1.

Notiunea dreptului constitutional ca ramura de drept:

a)definiti notiunea ram drept constit:drept.constitutional-ramura prncipala a sistemului de drept
alcatuita din ansamblu unitar de norme juridike cuprinse prioritar in constitutie prin care se reglementeaza
:relatii sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de
stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare
a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.
b)determinati oboectul si met ramurii drept constit-obiectul raportului dreptului constitutional il
constituie relatiile sociale funadamentale,ce apr in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterilor de
stat; dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare
a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Conform teoriei generale a dreptului orice
ramura de drept are propriu obiect si metoda de reglementare a relatiilor sociale.dreptul constitutional in
reglementarea relatiilor sociale fundamentale foloseste in marea majoritate a cazurilor:metoda imperativa
si metoda dispozitiva.Esenta metodei imperative se rezuma la aceea ca dreptul in procesul reglementarii
relatiilor sociale fundamentale nu permit niki o abatere de la dispozitiile normelor date.Esenta metodei
dispozitive consta in acordarea drepturilor subiectiilor de drept constitutional de a savarsi actiuni concrete
determinate de coordonarea manifestarilor de vointa ale acestor subiecti.Aceasta metoda se aplica in cazul
reglementarii statutului juridik al persoanei si ueori in cazul determinarii atributiilor unor autoritati
publice.
c)formulate partic distinctive ale ob si met ram dc:in lit de specialitate sunt evidentiate urmatoarele
partic ale Dc:*rolul deosebit si importanta lord at fiind ca ele reglementeaza cele mai import relatii sociale
ce tin de oranduirea sociala.*spectrul lor de cuprindere a sferei a problemelor de
reglementare.*multitudinea normelor de reglement generala.*prezenta larga a mai nultor categ de
norme(norme declaratii,norme principii,norme scopuri.norme definitii).*preminenta normelor
imperative*forta juridika suprema a normelor constit*proced specifica de adoptare,modificare sau
abrogare a normelor const.
2.Raportul de drept.
a)definiti raport de drept constit si not subiect raport juridik:reprezinta o categorie a rap sociale
reglementate de normele de drept constit care se nasc ,se desfasoara si se sting in domeniul relatiilor
sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii de
stat;dreprurile,libertatile si indatoririle fundamentale ale omului sic et,modul de organizare si functionare
a instit politice si bazele inst administrative si jurisdictionale.Subiecte ale raportului de drept
constitutional sunt oamenii luati individual ,ca persoane fizike sau grupati in collective,ca persoane
juridike ,fie statul,reperezentat prin organele sale.
b)enumerate sub raport de drept const si clasif raport de drept constitutional:Subiectele generale
recunoscute ale dreptului constitutional:*poporu;*statul*organele statului*partidele si organizatiile socialpolitice*cetatenii*strainii si apatrizii./
c)distingeti tarsaturile raport de drept constit:raportul juridik are urmat trasaturi:raportul juridik este
un raport social(stabileste dintre oameni cu privire la anumite oboecte ,dar continutul real al acestora este
cel social),de suprastructura(este influentat si influenteaza celelalte categorii de raporturi sociale si este
present in toate domeniile vietii economice politice ,admini),un raport volitional(el este reglementat de
norme juridike care exprima vointa poporului),un raport valorik(aparand valorile esentiale ale
societatii),este o cat istorika(aparuta la o anumita eatapa de dezvoltare istorika ,odata cy aparitia statului
si a dreptului,raportul juridik poarta pecetea epocii istorice respective),un raport ideologik(deoarece
ianinte ca sa se formeze ,el trece prin constiinta persoanelor,depinde de vointa acestora are un character
subiectiv si tine de continutul de idei al suprastructurii sociale).

