Sunteți pe pagina 1din 16

ALTERNATIVELE DETENIUNII Note de curs Marian Olari Amenda Amenda in calitate de sanctiune principala in componenta infractiuninilor in toate capitolele

e CP, exceptind infractiunile militare. Executare prompta , unimomentana. Se executa prin virarea in mod benevol a amenzii in anumite conturi ale trezoreriei de stat in cel mult 30zile de la data in care sentinta a ramas definitiva. Actuala legislatie nu permite aminarea sau esalonarea achitarii amenzii, in cazul in care amnda in termen de 30 de zile nu e achitata de catre condamnat, survin 2 situatii: 1. Eschivarea cu rea-vointa de la achitarea amenzii- un comportament neintrrupt indreptat spre neexecutarea sentintei prin care a fost aplicata pedeapsa cu amenda. Aceasta poate avea loc prin ascunderea, instrainarea mijloacelor banesti cu scopul creerii impresiei de imposibilitate de achitare a amenzii. Pentru a stabili acest fapt: a. Neachitarea la termenul stabilit b. Existenta bunurilor pentru achitare, insa ascunderea cu scopul de a se eschiva In caz de eschivare instanta poate sa schimbe pedeapsa cu amenda cu inchisoarea, calculindu-se o luna de detentie=50 unitati conventionale. Nu poate fi urmarit patrimoniul persoanei fizice, numai a celei juridice. 2. Imposibilitatea de a achita- situatia cind dupa ce este condamnata la pedeapsa cu amenda, situatia materiala a celui condamnat se schimba radical in masura in care el nu are posibilitatea reala de a achita amenda. Imposibilitatea trebuie sa apara dupa sentinta de condamnare. Potrivit art.62 CP, in cazul in care condamnatul nu e in stare sa achite amenda, instanta poate schimba amenda cu munca neremunerata in folosul comunitatii , calculindu-se 60 ore de munca pentru 50 unitati conventionale. Marimea amenzii Amenda se stableste in unitati conventionale( 20lei). Pentru persoanele fizice marimea amenzii se stabileste de la 150 la 1000 uc, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii, tinindu-se cont de averea acestuia, iar pentru cele infractiuni cu scop material poate ajunge la 5000 uc. Limitele generale nu pot fi schimbate (sau mai mici sau mai mari) in sanctiunile partii speciale, deci instanta in nici o situatie nu poate aplica o pedeapsa mai mica de 150 uc sau mai mare de 5000 uc, chiar daca situatia materiala a celui condamnat predispune de o micsorare sau marire. Legea penala stabileste necesitatea individualizarii marimii pedepsei in functie de 2 criterii: a. Caracterul si gravitatea infractiunii b. In functie de situatia materiala a faptuitorului Doar combinarea acestor 2 conditii poate da legalitate sentintei. Marimea amenzii trebuie sa fie destul de mare ca sa constituie o msura de constringere statala, trebuie sa fie posibila spre executare pentru condamnatul concret. Amenda nu trebuie privita nici ca mijloc de rscumparare de la pedeapsa, nici ca mijloc de ruinare a condamnatului. Instanta nu poate aplica amenda in caz ca constata ca nu poate aplica nici limita minima a amenzii, in caz ca va fi imposibila spre executare. La determinarea situatiei materiale, instanta tine cont de: a. Salariul si alte venituri banesti b. Venituri obtinute de la terenuri c. Hirtii de valoare d. Marimea proprietatilor, inclusiv existenta bunurilor imobile, precum si existenta persoanelor intretinute de condamnat La determinarea marimii amenzii, intanta trebuie sa tina cont de caracterul si gravitatea infractiunii prin prisma capacitatii materiale. Marimea amenzii trebuie sa fie stabilita in asa limite ca necesitatea achitarii sa trezeasca careva disconfort pentru condamnat. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate

1. Conceptul 2. Continutul pedepsei cu privarea de dreptul.....si o anumita activ 3. Termenul pedepsei si modul de calcurare Literatura: Cna.md; partea generala CP de grama, botnaru; Privarea de a execrc.. e o pedeapsa privativa de drepturi , deoarece forta coercitiva a statului se manifesta prin interzicerea persoanei condamnate pe o anumita perioada de timp strict determinata de sentinta de condamnare sau de a ocupa o anumita functie sau exercita o anumita activitate. Art.65: ....consta in interzicerea de a ocupa o anumita functie de natura ceea de care s-a folosit condamnatul la savirsirea infractiunii. Privarea de a ocupa o anumita functie consta in eliberarea persoanei condamnate din functia detinuta, in intrzicerea ocuparii functiei similare la oricare alta intreprindere, organizatie sau institutie. Privarea in exercitarea de anumita activitate consta in interzicerea unei activitati remunerate sau neremunerate. Acestea pot fi pedepse principale sau complementare. In calitate de pedeapsa principala se aplica in 3 situatii: a. Cind e prevazuta in articol b. Cind infractiunea a fost legata de ocuparea functiei sau exercitarea activitatii si infractiunea c. a fost savirsita in perioada cind persoana ocupa functia respectiva Nu are importanta daca la moment el ocupa functia sau exercita activitatea. Are efect pentru viitor , exercitarea functiei pe viitor. Odata cu aplicarea pedepsei , condamnatul e lipsit de posibilitatea de a uza capacitatile sale profesionale sau functia contrar prevederilor legale. Aceasta pedeapsa limiteaza pe de o parte drepturile si posibilitatile profesionale a condamnatului iar pe de alta parte genereaza pentru condamnat anumite lipsuri, inconveniente de ordin material ce reprezinta forta de constringere statala. Subiectul este unul special- cel care ocupa functia sau exercita activitatea. Trasaturi: 1. este aplicata numai pentru infractiunile ce au legatura cu exercitarea functiei sau sunt in detrimentul acesteia 2. se aplica unui subiect special 3. consta in anumite lipsuri de ordin material si moral,atrage dupa sine limitarea capacitatii juridice a celui condamnat Privarea de dreptul de a ocupa o anumita functie se aplica unui subiect special recunoscute vinovate de comiterea infr in legatura cu ocuparea functiei sau in detrimentul acestei, si consta in privarea persoanei de drepturi subiective concrete si restringerea capacitatii lui juridice de regula pe plan profesional pe o anumita perioada de timp. Munca neremunerata in folosul comunitatii Pedeapsa principala alternativa care consta in exercitarea neremunerata a unei acyivitati d valoare sociala si reeducativa care favorizeaza reintegrarea sociala a condamnatului. Potrivit art 67 , munca nerem in folosulcomunitatii consta in antrenarea condamnatului in afara timpului de baza sau de studii la munca determinata de autoritatile administratiei publice locale. Potrivit ultimelor modificari, aceasta se poate aplica si inclusiv militarilor in termen sau cu termen redus. In acest caz munca acestor condamnnatati consta in antrenarea acestora in timpul liber stabilit in conformitatea cu regulamentul militar la munca de catre comandamentul unitatii militare. Locul lor nu e numit de catre administratia publica , ci de conducatorii unitatii Munca neremunerata se bazeaza pe o filosofie penala distincta care are la baza necesitatea repararii si prevenirii pagubei cauzate prin comiterea infractiunii tinindu-se cont atit de interesele condamnatului si a victimei. Pot fi enuntate mai multe trasaturi: 1. pedeapsa neprivativa de libertate, de regula in calitate de pedeapsa principala, este o pedeapsa alternativa(in ultimul timp cel mai frecvent)

2. este pedeapsa principala care se aplica distinct (la infractiuni usoare, outin grave sau grave); la fel poate fi aplicata si in calitate de obligatie suplimentara in cazul condamnarii cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei; in calitate de pedeapsa principala, munca neremunerata poate fi aplicata cind e prevazuta de sanctiunea art corespunzator in baza caruia este trasa la raspunderea penala; ea poate fi aplicata si in baza art 79; art 92 3. este o pedeapsa restrictiva de drepturi prin aplicarea ei se rstringe dreptul la munca potrivit alegerii libere a profesiei; se restringe dreptul la odihna; 4. dureaza in timp legislatia stabileste atit marimea pedepsei cit si durata de executare 5. munca in cadrul acestei pedepse are caracter gratuit, persoana nu primeste careva compensatii 6. se executa in interesul comunitatii, in doctrina pedeapsa comunitara 7. se executa la obiecte cu destinatie sociala, indiferent de tipul de proprietate sau forma organizatoric juridica a intreprinderii care apare ca obiect al prestatiei; atit obiectul cit si munca este determinata de organul admin locala in comun acord cu oficiul de executare de la domiciul condamnatului 8. in cadrul acestei pedepse se executa o munca neprofesionista si necalificata 9. aceasta pedeapsa nu are caracter pecuniar, nu se rasfringe asupra situatiei financiare a condamnatului avantaje: 1. pentru codamnat: a) nu executa o pedeapsa privativa de libertate b) se pastreaza relatiile personale c) este privita ca o rascumparare prin munca a vinovvatiei si a daunelor cauzate prin savirsirea acestei infractiuni d) nu afecteaza situatia materiala 2. pentru stat: a) nu implica cheltuieli financiare b) in urma executarii practic nu apare recidiva c) sporeste rolul societatii prin executarea pedepsei 3. pentru victima: a) ca rezultat, victima constientizeaza ca condamnatul executa o pedeapsa reala, si nu se asimileaza cu rascumpararea prin bani a vinovatiei dezavantaje: 1. lipsesc locuri de munca de antrenare a condamnatilor 2. efectul educativ al colectivului de munca in care este antrenat condamnatul este minim 3. de regula , muncile au un caracter umilitor, degradant 4. relatii ostile sau prea bune intre administratie si condamnat, ceea ce diminueaza efectul educativ Continutul muncii neremunerate in folosul comunitatii Ca rezultat a aplicarii acestei pedepse, persoana devine condamnat , respectiv apare o atitudine dezaprobanta din partea societatii. In perioada executarii, persoana are antecedent penal. Se schimba statutul juridic al condamnatului, care se mnifesta sub diferite aspecte: 1. persoana obtine obligatii specifice legate de executarea pedepsei (ex: sa se prezinte la oficiul de executare, chemat la intreprindere 2. este lipsit de posibilitatea de a alege caracterul muncii 3. durata de executare a acestei munci nu intra in vechimea totala si nu se consemneaza in carnetul de munca a condamnatului 4. acordarea concediului anual la locul de munca de baza, nu suspenda executarea pedepsei, in asa mod condamnatul e lipsit de posibilitatea de a dispune dupa bunul sau plac de concediu 5. persoana realizeaza niste munci neremunerate , gratuite. Anume gratuitatea muncii si constituie elementul de condtringere de baza al acestei pedepse.

