Test 1

1.Notiuni de DPC.Obiectul si metoda DPC.

1.1Dati definitia DPC.
DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce reglementeaza
relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si
solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hotaririlor judecatoresti si altor organe
jurisdictionale.
1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare referitor la
obiectul DPC.
Obicetul de reglementare a DPC-activitatea reglementata de lege a instantei de judecata de
examinare si solutionare a cauzelor civile,precum si ansamblul actiunilor procesuale ale
participantilor la proces si altor subiecti a procesului civil.In litaratura de specialitate exista
opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si anume in viziunea unor autori
obicetul de reglemenatre a DPC-acitivatea regelementata de lege ce consta in initierea,derularea
procesului civil,precum si finalizarea sa prin executarea silita a hotaririi judecatoresti.Intro alta
opinie-relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul
examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor judecatoresti.CPC prevede
definitia legala a obiectului de reglementare,si anume:relatiile sociale referitoare la raporturile
procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si
cele specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile,precum si a altor cauze,date in
competenta lor.
1.3Specificati metoda de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare privitor la
meoda de reglementare a DPC.
Referitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere unica.Sigur este doar
caracterul mixt al metodei,constituind o uniune dintre caracterul dispozitiv si cel
imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesula
civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de judecata
,denota caracterul imperativ al metodei.Totodata existenta principiului disponibilitatii ii atribuie
si caracterul dispozitiv.Divergentele de opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2
caractere.Unii autori definesc metoda re reglementare a DPC ca fiind imperativ-dispozitiva,iar
altii ca fiind dispozitiv-imperativa.Particularitatile metodei:1-pozitia juridica a subiectilor
raportului procesual civil-subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol
diriguitor.in ceea ce priveste participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale exercitate
conform principiului contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii de subordonare,ci
relatii bilaterale..2-continutul R proc civ-se caracterizeaza prin disponibilitate in dr a
participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al instantei..3-modalitatea de
aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig-specificul faptelor juridice in PC consta in aceea ca
acestea de regula imbraca forma actiunilor procesuale care sunt expres prevazute de lege si se
efectueaza in termene si modul prevazut de lege.Evenimentele nu duc la aparitia,modif,sau
stingerea dr si oblig procesuale,dar pot constitui parte componenta a faptelor juridice
complexe..4-sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a actelor
de procedura.
2.Partile in PC si conditiile necesare pt a fi parte la proces.
2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la
momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint
prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2-au interes juridic atit material cit si
procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces
trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma

capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e

aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul
nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la
proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale
in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea
procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv
incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca
partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor
judiciare.
2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a
procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane.
Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al
caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau
recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la
solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale
legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume
propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual
neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii
procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de
impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata
taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita
examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea
ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta
numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare
pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care
sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint
aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in
mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze
in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii
interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de
cauze care sunt expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si
Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de
coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste
drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno
in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu
procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi
reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema
institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta
ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi
aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina
si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face parte din categoria
PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de
munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.
3.Temeiurile si procedura efectuarii expertizei.Cazurile de ordonare a expertizei
colegiale,complexe,suplimentare,si repetate.

3.1Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba.expuneti temeiurile pt efectuarea

expertizei colegiale,complexe,suplimentare si repetate.
Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a
obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata
intro anumita ordine stabilita de legea procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci
raportul expertului intocmit in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in
scris si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii pricinii.El cuprinde
descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de
judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt
inst de judecata,insa daca el este respins aceasta trebuie sa fie motivat.1-Expertiza colegialaconsta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre mai multi experti de aceiasi
specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt constatarea circumstantelor importante pt
solutionarea cauzei sint necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale
aceluiasi domeniu.3-Suplimentara-care are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient
de clar sau este incomplet,ori apar noi probleme referitot la circumstantele examinate
ulterior.Expertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-Repetata-poate fi
dispusa in urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2-au fost incalcate
normele procesualede efectuare a expertizei.3-temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza
este pusa la indoiala de catre instanta.
3.2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia dintre
raporturile de expertiza si consultatia specialistului.
Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a
investigatiilor,si consluziile pe marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei.Raportul se
examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelate probe.Raportul de
expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere a instantei de jud,raportul d
expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este
respins ,respingerea trebuie sa fie motivata.
Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se
atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala.
Specialistul isi expune opinia. La cercetarea nscrisurilor sau a probelor materiale, la audierea i
vizionarea nregistrrilor audio-video,etc instana judectoreasc, printr-o ncheiere, poate
atrage, din oficiu sau la cererea oricrui participant la proces, specialiti n domeniul
respectiv pentru consultaii,. Persoana citat n calitate de specialist este obligat s se prezinte
n instan, s rspund la ntrebri, s-i acorde asisten tehnic, dup caz. Specialistul d n
judecat explicaii scrise sau orale, n funcie de cunotinele profesionale i de genul activitii
sale, fr a efectua investigatii speciale. Consultaia i explicaia oral a specialistului se
consemneaz n procesul-verbal al edinei de judecat, iar cele scrise se anexeaza la dosar.
3.3Apreciati legalitatea actiunilor judecatorului in urmatoarele cazuri:a)judecatorul a
ordonat efectuarea din oficiu a expertizei in procesul de spitalizare in stationarul de
psihiatrie.b)instanta a refuzat admiterea cererii reclamantului de efectuare a expertizei pe
motiv ca la dosar este anexat actul birorului de expertiza intocmit inainte de intentarea
procesului pe care l-a examinat in sedinta de judecata in calitate de inscris.
1-legala
2- consider ilegala actiunea judecator, deoarece inscrisurile de regula apar pin la intentarea
procesului neavind nici o legatura cu cauza, si in conoformit cu CPC, judecator sau inst poate
dispune efectuarea expert la cererea partii sau unui alt participant la proces.
Test 2
1.Notiunea de izvor al DPC si felurile izvoarelor.
1.1 Dati defin izvor de DPC

Notiunea de izvor poate fi analizata in 2 acceptiuni. In sens material,intelegem conditiile social

economice ce impun crearea unui ansamblu de norme, iar in sens juridic , tocmai aceste norme,
mijl specifice, puse la dispozitia organelor specializate ale stat, exprimate prin acte normative,
care sa apere rel economice si sociale. Specific pt DPC este fapt ca astfel de reglementari se
contin numai in Constit si alte legi organice.
1.2Nominalizati felurile izvoarelor de DPC
Putem evidentia 2 categor de izv: interne si internat.
Interne:1Consit RM (care stabileste structura inst judecator, principiile fundament etc)
2Legile organice: CPC, Cod de executare; alte legi (Leg Contencios Adm, Leg insolvabilitatii,
leg cu privire la taxa de stat, leg cu privire la notariat, leg cu privire la procuratura, leg cu privire
la avocatura, CM, CF-infiintarea adoptiei, CFisc)
Internat: CEDO, Pact internat cu privire la dr civ si pol, Conv privind procedura civ, Conv de
arbitsaj comercial internat, Conv pr recunoasterea si executarea sentintelor arbitrale strain, Conv
cu priv la asistenta juridika in materie civila si penala, Trat bilaterale. Precedentul judiciar nu
constit iyvor de drept ci el este folosit doar pt aplicarea corecta si uniforma a legislatiei.
1.3 Analizati actiunea legii proces civ in timp.
Cu privire la act legii proces civ in timp, putem sp ca in cadr DPC se aplica princip
neretroactivitatii legii adika legea procesuala dspune numai pt viitor. Specific acestui principiu
in DPC: 1N de organizare judecator sunt de imediata aplicare.2N de competenta, care modifica
competenta inst sesizate in momentul aparitiei egii noi, permie existenta mai multor solutii:
a)pastrarea competentei pt cauzele in curs de judecata.b)pastrarea competentei pt cauzele in curs
de judec doar daca procesul a ajuns in faza dezbaterilor judiciare. C)dezinvestirea si transmiterea
cauzei instantei nou competente. 3N de procedura sunt de imediata aplicare, ceea ce inseamna
ca noua lege nu duce la modificarea efectelor juridice deja produse si ca rezultat ala aplicarii
legii vechi si nu le desfiinteaza. Instantele judecatoresti aplica legile procedurale civil in
vidogoare la data judecarii cazei civile, efectuarii actelor de procedura sau executarii actelor
judecatoreti.
2.Temeiurile participarii procurorului la judecarrea pricinilor civile.Dr si oblig proces ale
procuror ca participant la proces.
2.1 expuneti temeiurile de participar a procuror in PC.Enumerati dr si olb proces ale
procuror. Procuror participa la judecar pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la
proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta
actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata,
sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers
incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr,
libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in
apararea dr si intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.
Procuror are dr si obl procedurale de reclamant: sa ia cunostinta de materialele dosar, sa solicite
refuzari, sa prezinte probe, sa formuleze cereri, sa modifice temeiul sau obiectul actiunii, sa
renunte la actiune. El este obligat sa se foloseasca cu buna credinta de dr lui procedurale.
2.2Analizati particularit pozitiei proces ale procuror in raport cu reclamant si autorit
publice. Procuror dispune in proces civ de o calitate procesuala deosebita. El are dr si oblig
procesuale de reclamant. In comparatie cu reclamantul el nu este subiect al raport material
litigios, nu poate dispune de obiectul litigiului, deci el nu are un interes material, ci doar unul
procesual. Procuror spre deosebire de raclamant :1este scutit de plata taxei de stat, 2 nu poate
incheia tranzactii de impacare, 3fata de procuror nu poate fi inaintata o act reconventionala si 4
renuntarea procuror la act nu influenteaza dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei.
Unica forma de participatie a procuru este inaintarea actiunii pe cind autorit publice pot participa
prin 2 forme: 1 inaintarea actiunii; 2 depunerea concluziilor de catre autorit publ in caz prevazute
de lege. Pozita procesuala a utorit publ se deosebeste de cea a procuror prin aceea ca procurur
este in dr sa se adreseze in inst in apararea dr altei persoane pe orice categorii de cauze, la

solicitarea partii interesate, fie din proprie initiativa. Autori publ pot participa doar pe un cerc
limitat de cauze, care sunt expres prevazute de lege, ca si procurur autori publ dispun de dr si
oblig reclamantului cu exceptia inkeierii tranzactiei de impacare.
2.3 Dati apreciere legalitatii actelor procesuale ale instantelor.Argum rsp.
a)Gincu
b)Valicescu
c)Popa
a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar
pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile
legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de
procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor.
c)este legala actiunea inst, deoarece in conformit cu CPC persoane in dr sa declare apel sunt si
alti participanti la proces, in definitie legala de participanti la proces este inclus si procuror, de
unde si rezulta ca el a avut dreptul de a depune apel in interesele pensionar Popa.
3.Obiectul probatiunii si determinarea lui in pricinile concrete
3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect
probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt
solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile
de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridicaestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger
RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la
inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind
stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material
juridic. 4 faptele de verificare.
3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de
judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a
obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare
a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor
inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare
parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si
obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este
facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu
decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind
de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr
material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa
duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati obiectul probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta
informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de
persoane
b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar
necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea
necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de
munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu
mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei
constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test3
1Notiunea de procedura civila si forma procedurala civila.Trasaturile esentialaale formei
proceduarle civ
1.1definiti procedura civila (process civ si indicati sarcinile ei). In lit de spec not de
process civil este susceptibila de mai multe intelesuri:1ca ramura de dr, 2 ca disciplina de studio,
3 ca activitate a inst de jud cu privire la examinar cauzei civiile,4ca pricina civ concreta
examinata in inst de judecata. Proces civ contsit o modalitate de realizare a justitiei. Continutul
process civil este format din activit inst de judecata si a participantilor la process. Cuvint proces
provine din Latina ceea ce inseamna a merge inainte, a inainta. Astfel process civ reprezinta prin
sine, derularea succesiva a unui ansamblu de actiuni, numite actiuni procesuale, intreprinse de
catre inst de judecata si participantii la process, reesind din dr si oblig procedurale de care
dispun. Proces civil in esenta constit obiectul de reglementare a DPC. Este activitatea desfurat
de instan, pri, organe de executare care particip la nfptuirea justiiei n cauzele civile n
vederea realizrii sau stabilirii drepturilor i intereselor civile supuse judecii i executrii civile
a hotrrilor judectoreti sau a altor titluri executorii conform procedurii prevzut de lege.
Sarcina: garantare si ocrotirea dr civile de catre stat, care are loc printro activitate deosebit de
complexa, desfasurata de org de justitie si de persoane.
1.2caracterizati forma procedurala civ si determinati importanta ei. Forma proceduarala
civila reprez acea forma de aparare a dr si intereselor legitime ale pers care este realizata de catre
inst judecatoresti si reglementata de normele de procedura civila. Din punct de vedere al
criteriului subiectiv aceasta forma este o cativitate realizata de institutiii specializate numite-inst
de judecata care sunt independente fata de organelle puerii executive si legislative ale stat is in
ansamblu alcatuiesc cea de a treia putere in stat- puterea judecatorasca. Din punct de vedere al
criteriului obiectiv, o putem carcateriza ca find o activitate reglementata in exclusivitate de NJ
distincte- norme de procedura civila care in mare parte se contin in CPC. Importanta:1judecarea
justa si in termen rozonabil a cauzelor de aparare a dr inkalcate sau contestate, a libert si interes
legitime , ale PF si PJ;2 apararea intereselor stat si societatii. 3 consolidarea legalitatii si a ordinii
de dr si prevenirea caz de incalcare a legii.
1.3 Evidentiati trasaturile esentiale ale formei procedurale civ. 1Temeiul-initiativa pers
interesate; 2 cauya se solutioneaza de judecatori care au un statut special; 3la solutionar pricinii
civ participa participantii la proces; 4 ordinea de examinare si solutionare a pricinilor civile de
atacare a hotar judecator si de executare a acestora este detaliat si imprerativ reglementat de N
DPC;5 sedintele de judecata de regula sunt publice;6hotar judecator se adopta in numele legii si
treb sa fie intemeiata pe circumstantele constatae nemijlocit de catre inst si pe probele cercetate
pe sedinta de judecata;7este unika pt toate categoriile de cauza de un anumit gen parcurgind
succesiv mai multe etape numite faze ale proces civ.
2.Partile in procesul civil si conditiile necesare pentru a fi parte la proces.
2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la
momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint
prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2-au interes juridic atit material cit si
procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces
trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma
capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e
aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul
nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la
proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale
in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea

procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv

incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca
partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor
judiciare.
2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a
procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane.
Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al
caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau
recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la
solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale
legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume
propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual
neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii
procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de
impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata
taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita
examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea
ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta
numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare
pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care
sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint
aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in
mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze
in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii
interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de
cauze care sunt expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si
Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de
coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste
drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno
in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu
procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi
reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema
institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta
ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi
aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina
si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria
PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de
munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.
3.Temeiurile degrevarii de probatiune
3.1 Identificati temeiurile degrevarii de probatiune(faptele care nu se cer a fi dovedite).
1faptele notorii care sunt cunscute si inst de judecata si participantilor la proces, de
ex(calamitatile naturale etc).2faptele prejudicial stabilite: a)prin hotar judecatoreasca irevocabila
intr-o cauza civ la care au participal aceleasi pers; b)printo sentinta definitiva irevocabile intro
cauza penala(fapt comiterii infr si subiect infr). 3 alte fapte- daca o parte recunoaste faptele pe
care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile, aceasta din urma este degrevata de

obligatia dovedirilor. Refuzul de a prezenta model de scris sau semnatura poate fi calificat de inst
ca recunoastere a scrisului ori a semnaturii.
3.2Dezvaluiti conditiile,ce treb sa fie respectate pt degrevarea de probatiune a faptelor si
RJ, stabilite prin hot judec definitiva intr-o pricina civila si sentinta penala intr-o cauza
penala. ??? Faptele stabilite pt o hotar irevocabila, pronunata intro pricina civila nu treb
dovedite din nou la judecarea altor pricini civile la care participa aceleasi pers. Legea nu prevede
ca teeiuri de degrevare a probatiunii faptele constatate prin acte administr si acte de urm pen si
ale procuror. Faptele prejudicial stabilite degreveaza de probatiune deoarece ele sunt deja
stabilite printr-o hotar sau sentinta definitiva si nu este nici o necesitate de a le constata din nou,
de a le supune dubiilor. Printro sentinta definitiva irevocabila intro cauza pen:1 nu se va mai
constata inka o data faptul comiterii infractinii; 2subiectul infr, deoare ce el este deja condamnat.
Intr-o cauza civ , cu conditia de a participa aceleasi pers.
3.3 Determinati modul de dovedire a circumstantelor ce constituie obiectul probatiunii in
urmatoarele sit:
a)contr de imprumut 20mii lei
b)stabilirea paternitatii
c)v-c set de mobila.
A)In confomit cu CPC daca o parte recunoste faptele pe care cealalta parte isi intemeiaza
pretetiile sau obiectiile aceasta din urma este degrevata de obligatia dovedirii lor. Recunoasterea
se consemneaza in procesul verbal al sedintei de judecata, in caz in care inst are indoileli
referitor la recunoasterea efectuata constatind ca sa procedat astfel pt tainuirea circumst reale ale
pricinii ori in urma inselaciunii violentei, etc, ea va respinge printr-o hotar recunaosterea. In
acest caz faptele runoscute urmeaza a fi dovedite in baza reguilor generale.
b)piritul se va preyuma ca fiind tatal copilului doarece eschivarea de la expertiya se egaleaza cu
recunoasterea lui in calitate a copilului.
c)inst judecatoresca nu poate considera dovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe
document, daca orginalul este pierdut, iar copiile de pe el prezenate de parti nu sunt identice,
raminind imposibila de terminarea prin intermediul altor probe al adevarului cuprins al
originalului.

Test 4
1Notiunea si importanta principiilor dreptului procesual civil
1.1Dati definitia princip DPC si enumerati izv in care ele sunt consfintite. Principiile DPCidei fundamentale calauzitoare, cu caracter general prevazute de NJ care stau la baza proces civil
si guverneaza intraga activitate judiciara. Izv: Const RM; CPC; Leg privind organizarea
judecatoreasca; leg cu privire la statut judecator,CEDO, Pact internat cu privire la dr civile si
politice. Leg privind tratatele internat etc.
1.2Demonstrati importanta princ DPC la infaptuirea justitiei. Ele prezinta reguli esentiale
ce determina structura procesului si guverneaza intreaga activitate judiciara. Ele reprez nu numai
o importanta teoretica, cit si una de politica legislativa , avind si o semnificatie practica. Din
punct de vedere teoretic- contribuie la intelegerea si interpretarea corecta a N procesuale. Sub
aspect legislativ-orienteaza activitatea de elaborare a legislatiei procesuale in sensul editarii unor
reglementari coerente si eficiente. Importanta practica a lor rezida invocatia lor de a contribui la
formarea unei jurisprudente unitare. Principiile defindesc insusi proces civil, ii dau fizionomie
generala stabilind trasaturiel caracteristice intregului sistem de institutie procesal civile. In lipsa
textului de lege expres sau apropiat de cel care se calauzesc judecatorii, in solutionaerea
pricinilor civie, acesti recurg la analogia dreptului, adika la aplicarea princ fundamentale. Au un
caracter obligatoriu si se aplica la toate fazele procesului civil, sunt si principii insitutionale care
se aplika doar la anumite institutii.

1.3 Clasificati princ DPC. 1dupa forta juridica a actului normativ in care sunt consacarate:
a)princ constituionale si b)consacrate in legislatia procesual civila. 2dupa sfera de actiune:
generale, interramurale, ramurale, insitutionale. 3dupa izvor:interne si internation. 4dupa
obiectul de reglementare:functionale- care determina organizarea inst judecatoresti, din care fac
parte princ legalitatii,rolul diriguitor al judecator, contradictorialitatii,disponibilitatii, nemijlocirii
si oralitatii in dezbaterile judiciare; organizational-functionale care pe linga organizare
determina si funcionarea inst de judecata, din care fac parte: infaptuirea justitiei exclusiv de catre
inst de judec-ceea ce inseamna ca nici o alta autoritate decit inst de judec egal constituita nu pot
infaptui justitia prin inermediul hotaririlor care se bucura de puterealucrului judecat si de forta
executorie, pr independentei judecatorului si supunerii lui numai legii, pt egalitatii cetatenilor si
organizatiilor, pr publicitatii, pr limbii oficiale de procedua.
2Competenta generala a instantelor judecatoresti (not si felurile )
2.1Dati defin competentei generale.Descriei felurile competentei generale. Competenta
generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau unui alt organ cu
activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.
In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii concrete
de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe
jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.
Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea
exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de
cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea
adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de
modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in competenta
alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate
in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura
de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:
-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-sesizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre
instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti
de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in
cazurile prevazute de lege.
CG dupa legatura intre pricni.
2.2 Analizati efectele procesuale ale incalcarii norlemor de competenta generala.
1la intentare: a)cind ne adresam in inst de judecata care de fapt e de competenta unor altor
organe- refuzul de a primi cererea, eea ce exclude posibilitatea adresarii repetate in judecata a
aceluiasi reclamant cu aceeasi actiune. B9restituirea cererii- cind reclamantul nu a respectat
procedura de solutionare prealabila a pricinilor pe cale extrajudiciara prevazute de lege pt
categoria respectiva de pricini sau de contractul partilor. 2dezbaterile judicare: a)incetarea
procesului civil- pricina nu urmeaza a fi judecata in procedura civila; b) scoaterea cererii de pe
rol- reclamantul nu a respectat proceduar prealabila de solutionare a pricinii pe cale
extrajudiciara;c ) scoaterea cererii de pe rol- cind partile au inkeiat un contr prin care litigiul
urmeaza a fi solutionat pe cale arbitrala iar pina la examinarea pricinii in fond piritul a ridicat
obiectii impotriva solutionarii litigiului in judecata. 3caile de atac: a)hotar primei instante se
caseaza; b)casarea hotaririi si incetarea procesului ori scoaterea cererilor de pe rol; c) inst de
recurs dupa ce judeca recursul este in drept sa admita recursul si sa incasesze integral sau partila
hotarirea primei instante dispunidn incetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol, daca
exista temeiuri de refuzare a cererii sau de scoatere a ei de pe rol.

2.3 Determinati competenta generala in solutionarea fiecarui caz. Argumentati rsp.

a)Fornea I
b)Ceban
c) SA MD ,SA Codru
a) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica
antimonopol si infrastructura pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i, n
caz de necesitate, n judecat - competenta alternativa.
b)alternativa. Este jurisdictioala doar in cazul in care lipsei acordului la divort a unuia dintre soti
sau cind unul dintre ei refuza sa se prezinte la oficiul de stare civila pentru solutionarea
problemei.
c) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o
reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi
intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii
pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa.
3 Clasificarea probelor si importanta practica a clasificarii
3.1Descrieti clasificar probelor in categorii in f-ie de diferite criterii. 1Dupa legatura probelor
cu circumstantele care trebuie constatae: a)directe- care permit a face o singura concluzie despre
circumstanta care intra in obiectul probatiunii. B) indirecte care permit a face mai multe
concluzii cu privire la circumstanetel care intra in obiectul probatiunii. 2 dupa mod de formare:
a)primare-obtinute din prima sursa, de ex: martor ocular; b)secundare-obinute din a doua sursa
sau alte surse, de ex: martorul a obinut informatii de la alt martor. 3 dupa sursa de formare:
a)personale-in care persista factorul subiectiv, uman, de ex declaratiile martorului, b)materiale-in
care nu exista factorul sibiectiv, de ex: inscris. 4dupa locul de formare a probei: a)judiciare- care
se constituie pe parcursul examinarii nemijlocite a cauzei, de ex:depozitiile martorilor,
explicatiile partilor etc;b)probe extrajudiciare-care se formeaza inafara sedintei de judecata, de
ex:in procesul asigurarii probleor audierea martorilor este facuta de catre notari, etc.
3.2Analizati importanta practica a clasificarii probelor Clasificarea probleor dupa diferite
criterii, permite studierea lor mai aprofundata, relevarea importantei lor pt solutionarea unei
cauze concrete, precum si a regulilor de apreciere a acestora. In cazul probelor indirecte si
indirecte- o singura proba nu este suficienta, inst treb sa aiba mai multe probe indirecte si ca ele
sa fie suficiente. Deseori problele indirecte luate in cumul pot confirma sau infirma pt
veridicitatea unei probe directe. In concluzie, probele indirecte sunt necesare intr+un nr mai mare
inst pt a putea conditiona mai multe concluzii, ceea ce face ca procesul sa dureze mai mult. La
clasificarea dupa modul de formare- in masura posibilitatii treb sa fie examinate mai intii
problele obtinute din prima sursa si pe urma cele secundare. Dupa sursa de formare importanta
din punct de vedere al aprecierilor.
3.3Determinati categor la care se atribuie urmatoarele probe.
a)aflarea pirit inafara RM
b)declaratiile martorului
c)raport de expertiza
a)se atrbuie la proba materiala si directa
b)se atribuie la probe personale si in dependeta de faptul ca a fost martor ocular s-au obtinut
informatii de la alt martor se poate atrbui probe primare sau secundare, judiciara.
c)materiala,directa.