3.Normele juridice constit si instit juridice constit:

a)def not normei juridice constit si not inst juridice:norma juridika-reprezinat regula de conduita
generala,obligatory si impersonala,instituita sau recunoscuta de stat,a acrei respectare poate fi asigurata
prin forta coercitiva a statului.Normele dreptului constit-sunt formele care reglementeaza conduita
oamenilor in relatiile sociale fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii si exercitarii puterii
de stat.
Instit juridice de drept constit-cuprinde totalit normelor juridike care reglement un anumit grup sau
categorie unitara de relatii sociale fundamentale determinand o sfera aparte de rap juridike.
b)clasif normele juridike constit si indicate sistema instit juridike constit:Normele de drept constit se
clasif in norme de aplicatie mijlocita si aplicatie directa.Normele de aplic mijlocita-norme care dau
reglementari de principiu.Normele de aplicatie directa normele care reglementeaza direct relatiile sociale
si nu au nevoie de a fi precizate printr-o lege organika sau ordinara.
c)formulate trasat caract ale normelor juridike const si ale inst juridike constit-Trasaturile specifice
normei juridike sunt urmatoarele:*norma juridika are caractre general si impersonal-norma nu este
individuala ,ea stabileste tarsaturile tipce ale situatilor de viata,cuprinzand o generalitate de relati,apare ca
un model de conduita a participantilor la relatia sociala data.*norma juridika are character obligatoriuobligativitatea normei juridike este diktata de scopul acesteia:asigurarea ordinii publice.*norma juridika
are un character tipic-exprima aspecte generale si presupune subordonarea fata de o conduita-tip*norma
juridika implica un raport intersubiectiv-presupune schimbul just intre persoane aflate intr-un raport
juridik.
.Institutia politica are uramat caracteristiki:*este formata dintr-un colectiv de oameni,are un character
stabil,modul de constituire si atributiile institutiei politce sunt prevazute intr-un act cu valoare
constitutionala,sunt constit pt satisfacerea unor interese sociale largi,dispun de autoritate.
4.Izvoarele ramurii Dc
a)def notiunea de izvor al ramurii de drept const ,enum izv Dc:prin izvor de drept se intelege acea
forma specifica ,particulara,de exprimare a normelor juridike care sunt determinate de modul de adoptare
sau de sanctionare a lor de catre stat.izvoare ale dc sunt:constitutia si legile de modificare,regulament
parlament,ordonantele guvernului,cutuma,legile organice,legile constitutionale,precedentul judiciar.
b)stabiliti trasaturile specifice ale izvoare ram DC si corelata dintre ele:Izvoarele dc sunt numai
actele normative adoptate de autoritatile publice representative>aceste acte normative trebuie sa contina
norme juridike care sa reglementeze relatii social fundamentale ce apar in procesul instaurarii,mentinerii
si exercitarii put de stat.
c)Argumentati imp deosebita a Const ca izv al DC:Constitutia are un rol important deoarece ea
consfiinteste si reglementeaza bazele regimului social si de stat,stabileste principiile formarii si activitatii
organelor de stat .proclama drepturile,libertatile si obligatiile omului si cetateanului.

