Elena Belei

Tema: Viziuni generale privind procedura civila

1. Formele si metodele de aparare a drepturilor si libertatilor

2. Obiectul, metoda, sistemul dreptului procesual civil
3. Izvoarele dreptului procesual civil
4. Felurile de procedura civila
5. Fazele procesului civil

2
Dreptul procesual civil reglementeaza relatiile sociale ce apar intre instanta de judecata ca subiect obligatoriu si ceilalti
subiecti implicati in examinarea , solutionarea cauzelorcivile precum si executarea hot judecatoresti. Raporturile de procedura
civila nu exista daca instanta nu este implicata intr-un fel sau altul. Ceilalti subiecti care interactioneaza cu instanta sunt
(neexhaustiva) :
a) Partile in litigiu
b) Reprezentantii sau avocatii
c) Procurorul
d) Martorii, interpretii, specialistii si altii
Raporturile de procedura civila sunt catalizate de actiuni si sunt finalizate de actiuni.
Procedura civila sau procesul civil e o ramura distincta si este format din activitatea instantelor judecatoresti in scopul
examinarii , solutionarii si executarii hotar jud.
Slogan procedura civila: se poate numai ceea ce se poate.
Obiectul dr proc civil (dpc) il formeaza procedura civila, care este o consecutivitate de actiuni procesuale infaptuite la
libera discretie a subiectilor insa in stricta conformitate cu rigorile legii, simbioza intre libertare si obligativitatea procedurii.
Obiectul procedurii civile este raportul material litigios adus in fata instantei la carerea unei din parti.
Metoda dpc are mai multe repere, formind o simbioza intre dispozitiv si imperativ. Reglementarile de maniera
dispozitiva depind de disponibilitatea adresarii in instanta si libertatea alegerii oricaror mijloace procedurale prevazute de lege
pentru apararea efectiva. In aceeasi ordine de idei partile aleg metoda de aparare a dreptului, o pot modifica sau renunta.
Stoparea procesului civil nu depinde de judecator , ci de vointa reclamanrului ori /si a piritului. Soarta procesului depinde
vointa reclamantului care poate renunta la actiune sau care se poate impaca cu piritul. Ultima etapa a procedurii civile este
executarea hotaririlor jud, care de asemenea poate fi benevola.
Maniera imperativa de reglementare a relatiilor procesual civile este marcata in primul rind de lipsa interdictiilor. In
procedura civila spre deosebire de dreptul civil nu este posibil de a actiona liber numai sa nu fii interzis de lege. Conduita
subiectilor raporturilor de procedura civila se axeaza pe afirmatia: se poate tot ce e permis. Calitatea subiectilor determina
pozitia de superioritate a instanteo ca autoritate statala ce poate utiliza forta. Actele de dispozitie ale instantei jud poarta
caracter obligatoriu.
Posibilitatile coercitive in procesul civil se valorifica la:
A) Asigurarea actiunilor (sechestru)
B) Aducerea fortata a martorilor
C) Aplicarea amenzilor judiciare
D) Executarea fortata

Dreptul procesual civil este format similar celorlalte ramuri de drept:

a) Institutii procedurale – o totalitate de norme juridice cu aceeasi finalitate:
Conventional normele dpc formeaza partea generala si partea speciala

3
Izvoarele dpc in sens formal constituie o erarhizare de acte normative care potrivit art 2 CPC este format din:
a) Acte internationale relevante
b) Const. RM
c) CPC
d) Alte legi organice
Actele internationale sunt diferita factura astfel incit ratificate de RM sunt obligatorii spre aplicare, conventiile , pactele
si decalratiile precum si tratatele interstatale asistenta juridica reciproca. Normele constitutionale si hot CC de interpretare a
acestora sunt norme generale de conduita care de regula exprima principii ale procesului civil. Hotaririle CC prin care se
declara neconstituionala o norma nu sunt izvoare ale procesului civil.
Legile organice, in primul rind legea cadru CPCivila, detaliaza modul de organizare , functionare a sistemului judecatoresc
din RM, precum si mijloacele procedurale de examinare si solutionare a cauzelor civile si executare a hotaririlor judecatoresti.
Precedentele? Practica judiciara in RM nu este izvor de drept, insa practica CEDO are caracter obligatoriu. In virtutea
caracterului instantei care le emite, hotaririle CEDO trebuie aplicate cu titlu de norma juridica pentru toate cazurile similare din
RM practica CEDO este la nivelul actelor internationale. Practica judiciara nationala este uniformizata prin aplicarea legilor
materiale si procesuale conform acelorasi principii, in acest sens hot. Plenului CSJ sunt recomandari pentru asigurarea
previzibilitatii legii si uniformizarea aplicarii acesteia.
Actiunea legii procesuale ca si categorie generica in spatiu si asupra persoanelor nu cunoaste reglementari deosebite.
Actiunea in timp a unei legiprocesuale este marcat de momentul punerii in aplicare si momentul abrogarii, insa instantele la
examinarea si solutionarea cauzelor civile utilizeaza 2 categorii de legi materiale si procesuale. Actiunea lor in timp difera.
Legea materiala e cea care regl raportul material litigios. Legea procesuala guverneaza doar relatiile d eprocedura, se aplica
imediat punerii ei in aplicare, cu exceptia prevederilor speciale, insa efectele juridice ale legii vechi nu se sting si nu se
modifica.
Legea procesuala poate avea efecte ultraactive, adica procesele deja incepute sa continuie si sa se finalizeze conform
legii vechi daca legea noua permite. Legea materiala utilizata in cadrul unui proces civil nu este cea in vigoare la data
solutionarii, dar cea aplicabila la momentul producerii litigiului

Felurile de procedura civila

Procedura civila in RM se divizeaza in mai multe categorii. Divizarea depinde de natura juridica a solicitarii formulate de
jusititiabil.
a) Proceduri de control – in cadrul acesteia instanta nu examineaza in fond nici o cauza civila, insa este investita sa
verifice legalitatea unor acte dispozitie emise de alte autoritati jurosdictionale cum ar fi: instantele judecatoresti straine sau
cele arbitrale. Prima categorie a procedurii de control este:
 Recunoastere si executarea hotaririlor judecatoresti si arbitrale straine. Hotarirea arbitrala trece prin aceeasi
procedura ca si in instanta.
 Contestarea hotaririlor arbitrale nationale
 Executarea foertata necontencioasea hotaririlor arbitrale
b) Proceduri civile clasice –( in cadrul acestei proceduri instanta face cea pentru ce e creata)

In cadrul proced clasice, inst de jud examineaza mai intii fondul cauzelor civile de diferite naturi jur. In functie de
existenta sau lipsa litigiului de drept procedurile clasice se subdivizeaza in:
 Contencioase - In ambele feluri de proceduri participa 2 parti (cel putin) pe principii de contradictorialitate, care
solicita apararea drepturilor incalcate sau contestate.

 Necontencioase:
- Procedura in ordonanta , numita si simplificata: implica 2 parti – creditor si debitor; si protejeaza drepturi
necontestate. (este rapida, simpla, insa periculoasa!).
In procedura in ordonanta simplificat , rapid si ieftin se solicita incasare de bunuri sau bani , in acest fel procedura in
ordonanta premerge si faciliteaza executarea, inclusiv executarea fortata. Daca debitorul pune la indoiala creanta ce urmeaza
a fi executata, oronanta se anuleaza si persoana interesata estein drept sa se adreseze in judecata dupa reguli generale.
Procedura in ord. Este o alternativa la proc civila generala(vezi art 280; 345 CC)
/// Articolul 345. Pretenţiile  în al căror temei se emite  
                           ordonanţă judecătorească
    Se emite ordonanţă judecătorească în cazul în care pretenţia:
    a) derivă dintr-un act juridic autentificat notarial;
    b) rezultă dintr-un act juridic încheiat printr-un înscris simplu, iar legea nu dispune altfel;
    c) este întemeiată pe protestul cambiei în neachitarea, neacceptarea sau nedatarea acceptului, autentificat
notarial;
    d) ţine de încasarea pensiei de întreţinere a copilului minor care nu necesită stabilirea paternităţii, contestarea
paternităţii (maternităţii) sau  atragerea în proces a unor alte persoane interesate;
     e) urmăreşte perceperea salariului sau unor alte drepturi calculate, dar neplătite salariatului;
    f) este înaintată de organul de poliţie, de organul fiscal sau de organul de executare a actelor judecătoreşti
privind  încasarea cheltuielilor aferente căutării pîrîtului sau debitorului ori bunurilor lui sau copilului luat de la
debitor în temeiul unei hotărîri judecătoreşti, precum şi a cheltuielilor de păstrare a bunurilor sechestrate de la debitor
şi a bunurilor debitorului evacuat din locuinţă;
    g) rezultă din procurarea în credit sau acordarea în leasing a unor bunuri;
    [Art.345 lit.g) în redacţia LP60-XVI din 28.04.05, MO92/08.07.05 art.431]
    h) rezultă din nerestituirea cărţilor împrumutate  de la bibliotecă;
    i) decurge din neonorarea de către agentul economic a datoriei faţă de Fondul Social;
    j) rezultă din restanţele de impozit sau din asigurarea socială de stat;
    k) urmăreşte exercitarea dreptului de gaj;
     [Art.345 lit.k) în redacţia LP107 din 04.06.10, MO126-128/23.07.10 art.404]
    l) rezultă din neachitarea de către persoanele fizice şi juridice a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă
medicală.
    [Art.345 lit.l) introdusă prin LP286-XVI din 20.12.07, MO37-39/22.02.08 art.104; în vigoare 01.01.08]
    Articolul 346. Depunerea cererii şi plata taxei de stat
    (1) Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se depune  în instanţă potrivit regulilor de competenţă
jurisdicţională stabilite la cap. IV.
    (2) Cererea de eliberare a ordonanţei judecătoreşti se impune cu taxă de stat în proporţie de 50 la sută din
taxa stabilită pentru cererea de chemare în judecată în  acţiune civilă.
    (3) În cazul în care cererea creditorului nu este acceptată, taxa de stat i se restituie.
    (4) În caz de anulare a ordonanţei judecătoreşti,  taxa de stat plătită de creditor nu se restituie.///

- Procedura speciala: este lipsita totalmente , este implicata doar o singura parte alaturi de care instnta poate
atrage alti subiecti intre care nu exista contradictii de drept. Este vorba de petitionar (cel ce se adreseaza in instanta) si
prsoanele interesate ce compar in instnta nu impotriva acestuia ci alaturi de el. In procedura speciala sunt protejate interese
legitime. Imediat cum instnta va constata intre partile implicate in proced speciala un litigiu de drept si va scoate cererea de pe
rol. (constatarea mortii; declararea persoanei incapabile; incuviintarea adoptiei etc).
 Insolvabilitatii

Proced contencioase contin reguli de solutionare a litigiilor de drept.

Cele necontencioase sunt lipsite de caracter litigios, desi pot persista conflicte de fapt.

Proced contencioase se mai subdivizeaza in 2 feluri:

 Proced generala pe actiuni civile
 Proced contenciosului administrativ

Partile in litigiul din procedurile contencioase se numesc reclamant si pirit. In procedura contenciosului administrativ
calitatea de pirit revine unei autoritati publice sau uneia asimilate acesteia.
Dreptul incalcat ca si obiect al aparararii judiciare nu se pune la indoiala in cadrul solutionarii cauzei civile, insa piritul
este somat sa dea , sa faca sau sa nu faca ceva,pentru ca exercitarea acestui drept sa fie posibila fara impedimente. Dreptul
contestat ca obiect al apararii judiciare este pus la indoiala astfel incit finalitatea reclamantului este sa probeze
existenta/insexistnta respectivului drept.

Fazele procesului civil

Procedura civila e o consecutivitate de actiuni pe care o exercita subiectii raporturilor procesuale in stricta conformitate
cu legea. Continutul si obiectivele grupurilor de actiuni civile determina fragmentarea procesului in mai multe faze procesuale.
Procesul civil in RM are 2 mari etape:
1) Examinarea si solutionarea cauzelor civile in fond – consta din:
a) Faze obligatorii
b) Faze facultative
Prima faza a procesului civil este intentarea procesului, consta din 2 grupuri corelative:
- Depunerea cererii de catre justibiabil in instanta
 - Intentarea sau neintentarea procesului de catre insntanta (ART 166-173 CPC)
- Pregatirea pricinii pentru dezbateri judiciare: odata primita si acceptata cererea , ea nu paote fi examinata
imediat. Trebuie sa clarifice cercul subiectilor, natura juridica a litigiului, obiectul probatiei si alte stringente necesare
- Dezbaterile judiciare (art 192 – 237 CPC) Dezbaterile judiciare sunt faza la care se manifesta plenar caracterul
public al sedintelor de judecata la care se audiaza partile si toate probele prezentate de acestia si se adopta si se emite
hotarirea judecatoareasca.
Aceste faze sunt obligatorii
2) Executarea hotaririlor sau actelor de dispozitie judecatoresti

Caracterul obligatoriu al fazelor procesuale nu are semnificatia clasica . in cazul fazelor obligatorii procesul civil pornit la
cerere continua pina la pronuntarea hot jud. Fazele: intentarea procesului, pregatirea procesului, si dezbateri jud prpriuzise se
succed fara solicitari exprese ale reclamantului. Insa rclamantul singur sau de comun acord cu piritul pothotari soarta
procesului prin stoparea acestuia in oricare faza.
Dupa pronuntarea hot sub indreptatit poate exercita caile de atac prevazute de lege, insa nici una nu poate fi facuta fara
o cerere. Insa apelul , recursul(sect I sau II) revizuirea sunt faze facultative ale procesului civil.
Executarea hot judecatoresti obligatorie sau facultativa a procesului civil in f-tie de conduita debitorului si creditorului.
Daca debitorul executa benevol hot , procesul civil si-a finalizat ultima faza obligatorie. Daca debiotrul nu executa, creditorul
poate recurge la executare fortata, similar cailor de atac, ea se declanseaza numai la cerere, de aceea executarea fortata este
faza facultativa.