6. Munca in cadrul acestei pedepse se executa in folosul intregii societati, nu are caracter personal si nu poate si realizata in interesul anumitor intreprinderi Marimea este de de la 60 la 240 ore. Legislatia stabileste ca munca neremunerata se executa de la 2 la ore pe zi. Regulamentul privind executarea muncii neremunerate spune ca condamnatul in timpul orei de lucru pina la 2ore, in cele de odihna- pina la 4 ore. Cu acordul condamnatului in zilele lucratoare, pinca la 4 ore. Nu se poate de micsorat sau de depasit termenele de 2 si 4 ore. Orele trebuie executate in cel mult 18 luni de la data raminerii definitive a sentintei de condamnare. Legislatia nationala nu stabileste ce inseamna obiecte cu destinatie sociala, ce poate duce la abuzuri din partea organelor admin locale. In doctrina muzee, scoli, spitale. Obiectul e stabilit de organul administratiei locale in comun acord cu oficiul de executsre si condamnatul e lipsit de posibilitatea de a alege locul executarii. Legea stabileste ca obiectul de destinatie sociala trebuie sa fie la domiciliul condamnatului. Munca in cadrul acestei pedepse este privita in 2 aspecte: 1. Forma de constringere statala 2. Mijloc de corijare Munca in cadrul acestei pedepse are anumite trasaturi specifice: 1. Sa fie productiva 2. Trebuie sa fie normata, cu anumite norme 3. Marimea normei de producere sa fie calculata in dependenta de numarul de ore pe care condamnatul le are de executat; norma de munca sa acorde posibilitatea executarii acesteia in termnul pedepsei; 4. de regula munca neremunerata implica necesitatea unei munci fizice 5. in cadrul acestei pedepse ,condamnatul e antrenat la munca calificate numai daca are calificarea necesara 6. munca trebuie sa fie executata in vizorul colectivului de munca, de aceea este exclusa antrenarea in calitate de paznic, cioban, portar Tinind cont de aceste trasaturi, legislatia stabileste categoria de persoane ce nu pot primi aceasta pedeapsa: femei gravide, minori pina la 16 ani, pensionarii, militarii pe baza de contract. Legislatia penala prevede consecintele eschivarii cu reavoinata de la executarea pedepsei. In caz de constatare , pedeapsa se schimba cu inchisoare ( o zi de inchisoare pentru 2 ore de munca). Reguoamentul stabileste cazurile de eschivare cu rea-vointa: 1. neprezentarea la cerearea oficiului de executarea de 2 sau mai multe ori timp de jumatate de termenul stabilit de pedeapsa 2. incalcarea de catre condamnata a disciplinei de 2 sau mai multe ori timp de o jumate a termenului stabilit a pedepsei 3. neprezentarea condamnatului fara motive intemeiate de 2 sau mai multe ori timp de juma de perioada a executarii pedepsei constatarea se face in urma demersului oficiului de executare, la decizia instantei. Se prevede si imposibilitatea executarii pedepsei: 1. daca condamnatul se imbolnaveste de o boala, devine invalid 2. femeia devine gravida (executarea se amina) persoana in consecinta este eliberata.