Test5
1Notiunea si esenta principiului disponibilitatii

1.1Dati defin princ disponibilitatii. Prin acest princ se intelege posibilit participantilor la
proces , in primul rind al partilor, de a dispune liber de dr subiectiv material, sau de interesul
legitim supsu judecatii, precum si de a dispune de dreputirle procedurale , de a lege modalitatea
si mijl procedurale de aparare. In continutul sau princ disponibilitatii cuprinde o serie de dr
procedurale si libertatea de a dispune de ele dupa propria optiune.
1.2Argument interactiunea princ disponibilit cu princ legalitatii, contradictorialit. Pr
disponibilit se ofera mai mult la obiect litigiului, iar pr contadictorialit se refera la procesul de
probatiune. Pr legalitatii nu este adresat doar inst de judec, ci tuturor subiecteleor participante la
R proces civile, iclusiv participantilor la proces si pers care contribuie la infaptuirea justitiei.
Intre aceste subiecte este stabilit un control reciproc, astfel incit inst de judec vegheaza
respectarea procedurii de catre participantii la proces, iar acestea din urmapot contesta actiunile
inst pe care le considera ilegale. Pr legalitatii fiind un pr fundamental al activit tuturor organelor
de stat, chemate sa asigure respectarea legii si a prevederilor cerintelor democratice. Acesta este
un principiu cadru inauntrul caruia treb sa se regaseasca toate celelalte principii. Proc civ este
organizat in asa fel incit partile si ceilalti partcipanti dispun de posibilitatea de asi formula si
argumenta pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl sustinerii ei independent de ins, de
alte organe si pers , de asi expune opinia asupra oricarei probleme de fapt si de drept, care are
legatura cu cauza si de asi expune punctul de vedere asupra initiativelor inst de judecata.
1.3 Descrieti actele de dispozitie ale partilor in conformit cu princ disponibilit. 1 dr pers
interesate de a porni sau nu un proces civil. De regula, inst nu se investeste din oficiu. Este
necesar ca ea sa fie sesizata cu o cerere de chemare in judecata, intocmita de titularul dr subiectiv
incalcat sau contestat. Pers respective vor aprecia daca este sau nu cazul sa poneasca procesul
civil. Disponibilitatea nu este exclusiva, adika legislatia prevede dr sesizarii si altor persoane. 2dr
de a determina limitele cererii de chemare in judeca sau ale pararaii. Limitele cererii sunt
determinate de reclamant el fiind cel care stabileste cadrul procesual, pers chemate in rpoces, si
obiectul procesului. 3 dr de a renunta la judecata sau la dr subiesctiv, de a stinge litigiul pt
tranzactie. 4Pirit poate inainta actiunea reconventional. 5 partile pot ataca hotar judecator si pot
retrage cererile de apel sau de recurs. 6solicitarea executarii silite a hotaririi.
2Participarea intervenientilor principali la procesul civil . Temeiurile si procedura
intervenirii in proces.
2.1Caracterizati not de intervenient principal. Desrieti temeiurile si proced intervenirii
acestuia in proces.
IP este participantul la proces care intervine intrun proces intentat inaintind pretentii proprii
asupra obiectului obiectului litigiului prin depunerea unei actiuni.IP inainteaza pretentii prorpii
asupra obiectului litigiului.Aceste pretentii pot fi identice cu cele inaintate de catre
reclamant;similare;sau diferite.Pt intervenirea in proces a IP nu se cere identitatea actiunii
acestuia cu identitatea actiunii inaintata de reclamant.Ip depune actiunea in instanta unde a fost
intentat procesul,la judecatorul care judeca actiunea initiala,cu respectarea normelor stabilite cu
privire la forma si continutul cererii de chemare in judecata.Interventia principala poate avea loc
pina la inceperea examinarii cauzei in fond.In instanta de apel interventia principala se poate face
doar cu acordul ambelor parti.Daca actiunea IP este depusa cu respectarea regulilor generale si
este achitata taxa de stat,judecatorul printro incheiere va dispune primirea spre examinare a
actiunii intervenientului principal concomitent cu actiunea initiala a reclamantului.IP inainteaza
pretentii asupra intregului obiect al litigiului sau asupra unei parti a acestuia..
2.2 Analizati particularitatile in pozitia procesuala a intervenientilor principali in raport cu
reclamantul si coreclamantul
IP are drepturi si obligatii de reclamant.Astfel el poate inainta o actiune,sa administreze probe ,sa
renunte la pretentii,sa incehie tranzactii de impacare,etc.Dar aceasta nu inseamna ca ipostaza lui
procesuala este identica cu cea a reclamantului sau coreclamantului in cadrul aceluiasi proces.IP
se afla in relatii specifice cu celelalte 2 parti in litigiu.Daca pretentia lui este inaintata impotriva

ameblor parti,atunci acestea sint in ipostaza de piriti in raport cu IP,satisfacerea pretentiilor

IP,afectindule pe ambele.Totodata,daca IP va incheia o tranzactie de impacare cu una din parti
sau ambele,litigiul dintre reclamant si pirit nu va inceta.IP se deosebeste de
reclamant/coreclamant prin urm.:1-coreclamantii intenteaza sau pot intenta actiunea in comu,dar
IP intervine intrun proces deja pornit intre alte persoane.2-interesele coreclamantilor coincid si
totodata sint in contradictie cu cele ale piritului,interesle IP nu coincid si sint de regula in
contradictie cu interesele ambelor parti.
2.3Argumentati solutia in urmatoarele situatii :
a)Oprea catre Guzun
b)Miron catre Timciuc
a)In situatia data Topala nu va avea nici o calitate procesuala.In primul rind Ca IP el nu poate fi
atras in proces civil,IP intervine doar din proprie initiativa,in al 2 rind Contrcatul de imprumut nu
are nici o legatura cu obiectul litigiului.
b)Instanta va trebui sa verifice daca exista acordul partilor privind intervenita lui Fusu in calitate
de IP,deaorece legea impune pt participarea IL in apel acordul partilor.
3. Repartizarea sarcinii de probatiune intre parti . Rolul prezumtiilor in repartizarea
sarcinii de probatiune.
3.1Identificati rolul instantelor de judecata in reclamarea probelor necesare solutionarii
pricinii. In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea
determina obiectul probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite
circumstantele de fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte
probe suplimentare.
Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune
prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de
cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente
admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un
alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care
se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona
efectuarea unei expertiza psihiatrice.
Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea cererii de
chemare n judecat sau respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data depunerii, n condiiile
Codului de procedur civil.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata.
3.2Analizati regula generala de reparizare a sarcinii de probatiune intre parti si rolul
prezumtiilor probante. Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite
circumstante de fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta
sarcina.Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca
drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre
parti face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau
obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz
contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.
Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la
process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta
de judecata reiesind din suficienta probelor. Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea
careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi anumite circumstante de fapt pe care le
invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti
dar dovedirea ei este pe seama celeilate parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor
generale de probatie,ceea c ear inseman ca partea in defavoarea careia se instituie prezumtia
poate adduce probe cre,administrate fiind conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit
instanta are dreptul din oficiu sa verifice veridicitatea faptelor prezuamte.

Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau
in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al
mamei.Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului
daca nu este dovedit ca a inceput sa posede pt altul.
3.3Determinati circumstantele ce formeaza obiectul probatiunii si indicati partea obligata
sa le dovedeasca,, in pricinile civile privind:
a)repararea prejudic:Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza
obiectul probatiunei in pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor
va fi piritul,deoarece conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l
despagubeasca pe creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea
obligatiei nu-I este imputabila.
b)dezmintirea informatiei: In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea
dovedirea informatiei ii va reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte
tre sa doveseasca circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale.
c)repararea prejudiciului: Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat
prin executarea necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor
de forta majora ii va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul
va trebui sa demontreze existenta circumstantelor de forta majora.

Test6
1.Asigurarea probelor
1.1 dati definitia asigurarii probelor.Descrieti temeiurile pt asigurarea probelor.
Asigurarea probelor-procedura de conservare a probelor daca este pericol ca ele sa dispara sau sa
devina greu de administrat in viitor.Ca temeiuri pt asigurarea probelor sunt:prevenirea disparitie
probelor.2-imposibilitatea administrarii I viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor.
1.2 Descrieti procedura asigurarii probelor si modul de atacare a incheierii cu privire la
asigurarea probelor.
Asigurarea se face prin audierea martorului,efectuarea expertizei,cfercetarea la fata locului si
prin alte modalitati.Cererea de asigurare a probelor se depune la instanta care judeca pricina,dupa
caz la notarul de la locul indeplinirii actelor de procedura in vederea asigurarii probelor.In cerere
urmeaza sa fie indicata esenta pricinii,datele partilor,inclusiv domiciliul ori sediul lor,probele a
caror asigurare se cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate a caror asigurare se
cere,faptele ce urmeaza a fi confirmate sau infirmate prin aceste probe,motivul solicitarii
asigurarii probelor.Asupra cererii de asigurare a probelor instanta emite o incheiere.Incheierea de
respingere a cererii de asigurare a probelor poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la
pronuntare,daca sa emis cu citarea participantilor la proces sau de la comunicare,daca sa emis
fara citarea lor.Incheierea emisa in timpul judecarii cauzei nu poate fi atacat decit o data cu
fondul.Asigurarea probelor se efectueaza de catere judecator.Persoana interesata si alti
participanti la proces se instiinteaza dsp locul,data si ora asigurarii probei.Incheierea si procesleverbale si toate probele adunate in cadrul asigurarii lor se trimit inst de judecata instiintind dsp
aceasta participantii la proces.
1.3Analizati particularitatile asigurarii probelor pina si dupa intentarea procesului in
judecata.
Asigurarea probelor inainte de intentarea procesului in instanta judecatoreasca se efectueaza de
notari,de persone oficiale ale misiunilor diplomatice ale RM in privinta cetatenilor RM. Orice
persoan ndreptit care a prezentat elemente de prob suficiente pentru a-i
sprijini afirmaiile conform crora drepturile sale snt nclcate poate cere instanei de judecat

sau unei alte autoriti competente, pn la iniierea unui proces mpotriva aciunilor ilegale,
aplicarea de msuri provizorii pentru asigurarea probelor relevante, sub rezerva asigurrii
proteciei informaiilor confideniale i cu condiia depunerii unei cauiuni sau a unei garanii
echivalente corespunztoare, necesare s repare prejudiciile care ar putea fi cauzate prtului n
cazul n care nu va fi constatat existena unei nclcri.Cautiunea se va depune in bani pe contul
special al oficiului de executare. n procesul pregtirii pricinii pentru dezbateri judiciare
participanii la proces pot solicita instanei de judecat efectuarea aciunilor pentru asigurarea
probelor n vederea prevenirii dispariiei sau imposibilitii administrrii acestora n viitor.
Legislaia admite efectuarea aciunilor procedurale respective n acest scop dup intentarea
procesului civil.
2.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.
2.1Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia.
Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti
de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta
jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa
domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate
cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata
de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de
a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in
exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se
admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se
examineaza o alta cauza.
2.2Analizati criteriile dupa care se determina competenta jurisdictionala teritoriala
exceptionala.
In cadrul acestei competente nu functioneaza competenta generala si nici cea
alternativa.Criteriile:1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel actiunea cu privire la dr asupra
terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de
pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul afalrii cestor bunuri.2-locul aflarii averii
succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de
acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii
succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului
inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii
utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in strainatate.4-resedinta oragnului
imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind tezaurul statuluie de competenta
instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul carausului-actiunea impotriva
carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de incarcaturi se
inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
2.3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de
pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le examineze:
a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din
Telenesti.
b)actiunea Intrepriderii de Sta Fabrica de sticla din Balti cu Calea Ferata a MD
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista
prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la
locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de
drept comun.
b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca
actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de

incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din

or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausuluicalea Ferata a MD
3. Notiune de succesiune procesuala .Temeiurile si felurile succesiunii procesuale.
3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.
Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la
predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile
care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei
juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul
raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi
materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau
reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite conform legii
o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei.
3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport
succesiunea in drepturile materiale.
Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a
drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter
patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea
procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig
procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt
obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea
procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir
materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si
obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului
din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul
succesorului piritului.
3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii
procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii
B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursarea
creditului
a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul
muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu
admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului.
b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

TEST 7
1.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
1.1indicati cerintele principiului nemijlocirii referitor la examinarea probelor.
Esenta principiul-in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul trebuie sa
cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul circumstantelor
constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata. Instanta apreciaza probele
dupa intima ei convingere ,bazata pe cercetarea completa,nepartinitoarea si nemijlocita a tuturor
probelor din dosra in ansambul.Instanta,ca rezultat al aprecierii probelor e obligate sa reflecte in
hotarire motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe,precum si argumentarea

preferintei unor probe fata de alta.Pt asi putea forma propria convingere judecatorul trebuie sa
analizeze personal.in mod direct si nemijlocit de nimeni toata probele.
1.2Specificati cerintele principiului nemijlocirii privitor la componenta completului de
judecata.
Luind in consideratie faptul ca cercetarea trebuie sa aiba loc in sedinta de judecata ,nemijlocit de
catre judecatorul sau judecatorii care urmeaza sa ia hotarirea,componena completului de judecata
trebuie sa ramina neschimbata pe parcursul examinarii cauzei.Astfel,in cazul inlocuirii unui
judecator in timpul judecarii cauzei,dezbateriile se reiau de la inceput.
1.3Expuneti unele exceptii de la prevderile principiului nemijlocirii.
CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii
de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care
judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului
de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia
ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita
instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea
cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de
instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in
care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.
2.Reprezentarea judiciara in procesul civil.Temeiurile si felurille reprezentarii.
2.1Formulati notiunea de reprezentare judiciara in PC si enumerati persoanele care nu pot
fi reprezentati in judecata.
Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita
reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in
numele si in interesele altei persoane.Nu pot fi reprezentani n judecat judectorii, procurorii,
ofierii de urmrire penal, poliitii, deputaii, cu excepia cazurilor participrii lor la proces n
calitate de mputernicii ai acestor autoriti sau n calitate de reprezentani legali.Nu poate fi
reprezentant n judecat persoana care a acordat sau acord n pricina respectiv asisten
judiciar unor persoane ale cror interese snt n contradicie cu interesele persoanei pe care
o reprezint, sau care a participat n calitate de judector, de procuror, de ofier de urmrire
penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de circumstane, reprezentantul poate fi recuzat
de participanii la proces.
2.2Indicati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare. Temeiurile reprezentarii sunt:
1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor
care nu au capacitate procesuala de exercitiu.2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu
capacitate procesuala de exerctiu de a participa personal la process.3.acordarea asistentei juridice
profesionale participantilor la process4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor
procesuale de cater PJ participanti la proces.Din punct de vedere a vointei reprezentatului:
Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa
reprezentatului.Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in
dependenta de vointa reprezentatului.In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem:
1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa
fie confirmata de actele prezentate in judecata.2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii
este contractul care poate fi oneros sau gratuit3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie
intre reprezentat si reprezentant.4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: n cazul n care
partea sau intervenientul snt lipsii sau limitai n capacitatea de exerciiu i nu au reprezentani
legali sau dac domiciliul prtului nu este cunoscut; dac instana constat un conflict de interese
ntre reprezentant i reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de exerciiu; dac persoana a

crei spitalizare n staionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentat n judecat de avocat,

judectorul desemneaz un avocat din oficiu pentru a-i apra interesele;dac, dup pornirea
procesului privind limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu sau declararea incapacitii ei,
aceasta nu este asistat n judecat de avocat, pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul
numete din oficiu un avocat, care va dispune de mputernicirile unui reprezentant legal.
5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.
6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.
2.3Cum trebuie sa procedeze instanta de judecata in fiecare enuntate:
a)instanta a constatat un conflict de interese intre reprezentat si reprezentat limitat in
capacitatea de exercitiu.b)in lipsa reclamantului rezentantul sau contractual a renuntat la o
parte din pretentiile din actiune ca fiind neintemeiata.c)in sedinta de judecata sa constat ca
reprezentantul legal al minorului-reclamant activeaza in calitate de judecator.
3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:
A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in
capacitatea de exercitiu- nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in
contradictie cu interesele persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi
recuzat,iar instanta va numi din oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in
capacitatea de exercitiu.B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind
neintemeiate: Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa
reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie
mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat.
C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant
activeaza in calitate de judecator: Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in
ptoces,cu exceptia cazului participarii lor in calitate de reprezentant legal.
3.Proba prin inscrisul si alte suporturi electronice de informatie.Clasificarea inscrisurilor
dupa subiect de provenienta ,continut si forma.
3.1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca
mijloc de proba.
Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii
relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt
material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta
electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se
refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor.
Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si
tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de
program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se
contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat
se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii;
3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care
prezinta o inregistrare audio video , peun suport electronik sau de alata natura, or solicita
reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp
si conditiile inregistrarii.
3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitive,autentice si
neautentice. 1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in:
a)oficiale-actele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima
imputernicirile autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si au o
anumita procedura de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare,
sentintele, etc. b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele
nu au o forma prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a
intocmit, adevarata manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl

probelor scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika

genereaza modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter
normativ, acetele PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care
dispun, perfecatet de parti in forma scrisa. B)informationale- mijloace de probatiune continutul
carora nu exprima o minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica,
circumstantele iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe
de control. 3 In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite
cumulativ 3 conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie competent din
punct de edere teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit
inscrisuri autentice: inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele
neautentice, nu treb sa intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa
simpla, care nu necesita respectarea anumitor exicente
3.3Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urm. Cazuri:
a)instanta a cercetat corespondenta personala dintre parti in sedinta publica avind
consimtamintul reclamantului
b)instanta a refuzat cercetarea inscrisului intocmit in limba straina
c)instanta a considerat nedovedit faptul adeverit numai prin copia de pe document
a) ilegala
b) judecatorul nu trebuia sa declare inadmisibila proba din motiv ca nu cunoaste limba in care a
fost intocmit inscrisul, deoarece in conformit cu CPC inadmisibile sunt considerate doar problele
obtinute cu incalarea prevederilor legii cum ar fi inducerea in eraore a participant la proces,
inkeierea act de catre o pers neimputernicita, inkeierea defectuasa a act procedural, alte actiuni
ilegale.
c) legal, deoarece inst nu poate considera doovedit un fapt adeverit numai prin copia de pe doc,
daa originalul este pierdut, iar copiile de pe el prezentate de parti nu sunt identice.
Test 8
1Proba prin declaratia martorului
1.1Dati defin si caracterizati declaratia martorului ca mijloc de proba. Depozitiile martor ca
mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante
importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este
exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca
martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea
declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual
declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de
identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor
la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
1.2 Descrieti pers care nu pot fi audiate ca martor in judecata si pers care pot refuza sa
depuna marturii. Nu pot fi audiati ca martori in judec:1pers care din cauza virstei fragede ori a
handicapului fizic sau mintal nu sunt in stare sa inteleaga just faptul si sa depuna asupra lor
marturii viridice; 2 functionarii publici si fostii functionari publici asupra datelor ce constit secret
de lege, care le-au parvenit in aceasta calitate,daca nu au fost degrevati de obligatia pastrarii lui.
3slujitorii cultelor, medicii, avocatii, notarii, si orice alte pers pe care legea le obliga sa pastreze
secret informatiei confidntiale primite in exercitiul funciunii. 4judecatorii referitor la problemele
aparute in dezbaterea circumstantelor pricinii in camera de deliberare la pronuntarea hotaririi sau
sentintei. 5 pers care in virtutea functiilor profesioanle au participat la pregatirea, executarea sau
raspindirea publicatiilor periodice, emisiunilor telivizate referitor la personalitatea autorului de
materiale ori documente, la informatia parvenita de la acestea in legatura cu activitatea lor, daca
materialele si doc sunt destinate redatiei. Sind in drept sa refuze de a face dispozitii in calitate de
martori: sotul impotriva sotiei si viceversa, inclusiv cei divortati, fratii si surorile unul impotriva
altuia, buneii impotriva nepotilor si invers, deputatii referitor la datele care le-au devenit

cunoscute in virtutea indeplinirii obligatiilor de deputat. Logodnicii, concubinii, unii impotriva

altuia, etc.
1.3Analizati particulatit procedurii de audiere a martor minor. La audierea martor in virsta
de pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si
parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces,
pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele
referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este
necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune
ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce
completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika
depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste
sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara.
2Subiectii raporturilor juridice procesual civile si clasificarea lor.
2.1Definiti not de subiect al RJ PC, participant la proces, parte la proces si pers care
contribuie la faptuirea justitiei. Subiectele R PC-adika titularii de dr si obligatii procesuale
civile, din care fac parte inst judecatoresti- autorit de stat specializate in efectuare justitiei;
participantii la proces; pers care contribuie la infaptuirea jjustitiei; pers care asitsa la
proces(observatorii). Particianti la proces partile(reclamat si pirit), interventientii, procurorul,
pers care conform legii sunt imputernicite sa se adreseze in ist cu cereri in apararea dr si
intereselor legitime ale altor pers; autori publ, petitionarul si pers interesate in auzele cu
procedura speciala. Toti participantii se caracterizeaza prin fapltul ca dispun de interes juridic pt
solutionarea cauzei, care poate fi material sau procesual. Partile in proces civ sunt participantii la
prces are au interes material si procesual fiind prezumati la momentul intentarii procesului ca
subiecti ai R material litigios. Pers care contribuie la infaptuirea justitiei sunt pers care nu au
interes juridic nici material si nici procesual in solutionarea cauzei, aceste subiecte dispun de
informatii utile pt judecata, ceea contribuie la infaptuirea justa si rapida a cauzelor civile.
2.2Clasificati subiectii DPC prin prisma interesului acestora. In functie de interes subiectii se
clasifica:1. a)inst de judecata-indeplineste functiile acordate de lege;b)grefier, c)executor.
2participantii la proces: a)care au interes material si procesual: partile (reclamant ,
pirit),intervenienti,petitionari si pers interesata; b)care au numai interes procesual: procurorul,
reprezentatii legali, autorit publice, organizatiile si cetatenii. 3 pers care contribuie la infaptuirea
justitiei- care nu au interes juridic nici material nici procesual: martorii, expertii, specialistii,
inerpretii. 4 pers care asita la proces(observatorii).
2.3 Determinati calitatea procesuala a urmatoarelor pers. Argumentati rsp.
a)dl Marinescu,
b)autorit tutelara
c)copilul minor in act privind incasarea pensiei pt pierderea intretinator
a)suntem in prezenta unei proceduri speciale in care exista doar o parte petitionarul.
DnMarinescu nu va avea nici o calitate, nu va putea fi petitionare, ci petitionar va fi pers care
cere declararea disparitiei fara veste a acestuia.
b)autoritatea tutelara va avea calitatea de participant la proces.
c)Copilul nu poate avea nici o calitate deoarece nu intruneste toate conditiile necesare ca subiect
al procesului civil. Mama va fi reprezentantul lui legal.
3. Temeiurile si formele de participare la proces a autoritatilor publice pentru apararea
drepturilor altor persoane.
3.1 Enumerati temeiurile de participare la proces a AP pt apararea dr altor pers. Depunerea
concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:
1din proprie initiative
2la cererea participantilor la process
3din oficiul instantei

Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta

de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta
pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare.
3.2Descrieti formele de participare la process a autorit.publ, pt apararea dr altor pers.
Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:
-inaintarea actiunii in cazurile prevazute de lege AOC pot inainte 3 categorii de actiuni:1
actiuni in interesele unei alte pers la cererea acesteia; 2actiunile in interesele pers incapabile
indiferent de cererea acesteia sau a reprezentantului ei legal; 3 act in interesele unui cerc
nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelare au dr sa ceara declararea nulitatii casatoriei,
decaderea din dr parintesti.
-depunerea concluziilor- se exercita in baza 3 temeiuri: 1 din proprie initiativa; 2 la cererea
participantilor la proces;3 din oficiul instantei. Depunerea concluziilor se face numai daca legea
prevede expres acest lucru. Depunerea concluziilor de catre autorit publice se face in virtutea
obligatiilor functionale in orice moment pina la pronuntarea hotar, precum si in inst de apel.
Scopul depunerii concluziilor este de a apara dr , libert , interesele altor pers, a inereselor stat si a
societatii. Spre ex: participarea reprezentantului autorit tutelare este obligatorie in caz
incuviintatii adoptiei, etc.
3.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in
interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul:
a)apararea dr,consumatorilor
b)decaderea din drepturile parintesti
c)declararea incapacitatii cetateanului.
a)Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca
de catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de
consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca aciunile privind
protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instana judectoreasc de ctre
consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de ctre autoritile administraiei publice
abilitate sau de ctre asociaiile obteti de consumatori.
b)Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat
parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in
drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La
fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu
cu participarea autorit.tutelare.
c)In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela
sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei
tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la
solicitarea organului de tutela sau curatela.