Principiile dr pr civil

1. Not si importanta
2. Principiile organizational-functionale ale dr pr civil
3. Principiile functionale dr pr civil
4. Principiile internationale ale drprcivil

Principiile dreptului procesual civil suntprevederi normative, generale si esentiale care se contin expres sau se deduc din
norme juridice existente si exprima metodele si sarcinile de infaptuire a justitie. In alt sens principiile sunt reguli generale si
imperative care ordoneaza desfasurarea procesului civil.
O prima functie a principiilor d drept procesual civil ca acestea exprima esenta ramurii respecitve. Principiul – coeziunea
normelor juridice, si presupune interactiunea benefica a acestora , excluderea contradictiilor astfel incit sistemul dreptului pr
civ sa functioneze ca un organism viabil. Pentru a asigura coeziunea, normele trebuie sa fie clare si sa se gaseasca in norme
speciale uneori insotite de sanctiuni .
Principiile dreptului procesual civil ca norme generale suplinesc absenta unor norme speciale asigurind astfel analogia
dreptului , in acest sens art 5 al 2 CPC RM - Accesul la justitie examinarea cauzelor este posibil chiar daca lipsesc norme juridice
ori acestea sunt imperfecte.
Clasificarea acestora se face in functie de rorlul acestora in inf judtititiei care se refera la (prima categorie) maniera de
organizare a sistemului precum si a statului magistratilor. Exista (a II-a catgorie) care se refera la organizarea si solutionarea in
fond a cauzelor civile. Indifirent de categoria principiului in RM pot interveni elemnete de extranietate

2
Principiile organizational functionale ale pr civil in RM sunt:
a) Infaptuirea justitiei exclusiv de catre instntele juecatoresti
b) Potrivit art 114-115 Const RM, art 19 CPC, art. 1 Legea cu privire la statutul judecatorului, in RM justitia
esteinfaptuita de judecatorii , curti de apel si CSJ + judecatoriile economice ca instante specializate. Instntele extraordinare
suntinterzise.
In cadrul acestorinstante legal constituite trebuie sa activeze judecatori investiti legal in functie (Gurov vs Moldova).
Organele jurisdictionale care formeaza posibilitatile mixte, nu infaptuiesc justitia, solutionarea si competenta e redusa, expres
prevazuta de lege
c) Independa jud si supunerea lor numai legii – art 20 CPC, indep jud rezulta din princ separarii puterilor in stat,
interzicerea imixtiunii in activ judecatorilor, reguli clare si stabile de numire, tranferare , suspendare, samctionare si demitre a
jud; garantii social-economice eficiente; incompatibilitati de activitate
d) Rolul diriguitor al instantei in proces
 e) Egalitatea tuturor in fata legii
f) Principiul publicitatii
g) Limba oficiala de procedura si dreptul la interpret

Principiile functionale:

- Legalitatii:
Potrivit art2;3;12;20;239;373;410;442 CPC si art5 din legea privind organizarea judecatoreasca, legalitatea se rezuma in
la urmatoarele repere:
a) Infaptuirea justitiei in numele legii, adica utilizarea de catre instante a legii materiale si procedurale in mod
adecvat si corect
b) Conduita subiectilor in raporturile de procedura civila se conformeaza doar prevederilor legale existente (se
poate tot ce e permis)
c) Hot jud trebuie sa fie motivate inclusiv cu referire la utilizarea si interpretarea normelor de drept. Se pot utiliza
cai de atac pentru verificarea legalitatii hot.judecatoresti. recursul asupra deciziilor instantelor de apel are menirea verificarii
legalitatii in exclusivitate.

Pentru asigurarea legalitatii, sunt 2 exceptii:

a) De neconstitutionalitate
b) De ilegalitate

- Contradictorialitatii si egalitatii in drepturi procedurale:

Egalitatea procedurala este o conditie vitala principiului contradictorialitatii. Participantii au diferite drepturi si obligatii
dupa continutul acestora insa egalitatea in drepturi procedurale (numita egalitatea de arme) semnifica aceleasi posibilitati
procesuale pentru apararea efeicienta a drepturilor. Egalitatea de arme asigura procesul echitabil si creeaza conditii pentru
contradictorialitate sanatoasa, adevarata
- Nemijlocirii:
Are 2 forme de manifestare:
a) Examinarea neintrerupta si continua a aceleasi cauze de catre acelasi complet de judecata
b) Cercetarea nemijlocita a probelor de catre acelasi complet de judecata.
In contextul nemijlocirii acelasi judecator nu poate participa la rejudecarea si solutionarea aceleasi cauze civile. Daca din
motive obiective completul de judecata nu poate continua si finaliza examinarea unei cauze , dezbaterile judiciare se reiau de
la inceput. Ca exceptie de la regula nemijlocirii sunt:
a) Delegatiile judecatoresti (art125,126 CPC)
b) Asigurarea probelor (127-129 CPC)
c) Stramutarea pricinii (al 5 art 143CPC)
d) Recuzarea judecatorului (al4, art 54 CPC)
- Imbinarii formei scrise cu forma verbala in procedura civila:
Art 125 CPC; de regula procesul civil se desfasoara verbal, in acest sens dezbaterile judiciare publice sau inchise ofera
tuturor participantilor la proces posibilitatea de a se exprima. Insa in procesul civil tot ceea ce se spune se scrie si ce se scrie se
vocifereaza. Unele acte sunt valabile doar daca se perfecteaza in scris:
a) Cererea de chemare in judecata
b) Concluziile expertului
c) Hot, incheierile si ordonantele judecatoresti
d) Cererile de apel, recurs si revizuire
Pe tot parcursul procesului se tine proces verbal care are continutul si rechizitele prevazute de lege in care se fixeaza tot
ce s-a discutat , s-a vorbit pe parcursul procesului. In scopul optimizarii examinarii cauzelor civile instanta poate utiliza orice
mijloace tehnice de inregistrare a mersului procesului

- Disponibilitatii – art 27 CPC:

Are 2 aspecte si ambele se refera la libertatea decizionala a oricarui subiect de a dispune de propriile sale drepturi:
a) Primul aspect se refera la drepturile si obligatiile subiective materiale: Caile judiciare – reclamantul poate sa
negocieze impacare, sa incheie actiunea....
 Piritul poate sa recunoasca sau sa nu recunoasca hot, poate obiecta impotriva acesteia sau poate inaintea actiuni
reconventionale

b) Mijloacele procedurale oferite de lege pentru apararea drepturilor materiale :

Participantii pot formula diverse cereri si demersuri(ex: separarea sau conexarea pricinilor, asigurarea actiunii sau
anularea asigurarii, pot contesta actele de dispozitie a instantei; pot administra probe)

Principii internationale

1. Prioritatea acorduriloe internationale (pacta sunt servanda)

2. Acordarea regimului national strainilor
3. Princ legii forului
4. Respectarea jurisdictiei instantelor jud straine
5. Imunitatea de jurisdictie a statelor straine si a organizatiilor internationale
6. Principiul exequator-ului hot jud straine

1
Articolele 26;27 din Conv cu privire la dr. Tratatelor , conventia cu privire la procedura civila de la haga 1954; art 4
Const.RM si art 2 CPC
Republica moldova trebuie sa execute cu buna credinta orice tratat international inclusiv cu referire la drepturile
procedurale . Nu poate fi invocat norma de drept national pentru neexecutarea unei conventii sau a unui tratat, in acest sens
se va aplica direct prvederile conventiei europene ale drepturilor omului si a pactului privind drepturile civile si politice.

2
Art 454 CPC; oferirea acelorasi posibilitati cetatenilor straini sau aptrizilor ca si cetatenilor RM in cadrul proceselor civile.
Regula generala a egalitatii in drepturi procedurale a cetatenilor straini cu cei din RM poate fi inversata daca intr-un alt stat cu
cetatenii RM autoritatile judecatoresti se comporta diferit decit cu proprii cetateni. In astfel de cazuri RM este in drept sa
aplice retorsiunea , insa decizia utilizarii retorsiunii nu o face instanta ci Guvernul RM. Indiferent de cetatenia sau lipsa acesteia
pentru participantii la proces sau alte elemente de extranietate se va utiliza intotdeauna legea procesuala a RM. Legea
materiala poate sa fie legea straina.

3 ...

4
Semnfica examinarea aceleasi cauze civile de catre o instanta din RM daca aceasta cauza a inceput sau a fost deja
examinata de o instanta straina

5
Imunitatea de jurisdictie(art457 CPC)

6
Art 467 si 475 CPC

Raportul juridic procesual civil

1. Notiunea, particularitatile, premisele si structura rap uridic proc civil

2. Instanta de judecata – subiect obligatoriu al rap jur procesual civil
3. Participantii la proces
4. Persoanele care contribuie la infaptuirea justitiei
 Raportul jur procesual – civil constituie relatia sociala regelementata de normele de procedura civila stabilita intre
instanta de judecata pe deoparte si participantii la proces de alta parte in legatura cu examinare asi solutionarea cauzelor
civile.
Instanta si participantii la proces realizeaza un sir de actiuni procesuale care in ansamblu constituie continutul procesului
civil.
Particularitatile rap jur pr civil:
1) Raportul jprciv (rjpc) exista doar in forma juridica, adica nu pot exista raporturi in lipsa normelor.
2) Instanta de judecata e subiect obligatoriu al rap jur procesual civil
3) Pluralitatea de subiecte
4) Unitatea si uniformitatea raporturilor procesuale civile
5) Interconexiunea si interdependenta rjpc
6) Caracterul autoritar al rpc
7) Caracterul dinamic al rjpc

Premisele aparatiei rjpc:

1) Existenta normei de procedura civila sau alta lege organica sau constitutionala
2) Capacitatea juridica procesuala a subiectelor participante la proces
3) Producerea faptului juridic

Structura rjpc:
1) Subiectele:
a) Instanta – principalul subiect al rjpc; ea coordoneaza si dirijeaza actiunile celorlalte subiecte. Exigente cantitative
la formarea instantei:
- Incompatibilitati: judecatorul nu poate avea alte activitati decit de cele educative.
- Abtinerea si recuzarea judecatorului. Temeiuri de recuzare si abtinere (art 50 CPC)
- Inadmisibilitatea participarii repetate a judecatorului la aceasi cauza (art 49)
b) Participantii – se deosebesc de celelalte subiecte prin faptul ca sunt cointeresate , ceea ce e interzis celorlalti
participanti.
- Reclamant si pirit
- Intervenientii
- Procurorul
- Autoritatile publice, organizatiile si cetatenii care potrivit legii sunt in drept sa apere drepturile altor persoane
- Reprezentantul ???(mai multe pareri)
Specific tuturor participantilor e interesul juridic-material si procesual.
c) Persoanele ce contribuie la infaptuirea justitiei
2) Continutul rjpc – drepturile si obligatiile subiectelor
3) Obiectul – rezultatul realizarii continutului rjc de catre parti

Competenta jurisdictionala—ca exigenta trebuie stabilita correct astfel incit sa asigure buna desfarsurare si solutionare
justa a cauzei.In consecinta incalcarea normelor de exigeta produce unele efecte de natura sa afecteze valabilitatea hot
judecatoresti sau sa conditioneze accesul la justitie .

Dca la faza intentarii procesului se depisteaza eroarea in stabilirea competentii jurisdictionale art 170 alin 1 b cod proc
civila cererea de chemare in jud se restituie printro incheiere succeptibila de recurs,restituirea cererii nu priveaza persoana
interesata de dreptul adresarii in instant adresarii in instant competent cu aceieasi cerere.Aceieasi eroare de procedura poate
fi corectata si dupa intentarea procesului pina la pronuuntarea hotaririi prin stramutarea cauzei la instant competent,art 43
alin 2b cpc.Incheierea in acest caz este recurabila.In urma stramutari cauzei se poate produce un motiv negative atunci cind si
instant a 2 considera ca nu este in drept sa examineze cauza stramutata,in acest caz procesl se suspenda obligatoriu si se
sesizeaza potrivit art 44 cpc,instant in drept sa solutioneze conflictul de competent.Incheierea prin care se solutioneaza
conflictul de competent nu se supune nici unei cai de atac,iar examinarea conflictului de competent se face fara citarea
participantilor la process.In aceieasi maniera sunt soutionate si conflictele de competent positive.Daca sa pronuntat hotarirea
judecatoreasca care a fost contestata,aceasta eroare procesuala este calificata de instant ierarhic superioara ca una
superioaran care poate fi invocate din oficiu si care duce la casarea hotaririi art 388si 400 cpc.

Partile in procesul civil.

1. Notiunea si statutul procesual al partilor in procesul civil

2. Coparticiparea procesuala civila
3. Succesiunea procesual civila.

Partile in cadrul procesului civil sunt prezumatoi subiecti ai raporturilor …care participa in nume si interes propriu la
examinarea cauzei civile suporta cheltuielel de judecata si consecintele juridice ale hotaririi.Pt existent de parte in process civil
este obligatoriu minim necesara capacitatea de folosinta a dreptului pretins incalcat sau contestat ori o obligatiei
invocate.Capacitatea de exercitiu necesrara subiectilor pt a exercita actiuni dar care nu sint prati in process civil in mod
oblig,in consecinta calitatea de parte deriva din dreptul material iar exercitarea acestei calitati se poate produce personal
atunci cind subiectul are si capacitate de exercitiu sau prin intermediul altor subiecti procesuali cin partea nu are capacitate de
exrcitiu.Acatele procesuale infaptuite de catre pers fara capacitate de exercitiu sunt anulabile,reprezentantul legal al
incapabilului le poate confirma sau nu.

Reclamantul in RM este pretinsul titular al dreptului incalcat,

Piritul este pretinsul titular al obligatii incriminate,potrivit art 59 cpc parte in process poate fi orice pers fizica sau
juridical ,statul RM si unitatile admin teritor reprezentate conform legii.

