeana a drepturilor omului a constata o incalcare a drepturilor si libertatilor fundamentale datorata unei hotarari judecatoresti iar consecintele grave ale acestei incalcari continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate. j) Daca dupa ce hotararea a devenit definitica Curtea Constitutionala s-a pronuntat asupra exceptiei invocate in acea cauza declarand neconstitutional legea, ordonanta ori o dispozitie dintr-o lege sau dintr-o ordonanta care a facut obiectul acelei exceptii ori alte dispozitii din actul atacat care in mod necesar si evident nu pot fi disociate de prevederile mentionate in sesizare.
Recursul in interesul legii: Art. 329 ,,Pentru a se asigura interpretarea i aplicarea unitar a legii de ctre toate instanele judectoreti, procurorul general al Parchetului de pe lng nalta Curte de Casaie i Justiie, din oficiu sau la cererea ministrului justiiei, colegiul de conducere al naltei Curi de Casaie i Justiie, colegiile de conducere ale curilor de apel, precum i Avocatul Poporului au ndatorirea s cear naltei Curi de Casaie i Justiie s se pronune asupra problemelor de drept care au fost soluionate diferit de instanele judectoreti. Art. 3305 ,,Recursul n interesul legii este admisibil numai dac se face dovada c problemele de drept care formeaz obiectul judecii au fost soluionate n mod diferit prin hotrri judectoreti irevocabile, care se anexeaz cererii. Art. 3307 ,,(1)Asupra cererii, completul se pronun prin decizie.
130
(2)Decizia se pronun numai n interesul legii i nu are efecte asupra hotrrilor judectoreti examinate i nici cu privire la situaia prilor din acele procese. (3)Decizia se motiveaz n termen de cel mult 30 de zile de la pronunare i se public n cel mult 15 zile de la motivare n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I. (4)Dezlegarea dat problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instane de la data publicrii deciziei n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
CAP. PROCEDURI SPECIALE Ordonanta presedintiala: Prin ordonanta presedintiala se desemneaza ansamblul de norme dupa care se conduc partile si instanta in solutionarea unei pricini urgente. Intr-un alt sens prin termenul de ordonanta presedintiala intelegem actul de investire al instantei in acele cazuri in care reclamantul invoca o pretentie urgenta a justitiei. Conditiile de admisibilitate ale ordonantei presedintiale: Cererea de ordonanta trebuie sa indeplineasca conditiile generale pentru exercitarea oricarei actiuni civile dar si anumite cerinte particulare, aceste cerinte sunt: 1. Urgenta: Legiuitorul nu defineste urgenta ci indica situatiile care fac posibila o interventie a justitiei, respectiv: pentru pastrarea unui drept care s-ar pagubi prin intarziere. pentru prevenirea unei pagube iminente si care nu s-ar putea repara. pentru inlaturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executari.
131
Criteriile pe baza carora se poate aprecia asupra urgentei sunt de natura obiectiva, instanta trebuie sa aprecieze de la caz la caz asupra acestei cerinte. Legislatia procesula civila prevede situatii in care urgenta este prezumata spre exmplu art 6132:,, Instana poate lua, pe tot timpul procesului, prin ordonan preedinial, msuri vremelnice cu privire la ncredinarea copiilor minori, la obligaia de ntreinere, la alocaia pentru copii i la folosirea locuinei. Art. 280(5),, Pn la dezlegarea cererii de suspendare, aceasta va putea fi ncuviinat vremelnic, prin ordonan preedinial, chiar nainte de sosirea dosarului. Urgenta ca o conditie de admisibilitate a cererii de ordonanta nu trebuie confundata cu celeritatea. Conditia urgentei trebuie intrunita din momentul sesizarii instantei si pana in momentul pronuntarii ordonantei. 2. Masura luata sa nu prejudece fondul: Instanta nu poate sa analizeze fondul raportului juridic dedus judecatii, aceasta conditie este determinata de caracterul vremelnic al masurilor ce pot fi ordonate de instanta. Cu alte cuvinte judecatorul realizeaza un examen sumar al cauzei spre a se stabili de partea cui este aparenta dreptului. 3. Masura ordonata de instanta sa fie vremelnica Prin ordonanta se pot lua doar masuri provizorii vremelnice si nu definitive, ratiunea ordonantei este aceea de a se permite luarea unei masuri rapide cu caracter temporar. Masurile ordonate de instanta vor dura un principiu pana va fi solutionat fondul cauzei.
Procedura de solutionare a cererilor de ordonanta: Sesizarea instantei se face de persoana interesata care reclama urgenta. Cererea de ordonanta cuprinde: numele domiciliul sau resedinta partilor, calitatea in care partile stau in judecata, aratarea
132
masurii ce urmeaza sa fie luata prin ordonanta, aratarea motivelor pe care se intemeiaza cererea, dovezile si semnatura. Cererea de ordonanta se va introduce la instanta competenta sa se pronunte asupra fondului dreptului. Ordonanta va putea fi data si fara citarea partilor si chiar atunci cand exista judecata asupra fondului. Solutionarea cererii de ordonanta fara citarea partilor trebuie sa reprezinte o masura exceptionala si ea va fi motivata de instanta. Judecata se face de urgenta si cu precadere. Pronuntarea se poate amana cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordonantei se face in cel mult 48 de ore de la pronuntare. In materie de probatiune nu exista dispozitii restrictive astfel ca pot fi folosite orice mijloace de proba. Ordonanta va trebui sa cuprinda toate elementele unei hotarari judecatoresti. Ordonanta este vremelnica si executorie. Instanta poate decide ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea unui termen. Ordonanta este supusa recursului in termen de 5 zile de la pronuntare daca s-a dat cu citarea partilor si de la comunicare daca s-a dat fara citarea lor. Instanta de recurs poate execita suspendarea pana la execitarea recursului dar numai cu plata unei cautiuni al carei cuantum se va stabili de catre aceasta. Recursul se judeca de urgenta si cu precadere. Impotriva executarii ordonantei presedentiale se poate face contestatie. art 582(4),, mpotriva executrii ordonanei preediniale se poate face contestaie. Impotriva ordonantei poate fi execitata si contestatia in anulare. Nu se poate exercita impotriva ordonantei revizuirea deoarece ordonantele presedentiale nu fac parte din categoria hotararilor de fond.
133
Caracterele ordonantei presedintiale: 1. Vremelnicia: Prin intermediul ordonantei nu se pot lua masuri definitive care privesc rezolvarea fondului ci numai masuri provizorii care tind sa pastreze un drept periclitat prin intarziere sau sa preintampine o paguba iminenta. 2. Puterea executorie: Din momentul pronuntarii ordonanta este executorie, functie de circumstantele cauzei instanta poate dispune ca executarea sa se faca fara somatie sau fara trecerea vreunui termen. 3. Puterea relativa a lucrului judecat: Autoritatea de lucru judecat nu poate rezulta decat dintr-o hotarare prin care s-a solutionat litigiul in fond. Autoritatea de lucru judecat trebuie privita in raport cu o actiune de drept comun si in raport cu o a doua cerere de ordonanta. Ordonanta presedintiala nu are autoritate de lucru judecat fata de o actiune de drept comun. Hotararea pronuntata asupra fondului dreptului dobandeste autoritate de lucru judecat fata de o cerere ulterioara de ordonanta presedintiala. Ordonanta presedintiala are putere de lucru judecat relativa in raport cu o alta cerere de ordonanta presedintiala. Executarea silita: Acea faza a procesului civil in cadrul careia creditorul isi poate realiza in mod efectiv drepturile statornicite intr-un titlu executoriu prin constrangerea patrimoniala a debitorului. Legislatia procesual civila reglementeaza doua modalitati diferite de executare: 1. Executarea silita directa. 2. Executarea silita indirecta: prezentandu-se sub urmatoarele forme: Mobiliara
134
Titlurile executorii:
Imobiliara Poprirea Urmarirea silita a fructelor neculese si recoltelor prinse de radacini.
Titlul executoriu este inscrisul alcatuit in conformitate cu prevederile legii de catre organul competent care permite punerea in executarea silita a creantei pe care o constata. Sunt titluri executorii: Hotararile judecatoresti investite cu formule executorie. Hotararile care au caracter executoriu printr-o dispozitie expresa a legii. Hotararile arbitrale Actele autentificate de notarul public Hotararile judecatoresti straine. Alte acte juridice ce acest caracter in baza legii.
Pentru ca o hotarare sa poata fi titlu executoriu este necesar ca ea sa fie susceptibila de executare silita. Anumite hotarari sunte executorii fara a fi necesara investirea lor cu formule executorii sunt cele prevazute de: Art. 279 (1)Instana poate ncuviina executarea vremelnic a hotrrilor privitoare la bunuri ori de cte ori va gsi de cuviin c msura este de trebuin fa cu temeinicia vdit a dreptului, cu starea de insolvabilitate a debitorului sau c exist primejdie vdit n ntrziere; n acest caz instana va putea obliga la darea unei cauiuni.
(2)Executarea vremelnic nu se poate ncuviina:

135
1n materie de strmutare de hotare, desfiinare de construcii, plantaii sau a oricror lucrri avnd o aezare fix; 2.cnd prin hotrre se dispune intabularea unui drept sau radierea lui din cartea funciar. (3)Cererea de executare vremelnic se va putea face i verbal n instan pn la ncheierea dezbaterilor. (4)Dac cererea a fost respins de prima instan, ea poate fi fcut din nou n apel. Art. 278 Hotrrile primei instane sunt executorii de drept cnd au ca obiect: 1.plata salariilor sau a altor drepturi izvorte din raporturile juridice de munc, precum i a sumelor cuvenite, potrivit legii, omerilor; 2.despgubiri pentru accidente de munc; 3.rente ori sume datorate cu titlu de obligaie de ntreinere sau alocaie pentru copii, precum i pensii acordate n cadrul asigurrilor sociale; 31.despgubiri n caz de moarte sau vtmare a integritii corporale ori sntii, dac despgubirile s-au acordat sub form de prestaii bneti periodice; 4.reparaii grabnice; 5.punerea sau ridicarea peceilor ori facerea inventarului; 6.pricini privitoare la posesiune, numai n ce privete posesiunea; 7.n cazul prevzut de art. 270; 8.n orice alte cazuri n care legea prevede c hotrrea este executorie.
Formula executorie consta in ordinul dat agentilor puterii administrative si procurorile sa execute hotararea respectiv sa staruie pentru aducerea ei la indeplinire. Art 269 Actele autentificate de notarul public, are dreptul de a notifica acte. Cand actul autentificat de notarul public consta intr-o creanta certa si lichida el constituie titlu executoriu la data exigibilitatii.
136
Hotararile judecatoresti straine vor fi executate silit dupa ce a fost urmata procedura execuatrului sau de incuviintare a executarii prevazuta de legea 105/1992. Alte titluri executorii: Actele de sanctionare in materia contraventiei. Titlurile executorii privind creantele bugetare intocmite de organul competent sa constate si sa stabileasca aceste creante. Deciziile caselor teritoriale de pensii. Contractul de leasing. Deciziile de imputare in cazul militarilor si politistilor.
Participantii la executarea silita: Partile: creditorul urmaritor si debitorul urmarit. Tertii Creditorii intervenienti Instanta de executare Executorii judecatoresti Ministerul Public Agentii fortei publice Martorii asistenti Expertii, interpretii si alti participanti in conditiile anume prevazute de lege.
PRECIZARI EXAMEN EXAMEN DIN CE A PREDAT