.
9.DC ca disciplina de studiu:
a)descrieti in linii generale despre DC ca disciplina de studiu:Dc ca disciplina,se preda preponderant in facult
de drept .scopul predarii disciplinei date consta in familiarizarea si formarea deprinderilor studentilor in ceea ce
priveste bazele teoriei Cosntit si dezvoltarile ei,bazele organizarii de stat;principiile statutuui juridik a
persoanei,drepturile,libertatile si obligatiunile constit a omului sic et,In procesul de aplicare a disciplinei,o import
majora are procesul de aplicare a cunostint de actre studenti;sa eviudentieze,sa clasifice,dupa anumite
principii,notiuni si categ ale drept constit,sa stabileasca gradul de interactiune dintre dif elemente,institutii,in
realizarea put poporului.Diciplina DC este compusa din 2 parti:generala si speciala.
b)stabiliti legatura disciplinei de studio-drept constit cu alte discipline jud in cadrul fac de
drept:Drept constit studiaza fenomene si raport politico-juridice care partial formeaza obiectul de studiu
si altor stiinte.Cel mai aproape de stiinta DC sunt acele stiinte juridice care fac parte din dreptul
public,cum ar fi:drept administrative,drept politienesc,drept informational,drept military,drept
informational,drept ecologic.Toate ramurile stiintei drept public au drept obiectiv cercetarea normelor
juridike si a relatiilor sociale reglementate de acestea.Stiinta dewpt constit ,in procesul de realizare a
investing stiintifice ,este conditionata si de aplicarea unor date si metode unor discipline adiacente cum ar
fi:TGD,istoria statului si a dreptului,drept international public,drept privat,drept penal
10.Not si esenta Constit:
a)def not Constit si det trasaturile princip ale ei:constitutia-este un act politic-juridic fundamental cu o
forta juridika suprema fata de toate actele normative ,adoptat si modificat dupa o procedura speciala care
reglementeaza constituirea,competenta si functionarea institutiilor politice si bazele institutiilor
administrative si jurisdictionale in conformitate cu principiul separatiei puterilor in stat,fiind un act ce
consfiinteste si garanteaza principiile fundamentale ale vietii sociale si de stat,precum si
drepturile,libertatile si indatoriile fundamentale ale omului si cet.Trasaturile constit:*character
politic:*character normativ.
b)Argumentati trasat principale ale const:Conditiile de fond ale legii fundamentale sunt caracterele
sale:character politic si character normative.Caracterul normative decurge din necesitatea de a conferi
character general obligatoriu normelor constitutionale,precum si de a asigura respectarea acestora sub
sanctiunea legii.Atata vreme cat Contitutia este in vigoare ,ea constituie baza cadrului juridik al
societatii,adika dreptului pozitiv.Definitorie pt Constitutie este forta sa juridika,ea are o forta juridika
suprema ,ceea ce o plaseaza ierarhiei izvoarelor dreptului si impune regula conformitatii intregului drept
cu dispozitiile acesteia
13.Forma si structura Cosntitutiei:
a)def notiunea formei si structurii Constit:Structura constitutiei-structura desemneaza elementele ce
alcatuiesccorpul constitutiei.
b)Determinati formele Constitutiei si comparatile:Se cunosc mai multe criterii de clasif a const si anume:1)in
dependenta de forma de exprimare:*costit scrise*const nescrise*const mixte.Constit nescrise-sunt compuse din
reguli cu privire la organizarea puterii ce nu au forma unui izvor normative scris,dar exista I realit si se aplica
temorar in result unor lovit de stat sau revolutii.Constitutii scrise-sunt compuse dintr-un singur act normative
codificat sau din mai multe legi constitutionale.Constitutii mixte-se compun atat din texte scrise cat si din cutume
constitutionale si precedente judiciare.
2)in dependenta de procedura de revizuire ,constit se impart in :*rigide*flexibile:Constit rigide-acele constitutii
care stabilesc prin normele sale constitutionale o procedura complicata de modificare sau prevad o perioada in acre
o parte sau intreaga Const nu poate fi modificata.Constit flexibile:ele pot fi modif de catre legiuitor printr-o
procedura similara cu cea de modificare a unei legi ordinare.
3)in dependenta de regimul politic:*democratice*autoritare:Constitutiile democratice-prevad drepturile si libert cet
,princip pluripartidismului,separatia puterilor in stat si drept cet de a participa si a alege organelle statale.Constit
autoritare-limiteaza drept cet si promoveaza politica si ideologia unui singur partid
17.Suprematia Constitutiei
1.Definiti notiunea suprematia Constitutiei:suprematia Constitutiei-calitate a constitutiei care
o situeaza in varful institutiilor politico-juridice,dintr-o societate a unui stat,fiind sursa
reglemntarilor in domeniile economic,politic,social si juridic.
2.Indicati temeiurile care ii ofera suprematie Constitutiei: : 1. la sf sec 18 , societatea umana a
ajuns la concluzia ca pu a asigura un echilibru in exercitarea puterii , este nevoie de conferit o
putere juridica unui act ce reglementeaza drepturile si libertatile fundamnetale.: 2. C-tiei i se
ofera superioritate deoarece prin ea se reglem numai relatiile fundamentale , pu a asigura