Potrivit alin 2 art 59cpc parte in procesul civil poate fi subiectul fara personalitate juridical care dispune de organe de
conducere proprii,exe 1339 cc.Statutul procesual al partilor il formeaza drepturile si obligatiile acestora care sunt generale si
specific.Drepturile specific sunt proprii astfel incit sunt proprii sa carcterizeze statutul procesual,astfel reclamantul are dreptul
sa sesizeze instant de judecata,sasi modifice temeiul sau obiectul actiunii,sa mareasca sau sa reduca cuantumul pretentiilor,sa
renunte integral sau partial la actiune alin 2 art 60 cpc,insa potrivit art 49 reclamantul poate sa aleaga competent.

Potrivit art 60 piritul poate recunoaste integral sau partial actiunea,poate formula obiectii,potrivit art 172 poate inainta
actiuni reconventionale,potrivit art 43 poate cere stramutarea pricini.In cazurile prevazute de lege partile pot valorifica de
comun accord tranzactia de impacare,schimbarea competentei de judecata catre arbitraj,stramutarea pricinii art 43 cpc.

Obligatia generala a partilor in process prevazuta de

Interventia accesorie – in cadrul procesului este posibila fie din oficiul instantei fie la solicitarea unei parti fie din propria
initiativa. Sunt 3 motive: riscul pe care urmeaza sa-l evitam etc.
Interventia accesorie spre deosebire de cea principala, e posibila pina la inchiderea dezbaterilor judiciare in orice
instanta. Acolo unde fondul e supus examinarii atunci e posibil int accesoriiu, unde nu-nu.
Int acces intervine altaturi de partile care le reprez, cu exceptiile din art 68 CPC. Interventia acces. Se perfecteaza printr-
o incheiere judecatoareasca. Daca incheierea e de respingere a acesteia , ea poate fi atacata cu recurs separat. Partile in
temeiul art 67 al 4 sunt in drept sa conteste introducerea in proces a intervenientului accesoriu. Consecintele neatragerii sau
neprezentei a interv accesoriu difera potrivit art 69 CPC – ii una cind nu-l chemi si-ii una cind nu vine. In cazul neatragerii in
proces a unui intervenient accesoriu , partea care a pierdut procesul si a intaintat actiune de regeres ulterior nu va putea
invoca puterea lucrului judecat in procesul al doilea. In acest fel partea ce a pierdut procesul va suporta povara unui proces de
probatiune in al doilea proces de parca primul nici n-ar fi fost. In cazul interventiei anuntata in mod necoraspunzator nu se va
putea apara in actiunea de regres de obiectia de rea credinta din procesul anterior.

Participarea in cadrul procesului a procurorului in apararea intereselor legale a persoanelor

 1. Participarea procurorului in procese civile
2. Participarea autorittilor , organizatiilor si persoanelor fizice in apararea drepturilor altor persoane
3. Statutul procesual al subiectilor care participa in nume propriu si in interesul altor subiecti in procesele civile

Partciparea procurorului in procese civile s-a pastrat conf art 71 CPC si a legii cu privire la procuratura. Unica forma de
participare a procurorului in procesul civil este intentarea procesului. Procesul se intenteaza la cerere insa nu din oficiu.
Temeiurile de participare a procurorului in proces civil sunt:
a) La cererea persoanei fizice daca aceasta nu se poate adresa din motive de virsta , sanatate, incapabilitate si alte
motive intemeiate
b) La cererea autoritatilor publice (rezilierea contractelor etc); in interesele statului si societatii.
Procurorii vaforizeaza calitatea apararii pentru statul reclamant (!). din punct de vedere procesual procurorul are
aceleasi abilitati ca si avocatii.
Procurorii pot exercita cai de atac doar daca au intentat procesel civile. In revizuire , potr art 447 lit c CPC se poate
adresa procurorului general doar intr-un singur caz – la sesizarea agentului guvernamental; in cadrul declansarii procedurii
amiabile in fata CEDO daca prin hot judecatoareasca nationala s-au incalcat drepturile si libertatile prevazute de conventie.

Autoritatile publice, organizatiile , pers fizice pot intenta la cererea persoanelor fizice sau in interesul unui numar
nelimitat de p.f. in cazurile prevazute de lege (art 73 CPC). Cazurile prevazute de lege pentru participarea in proces a
autoritatilor tutelare:
- art. 42;68;74;137;140 CF;
- avocatii parlamentari potrivit art 21 a legii speciale si art 5 a legii contenciosului administrativ.;
- institutia de psihiatrie poate solicita incuviintarea examenului psihiatric fara liberul acord a persoanei alte
exemple.
- Art 25-26 a legii cu privire la protectia consumatorului sau in interesul unui numar nelimitat de persoane se pot
adresa in judecata asociatiile obstesti de protectie a consumatorului.
- lipsirea sau limitarea in capacitate de exercitiu

in baza art 169 instanta va refuza cererea depusa in aparenta conform art 73 daca lispeste norma ce protejeaza aceste
interese.

Intentarea procesului este prima forma, depunerea concluziilor – a doua forma. Depunerea concluziilor este dreptul
numai a autoritatior publice. Cazurile:
- la cererea participantilor
- din oficiul instantei, numai daca legea prevede
- din initiativa proprie

Statului procesual al participantilor la proces ce apara alte persoane dar isi exercita interese si drepturi proprii.
Procurorii si autoritatile sus-mentionate valofica interesele reclamantului cu exceptia dreptului de a efectua acte de
impacare si suportare a cheltuielilor de judecata. Atit procurorul cit si aut din art 73 pot sa renunte la actiunile intentate,
in acest caz procesul nu inceteaza, intrucit instanta instiinteaza reclamantii propriu-zisi pentru a le permite participarea
efectiva la proces. Daca acesti reclamanti nu intervin , cererile se scot de pe rol in conditiile art 267 CPC, daca intervin
procesul va continua dupa achitarea taxei de stat. Procesul va inceta doar daca reclamantul propriu-zis renunta expres la
pretentii.

Reprezentarea judiciar civila

1. notiunea si caracterele
2. statutul procesual al fiecarei categorii de reprezentanti in procedura civila

este o institutie de drept potrivit careia orice persoana isi poate exercita propriile drepturi si obligatii procesuale
nemijlocit sau cu ajutorul unui alt subiect procesual imputernicit in modul corespunzator. Art 75 CPC specifica ca
participarea personala in proces nu decade subiectul de dreptul de a avea reprezentant(-nti), potrivit art 75 (4) actele
procesuale infaptuite de reprezentant sunt obligatorii pentru persoana reprezentata „de parca le-ar efectuat ea insasi”.
Culpa reprezentantului echivaleaza culpii partii.
Reprezentarea procesual civila este de 2 mari categorii:
a) obligatorie :
- legala:
se produce potrivit art 79 CPC in cazurile in care: subiectul procesual nu are capacitate de exercitiu
deplina sau lipseste ca subiect in cazurile prevazute de lege. Reprezentarea legala se produce pentru:
 parinti , tutorii , infietorii sau curatorii reprezinta minorii pina la 14 ani
 parintii ;tutorii si curatorii – de la 14 la 18
 tutorii – persoanele incapabile
 curatorii – capacitate de exerciyiu limitata
 admin fiduciari – interesele persoanei date disparute
 custodele – reprezinta persoanele declarate decedate sau decedate propriu-zis pina la stabilirea
acceptarii mostenirii
 pentru persoanele juridice in stare de insolvabilitate reprezentarea o exercita admin de
insolvabilitate
reprezentantul legal oricare ar fi el tine locul perosanei reprezentate poate valorifica drepturile
procesuale proprii acesteia. Reprezentarea obligatorie nu este incompatibila cu cu cea conventionala.
Astfel, reprezentantul legal poate incredinta drepturile procesuale unui avocat(valabil din 1 ianuarie
2012, pina atunci reprezentarea conventionala revine oricui ,terti).

- din oficiu:
potrivit art 77 CPC , o poate exercita doar un avocat si doar in cazurile prevazute de lege. Deocamdata
aceste cazuri prevazute de lege sunt putine. Reprezentarea din oficiu se produce in urmatoarele cazuri:
 partea sau intervenietnul nu au capacitate de exercitiu sau reprezentant :
Potrivit art 304 reprezentarea se produce in cazul lipsirii sau limitarii capacitatii de exercitiu.
Avocatul in acest caz valorifica drepturile reprezentantului legal. Potriv art 316 CPC, in privinta
presoanei se poate cere spitalizarea in stationarul de psihiatrie iar instanta este obligata s-o asigure
cu avocatul din oficiu. Pentru restul categoriilor care nu-si pot apara singuri interesle , statul va oferi
asistenta juridica garantanta prin intermediul unui avocat incepind cu 1 ian 2012.

 se constata un conflict intre reprezentantul legal si reprezentat.

 Avocatul din oficiu trebuie sa reprezinte interesele in cazul in care domiciuliul piritului nu este
cunoscut. Interperetarea justa a lit a, ultima parte a art77 trebuie sa fie conditionata obligatoriu de
partea I.

b) Conventionala :
Presupune intelegerea intre persoana reprezentata si reprezentant prin acord de vointa in limite legale
foarte largi (contractuala). Actual orice persoane pot fi reprezentanti.
Reprezentarea conventionala deriva fie dintr-un contract de mandat (art 1030 CC) fie contract de munca
(CM). Reprezentarea contractuala are caracter faculatativ, lipsa acesteia nu echivaleaza cu lipsa partii.
Avantajele reprezentarii contractuale le evalueaza partea reprezentata si in acest sens de regula repr.
Contractuala este oneroasa. Chltuielile pentru asistenta sunt sup de parte. Pina in 2012 reprezentarea
contract. In interesul si in numele pers fizice o poate exercita orice alta persoana fizica cu capacitate de
exercitiu deplina. Incepind cu 2012 , pentru p.f va putea pleda doar un avocat. Persoana juridica va
putea fi reprezentata de conducator (reprezentarea statutara); salariat jurist; persoana fizica (calitatea
de avocat nu este obligatoriu).
O alta categorie a reprezentarii conventionale este reprezentarea obsteasca, de regula o face asociatile
obstesti in interesul membrilor acestora (sindicatele).

2
Statutul procesual al reprezentantului se rezuma la continutul drepturilor si obligatiilor acestora, insa
reprezentantul nu are drepturi proprii, ci in sens procesual ele se numesc imputerniciri. Pentru
eprezentantii legali si cei din oficiu spectrul imputernicirilor il ofera legea. Pentru cei contractuali
volumul imputernicirilor il ofera persoana reprezentata.
 Imputernicirile reprezentantilor difera in functie de categoria acestora. Pentru reprez legali actele necesare in cadrul
sedintelor de judecata sunt cele care justifica repsectiva calitate, adica:
a) actele de identitate si de nastere ale copiilor ori hot jud de incuviintare a adoptiei (cind vb de parinti);
b) hot jud de lipsirea de capacitate si actul emis de autor tutelara (prin care tutorele sau curatorul a fost numit)
c) hot judecatoareasca de declarare a absentei fara veste si decesului, actul notarial de numire a custodelui ori
contractul de administrare fiduciara.
d) Pentru avocatii din oficiu – mandatul eliberat de biroul de avocati.
Imputernicirile reprezentantilor contractuali se regasesc in procuri autentificate in modul corespunzator in functie de
caracterul general sau special al imputernicirii. Imputernicirile speciale specificate ca exceptii in art 81 CPC sunt viabile
pentru un reprezentant contractual doar daca sunt scrise expres sub sanctiunea nulitatii in procura eliberata de
reprezentat. Imputernicirile speciale chiar daca le valorifica unavocat nu se regasesc in mandatul acestuia , in consecinta
avocatii ca reprezentanti contractuali trebuie sa prezinte si mandatul si procura semnata de client. Incepind cu 2012 se
vor regasi in mandatul acestora semnat si de catre client. Mandatul nu este obligatoriu contractul de mandat, poate fi
numai partea din contract opozabila tertilor (forma tipizata a mandatului).

Cheltuielile de judecata

1. Not si felul chel de jud

2. Taxa de stat
3. Scutirea de taxa de stat; aminarea si esalonarea achitarii taxei de stat
4. Restituirea taxei de stat
5. Repartizarea cheltuielilor de judecata si compensarea acestora

a) Legea taxei de stat , cu toate modificarile inclusiv din 23 iulie 2010.

b) Hot plenului nr. 25 din 28 iunie 2004 cu privire la practica aplicarii de catre instante a legislatiei despre incasarea
platilor pentru judecata in cauzele civile
c) Hotaririle CEDO cu privire la cauze civile

Cheltuielile de judecata in RM sunt formate din taxe de stat si cheltuili de judecare a pricinilor. Taxa de stat e o suma de
bani care e pusa pe seama partilor si se incaseaza conform legii in cadrul procesului civil. Inafara de parti nimeni nu
plateste taxa. Potrivit art 90 CPC chletuilelile sunt suportate atit de parti cit si de instanta de judecata. Instanta in
eventualitatea unei imposibilitati obiective de suportate a unor cheltuieli propune partii interesate sa le avanseze ,
ulterior repartizarea acestora se va face conform regulii generale. Art 84 CPC - se achita pentru urmatoarele situatii (vezi
si legea):
a) Cereri de chemare in judecata
b) Cereri reconventionale
c) Cereri ale intervenietilor principali
d) Cereri in procedura speciala
e) Cereri de eliberare a ordonantei judec
f) Cereri de insolvabilitate in procedura judiciara
g) Cereri de apel si recurs
Nu se achita taxa de stat (art 85CPC) pentru:
a) Procedura contenciosului admin si pentru examinarea cererilor de revizuire ca faza procesuala.
b) Recursul impotriva incheierii.
Taxa de stat are 2 scopuri : de compensare partiala a cheltuielilor sistemului judecatoresc ; de prevenire a adresarilor
abuzive in instanta; . existenta taxelor de stat nu blocheaza accesul la justitie daca reglementarile nationale sunt:
a) Corespunzatoare realitatii
b) Se aplica just si uniform
Vezi cauza malahov vs moldova; cleonov vs moldova; deservire srl vs moldova

Cuantumul taxei de stat conform legii se rezuma la 2 modalitati de calcul in functie de caracterul patrimonial sau
nepatrimonial al pretentiei . pentru cele cu caracter nepatrimonial marimea taxei de stat este fixa insa depinde de
unitatea conventionala (20lei). De exemplu pentru cereri legate de contract de locatiune, prelungitea aterm mostenrii ,
ridicarea sechestr de pe bunuri, apararea demnitatii, orice cereri de procedura speciala si alte litigii nepatrimoniale taxa
de stat este 100 lei (in lege 500 %). Pentru cererea de desfacerea casatorie prima data – 40 lei; a doua oara 200 lei.
Pentru desfacerea de casatorie cu persoane declarate absente fara veste , decedate sau condamnate la cel putin 3 ani
privatiune taxa de stat e 20 lei. Pentru declararea cererii de apel , apelantul trebuie sa achite 75 % din suma ce urmeaza
a fi platita la depunerea cererii. Pentru cererile in recurs se achita 50 % din taxa ce urmeaza a fi platita la depunerea
cererii.
Forma fixa a taxei de stat:
a) Pentru priocini patrimoniale – valoarea taxei de stat se exprima in cote procentuale, de regula 3 % din valoarea
actiunii, iar valoarea actiunii ptr at 87CPC se calculeaza diferit in functie de natura pretentiei , insa nu mai putin
150 lei p.f si nu mai mult 25 000 lei , iar pentru p.j nu mai putin de 270 lei si nu mai mult de 50 000 lei. Pentru
pricinile legate de exercitarea dreptului de gaj se achita 0.5 procente din valoarea estimativa stabilita de parti
pentru bunul gajat sau din valoarea creantei.