Test 9
1Notiunea raportului procesual civil si particulatritatile lor. Premisele pt aparitia R PC
1.1Dati defin R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec,
pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea
cauzelor civile si executarea hotar judecator.
1.2Specificati particularit R PC. 1existenta R PC doar in forma juridika- R procesuale nu pot
exista in lipsa unui supert ormativ, de aceea analogia in cadr dr proc civ aproape ca nu exista.
2subiect obligatoriu este inst de judecata- luind in consideratie faptul ca justitia este realizata in
exclusivitate de catre ins judecator, aceste din urma participa la toate R PC in calitate de sub
obligatoriu, indiferent de faza procesului si felurile de procedura. 3 prluarilatea de sub in cadrul

RPC- alaturi de ins de judec, ca subiect ale RPC participa un nr mare de participanti la proces
care difera in de pendenta de felul de procedura si complexitatea cauzei judecate. 4unitatea si
uniformitatea RPC- toate RPC au un obiect comun- cauza civila concreta aflata pe rol sau R
material letigios, de aceea nu putem separa RPC dintre inst si reclamant, inst si pirit, etc.
Unitatea obiectului determina si unitatea scopului RPC. 5 caracterul autoritar al RPC- confirmat
prin caracterul imperativ al unor norme de DPC , prezenta inst de judecata ca subiect obligatoriu
si subordonarea prexenta in cadrul proces civ. 6caracterul dinamik- PC este in permanenta
miscare, in masura in care PC este pornit si ia amploare el trece dintr-o faza in alta respectindu-le
consecutivitatea.
1.3Descrieti si dezvaluiti premize necesare pt aparitia R PC. Pt aparitia RJPC sunt necesare
urmatoarele premize: 1existenta N de procedura civila- in lipsa N de procedura, RPC nu pot
exista. NJ juridica reprez premiza generala care contureaza in abstract faptul jurdic, sibiectele ,
continutul, si obiectul R. 2capaciatea juridica procesuala al subectelor participante la procescare este compusa din capacitatea procesuala de folosinta si cea de exercitiu. 3producerea
faptului juridic- care este o imprejurare prevazuta in ipoteza NJ, care realizata in concret are
consecite juridice, adika atrage dupa sine, aparitia, modificar sau stinger unui RJPC. La rindul
lor faptele juridice se impart in evenimente si actiuni, insa pt aparitia RPC au iportanta doar
actiunile.
2Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei.
2.1Expuneti esenta competentei teritoriale si felurile ei. Competenta jurisdictionala teritoriala
aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti de acelasi grad de a examina si
solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.Competenta jurisdictionala poate fi de mai
multe feluri:1-generala-care este determinata dupa domiciliului/sediul sau locul de aflare a
piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate cazurile cu exceptia celor pt care legea
prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata de reclamant.In astfel de cazuri legea
investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de a judeca o cauza concreta,iar alegerea
unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3-exclusiva-care este atribiuita expres de lege
unei anumite instantei de judecata in exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta
exclusiva sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care
este determinata dupa instnat in care se examineaza o alta cauza.
2.2 Definiti competenta teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de pricini care cad
sub incidenta acestei competente. Competenta teritor exception determina capacitatea unei inst
judecatoresti de a solutiona in exclusivitate anumite cauze civile. In cadrul acestei competente nu
functioneaza competenta generala si nici cea alternativa. 1-dupa locul unde se afla bunurile-astfel
actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor
acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul
afalriiacestor bunuri.2-locul aflarii averii succesorale sau a partii ei preponderente-actiunile
creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catremostenitor a succesiunii sint de
competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.3-locul aflarii utilajului-aqctiunea de
reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva proprietari,or de
utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta este instalat in
strainatate.4-resedinta oragnului imputernicit sa reprezinte vistieria statului-actiunea privind
tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org 9imputernicit.5-sediul
carausului-actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si
bagaje sau de incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
2.3 Calificati justificat in fiecare caz felul de competenta jurisdictioanal teritriala si indicati
inst competenta sa examineze urmatoarele categorii de pricini civile:
a)Cucu
b)IS fabrica de sticla
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista
prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la

locul aflarii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Strasani la judecatoria de
drept comun.
b)Aici la fel suntem in prezenta competentei juris teritoriale exceptioanle pt ca CPC prevede ca
actoiunea impotrica carausului nascuta dintrun contract de transport de pasageri si bagaje sau de
incaracturi se inainteaza la instanta de la sediul carausului,deci la judecatoria din
or,Chisinau,deoarece aici este sediul carausuluicalea Ferata a MD
3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a
volumului de imputerniciri.
3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata.
Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele
reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase
si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa
formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a
exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna
cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau
partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea
reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea
judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul
actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate
expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.
3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de
reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in
virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea
legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate
si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de
numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt
administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale.
2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt
exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea
contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile
reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea
coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor
consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara statutara, care se
produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de
reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma
imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori
dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate
intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se
autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul
de avocati.
3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare:
a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.
b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului
c)de a semna cererea de kemare in judecata
a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres
imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la
o alta instanta.
b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca
hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca.
c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de
reprezentat.

Test 10
1Obiectul si continututl raportului procesual civil
1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de
judec, pe de o parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si
solutionarea cauzelor civile si executarea hotar judecator.
1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza faptul asupra
caruia sunt indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie litigiul ce se afla inafara rel
procesuale intre membrii R material jurid, pe care inst de jud treb sa-l solutioneze in procedura
contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic, pe care inst de judecata treb sa-l
solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de constatare a faptului juridic sau a
altor circumstante in cadrul procedurii speciale. Obiectul general al rep procesual juridice exista
si in cauzele ce rezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel juridica in parte, precum si
grupele lor au obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst de jud si
reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este chemat sa le
apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp faptele ce au
importanta esentiala pt cauza.
1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiectelor acestora,
N de DPC stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea
lor procesuala. Privitor la caracterul corelativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul RPC
unii sunt de parerea ca acesta lipseste. Dr procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor
manifestari unilaterale de vointa si acestora nu le corespunde o obligatie impusa unui alt subiect.
Se stie ca R PC apar intre inst si participantii la proces. Dr procesuale ale partilor sau ale inst de
judecata deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru cit dr si obligatiile
procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si
actiunile procesuale fac parte din continutul RPC.
2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la instanta sesizata la o alta inst.
2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale.
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de
judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de
CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori
s o preia pentru judecare n procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta.
Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere strmutarea pricinii la
instana de la domiciliul sau locul de aflare al su;
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea
normelor de competen jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte
motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau
de calitatea participanilor la proces;

g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp

ndelungat.
Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se face n
temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de strmutare
a pricinii poate fi atacat cu recurs.
Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre instana
ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de recurs.
2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre ele inst
competenta sa dispuna stramutarea:
a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu.
b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de comeptenta
generala.
c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit prob.
d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de
competenta teritor.
a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de
aflare nu era cunoscut-stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri motivate a inst in care este
intenttat procesul.
b)nu este un caz de stramutare a pricinii
c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri motivate a inst in care
este intentat procesul.
d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii cauzei daca sa
constata ca pricina a fost retinuta spre judecare cu inkalcarea normelor de competenta
jurisdictionala. In speta este mentionat faptul ca s-au constata dupa pornirea procesului din care
nu este clar daca este sau nu faza dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor nu poae avea loc
stramutarea.
3Temeiurile participarii procurorului la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale
procuror ca participant la proces.
3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa la judecar
pricinilor civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in
conditiile legii. Exista 4 cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se
pot adresa personal in judecata din cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte
motive intemeiate la cerea acestora. 2in interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers
incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea dr, libert si intereselor legitime ale unui nr
nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si intereselor stat si al societetii in
cazurile prevazute de lege.
3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii
procesuale de reclamant.El nu este subiect al R material litigios si respectiv el nu poate dispune
de obiectul litigiului, fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai acelui
procesual. Deci procuror care a inaintat catiunea are aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele
exceptii: 1 este scutit de plata taxei de stat; 2 nu poate incheia tranzactii de impacare; 3fata de el
nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala; 4procuror poate renunta la actiune si aceasta nu va
influenta dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca procurorul pe parcurusl
examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa renunte la
ducerea mai departe a procesului.
3.3Calificati actiunile procesuale ale inst:
a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psihiatiea
cet Gincu.
b)procuror Velicescu

a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar
pricinilor civ in prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile
legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de
procuror, ci in calit de reprezentat legal al feciorului sau minor..
Test 11
1Notiunea si esenta principiului contradictorialitatii
1.1Dati defin pr contradictorialit. Temei juridic: leg privind organizarea judecator,
CPC.Esenta:PC este organizat astfel incit partile si ceilalti participanti la proces dispun de
posibilit de asi formula, argumenta si dovedi pozitia in proces, de a alege modalitatile si mijl
sustinerii ei independent de nst, de alte organe si pers, de asi expune opinia asupra oricarei
probleme de fapt si de dr care are legatura cu cauza si d asi expune punctul de vedere asupra
initiativelor inst de judecata. Acest pr se aplica doar in cadrul procedurilor litigioase.
Contradictorialitatea se mai numeste pr egalitatii armelor.
1.2Indicati specificul pr contradictorialit in fiecare faza proces civ. Acest pr este viabil in
toate stadiile si fazele in PC, exceptind etapa deliberarii si pronuntarii hotaririi. Intentarea.: la
cererea de chemare in jud se anexeaza: copiile pe de cererea de chemare in jud si de pe inscrisuri,
certificate in mod stabilit intr-un nr egal cu nr de piriti si intervenieinti daca ei nu dspunde aceste
acte- plus un rind de copii d pe aceste acte. Pregatirea- judecatorul in faza de pregatire a pricinii
pt dezbaterile judiciare, cheama in judecata reclamantul pt al audia privitor la pretentiile lui,
cheama in judec pirit pt a audia prvitor la circumst pricinii, clarifica obiectiile pe care le are
impotriva actiunii si problele prin are pot fi dovedite aceste obectii. Judecatorul expediaza sau
inmineaza pirit copia de pe cererea de chemare in judecata. Dupa ce constata ca pricina este
pregatita suficient pt dezbateri judiciare, judecator pronunta o ikeiere prin care se stalib termne
de judecare a pricinii in sedinta de judecata notificind partilor si altor participanti locul data si
ora sedintei. Dezbaterile- cererile si demersurile participantilor la proces in problema judecatii
pricinii se solutioneaza prin inkeierea judecatoreasca dupa ascultarea opiniilor celorlalti
participanti la proces. In caz neprezentarii in sedinta de jud a unui participant la proces, dsp a
carui citare legala nu exista date, procesul se amina. Dupa prezentarea R asupa pricinii inst de
jud asculta explicatiile reclaman t, pirit si ale celorlalti participanti la proces. Fiecare parte treb sa
dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si obectiilor daca legea nu
dispune altfel.
1.3Demonstrati interactiunea pr contradictorialit cu princ egalitatii partilor in dr
procesuale, disponibilitatii si legalitatii. Pr disponibilitatii se refera mai mult la obiectul
litigiului, iar pr contradictor la procesul probatiunii. Egalitatea partilor in drepturile procedurale
este garantata prin lege si se asigura de catre inst prin crearea posibilitatilor egale, suficiente si
adecvate de folosire a tutuorr mijloacelor procedurale pt sustinerea pozitiei asupra
circumstantelor de fapt si de drept, astfel incit nici una din parti sa nu fie defavorizata.
Legalitatea costa in indepinirea exacta , neabatuta si uniforma anormelor de drept de catre
instanta de judecata, de catre toti participantii la proces si pers care contribuie la infaptuirea
justitiei in cadrul examinarii si solutionarii cauzei civile si executarii hotar judecatoresti.Acest pr
nu este adresat doar inst de judec ci tuturor subiectelor participante la RPC. Pr legalitatii este un
prinipiu cadru inauntrul careia treb sa se regaseasca toate celelalte principii.
2Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil . Temeiurile si procedura
intervenirii in proces. Efectele neatragerii sau neintervenirii lor la proces.
2.1Formulati not de intervenient accesoriu. Descrieti temei si proced intervenirii atragerii
acestuia in proces. IA este persoana interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane care
poate interveni n el alturi de reclamant sau de prt pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n

orice instan dac hotrrea pronunat poate s influeneze drepturile sau obligaiile lui fa de
una din pri. Dac, n urma pronunrii hotrrii, partea n proces obine un drept fa de
intervenientul accesoriu sau acesta poate nainta pretenii mpotriva ei, partea interesat este
obligat s-l ntiineze despre pornirea procesului i s prezinte n judecat un demers,
solicitnd introducerea lui n proces. n acest scop, partea interesat depune n judecat o cerere,
copia de pe care o expediaz intervenientului accesoriu, precum i explicaia dreptului acestuia
de a interveni n proces n timp de 15 zile.
2.2Evidentiati particularit in pozitia proces a intervenientilor accesorii in R cu coreclamant
si copirit. POzitia procesuala a IA se deosebeste de pozitia copiritilor si coreclamant.. Spre
deosebire de coreclamanti nu au pretentii proprii asupra obiectului litigiului, ei nu sunt subiecti ai
R material litigios cum sunt coreclamanti si copiritii,deci exista doar un R adiacet intre
intervenient si partea in favoarea careia el intervine Din punt de vedere al intereselor, coreclam si
coprit au interese comune, care nu se exclud reciporc. Dr si interesele intervenientilor aparate in
proces nu coincid cu dr si interesele partilr ceea ce este prezent in cazul coreclamantilor si
copiritilor. IA are dr si obligatiile procedurale ale partii care i se alatura, cu exceptia dreptului de
a modifica temeiul si obiectul actiuii, de a majora sau reduce cuantumul pretentiilor din catiune,
precum si de a renunta la actiune, de a recunoaste actiunea sau de a incheia tranzactia, de a
incheia actiunea reconventionala etc.
2.3Determinati pozitia procesuala a pers interesate in urmatoarele pricini civile privind:
a)IS Calea ferata
b)Grecu catre Ursachi.
A)In cazul dat ISCalea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adresat in
instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat.
Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat
o actiune civila.
Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in
proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului.
B)Grecu-Reclamant
SAApa-Canal-pirit
Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si
procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in
regres de catgre APa canal

3Notiunea de proba materiala. Procedura cercetarii probei materiale, inclusiv la fata

locului.
3.1Dati defin si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba. Probele materiale sint
obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare sau prin alte
caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea cauzei.
Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exemple de probe
materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobile,immobile,obiecte ale dreptului
de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a.
3.2 Descrieti proced cerceterii probei materiale la fata locului. Probele materiale greu sau
imposibil de a fi prezentate n instan judectoreasc pot fi examinate i cercetate la locul lor de
aflare sau pstrare. Referitor la examinarea i cercetarea probelor la faa locului instana
pronun o ncheiere.
Despre locul, data i ora examinrii probelor la faa locului instana comunic participanilor la
proces i reprezentanilor lor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea. Snt citai, dup
caz, experii, specialitii i martorii.
Rezultatele examinrii i cercetrii probelor la faa locului se consemneaz n procesul-verbal al
edinei de judecat. La acesta se anexeaz planurile, schemele, desenele tehnice, calculele,

copiile de pe documente fcute sau verificate n procesul cercetrii probelor, nregistrrile video,
fotografiile de pe probele materiale fcute n timpul cercetrii la faa locului, precum i raportul
de expertiz, explicaiile specialistului.
3.3Indicati actiunile inst de jud in urmat cazuri:
a)reclamant cere restituirea probei materiale cercetate de catre inst, inainte de adoptar
hoatr.
b)pirit nu sa prezentat la examinar la fata loc a probei materiale.
c)reclamantu nu poate prezenta proba materiala, deoarece acesta se afla in posesia pirit.
a)in cazul dat, in conformit cu CPC probele materiale se restituie pers care le-au prezentat, dupa
ce hotar judecatoreasca ramine irevocabile. Deci, dupa regula generala inst poate sa resituie
problele materiale dupa terminarea procesului insa probele materiale pot fi restituite si inainte de
finalizarea procesului, numai daca acest lucru nu ipiedica solutionarea cauzei. O conditie
esentiala este ca anue reclamantul sa prezinte proba a carui restituire o cere.
b)Dsp locul dat si ora examinarii probelor la fata locului inst a comunikat participantilor la
proces. Neprezentarea lor insa nu impiedica examinarea. Sint citati dupa caz expertii, specialistii
si martorii. Rezultatele examinarii si cercetarii probelor la fata locului se consemneaza in
procesul verbal al sedintei de judecata. La acesta se anexeaza problele materiale facute in timpul
cercetarii la fata locului, precum si raportul de expertiza, explicatiile specialistului.
c)in caz in care o parte se afla in imposibilitate de a prezenta proba materiala, inst poate contribui
la prezentarea probelor necesare. Astfel, in cererea de reclamare a probelor treb sa fie specificate
proba si circumstantele care ar putea fi confirmate sau infirmate prin acea proba, cauzele ce
impiedica prezentarea probelor. Inst judecatoreasca (judecator) poate elibera dupa caz, la cererea
partii un demers pt obtinerea probei. Pers care detine proba reclamata, in caz dat pirit, pot trimite
nemijloct in judecata sau o inmineaza pers care detine demersul pt a o prezenta in judecata.

Test 12
1Subiectii raportului procesual civil si clasificarea lor
1.1Descrieti sub care din nume personal pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara
dr proprii. Subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a apara dr
proprii sunt: 1partile reclamantul si piritul. Reclamantul este pers prezumata ca fiind titularul
drptului subiectiv sau al interesului legitim care s-a adresat in inst de judecata sustinind ca dr sau
subiectiv(interes) este incalcat sau contestat neintemeiat de catre pirit. Pirit e pers impotriva
careia in inst de judecata s-a inaintat o act civila fiind presupus ca ar fi contestat sau incalcat un
dr subiectiv al reclamantului. 2intervenientii participantii la proces care intrvin sau se atrag
intr-un proces deja pornit pt asi apara interesele si dr ocrotite de lege care pot fi atinse prin hot
jud. IP inainteaza pretentii proprii asupra obiectului litigiului, IA nu au pretentii proprii asupra
obiect litigiului.
1.2Descrieti subiectii care din nume propriu pornesc procesul sau intervin in proces pt a
apara dr altor pers. 1Procurorul care participa la judecarea pricinilor civile in prima instanta in
calitate de participant la proces, daca el insusi l-a pornit in conditile legii. El nu este subiect al R
material litigios. El inainteaza actiuni in nume propriu, dar in interesele reclamantului, deci el are
doar un interes procesual. El dispunde de aceleasi drepturi ca si reclamantul cu anumite exceptii
prevazute expres de lege. 2 Autorit publice, organizatiile si cetatenii- scop de baza al participarii
lor este de acorda asistenta jurid in proces civil pers care nu sunt in stare din anumite motive sasi apere dr si interesele personal. Participarea acestor subiecte are loc in legatura cu competenta
atribuita de lege acestor organe, organizatii sau cetateni intr-un anumit domen de activitate si al
vietii sociale. Legislatia procesual civila prevede 2 forme de participare a AOC la PC:*inaintarea
actiunii- in interesele unei alte pers la cererea acesteia, in interesele pers incapabie indiferent de
cererea acestora, in interes unui cerc nedeterminat de pers, de ex: autorit tutelara poate intenta
procesul privind declararea nulitatii casatoriei etc. *depunerea concluziilor- se face numai daca

legea prevede expres acest lucru. Scop depunerii concluziilor este de a apara dr , libert, interesele
altor pers, a intereslor stat si a ascoietatii.
1.3Caracterizati subiectii care participa la proces pt a contribui la infaptuirea justitiei.
Martorii poate fi orice pers care nu are interes la proces si carei ii sunt recunoscute, direct sau
indirect fapte referitoare la pricina. Pers citata in calitate de martor este obligata sa se prezinte in
fata instantei la data si la ora stabilita si sa depuna marturii veridice. Expertii sunt persoanele
care poseda cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu stiintific, cultural, tehnic, legislativ
etc., un bun specialist in acel domeniu. Pers desemnata ca expert este obligata sa efectueze
expertiza daca este numit oficial ca ezpert in problemele care trebuie cercetate. Specialist- pers
care cunoaste temeinic o disciplina sau o anumita problema si este antrenat in procesul civil in
modul prevazut de lege pt a contribui la stabilirea adevarului. Interpret este pers invitata in
proces civ de catre organele competente care traduce oral dintr-o limba in alta sau care traduce
semele celor muti ori surzi mijlocind astfel intelegerea dintre 2 sau mai multe persoane.
Traducator- pers care traduce in scris un text dintr-o limba in alta.
2.Competenta generala si clasificarea ei.
2.1Formulati definitia competentei generale, coraportind notiunea acestea la competenta
jurisdictionala. Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti sau unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita
cauza.Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza.
2.2Descrieti felurile competetei generale. In dependenta de faptul daca legea a atribuit
examinarea si solutionarea unei categorii concrete de cauze in competenta unui singur sau in
competenta mai multor organe jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in
competenta exclusive si multipla.Competenta generala exclusive tine numai de instantele
judecatoresti si consta in aptitudinea exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si
solutiona nemijlocit anumite categorii de cauze.ca ex.-contestarea
paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea
nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla in dependenta de modalitatea de alegere a
organului competent poate fi clasifivcta in competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa
legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze indicate
in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a respectat procedura
de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:
-inaintarea pretentiei catre partea adversa
-esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre
instaanta de judecata ci si de alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta instaneti
de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a litigiului in
cazurile prevazute de lege.CG dupa legatura intre pricni. n cazul conexiunii mai multor
revendicri, unele dintre care snt de competena instanei judectoreti de drept comun, iar altele
de competena unei instane specializate, toate preteniile se examineaz de ctre instana
judectoreasc de drept comun, cu excepia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu
caracter normativ. n cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de
competena instanei judectoreti economice, iar altele de competena instanei de contencios
administrativ, toate preteniile se examineaz de ctre instana economic, cu excepia litigiilor
privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.
2.3Indicati argumentat competenta generala in solutionarea fiecarui caz:
a)plingerea cet Fornea
b)pretentiile SA Moldova

A) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica

antimonopol sii infrastructura pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i, n caz de
necesitate, n judecat (conform Legii cu privire la petiionare)-competenta alternativa.
B) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o
reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi
intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii
pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa
3Proba prin declaratiile de martor. Pers care nu pot fi audiate ca martor in jud. procedura
de audiere a martor.
3.1Dati defin si carcaterizati declaratiile martor ma mijl de proba. Depozitiile martor ca
mijloc de probatiune canstau din informatii care confirma sau infirma anumite circumstante
importante pt justa solutionare a cauzei. Particularit: el nu are interes jurid in proces, nu este
exclus un alt interes al martorului; 2 declaratiile martor nu pot fi considetare drept probe daca
martor nu poate indica sursa informatiilor sale;3 martor este prevenit de rsp penala pt darea
declaratiilor false, sau de eschivarea de la darea declaratiilor. Din punct de vedere procesual
declaratiile se divizeaza in declaratii generale si speciale. Generale se refera la datele de
identificare a martor, in ce relatii se afla cu partile. Speciale constau din relatarile martor referitor
la unele aspecte ale cauzei examinate si din rsp la intrebarile ins si participantilor la proces.
3.2Analizati particularit procedurii d audiere a martor min. La audierea martor in virsta de
pina la 14 ani sau de la 14 pina la 16 ani va fi citat sa asiste un pedagog, sint citati dupa caz si
parintii, infietorii, tutorele sau curatorul minorului. Aeste pers precum si participantii la proces,
pot cu permisiunea presedintelui sedintei sa puna intrebari martor, sasi expuna considerentele
referitor la pers martorului si la continutul depozitiilor lui. In anumite caz exceptionale, cind este
necesar de a constata unele circumstante ale cauzei, inst judecator printr-o inkeiere poate dispune
ascultarea minor in camera de deliberare fara ca partile sau alte pers sa fie de fata. Dupa ce
completul de judecata revine in sala de sedinte, participantilor la proces li se comunika
depozitiile martorului minor. Martorul in virsta de pina la 16 ani, dupa ce a fost audiat, paraseste
sala de sedinte daca inst considera ca prezenta lui nu este necesara.
3.3Apreciati legalit actiunilor inst de jud in urmat caz:
a)Pavlicenco
b)Popovici
c)martor Rusu
a)Daca medical de familie detine in virtutea functiei sale careva informatii dsp starea sanatatii
PavlicencoN.pe care este obligat sa le pstereze secretul,atunci acesta nu va putea fi citat in
judcata si audiat in calitate de martor.
B)Nu a procedat correct ,deoarece deputatii sint sint in drept sa refuse de a face depozitii in
calitate de martor,doar in cazul in care datele din litigiu i-au devenit cunoscute in virtutea
indeplinirii obligatiilor de deputat.In cazul dat Popovici nu este in drept a refuza depunerea
marturiilor in litigiu de anulare a testamentului fostului sau vecin.
C)O data ce detine calitatea de IA Rusu nu va putea depune marturii,cid oar explicatii cu privire
la litigiul.Rusu este parte la proces,iar martorii sint persoane care contribuie la infptuirea justitiei.
Testul 13
I.Felurile de procedura in procesul civil
1.Dati definitia felului de proceduar
Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a
unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a
interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara.

2.Motivati prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure
Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni civile ce
rezult din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare, ecologice i din alte
raporturi juridice, a pricinilor cu procedur special i cu procedur n ordonan (simplificat),
precum i a celor care apar n legtur cu executarea actelor instanei judectoreti i actelor
altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce
determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista
un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a
litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure
speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de
examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de
proceduri.
3.Descrieti succinct particularitatile esentiale a fiecarui fel de procedura
Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:-clasice -de controlProcedurile clasice la rindul lor se
despart in contencioase(care constau in examinarea in contradictoriu a unui litigiu intre 2 pari cu
interese opuse) si necontencioase(constau in eaminarea unor cauze in baza unei ordini lipsite de
contradictorialitatea partilor).Din cele contencioase fac parte:- Actiunea civila-stabileste ordinea
de examinare a cauzelor civile ,comercile,familiale,de minca,funciare si altele care au la baza un
litigiu intre 2 persoane de drept privat.-contencios administrativ-stabileste ordinea de examinare
a cauzelor care rezulta din litigii de drept administrativ,electoral,fiscal,financiar,vamal si altele
care au la baza un litigiu intre o persoana de drpet privat si una de drept public sau intre 2
persoane de drpet public.
Procedurile neconticioase sint:-,procedura in ordonanta-stabileste ordinea simplificata de
examinare a cauzelor,care desi au la baza un litigiu de drept care se manifasta prin incalvcarea
unui drept fara ca acesta sa fie ciontestat,se examineaza fara citarea partilor,fara dezbateri
judiciare si far de incheiere de proces verbal,judecatorul adoptind unipersonal o ordonanta
judecatoreasca,in baza materialelelor prezentate de creditor.-procedura speciala-stabileste
ordinea de examinare a cauzelor care nu sint legate de examinarea unui litigiu de drept ,ci are
drpet scop stabilirea unor fapte care au valoare juridical sau stari ale persoanei sau ale
bunurilor.-,procedeura de declarare a insolvbiliatii-stabilseste ordinea de intentare a procesului
de insolvabilitate side supraveghere de catre instanta a realizarii acestui proces,solutionin toate
chestiunile relevante prt procesul de insolvabilitate.
Cele de control sint:-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor
judecatoresti si arbitralilor straini-procedura de contestare a hot.arbitrale-procedura de eliberare a
titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale
II.Comptenta jurisdictionala material a judecatoriilor si a curtilor de apel de drept
comun.
1.Enuntati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret
comun.
Ca instane de drept comun, curile de apel judec n prim instan pricinile civile privind:
c) declararea legalitii unei greve;d) recunoaterea i ncuviinarea executrii silite a
hotrrilor judectoreti strine;
e) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican;
f) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n
strintate i de ctre ceteni strini i apatrizi.Curile de apel de drept comun judec n prim
instan litigiile privind contestrile actelor juridice cu caracter normativ, hotrrilor, aciunilor
(inaciunilor) autoritilor administraiei publice din municipii, ale consiliului municipal i

primriei municipiului Chiinu, ale funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz
drepturile, libertile i interesele legitime ale cetenilor i organizaiilor.
2.Analizati categoriile de pricini examinate in ordinea procedurii contanciosului
administrativ atribuite in competenta judecatoriilor de drept comun
Judectoriile, ca instane de contencios administrativ, examineaz:a) litigiile privind
nesoluionarea n termen legal a unei cereri i privind legalitatea actelor administrative emise de
autoritile administraiei publice din sate (comune), orae, raioane, de funcionarii publici din
cadrul acestora, precum i de persoanele de drept privat de orice nivel, care presteaz servicii de
interes public; b) cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea
activitii consiliului local de nivelul nti; c) contestaiile n materie electoral, cu excepia celor
date prin lege n competena altor instane judectoreti; d) litigiile cu privire la refuzul organelor
notariale de a ndeplini anumite acte notariale.
3. Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini:
a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti republicane
b)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetateanul strain
c)contestarea ordinului de concediere a contabilului sef Moraru emis de SA Franzeluta.
a)litigiul privind lichidarea si supendarea activitatii asociatilor obsteti republicane se va solutiona
de catre CA
b)CA-incuviintarea adoptiei copilului de catre un cetatean strain
c)judecatorie
III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor.
1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor
Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt
aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind
probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul
probatiunei.
Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe
cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar n
ansamblul i interconexiunea lor, cluzindu-se de lege.
2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare.
Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:
-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere
-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv
-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie
-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman
ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta
probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de
raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.
3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a
fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei
de locuit.:
a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de
locuit

b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de catre pirit ca tre
reclamant a pretului casei.
c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autentificat
notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant.
Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara aprecierea
lor.
a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-juridic in proces ele
nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada
verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa considere suficiente pt
proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte
detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta.
b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite de lege depinde ded mai multi
factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca fiind probe primare sau
secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de kit timp a trecut de la producerea
faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul psihologic al
martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind atitudinea
martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea.
c)Raportul de expertiza se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu
celelalte probe.Raportul de expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza
adupa intima convingere a instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare
si nemijlocita.Respingerea raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 14
I.Incidente procesuale la compunerea completului de judecata
1.Numiti temeiurile de recuzare a judecatorului
Judectorul care judec pricina urmeaz a fi recuzat dac:
a) la judecarea anterioar a pricinii a participat n calitate de martor, expert, specialist,
interpret, reprezentant, grefier sau executor judectoresc;b) se afl n raporturi de rudenie pn la
al treilea grad inclusiv sau de afinitate pn la al doilea grad inclusiv cu vreuna dintre pri, cu
ali participani la proces sau cu reprezentanii acestora; c) este tutore, curator sau adoptator al
uneia dintre pri; d) i-a expus opinia asupra pricinii care se judec; e) are un interes personal,
direct sau indirect, n soluionarea pricinii ori exist alte mprejurri care pun la ndoial
obiectivitatea i neprtinirea lui.Din completul care judec pricina nu pot face parte persoane
care se afl n raporturi de rudenie sau de cstorie.
2.Dezvaluiti procedura de solutionare a cererii de recuzare
Propunerea de recuzare se examineaz de instana sesizat cu aciunea. Instana audiaz persoana
a crei recuzare se solicit, dac aceasta dorete s dea explicaii, i ascult opinia participanilor
la proces. Nu se admite interogarea ca mijloc de dovad a motivelor de recuzare, nici efectuarea
unor acte de procedur.
Recuzarea judectorului se hotrte, n lipsa acestuia, de un alt judector sau de un alt complet
de judecat, de regul n aceeai zi, iar dac problema aceasta este examinat de instana ierarhic
superioar spre care se ndreapt calea de atac respectiv, n cel mult 10 zile. Judectorii care au
fcut parte din completul de judecat i crora nu le-au fost naintate recuzri pot fi inclui n
noul complet pentru soluionarea recuzrii.
Dac, din motivul recuzrii, n instana sesizat cu pricin nu se poate constitui complet de
judecat i dac recuzarea i privete pe toi judectorii ei, cererea de recuzare se va judeca de
instana ierarhic superioar spre care se ndreapt calea de atac respectiv.

Recuzarea expertului, specialistului, interpretului i grefierului se examineaz de instana care

judec pricina.
Instana decide asupra recuzrii n camera de deliberare printr-o ncheiere motivat, care nu se
supune nici unei ci de atac dect o dat cu fondul hotrrii sau al deciziei.
3.Descrieti efectele admiterii cererii de recuzare
Dac cererea de recuzare a fost admis de instana sesizat, pricina se examineaz de un alt
judector sau de un alt complet de judectori al acestei instane. n cazul neadmiterii cererii,
pricina se examineaz de judectorii desemnai.
Dac instana superioar nvestit cu dreptul de a examina cereri de recuzare gsete c cererea
de recuzare este ntemeiat, va dispune trimiterea pricinii la o instan de acelai grad, iar n
cazul imposibilitii o va expedia spre examinare instanei ierarhic superioare spre care se
ndreapt calea de atac respectiv.
n cazul respingerii cererii, pricina se va restitui spre judecare instanei iniiale.
n ncheierea prin care s-a admis recuzarea se precizeaz n ce msur actele ndeplinite de
judectorul recuzat urmeaz s fie meninute.
II.Competenta jurisdctionlala materiala a JEC si a CAE
1.enumerati pricinile civile care sint de competenta jurisdictionala materiala a JEC
Judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan toate categoriile de litigii
economice date prin lege n competenta lor, cu excepia celor atribuite Curii de Apel
Economice.
Prin competen special, judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan
pricinile dintre acionar i societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi i aceste societi,
indiferent de subiect, ce rezult din activitatea economic a societii respective.
2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor
economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun.
Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor
de drpet comun sint:1.componenta subiectiva a raportului2.natura juridical a raportului
material.Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele
parti in litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character
economic,adica tre sa rezulte din activitatea de intrprinzator.
De regula litigiile in procedura de contencios administrative se slotiuneaza de cater instantele de
drept comun,cu exceptia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu character
normative.In procedura speciala la fel sint competente instantele de drept comun cu o
exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a procedurii judiciare pierdute se depune de
catre participanti la instanta care a solutionat pricina in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat
o inchiere de incetare a procesului..In cadrul procedurii declararii insolvabilitatii competente
sint instaentele economice.
3.Determinati instanta competenta sa judece urmatoarele pricini:
a)actiune SRL X catre SA Z privind incasarea datoriei in marime de 600 mii lei
b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea societatii
c)declararea insolvabilitatii unei societati comerciale.
a)de catre JEC intrucit exista 2 subeicte care practica activitate de intrprinzator si litigiul are un
caracter economic.b) Prin competen special, judectoriile economice de circumscripie judec
n prim instan pricinile dintre acionar i societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi i
aceste societi, indiferent de subiect, ce rezult din activitatea economic a societii
respective.c) Curtea de Apel Economic judec n prim instan cererile de declarare a
insolvabilitii;

\
III.Proba prin explicatiilor partilor si intervenientilor
1.Dati definitia si caracterizati explicatiile partilor si intervenientilor ca mijloc de
probaExplicatiile date de parti si de intervenienti reprezinta informatia furnizata de catre aceste
persoane in cadrul sedintei de judecata cu privire la cirumstantele importante pt justa solutionare
a cauzei.Urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu celelalte probe. Explicaiile pot fi date
oral sau n scris.Constituie probe doar informatia dsp circumstantele care formeaza obiectul
probatiunei.Emotiile ,aprecierile date circumstantelor ,calificarea juridical a raportului nu
reprezinta probe.Explicatiile date de parti si de intervenieint sint o categorie de probe cu caracter
personal si de regula se atribuie la cele primare.
2.Analizati particularitatile aprecierii partilor si intervenieintilor dupa interesul
procesual al acestora
Partile si intervenientii dind explicatii in instants de judecasta,ocupa in proces o pozitie dubla:sunt subiecti ai raportului material litigious,avind interes juridic-sunt un mijloc de probatie.
3.Care din explicatiile de mai jos se raporta la explicatiile partilor:
1.explicatiile mamei copilului minor(10Ani) care a cauzat un prejudiciu material.
2.explic psihologului pr cauyele comportam minorului.
3.explic reprezantantului reclamantului privitor la esenta pretentiilor repararii prejudiciului
material
4.Explicatiile minorului insasi.

Testul 15
I.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze.
1.Definiti notiunea de faza .
Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de
judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre
atingerea unui scop unic apropiat.
2.Numiti fazele obligatorii si facultative
Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in
cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces.
Fazele obligatorii ale procesului civil sint :1.intentarea procesului civil2.pragatirea pricinei pt
dezbateri judiciare3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape:-partea
pregatitoare-judecarea pricinei in fond-sustinerile orale si replicile-delibirarea ,adoptarea si
pronuntarea hotarirei4.executarea hotarirei.Faza facultative a procesului civil este faza pe care o
poate parcurge examinarea unei cauze,in dependenta de solicitarea participantilor la process.Faze
facultative ale procesului civil sint:1.caile de atac:
-apelul-recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul-recusrul impotriva
deciziilor instantei de apel-revizuirea hotaririlor irevocabile.2.executarea silita hotarirlor
judecatoresti.
3.Descrieti sarcinile fiecarei faze a procesului civil.
Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata
spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate
atunci kind printr-o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de
atrece de la o faza la alta.

Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea
cererii sau nu da curs cererii.In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala
este asigurarea judecarii juste si prompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea
legii care urmeaza a fi aplicata si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea
circumstanetlor care au o importanta pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei
participantulor la process si implicarea in ptoces a alor persoane,prezentarea de
probe.Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea
tutror probelor.
II.Competenta jurisdictionala teriroriala si alternative.
1.Definit notiunea de competenta jurisdictionala teritoriala.Descrieti felurile acesteia.
Competenta jurisd.terit.delimiteaza competenta instantelor judecatoresti de aceslasi grad in
vederea solutionarii cauzelor cuivile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde activitatea
lor.
Competenta jurisd terit poate fi de mai multe feluri:
1.generala-care este determinate dupa domiciliul\sediul sau locul de aflarte a piitului.
2.alternativa-care este determinate de caytre reclamant
3.exclusiva-care este arbitrate expres de lege unei instante de judecat in exclusivitate.In astfel de
cazuri nu functioneaza competenta generala si nici cea alternative.Normele de procedura care
reglementeaza competenta exclusive sint imperative,de la ele nu se admite nici o derogare.
4.dupa legatura intre cauze-care este determinate dupa instanta in care se examineaza o alta
cauza.Competenta terotoriala dupa existenta legaturii intre cauze acorda imputernicire unei
anumite instante de a solutiona intrun proces cauze de diferita competenta,daca intre ele exista o
strinsa legatura.
2.Analizati crieteriile de determinare a competentei jurisd terit generale si alternative
Determinrea compet jurisd terit generale are loc dupa criteriul ca aciunea se intenteaz n
instana de la domiciliul sau de la locul de aflare a prtului.
Aciunea mpotriva unei organizaii se intenteaz n instana de la sediul ei sau al organului ei de
administraie.Criteriile de delimitare a compete jurisd terit alternative sint:
-Aciunea mpotriva unei persoane juridice sau a unei alte organizaii poate fi intentat i n
instana de la locul de aflare a bunurilor acestora.-Aciunea pentru plata pensiei de ntreinere i
aciunea pentru constatarea paternitii pot fi intentate i n instana de la domiciliul
reclamantului.- Aciunea de desfacere a cstoriei poate fi intentat i n instana de la domiciliul
reclamantului dac n grija lui se afl copii minori sau dac deplasarea lui la instana de la
domiciliul prtului ntmpin dificulti ntemeiate.-Aciunea de divor n cazul n care unul
dintre soi este declarat, n modul stabilit, disprut fr urm, incapabil din cauza unei boli
psihice ori este condamnat la privaiune de libertate poate fi intentat i n instana de la
domiciliul reclamantului.- Aciunile n reparare a prejudiciului cauzat prin vtmare a integritii
corporale ori prin alt vtmare a sntii sau prin deces pot fi intentate i n instana de la
domiciliul reclamantului ori n instana de la locul prejudiciului.- Aciunile n reparaie a daunei
cauzate bunurilor unei persoane fizice sau ale unei organizaii pot fi intentate i n instana de la
locul daunei.-Aciunile n materie de asigurare se pot depune n instana de la domiciliul
asiguratului, de la locul aflrii bunurilor sau de la locul accidentului.
3.Calificati argumentat felul de competemta jurisdictionala teritoriala in urmatoarele
categoii de cauze:
a)Actiunea dnei Vultur catre dnul Vultir. a)Competenta jurisd teritoriala alternnativa:
Aciunea de divor n cazul n care unul dintre soi este declarat, n modul stabilit, disprut fr
urm poate fi intentat i n instana de la domiciliul reclamantului.

b)in actiunea lui Boroi cu dom in or Balti catre uzina de tractoareTracom SA.
b)competenta jurisdictionala teritoriala alternative: aciunile n reparare a prejudiciului cauzat
prin vtmare a sntii pot fi intentate i n instana de la domiciliul reclamantului ori n
instana de la locul prejudiciului

III.Aprecierea probelor.Principiile de apreciere a probelor.

1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelor
Aspectul logic al aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt
aduse de catre parti pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind
probele pot sa greseasca in apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul
probatiunei.
Aspectul juridic esta faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe
cercetarea multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar n
ansamblul i interconexiunea lor, cluzindu-se de lege.
2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare.
Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:-instanta apreciaza probele
dupa intima ei convingere-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv-la
aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie-nici un fel de probe
nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman ca nici o lege sau alt
act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta probanta sau
importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de raspundere nu
este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.
3.Apreciati particularitatile apecierii de catre instanta de judecata si puterea probanta a
fiecarei probe administrate in litigiul privind declararea nulitatii contractul de v-c a ceasei
de locuit.:
a)explicatiilor reclamantului potrivit carora el nu a incheiat contractul de V-c a casei de
locuit -Nici un fel de probe nu au pt instanta judecatoreasca o forta probanta prestabilita fara
aprecierea lor.
a)Intrucit explicatiile prtilor provin de la persoane care au interes material-juridic in proces ele
nu poarta intotdeauna caracter obicetiv si nepartinitor .De aceea legiuitorul recomnada
verificatrea si evaluarea deopotriva cu celelalte probe .Instanta poate sa considere suficiente pt
proces circumstantele determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte
detine proba solicitata de instanta,dar nu o prezinta.
b)depozitile sotiei si vecinului ,piritului prin care se confirma achitarea de catre pirit ca tre
reclamant a pretului casei.- b)Aprecierea depozitiilor martorilor facute dupa regulile stabilite
de lege depinde ded mai multi factiro.In primul rind este vorba de aprecierea depozitiilor ca
fiind probe primare sau secundare.In al doilea rind ,veridicitatea depozitiilor depend de kit timp
a trecut de la producerea faptelor si elucidarea lor in depozitii.In al treilea rind ,conteaza tipul
psihologic al martorului,modul lui de percepere a lumii inconjuratoare si nu in ultimul rind
atitudinea martorului fata de cauza aflata pe rol si persoanele implicate in ea.
c)raportul de expertiza potrivit caruia semnatura de pe contractul de v-c autentificat
notarial nu corespunde cu modelul de scris prezentat de reclamant. c)Raportul de expertiza
se examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de
expertiza nu este obligatoriu pt instantele judecatoresti si se apreciaza adupa intima convingere a
instantei,bazata pe cercetare multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita.Respingerea
raportului insa nu tebuie ss fie motivate.