echilibru in sistemul de dr intern national 3. contine principii gemerale care trebuie sa fie
respectate de toti memrii societatii. Constitutia are rol de program al natiunii.
3.Argumentati suprematia Constit Rm:
18.Controlul Constitutional:
1.Definiti notiunea controlului Constitutional.controlul constitutional-este controlul asupra
transpunerii in viata a Constitutiei,legilor constitutionaleice.Controlul constitutional inseamna
verificarea actelor emise de organelle de stat,process prin acre organul ce verifica poate anula actele
organului controlat.
2.Determinati tipurile de control constitutional:doctrina Dc cunoaste mai mute tip ale cotr const
legilor.1)in dependenta de timpul in care se efectueaza controlului constitutionalitatii
legilor:*controlul anterior adoptarii legilor se exercita in faza de proiect al legii.*Controlul posterior
adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate.2)In dependenta de forma controlul constit
legilor este:*controlul abstract-presupune verificarea unui act normativ in afara cazului
concret.*controlul concret-are loc numai in urma unui process judiciar unde trebuie sa se aplice unui
act normativ a carui constitutionalitate este suspecta.3)In ependenta de modul inscrierii in Constitutie
controlul constit legilor se imparte in :*controlul explicit este prevazut insasi se
Constitutie.*Controlul implicit nu este prevazut de Constitutie ,dar rezulta din principiul
legalitatii.4)In dependenta de spatial de realizare a contr constit legilor:*controlul intern se realizeaza
de organul care a emis actul normative*Controlul extern se realizeaza de o alta aut statala.5)In
dependenta de cintinutul contr constit legilor:*Controlul formal atrage atentia asupra conditiilor si
cerintelor ce tin de elaborarea si adoptarea unui act normativ.*Controlul material-verifica
conformitatea conformitatea continutului actului cu prevederile constitutionale.6)Dupa
volum:*Controlul general se refera la toate relatiile sociale reglementate de Const*controlul
particular se refera la relatii concrete.
3.argumentati necesitatea si existenta controlului constit in rm:Constitutia RM a preluat din
practica constitutionala moderna sistemului controlului politico-jurisdictional al conformitatii legilor
cu Constitutia,prin exercitatea obligatory a controlullui de catre Curtea Costitutionala,abilitata cu
dreptul de control asupra constitutionalitatii legilor si a proceselor legate de legalitatea exercitat de
catre cele 3 puteri in cadrul statului.
6. Dreptul Const ca stiinta :
A) Relatati in linii generale despre dr const ca stiinta( not si locul in sistemul de stiinte
juridice si sociale): Stiinta dr const repr un complex de cunostinte ce apar sub forma de
definitii, teorii, concluzii, comparatii despre normele si relatiile de Dr Const.Stiinta dr const a
aparut o data cu aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema.Dr const face
parte din stiintele juridice de ramuri, care acestea la rindul lor fac parte din stiintele
juridice.Sistemul stiintelor pot fi impartite in 3 grupuri mari :st despre natura, st despre
societate(sociale) si st despre gindire. Cele despre societate se impart in 4 grupuri: st de tip
momotetic, istorice st juridice si de cercetare.
B) Determ obiectul, metoda si izv stiintei dr const: Obiectul de studiu al st dunt normele cit si
relatiile de Cr const , deoarece normele pot duce la aparitia relatiilor. Precum si relatiile pot
provoca , modifica normele.Stiinta are metoda de studiu. Met de studiu repr cale, mijloc, de
a studia , de a cerceta, de a explica.Metodele sint istorica (st dr const cerceteaza relatiile
sociale fundam si normele de dr const care reglementeaza aceste relatii in perspectiva si
evolutia lor istorica), comparativa(compararea diferitor institutii j-ce constitutionale, sisteme
j-ce de la un stat la altul cu scopul de a gasi solutii optime pu sistemul const din tara
noastra. Schimbul de experienta permite adoptarea celor mai optime si eficiente decizii.),
logica, inductiva, deductiva, statistica,met experimentala (se recurge in prealabil la
verificarea noilor masuri in una sau mai multe unitati amd-terit), met analitico- sintetica
( consta in analiza diferitor norme juridice in vigoare, cu scopul de a gasi principiul juridic ce
sta la baza lor). Izvoarele stiintei dr const sint sursele unde sint plasate cunostintele sub
forma de proiecte , opinii, expuneri, cunostinte; asa surse sint manuale, reviste
stiintifice,internetul, monografii,articole.
C) estimati rolul si sarcinile de baza ale stiintei dr const: stiinta dr const a aparut odata cu
aparitia C-tiei din necesitatea de a studia legea suprema. Sarcinile stiintei de dr const la
etapa actuala sunt:
# de a studia , de a explica normele, si implimentarea in practica .
# de a solutiona neconcordante dintre norme si relatii, iar stiinta trebuie sa propuna solutii
pu a asugura armonia dintre norme si relatii.
# de a asigura armonia intre normele juridice , propunind mecanisme care sa rezolve orice
conflict intre norme.
# sa propuna proiecte de perfectionare a cadrului normativ si ajustarea normelor la relatiile
sociale,si invers relatiile sociale sa fie ajustate la norme.