Semestrul II

Actiunea civila

1. Concept si elemente
2. Categoriile actiunii civile
3. Dreptul la actiune civila
4. Premisele exercitarii dr. la actiune
5. Conditiile exercitarii dreptului la actiune
6. Modalitatile de aparare ale piritului impotriva actiunii. Actiunea reconventionala
7. Asigurarea actiunii civile

1
Actiunea civila este o totalitate de mijloace oferite de lege pentru apararea unui drept prezumat incalcat sau contestat
prin intermediul instantei de judecata. Actiunea civila nu echivaleaza cu cererea de chemare in judecata si accesul la
justitite incipienta.
Actiunea civila consta din 2 elemente interdependente care se pot schimba pe parcursul procesului in functie de
disponibilitatea titularului de drept. Actiunea civila consta din:
1) Obiect – pretentia careo formeaza orice reclamant. Obiectul poate fi:
a) General – pretentia formulata de catre reclamant impotriva piritului si care se conformeaza
normelor de drept material relevant (art.11 CC).
b) Material – multe actiuni civile au si obiect material, adica exprimarea in bunuri sau bani a pretentiei
formulate.
Exemplu de obiect al actiunii civile: rezilieri sau rezolutiuni de contracte; repararea prejudiciului;
obligarea exercitarii unor actiuni sau inactiuni. O actiune civila poate avea un singur obiect general
concretizat material dar poate avea mai multe obiecte (pretentii) insa unul dintre ele fiind principal,
celelalte derivate sau accesorii. In cele mai simple cauze posibile. Pentru a identifica numarul actiunilor
civile in cadrul unui proces itentat este necesara verificarea interdependentei pretentiilor formulate.
Daca intr-un proces s-au itentat citeva pretentii independente incompatibile vom avea parte de citeva
actiuni civile separat si viceversa daca intr-un proces s-au formulat mai multe pretentii interdependente
indiferent de numarul acestora vom avea o singura actiune civila. Din acest considerent art 87 si 88
prevede posibilitatea conexarii si separarii pretentiilor.
2) Temei – sunt de fapt si de drept:
a) de fapt – este format din circumstante care intruchipeaza conduita subiectilor, aceasta conduita se
raporteaza la un suport normativ material si tot aceasta conduita genereaza niste consecinte
pozitive sau negative care sunt invocate in instanta. O actiune civila de regula are o multitudine de
motive de fapt si de drept. Temeiurile de fapt ale actiunii civile au ca scop justificarea corectitudinii
pretentiei. Temeiul de fapt al actiunii civile trebuie probat.
 b) Temeiul de drept trebuie utilizat si interpretat corect. Pe parcursul unui dosar in virtutea
disponibilitatii titularul unui drept poate sa schimbe ori obiectul actiunii civile ori temeiul acesteia.
Procedura civila califica actiunile civile ca fiind aceleasi daca au aceleasi pretentii ca esenta si aceleasi
temeiuri ca baza.

Subiectii actiunii civile sunt elemente constitutive ale acesteia cind se recurge la dreptul la actiune si se exercita
respectivul drept in cazul unei cauze civile.

Actiunile civile se clasifica in functie de scopul juridic al reclamantului:

1) Actiuni civile de constatare – se constata un drept , existent insa nerecunoscut. Actiunile in constatare au ca
scop recunoasterea existentei sau inexistentei unui drept sau a unei obligatii. In asemenea cazuri instanta va
aprecia probele care confirma sau infirma existenta de fapt a unui drept sau a uneiobligatii (constatare pozitiva).
Daca se cere si se probeaza inexistenta unui drept sau a unei obligatii, contatarea va fi negativa. Nu conteaza hot
instantei de admitere sau respingere a pretentiilor intrucit categoria actiunii civile este marcata de scopul
reclamantului, totusi daca inst admite actiunea
2) A.c de realizare – au ca scop obligarea piritului de a da , a face, a nu face ceva; in asemenea cazuri existenta
drepturilor sau obligatiei prezumate incalcate nu se pune la indoiala insa trebuie probata. Actiunile in realizare
aproape intotdeauna vor fi insotite de faza executarii fortate. Elementele constatatorii din cadrul actiunilor civile
in realizare nu sunt scopul reclamantului, insa o actiune civila de constatare si una de realizare pot coexista in
cadrul aceluiasi proces (sau consecutive si concomitente).
3) A.c. de transformare – justifica prevederea art 8 CC potrivit caruia drepturi si obligatii noi pot aparea gratie
hotaririi judecatoresti. Actiunile in transformare consacra prin hot judecatoresti situatii legale noi fara a le anula
pe cele vechi. Faza executarii fortate poate exista

In functie de interesul protejat si persoana care promoveaza actiunea civila avem:

1) Personale - inaintat de catre Rclamant nemijlocit sau reprezentatul acestuia
2) Inaintate in interesul altei persoane – procurorul , in interesul statului. Alte persoane (art 73)
3) Actiuni civile in grup – actiuni promovate in interesul unui numar nelimitat de persoane
4) Actiuni civile corporative - sunt inaintate de un subiect impotriva sa . actionarii care detin mai mult de 10 % din
actiuni sunt in drept sa pretinda de la oganele de conducere ale societatii repararea prejudiciului

Dreptul la actiune este prerogativa unui subiect de drept de a-si formula o pretentie impotriva altuia si a solicita
admiterea acestuia in instanta. Echivalent cu : dreptul la aparare; dreptul la justitie etc.
Dreptul la actiune are 2 accesptiuni:
1) Sens material-juridic
2) Sens procesual-juridic
Fiind inseparabile, aceste 2 aspecte se exercita sau se pun in aplicare consecutiv. In primul rind dreptul la intentarea
actiunii in sens procesual si in al 2-lea rind dreptul la admiterea actiunii in sens material juridic. Dreptul la admiterea
actiunii se manifesta intre 3 subiecti: reclamantul impotriva piritului cu ajutorul instantei. Dreptul la intentarea actiunii
se materializeaza intre reclamant si instanta de judecata. O actiune civila e admisa daca:
1) Este formulata conform normelor material juridice
2) Este probata suficient
3) Este depusa in termen
Toate trebuie luate in cumul.
Actiunea civila si dreptul la actiune oricum exista chiar daca aceste 3 repere nu se jusitifica, instanta de jud va examina
cauza si se va pronunta prin hotarire. Accesul la justitie este valorificat in primul rind prin corectitudinea intentarii unui
proces civil. Pentru ca dreptul la intentarea actiunii sa fie viabil, justitiabilul trebuie sa respecte:
1) premisele acestuia – sunt circumstante care impiedica in mod obiectiv adresarea in instanta, justificind lipsa
dreptului la actiune. In cazul existentei unei premise, justitiabilul nu poate remedia situatia si nu se mai poate
adresa in instanta de judecata cu aceeasi pretentie impotriva aceluiasi pirit in baza acelorasi temeiuri.
2) conditiile acesteia – reprezinta ordinea procesuala stabilita de lege care trebuie respectata de catre orice
justiabil.Respectarea lor depinde de vointa reclamantului(judtitiabil). In aceeasi ordine sunt tratate conditiile de
 forma si continut ale cererii de chemare in judecata. Daca nu sunt respectate conditiile de intentare si nu este
perfectata corect cererea de chemare in judecata , reclamantul are sanse legale de a le corecta.
3) sa perfecteze cererea de chemare in judecata conform cerintelor legale

Premisele
premisele dreptului la actiune sunt prevazute limitativ (art 169 CPC):
1) pentru ca dreptul la actiune sa existe subiectii trebuie sa aiba capacitate de folosinta – sa existe, se are in vedere
si reclamantii si piritii (le este opozabil in egala masura). Lit.e art 169 CPC exemplifica materializarea acestei
premise
2) pentru ca dreptul la actiune sa existe, trebuie sa existe posibilitatea legala de a examina o cerere in judecata in
procedura civila. Daca sunt formulate pretentii deplasate in raport cu cadrul normativ national sau pretentii care
se solutioneaza in alta procedura in instanta de judecata sau alte autoritati statale, instanta va utiliza corect
repspectiva premisa
3) dreptul la actiune exista daca lipseste o hotarire judecatoreasca irevocabila pronuntata pe aceeasi actiune civila,
adica aceleasi parti, pretentii si temeiuri.
4) Trebuie sa lipseasca o incheiere judecatoreasca prin care s-a admis incetarea procesului in legatura cu
renuntarea reclamantului la actiune sau in legatura cu omologarea tranzactiei de impacare.
5) Pentru ca dreptul la actiune sa existe trebuie sa lipseasca o hotarire arbitrala obligatorie pentru parti pe aceeasi
cauza civila, cu exceptiile stabilite de art 169 lit.d
6) Prevederea legala expresa cu privire la dreptul autoritatii, organzatiei sau persoanei fizice de a se adresa in
judecata in interesul altui subiect de drept (art 73, 169 lit c)
In eventualitatea depistarii cel putin al unei premise prevazute de legi la momentul depunerii cererii de chemare in
judecata instanta va emite o incheiere de refuz in primrea acesteia care poate fi atacata cu recurs. Premisele au caracter
perpetuu atit timp cit sunt prevazute in lege. Depistate ulterior intentarii procesului, premisele duc la incetarea
procesului conf art 265 CPC aplicat fie de instanta care are cauza pe rol pina la pronuntarea hotaririi , fie de catre
instanta ierarhic superioara in contextul cailor de atac (cu cit mai tirziu cu cit mai rau).

Conditiile exercitarii dreptului la actiune

Potrivit art 170 , conditiile dreptului la actiune se rezuma la:
1) Respectarea competentei generale , conditionala sau imperativa (ordinea prealabila). In acest sens ordinea
prealabila este obligatorie, indiferent de faptul ca e prevazuta de lege sau de contract.
2) Respectarea competentei jurisdictionale , atit materiale cit si teritoriale. In acest sens instanta la momentul
depunerii cererii nu poate stramuta cauza , ea va restitui cererea indicind carei instante urmeaza sa se adreseze
persoana (hot plenului CSJ)
3) Capacitatea de exercitiu a persoanei ce depune cererea (nu a reclamantului!). reclamantul poate sa fie lipsit de
capacitatea de exercitiu fara afectarea statutului procesual
4) Lipsa examinarii concomitente a aceeasi cauze civile in aceeasi instanta sau in alta. In acest context se
interpreteaza extensiv si examinarea cauzei de catre arbitrii alesi doar dupa intentarea procesului daca piritul
semnaleaza
5) Semnarea cererii de chemare in judecata si perfectarea in mod corespunzator a imputernicirilor
reprezentantului (lit.e si art 170)
6) O condtie speciala tine de dreptul familiei (lit.d art 170 CPC) referitoarea la cazurile de divort si acordul sotiei 
d) soţul a înaintat acţiunea de desfacere a căsătoriei fără consimţămîntul soţiei, în timpul sarcinii sau în primul
an de la naşterea copilului;
Restituirea cererii de chemare in judecata este consecinta nerespectarii unora sau citorva conditii prevazute de art 170
CPC. Instanta perfecteaza o incheiere care in anumite cazuri poate fi contestata cu recurs (al 5 art 170)

Actiunea civila nu se refera doar la reclamant. Gratie principiului contradictorialitatii si caracterului echitabil al
procesului civil, piritul poate recurge la mijloace legale de aparare a drepturilor sale (conf princ disponibilit el nu e
obligat sa se apere)
Mijloace de aparare:
1) Negarea pretentiilor reclamantului – impovareaza sarcina probatiei reclamantului (art23 al6 CPC). Negarea nu
exclude sarcina probatiei piritului insasi si constituie in esenta un mijloc de proba – explicatia partilor.
 2) Formularea de obiectii impotriva pretentiilor reclamantului – sunt niste contraargumente de natura material-
juridica si/sau procesual juridica. Strategic in primul rind se formuleaza obiectiile procesual-juridice, care se
refera la nerespectarea premiselor si conditiilor prevazute de art.169-170 CPC. Scopul obiectiilor procesual
juridice este scoaterea cererii de pe rol sau incetarea procesului art 265-267CPC.
Obiectiile material-juridice se refera la fondul cauzei , adica la circumstantele de fapt si de drept material
relevante cauzei civile itentate. Probarea obiectiilor cade pe povara piritului, daca legea nu prevede altfel.
3) Actiunea reconventionala – dreptul piritului de a-si formula propriile pretentii impotriva reclamantului. Pentru
actiunea reconventionala se conformeaza acelorasi premise si conditii prevazute de art 169-170 CPC, cu exceptia
normelor de competenta jurisdictionala teritoriala. Forma si continutul cererii recon se bazeaza pe 166-167 CPC.
Daca obiectii material-juridice si procesual-jur de regula se formuleaza in referinta , depunerea careia nu este
obligatorie, atunci cererea recon trebuie perfectata in scris ca document separat sub sanctiunea nulitatii.
Actiunea reconventionala mai trebuie sa corespunda citorva conditii suplimentare prevazute de art.173 CPCP:
a) actiunea recon poate avea scopul compensarii pretentiilor - in astfel de cazuri trebuie respectate art.651-
659 CC. In cazurile legate de compensare, examinarea in comun a actiunilor principala si reconventionala
optimizeaza si problemele partilor si sarcinile instantei. In astfel de cazuri instanta poate respinge ambele
actiuni sau le poate admite pe ambele sau poate admite integral sau partial oricare din ele.
b) Excluderea reciproca – daca actiunea principala si cea reconventionala se exclud reciproc (pot fi respinse una
sau ambele , insa nu pot fi acceptate amindoua). In astfel de cazuri nu este posibil sa fie admise ambele
actiuni, instanta insa , in functie de circumstante le poate respinge pe ambele. Scopul promovarii actiunilor
reconventionale ce exclud pe cele principale este evitarea pronuntarii hotaririlor contradictorii.
c) Actiunea recon poate fi conexa cu cea principala si faciliteaza examinarea acesteia.
d) Daca actiunea este inaintata in cadrul aceluiasi litigiu intre aceleasi parti (actiunea reflectorie)
Daca in unele cazuri e posibila examinarea separat a actiunii a) si c) fara a genera hot contradict si a leza dr si obl
partilor, atunci in cazul b) si c) nu este posibila examinarea separat. Conexarea pretentiilor nefiind obligatorie
este lasata la discretia partii interesate.
Actiunile recon indiferent de temei se inainteaza in cazul judecarii cauzelor in fond (conf art 172 CPC depunerea
acesteia se face pina la stabilirea termenului de judecare a priciniii in sedinta de judecata). Intirzierea Se justifica
prin literele b sau d din art 173 CPC ori piritul demonstreaza imposibilitatea depunerii, intirzierea oricaror
actiuni recon este justificata.