137
NU DA LISTA CU SUBIECTE ARTICOLELE DE LEGE SUNT OBLIGATORII LA EXAMEN. SUNTEM TOTI DE 10 CICA) FARA TELEFOANE 1 NU DISCUTA FARA INVINUTI/ INCULPAT DA 3 E CEA MAI IMPORTANTA MATERIE DIN FACULTATEA DE DREPT E CEL MAI TARE NUL INTERESEAZA NIMIC) PREZENTA SI NOTE DE LA SEMINAR TINE CONT REGUARE, CINSTE SI NU ALTE METODE DE COPIERE( ARE APARAT SA SE PLIMBE) STITI CE A FACUT INTR-UN AN? S-A DUS LA SALILE DE CLASE SI DORMITOARE SI A PRINS 4) CARE DICTAU MULTA SANATATE, SUCCES IN CARIERA SI SA TERMINATI CONFORM PLANIFICARII.
138

Drept Procesual Civil Note de Curs

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Drept Procesual Civil Note de Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Drept procesual civil 1 curs

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Prescriu o conduita de la care partile se pot abate.

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Dreptul partii castigatoare de a cere sau nu executarea silita

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Actiunea civila si cererea de chemare in judecata

Elementele actiunii civile

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

a) Capacitatea de folosinta procesuala a persoanei fizice

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

2. Clasificarea actiunii in functie de natura dreptului a carei valorificare se urmareste

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Reale Personale Mixte: se apara concomitent un drept real si un drept personal

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Conflictele de munca si asiguratile sociale : In prima instanta 1 judecatori si 2 asistenti judiciari

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Procedura de solutionare a incompatibilitatii

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

2. In functie de rolul vointei partilor distingem: Coparticiparea facultativa Coparticiparea obligatorie(necesara)

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Forme de participare a tertelor persoane

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Drepturile si obligatiile partilor

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

Poate sa exercite cai de atac chiar fara mandat.

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA

PAB- DREPT PROCESUAL CIVIL 316 POLITIE RUTIERA