Testul 16
I.Proba prin inscrisuri si alte suporturi electronice
1Dati definitia si caracterizati inscrisurile si alte suporturi electronice de informatie ca
mijloc de proba.
Inscrisurile sint obiecte ale lumii materiale pe care cu ajutorul semnelor sint imprimate informatii
relevante pt cauza civila. Se considera inscris orice doc, act, conventie, contr, certificat, alt
material expus inscris cu litere, cifre, semne grafice,precum si primit prin fax si posta
electronika, ori prin alt mijl de comunikare sau un alt mod ce permite citarea informatiei care se
refera la circumstantele importante pt solutioarea pricinii si care pot confirma veridicitatea lor.
Doc electronik -informatia in forma electronika, creata strucuturata, prelucrata, pastrata si
tranmisa cu ajutorul computerului, a altor dispozitive electronice sau alte mijl tehnice si de
program, semnata cu semnatura digitala. Particularitatile inscrisurilor:1informat dsp fapte ce se
contine in inscrisuri provine de la pers neimplicate la proces in momentul intocmirii; 2informat
se fixseaza cu litere, semne grafice, cifre, pe un suport ceea ce permite citirea acestei informatii;
3 inscris de regula apar pina la intentarea procesului neavind nici o legatura cu acesta. Pers care
prezinta o inregistrare audio video , peun suport electronik sau de alata natura, or solicita
reclamarea unor astfel de inregistrari este obligaa sa indice pers care a efectuat inregistarea, timp
si conditiile inregistrarii.
3.2Analizati distinctia dintre oficiale si neoficiale,informatiile si dispozitive,autentice si
neautentice.
1 In functie de statutul jurid al subiectului de la care provin, inscris se clasifica in: a)oficialeactele care provin de la autorit publice, pers cu functie de rsp si exprima imputernicirile
autoritatilor sau pers care l-au emis si/sau dispun de anumite rechizite si au o anumita procedura
de perfectare si eliberare, de ex:certificat de nastere, ordinile de angajare, sentintele, etc.
b)neoficiale-provin de la particulari, de ex:scrisori, opere scrise, recipise etc. Ele nu au o forma
prestabilita. Important este ca ele sa permita stabilirea identitatii pers care l-a intocmit, adevarata
manifestare de vointa a acesteia, timpul, locul intocmirii. 2Dupa continututl probelor
scrise:1)dispozitinale- care confirma manifestari de vointa cu caracter autoritar, adika genereaza
modifica,sau sting RJ. Aceste sunt acetele autori publice care nu au un caracter normativ, acetele
PJ ale conducatorilor acestora, emise in limitele imputernicirilor de care dispun, perfecatet de
parti in forma scrisa. B)informationale- mijloace de probatiune continutul carora nu exprima o
minifestare de vointa,ci o simpla informatie prin care se descfrie, se califica, circumstantele
iportante pt solutionarea cauzei, spre ex: o dare de seama, concluziile unor organe de control. 3
In functie de forma: a)autentice-pt ca inscrisul autentic sa fie valabil treb indeplinite cumulativ 3
conditii: *sa fie intocmite de un functionar public, *acesta sa fie competent din punct de edere
teritorial si material, *sa fie respectate formalitatile prescrise de lege. Constit inscrisuri autentice:
inscrisuri autentice notariale, actele de stare civila, hot judec etc. b)cele neautentice, nu treb sa
intocmeasca conditiile de mai sus, sunt perfectate intr-o forma scrisa simpla, care nu necesita
respectarea anumitor exicente
3.Expuneti ordinea de reclamare a inscrisurilor detinuta din partea adversa si de alte
persoane care nu participa la proces.
nscrisurile se depun n judecat de ctre pri i de ali participani la proces. La solicitarea
acestora, nscrisurile pot fi reclamate de instan prilor, altor participani la proces, precum i
persoanelor care nu snt participani la proces. nscrisul se depune n original sau n copie
autentificat n modul stabilit de lege, indicndu-se locul de aflare a originalului. nscrisul se
depune n original cnd, conform legii sau unui alt act normativ, circumstanele pricinii trebuie
confirmate numai cu documente n original sau cnd copiile de pe documentul prezentat au
cuprinsuri contradictorii, precum i n alte cazuri cnd instana consider necesar prezentarea
originalului.

Dac, n conformitate cu afirmaiile prii interesate, documentul n original se afl pe mna

prii adverse, probaiunea se efectueaz prin naintarea unui demers privind obligarea prii
adverse la prezentarea lui n original. n cazul n care partea advers nu execut ncheierea
judectoreasc privind prezentarea documentului n original, se va utiliza copia de pe original,
prezentat de persoana interesat dac legea nu prevede altfel. Instana va aprecia fora probant
a copiei autentificate dup intima ei convingere.Copiile de pe documentele prezentate n judecat
de ctre participantul la proces, precum i de pe cele reclamate din oficiu de instan,
se nmneaz participanilor la proces care nu dispun de ele.Partea care a prezentat un document
sau un alt nscris pentru a dovedi anumite circumstane poate renuna la acest mijloc de
probaiune numai cu consimmntul prii adverse.
II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta
1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de
judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de
CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori
s o preia pentru judecare n procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte.
Instana strmut pricina la o alt instan dac: a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu
era cunoscut cere strmutarea pricinii la instana de la domiciliul sau locul de aflare al su;b) pe
parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea normelor
de competen jurisdicional; c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul
aflrii majoritii probelor;d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor
judectori ori din alte motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil; e)
exist motive pentru msuri de securitate public; f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor
ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau de calitatea participanilor la proces; g) n
circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp
ndelungat. Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c)
se face n temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de
strmutare a pricinii poate fi atacat cu recurs. Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d),
e), f) i g) se efectueaz de ctre instana ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i
nu este susceptibil de recurs.
3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare
din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei.
a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu -in cazyul dat
cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta.
b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de
competenta generala -Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu
incalcarea competentei generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol.
C)reclamantulmsi piritul solicita solicita starmautarea pricinei la locul aflraii majoritatii
probelor- Instana strmut pricina la o alt instan dac ambele pri solicit strmutarea
pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;

III. 3Imputernicirile reprezentantului in judecata. Legalizarea calitatii de reprezentat si a

volumului de imputerniciri.

3.1Descrieti imputernicirile generale si speciale ale reprezentantilor in judecata.

Imputernicirile generale acorda reprezentantului dr de a exercita dr de a reprezenta in numele
reprezentatului toate actele procedurale: sa ia cunostinta de materialele dosarului, sa faca extrase
si copii de pe ele, sa solicite recuzari, sa preyinte probe si sa participe la cercetarea lor, sa
formuleze cereri, sa reclame probe, etc. Imputernicirile speciale acorda reprezentantului dr de a
exercita in numele reprexentatului toate actele procedurale, cu excetia dreptului de a semna
cererea si a o depune in judecata, de a stramuta pricina la judecata arbitrala, de a renunta total sau
partial la pretentii, de a majora sau reduce cuantumul pretetiilor, de a intenta actiunea
reconventioanal, de a transmite imputerniciri unei alte persoane. De a a ataca hotarirea
judecatoreasca, de a primi bunuri sau bani in temeiul hotaririi, de a modifica temeiul sau obiectul
actiunii, de a o recunoaste, de a inkeia tranzactii de impacare. Aceste toate trebuie mentionate
expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de reprezentat.
3.2Specificati in functie de temeiul reprezentarii modalitatea legalizarii calitatii de
reprezentat si a imputernicirilor acesteia.1reprezentarea judiciara legala- se produce in
virtutea prevederilor legale cu conditia existentei unor anumite fapte juridiceReprezentarea
legala are dr temei rel de rudenie confirmata in modul corespunzator (prin buletzin de identitate
si actul de nastere al copilului sau prin hot jud de incuviintare a infierii), actul administrativ de
numire a tutorelui sau curatorului, hot judecatoreaca si cont de administrare fiduciara pt
administratrul feduciar, actul notarial de numire a custodelului averii succesorale.
2Reprezentarea contractuala care poate avea loc atunci cind intre reprezenatat si reprezentatnt
exista o intelegere, de ex: un contr de mandat sau un contr de asistenta juridica. Reprezentarea
contractuala are ca temei acordul reprezentantului si reprezentatului. Insa imputernicirile
reprezentantului contractual oricum treb sa fie specificata in procura. Reprezentarea
coparticipantilor de catre unul dintre acestea are drept temei declaratia verbala a coparticipantilor
consemnata in procesul verbal al sedintei de judecata. 3Reprezentare judiciara statutara, care se
produce in virtutea prevederilor actelor de constituire a unei PJ, conform careia in calitate de
reprezentant a unei PJ in PC apar conducatorii acestora. Conducatorul organizatiei isi confirma
imputernicicirile prin doc prezentate in judecata ce atesta functia sau calitatea lui de serviciu ori
dupa caz prin actele de constituire. Imputernicirile reprezentantului trebuie sa fie formulate
intr+o procura, eliberata si legalizata in mod stabilit de lege. Procurile eliberate de PF se
autetifica notarial. Imputernicirile date avocatului se atesta printr-un ordin scris eliberat de baroul
de avocati.
3.3Caracterizati urmatoarele imputerniciri ale reprezentantului si modul lor de legalizare:
a)de a cere stramutarea pricinii la o alta inst de judecata.
b)de a ataca inkeierea judecatoreaca privind incetarea procesului
c)de a semna cererea de kemare in judecata
a)consider ca este o imputernicire generala, deoarece in CPC sunt enumerate expres
imputernicirile speciale, printre care este doar stramutarea pricinii la o judecata arbitrala , ci nu la
o alta instanta.
b)imputernicirea generala, deoarece CPC prevede expres ca imputernicire speciala dr de a ataca
hotarirea judecatoreasca ci nu inkeierea judecatoreasca.
c) imputernicirea speciala care urmeaza a fi mentionata expres in procura eliberata de
reprezentat.

Testul 17
I.Proba prin explicatiile partilor si intervenieintilor
1.Caracterizati explicatiile partilor si intervenieintilor ca mijloace de proba.

Explicatiile pertilor si intervenieintilor sint informatii communicate de persoane care au un

interes juridic in proces si care nu poarta raspundere pt declaratiile false..explicatiile partilor si
intervenieintilor ca mijloc de proba urmeaza a fi verificate si evaluate deopotriva cu celellate
probe.
Constituie probe doar acele explicatii a partilor si intervenieintilor care servesc ca informatie dsp
circumstantele care formeaza obicetul probatiunei.Emotiile aprecierile date
circumstanetelor,calificarea juridical a raporturilor nu reprezinta probe.
2.Descrieti forma de administrare a explicatiilor partilor si intervenientilor.
Explicatiile ca mijloc de proba se pot mnifesta sub forma de :
1.afirmatie-acea explicatie care contine informatia cu privire la circumstantele importsnte pt
justa solutionare a cauzei.Instanta poate considera suficiente pt proces circumstantele
determinate in baza explicatiilor uneia dintre parti daca cealalta parte detine proba,dar nu o
reprezinta la solicitarea instantei.Daca partea obligate sa dovedeasca afirmatiile sale ,detine,dar
nu rezinta in judecata,probele necesare,instanta este in drept sa-si intemeieze concluziile pe
explicatiile date de partea adversa.
2.recunoastere-acea explicatie care consta in recunoasterea sau incuviintarea de catre o parte a
circumstantelor pe care cealalta parte isi intemeiaza pretentiile sau obiectiile,avind ca rezultat
eliberareade obligatia dovedirii. Recunoaterea se consemneaz n procesul-verbal al edinei de
judecat. Recunoaterea expus n scris se anexeaz la materialele dosarului.Renunarea la
recunoaterea efectuat n judecat influeneaz recunoaterea numai dac partea care a
recunoscut faptele dovedete c mrturisirea lor nu corespunde adevrului, ci este rezultatul unei
erori. Numai n acest caz, recunoaterea i pierde valabilitatea.
3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explicatiilor partilor
si intervenientilor.
Explicaiile date de pri i intervenieni asupra circumstanelor care le snt cunoscute i care au
importan n proces urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu celelalte probe.
Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza explicaiilor
uneia dintre pri dac cealalt deine proba solicitat de instan, dar nu o prezint.
Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile sale deine, dar nu prezint n judecat, probele
necesare, instana este n drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date de partea advers.
Dac o parte recunoate n edin de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiei judiciare
faptele pe care cealalt parte i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta din urm este
degrevat de obligaia dovedirii lor. Recunoaterea se consemneaz n procesul-verbal al edinei
de judecat.
n cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat, constatnd
c s-a procedat astfel pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori n urma unei
nelciuni, violene, ameninri sau erori, ea va respinge, printr-o ncheiere, recunoaterea. n
acest caz, faptele recunoscute urmeaz a fi dovedite n baza regulilor generale.

II.Notiunea si esenta principiului nemijlocirii si contiuitatii dezbaterilor judiciare

1.Definiti pricnipiul nemijlocirii si continuitatii dezbaterilor judiciare.
Instana trebuie s cerceteze direct i nemijlocit probele, s asculte explicaiile prilor i
intervenienilor, depoziiile martorilor, concluziile expertului, consultaiile i explicaiile
specialistului, s ia cunotin de nscrisuri, s cerceteze probele materiale, s audieze
nregistrrile audio i s vizioneze nregistrrile video, s emit hotrrea numai n temeiul
circumstanelor constatate i al probelor cercetate i verificate n edin de judecat.
Esenta acestu I principiu consta in cadrul examinarii si solutionarii cauzelor civile judecatorul
trebuie sa cerceteze direct si nemijlocit probele si sa emita hotarirea numai in temeiul
circumstantelor constatate si al probelor cercetate si verificate in sedinta de judecata.Principiul
dat confera instanytei drpetul si totodata obligatia de a cerceta in mod nemijlocit si nemediat
toate elementele care se impugn a fi analizate pt solutionarea corecat,legala si temeinica a cauzei
deduse judecatii.
2.Evedentiati si analizati exceptiile
CPC prevede exceptii de la principiul nemijlocirii:1-delegatiile judecatoresti-in cazul necesitatii
de a aduna probe ori de a inmina acte judiciare intrun alt oras,municipiu,raion,instanta care
judeca pricina poate da instantei respective,in baza unie incheieri o delegatie pt efecturaea actului
de procedura respectiv.2-asigurarea probelor-particiantii la proces interesati sa previna disparitia
ori imposibilitatea administrarii in viitor a unei probe utile pt dovedirea pretentiilor pot solicita
instantei judecat asigurarea probelor.3-stramutarea cauzei-in caz in care are loc stramutarea
cauzei de la o instnat la alta,din motivele specificate in lege,actele proceudrale,indeplinite de
instanta care a intentat procesul anterior stramutarii cauzei,produc efecte juridice in masura in
care noua instanta considera ca nu este necesara modificarea lor.
3.Apreciati legalitatea actiunilor instantei de judecata in urmatoarele cazuri:
1.instantas de judecata a admis in calitate de proba inregistrarea audio a audierii unui
martor care la momentul desfasurarii sedintei de judecata nu potae fi present in instanta
de judecata. -nu este legala actiunea instaneti,deoare confom CPC martotul citat care nu poate
sa se przinte in instantta poate fi audiat de instanta la locul aflarii sale.
2.dupa sustinirile verbale ,din motive de sanatate,a fost inlocuit unul din judecatori
completului din 3 judecatori ,care a participat la deliberare si a semnat hotarirea. -in speta
nu este clar care judecator a participat la deliberare si a semnat hotarirea,cela care a fost inlocuit
sau cel cu care s-a inlocuit.In cazul in care cel care a fost inlociut a participat la deliberare si a
semnat hotarirea,nu este nici un temei de inlocuire a judecatorului intrucit hotarirea dj a fost
semnata.Insa daca dupa sustoineri berbale a fost inlocuit cu un alt judecator,atunci dezbaterile
trebuie sa se reia de la inceput.
3.instanta de judecata a admis in procesul civil audierea martorului aflat in locurile de
dtentie ,facuta in prezenta sefului penitenciarului si legalizata prin semnatura acestiuia. -in
cazul dat sint legitime actiunile instantei asa cum audierea martorului a fost facuta in prezenta
sefului penetenciarului si semnata de catre acesta.

III.Competenta jurisdictionala materiala a CA de drept comun.

1.Enuntati pricinile civilecare sint de competenta jurisdictionala materiala a CA de dpret
comun.

Ca instane de drept comun, curile de apel judec n prim instan pricinile civile privind: c)
declararea legalitii unei greve;d) recunoaterea i ncuviinarea executrii silite a
hotrrilor judectoreti strine;
e) lichidarea i suspendarea activitii asociaiilor obteti de nivel republican;
f) ncuviinarea adopiei copilului de ctre ceteni ai Republicii Moldova domiciliai n
strintate i de ctre ceteni strini i apatrizi.
Curile de apel de drept comun judec n prim instan litigiile privind contestrile actelor
juridice cu caracter normativ, hotrrilor, aciunilor (inaciunilor) autoritilor administraiei
publice din municipii, ale consiliului municipal i primriei municipiului Chiinu, ale
funcionarilor publici din cadrul acestora, ce lezeaz drepturile, libertile i interesele legitime
ale cetenilor i organizaiilor.
2.Expuneti categoriile de pricini a contencioasului administrativ atribuite in competenta
CA de drept comun
Curtea de Apel examineaz n prim instan litigiile de contencios administrativ:
a) privind legalitatea actelor administrative cu caracter individual emise de Parlament, de
Preedintele Republicii Moldova i de Guvern, prin care snt vtmate n drepturi i interese
legitime persoanele fizice i juridice, n afara celor exceptate prin lege;
b) privind nesoluionarea n termen legal a unei cereri referitor la legalitatea actelor
administrative emise de organele centrale de specialitate ale administraiei publice, n afara celor
exceptate prin lege, precum i legalitatea hotrrilor Comisiei Electorale Centrale;c) privind
verificarea legalitii hotrrilor Consiliului Superior al Magistraturii, n cazurile prevzute de
lege; d) privind pstrarea secretului de stat.
3.Argumentati in fiecare caz instanta de drpet comun competenta sa judece pricina
privind:
a)lichidarea si suspendarea activitatii asociatiilor obstesti interbationale
b)declararea nulit adoptiei
c)contestarea dispozitiei primarului or.Balti cu privire la aprobarea listelor persoanelor cu
drept de circulare gratis in transportul public urban.
1)
2)CA incuviintarea adoptiei copilului d ecatre cet starini.
3)CA-judeca in prima instanta litigiile privind conytestatiiile acrelor juridice cu character
normativ.

Testul 18
I.Aprecierea probelor
1.Dezvaluiti aspectul logic(intern) si juridic(extern)al aprecierii probelorAspectul logic al
aprecierii pobelor este ca instanta trebuie sa apreciezi toate probele care sunt aduse de catre parti
pt a preveni incalcarea legislatiei procesuae si pt ca partile prezentind probele pot sa greseasca in
apreciere lor sau constient sa sustraga instanta de la obiectul probatiunei.Aspectul juridic esta
faptul ca instantele apreciaza pobele dupa intima lor convingere,bazata pe cercetarea
multiaspectuala,completa,nepartinitoare si nemijlocita a tuturor probelor din dosar n ansamblul
i interconexiunea lor, cluzindu-se de lege.

2.Descrieti principiile de apreciere de cater instanta de judecata a probelor judiciare.

Conform CPC exista urmatoarele principii de apreciere a probelor:
-instanta apreciaza probele dupa intima ei convingere
-probele se apreciaza sub toate aspectele complet si obiectiv
-la aprecierea probelor instanta de judecata trebui sa se calauzeasca de legislatie
-nici un fel de probe nu au pt instanta de judecata o forta probanta prestabilita ,ceea ce inseaman
ca nici o lege sau alt act normative supus legii nu trebuie sa contina indicatii c ear stabili forta
probanta sau importanta probei sau nici un organ administrativ ,nici o persoana cu functii de
raspundere nu este in drept sa indice instantaei de judecata forta probei.
3.Analizati particularitatile aprecierii ded catre instanta de judecata a explicatiilor partilor
si intervenientilor.
Explicaiile date de pri i intervenieni asupra circumstanelor care le snt cunoscute i care au
importan n proces urmeaz a fi verificate i evaluate deopotriv cu celelalte probe.
Instana poate considera suficiente pentru proces circumstanele determinate n baza explicaiilor
uneia dintre pri dac cealalt deine proba solicitat de instan, dar nu o prezint.
Dac partea obligat s dovedeasc afirmaiile sale deine, dar nu prezint n judecat, probele
necesare, instana este n drept s-i ntemeieze concluziile pe explicaiile date de partea advers.
Dac o parte recunoate n edin de judecat sau n cadrul ndeplinirii delegaiei judiciare
faptele pe care cealalt parte i ntemeiaz preteniile sau obieciile, aceasta din urm este
degrevat de obligaia dovedirii lor. Recunoaterea se consemneaz n procesul-verbal al edinei
de judecat.
n cazul cnd instana judectoreasc are ndoieli referitor la recunoaterea efectuat, constatnd
c s-a procedat astfel pentru tinuirea circumstanelor reale ale pricinii ori n urma unei
nelciuni, violene, ameninri sau erori, ea va respinge, printr-o ncheiere, recunoaterea. n
acest caz, faptele recunoscute urmeaz a fi dovedite n baza regulilor generale.
II.Temeiurile si procedura starmuatrii pricinii de la instantasesizata la o alta instanta
1.Descrieti regula imutabilitatii competentei jurisdictionale
Nimeni nu poate fi lipsit fr consimmntul su de dreptul judecrii procesului n instan i de
judectorii n a cror competen pricina este dat prin lege, cu excepiile expres stabilite de
CPC.
Instana ierarhic superioar nu este n drept s strmute din oficiu o pricin la o alt instan ori
s o preia pentru judecare n procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alte.
Instana strmut pricina la o alt instan dac:
a) prtul al crui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut cere strmutarea pricinii la
instana de la domiciliul sau locul de aflare al su;
b) pe parcursul judecrii, s-a constatat c pricina a fost reinut spre judecare cu nclcarea
normelor de competen jurisdicional;
c) ambele pri solicit strmutarea pricinii la instana de la locul aflrii majoritii probelor;
d) din motivul recuzrii (abinerii de la judecat) unui sau mai multor judectori ori din alte
motive ntemeiate, substituirea judectorilor si devine imposibil;
e) exist motive pentru msuri de securitate public;
f) exist bnuieli c neprtinirea judectorilor ar putea fi tirbit de circumstanele pricinii sau
de calitatea participanilor la proces;
g) n circumstane excepionale, instana competent s judece pricina nu poate funciona timp
ndelungat.
Strmutarea pricinii de la o instan la alta din motivele specificate la lit.a), b) i c) se face n
temeiul unei ncheieri motivate a instanei n care este intentat procesul. ncheierea de strmutare
a pricinii poate fi atacat cu recurs.