12. Continutul normativ al C-tiei:

A) Determinati si descrieti obiectele de reglementare a C-tiei: Continutul Constitutiei este un
continut complex, cuprizind principiile fundamentale in toate domeniile vietii politice ,
economice, sociale,culturale,juridice,etc.Din aceasta cauza Constitutia este considerata
deseori ca fiind legea fundamentala care sta la baza organizarii statale si este baza juridica
a intregii legislatiei.In dependenta de continut , intre constitutiile altor state exista deosebiri
esentiale.In unele C-tii lipsesc normele care stabilesc ordinea de formare a organelor puterii
de stat, exista doar trimitere la norma de dr ce prevede acest lucru.
B) Stabiliti corelatia dintre obiectele de reglementare a C-tiei:
C) Evaluati continutul normativ a C-tiei RM: Continutul normativ al C-tiei din majoritatea
statelor cuprind norme ce se refera la: forma de guvernamint, structura de stat, regimul
politic a statului, fundamentele politice, economice, sociale si religioase ale statului,
controlul constitutionalitatii legilor, drepturile si indatoririle cetatenilor, iar in pream bulul Ctiei RM sunt icluse si valorile supreme ale poporului nostru , cum ar fi: statul de drept, pacea
civica, democratie, demnitatea omului, drepturile si lib-le lui, dreptatea si pluralismul politic.

16 Clasificarea constit
1.
Varietatea constituiilor este determinat de varietatea formelor de organizare politic i juridic
reglementat de aceste legi fundamentale.
Constitutile in toate statele sunt considerate ca legea legiloravind 2 trasaturi esentiale
-ea este opera suveranului
-ea este legea fundamentala situata chear de asupra autoritatilor care au elaborat-o
Pentru a se putea face deosebire dintre tipurile de constitutii a fost necesara clasificarea lor.
2.
a) din punct de vedere al modului de adoptare a const:
-const acordate(- este o Constituie rudimentar i nedemocratic adoptat de un monarh in calitatea
lui de suveran absolut al rii (vezi Frana 1814, Japonia 1889).)
-statutul(const plebiscitara)( -este o variant a Constituiei acordate, ins o variant modernizat,
dei tot nedemocratic.Constituia este adoptat tot de monarh dar formal este supus aprobrii
populare prin plebiscit(referendum); Ex: Constituia din 1938 a lui Carol I.)
-const-pact(-este Constituia ineleas ca un contract intre rege i popor.Constituia pact a fost
utilizat in dou scopuri: - pentru a soluiona micri populare revendicative (in Anglia partea scris
a Constituieieste format dintr -un ir de pacte incheiate intre rege i popor 1215, 1699, 1832 etc).
Constituia pact a fost utilizat ca modalitate de acces al unui principe strin pe tronul unui stat
(noul rege fcea contract cu poporul, reprezentat de Parlament).)
-cons-conventie(este Constituia de tip american: Constituia se adopt de ctre o Convenie, adic
de ctre unorgan special ales in acest scop.)
-const parlamentara(-este varianta european a Constituiei convenie.-Constituia se adopt de
ctre Parlament in calitatea lui de Adunare Constituant. De obiceiConstituiile s-au adoptat in
Parlament cu majoritate calificat de 2/3. Dup al doilea razboimondial in Europa adoptarea
Constituiei de ctre Parlament a fost urmat de confirmarea ei prin referendum. )
b)in dependenta de forma de exprimare
-constitutii nescrise
-const scrise
-const mixte
c)in dependenta de procedura de revizuire a const:
-rigide (Constituiile rigide sunt legile fundamentale cu for juridic superioar, care se modific
dup o procedur mai elaborat dect n cazul legilor ordinare.)
-flexibile (Constituiile flexibile se caracterizeaz prin faptul c regulile de conduit pe care le conin
au aceeai for juridic ca i legile ordinare, putnd fi modificate conform procedurii legislative
obinuite.)
d)in dependenta de regim politic
-democratic
-autoritar
e)in dependenta de durata in timp:
-permanente
-temporare
f)in dependenta de procedura de adoptare
-const-tii adoptate de parlament cu aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum
- const-tii adoptate de parlament fara aprobarea lor ulterioara de catre popor prin referendum