Tema: 3. termenul de incercare si insamnatatealui juridico-penala radu lupascu gratierea si suspenadarea conditionata, revista dreptul 2007 nr7 cristian mitrache consideratii privind conditiile deexecutare a a. zosim condamnarecu suspendareconditionataa execut pedepsei-omodalitate a executarii detentiunii penitenciare sau o alternativa a ei. Revistanationala de dr nr10, 2005

martin, natura jur, temeiurile de aplicare a condamnarii cu suspendare conditionata a execut ped, noul CP al RM, analele stiintifice vol1, 2004. De rind cu pedepsele pen, in calitate demasura de constringere care se aplica de regula in cazul infr de un pericol social redus. La aceste categorii de masuri de constringere se atribuie si diferite tipuri de liberare de ped pen.potrivit art 89 CP prinliberare de ped pen eliberareapers care a savirsit o infr de la executareareala, partiala sau totala a ped pronuntate prin hot inst de jud. CP stabileste mai multe tipuri de liberarede ped pen. Care pot fi grupate in depend de diferiite criterii. Liberarea poate fi operata prin 1. condamnare cu suspendare conditionata 2. liberare de ped condtitionata inainte de termen 3. inlocuirea partii neexecutate de ped cu o ped mai blinda 4. eliberare de ped a minorilor 5. liberare datorita schimbarii situatiei 6. liberare de la executarea ped a pers grav bolnave 7. aminarea execut ped pentru femeile gravide si cu copii cu vista pina la 8 ani. Aplicarea acestor tipuri de eliberare de ped are diferite temeiuri: fie comportarea condamnarea in timpul execut pedepsei, fie executarea efectiva a unei parti din ped, inrautatirea starii de sanatate. Diferite tipuri de liberare de ped pot fi aplicate la diferite etape a procesului pen. La faza de condamnare, la faza de executare a ped. Unele din tipuri de eliberare de ped presupun eliberare de la executarea intregii ped, altele doar la eliberarea unei parti din ped. Unele din tipuri de liberari se referala eliberarea de execut ped cu inchisoarea, altelea vizeaza eliberare oricarei ped privative sau neprivative de libertate. Trasaturi: 1. liberarea se dispune doar prin sentinta de condamnare a inst de jud. Nici un alt organ nupoate dispune aplicarea acesteia. Prin aceasta se deosebeste deeliberare de raspundere penala 2. are loc eliberarea de la executarea pedepsei pen in sarcina condamnatului pastrindu-se anumite aobligatii specifice legate de savirsirea infr. Liberarea de ped pen nu inseama posibilitatea aplicarea altor masuri de constringere 3. liberarea de ped pen este un drept si nu o obligatie a inst de jud 4. ca rezultat al aplicarii liberari de ped , pers se recunoaste vinovata de infr si condamnata. In unele cazuri apare antecedentul penal pe intreaga perioada a termenului. Anumite categorii de liberare de ped pen sunt legate de personalitatea condamnatului si pot fi aplicate numai cu conditia ca pers intruneste calitatile speciale. Ex: liberare de ped a minorilor, aminarea executped pentru femeile gravide si cu copii. Liberarea de ped pen presupune liberarea de la executareaped principalesi complementare, inst de jud poate dispune executarea ped complementare.

2 Reprezinta o masura de individualizare a reactiei statale la infractionalitatea redusa, care poate fi operata de catre inst de jud prin sentinta de condamnare . aceasta institutie jur-pen se bazeaza pe increderea in faptul ca realizarea scopurilor ped pen poate avea loc si fara executarea reala a ped privative delibertate. aceasta instituie se aplica in cazul in care pers risca executarea ped cu inchisoarea. Prin intermediul acestei institutii, condamnatul e pastrat in societate, evita contactul cu lumea carcerala.