Asigurarea actiunii civile

Vezi hot CSJ nr 32 din 24 oct 2003 privind aplicarea din partea instantei a legislatiei ce reglementeaza aigurarea
actiunii la jud cauzelor civile.

Asigur act civ este o institutie a dreptului proc civil careconsta dintr-un sir de mijl procesuale care consta din
garantarea actiunii civile in cazul admiterii pretentiilor reclamantului. Asigurarea actiunii civile se dispune doar la
cererea participantilor la proces. Asigurarea actiunii civile se face dupa urmatoarele reguli:
1) Solicitarea acesteia se poate produce in orice faza a procesului (art174;168 CPC)
2) Cererea de asigurare a actiunii motivata si probata se solutioneaza de catre judecator sau instanta de
judecata chiar in ziua depunerii fara a instiinta piritul sau ceilalti participanti la proces
3) Asigurarea actiunii se perfecteaza prin incheiere judecatoareasca imediat executorie, in baza ei se poate
emite si un titlu executoriu
4) Conf art 178 inst instiinteaza piritul printr-o copie a incheierii de asigurare a actiunii.
5) De regula asigurarea actiunii trebuie sa corespunda valorii acesteia
6) Masurile de asigurare a actiunii sunt prevazute nelimitativ in art 175 CPC.
7) Asigurarea actiunii isi pastreaza valabilitatea pina cind hot jud ramine definitiva in cazul respingerii actiunii
reclamantului.
8) Daca actiunea civila e admisa , asigurarea ramine valabila pina la executare
Pentru a scapa de asigurare, piritul are la dispozitie citeva mijloace eficiente pentru a evita consecintele nefaste ale unei
asigurari necorespunzatoare:
1) Substituirea masurilor de asigurare inclusiv prin depunerea cautiunii 179 CPC
2) Solicitarea anularii masurii de asigurare de catre instanta care a dispus-o sau de catre instanta care are pricina
pe rol art 180 al 1-2 CPC. in astfel de cazuri instanta poate din oficiu sa anuleze masura de asigurare
 3) Atacarea incheierii de asigurare a actiunii la instanta ierarhic superioara cu un recurs art 181 CPC
4) Solicitarea repararii prejudiciilor printr-o actiune civila separata indiferent de vinovatia reclamantului.
Masurile de asigurare a actiunii isi pastreaza valabilitatea pentru toata perioada suspendarii procesului

INTENTAREA PROCESULUI CIVIL

1. Faza intentarii procesului civil , continut si consecinte juridice
2. Cererea de chemare in judecata. Efectele incalcarii formei si continutului acesteia
3. Primirea cererii de chemare in judeacata. Procedura refuzului si restituirii

Intentarea procesului ca prima faza procesuala semnifica interactiunea juridica dintre persoana ce se adreseaza in
instanta si instanta propriu-zisa de judecata. Scopul adresarii este:
a) Valorificarea accesului la justitie prin acceptarea cererii spre examinare
b) Facilitarea sarcinii instantei de judecata de a infaptui justitia in special de a admite actiunea ca interes a
reclamantului
Scopurile instantei la aceasta faza sunt:
a) De a verifica existenta sau inexistenta dreptului la actiune in sens procesual
b) De a impune persoana ce se adreseaza sa respecte regulile de procedura si forma de adresare in instanta
Consecintele fazei de intentare a procesului sunt de natura procesual-juridica si material-juridica. Daca un proces civil a
fost intentat , instanta a emis o incheiere de primire a cererii de chemare in judecata in baza art 168 CPC. intentarea
procesului se incepe odata cu incheierea judecatorului (cauza aflata pe rol la CEDO de numeste cauza pendinte).
Acelasi reclamant nu va putea depune repetat la aceeasi instanta sau la alta aceeasi cerere de chemare in judecata cu
aceleasi pretentii si temeiuri contra aceluiasi pirit (lit g art 170 CPC si 267 lit b). din momentul depunerii cererii de
chemare in judecata se pot incuviinta masuri de asigurare a actiunii sau a probelor (art 168 al 3). Gratie intentarii
procesului se pune in aplicare dreptul la aparare al piritului. Odata cu adresarea in instanta de judecata finalizata prin
intentare de proces se intrerupe curgerea prescriptiei extinctive art 277 CC. Din momentul adresarii pot aparea
consecinte materiale, de ex pensia alimentara. Pentru unele cereri de natura imprescriptibila momentul adresarii in
instanta de judecata este important pentru cuantumul platilor, astfel adresarea pina la 3 ani poate permite instantei
adjudecarea de sume banesti din data producerii accidentului. Sesizarea instantei dupa 3 ani de la producerea
accidentului, pagubei in caz de admitere a pretentiei se va executa de la data adresarii.

Cererea de chemare in judecata . forma acesteia

Este un act procesual , in forma scrisa obligatoriu cu sanctiunea nulitatii. Cererea se poate depune personal sau de catre
reprezentant cu imputernicire. Modul de depunere a cererii de chemare in judecata este stabilit de practica judiciara si
anume:
- Depunerea personala la sediul instantei de catre reclamnt saua de catre alta pers special imputernicita
- Transmiterea cererii prin posta traditionala
Continutul cererii de chemare in judecata este stabilit de art 166 CPC , unde conditiile obligatorii sunt:
- Denumirea instantei de judecata careia i se adreseaza judtitiabilul
- Datele de identificare exacte si corecte ale partilor si altor participanti la proces
- Pretentiile reclamantului inclusiv pretentiile materiale care semnifica valoarea actiunii
- Cererea trebuie sa contina temeiurile de fapt si de drept ale pretentilor prin descrierea circumstantelor si
invocarea probelor. Circumstantele de drept material sau procesual pot fi completate si ulterior pe parcursul
examinarii cauzei , iar la momentul depunerii cererii de chemare in judecata este formal obligatoriu invocarea
unor norme juridice cit mai relevante
- Semnatura. Semnatura unei cereri semnifica manifestarea principiului disponibilitatii titularului de drept prezumat
incalcat sau contestat.
- Cererea de chemare in judecata poate contine si alte elemente obligatorii in unele cazuri in altele nu. De exemplu
datele privind respectarea ordinii prealabile sau solicitarea asigurarii de probe sau actiuni ori demersuri de
reclamare a probelor (109CPC). La cererea de chemare in judecata trebuie sa fie anexate anumite acte art 167
CPC. unele anexe sunt obligatorii altele in functie de caz.

Obligatoriu in original nu in copie se anexeaza bonul de achitare a taxei de stat. Imputernicirile reprezentantului daca e
contractual sau alte acte justificative. Probele care pot fi anexate;dovada respectarii ordinii prealabile; copia cererii de
chemare in judecata intr-un numar egal cu numarul participantilor + una pentru instanta + una pentru sine sa fie luata cu
data si numarul intrarii. Instanta de judecata poate emite imediat o incheiere de primire a cererii de chemare in judecata
sau poate semnala imediat persoanei ce a depus-o modul de lichidare a neajunsurilor. Daca remedierea nu e posibila la
moment, si carentele sunt grave (art 169-170 CPC) instanta in termen de cinci zile de la depunere emite incheieri de
refuz sau de restituire si expediaza reclamantului cererea cu toate documentele anexate. Daca sunt incalcate conditiile
de continut ale cererii de chemare in judecata instanta in termen de 7 zile de la depunere va emite o incheiere de a nu
da curs cererii, unde se contine:
a) Neajunsurile
b) motivul si metoda de remediere
c) consecinta neconformarii indicatiilor judecatoresti
d) consecinta neconformarii este restituirea cererii cu toate materialele anexate
e) daca reclamantul se conformeaza, cererea se considera depusa la data inregistrarii

DEZBATERILE JUDICIARE
1. notiunea si partile componente ale dezbaterii jud
2. efectele neprezentarii participantilor si altor subiecti in sedinte de judecata
3. incidente procesuale care afecteaza continuitatea sedintei de judecata
4. finisarea procesului fara pronuntarea hotaririi
5. procesul-verbal al sedintei de judecata

dezbaterile judiciare nu sunt prezente in procedura in ordonanta.

Dezbaterile judiciare sunt actiunile procesuale intreprinse de instanta , participantii la proces si subiectii ce contribuie la
infaptuirea justitiei in scopul examinarii si solutionarii cauzei civile in fond. Complexitatea dezbaterilor judiciare implica
mai multe parti componente. Dezbaterile judiciare si sedinta de judecata in esenta constituie aceeasi faza procesuala,
partile componente sunt:
a) partea pregatitoare a sedintei de judecata (art 197-210 CPC); la aceasta etapa cele mai importante actiuni sunt:
- verificarea prezentei participantilor la proces
- prezentarea completului de judecata si exericitarea dreptului de recuzare sau abtinere
- explicarea drepturilor si obligatiilor pentru cei prezenti
b) judecarea pricinii in fond (211-232 CPC); examinarea in fond incepe cu explicatii ale partilor la proces conf art
213CPC, ulterior in functie de specificul fiecarui caz in parte se stabileste consecutivitatea cercetarii probelor
administrate in dosar. Procedura de cercetare a probelor se face indiferent de mijlocul probatiei tinindu-se cont
de principiul nemijlocirii si a impartalitatii instantelor de judecata. Finisarea dezabaterilor in fond , participantii
la proces accepta cu acordul instantei trecerea la sustineri verbale. Sustinerile verbale si replicile (art233-
234CPC) se rezuma la pledoarii ale participantilor cu referire la propriile pretentii si obiectii , la analiza
materialului probant si la interpretarea normelor de drept. Nu se face referire la pretentii si circumstante noi
neabordate, iar daca acest lucru este inevitabil, potrivit art 235 CC, instanta va relua examinarea pricinii in fond.
c) Anun….. art 236-237 CPC. incalcarea secretului deliberarii este o carenta procesuala care poate duce la casarea
inevitabila a hotaririi judecatoresti (388CPC lit e). in camera de deliberare in cazul examinarii colegiale a unei
cauze civile (de ex 3 jud) fiecare judecator este in drept sa-si expuna propria opinie referitor la solutie, hotarirea
se adopta cu majoritate de voturi, judecatorul care a votat impotriva poate face opinie separata in scris si
trebuie sa semneze hotarirea completului de judecata. In cazuri deosebit de complicate deliberarile si
pronuntarea hotaririi pot fi aminate cu cel mult 10 zile, participantii trebuie informati despre acest lucru.
Indiferent de sedinta publica sau secreta (inchisa) a sedintei de judecata, hotaririle se pronunta public. Aspectul
public al hotaririi se manifesta prin plasarea obligatorie pe pagina net a instantei. In mod public se pronunta
dispozitivul hotaririi judecatoresti, instantele din RM isi rezerva timp conform art 242 CPC pentru redactia hotarii
adica expunerea in scris a hotaririi.
d) Durata : sedintele de judecata alaturi de alte faze procesuale trebuie sa se desfasoare in limite rezonabile de
timp, exigenta vine din art 6 CEDO si 192CPC. pentru unele categorii de cauze este un termen limitat(litigii de
munca, electorale). Pentru categoriile de pricini unde legea nu specifica un termen exact , durata examinarii
acestora se va aprecia in functie de 4 criterii:
- Complexitatea cazului
- Conduita participantilor la proces (rea-credinta)
- Atitudinea instantei de judecata
- Importanta cauzei pentru interesul justitiabilului
 Termenul rezonabil se incrimineaza instantei in primul rind, actualmente nu exista pirghii de accelerare
a cauzelor ce se judeca excesiv de mult si nici posibilitate de recuperare prejudicii de la stat pentru
tergiversarea procesului in judecata.