20 Const sovetice care au actionat pe terit R.M

1.
Const socialista 1925:
Introducerea sau constituirea bazelor socializmului. Nationalizarea
paminturilor si intreprinderilor,colectivizarea.
Cauza este ca comisia constutionala se confrunta cu greutati , si ca satreaca de
aceste greutati N.Scripnic a cerut ca sa se adopte constitutia.
Const socialista 1938:
Constituirea socializmului
Const socialista 1941:
Fenomenul de independent cesiune
Const socialista 1978:
Socialism dezvoltat
Comunismul dezvoltat
2.
Constituia a RASSM din 1925.
Constitutiea a RASSM avea sapte capitole : 1.Dispozitii generale ,2organele supreme ale puterii de
stat ,3 sovietul comisarilor noroddnici .Un factor tare importatnt e ca , constitutiea din 1925 nu se
referea ladrepturi si libertati , ceea ce nu e compatibil cu denumire deconstiututie . Constit consfintea
prin lege dictatura proletoriatului ,bazata pe alianta clasei muncitoare si taranimei ,determinind rolul
conducator al comunistilor. Const RASSM din 1925 a fost compusa doar cu scopul mentinerii ordinii
in RASSM a partidului Comunist si Armarei Rosii.
Constituia a RASSM din 1938:
Se refera la orinduirea sociala , drept si oblig cetatenilor,sistemul electoral proced de modific a const.
Nu exista principiul separatiei puterilor in stat. Sovetul suprem era unicul organ legislativ, apare
drepul la vot universal,dr la munca , invatatura, odihna , libertatea cuvintului a presei . libertatea
asocierii se limita la un singur partid.
Constituia a RASSM din 1941:
In capitolul I se declara stat al muncitorilor si taranilor. Un principiu nou era proprietatea privata
asupra caselor mici si inventarului agricol. Capitolul II RSSM se declara stat suveran . ca organ
suprem al puterii de stat sovetul suprem si prezideul sovetului suprem , putere legislativa si partial
executiva. Jurisdictia infaptuita de judecatoria suprema RSSM. Aceasta const renunta la principiul
pluralismului politic separatia puter suprematia legiisi a stat de drept.
Constituia a RASSM din 1978:
Const I toata puterea apartine poporului. Const a pastrat principiul unicitatii si suprematii sovetului.
Se prevedea dubla cetatenie:fiecare cetatean al RSSM este si cetatean al URSS. Const largea dr
cetatenilor.
3.
In constitutiile socialiste in general aveau aceleasi trasaturi, ocuparea completa a moldovei de catre
rusia.Specific pentru constitutiea din 1925 era ca ea nu se referea ladrepturi si libertati.
In const din 1938 nu exista principiul separatiei puterilor in stat.
In const din 1941 a aparut un princiu nou , proprietatea privata asupra caselor mici si inventarului
agricol.
Cons din 1978 a largit dr si libertatile cetatenilor, de asemenea lea acordat dubla cetatenie.
(drebuie de mai desfasurat si gata