Art. 90, CP lastabilirea unui termen de cel mult 5 anu pentru infr intentionate sau 7 ani pentru infr din imprudenta , inst de jud sinind cont de circumstantele cauzei si de personalitatea celui vinovat, va ajunge laconcluzia ca nu este rationalca pers sa execute real ped aplcata, inst poate dispune suspendarea conditionataa executarii ped daca in termenul de proba condamnatul va avea corespunzator, va indeplini obligatiile si nu va savirsi noi infr , inst de jud va dispune liberarea de la executarea ped aplicate anterior. Legislatia stabileste temeiuri obiective si subiective deaplicare a condamnare a suspendarii. Temeiurile obiective caracterizeaza fapta infractionala, cele subiective la pers celui condamnat. Temeiurile obiective. Potrivit art condamanarea cu suspendare se aplica cu conditia ca infr seatribuie la infr usoare , mai putin grave si grave. E o apreciere aindividualizarii legale a gradului deprejud. Gradul de prejud al faptei se apreciaza inclusiv prin individualizarea judiciara, cind inst de judtinind cont de circumstantele cauzei, gradul de implicare a pers care a savirsssit infr, personalitatea condamnatului determina marimea ped in sentinta de condamnare . se opereaza incazul infr intentinata -5 ani, imprudenta-7. Legea pen interzice aplicarea condamnarii cu executare suspendata a ped pers in recidiva, adica pers care au antecedente pen nestinse pentru infr intentionate. Aceasta inst se aplica doar cu conditia ca inst dejud va considera irational executarea reala a ped. Condamnarea cu executarea suspendata a ped reprezinta un tip de eliberare deped conditionata, inst de jud in interiorul termenului de execut, numit de proba poate sastabileasca anumite obligatii speciale de indeplinire a carora poate atrage anularea institutia condamnarii cu suspendraee si trimiterea condamnatului in penitenciar pentru executarea ped reala. 2 ategorii de obligatii: -obligatia de a face - de a se abtine Determinarea in sentinta a acestor obligatii este un drept si nu o obligatie. Lista acestor obligatii e prevazut in art 90, alin7- nu e o listaexhaustiva.inst de jud poate dispune si aplicarea altor obligatii care nu-s specificate in cod obligatiile stabilte de jud in sentinta de condamnare urmeaza a fi indeplinite intr-o anumitaperioada de timp , numit termende proba. Acest termen reprezinta o parte componenta oblgatorie a condamnarii cu suspendare conditionata si de rind cu termenul ped individualizeaza gradul de prejud a faptei savirsite de ce condamnat. Potrivit doctrinei proba reprezinta perioada de timp in care condamnatul da dovada ca s-a corectat, ca scopul ped a fost realizata. Term de proba e perioada de timp in interiorul caruia se verifica temeinicia condamnarii cu suspendare conditionata a executped. Term de proba are un efect educativ si preventiv in masura in care daca ininteriorul acestui termen, condamnatul nu respecta cerintele stabilite de lege si obligatiile determinate de catre inst de jud el risca ecut ped cu inchisoarea. Potrivit alin2 art90, term de proba dureaza de la 1 la 5 ani. Careva criterii legale de determinare a marimiii acestui termen nu exista, dardurata term deproba depinde de prejudiciabilitatea faptei, personalit condamnatului si de durata timpului necesar pentru realizarea scopuluipedin privinta condamnatului concret. Term de proba are insemnatate distincta de termenul ped. Dupa expirarea term deproba pot surveni 2 situatii: 1. pers este eliberata de la executarea reala de la ped cu inchisoarea. Este situaite cind cel codamnat in perioada de proba are comportament normal si indeplineste obligatiile stabilite de catre inst de jud. Acest term deproba potrivitlegislatieipoate fi redus cel multcu juma din termen de proba. Potrivit art90, alin 8, daca dupa expirarea a cel putin juma din termenul de proba, condamnatul cu sus

pendare a avut o comportare exemplara, a reparat dauna, inst de jud, la propunerea org de excutare a ped poate dispune anularea aniticpata a condamnarii cu suspendare conditionata. In interiorul termenului de proba, inst de jud la propunerea org de executare poate anula anumite obligatii sau adauga. 2. Daca in interiorul term de proba, condamnatul incalca in mod sistematic obligatiile sale sau incalca ordinea publica, pentru care e tras la raspundere contraventionala sau pina la expirarea term de proba, condamnatul se eschiveaza de la recuperarea daunei cauzate prin infr, inst de jud prin incheiere dispune anularea condamnarii cu suspendare conditionata a pe si trimiterea condamnatului inpenitenciar si executarea reala a ped cu inchisoarea. Cea mai grava situatie pentru condamnat este cind in interiorul termenului de proba acesta comite noi infr. In cazul condamnarii cu susp cond , instanta stabileste 2 termene: de proba si de ichisoare.

AMINAREA EXECUTARII PEDESPEI PENTRU FEMEILE GRAVIDE SAU CU COPII PINA LA 8 ANI 1. Caracterisitica generala 2. Continutul instituitiei in cauza Bibliografie: a) Botnaru, Grama... Drept penal b) Stenicikin: poniatie i iuridiciskaia priroda otsrociki otbivania nakazania beremenim jenshinam imeiushie mololetnie deti kak mera ugolovno .... c) Daniel Martin: aminarea ....femei gravide sau cu 8 ani, analele stiintifice ale usm, 2004 Criminalitatea feminina reprezinta un fenomen social cu trasaturi distincte prin proportii si caracterul sau , mijloacele si mecanismele de realizare, alegerea victimei; aceste particularitati au dus la necesitatea elaborarii unor mecanisme juridico-penale specializate. Institutia aminarii executarii pedepsei a fost introdusa in legislatia penala in anul 2000, ulterior pastrata si in noul CP. La baza introducerii acestei institutii este: necesitatea respectarii intereselor femeilor si a copiilor sai mici; necestitatea economiei represiunii penale. Institutia in cauza se atribuie la masuri de contringere cu caracter juridico-penal care in realizarea sa tin cont subiectul special al infractiunii femeia , iar pe de alta parte tine cont de caracterul si gravitatea infractiunii comise. In special se ia in consideratie valoarea sociala atinsa de infractiune. Indtitutia in cauza avind caracter de contringere, are caracter de intimidare, obligatii specifice femeilor, caracter preventiv. Prin aplicarea acestei institutii statul stimuleaza procesul de corectare a condamnatei, ea intelegind ca i se acorda o pisibilitate de a evita executarea pedepsei cu inchisoarea in schimbul cresterii si educarii normale a copilului sau. Acestei institutii sunt caracteristice anumite trasaturi: a) Subiect special femeie gravida sau copil... b) Existenta unui temei real de aplicarea pedepsei cu inchisoarea c) Existenta unui termen de aminare a executarii pedepsei d) Manifestarea umanismului fata de copilul femeii condamnate Dupa natura juridica tip de liberare de pedeapsa. Are un caracter dublu de manifestare: a) In calitate de forma speciala a suspendarii conditionate de la executarea pedepsei instanta , prin sentinta de condamnare elibereaza de la executarea intregii pedepse, de regula aceasta forma se aplica atit femmeilor care la momentul condamnarii sunt insarcinate, cit si celor ce au copii mici b) Forma de eliberare conditionata inainte de termen de la executarea pedepsei apare in situatia in care femeia e trimisa spre executare in penitenciar si ulterior in penitenciar devine insarcinata si intruneste calitatile si conditiile de eliberare de la executarea de mai departe a pedepsei Aceasta institutie se aplica cind poate fi aplicata pedeapsa cu inchisoarea.

