Sunteți pe pagina 1din 2

Test 10

1Obiectul si continututl R PC
1.1Dati definitia R PC. RJ PC reprez rel soc reglement de proced civ, stabilita intre inst de judec, pe de o
parte si participantii la proces pe de alta parte, in legatura cu examinarea si solutionarea cauzelor civile si
executarea hotar judecator.
1.2 Determinati obiectul general si special al R PC. Obiectul RPC il formeaza faptul asupra caruia sunt
indreptate RJ concrete.Obiectul general il constituie litigiul ce se afla inafara rel procesuale intre membrii R
material jurid, pe care inst de jud treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum si cererea de
constatare a faptului juridic, pe care inst de judecata treb sa-l solutioneze in procedura contencioasa, precum
si cererea de constatare a faptului juridic sau a altor circumstante in cadrul procedurii speciale. Obiectul
general al rep procesual juridice exista si in cauzele ce rezulta sin rel adminstrativ juridice. Fiecare rel
juridica in parte, precum si grupele lor au obiectul lor special. De ex: obiect spec al rel procesuale dintre inst
de jud si reprezentatnt sunt dr si interesele aparate de lege ale reprezentatului, pe care el este chemat sa le
apere. Obiect al rel dintre inst de judec si martor il constituie informat dsp faptele ce au importanta esentiala
pt cauza.
1.3Precizati continutul R PC. Continututl RPC este format din dr si oblig subiectelor acestora, N de DPC
stabilesc volumul dr si oblig subiectelor in functie de scopul participarii si de calitatea lor procesuala.
Privitor la caracterul corelativ al dr si obligatiilor ce formeaza continutul RPC unii sunt de parerea ca acesta
lipseste. Dr procesuale sunt exercitate ca rezultat al unor manifestari unilaterale de vointa si acestora nu le
corespunde o obligatie impusa unui alt subiect. Se stie ca R PC apar intre inst si participantii la proces. Dr
procesuale ale partilor sau ale inst de judecata deregula nu iau forma unei obligatii pt celalalt subiect. Intru
cit dr si obligatiile procesuale nu pot fi realizate decit prin actuni procesuale, doctrinarii sunt de parerea ca si
actiunile procesuale fac parte din continutul RPC.

2Temeiurile si procedura stramutarii pricinii de la inst sesizata la o alta inst.


2.1Expuneti esenta regulii imutabilitatii competentei jurisdictionale.
Nimeni nu poate fi lipsit fără consimţămîntul său de dreptul judecării procesului în instanţă şi de judecătorii
în a căror competenţă pricina este dată prin lege, cu excepţiile expres stabilite de CPC.
Instanţa ierarhic superioară nu este în drept să strămute din oficiu o pricină la o altă instanţă ori să o preia
pentru judecare în procedura sa.
2.Analizati temeiurile si procedura stramutarii pricinei de la o instanta la alta.
Instanţa strămută pricina la o altă instanţă dacă:
a) pîrîtul al cărui domiciliu sau loc de aflare nu era cunoscut,cere strămutarea pricinii la instanţa de la
domiciliul sau locul de aflare al său;
b) pe parcursul judecării, s-a constatat că pricina a fost reţinută spre judecare cu încălcarea normelor de
competenţă jurisdicţională;
c) ambele părţi solicită strămutarea pricinii la instanţa de la locul aflării majorităţii probelor;
d) din motivul recuzării (abţinerii de la judecată) unui sau mai multor judecători ori din alte motive
întemeiate, substituirea judecătorilor săi devine imposibilă;
e) există motive pentru măsuri de securitate publică;
f) există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi ştirbită de circumstanţele pricinii sau de calitatea
participanţilor la proces;
g) în circumstanţe excepţionale, instanţa competentă să judece pricina nu poate funcţiona timp îndelungat.
Strămutarea pricinii de la o instanţă la alta din motivele specificate la lit.a), b) şi c) se face în temeiul unei
încheieri motivate a instanţei în care este intentat procesul. Încheierea de strămutare a pricinii poate fi
atacată cu recurs.
Strămutarea pricinii în cazurile prevăzute la lit.d), e), f) şi g) se efectuează de către instanţa ierarhic
superioară, a cărei încheiere este irevocabilă şi nu este susceptibilă de recurs.
2.3 Selectati caz de stramutare a pricinii la o alta inst si numiti in fiecare dintre ele inst competenta sa
dispuna stramutarea:
a)pirit solicita stramutarea pricinii de la inst de la noul sau domiciliu.
b)pe parcurs proces sa constatat ca pricina a fost retinuta cu incalcarea N de comeptenta generala.
c)reclam si pirit solicita stramutarea pricinii la ins de la locul aflarii majorit prob.
d)dupa pornirea rpoces judecator a constatat ca reclamantu nu a respectat N de competenta teritor.
a)este caz de stramutare a pricinii la o alta inst, in cazul in care domiciliul pirit sau locul lui de aflare nu era
cunoscut-stramutarea se va face in temeiul unei inkeieri motivate a inst in care este intenttat procesul.
b)nu este un caz de stramutare a pricinii
c)este caz de stramutare a pricinii, care la fel se face in baza unei inkeieri motivate a inst in care este intentat
procesul.
d)in CPC stramutarea pricinii la o inst la alta poate avea loc pe parcursul judecarii cauzei daca sa constata ca
pricina a fost retinuta spre judecare cu inkalcarea normelor de competenta jurisdictionala. In speta este
mentionat faptul ca s-au constata dupa pornirea procesului din care nu este clar daca este sau nu faza
dezbaterilor. Daca nu este faza dezbaterilor nu poae avea loc stramutarea.