Procesele publice si cele cu sedinte secrete se desfasoara in prezenta participantilor legal citati. Daca instanta nu a citat
legal, si daca a citat nu are dovada instiintarii sedinta nu se poate desfasura. Neprezenta in sedinta de judecata a
participantilor legal citati determina diferite efecte juridice , aceste efecte sunt conditionate de :
- Reclamantul absent in sedinta poate ccere aminarea ,scoaterea de pe rol sau examinarea in lipsa lui.
Reclamantul citat legal poate solicita din motive intemeiate aminarea examinarii cauzei. Scoaterea de pe
rol a cererii reclamantului se produce daca persoana citata legal nu se prezinta in sedinta la data si ora
stabilita , nu comunica motivul neprezentarii, instanta considera motivul neintemeiat, niciuna din parti
in special piritul nu solicita examinarea in fond.
Examinarea in lipsa reclamantului citat legal se produce daca el insusi solicita si daca in pofida conduitei
necorespunzatoare a reclamantului piritul insusi cere examinarea cauzei in fond (art 206;267 lit g CPC).
exista un singur impediment , sa nu incalce drepturile altcuiva.
- Absenta piritului in sedinta de judecata poate cauza 2 consecinte:
a) Aminarea sedintei – se cauzeaza de absenta nemotivata sau de motive neintemeiate ale absentei
piritului.
b) Examinarea in lipsa piritului - Daca in privinta acestuia sau intreprins toate mijloacele de instiintare
inclusiv publica.

Daca ambele parti, reclam si pirit, nu se prezinta nejustificat in sedinta de jud,inst va fi nevoita sa amine examinarea
cauzei, si doar absenta repetata a acestora va duce la scoatereade pe rol a cererii, art 206 alin 4, 267 lit(f).
intervenientului principal i se aplica aceleasi consecintejuridice ca si reclamantului in cazul neprezentarii, iar pentru
intervenientul accesoriu consecintele neprezentarii nu afecteaza continuitatea sedintei, art 69.
Procurorul si subiectii din art 73 CPC, pot determina prin absenta aminarea examinarii cauzei, insa daca vin din numele
pers concrete (fizice), atunci scoaterea depe rol a cererilor se va opera in cazul absentei acestor pers saua
reprezentantilor lor egali. Daca procuror si autorit din art 73 pledeazadin numele statului sau a unui numar nelimitat de
pers, absenta acestora in sedinta de jud poate duce la scoaterea cererii de pe rol. Absenta reprezentantului in sedinta de
judecata poate sa determine doar o singura data aminarea, la cerea pers reprezentate, art 206 alin 5 CPC.
Subiectii care contribue la infaptuirea justitiei (martor, expert, specialit) pot solicita aminari de sedintedin motive
justificate, insa inst va solicita opinia participantilor la proces in aprecierea acestur motive art 207 CPC. daca respectivii
subiecti abuzeaza de drepturile mentionate, instanta ii va sanctiona cu amenzi judiciare(pina la 10 unitati
conventionale). Martorul poate fi adus fortat dupa a doua citare (insa el poate refuza de a depune declaratii).

Incidente procesuale
Incidentele procesuale care produc un impact asupra continuitatii sedintei sunt:
a) Intreruperile sedintelor – intreruperea sedintei de judecata poate fi cauzata din motive spontate, stringente,
serioase, de scurta durata cu posibilitatea reluarii in aceeasi zi.
b) Aminarile sedintelor – se dispun in cazurile nelimitativ prevazute de art 208 CPC
- Absenta participantilor la proces si altor subiecti
- Necesitatea prezentarii de probe suplimentare
- Necesitatea atrageriii altor persoane in proces
- Depunerea actiunii reconventionale si necesitatea prezentarii referintei
- Alte cauze prevazute de legidlatia in vigoare (ex 196 ordinea poate fi incalcata in asa mod ca sedinta nu
poate fi continuata)
In cazul aminarii instanta emite o incheiere care nu se contesta cu recurs, insa e contestabila odata cu fondul
cauzei. In cazul aminarii instanta specifica in incheiere data, ora si locul continuarii sedintei (motivele de
aminare depind de vointa partilor si uneori a instantei).
c) Suspendarea procesului – este cauzata de temeiuri mai mult obiective astfel incit instanta este obligata uneori
conf art 260 CPC sau poate dispune (261 CPC) suspendarea examinarii cauzei pe un termen nedeterminat dar
determinabil. Temeiuri de suspendare obligatorie sunt:
- Decesul partii reclamant sau pirit ori intervenient principal in litigii in care se permite succesiunea in
litigii materiale
 - Reorganizarea persoanei juridice implicata ca reclamant sau pirit ori intervenient principal
- Pierderea capacitatii de exercitiu a partii in proces
- Numirea unei delegatii judecatoresti peste hotarele tarii
- Ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate conf art 12’ CPC (contravine Constitutiei si nu se aplica
complet, adica prin CSJ)
- Ridicarii exceptiei de ilegalitate (art 13 legea contenciosului administrativ)
- Potr. Art 44 in cazul conf de competenta
- Art 30 cu privire la mediere daca medierea a fost acceptata
Temeiurile facultative de suspendare pot fi operate din oficiul instantei sau la cererea participantilor:
- Piritul , reclamantul ori intervenientul principal se afla intr-o unitate activa a fortelor aemate a RM sau
intr-o institutie curativ-profilactica.
- Daca piritul este cautat sau instanta a depus efectuarea unei expertize ori a numit o delegati jud in tara
- Pentru cazuri speciale daca se dispune un control in interesele copilului ce urmeaza a fi infiat sau daca
expira imputernicirile tutorelui sau curatorului instanta poate amina sau suspenda procesului
- Instanta de judecata la solicitare sau din oficiu va putea suspenda examinarea unei cauze civile daca
aceasta nu poate fi solutionata inainte de judecarea altei pricini conexe. Pricina conexa este orice cauza
aflata pe rolul unei instante de judecata in procedura contraventionala , penala sau civila. Daca solutia
pe marginea acestei cauze este de natura sa influenteze esential solutia pentru prima pricina.
Procedura suspendarii se materializeaza mai intii prin incheiere judecatoareasca susceptibila de recurs (art
263CPC). termenul de recurs este mult mai mare decit cel prevazut de lege , atit cit dureaza suspendarea
procesului. Daca expira termenele prev. De art 260 CPC instanta poate la cerere sau din oficiu sa dispuna printr-
o alta incheiere reluarea procesului sau sa refuze repunerea pe rol a pricinii. In primul caz recursul nu se aplica
iar in al doilea se depune conf art 263. Pe toata durata suspendarii inceteaza temporar actele procesuale si
termenele de procedura cu exceptia asigurarii actiunii sau a probelor. Mai mult decit atit in timpul suspendarii
procesului nu pot fi efectuate nici un fel de acte procesuale .

In cazuri expres prevazute de lege procesul civil nu se finiseaza cu adoptarea unei hotariri. In cazurile prevazute de art
265 si 267 CPC instantele in functie de diferite temeiuri, diferite proceduri si cu diferite efecte va emite incheieri care vor
inlocui hot judecatoreasca.
Art 265 CPC contine 2 grupuri de temeiuri:
a) Lipsa dreptului la actiune in sens procesual (lit a;b; e; g – repetate la 169)
b) Situatiile obiective sau manifestarile de vointa a participantilor (lit f;c;d)
- Daca partea in proces reclam, pirit sau interv principal decedeaza si raportul litigios nu admite
succesiunea in drepturi
- Daca reclamantul renunta la actiune sau partile incheie o tranzactie de impacare si aceste acte de
dispozitie sunt confirmate de instanta , se va emite o incheiere de incetare a procesului
Daca piritul recunoaste actiunea instanta va emite o hot judecatoreasca prin care va admite pretentiile
reclamantului art 212CPC
Incetarea procesului se face prin incheiere susceptibila de recurs. Dupa intrarea in vigoare a acesteia adresarea
intre aceleasi parti, temeiuri si pretentii nu se permite.

Scoaterea de pe rol difera ca temeriuri, grupinduse in categorii:

a) Nerespectarea conditiilor procesuale de itentare a procesului
b) Neprezentarea participantilor la proces in sedinta
c) Neonorarea obligatiilor cu privire la taxa de stat
d) Un act de dispozitie a piritului bazat pe clauza arbitrala
e) Incompatibilitatea procedurilor speciala si cea pe actiuni civile
Scoaterea de pe rol se perfecteaza prin incheiere recurabila in toate cazurile insa in cazul literelor f si g (neprezentarea
partilor) contestarea poate fi facuta la instanta care a emis incheierea. Daca incheierea de scoatere de pe rol a ramas
irevocabila partile pot adresa aceleasi pretentii cu aceleasi temeiuri in isntanta de jud competenta.

PROCEDURA CARE REZULTA DIN RAPORTURI JURIDICO-PUBLICE (CONTENCIOS ADMINISTRATIV)

1. Notiunea si esenta procedurii ce rezulta din rap jurpub
2. Specificul procedurii ce rezulta din rap jur publice
 3. Contestarea in judecata a actelor normative
4. Procedura in pricinile la apararea drepturilor electorale (nu e chiar contencios administrativ)

Vezi legea contenciosului admin nr 783 din …..

Separearea puterilor in stat presupune in primul rind conlucrarea acestora in mod constructiv , insa puterii judecatoresti
ii este rezervata prerogativa de a controla o alta putere la fel de independenta – cea executiva. Pricinile ce rezulta din
raporturi juridico-publice constituie acceptiunea vasta a conflictului cu statul. In acest context art 13 CEDO , art 53
ConstRM , art 277-278 CPC permit contestarea in judecata a actiunilor sau inactiunilor autoritatilor publice care
afecteaza drepturi recunoscute de lege.
Contenciosul administrativ este legat nu doar de contestarea actelor autoritatilor publice ci si de materia electorala,
procedura juridico-publice. Esenta contenciosului administrativ se reduce la o procedura separata litogioasa si
complicata. Sintagma instanta de contencios administrativ creeaza iluzia unor instante specializate. In cadrul
judecatoriilor de drept comun aceeasi judecatori examineaza si cauze de contencios administrativ potrivit organizarii
interne de la fiecare instanta. In curtile de apel si CSJ functioneaza colegii civile si de contencios administrativ.
In CA exista reclamant si pirit ca si procedura generala. Legea CAdmin in art 5 identifica subiectii cu drept e sesizare,
adica persoanele care nu intotdeauna sunt reclamanti:
a) Orice persoana fizica sau juridica inclusiv functionarii publici si cu statut militar
b) Procurorul; Avocatul parlamentar (conform legii speciale)
c) Primarul, presedintele raionului , autoritatile publice care exercita f-tiile cancelariei de stat la nivel local sau
central (in conditiile legii cu privire la administrarea publica locala)
d) Instantele de judecata de drept comun sau specializate (art 13 legea contenciosului administrativ)
Ca pirit in pricinele de contencios administrativ pot fi:
a) Autoritatile publice de orice nivel
b) Subdiviziunile acestora daca au personalitate juridica
c) Functionarii publici
El poate avea citeva calitati procesuale in functie de discretia reclamantului sau intentia autoritatii publice.
Potrivit art 20 din lege fp poate fi :
- Pirit propriu-zis,
- copirit(raspunderea materiala sa fie solidara cu cea a autoritatii; Art 1404 CC obliga persoana cu f-tie de
raspundere sa repare prejudiciii solidar doar in cazul intentiei sau culpei grave.)
- intervenient accesoriu.
d) Autoritatile de drept privat care exercita atributii publica sau utilizeaza domeniul public (autoritati asimilate
celor publice). Aceasta calitate a piritului confera CAdmin in RM jurisdictie deplina si obliga instantele de
judecata sa uniformizeze practica astfel incit sa clarifice care sunt autoritatile asimilate celor publice si in ce
conditii acestea pot fi piriti in CA

Obiectul contenciosului admin

Obiectul CA sunt pretentiile reclamantului adresate piritului prin intermediul instantei. In CA acestea sunt:
1) Anularea actului administrativ cu caracter individual sau normativ (aici atribuim si contractele administrative)
Legea CA in art 26 prevede temeiurile pentru prima pretentie (anularea actului). Temeiuri :
- este ilegal in fond;
- incalcarea procedurii adoptarii;
- s-a incalcat competenta emiterii actului administrativ
2) Obligarea autoritatii publice sau celei asimilate de a emite un act administrativ individual (contestarea unei
inactiuni)
3) Solicitarea inlaturarii consecintelor admise prin incalcari ale drepturilor prevazute de lege.
4) Despagubiri materiale si/sau morale
5) Nu are caracter independent , dar poate fi conexata cu oricare din cele precedente sau valorificata ulterior…

Sunt acte care nu sunt supuse controlului judecatoresc. Temeiurile celorlalte pretentii depind de circumstantele
invocate de reclamant atit de fapt dar mai ales de drept. In CA se va refuza in primirea unei cereri sau se va inceta
procesul daca in pofida obiectului si temeiurilor prevazute reclamantul nu va putea invoca un drept propriu prevazut de
lege ca fiind incalcat. In consecinta cererile de chemare in judecata depuse in contencios administrativ trebuie in mod
obligatoriu sa contina referire la legea care prevede un drept apartinint reclamantului. Instanta va verifica daca acesta
sau incalcat ori contestat.

Reglementarile de contencios administativ au calitatea de norma speciala in pofida art 278 CPC. particularitatile
procesuale in acest fel de procedura de regula se preiaiu din legea contenciosului administrativ cu referirele de
blancheta la alte legi , doar in lipsa acestora se recurge la CPC.