Potrivit doctrine sunt 2 temeiuri de aplicare acestie institutii: a) Realizarii scopurilor pedepsei penale fara pedeapsa cu inchisoare b) Repsectarea intereselor copilului de a fi educat si corectat in mediul social normal fara a fi izolat de societate Reiesind din prevederile art 96 CP, sunt 2 conditii de aminare a executarii pedepsei pentru aminare: a) Se refera la persoana condamnata sa fie femeie insarcinata la momentul condamnarii sau cu copii de pina la virsta de 8 ani. Faptul in cauza se certifica prin certificat medical sau adeverinta de nastere. Nu are relevanta termenul sau daca copilul e nascut sau nu. Desi legislatia stabileste sintagma copii, de aceasta institutie beneficiaza un femei cu un singur copil, deasemenea nu conteaza nici virsta copilului b) Categoria infractiunii valoarea sociala lezata si pericolul social se ia in considerare. Aceasta institutie e aplicabila femeilor condamnate cu exceptia celor cu infractiuni grave, deosebit de grave sau exceptional de grave; contra persoanei (cu conditia ca termenul inchisorii sa depaseasca 5 ani). Aceste 2 conditii sunt cumulative. In asa mod poate beneficia de asa institutie persoana codamnata la un termen mai mic de 5 ani , precum si persoanele care sunt conamnate la un termen mai mare de 5 ani, insa pentru alte infractiuni decit cele din art 96CP. La infractiunile grave....si exceptional de grave contra persoanei se atribuie nu numai infractiunile din cap 2 CP, dar si alte infactiuni in care persoana apare ca obiect special complementar. Institutia in cauza are caracter: - Faculatativ: recurgerea la acest fel de pedeapsa reprezinta un drept - Conditionat: aminarea executarii pedepsei este nu definitiva , ci reprezinta o liberare temporara de la executarea pedepsei cu stabilirea unor obligatii specifice femeii condamnate, ce sunt legate de posibilitatea cresterii si educarii copilului. Legea penala nu stabileste un anumit termen de proba in care femeia e obligata sa respecte aceste conditii, dar el se indentifica cu perioada de timp in interiorul careia copilul atinge virsta de 8 ani( ultimul copil atinge virsta de ani) In perioada termenului de proba ,femeia are obligatia de a creste si educa copilul, iar in cazul respectarii acestei conditii , dupa atingerea virstei de 8 ani a ultimului copil , pot interveni: a) Condamnata este eliberata de la executarea partii neexecutate a pedepsei b) Partea neexecutata de pedeapsa se inlocuieste cu o pedeapsa mai blinda c) Condamnata se trimite in institutia penitenciara spre executarea pedepsei stabilite in sentinta de condamnare aceasta intervine atunci cind instanta stabileste ca femeia nu si-a onorat obligatiile pentru cresterea si educarea copilului; daca in perioada de 8 ani femeia abandoneaza sau se eschiveaza cu rea-vointa de la educarea acestuia, la propunerea organului de executare instanta poate anula aminarea executarii pedepsei cu trimiterea in penitenciar. Abandonarea copilului reprezinta o actiune unica prin care aceasta renunta definitiv la copil. Eschivarea de la educarea copilului trebuie sa aiba un caracter permanent si femeia trebuie sa fie anterior avertizata de necesitatea stoparii comportamentului sau defavorabil copilului. Daca in perioada de incercare , femeia savirseste noi infractiuni, aminarea se anuleaza si instanta stabileste o noua pedeapsa conf art85CP, in acest caz pentru anulare nu are importanta caracterul si gravitatea precum si forma de vinovatie cu care a fost savirsita infractiunea. IMPACAREA PARTILOR SI MEDIEREA PENALA 1. Conceptul si natura juridica a impacarii partilor 2. Conditiile si efectele impacarii partilor 3. Medierea in cauzele penale Bibliografie: a) Medierea in cadrul procesului penal; revista nationala de drept nr.3,2005 b) Impacarea institutie juridico-penala privita prin prisma legislatiei procesual penale, analele USM, chisinau 2001 c) Legea cu privire la mediere, 14iul2007, MO 188/191 7dec2007