Strmutarea pricinii n cazurile prevzute la lit.d), e), f) i g) se efectueaz de ctre instana

ierarhic superioar, a crei ncheiere este irevocabil i nu este susceptibil de recurs.
3.Identificati cazurile de stramutare a pricinei la o lata instanta si determinati in fiecare
din ele instanta competenta sa dispuna starmutarea priicinei.
a)piritul solicita starmutarea pricinei la instanta de la noul sau domiciulliu
b)pe parcursul procesului s-a constat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea normelor de
competenta generala
C)din motivul recuzarii mai multor judecatori examinarea in instanta respective este
imposibila.
A)in cazyul dat cauza nu va fi starmutata di n motiv ca ca piritul si0a schimbat locuinta.
B)Aici nu exista temei de starmutare,daca pricina a fost retinuta cu incalcarea competentei
generale instanta va inceta procesul sau va scoate cererea de pe rol.
C)Starmutarea pricinei din acest motiv se va efectua de cater instanta ierarhic superioara,a carei
inchieire este irevocabila si nu este susceptibila ded recurs.
III.Notiunea temeiurile si formele coparticiparii procesuale.
Tastul221.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti
sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc.Temeiurile coparticiparii procesuale
sint: a) obiectul litigiului l constituie drepturile i obligaiile comune ale mai multor reclamani
sau pri; b) drepturile i obligaiile reclamanilor i prilor decurg din aceleai temeiuri de fapt
sau de drept; c) drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul litigiului snt de aceeai natur.
2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale.
Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi:
1.obligatorie2.facultativa.Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de
reclamant sau de pirit ci este determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material
litigious cu mai multi subiecti.
Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau
obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr-o
legatura indisolubila intre ele.Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al
coparticiparii obligatorii consta in faptul ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa
atraga toate persoanele necesare in calitate de copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in
process in calitate de coreclamanti.Pentru judecarea rapid i just a litigiilor, instana
judectoreasc este n drept s admit examinarea concomitent a mai multor pretenii naintate
de mai muli reclamani ctre acelai prt ori de un reclamant ctre mai muli pri, ori de mai
muli reclamani mpotriva mai multor pri (inclusiv n cazul cnd fiecare pretenie poate fi
examinat i executat de sine stttor), cnd ele se afl n conexiune prin raportul material
juridic dintre coparticipani, prin preteniile naintate sau probele comune i cnd exist
posibilitatea examinrii lor n aceeai procedur i de aceeai instan.
3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct:
A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti
la 3 frati
B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu
A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de
proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o
legatura indisolubila intre ele.
B)

Testul 19
I.Probele materiale
1dati definitia si caracterizati proba materiala ca mijloc de proba
Probele materiale sint obiectele care prin aspect,calitate,proprietati,insusiri,schimbri,loc de aflare
sau prin alte caracteristici pot servi la constatarea circumstantelor importante pt solutionarea
cauzei.
Legea procesuala nu poate da o enumerare exhaustive a probelor materiale.Ca exemple de probe
materiale sint insusi obicete le materiale ale litigiului-automobile,immobile,obiecte ale dreptului
de autor,averea deteriorate,prodeusele defectuoase s.a.
2.Descrieiti proceduara cercetarii probei materiale la fata locului.
Probele materiale greu sau imposibil de a fi prezentate n instan judectoreasc pot fi
examinate i cercetate la locul lor de aflare sau pstrare. Referitor la examinarea i cercetarea
probelor la faa locului instana pronun o ncheiere.
Despre locul, data i ora examinrii probelor la faa locului instana comunic participanilor la
proces i reprezentanilor lor. Neprezentarea lor ns nu mpiedic examinarea. Snt citai, dup
caz, experii, specialitii i martorii.
Rezultatele examinrii i cercetrii probelor la faa locului se consemneaz n procesul-verbal al
edinei de judecat. La acesta se anexeaz planurile, schemele, desenele tehnice, calculele,
copiile de pe documente fcute sau verificate n procesul cercetrii probelor, nregistrrile video,
fotografiile de pe probele materiale fcute n timpul cercetrii la faa locului, precum i raportul
de expertiz, explicaiile specialistului.
3.Analizati particularitatile probei materiale in raport cu inscrisurile.
In cazul probelor materiale informatia necesara pt solutionarea cauzei nu este imprimata prin
semne ,litere,cifre,asa cum este in cazul inscrisurilor ,ci o percepem din caracteristicile
obiectelor lumii materiale.Prin aceasta se deosebesc probele materiale de cele scrise.De ex:un
act scris atunci kind este examinat in instanta din punctual de vedere a contiunutului constituie o
proba scrisa ,iar daca acelasi act este examinat din cauza stersaturilor,sau altor agresiuni fizice
sau chimice ,atunci va constitui o proba material.Mai mult decit atit probele materile in procesul
civil aproape intotdeauna constituie probe cu character primar,adica instanta le examineaza si
apreciaza nemijlocit,fara a sloicita copii.Iar probele scrise pot fi inlocuite cu copii in cazurile
admise de lege.
II.Felurile de procedura in procesul civil
1.Definiti notiunea felului de procedura civila.Enumerati felurile de procedura civila
Felurile de procedura civila reprezinta ordinea procesuala de intentare ,examinare si solutionare a
unui grup de cauze civile determinate de caracterul si specificcul drpetului material sau a
interesului legitim ce urmeaza a fi aparat pe cale judiciara.
Felurile de procedura pot fi de 2 tipuri:
-clasice
-de control
Procedurile clasice la rindul lor se despart in contencioase si necontencioase.Din cele
contencioase fac parte:
- Actiunea civila,
-contencios administrativ
Procedurile neconticioase sint:

-,procedura in ordonanta,
-rocedura speciala
-,procedeura de declarare a insolvbiliatii
Cele de control sint:
-procedura de recunoastere si nicuviintare a executrii silite a hotaririlor judecatoresti si
arbitralilor straini
-procedura de contestare a hot.arbitrale
-procedura de eliberare a titlurilor de executaere silita a hot,arbitrale.
2.Argumentai prin ce se explica in procesul civil existenta mai multor foorne de procedure
Legislaia procedural civil stabilete modalitatea de judecare a pricinilor n aciuni civile ce
rezult din raporturi juridice civile, familiale, de munc, locative, funciare, ecologice i din alte
raporturi juridice, a pricinilor cu procedur special i cu procedur n ordonan (simplificat),
precum i a celor care apar n legtur cu executarea actelor instanei judectoreti i actelor
altor autoriti.
Litigiile care se examineaza pe cale judiciara sint diferite dupa natural or juridical,ceea ce
determina stabilirea unor reguli speciale de judecare a acestora.De asemena,atunci kind nu exista
un litigiu de drpet,ci se pune problema apararii unui interes,aplicarea procedurii de judecatre a
litigiilor nu este rezonabila ,astfel interesul fiind ocrotit de lege prin intermediul unie procedure
speciale.Din aceste considerente legislatia prevede pt anumite categorii de cauze reguli de
examinare distincte ,astfel putem spune ca procedura civila cunoaste mai multe feluri de
proceduri.
3.Determinati felul de procedura in care urmeaza a fi examinate urmatoarele pricini
civile_
a)anularea adoptiei
b)restabilire in functie a unui functionar public
c)recunoasterea dreptului de proprietate asupra unui automobile
a)anularea adoptiei va fi examinata in actiune civila deoarece exista un litigiu rezultat din
raporturi de dreptul familial.
b)in contencios administrativ ,intrucit sint 2 parti cu interes contrar. Si este obligatoriu ca o parte
sa fie exponent al puterii de stat,ceea ce aici avem.
c)in procedura speciala pt ca avem doar un singur subiect si in cazu dat nu exista un litigiu de
drept ci are drept scop constatarea unor fapte care au valoare juridical,recunasterea unui drept
fara de care acesta nu poate fi exercitat.

IIINotiune de succesiune procesuala

3.1Definiti succesiunea procesuala.Descrieti temeiurile si felurile acesteia.
Succesiunea in drepturi procesuale reprezinta trecerea drepturilor si obligatiilor procesuale de la
predecesorii in drepturi materiale la alte persoane,care anterior nau participat in proces.Cazurile
care conditioneaza succesiunea procesuala:1-decesul persoanei fizice.2-reorganizarea persoanei
juridice.3-cesiunea de creanta.4-transferul de datorie.5-alte cazuri de subrogare in cadrul
raportului material.Succesiunea porcesuala poate fi universala-atunci succesorul in drepturi
materiale preia intreg volumul de dr si oblig ale predecesorului,de ex in cazul decesului sau

reorgnizaii.Succesiunea procesuala este partiala-atunci cind predecesorul transmite conform legii

o parte din drepturile sau obligatiile sale,de ex-in cazul cesiunii de creanta sau preluarii datoriei.
3.2Caracterizati particularitatile esentiale distinctive ale succesiunii procesuale in raport
succesiunea in drepturile materiale.
Succesiunea procesuala are loc doar daca legea materiala admite trecerea catre alte persoane a
drepturilor si obligatoolpr predecesorilor.De regula este vb de litigiile cu caracter
patrimonial.Astfel in litigiile legate de recunoasterea patermitaii este inadmisibila succesiunea
procesuala a piritului.In cazul succesiunii procesuale la succesor vor trece toate dr si oblig
procesuale ale predecesorului.Actele savirsite pina la intrarea in proces a succesorului sunt
obligatorii pt acesta in masura in care ar fi fot obligat pt persoana subrogata.Succesiunea
procesuala a calitatii de reclamant se poate produce doar cu acordul succesorului in dreptuir
materiale,care in virtutea pricipiului disponibilitatii poate sa refuze sa preia drepturile si
obligatiile procesuale ale predecesorului sau.In asa caz instanta va dispune incetarea procesului
din cauza renuntarii la actiune.Succesiunea procesuala a calitatii de pirit se produce fara acordul
succesorului piritului.
3.3Explicati daca se admite succesiunea procesuala si descrieti procedura succedarii
procesuale in urm cazuri:a)Dna CDreciun a solicitat sa fie restabilita in cimpul muncii
B)Bussinesbank sa adresat in jud cu cererea catre Bunescu Andrei privind rambursarea
creditului
a)In situatia data instanta a dispus incorect aminarea procesului pt ca restablirea in cimpul
muncii nu permite succesiunea in drepturi.Decesul reclamantei si raportul juridic litigios nu
admite succesiunea in dreotui ,ci este un temei de incetare a procesului.
b)nu se admite succesiunea,nu exista nici un temei pt succesiune.

Testul20
I.Proba prin raportul de expertiza
1.Caracterizati raportul de expertiza ca mijloc de proba
Expertiza judiciara este cercetarea si aprecierea de catre experti pe baza cunostintelor speciale a
obiectelor prezentate de catre instanta cu scopul aflarii informatiei importante pt cauza,efectuata
intro anumita ordine stabilita de legea procesuala..Insa,nu expertiza este mijlocul de probatie,ci
raportul expertului intocmit in urma petrecerii expertizei.raportul de expertiza se elaboreaza in
scris si se depune in instnata cu cel putin 5 zile inainte de data judecarii pricinii.El cuprinde
descrierea ampla a cercetarilor si concluziile pe marginea lor .El se examineaza in sedinta de
judecata si este evaluat in ansamblu cu celelalte probe.Raportul de exper nu este obligatori pt
inst de judecata,insa daca el este respins aceasta trebuie sa fie motivat.
2Descrieti puterea probanta a raportului de expertiza.Evidentiati distinctia dintre
raporturile de expertiza si consultatia specialistului.
Raportul de expertiza se prezinta in scris ,si trebuie sa cprinda descrierea amanuntita a
investigatiilor,si consluziile pe marginea lor,raspunsul la intrebarile instantei.Raportul se
examineaza in sedinta de judecata si este evaluat in ansamblu cu celelate probe.Raportul de
expertiza nu este obligatoriu si se apreciaza dupa intima convingere a instantei de jud,raportul d
expertiza nu are pt insnata o forta probanta prestabilita fara aprecierea lui.Daca raportul este
respins ,respingerea trebuie sa fie motivata.
Consultatia data de specialist se consemneaza in procesul-verbal al sedintei de judecata. Se
atentioneaza instantele de judecata ca specialistul nu este somat de raspundere penala.
Specialistul isi expune opinia referitor la anumite fpate,pe cind expertul analizeaza nemijlocit
circumstantele faptei.

3.Dezvaluiti cazurile de ordonare a expertizei:colegiale,complexe,suplimentare si repetate

1-Expertiza colegiala-consta din invgestigatii complicate,infaptuite de catre mai multi experti de
aceiasi specialitate.2Complexa-care e ordonata cind pt constatarea circumstantelor importante pt
solutionarea cauzei sint necesare date din diferite domenii stiintifice sau din diferite ramuri ale
aceluiasi domeniu.3-Suplimentara-care are loc atunci cinr raportul de expertiza nu este suficient
de clar sau este incomplet,ori apar noi probleme referitot la circumstantele examinate
ulterior.Expertiza suplimentara o poate efectua acelasi expert sau altul.4-Repetata-poate fi
dispusa in urm cazuri:1-cind concluziile mai multo experti sunt contradictorii.2-au fost incalcate
normele procesualede efectuare a expertizei.3-temeinicia sau veridicitatea raportului de expertiza
este pusa la indoiala de catre instanta.
II.Competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si criteriile determinarii ei
1.Expuneti esenta competentei jurisdictionale si felurile ei.
Competenta jurisdictionala teritoriala delimiteaza competenta instantelor de acelasi grad in
vederea solutionarii cauzelor civile in functie de teritoriul asupra caruia se extinde.
Competenta jurisdictionala poate fi de mai multe feluri:1-generala-care este determinata dupa
domiciliului/sediul sau locul de aflare a piritului.este numita genrala deoarece se aplica in toate
cazurile cu exceptia celor pt care legea prevede expres altfel.2-alternativa-care este determinata
de reclamant.In astfel de cazuri legea investeste mai multe instante de judecata cu aptitudinea de
a judeca o cauza concreta,iar alegerea unei sau alteia este pusa pe seama recalamantului.3exclusiva-care este atribiuita expres de lege unei anumite instantei de judecata in
exclusivitate.Normele care rglementeaza competenta exclusiva sint imperative,de la ele nu se
admite nici o derogare.4-dupa legatura intre cauze-care este determinata dupa instnat in care se
examineaza o alta cauza.
2.Definit competenta jurisdictionala teritoriala exceptionala si descrieti categoriile de
pricine care cad sub incidenta acestei competente.
Competenta jurisdictionala teritoriala aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti
de acelasi grad de a examina si solutiona o anumita cauza in fond in prima instanta.
Categoiila de pricini care cad sub incidenga acestei competente sint:
1- actiunea cu privire la dr asupra terenurilor,subsolurilor,fisiilor forestiere,resurselor
acvatice,actiunile in ridicare a sechestrului de pe bunuri,se inainteaza in instanta de la locul
afalrii cestor bunuri.
2- actiunile creditorilor defunctului intentate inainte de acceptarea de catre mostenitor a
succesiunii sint de competenta inst de la locul afalarii averii succesorale.
3- actiunea de reparare a prejudiciului cauzat mediului inconjurator se intenteaza impotriva
proprietari,or de utilaje in instanta de la locul aflarii utilajului,cu exceptia cazurilor cind acesta
este instalat in strainatate.
4- -actiunea privind tezaurul statuluie de competenta instantele de la locul resedintei org
imputernicit.
5- actiunea impotriva carausului nascuta dintrun contract de trasport de pasageri si bagaje sau de
incarcaturi se inaiteaza in instansta de la sediul carausului.
3Calificati argumentat felul de competenta jurisdictionala teritoriala in urm categorii de
pricini civile si indicati instanta (instantele )competenta sa le examineze:
a)actiunea Dnei CUCU si alti privind recunoastrea dr de propr asupra unei vile din
Straseni
B)actiunea dnei Donea catre SA1 si SA2 privind anularea ordinului transfer de la un
angajator la altul.
a)In situatia data vom fi in prezenta competentei jurisdictioanle teritoriale exceptionale,pt exista
prevederea expresa in CPC ca actiunea cu pr la dr asuora unei case se intenteaza in instanta de la

locul afalrii bunului dat,deci in cazul dat actiunea va fi depusa in or.Telenesti la judecatoria de
drept comun.
b)in cazul datva fi competenta jurisdictionala teritoriala in mai multe pricini civile.CPC prevede
ca aciunea mpotriva mai multor pri cu diferite domicilii se intenteaz n instana de la
domiciliul sau locul de aflare al unuia dintre ei, la alegerea reclamantului.
III.Participarea intervenientilor accesorii la procesul civil.Temeiurile si procedura
intervenirii lor in process.Efectele neatragerii sau neintervenirii IA in process.
1.Definiti notiunea de IA.Descrieti procedura intervenirii\atragerii in proces
IA este persoana interesat ntr-un proces pornit ntre alte persoane care poate interveni n el
alturi de reclamant sau de prt pn la nchiderea dezbaterilor judiciare n orice instan dac
hotrrea pronunat poate s influeneze drepturile sau obligaiile lui fa de una din pri.
Dac, n urma pronunrii hotrrii, partea n proces obine un drept fa de intervenientul
accesoriu sau acesta poate nainta pretenii mpotriva ei, partea interesat este obligat sl ntiineze despre pornirea procesului i s prezinte n judecat un demers, solicitnd
introducerea lui n proces. n acest scop, partea interesat depune n judecat o cerere, copia de
pe care o expediaz intervenientului accesoriu, precum i explicaia dreptului acestuia de a
interveni n proces n timp de 15 zile.
2.Analizati efectele neatragerii sau neintervenirii in procesa IA
n caz de examinare a pricinii fr ca partea interesat s atrag n proces intervenientul
accesoriu, faptele i raporturile juridice stabilite prin hotrre judectoreasc irevocabil nu au
efecte juridice la examinarea aciunii de regres depuse mpotriva intervenientului.
Neintervenirea n proces fr motive ntemeiate a intervenientului accesoriu, ntiinat n modul
stabilit l decade din dreptul de a dovedi c litigiul a fost soluionat greit din cauza
incorectitudinii n proces a prii la care urma s se alture n msura n care nu dovedete c
explicaiile, aciunile i mijloacele de aprare ale prii au fost greite din intenie sau din culp
grav.
3.Determinsti pozitia proecsuala a persoanelor interesate.
A)actiunea ISCaleaa ferata catre Axenti Mihai..
B)actiunea dlui Grcu catre Ursachi.
A)In cazul dat ISCalea Ferata va fi reclamant deaoarece este persoana care s-a adresat in
instanta de judecata sustinind ca dreptul sau subiectiv este incalcat.
Axenti Mihai este piritul,fiindca el e persoana impotriva careia in instante de judecata s-a inaintat
o actiune civila.
Sotia si mama sotiei lui Axenti Mihaivor fi intervenieinti principali deoarece ele intervin in
proces si pot invoca un drept al sau asupra obiectul litigiului.
B)Grecu-Reclamant
SAApa-Canal-pirit
Ursachi va fi atras in proces ca intervenient accesoriu,deoarece el nu are interes material si
procesual in solutionarea cauzei.El poate avea drept scop evitarea unei actiuni ulterioare in
regres de catgre APa canal
Testul 21
IProbatiunea judiciara si probele
1.dati definitia probatiunei judiciare.Descrieti etapele probatiunei judiciare.

Probatiunea judiciara reprezinta o activitate procesuala desfasurata de instanta de judecata si

participantii la process ce reiesi din principiuul contradictorialitatii si este indreptata spre
realizarea cunoasterii corecte a faptelor juridice ce au importanta pt justa solutionre a cauzei
civile.Etapele probatiunei judiciare sint:
1determinarea obiectului probatiunei .Initial determinarea obiectului probatiunei este pus ape
seama partilor.Totusi determinarea definitive a circumstantelor care a\u importanta pt
solutionarea justa a cauzei ii revine instantei.
2.afirmarea unor fapte.
3. indicarea probelor ce pot confirma faptele indicate
4.prezentarea si reclamarea probelor.
Ultimele 3 etape pot avea loc concomitant .Subiectii acestor etape sunt participantii la process
5.administrarea probelor probelor.In cadrul acestei etape ca subiect poate aparea atit instanta de
judecata kit si participantii la proces
6.Aprecierea probelor.Subiectul-instanta de judecata
7.verificarea aprecierii probelor.Este etapa finala si definitorie al procesului de probatiune
judiciara.Subiect-instanta de control judiciar.
2.Formulati definitia si caracterizati probele judiciare.
Definitia de proba este reflectata atit in doctrina kit si in legislatia procesuala.In doctrina probele
sint definite ca mijloacele legale prin care se obtin informatii veridice dsp circumstantele care
au importanta pt examinarea cauzei.CPC defineste proobele ca fiind elemengte de fapt dobindite
in modul prevazut de lege,care servesc la constatarea circumstanetlor ce justifica pretentiile si
obiectiile partilor ,precum si a altor circumstante importante pt justa solutionare a cauzei
Probele constituie un concept unic in care se intercaleaza informatiile despre anumite fapte si
mijloace prin care se obtin acestea.Natura juridical a probelor este tripla:
-in primul rind ,probele au un anumit continut-informatie dsp circumstantele cauzei
-in al doilea rind,au o forma procesuala,numita mijloc de probatie,care garanteaza veridicitatea
informatiei
-in al 3-lea rind probele trebuie sa urmeze o anumita ordine de administrare.Datele obtinute cu
incalcarea legii nu au putere de probatiune si nu pot fi puse de instanta in temeiul hotarirei..
In aceasta ordine de idei proba constituie informatia cu rivire la circumstantele de fapt pe care se
intemeiaza pretentiile si obiectiile partilor,precum si alte circumstante impotante pt justa
solutionare a cauzei,care in ansamblu alcatuiesc obiectul probatiei in cauza data,informatie care
se contine pe anumite suporturi numite mijloace de probatie si care terbuie sa fie
determinate,colectata,prezentata si cercetata intr-o anumita ordine procesuala stabilita de lege.
3.Descrieti rolul instantei de judecata si a participantilor la process in cadrul probatiunei
judiciare.
Subiectele probatiunei nu sint doar partile ci si instantade judecata,precum si ceilalti participanti
la process .Instanta de judecata nu poate fi exclusa din cadrul probatiunei judiciare.Anume
instanta de judecata determina definitive circumstantele care au importanta pt solutionarea justa
a cauzei.La fel importanta instantei de judecata in cadrul probatiuii judiciare se reflevcta in faptul
ca propune partilor si altor participanti la process sa prezinte probe suplimentare sis a
dovedeasca faptele ce constituie obiectul probatiunei pt a se convinge de veridicitatea lor.La fel
instanta contribuie la procesul de adunare a probelor,daca partile sau alti participanti la process
solicita ajutorulinstantei din cauza dificultatilor intilnite.Instanta apreciaza probele dupa intima
convingere.
Importanta participantilor la probatiunea judiciara nu este mai mica.Participantii colecteaza
probele si ulterior le pun la dispozitia instantei.

II.Fazele procesului civil si sarcinile fiecarei faze.

1.Definiti notiunea de faza .Enumerati fazele obligatorii si facultative.
Faze a procesului civil este o totalitate de acte procedurale indeplinite de catre instanta de
judecata si aprticipantii la process ,la o anumita etapa a desfasurarii procesului,indreptate spre
atingerea unui scop unic apropiat.
Faza obligatorie a procesului civil este faza pe care inevitabil o parcurge orice cauza civila in
cadrul desfasurarii procesului,indifferent de solicitarea participantilor la proces.
Fazele obligatorii ale procesului civil sint :
1.intentarea procesului civil
2.pragatirea pricinei pt dezbateri judiciare
3.dezbaterile judiciare.In cadrul acestei faze sunt mai multe etape:
-partea pregatitoare
-judecarea pricinei in fond
-sustinerile orale si replicile
-delibirarea ,adoptarea si pronuntarea hotarirei
4.executarea hotarirei.
Faza facultative a procesului civil este faza pe care o poate parcurge examinarea unei cauze,in
dependenta de solicitarea participantilor la process.
Faze facultative ale procesului civil sint:
1.caile de atac:
-apelul
-recursul impotriva hotaririlor pt care nu este prevazuta calea apelul
-recusrul impotriva deciziilor instantei de apel
-revizuirea hotaririlor irevocabile.
2.executarea silita hotarirlor judecatoresti.
2.Analizati sarcinile fiecarei faze a procesului civil.
Fiecare faza a procesului civil are o sarrcina proprie,atingerea succesiva a carora este indreptata
spre atingerea unui scop unic-solutionarea justa a cauzedi civile.Aceste sarcini sint realizate
atunci kind printr-o totalitate de actiuni procesuale intreprinse se creeaza conditii optime de
atrece de la o faza la alta.
Faza intentarii procesului civil are ca sarcina primirea cererii,dua caz refuzul cererii ,restituirea
cererii sau nu da curs cererii.
In faza pregsatirii pricinei pt dezbateri judiciare sarcina principala este asigurarea judecarii juste
si prompte a pricinei in cauza.Aceatsa faza are ca scop precizarea legii care urmeaza a fi aplicata
si determinarea rapoturilor juridical dintre parti,constatarea circumstanetlor care au o importanta
pt solutionarea justa a pricinei,stabilirea componentei participantulor la process si implicarea in
ptoces a alor persoane,prezentarea de probe.
Dezbaterile judiciare au ca sarcina generala audierea partilor la process si examinarea tutror
probelor.
3.Determinati la care faza a procesului civil pot fi efectuate urmatoarele acte de
procedura.Argumentai raspunsul:
-incetarea procesului
-dispunerea efectuarii exprtizei
-asigurarea actiunei.
A)incetarea procesului poate avea loc doar dupa faza intentarii lui.Poate avea loc in faza
pregatirii pt dezbateri judiciare si in faza dezbaterilor judiciare.
B)dispunerea efectuarii expertizei are loc in cadrul pregatirei pricinei pt dezbaterilor judiciare

C)conform CPC la cererea participantilor la process ,judecatorul sau instantade judecata poate
lua masuri de asigurare a actiunei.Asigurarea se admite in orice faza a procesului-in cazul in care
neaplicarea masurilor de asigurare a actiunii ar crea dificultati judecatoresti sau ar face
imposibila executarea hotaritlor judecatoresti.
III.Reprezentarea judiciara in procesul civil.temeiurile si felurile
reprezentarii.Imputernicireli reprezentantuui in judecata.
1.definiti notiunea de reprezentare judiciara in procesul civil.Enumerati persoanele care nu
pot fi reprezentanti in judecata
Reprezentarea judiciara este o institutie procesual civila in cadrul careia o persoana numita
reprezentant in baza imputernicirilor acordate indeplineste in judecata actele de procedura in
numele si in interesele altei persoane.
Nu pot fi reprezentani n judecat judectorii, procurorii, ofierii de urmrire penal, poliitii,
deputaii, cu excepia cazurilor participrii lor la proces n calitate de mputernicii ai acestor
autoriti sau n calitate de reprezentani legali.
Nu poate fi reprezentant n judecat persoana care a acordat sau acord n pricina respectiv
asisten judiciar unor persoane ale cror interese snt n contradicie cu interesele persoanei pe
care o reprezint, sau care a participat n calitate de judector, de procuror, de ofier de urmrire
penal, de expert. n cazul existenei unor astfel de circumstane, reprezentantul poate fi recuzat
de participanii la proces.
2.Analizati temeiurile si felurile reprezentarii judiciare.
Temeiurile reprezentarii sunt:
1.imposibilitatea exercitarii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater persoanelor
care nu au capacitate procesuala de exercitiu.
2.imposibilitatea sau nedorinta persoanelor cu capacitate procesuala de exerctiu de a participa
personal la process.
3.acordarea asistentei juridice profesionale participantilor la process
4.specificul exerciatrii drepturilor si executarii obligatiilor procesuale de cater PJ participanti la
proces.
Din punct de vedere a vointei reprezentatului:
Reprezentarea judiciara obligatorie este reprezentarea care are loc indifferent de vointa
reprezentatului.
Reprezintare judiciara voluntara este reprezentarea care poate avea loc in dependenta de vointa
reprezentatului.
In functie de temeiul de aparitie a reprezentarii avem:
1.reprezentare legala-temeiul aparitiei este legea.Calitatea persoanei de reprezentant trebuie sa
fie confirmata de actele prezentate in judecata.
2.reprezenytare contractual-temeiul reprezentarii este contractul care poate fi oneros sau gratuit
3.reprez.statutara-in cazul dat nu exista o relatie intre reprezentat si reprezentant.
4.reprezentarea din oficiu.Are loc atunci cind: n cazul n care partea sau intervenientul snt
lipsii sau limitai n capacitatea de exerciiu i nu au reprezentani legali sau dac domiciliul
prtului nu este cunoscut; dac instana constat un conflict de interese ntre reprezentant i
reprezentatul lipsit ori limitat n capacitatea de exerciiu; dac persoana a crei spitalizare n
staionarul de psihiatrie se cere nu este reprezentat n judecat de avocat, judectorul
desemneaz un avocat din oficiu pentru a-i apra interesele;dac, dup pornirea procesului
privind limitarea persoanei n capacitatea de exerciiu sau declararea incapacitii ei, aceasta nu
este asistat n judecat de avocat, pentru aprarea intereselor ei n proces judectorul numete
din oficiu un avocat, care va dispune de mputernicirile unui reprezentant legal.
5.reprez.obsteasca-temei este calitaea de membru intro asociatie obsteasca.