8. Corelatia stiintei dr const cu alte stiinte:

A) identificati stiintele cu care se interactioneaza dr const : Stiinta de dr
const .
are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape
de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de
ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal,
dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat
public si politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit s-au
manifestat 3 tendinte:
1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de
studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint, institutiile
politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a
puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care
urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si
functionarea procesului politic;
2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori
care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde
preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si
guvernamentale.
3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa ,
conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si
metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia
are o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza
fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile ideologice,
psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii
olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice ,
cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi
extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici
asupra tuturor institutiilor politice.
B) stabiliti legatura stiintei dr const cu alte stiinte sociale: Stiinta de dr
const .
are leg cu toate stiintele juridice ale altor ramuri de dr. Cel mai aproape
de stiinta dr const sunt stiintele juridice care fac parte din dr public, de
ex ca : dr administrativ, dr politienesc, dr militar, dr financiar, dr vamal,
dr ecologic. In mod special dr const este apropiat de tgd ,dr internat
public si politologia. Cu privire la raporturile politologie dr constit s-au
manifestat 3 tendinte:
1) opozitiei nete dintre aceste 2 stiintecomform careia: # obiectul de
studiu al stiintei politice il form sistemul de guvernamint, institutiile
politice prin prisma modului de organizare reala si exercitarea efectiva a
puterii politice; # obiectul dreptului const il form doar normele j care
urmaresc sa dea forma , sa fixeze si sa reglementeze organizarea si
functionarea procesului politic;
2)a apropierii dintre aceste 2 stiinte pina la contopirea lor. Unii autori
care afirma ideea asta sustin ca obiectul dr-lui const isi extinde
preocuparile si asupra functionarii reale a mecanismelor politice si
guvernamentale.
3) a treua pozitie este considerata de majoritatea cea mai justa ,
conform ei, fiecare dintre cele 2 stiinte are obiectul sau de studiu si
metoda sa , dar intre ele exista nenumarate puncte comune.Politologia
are o sfera de cuprindere mai larga decit dr constit. Ea analizeaza
fenomenele politice in ansamblul lor , din toate laturile ideologice,
psihologice, relationale,institutionale si normative ale suprastructurii
olitice. Dr constitut analizeaza indeosebi normele si institutiile politice ,
cele prin care se exercita puterea de stat a poporului, dr const nusi
extinde sfera asupra laturilor psihologice ale fenomenelor politice si nici
asupra tuturor institutiilor politice.
C) evaluati si argumentati corelatia stiintei dr const cu alte stiinte
sociale: legatura dintre aceste stiinte se deduce prin faptul ca: 1) C-tia
are forta juridica suprema iar stiintele tuturor ramurilor de dr trebuie sa
faca propuneri de perfectionare a domeniului ramurii, numai cu
respectarea C-tiei si principiilor Constitutionale. 2)unele relatii de natura
juridica dubla sunt studiate si de stiinta Dr Const si de stiintele altor
ramuri. 3)Daca in Dr Const se opereaza o modificare aceasta este
obligatorie pu restul stiintelor juridice. 4) Principiile Cost stau la baza pu
celelalte stiinte juridice ale altor ramuri de dr. 5) Stiinta de Dr Const
coreleaza si cu alte stiinte sociale (ex : Politologia, statistica,
matematica, Etc). Stiinta de dr const este un regizor pu ca stabileste
regulile de comportament, iar politologia sunt actorii.

11. Aparitia si dezv Contitutiei:

A) Relatati in linii generale despre aparitia si dezvoltarea C-tiei:
Referitor la momentul aparitiei C ca lege suprema , stiinta este divizata
in doua tabere:
1) Unii considera ca C ca lege suprema a aparut
cind s-a adoptat prima C-tie in lume scrisa ( 1787-17 septembrie
SUA).Ei afirma ca doar C scrisa intruneste conditiile : reglementeaza ;- este distinsa de alte acte normative; - procedura de
adoptare speciala.
2) C a aparut odata cu primele acte cu caracter constitutional, de regula
erau sub forma de declaratii ale dr-lor omului , prima Magna Charta
Libertum 1215 (Marea B.) Aceste acte au pus fundamentul. Primele
acte au avut rol de Constitutie. Declarind unele drepturi, pu fiecare
parte sociala. Nu putem nega rolul istoric al primelor declaratii, pu ca
ele au inspirat alte popoare sa adopte C-tii.Difuzarea C-tiei repr
dezvoltarea C , raspindirea C, evolutia C,cunoastem citeva etape:
1)1787- evenimentele din SUA si prima C-tie; 2) de aici s-a inspirat si
Europa 1830,1848 ( 2 revolutii franceze). 3) in urma acestor revolutii s-a
adoptat C-tia elgiana 1830. 4) in spatiul romanesc 1866- prima C-tie
Romana. 5) sf primului razb mondial care a dus la destramarea Imp
Austro-Ungar.(Revolutia socialista, Prima C-tie Socialista). 6) Sf celui
deal 2 razb mondial (tarile ASIA, Africa eliberinduse de regimul colonial,
fie socialiste fie capitaliste). 7) epoca contemporana- marcata de
destramarea URSS si adoptarea a peste 100 de C-tii democratice.
B) Determinati trasaturile generale ale primelor C-tii in lume:
C) Estimati dezvoltarea C-tiei RM