Potrivit legislatiei penal, art 109 CP, impacarea reprezinta actul de inlaturare a rasp penale pentru infractiune usoara sau mai putin grava, iar in cazul minorilor, infractiuni prevazute la cap 2-6 a partii speciale CP, precum si in cazurile prevazute de procedura penala. In asa mod distingem 2 categorii: 1) Vizeaza cele din cap 2-6 partea speciala 2) Infractiunile prevazute de le glegislatia procesuala, atunci cind urmarirea penala se porneste doar la plingerea prealabila a partii vatamate (art 276 CPP), asa zisa acuzare privata. In varianta actuala impacarea partilor este o institutie absolut noua pentru RM, fostul cod n-o continea, insa CPP din 1961 prevedea posibilitatea impacarii partilor in cazul cind infractiunile urmau a fi examinate doar in urma plingerii prealabile a partii vatamate, si aceasta impacare se realiza prin retragerea plingerii sau cererii sau plingerii din partea partii vatamate. Potrivit DEX-ului , prin impacare se intele actiunea de restabilire a intelegerii si de curmare a conflictului aparut intre 2 persoane. Legea penala nu stabileste notiunea de impacare , dar definitiveaza anumite conditii si cazuri cin poate avea loc impacarea partilor. In doctrina , prin impacarea partilor se intelege inlaturarea conflictului si restabilirea relatiilor normale dintre partea vatamata si infractor , relatii care au fost violate sau violate prin savirsirea infractiunii. Prin impacarea partilor se mai intelege retragerea din partea partii vatamate a pretentiilor fata de persoana ce a savirsti infractiunea sau adresarea organului de urmarire penala sau instantei a cererii cu privire la incetarea urmarii penale. Impacarea partilor presupune ca intre persoanele implicate in conflictul juridico penal au fost stinse pretentiile reciproce; reprezinta un act bilateral intre partea vat si infractor cu privire la incetarea procesului penal si inlaturarea raspunderii penale. Are anumite avantaje: a) Economia represiunii penale b) Optimizarea procesului penal c) Rezolvarea conflictului penal pe cale amiabila d) Satisfacerea intereselor legitime ale victimei in ce priveste recuperarea pagubelor cauzate prin infractiune in termene cit se poate mai restrinse Impacarea partilor se inscrie in ideea compromisului penal in lupta cu criminalitatea , care presupune ca persoana care a savirsit infractiunea beneficiaza de liberarea de raspundere penala sau imblinzirea pedepsei in schimbul savirsirii de catre aceasta a unor fapte determinate de lege care asigura realizarea scopurilor si sarcinilor de baza in lupta cu criminalitatea. Vezi: Recomandarea nr 19 a comitetului de ministri cu privire la medierea in chestiunile penale. Impacarea partilor are urm trasaturi: a) Act bilateral: manifesta vointa neviciata a ambelor parti implicate in conflictul juridico-penal b) Atrage dupa sine liberarea de raspundere penala: e un act de inlaturare a faptuitorului de rasp penala c) Se admite in anumite cazuri si situatii prevazute de legislatia penala si procesual penala d) Se opereaza de regula la infractiunile de gravitate redusa e) Poate fi acceptata prin diferite acte procesual penale in dependenta de faptul la ce faza a urmaririi penale are loc impacarea partilor Potrivit doctrinei impacarea partilor contine un sir de condoitii cumulative, cind poate avea loc acceptarea impacarii de organele abilitate, ca urmare si liberarea de rasp penala: a) Categoria infractiunilor: impacarea partilor se accepta in cazul adultilor doar pentru infractiuni usoare sau mai putin grave si doar cele prevazute in cap 2-6 CP; pentru minori impacarea se admite si in cazul infractiunilor grave care la fel fac parte din capitolul 2-6 partea speciala CP. Daca infractiunea se atribuie la infractiuni usoare sau mai putin grave, insa se refera la alte capitole, iar in cazul obtinerii intelegerii dintre parti in rivinta stingerii conflictului juridico-penal, urmarirea penala nu poate fi incetata fata de infractor, fiind pastrata posibilitatea pastrarii altor institutii juridico-penale de inlaturare a raspunderii penale. In cazul art. 276 CPP. Unele din aceste infractiuni sunt prevazute si in alte capitole din 2-6, dar incetarea urmaririi penale are loc in virtutea faptului ca victima sau partea vatamata isi retrage plingerea si care rezultat nu are cine sustine acuzarea privata (ex: concurenta neloiala) b) Calitatea partilor: impacarea poate avea loc intre persoana ce asavirsit infractiunea si persoana ce a suferit. CPP stabileste 2 parti implicate in conflict- partea apararii si cea a acuzarii. La partea apararii