6.In literature de specialitate mai este mentionata si reprezentarea consulara.

3.Determinati cum tre sa procedeze instanta de judecata in fiecare caz:
A)instanta a constatt un conflict de interese intre reprezentant si reprezentatul limitat in
capacitatea de exercitiu.
B)in lipsa reclamantului sau a renuntat la o parte din actiuni ca fiind neintemeiate
C)in sedinta de judecata s-a constat ca reprezentanul legal al minorului-reclamant
activeaza in calitate de judecator.
A)nu poate fi reprezentant in judecata persoana a carei interese sint in contradictie cu interesele
persoanei pe care o reprezinta.In cazul dat reprezentantul va fi recuzat,iar instanta va numi din
oficiu un rperezentan ,precum ca reprezeentatul este limitat in capacitatea de exercitiu.
B)Pt a putea renunta total sau partial la pretentiile din actiune in lipsa
reclamantului,reprezentantul are nevoie de imputernicirea speciala a reprezentatului care trebuie
mentionata expres,sub sanctiunea nulitatii, in procura eliberata d reprezentat.
C)Judecatorii sint persoane care nu pot fi reprezentanti in ptoces,cu exceptia cazului participarii
lor in calitate de reprezentant legal.

Testul 22
I. Delegatiile judecatoresti
1.Dati definitia si caracterizati delegatiile judecatoresti.
n cazul necesitii de a aduna probe ori de a nmna acte judiciare ntr-un alt ora, municipiu sau
raion, instana care judec pricina d instanei judectoreti respective, prin ncheiere, o delegaie
pentru efectuarea unor anumite acte de procedur,aceasta delegatie se numeste delgatie
judecatoreasca..Deci ,instantele de judecata apeleaza la acesta modalitate cind probele se afla in
alt raion administrative-teritorial,adica in afara teritoriului de actiune a instantei de judecata ce
examineaza cauza..In incheierea privind delegatia judecatoreasca se indica fondul pricinei,datele
referitoare la parti,inclusive domiciliul sau locul aflarii lor,circumstantele ce urmeaza a fi
clarificate si probele pe caretre sa le adune instanta executoare a delegatiei.Aceasta incheiere
este obligatorie pt instanta careia ii este adresata si trebuie sa fie indeplinita in cel mult 10 zile de
la dat primiriii delegatiei. Instanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii
instanelor judiciare strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu
legislaia Republicii Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.
2.Descrieti procedura de iniantare si de indeplinire a delegatiilor judecatoresti
Delegaia judectoreasc se ndeplinete n edin de judecat conform regulilor stabilite de
CPC Participanilor la proces li se comunic locul, data i ora edinei. Neprezentarea lor ns nu
mpiedic ndeplinirea delegaiei. Procesele-verbale i probele adunate n legtur cu ndeplinirea
delegaiei se remit imediat instanei care judec pricina. n cazul n care participanii la proces,
martorii sau experii care au depus mrturii, au dat explicaii ori au expus concluzii n faa
instanei executoare a delegaiei se prezint n faa instanei care judec pricina, ei depun
mrturii, dau explicaii, expun concluzii conform regulilor generale.

3.evidentiati particularitatile inaintarii si indeplinirii delegatiilor judecatoresti

straineInstanele judectoreti ale Republicii Moldova pot da delegaii instanelor judiciare
strine n vederea efecturii diferitelor acte de procedur n conformitate cu legislaia Republicii
Moldova i cu tratatele internaionale la care aceasta este parte.
II.Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriei ecoomice de circumscriptie
Chisinau si a CAEconomice.
1.Expuneti criteriile de delimitare a competentei jurisdictionale materiale ,a judecatoriei
econmice de circumscriptie Chisinau de competenta CA ecnomice.1.In actiune civila
jud,econom.de circumscriptie solutioneaza litigiile economice dintre PF si PJ care practica
activitate de intreprinzator,cu excedptia celor litigii care tin de competenta CAE.La fel prin
competen special, judectoriile economice de circumscripie judec n prim instan pricinile
dintre acionar i societatea pe aciuni, dintre membrii altor societi i aceste societi, indiferent
de subiect, ce rezult din activitatea economic a societii respective.
CAE in actiune civila solutioneaza litigiile cu privire la pricinile privind aprarea drepturilor i
intereselor statului, ale unitilor administrativ-teritoriale ce in de buget, privind rezilierea,
rezoluiunea i declararea nulitii contractelor ce lezeaz interesele statului, privind protecia
mediului nconjurtor si cererile de declarare a insolvabilitii
2.JEC nu are competenta de a solutiona cauze in contencios administrative,pe cind CAE
solutioneaza pricinile privind contestarea actelor administrative ce vizeaz dreptul de proprietate
asupra unor bunuri care au intrat n circuit civil;3.In procedura speciala atit JEC kit si CAE
solutioneaza pricinile privind reconstituirea procedurii judiciare pierdute.4.Doar CAE are
competenta de a solutiona cauzele in procedura de insolvabilitate.
2.Formulati criteriile de delimitare dintre competenta generala ale judecatoriilor
economice de competenta generala a instantelor judecatoresti de drept comun.
Criteriile de delimitare dintre compet.gener.a jnudec.econom.de catre compet.gener.a instantelor
de drpet comun sint:
1.componenta subiectiva a raportului
2.natura juridical a raportului material.
Pt ca un litigiu sa fie atribuit in competenta instasntei judecatoresti economice,ambele parti in
litigiu tre sa aiba calitatea de intreprinzator,iar litigiul sa aiba un character economic,adica tre sa
rezulte din activitatea de intrprinzator.De regula litigiile in procedura de contencios
administrative se slotiuneaza de cater instantele de drept comun,cu exceptia litigiilor privind
legalitatea actelor administrative cu character normative.In procedura speciala la fel sint
competente instantele de drept comun cu o exceptie.CPC prevede ca cererea de reconstituire a
procedurii judiciare pierdute se depune de catre participanti la instanta care a solutionat pricina
in fond printr-o hotarire sau care a pronuntat o inchiere de incetare a procesului..In cadrul
procedurii declararii insolvabilitatii competente sint instaentele economice.
3.Indicati in fiecare caz care instanta economica este in drept sa judece pricina:
a)litigiile privind apararea dreptului de autor sia drepturilor conexe.
b)litigiul dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitaeta sicietatii
c)cererile de declarare a insolvabilitatii.
A)Litigiile privind apararea dreptului de autor si a drepturilor conexe nu tine de competenta
instantelor economice.Litigiul dat este de competent CA Chisinau in prima instanta.
B)Conform CPC litigiile dintre actionar si societatea pe actiuni ce rezulta din activitatea
societatii se judeca de cater instanta economica in prima instanta.
C)Cererile de declarare a insolvabilitatii se judeca ded cater CAE in prima instanta.

3.Notiunea ,temeiurile si felurile coparticiparii procesuale .Drepturile si obligatiile

procesuale ale participantilor.
1.Definiti coparticiparea procesuala.Descrieti temeiuile coparticiparii procesuale.
Coparticiparea procesuala reprezinta o situautie incare in process participa mai multi reclamanti
sau mai multi piriti interesele carora nu se exclude reciproc.
Temeiurile coparticiparii procesuale sint:
a) obiectul litigiului l constituie drepturile i obligaiile comune ale mai multor reclamani sau
pri;
b) drepturile i obligaiile reclamanilor i prilor decurg din aceleai temeiuri de fapt sau de
drept;
c) drepturile i obligaiile ce formeaz obiectul litigiului snt de aceeai natur.
2.Analizati comparative felurile coparticiparii procesuale.
Dupa criteriul material juridic coparticiparea poate fi:
1.obligatorie
2.facultativa.
Coparticiparea obligatorie nu depinde de instanta de judecata,de reclamant sau de pirit ci este
determinate de prvederile legii si de caracterul raportului material litigious cu mai multi subiecti.
Coparticiparea este obligatorie atunci cind solutionarea litigiului atinge drepturile sau
obligatiilor mai multor persoane iar aceste drepturi si obligatii apar,se modifica si se sting intr-o
legatura indisolubila intre ele.
Desi nu este pevazut expres de CPC efectul juridical al coparticiparii obligatorii consta in faptul
ca la constatarea acesteia instanta este obligate sa atraga toate persoanele necesare in calitate de
copiriti sau sa le instiinteze ca pot participa in process in calitate de coreclamanti.Pentru
judecarea rapid i just a litigiilor, instana judectoreasc este n drept s admit examinarea
concomitent a mai multor pretenii naintate de mai muli reclamani ctre acelai prt ori de un
reclamant ctre mai muli pri, ori de mai muli reclamani mpotriva mai multor pri (inclusiv
n cazul cnd fiecare pretenie poate fi examinat i executat de sine stttor), cnd ele se afl n
conexiune prin raportul material juridic dintre coparticipani, prin preteniile naintate sau
probele comune i cnd exist posibilitatea examinrii lor n aceeai procedur i de aceeai
instan.
3.Explicati argumentata daca instanta a procedat correct:
A)Petrenco a deteriorate autoturismul care apartine cu drept de proprietate comuna pe cote parti
la 3 frati
B)in urma comiterii unei infractiuni de catre Ionescu a decedtas Popescu
A)in cazul dat instanta nu a procedat correct,deoarece automobilul apartinea cu drept de
proprietate pe cote parti celor 3 frati si drepturile s obligatiile lor apar,se odifica si se sting intr-o
legatura indisolubila intre ele.
B)

Testul 23
I.Pertinenta probelor si admisibilitatea mijloacelor de proba
1.descrieti cerintele cu privire la pertinenta probelor

Instana judectoreasc reine spre examinare i cercetare numai probele pertinente care
confirm, combat ori pun la ndoial concluziile referitoare la existena sau inexistena de
circumstane, importante pentru soluionarea just a cazului.
Din definitie rezulta cerinta conform careia determinarea pertinentei poate fi facuta doar de
catre instanta de judecata,deoarece celelalte subiecte ale procesului de probatiune pot dag res in
determinarea pertinentei.La del din definitie rezulta cerinta ca probele pertinente trebuie sa
confirme, combata sau sa puna la indoiala concluziile referitoare la existenta sau inezistenta
circumstantelor.Pt asta este nevoie de de cercetarea tutror probelor necesare examinarii si
solutionarii cauzei civile si excluderea probelor care nu au legatura cu cauza ,astfel pprobele
trebuie sa fie necesare si importante pt cauza data.
Pt a califica o proba ca fiind pertinenta este nevoie de parcurgerea a 2 etape:
1.determinarea circumstantei care intra in obiectul probatiunei
2.se decide in ce masura proba poate confirma ,combate ori pune la indoiala faptele ce formeaza
obiectul probatiunei.
2.Descrieti cerintele cu privire la admisibilitatea mijloacelor de proba.
Admisibilitatea mijloacelor de prioba reprezinta cionditia potrivit careia circumstantele cauzei
care tre sa fie dovedite prin anumite mijloace de probatiune,expres indicate in lege,nu pot fi
dovedite prin anumite mijloace de proba cu respectarea regulilor cu privire la
colecatre,prezentare si administrarea lor.
Fata de admisibilitatea mijloacelor de proba sint puse urmatoarele cerinte:
A. Regulile generale :
- sint admisibile doar mijloacele de proba exhaustive prevazute de lege
- probele trebuie sa fie obtinute si administrate in conformitate
cu legislatia.
B.regulile speciale:
-admisibilitatea negative-interzicerea utilizarii anumitor mijloace de proba.In caz de
nerespecatare a formei simple scrise nu va putea fi invocate proba cu martori
-admisibilitatea pozitiva-potrivit acestei reguli se admit doar anumite mijloace de proba
expres prevazute de lege.
3.Demonstrati efectele juridice ale incalcarii regulilor cu privire la pertinenta probelor
si admisibilitatea mijloacelor de proba.
Efectele juridice ale incalcarilor regulilor de pretinenta probelor nu sint dure.Nerespectarea
pertinentei nu adduce la nulitatea actului.Probele neperttinente pur si simplu se exclude din
hotarire si ea se modifica.
In cazul nerespecatrii formei scrise a admisibiliattii mijlocului de roba nu se va pute invoca
proba cu martori.
II.Competenta generala si clasificarea ei.
1.Formulati definitia competentei generae,coraportind-o la competenta jurisdictionala.
Competenta generala este aptitudinea recunoscuta de lege unei instante judecatoresti sau
unui alt organ cu activitate jurisdictionala de a examina si solutiona o anumita cauza.
Competenta jurisdicitionala reprezinta aptitudinea recunoscuta de lege unei instante
judecatoresti concrete de a examina si solutiona o anumita cauza.
2.Descrieti formele competentei generale.
In dependenta de faptul daca legea a atribuit examinarea si solutionarea unei categorii
concrete de cauze in competenta unui singur sau in competenta mai multor organe
jurisdictionale,competenta generala poate fi clasificata in competenta exclusive si multipla.

Competenta generala exclusive tine numai de instantele judecatoresti si consta in aptitudinea

exclusive a instantelor judecatoresti de a examina si solutiona nemijlocit anumite categorii de
cauze.ca ex.-contestarea paternitatii\maternitatii,decaderea din drepturile
parintesti,incuviintarea adoptiei,declararea nulitatii casatoriei.Competenta generala multipla
in dependenta de modalitatea de alegere a organului competent poate fi clasifivcta in
competenta alternative,conditionata,contractuala,dupa legatura intre pricini.
CGconditionata sau imperativa presupunesituatia in care pe anumite categorii ded cauze
indicate in lege,procesul civil poate fi intentat in instanata de judecata numai daca s-a
respectat procedura de solutionare prealabila a pricinei pe cale extrajudiciara:-inaintarea
pretentiei catre partea adversa
-esizarea unui organ cu activitate jurisdictionala
-depunerea cererii prealbile.
CG alternativa presupune solutionarea cauzei nu numai de catre instaanta de judecata ci si de
alte organe cu activitate jurisdictionala la alegerea reclamantului
CG contractuala presupune situatia in care solutionarea cauzdi civile este de competenta
instaneti de judecata,insas partile prin contract pot allege un alt organ de solutionare a
litigiului in cazurile prevazute de lege.
CG dupa legatura intre pricni. n cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt
de competena instanei judectoreti de drept comun, iar altele de competena unei instane
specializate, toate preteniile se examineaz de ctre instana judectoreasc de drept comun, cu
excepia litigiilor privind legalitatea actelor administrative cu caracter normativ.
n cazul conexiunii mai multor revendicri, unele dintre care snt de competena instanei
judectoreti economice, iar altele de competena instanei de contencios administrativ, toate
preteniile se examineaz de ctre instana economic, cu excepia litigiilor privind legalitatea
actelor administrative cu caracter normativ.
3.Indicati argumentat compertenta generala de solutionare in fiecare caz:
a.plingerea cet.Fornea impotriva hotarirei Agentiei nationale pt reglementare ain
energetica a RM privind tarifele la gezele naturale,energie electrica si termica.
b.cererea lui CE de anulare a hotarirei consiliuilui superior al magistraurii din RM si
restabilirea in functie de judecator
c.pretentiile SAMoldova(cu sediul in Hincesti)Impotriva SA Codru (cu sediul in mun.Balti
dsp estituirea pagubei in legatura cu indeplinirea necorespunzatoare a obligatilor
contractuale.
A) Hotrrile Ageniei pot fi atacate i contestate la departamentul politica
antimonopol sii infrastructura pieei al Ministerului Economiei si Reformelor i, n caz
de necesitate, n judecat (conform Legii cu privire la petiionare)-competenta alternative
B)C.E va depune o cerere la CSM prin care va solicita rerstabilirea in functie de judecator,iar
ulterior se va adresa instantei de judecata.
C) In cazul nerespectarii obligatiilor contractuale partile sunt obligate sa inainteze in prelabil o
reclamatie, de aici rezulta ca este o compatenta conditionata, deoarece proces civ va putea fi
intentat in inst de judecata numai daca s-a respectat procedura de solutionare prealabila a pricinii
pe cale extrajudiciara, adika inaintarea pretentiei catre partea adversa
III.Partile in procesul civil .Conditiile necesare prt a fi parte la process.
2.1Caracterizati notiunea de parte in PC.Descrieti conditiile pt a fi parte in proces.
Partile in PC sunt participantii la proces care au interes material si procesual fiind prezumati la
momentul intentarii procesuui ca sub ai raportului material litigios.Trasaturile partilor:1-sint
prezumate ca subiecte ale raportului materila litigios.2-au interes juridic atit material cit si
procesual.3-duc procesul din nume propriu.4-suporta cheltuiele de judecata.Pt a fi parte in proces
trebuie sa fie intrunite urm 2 conditii:1-capacitate procesuala-care se manifesta sub forma

capacitatii procesuale de folosinta si capacitatii procesuale de exercitiu.Capac proc de folosinta e

aptitudinea de a avea dr si oblig procesuale civile,si este recunoscuta tuturor PF din momentul
nasterii si PJ din mometul constituirii.Capac de exercitiu e o conditie pt a participa personal la
proces si reprez aptitudinea de a exercita in volum deplin,personal drepturile si oblig procedurale
in judecata.PJ dobindesc cap jur de exerc concomitent cu capac de folosinta.2-calitatea
procesuala-ceea ce presupune existenta unuie prezumtii ca reclamantul ar fi titular al dr subiectiv
incalcat,iar piritul ar fi titularul obligatiei executarea careia este ceruta de reclamant.Faptul daca
partile in realitate sunt titulari ai dr si oblig se va stabili de inst de jud in cadrul dezbaterilor
judiciare.
2.2Specificati pozitia procesuala a reclamantului in raport cu pozitia procesuala a
procurorului si auotitatilor publice cind acestea pornesc PC in interesul altor persoane.
Reclamantul este presupusul subiect al raportului material litigios,dreptul sau interesul legitim al
caruia se sustine ca este incalcat sau contestat si prin urmare se solicita apararea sau
recunoasterea lui in instanta de judecata.Reclamantul participa ca parte activa in proces,pt ca la
solicitarea lui procesul civil fost intentat in vederea apararii drepturilor sau intereselor sale
legitime.Procurorul nu este subiect al raporturului material litigios.El inainteaza actiune in nume
propriu,dar in inetresele reclamantului.Prin urmare procurorul are doar un interes procesual
neavind interes material in proces.procurorul care a inaintata o actiune are dreoturi si obligatii
procesuale de reclamant.Procurorul spre deosebire de reclamant nu poate inceheia tranzactia de
impacare,impotriva lui nu poate fi inaintata o actiune reconventionala,el este scutit de palata
taxei de stat,renuntarea procurorului la actiune nu influenteaza dreptul reclamantului de a solicita
examinarea cauzei.Autoritatile publice nu sint participnate la raportul material litigios,de aceea
ele nu pot dispune de dr materila,fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta
numai a celui procesual.Ele sunt inzestrate numai cu acele drepturi procesulae care sint necesare
pt apararea drepturilor si intereslor altei persoane,savirsind numai acele actiuni procesuale care
sint indreptate spre desfasurarea si finisare procesului ij beneficiul partii a caror drepturi sint
aparate,dar fara de a dispune de obiectul litigiului.Pozitia autoritatilor publice se aseamana in
mare parte cu cea a procurorului,cu anumite deosebiri si anume:procurorul e in dr sa se adreseze
in instnata in paracrea dr altei persoane pe orice categorie de cauze,la solicitarea partii
interesate,fie din proprie initiativa.Autoritatile publice pot participa doar pe un cerc limitat de
cauze care sunt expres prevazute de lege.
2.3 Determinati partile in urm. Pricini civile:a)repararea prejudic Timcenco13 ani si
Dodon 16 ani.b)restabilirea la locul de munca a Triboi16ani.
1)QQQIn situatia data Carpov si Petrenco vor avea calitate de reclamanti,mai precis de
coreclamanti deoarece solutionarea litigiului atinge dreoturile sau obligatiile ambilor,iar aceste
drepturi si obligatii apara se modifica si se sting intro legatura indisolubila intre ele.Iar Timceno
in virtsa de 13 ani nu poate fi subiect al DPC deoarece nu dispune de capacitatea de exercitiu
procesuala,si respectin el nu va putea avea calitatea de pirit,dar in proces vot fi atrasi
reprezentantii lui legali-parinti,infietori,tutori,curatori,administratia institutiilor de educarema
institutiilor curative sau de protectie sociala.Insa Dodon in virsta de 16 ani va fi atras in instanta
ca pirit deoarece el dispne de capacitate de exercitiu procesuala restrinsa,drepturile lui vor fi
aparate in instanta de parinti,infietori,curatori,instnata fiind obligata sa-l introduca in asa pricina
si pe Dodon de 16 ani.
2)In situatia data Triboi de 16 ani va avea calitatea de reclamant deoarece face oarte din categoria
PF cu capacitate deplina de exercitiu procesuala in raporturi specifice,si anume raport de
munca,iar directorul Vataman va avea calitatea de pirit.
Testul 24
I.Formele si modalitatile de aparare a drepturilor civile

1.Distingeti conceptul formei de aparare a drepturilor civile de modalitate de aparare.