Competenta jurisdictionala in materia contenciosului administrativ in pofida prevederilor existente din legea speciala se
regaseste in normele CPC (art 32-33). Prevederea din art 6-10 legea contenciosului admin sunt inaplicabile.
Particularitati:
a) Competenta teritoriala in CA este alternativa (art 11 LCA). Alternativele sunt:
- Instanta domiciliului reclamantului
- Instanta sediului piritului
b) Dublu grad de jurisdictie – semnifica posibilitatea examinarii in fond a unei cauze de contencios administrativ si
exercitarea unei singure cai de atac (recursul in sectiunea I)
c) Ordinea prealabila ca regula generala care opereaza contenciosul administrativ conform art 14 daca legea
speciala nu prevede altfel. Ordinea prealabila nu trebuie respectata in urmatoarele cauze:
- Daca legea prevede expres acest lucru
- Daca persoana se considera vatamata intr-un drept al sau prin nesolutionarea in termen legal a unei
cereri sau daca a fost respinsa cererea prealabila (art 16 LCAdmin)
d) Termenele de adresare in CA sunt scurte si deseori exact stabilite. Daca termenul de prescriptie este pierdut din
motive intemeiate instanta poate reactiona la motive temeinice de prelungire a acestora. Conform art 17 LCA de
regula termenul de prescriptie e de 30 zile. Momentul curgerii acestui termen este diferit:
- Daca se contesta un act normativ emis de autoritati publice cererea este imprescriptibila
- Daca despagubirile se examineaza concomitent cu cererea principala, termenul de prescriptie este
acelasi, daca prejudiciile sunt solicitate ulterior se vor aplica termenele prevazute de Codul civil (3 ani)
Termenele declararii recursului la hot de CA este 15 zile. Momentul curgerii acestuia este marcat de data
pronuntarii hotaririi daca partile sunt prezente sau data comunicarii hotariirii daca ele au fost lipsa (daca legea
nu prevede altfel)
Adresarea in CA se conformeaza art 166 – 167 CPC insa nu se achita taxa de stat.
In cadrul dezbaterilor judiciare in CA sarcina probatiei revine intotdeauna piritului conf art 24 al (3) LCA. In materie de
despagubiri sarcina probatiei revine ambelor parti.
Masurile asiguratorii in LCA nu difera de prevederile CPC, insa conf art 21 din lege in privinta actului administrativ
contestat se poate cere suspendarea sau aceasta suspendare poate fi dispusa din oficiu de instanta de judecata,
exceptie formeaza doar deciziile CNPF si a Curtii de Conturi.
Neprezenta in sedinta de judecata de CA nu intotdeauna duce la scoaterea cererilor de pe rol. Conf art 24 din LCA
neprezenta reclamantului sau a partilor in sedinta de judecata fara motiv nu impiedica examinarea cauzei daca acest
lucru este posibil in baza materialelor din dosar , iar daca nu sunt suficiente materiale si e imposibila pronuntarea
hotaririi cererea va fi scoasa de pe rol.
Hotarirea pronuntata in CA este definitiva de la pronuntare si executorie daca nu s-a declarat recurs. Potrivit art 31 din
LCA aceasta hotarire este si titlu executoriu.
Executarea hot judecatoresti in CA de regula este prevazuta indispozitivul acesteia care prevede si un termen stabilit de
instanta . daca termenul executarii lipseste in dispozitivul hot aceasta trebuie executata in 30 zile de la data cind ramine
irevocabila, ca exceptie sunt concedierea functionarilor care se executa imediat.
Efectele anularii actului administrativ sunt prevazute de art.29 LCA si 12 CC. Potrivit acestora daca actul admin anulat se
refera la drepturi civile atunci efectul anularii este din momentul adoptarii. In caz contrar efectul anularii survine de cind
hotarirea ramine irevocabila daca instanta nu a dispus altfel.
In CA nu se admit actiuni reconventionale (insa nu e prevazut nicaieri).
Contestarea in judecata a actelor normative este posibila pe 2 cai:
a) Direct in instanta la cererea reclamantului sau altui subiect cu drept de sesizare
b) Prin ridicarea exceptiei de ilegalitate – se produce in cadrul unei cauze pe rol atunci cind norma pertinenta
impiedica clarificarea solutiei legale, in acest caz instanta de judecata va dispune suspendarea obligatorie a
procesului si va sesiza instanta de judecata competenta pentru a verifica daca actul subordonat legii corespunde
sau nu acesteia. Termenul examinarii e de 10 zile iar termenul de recurs – 5 zile.
Astfel de cereri sunt imprescriptibile. Pe linga caracterul imprescriptibil depus direct in judecata nu sepoate solicita
repararea de prejudicii (al 5 art 1404 CC). Hotaririle judecatoresti pronuntate pe astfel de cazuri produce un impact
general care depaseste cercul participantilor la proces, de regula instanta obliga piritul sa publice aceasta hotarire din
contul sau.

Contestatiile electorale
Specificul acestora se rezuma la aceleasi reguli de procedura ca si intreg contenciosul administrativ, insa legea aplicabila
este Codul Electoral capitolul 12.
Unica deosebire este rapiditatea cu care se examineaza. Indiferent de obiectul acestora sunt termene extrem de scurte
(de regula 3 zile), care pot si accelerate de ziua alegerilor sau alta circumstanta stabilita de lege.

PROCEDURA SPECIALA

1. Esenta si particularitatile
2. Constatarea faptelor ce au valoare juridica
3. Procedura incuviintarii adoptiei
4. Procedura declararii capacitatii depline de exercitiu a minorului
5. Procedura declararii persoanei disparuta fara urma sau decedata
6. Limitarea in capacitatea de exercitiu sau declararea incapacitatii persoanei fizice
7. Incuviintarea spitalizarii fortate si a tratamentului fortat
8. Incuviintarea examenului psihiatric sau spitalizarii in stationarul de psihiatrie fara liber consimtamint
9. Procedura de chemare, adica de restabilire in drepturile ce-i rezulta din titlurile de valoare la purtator sau la
ordin pierdute
10. Contestarea inexactitatii inscrisurilor in registrele de stare civila
11. Reconstituirea procedurii judiciare pierdute
12. Procedura aplicarii masurilor de protectie in cazurile de violenta in familii
13. Sistarea temporara sau retragerea licentelor ce vizeaza activitatea de intreprinzator

Procedura speciala este necontencioasa ca esenta cu specific determinat de: natura juridica a cauzelor care-i sunt
atribuite, scopurile pe care le urmareste si modalitatile de ocrotire pe care le aplica. Astfel in procedura speciala se
urmareste protectia intereselor legitime, drepturile fac obiectul dezbaterilor numai in masura in care care nu genereaza
litigii. In procedura speciala lipseste cu desavirsire litigiul de drept.
Procedural, depunerea unei cereri de catre o persoana numita petitionar va fi examinata in procedura speciala doar
daca nu se contureaza un litigiu de drept, in acest caz instanta este obligata sa scoata cererea de pe rol conf art 280 al
(3) si 267 lit (l).
In procedura speciala lipsesc reclamantul si piritul insa sunt prezenti si alti subiecti: petitionarul , care de fiecare data
este specificat in lege (uneori foarte exact) si persoanele interesate care pot aparea in proces din proprie initiativa, la
cererea petitionarului sau din oficiul instantei. Contradictiile faptice sau diferite probe pe care le administreaza
petitionarul si persoanele interesate pot determina conflicte de fapt in functie de prevalarea argumentelor celor 2
categorii de subiecti, cererea petitionarului va fi admisa sau respinsa prin hotarire judecatoreasca.
In procedura speciala lipsesc unele institutii de drept procesual general cum ar fi: tranzactia de impacare, recunoasterea
actiunii de catre pirit, referinta piritului, actiunea reconventionala, asigurarea actiunii civile si principiul
contradictorialitatii manifestindu-se rar si specific (contradictii de fapt, si nu de drept).
Numai instantele examineaza procedura speciala. Cauzele care pot fi examinate in procedura speciala sunt enumerate
limitativ de lege: art 279 CPC prevede inafara de cauze exprese si reglementari existente in alte norme.
Exceptind alin 1, artn279, prevede si altecategorii de cauze: combaterea violentei in familie sausistarea ori
retragerealicentelor intreprinzatorilor.
Codul civil, art 1515 determina procedura spciala pentru declararea succesiunii vacante.
Constatarea faptelor ce au valoare juridica
Potrivit lit.a din 279 instantele pot constata fapte cu valoare juridica. Acestea sunt enumerate in articolul 271 CPC, insa
enumerarea este nelimitativa.
Instantei de judecata i se permite aprecierea oricaror alte fapte invocate de petitionar doar daca sunt intrunite in cumul
conditiile din art 282:
a) Interesul legitim al petitionarului
 Se rezuma la efecte juridice necesare cauzate de constatarea unui fapt.
b) Petitionarul nu are alta posibilitate oficiala a faptului necesar (nu exista prin lege; autoritatile au refuzat etc)
c) Constatarea faptului nu-i legata de un litigiu de drept ce tine de competenta instantelor judecatoresti.
Competenta jurisdictionala este inversa decit cea generala pe actiuni civile – instanta de la domiciliu ori sediul
petitionarului (nu avem pirit, deci la locul petitionarului)
Instanta de judecata poate constata:
- Raporturi de rudenie - Interesul juridic e motivat de efectul de mostenitor, doar daca la mostenire aspira acea
clasa de mostenitori (daca ai dreptul la mostenire, esti mstenitor direct)
- Intretinerea persoanei – necesara de regula pentru stabilirea pensiei de urmas sau pentru incasarea unor
despagubiri prevazute de CCivil art 1419 lit b.
- Constatarea inregistrarii nasterii, adoptiei, casatoririei , divortului or decesului. Conditii cumulative necesare:
lipsesc certificatele de stare civila; nu s-au pastrat registrele la autoritatile vizate iar autoritatea este in
imposibilitate de a le restabili.
- Recunoasterea paternitatii – spre deosebire de litigiu de constatare a paternitatii care poate fi examinat de
instanta in timpul vietii pretinsului tata, cauza de procedura speciala se declanseaza post-mortem.
- Constatarea decesului persoanei la o anumita data si in anumite imprejurari. Daca decesul nu poate fi certificat
de catre autoritate de stat, instantei de judecata trebuie sa i se prezinte probe cu privire la imprejurarile
decesului, timpul cit mai exact posibil si dovada ca persoana realmente a decedat. Hot judecatoareasca
inlocuieste certificatul de deces.
- Acceptarea unei succesiuni si locul ei de deschidere – acceptarea mostenirii poate fi de facto fara ca
mostenitorul sa intreprinda actiuni oficiale de legalizare, in astfel de situatii instanta de judecata inlcocuieste
atributiile notarului dupa verificarea circumstantelor pretinse de petitionar
- Producerea accidentelor – se constata in judecata daca in ordine extrajudiciara aceasta posibilitate nu exista.
De regula e vorba de accidente de munca. Interesul juridic il poate urmari atit persoana ce a suportat
accidentul cit si alte persoane interesate de exercitarea unor drepturi in viitor. Nu se permite solicitarea
constatarii cauzelor accidentului sau a gradului de pierdere a capacitatii de munca, aceste circumstante fiind
constatate de Consiliul Republican de Expertiza a Vitalitatii.
- Faptul posedarii unei proprietati
- Apartenenta documentelor constatatoare de drepturi unei persoane a carei nume nu coincide cu cel din actele
oficiale. Astfel de cereri trebuie sa treaca obligatoriu procedura prealabila insa exista documente exceptate de
la corectare: pasaportul, buletinul de identitate, actele de stare civila si documentele militare.
- Faptul represiunii politice sau detentia in lagare de concentrare – legislatia nationala stabileste drepturi pentru
categoriile de persoane enuntate, acesta fiind interesul juridic al constatarii
- Concubinajul – daca a avut loc pina la 8 august 1944 (daca au trait in timpul razboiului, insa nu au acte de
casatorie)
- Raspindirea informatiei care lezeaza onoarea, demnitatea si reputatia profesionala in cazul cind autorul nu se
cunoaste
- Alte fapte prevazute de lege sau neprevazute dar care intrunesc conditiile din art 282

PROCEDURA IN ORDONANTA
1. Notiunea
2. Particularitatile procesuale ale proc in ordonanta
3. Ordonanta judecatoreasca ca act de dispozitie

Procedura in ordonanta este necontencioasa in pofida prezentei a 2 subiecti implicati – creditorul si debitorul. In
procedura in ordonanta (p.o) se apara drepturi necontestate incuviintinduse executarea fortata. P.o este simplificata
intrucit nu se citeaza partile, nu se tin dezbateri , nu se face proces verbal , se produce in termene scurte si exact
stabilite , taxa de stat se achita in jumatate comparativ cu procedura pe actiuni civile (art 346 al2 si 350 CPC).
Procedura in ordonanta este alternativa procedurii pe actiuni civile. Totularul dreptului decide in functie de propriile
posibilitati daca va depune o cerere de chemare in judecata ca reclamant sau o cerere de eliberare a ordonantei ca si
creditor. Procedura in o. nu o exclude si nu o determina pe cea de actiune civila (353 CPC).
P.o nu poate fi intentata decit in temeiurile art.345 CPC. ordonantele judecatoresti se elibereaza doar in baza unui singur
mijlocde probatie – inscrisurile (documentele). Inscrisurile trebuie sa fie autentice, certe, inechivoce, suficiente, veridice
pentru a confirma cert si complet pretentia formulata. Scopul ordonantei e incasarea de bani si bunuri.
Procedura in ordonanta se extinde doar in privinta debitorilor aflati sub jurisdictia RM , intrucit ordonanta are ca scop
incasarea de bunuri sau bani, cetatenia sau lipsa acesteia pentru debitor nu este relevant. Conteaza domiciliul insa nu in
masura absoluta. Important este ca debitorul sa dispuna de bunuri sau bani pe teritoriul RM .