3Temeiurile participarii procuror la judecarea pricinilor civile. Dr si obl procesuale ale procuror ca
participant la proces.
3.1Indicati temeiurile de participare a procuror in proces civ. Procuror participa la judecar pricinilor
civlie in prima inst in calitate de participant la proces, daca el insusi la pornit in conditiile legii. Exista 4
cazuri cind procuror poate inainta actiuni:1in interesele pers care nu se pot adresa personal in judecata din
cauza de virsta inaintata, sanatate, incapabilitate, sau din alte motive intemeiate la cerea acestora. 2in
interesele pers incapabile, indiferent de cererea pers incapabile sau a reprezentantului ei legal. 3In apararea
dr, libert si intereselor legitime ale unui nr nelimitat de pers in cazurile prevzute de lege. 4 in apararea dr si
intereselor stat si al societetii in cazurile prevazute de lege.
3.2Analizati dr procesuale ale procuror. Procuroru care a inaintat o actiune are dr si obligatii procesuale
de reclamant.El nu este subiect al R material litigios si respectiv el nu poate dispune de obiectul litigiului,
fapt ce determina lipsa interesului juridic material si existenta numai acelui procesual. Deci procuror care a
inaintat catiunea are aceleasi dr ca si reclamantul cu urmatoarele exceptii: 1 este scutit de plata taxei de stat;
2 nu poate incheia tranzactii de impacare; 3fata de el nu poae fi inaintata o actiune reconvetionala; 4procuror
poate renunta la actiune si aceasta nu va influenta dr reclamantului de a solicita examinarea cauzei. Daca
procurorul pe parcurusl examinari cauzei va constata ca pretentiile inaintate sunt neintemeiate el este ind r sa
renunte la ducerea mai departe a procesului.
3.3Calificati actiunile procesuale ale inst:
a)inst din oficiu a atras procuror in procesul privind internarea in stationarul de psihiatiea cet Gincu.
b)procuror Velicescu
a)este ilegala actunea instantei, deoarece, in conformit cu CPC, procuror participa la judecar pricinilor civ in
prima inst in calitate de participant la proces, daca el isusi la pornit in conditiile legii.
b)este legala act instantei, deoarece in cazul dat Valicescu nu participa in caz dat in calitate de procuror, ci in
calit de reprezentat legal al feciorului sau minor..

S-ar putea să vă placă și