Forma de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpet procesual care consta dintr-un
anumit tip de activitate a organelor competente,in vederea apararii unui drpt sau intees legitim al
persoanei,activitate reglementata de norme juridice.
Modalitatea de aparare a dreptului reprezinta o categorie de drpt material si constituie acele
masuri de protectie care necesita a fi intreprinse in vederea apararii unui drept subiectiv incalcat
sau contestat,avind drpt scop inlaturarea impedimentelor de realizare a dreptului respectiv.
Deci spre deosebire de forma de aparare modalitatea de aparare reprezinta o categorie de drept
material si metodele dsate sint prevazute de catre CC,pe cind forma de aparare este o categorie
de drpet procesual si constituie activitatea organelor jurisdictionale care sint investite de lege cu
competenta examinarii si solutionarii cauzelor civile,in vederea apararii drepturilor inculcate sau
contestate ale persoanei.
2.Descrieti formele de aparare.
Putem deosebi urmatoarele tipuri de forme de aparare a dreptulor si intereselor
legitime:judiciara,administrative,neguvernamentala,notariala si mixta.
Forma judiciara reprezinta acea forma de apaarare a drepturilor si intereselor legitime ale
persoanei care este realizata de catre instantele judecatoresti si reglementata de normele de
procedura civila.Din punct de vedere a criteriului subiectiv aceasta forma este o activitate
realizata de institutii specializate numite-instanta de judecata.
Forma administrative reprezinta acea forma de aparare a drpeturilor si intereselor legitime ale
persoanei care este realizata de catre autoritatile publice si reglementate de acte normative
speciale.Acest tip de forma include activitatea urmatoarelor organe:
1.autoritatile tutlere
2.organele de stare civilas
3.alte organe administrative in competenta carora este data prin lege exminarea si solutionarea
litigiilor.
Forma neguvernamentatla reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime
ale persoanei care este realizata de catre anumite persoane,organe sau anumite orgenizatii
neguvernamentale si este reglementata de norme ce se contin in acte normative speciale.Forma
neguvernamentala de aparare este realizata prin activitatea organelor nestatale,create liber si
benevol de catre partile aflate in litigiu.In acest tip de organe se include activitatea urmatoarelor
organe:
1judecata arbitrala-se infatiseaza ca o modalitate privta de solutionare a litigiului dintre parti de
catre o persoana aleasa de acestea.
2comisia de conciliere
3alte organe nestatatale create prin acordul partilor aflate in litigiu si investite cu competenta de a
solutiona litigiul.
Forma notariala-Notarul sau alt persoan care desfoar activitate notarial, lund msurile
pentru paza bunurilor succesorale, informeaz notarul de la locul deschiderii succesiunii despre
luarea acestor msuri.
Forma mixta-reprezinta acea forma de aparare a drepturilor si intereselor legitime ale persoeni
care este realizata de catre mai multe organe,din cadru diferitor forme de aparare.
3.expuneti midalitatile de aparare.
Aprarea drepturilor civile se face prin:
a)Recunoaterea dreptului. Necesitatea aplicrii metodei respective apare n cazul n care dreptul
subiectiv al titularului este contestat, negat sau exist pericolul real de a fi exercitate asemenea

aciuni. Recunoaterea dreptului, ca metod de aprare a drepturilor, se poate realiza pe cale

judiciar.
b) Restabilirea situaiei existente anterior nclcrii dreptului este alt metod independent de
aprare a dreptului. Aceast metod se aplic n cazurile n care dreptul subiectiv civil nclcat nu
se stinge i poate fi restabilit ca rezultat al nlturrii consecinelor negative ale nclcrii lui.
Esena acestei metode de aprare a dreptului const n posibilitatea titularului dreptului de a
suprima (nltura) aciunile care nclc dreptul sau care creeaz pericolul nclcrii lui.
c) Aprarea drepturilor subiective civile poate avea loc i prin metoda recunoaterii nulitii
actului juridic. Nulitatea este o sanciune civil, ndreptat mpotriva efectelor actului juridic
civil, care este ncheiat cu nerespectarea condiiilor de valabilitate
d) Aprarea drepturilor i intereselor ocrotite prin lege ale persoanelor fizice sau juridice se poate
realiza prin intermediul declarrii nulitii actului emis de o autoritate public. Dac prin
emiterea de ctre o autoritate public a unui act se ncalc drepturile titularilor, acetia sunt n
drept s cear instanei de judecat nulitatea lui.
e) Impunerea la executarea obligaiei n natur se caracterizeaz prin aceea c debitorul este
obligat, la cererea creditorului, s execute acea prestaie la care s-a obligat. Prestaia poate consta
n a da, a face sau a nu face. Aceast metod de aprare a dreptului se aplic n raporturile
obligaionale.
f) Autoaprarea ocup un loc aparte n sistemul mijloacelor de aprare a drepturilor subiective
civile. n scopul autoaprrii, nu sunt considerate ilicite aciunile persoanei care ia, sustrage,
distruge sau deterioreaz un bun sau reine persoana obligat care ar putea s se ascund, sau
nltur rezistena celui obligat la aciunea pe care acesta trebuie s-o tolereze, dac nu se poate
obine asistena organelor competente i, fr o intervenie imediat, exist pericolul c realizarea
dreptului va deveni imposibil sau substanial ngreuiat
g) Repararea prejudiciilor reprezint acea metod de aprare a drepturilor civile nclcate, care
d posibilitate persoanei drepturile creia au fost lezate s cear repararea integral acestora
h) Clauza penal reprezint o evaluare anticipat de ctre pri a prejudiciului. Stabilirea clauzei
penale prin contract sau prin lege are ca scop prentmpinarea nclcrii drepturilor civile i
stimuleaz executarea obligaiilor. De aceea clauza penal este nu numai mijloc de aprare a
drepturilor civile, dar i mijloc de garantare a executrii obligaiilor civile
i) Repararea prejudiciului moral este acea metod de aprare a dreptului civil care const n
obligarea persoanei care a cauzat suferine fizice sau psihice la plata unei compensaii bneti
unei alte persoane. Aplicarea metodei date de aprare a drepturilor civile se limiteaz la
urmtoarele circumstane: n primul rnd, cererea de compensare a prejudiciului moral poate fi
intentat de o persoan fizic concret i n al doilea rnd, prin fapta persoanei obligate la
compensarea prejudiciului sunt nclcate drepturile personale nepatrimoniale.
j) Metod specific de aprare a drepturilor civile constituie desfiinarea sau modificarea
raportului juridic. n temeiul acestei metode de aprare a dreptului nclcat, titularul dreptului
este ndreptit s solicite de la contraagentul su desfiinarea sau modificarea raportului juridic
k) Neaplicarea de ctre instana de judecat a actului ce contravine legii emis de o autoritate
public. n cazul emiterii de ctre autoritatea public a actelor care contravin legii, instana de
judecat nu le aplic, chiar dac declararea nulitii lor nu este de competena sa.
l) Aprarea drepturilor civile poate avea loc i prin intermediul altor metode. Posibilitatea
dat rezult din coninutul articolului comentat, deoarece enumerarea metodelor nu este
exhaustiv. Astfel, prin lege pot fi prevzute alte metode de aprare a drepturilor civile.
IICompetenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor de drept comun
1.Enuntati criteriu de atribuire a pricinilor civile in competenta jurisdictionala materiala a
judecatoriilor de drpt comun.
Competenta jurisdictionala materiala a judecatoriilor:
-judeca doar in prima instanta

-este generala,adica judedva toate categoriile de cauze cu exceptia celor care sint date in
competenta altor instante judecatoresti
-se face distinctie intre competenta ca instanta de drept comun,adica in ordinea procedurii in
actiune civila si competenta ca instanta de contencios administrative,adica in ordinea procedurii
contenciosului administrative
Competenta jurisdictionala materiala a curtilor de apel:
-este speciala,adica judeca numai categoriile de cauze date in competenta lor expres si exhaustive
prin lege
-se face distinctia intre competenta ca instanta de dpet comun si ca instanta de contencios
administrative
-se face distinctia inre competenta ca instanta de fon si c instanta de apel sua recurs.
Competenta jurisdictionala materiala a CSJ:
-judeca cauze doar ca instanta de recurs.
2.Descrieti categorille de pricini a contenciosului administrative atribuite in competenta
judecatoriilor de drept comun.
Judectoriile, ca instane de contencios administrativ, examineaz:
a) litigiile privind nesoluionarea n termen legal a unei cereri i privind legalitatea actelor
administrative emise de autoritile administraiei publice din sate (comune), orae, raioane, de
funcionarii publici din cadrul acestora, precum i de persoanele de drept privat de orice nivel,
care presteaz servicii de interes public;
b) cererile privind constatarea circumstanelor care justific suspendarea activitii consiliului
local de nivelul nti;
c) contestaiile n materie electoral, cu excepia celor date prin lege n competena altor
instane judectoreti;
d) litigiile cu privire la refuzul organelor notariale de a ndeplini anumite acte notariale.
3.INdicati in fiecare caz instanta de drept comun competenta sa judece pricina cu privire
la:
A)contestarea refuzului notarului de a elibera certificate de mostenire legal din cauza
existentei unui testament.
b)contestarea deciziei consiliului raional Briceni
c)declararea nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domiciliati in strainatate.
Conform CPC litigiile cu privire la refuzul organelor organelor notariale de a indeplini aniumite
acte notariale sunt examinate de catre judecatorii,ca instante de contencios administrativ.
La fel judecatoriile ca instante de contencios administrative examineaza litigiile privind
contestarea actelor adiminstrative emise de APL.Respectiv , litigiul privind contestarea deciziei
consiliului raional Briceni va fi examinat de catre judecatorie ca instanta de contencios
administrativ.
CPC prevede ca ca instanta de drept comun,CA judeca in prima instanta pricinile civile privind
incuviintarea adoptiei da catre cetateni ai RM domiciliati in strainatate .Daca CA are competenta
de a judeca litigii cu privire la incuviintarea adoptieiei,tot de competnta ei tine si declararea
nulitatii adoptiei copilului de catre cetatenii RM domivciliati in starinatate.
III.obiectul probatiunei
3.1Dati defin obiect probatiunii.Identific categor de fapte jurid care pot constitui obiect
probatiunii. Obiectul probatiunii reprezinta totalitatea circumstantelor care au importnata pt
solutionarea justa a pricinii si care trebuie sa fie dovedite de participantii la proces. Categoriile
de fapte care pot constitui obiectul probatiunii: 1circumst de fapt cu caracter material juridicaestea sunt acele imprejurari de care depinde conf legii materiale aparitia, modific, sau stinger

RJ. 2 circums de fapt cu caracter procesual juridic- acele imprejurari ce se refera la dr la

inaintarea actiunii si desfashurarea normala a procesului civil. 3 faptele probatorii- care fiind
stabiite sunt utilizate pt constatarea existentei sau inexistentei circums cu caracter material
juridic. 4 faptele de verificare.
3.2Analiz mod de determinare a obiect probatiunii in pricinile civ concrete si rol inst de
judec si a participantilor la proces la deteminar obiect probatiunii. Determinarea corecta a
obiectului probatiunii inseamna predarea directiei corecte a procesului de colectare si adminstare
a probelor. Deosebim 2 surse de informare a obiectului probatunii: 1temeiul actiunii si obiectiilor
inaintate; 2 ipoteza si dispozitia normei de dr material aplicabila in cauza respectiva. Fiecare
parte trebuie sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept temei al pretentiilor si
obiectiilor sale daca legea nu dispune altfel. Prin urmare initial, determinarea obiectului este
facuta de parti(recalamntul in cerea de chemare in judecata, iar piritul in referinta), insa rolu
decisiv il are inst. Obiectul probatiunii se determina definitiv de catre inst de judecata, pornind
de la pretentiile si obiectiile partilor si ale altor participanti la proces, precum si de la N de dr
material si procedural ce urmeaza a fi alicate. Stabilirea incorecta a obiectului probatiuniipoate sa
duca la emiterea unei hotarii neinteeiate. Netemeinicia hotaririi este un temei pt casarea acesteia.
3.3Detereminati obiect probatiunii in pricinile civile cu privire la:
a)dezmintirea informatiei
b)repararea prejudiciului
c)incasarea pens de intretinere
a)hotarire cu caracter adm/penal prin care se constata caracterul ilicit al faptelor;existenta
informatiilor;publicarea acestora;aducerea la cunostinta a acestor informatii unui cerc larg de
persoane
b)existenta contractului urmeaza a fi constata: 1existenta contractului; 2 executar
necorespunzatoare a oblig contractuale; 3 prejudiciul; 4 legatura de cauzalitate dintre executarea
necorepunzatoare a obligat contractuale si prejudiciul cauzat; 5 vinovatia.
c)prevederea legala din CF care prevede obligatia de intretinere pt un copil major inapt de
munka. Treb luat in considerare starea materiala a piritului,si la fel urmeaza a fi constatat daca nu
mai exista si alte pers carora pirit este obligat sa le plateasca pensia de intretinere. In baza acestei
constatari se va stabili cuantumul pensiei.

Test 25
I.Notiunea de drept procesual civil .obiectul si metoda de reglementare
1.1Dati definitia DPC.
DPC-reprezinta o ramura autonoma de drept care cuprinde totaliatea NJ ce reglementeaza
relatiile care apar intre instanta de judecata si participantii la proces in cadrul examinarii si
solutionarii pricinilor civile,precum si executarea hotaririlor judecatoresti si altor organe
jurisdictionale.
1.2Determinati obicetul de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare referitor la
obiectul DPC.
Obicetul de reglementare a DPC-activitatea reglementata de lege a instantei de judecata de
examinare si solutionare a cauzelor civile,precum si ansamblul actiunilor procesuale ale
participantilor la proces si altor subiecti a procesului civil.In litaratura de specialitate exista
opinii diferita referitor la obiectul de regelematare a DPC,si anume in viziunea unor autori
obicetul de reglemenatre a DPC-acitivatea regelementata de lege ce consta in initierea,derularea

procesului civil,precum si finalizarea sa prin executarea silita a hotaririi judecatoresti.Intro alta

opinie-relatiile sociale ce apar intre instantele de judecata si participantii la proces in cadrul
examinarii si solutionarii cauzelor civile si executarii hotaririlor judecatoresti.CPC prevede
definitia legala a obiectului de reglementare,si anume:relatiile sociale referitoare la raporturile
procesuale civile ce apar la infaptuirea justitiei de catre instantele judecatoresti de drept comun si
cele specializate in cadrul judecarii cauzelor in actiuni civile,precum si a altor cauze,date in
competenta lor.
1.3Specificati metoda de reglementare a DPC si expuneti opiniile doctrinare privitor la
meoda de reglementare a DPC.
Referitor la metoda de reglementare a DPC in lit de spec nu exista o parere unica.Sigur este doar
caracterul mixt al metodei,constituind o uniune dintre caracterul dispozitiv si cel
imperativ.Prezenta instantei de judecata ca organ de stat in cadrul raportului juridic procesula
civil,precum si pozitia de subordonare a participantilor la proces fata de instanta de judecata
,denota caracterul imperativ al metodei.Totodata existenta principiului disponibilitatii ii atribuie
si caracterul dispozitiv.Divergentele de opinii apar la stabilirea rolului dominant al celor 2
caractere.Unii autori definesc metoda re reglementare a DPC ca fiind imperativ-dispozitiva,iar
altii ca fiind dispozitiv-imperativa.Particularitatile metodei:1-pozitia juridica a subiectilor
raportului procesual civil-subiectul obligatoriu este instnata de judecata care are un rol
diriguitor.in ceea ce priveste participantii la proces acestia dispun de dr si oblig egale exercitate
conform principiului contracdictorialitatii.In raporturile PC nu exista pozitii de subordonare,ci
relatii bilaterale..2-continutul R proc civ-se caracterizeaza prin disponibilitate in dr a
participantilor la proces imbinata cu rolul diriguitor al instantei..3-modalitatea de
aparitie,modificare,si stingere a dr si oblig-specificul faptelor juridice in PC consta in aceea ca
acestea de regula imbraca forma actiunilor procesuale care sunt expres prevazute de lege si se
efectueaza in termene si modul prevazut de lege.Evenimentele nu duc la aparitia,modif,sau
stingerea dr si oblig procesuale,dar pot constitui parte componenta a faptelor juridice
complexe..4-sanctiunile juridice pt neindeplinirea sau indeplinirea necorespunzatoare a actelor
de procedura.
II.Temeiutile si formele de participare la process a autorit.pub pt apararea drepturilor
altor persoane.
2.1Descrieti temeiurile si formele de participare la process a autorit.publ.
Legislatia procesual civila a RM prevede 2 forme de participare a autorit.pub.:
-inaintarea actiunei
-depunerea concluziilor
Temeiurile de inaintare a actiune sint:
-cererea persoanelor care considera ca lise incalca drepturile,libertatile si interesele.
- indifferent de cererea persoanei incapabile sau a reprezentantului ei legal
-propria initiative pt apararea drepturilor si intereselor legitime ale unui cerc nedeterminat de
persoane.
Depunerea concluziilor de catre autorit.pub. se exercita in baza a 3 temeiuri:
1din proprie initiative
2la cererea participantilor la process
3din oficiul instantei
Autorit.pub.pot depune concluzii la ponunutarea hotaririi in prima instanta precum si in instanta
de apel.Instanta judecatoreasca poate din oficiu sa introduca in process autorit.pub. competenta
pt a depune a concluzii asupra pricinii in curs de examinare.
2.2Analizati particularitatile pozitiei procesuale a autorit.pub. in raport cu reclamantul si
reprezentant.
Autorit pub nu sint subiecti al raportului material litigious.Ele inainteaza actiune in numele
propriu dar in interesul reclamantului.Prin urmare AP au doar un interes procesual in process

neavind unul material,asa ca reclamantul.In cazul in care AP inainteaza o actiune in interesele

altei persoane,aceasta din urma trebuie sa fie instiintata despre pornirea procesului,urmind sa
participa la process in calitate de reclamant.Daca reclamatul nu sustine actiunea AP sau nu
intervinein process,instanta scoate cererea de pe rol.Daca insa AP renunta la pretentiile
inaintate,reclamantul poate solicitaexaminarea cauzeiin fond cu conditia achitarii taxei de stat.
AP care au inaintat actiune au dr.si oblig.de reclamant,cu exceptia :AP este scutita de achitarea
taxei de stat,nu pot incheia tranzactie de impacare,fata de AP nu poate fi inaintata o actiune
reconventioanala.
Deosebit de AP repezentantul actioneaza in proces in numele si interesele altor persoane si el are
drepturi si obligatii prorii in proces.
2.3Determinati in fiecare caz AP\organizatia care este in drept de a porni procesul in
interesul altor pers.sau tre sa depuna concluzii la judecarea pricinii.Arg.raspunsul:
a)apararea dr,consumatorilor
b)decaderea din drepturile parintesti
c)declararea incapacitatii cetateanului.
Actiunile privind protectia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instanta judecatoreasca de
catre autoritatile administratiei publice abilitate sau de catre asociatiile obstesti de
consumatori.Legea privind protectia drepturilor consumatorilor prevede ca aciunile privind
protecia drepturilor consumatorilor pot fi depuse la instana judectoreasc de ctre
consumatorii nii sau reprezentanii lor legali, de ctre autoritile administraiei publice
abilitate sau de ctre asociaiile obteti de consumatori.
Conform CF actiunea privind decaderea din drepturile parintesti poate fi pornita de celalat
parinte ,tutorele copilului,autoritatea tutelara sau procurorul.De aici rezulta ca AP care este in
drept de a porni procesul in cazul decadereii dib drepturile parintesti este autoritatea tutekara.La
fel CF prevede ca cererea privind decaderrea din drepturile parintesti se examineaza obligatoriu
cu participarea autorit.tutelare.
In cazul declararii incapacitatii cetateanului procesul oate fi pornit de catre organelle de tutela
sau curatela.CPC prevede ca procesul privind declararea incapacitatii persoanei din cauza unei
tulburari psihice poate fi pornit la cererea membrilor ei e familie,a rudelor apropiate sau la
solicitarea organului de tutela sau curatela.
IIIRepartizarea sarcinii de probatiune intre parti
1.Descrieti regula generala de repartizare a sarcinii de probatiune intre parti.
Sarcina probatiunei reprezinta obligatia partii de a dovedi anumite circumstante de
fapt.Repartizarea sarcinii probatiunei indica pe seama cui este pusa aceasta sarcina.
Potrivit regulii generale fiecare parte tre sa dovedeasca circumstantele pe care le invoca drept
temei al obiectiilor si pretentiilor sale daca legea nu dispune altfel.Astfel daca una dintre parti
face o anumita afirmatie cu privire la o circumstanta de fapt,care-I justifica pretentia sau
obiectia,atunci aceasta esto obligate sa devodeasca existenta circumstantei de fapt invocate,in caz
contrar faptul se va considera ca nedovedit si nu va putea fi pus la baza hoatrirei.
Astfel probatiunea reprezinta un drept si concomitant o obligatie procesuala a participantilor la
process.Indeplinirea sau neindeplinirea a obligatiei de probatiune se apreciaza de cater instanta
de judecata reiesind din suficienta probelor.
2.Demonstrati rolul instantei de judecata in reclamarea probelor necesare si rolul
prezumtiilor in repartizarea sarcinii de probatiune.

In reclamarea sarcinilor necesare instanta de judecata are un rol diriguitaor.Ea determina obiectul
probatiunei,ordona la solicitarea partilor prezentarea probelor,pune in discuite circumstantele de
fapt si de drept relevante pt cauza examinata si propune partilor sa prezinte probe suplimentare.
Exista exceptii cind instanta de judecata are un rol active.Rolul active al instantei presupune
prezentarea probelor la solicitarea din oficiu a instantei de judecataConform CPC ca exemple de
cazuri in care instanta are rol activ este faptul ca instanta poate reclama din oficiu alte documente
admise de lege ,decit cele care se anexeaza la cererea de adoptie,inclusiv si cazierul judiciar.Un
alt exemplu referitoe la rolul active al instantei esta cazul in care exista date suficiente prin care
se canstata tulburari psihice,judecatorul in pregatirea pricinei pt dezbateri judiciare,ordona
efectuarea unei expertiza psihiatrice.
Legea cu privire la contecios administrative prevede ca judectorul decide primirea cererii de
chemare n judecat sau respingerea acesteia n termen de 3 zile de la data depunerii, n condiiile
Codului de procedur civil.,ceea ce la fel demonstreaza rolul active al instantei de judecata.
Prezumtia prezinta eliberarea partii in favoarea careia ea este prevazuta de obligatia de a dovedi
anumite circumstante de fapt pe care le invoca.Astfel in cazul prezumtiilor o anumita
circumstanta de fapt est invocate e una dintre parti dar dovedirea ei este pe seama celeilate
parti.Prezumtiile pot fi contestate conform regulilor generale de probatie,ceea c ear inseman ca
partea in defavoarea careia se instituie prezumtia poate adduce probe cre,administrate fiind
conform legii,vor dovedi vice-versa.Mai mult decit atit instanta are dreptul din oficiu sa verifice
veridicitatea faptelor prezuamte.
Ca ex.de prezumtii pot fi prevederile CF care prevede ca copilul nascut din parinti casatoriti sau
in timp de 300 zile din momentul desfacerii casatoeiei are ca tata pe sotul sau fostul sot al
mamei.
Un alt ex,este conform CC care prevede ca posesorul este prezumat proprietar al bunului daca nu
este dovedit ca a inceput sa posede pt altul.
3.Determinati partea obligate sa dovedeasca circumstantele ca formeaza obiectul
probatiunei in pricinile civile privind:
a)repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunului(delict civil)
b)dezminitirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea
c)repararea prejudiciului cauzat prin executarea necorespunzatoare a obligatiilor
contractuele,daca piritul invoca existenta e forta majora.
Partea care va fi obligate sa dovedeasca circumstantele,ce formeaza obiectul probatiunei in
pricina privind repararea prejudiciului cauzat prin deteriorarea bunurilor va fi piritul,deoarece
conform CC in cazul in care nu isi executa obligatia,debitorul este tinut sa-l despagubeasca pe
creditor pt prejudicial cauzat astfel daca nu dovedeste ca neexecutarea obligatiei nu-I este
imputabila.
In pricina dezimintirea informatiei ce lezeaza onoarea si demnitatea dovedirea informatiei ii va
reveni reclamantului deoarece conform regulii generale fiecare parte tre sa doveseasca
circumstantele pe care le invoca drept temei al obiectiilor si pretentiilor sale.
Dovedirea circumstantelor in pricina repararea pejudiciului cauzat prin executarea
necorespunzatoare a contractului,daca piritul invoca existenta circumstanetelor de forta majora ii
va reveni piritului.In cazul dat exista exceptie de la regula generala, si piritul va trebui sa
demontreze existenta circumstantelor de forta majora.