Etapele procesuale ale eliberarii ordonantei judecatoresti

Creditorul este liber sa depuna cerere de eliberare a ordonantei (346CPC) potrivit regulilor de competenta stabilite in
procedura generala. Judecatorul unipersonal in termen de 5 zile va examina legalitatea si corectitudinea cererii depuse
si a anexelor si va putea lua una din urmatoarele decizii:
a) Incheiere de refuz irevocabil in primirea cererii. Se aplica art 169;170;348 (se aplica regula refuzului irevocabil ,
ci nu restituirea).
b) In cazul inclacarii art 347 CPC sau neachitarii taxei de stat, judecatorul printr-o inchiere poate sa nu dea curs
cererii de eliberare a ordonantei , oferind creditorului un termen pentru corectarea neajunsurilor. Daca
creditorul nu se conformeaza judecatorul restituie prin incheiere recurabila cererea de eliberare a ordonantei.
Daca nu exista temeiuri de refuz sau resittuire cererii de eliberare a ordontantei judecatorul unipersoanal va scrie si va
semna un exemplar de ordonanta judecatoreasca (art 350 CPC. Cel tirziu a 2-a zi ordonanta seexpediaza debitorului
printr-o scrisoare recoamandata (art 352CPC). in termen de zile de la primire , prin orice mijloace de comunicare
debitorul exepediaza instantei obiectiile sale motivate si probate. In cazul obiectiilor instanta de judecata in termen de 5
zile de la depunerea acestora va putea decide anularea ordonantei prin incheiere care nu se supune nici unei cai de atac
(art 353 al 1CPC) sau va putea respinge obiectiile mentinind valabilitatea ordonantei. De asemenea al 2-lea exemplar
autentic se elibereaza creditorului daca :
- Debitorul a recunoscut obiectiile creditorului din ordonanta
- N-a trimis obiectii in termenul oferit (10 zile)
Ordonanta emisa astfel, cu sigiliul judecatorului, se executa imediat.
Debitorul poate formula obiectie tardiva (dupa 10 zile, cind ordonanta e executorie), insa obligatoriu insotita de cerere
de repunere in termen cu motive si probe convingatoare si cu cerere de suspendare a executarii (executarea deja se
executa). In astfel de situatii instanta de judecata poate decide:
- prin incheiere irevocabila anularea ordonantei
- Printr-o incheiere contestabila cu recurs in termen de 10 zile refuzul anularii ordonantei (art 353 al 3).

Ordonanta ca act decizional

Ordonanta jud este o dispozitie data unipersonal de judecator in baza materialelor scrise prezentate de creditor privind
incasarea de bunuri sau bani de la debitor. Ordonanta judecatoreasca are natura juridica dubla:
a) Act de dispozitie
b) Titlu executoriu
Insa ordonanta judecatoreasca poate fi lipsita de forta executorie fie prin anulare in termen sau tardiva, fie prin
emiterea unei hotariri judecatoresti pe marginea aceleasi cauze (aceleasi parti, acelasi obiect, aceleasi temeiuri). Din
cauza caracterului simplificat a procedurii in ordonanta actul dispozitional are putere executorie doar pe teritoriul
statului emitent. Recunoasterea si executarea fortata a ordonantelor jud peste hotarele statului emitent este imposibila
din cauza lipsei procesului contradictoriu public si a accesului la justitie de care nu a beneficiat piritul (debitor).
Ordonanta judecatoreasca nu are putere de lucru judecat.
Daca o hotarire judecatoreasca pentru deplinatatea puteriigiwajbr

Pe 17 mai prelegere cu Lilian Darii (procedura de executare)

Ultima pereche prelegere 19 mai Vlad Gribincea.

CAILE DE ATAC

Avem cai de atac (elementele lor sunt obiect, subiect si termenii).

LIMITELE JUDECARII CAILOR DE ATAC

Limitele judecarii cailor de atac depind in primul rind de temeiul posibil de invocat, astfel daca in apel pot fi invocate
orice temeiuri, atunci instanta potrivit art. 373 CPC va verifica atit temeinicia cit si legalitatea hotaririi, insa instanta de
apel va controla temeinicia unei hotariri numai in limitele cerute de apelant. Cu privire la legalitate instanta de apel nu
este tinuta de motivele invocate de apelant , ea este obligata sa verifice legalitatea hotaririi integral (art 373).
Limitele recursului sectiunea I (art 410) difera putin de cele ale apelului, astfel atit legalitatea cit si temeinicia hotaririi se
verifica doar in limitele recursului declarat. Instanta de judecata in aceasta cale de atac va verifica temeinicia si
legalitatea hotaririi nelimitat adica integral in raport cu persoanele care nu au declarat recurs.
In privinta recursului sectiunea II instanta de judecata nutrebuie sa depaseasca limitele descrise in recurs cu privire la
legalitate exclusiv (art 442 CPC).
Limitele revizuirii depind de temeiul invocat , instanta competenta fiind obligata sa accepte sau nu argumentele si
probele invocate de revizuient pentru a redeschide sau nu dosarul.

Impactul cailor de atac asupra executarii hotaririi

Apelul ca si cale ordinara de atac se declara impotriva hotaririlor nedefinitive deci neexecutorii de la pronuntare .
Potrivit art 363 CPC termenul de apel suspenda executarea, cu exceptia executarilor imediate.
Recursul in sectiunea I potrivit art 403 suspenda executarea prin exercitare , adica prin depunerea cererii de recurs, cu
exceptia executarilor imediate.
Recursul in sectiunea a II-a are 3 cai diferite. El conditioneaza suspendarea executarii in mod diferit. Astfel pentriu
cazurie prev de alin 1 art 345 (demolarile de exememplu, distrugerile de plantatii etc) recursul este suspensiv de
executare din momentul depunerii. In cauzele patrimoniale depunerea recursului II suspenda executarea hotaririi doar
daca recurentul a depus cautiune in pricinile nepatrimoniale(insa nu se blocheaza absolut executarea – la dorinta CSJ),
suspendarea executarii se face la cererea motivata a recurentului fara cautiune.
La revizuire este situatia similara potrivit art 451 alin 5.

Instantele competente sa examineze caile de atac

Apelul este de competenta Curtilor de Apel de drept comun si a Curtii de Apel economice (art 38 CPC).
Recursul in sectiunea I potrv art 399 CPC e de competenta Curtilor de Apel daca Judecatoria e instanta de fond ori de
competenta CSJ daca fondul a fost examinat la C de Apel.
Recursul sectiunea II este de competenta exclusiva a CSJ (art 431 CPC).
Pentru revizuire art 448 CPC stabileste mai multe reguli de competenta:
1) Revizuirea e de competenta acelor instante care s-a pronuntat ultima asupra fondului , adica cauza s-a examinat
si hotarirea n-a fost atacata ori a fost atacata si instanta ierarhic superioara a mentinut-o , a modificat-o sau a
pronuntat o noua hotarire.
2) Competenta CSJ in examinarea revizuirii este exclusiva atunci cind insasi curtea a declarat inadmisibil recursul in
sectiunea a II-a sau se invoca temeiurile prevazute de lit. g si h din art 449.

Unde se depune cererea?

La apel si recurs – la instanta care a examinat cauza in fond si apel (art 364 si art 404 (2). Cererea de recurs II se depun la
CSJ art 436 alin 2. Cererile de revizuire sunt unicele care se depun deodata la instantele prevazute de lege.

Cererile de apel sau recurs trebuie perfectate dupa anumite rigori de forma si continut (art 365 – apel; 465 – recursul I;
pentru recurs II – 437; si pentru revizuire nu exista articol ce sa stabileasca cuprinsul cererii.) In functie de nerespectarea
cerintelor stbilite in respectivele articole instantele ierarhic superioare sunt in drept sa nu dea curs respectivelor cereri
susceptibile de recurs, cu exceptia incheierii pronuntate de CSJ.
Pentru recursul sectiunea II situatia de a nu da curs nu este practicata intrucit exista procedura inadmisibilitatii si cea a
restituirii recursului . restituirea unei cereri de recurs in sectiunea II nu are efectul prelungirii termenului de atac de 2
luni. Restituirea cererii de recurs nu impiedica declararea repetata a recursului daca acesta se face in termen.
Restituirea cererilor in caile de atac este prevazuta pentru apel si recurs 1. Instantele dispun prin incheieri recurabile
restituirea cererilor in apel si recurs I daca:
a) Cererea este depusa tardiv si nu s-a solicitat repunerea in termen
b) Apelantul formeaza pretentii noi neexaminate in fond
c) Recurs – recurentul nu-si motiveaza cererea conf art. 400 CPC
 d) Cererea a fost depusa fara imputerniciri
e) Hotarirea nu este susceptibila de apel sau recurs
f) Apelantul sau recurentul retrag cererea depusa inaintea inceperii dezbaterilor.
Ceea ce pentru apel si recurs I este restituire, pentru recurs II este inadmisibiliate.
Pentru recurs II nu exista efectul restituiriicu continutul specific celorlalte 2 cai de atac. Curtea suprema declara
recursurile inadmisibile in baza art 433 printr-o decizie motivata care nu se supune nici unei cai de atac.

Pentru revizuire de asemenea exista procedura inadmisibilitatii (art 453 CPC). Permite instantelor competente sa se
pronunte asupra corectitudinii temeiurilor de revizuire invocat.

Daca procedura in apel si in recurs sectiunea I instanta decide sa nu dea curs sa restituie cererile de recurs sau de apel
din motive diferite de cele ale restituirii cererii de chemare in judecata, atunci instanta de recurs sectiunea a II-a (CSJ) pe
linga aceste 2 posibilitati mai valorifica un mijloc procesual numit inadmisibilitate. Temiurile de inadmisibilitate a cererii
de recurs sectiunea II sunt prevazute in art 433 CPC. Pentru a nu da curs unei cereri de recurs unei decizii date in apel
trebuie sa existe o solicitare de scutire, aminare, esalonare a achitarii taxei de stat de la recurent. CSJ in astfel de cazuri
inregistreaza cererea de recurs si solutioneaza problema taxei de stat. Daca aminarea , scutirea sau esalonarea se
accepta procedura examinarii recursului continua in mod firesc. Daca CSJ nu accepta scutirea , aminarea sau esalonarea
atunci va oferi un termen recurentului pentru achitarea taxei (art438, alin 2 cu indicele 1si 2 CPC). Daca recurentul nu se
conformeaza termenului si indicatiilor CSJ cererea de recurs se restituie.
In rest orice greseli de perfectare a cererii de recurs contrar art 437 CPC duce indiscutabil la restituire. Incheierile CSJ in
acest context sunt nesusceptibile de atac.
Daca recursul a fost acceptat ca fiind corect perfectat si taxat, un complet de 3 judecatori va decide daca este sau nu
admisibila. Intimatului i se expediaza cererea de recurs si i se propune sa prezinte referinta in termen de o luna. Dupa
expirarea acestui termen indiferent de reactia intimatului si motive, completul din 3 judecatori va adopta una din cele 2
solutii . emite o decizie irevocabila motivata privind inadmisibiltatea recursului si o expediaza ambelor parti spre luare
de cunostinta. Procedura inadmisiblitatii se face fara citarea partilor. Inadmisib se decide daca:
- Recursul este vadit neintemeiat
- Recursul este intemeiat pe alte motive decit art 400 al.2 si 3
- Recursul este depus cu omiterea termenului de 2 luni
- Recursul este depus de catre o persoana care nu are voie conform legii sa-l exercite
- Recursul este abuziv:

Daca nu ezista nici un motiv de inadmisab cererea de recurs se transm colegiului largit (5 jud) care vor decide dupa
citarea partilor asupra cazului.

Procedura exam. Cailor de atac cu exceptia revizuirii

In apel subiectii sunt in drept sa prezinte orice probe noi (art 372 CPC) , mai mult decit atit inst de apel poate reexamina
si reaprecia probele prezentate in judecatorie. In recurs sectiunea I, conf art 410 alin 1 se pot prezenta doar inscrisuri
noi. In recurs sect. II conf art 442 nu se prezinta nici o proba. Revizuirea potrivit art 451 CPC admite prezentarea de
probe care jusitifca temeiul invocat. In virtutea disponibilitatii participantii la caile de atac sunt in drept sa-si retraga
apelul potrivit art 344, recursul I (art 411), recursul II (art 443). In toate cazurile retragerea cererii de apel sau recurs are
ca efect emiterea unei incheieri de incetare a procedurii de apel sau recurs (aceleasi articole). Daca in instanta de apel
sau recurs se renunta la actiune adica la pretentiile initial formulate in fond, ori se incheie tranzactie de impacare
instanta competenta va respecta conditiile art 212 si va putea decide incetarea procesului conf art 265. Difera actele de
dispozitie emise in aceste 2 cazuri, si efectele juridice ale acestora asupra procesului decalansat. In primul caz instnta
superioara prin incheiere va inceta procedura de apel, in al doilea caz prin decizie va inceta procesul in integime. In
primul caz hotarirea ramine in vigoare si capata putere de lucru judecat, in al doilea caz hotarirea este casata si posibil
inlocuita de o tranzactie de impacare.
In contextul exercitarii cailor de atac, instantele emit decizii si incheieri.
Apel respins = hotarirea mentinuta
Imputernicirile instantelor ierarhic superioare sunt prevazute in art 385 ; 417;445;453 CPC. In toate cazurile instantele
de apel sau recurs pot sa decida respingerea apelului sau recursului I si mentinerea hot fara modificare. Daca apelul sau
recursul I este admis instanta superioara trebuie sa se expuna cu privire la modificarea (nu seminifica o eroare judiciara
raportata la legalitatea acesteia. Solutia, esenta hotariri nu se modifica, doar cuantumul se modifica , marimea
prejudiciului). sau casarea hotaririi – daca hotarirea judecatoreasca este neintemeiata sau ilegala atunci aceasta va fi
casata dupa admiterea apelului , instanta avind 3 optiuni legale spre valorificare . Dupa casare, instanta de apel poate sa
emite o hotarire noua, fie trasmite spre rejudecare intr-un alt complet sau poate sa dispuna incetarea procesului ori
scoaterea cererii de pe rol conf art 265-267 CPC.
Potrivit actualelor prevederi trimiterea la rejudecare se produce doar daca s-au incalcat norme procesuale si instanta de
apel nu le poate corecta. Practica judiciara arata ca majoritatea se trimit la rejudecare, ceea ce afecteaza termenul
rezonabil.
Instanta de recurs II valorifica aceleasi imputerniciri insa cu referire la 2 acte de dispozitie: 1) hot jud; 2) decizia Curtii de
Apel.
La revizuire instanta competenta poate sa emita 2 acte de dispozitie:
- Incheierea de respingere de revizuire , care se ataca cu recurs , cu exceptia incheierilor CSJ
- Incheiere de admitere a cererii de revizuire si de casare a hotaririi sau deciziei revizuite
Art 453 stabileste instantele catre care se va indrepta efectul admiterii cererii de revizuire. De regula cauza va fi
examinata de catre instanta a carei decizii sau incheieri a fost atacata.

Imputernicirile instantei care examineaza recursul impotriva incheirilor – o lasa su nu o lasa in vigoare.