sunt banuitul, invinuitul si inculpatul. La partea acuzarii se atribuie victima, partea vatamata si partea civila. Legislatia procesual penala determina dreptul de a se impaca atit pentru banuit cit si pentru inculpat. De acelasi fel dreptul de a se impaca din acuzare e prevazut doar partii vatamate. Potriv art 109CP, pentru persoanele lipsite de capacitate de exercitiu, impacarea se face de catre reprezentantii legali, persoanele cu capacitate de exercitiu limitata sau restrinsa se pot impaca doar cu acordul sau incuviintaarea persoanelor prevazute de lege. Art 65 CPP, la persoanele lipsite de capacitate de exercitiu se atribuie: 1) Persoanele recunoscute de lipsirea pe cale civila sau penala 2) Ce nu a atins virsta de 14 ani Instanta poate recunoaste incapabila peroana vatamata ca urmarii unei incapacitati de ordin mental, psihic. Partea vatamata, partea civila , invinuitul sau inculpatul pina la 18 ani au capacitate de exercitiu limitata; drepturile si libertatile ei le realizeza prin incuviintarea persoanelor stabilite de lege. Dreptul la impacare a persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu se decide de re[rezentantii legali: parintii,infietorii, tutorii sau cuatorii lor, care reprezinta interesele persoanein procesul penal. Impacarea partilor pentru persoanele cu capacitate de exercitiu limitata poate decide prin concursul atit a reprezentantilor legali cit si altor persoane, potrivit CPP atribuindu-se: avocati si alte persoane imputernicite cu abilitati speciale de catre participantul la procesul de impacare. Impacarea trebuie sa fie realizata in anumite intervale de timp, anume din momentul pornirii urmaririi penale si pina la retragerea completului de judecata spre deliberare. Impacarea poate avea loc atit in faza urmaririi penale cit si la judecata, mai mult ca atit ea poate avea atit in instanta de fond, cit si cea de apel si recurs c) Trebuie sa fie explicita clar manifestata, sub forma scrisa, nu doar cererile, dar si acordul d) Sa fie benevola actioneaza liber, fara viciu de consimtamint. Aceasta presupune ca inainte de a semna actul de impacare partile au convenit la toate momentele conflictului penal, atit a volumului prejudiciului si modul de compensare. e) Este personala in cazul existentei mai multor faptuitori, incetarea urmarii penale opereaza doar in privinta persoanei concrete cu care s-a impacat. Ceilalti participanti care nu au participat la impacare pot fi atrasi la raspundere penala f) Este totala, neconditionata si definitiva. Totala insemnarea actului de impacare stinge atit in privinta laturii penale cit si in privinta laturii civile. Neconditionata in sensul ca dupa semnarea actului de impacare nu pot fi stabilite careva conditii suplimentare. Definitiva se opereaza pentru totdeauna, nu are caracter provizoriu Efectele juridice ale impacarii Ca rezultat a impacarii are loc inlaturarea rasp penale. Asa cum impacarea este personala , ea are efecte juridice doar pentru persoana cu care partea vatamata s-a impacat. In cazul cin impacarea partilor are loc in faza de urmarire penala, procurorul emite ordonanta de incetare a urmaririi penale; daca insa are loc in faza judecarii cauzei, instanta emite sentinta de impacare. Ca rezultat al impacarii are loc nu numai liberarea de raspundere penala, dar faptuitorul este liberat de raspunderea civila survenita ca rezultat a infractiunii. Actiunea civila urmeaza soarta procesului penal. In cazul existentei prejudiciului , ele urmeaza a fi compensate pina la semnarea acordului de impacare, in caz contrar partea vatamata risca sa nu poata recupera aceste prejudicii ulterior.

Recomandarea nr. R. 19 (99) a Comitetului de Minitri ctre Statele membre cu privire la mediere n cazuri penale CONSILIUL EUROPEI COMITETUL DE MINITRI

RECOMANDAREA NR. R. 19 (99) A COMITETULUI DE MINITRI CTRE STATELE MEMBRE CU PRIVIRE LA MEDIERE N CHESTIUNI PENALE

(Adoptat de Comitetul de Minitri pe 15 septembrie 1999 la cea de-a 69-a ntlnire a reprezentanilor minitrilor) n conformitate cu termenii articolului 15.b al Statutului Consiliului Europei, Comitetul de Minitri, innd cont de progresele nregistrate de Statele membre n folosirea medierii n cazuri penale ca pe o opiune flexibil, cuprinztoare, util, participativ, complementar sau alternativ procedurilor penale tradiionale; Lund n considerare necesitatea de a promova participarea personal activ a victimei i a infractorului i a altor persoane care pot fi afectate ca pri, ca i implicarea comunitii la procedurile penale; Recunoscnd interesul legitim al victimelor de a avea un cuvnt de spus n rezolvarea consecinelor victimizrii lor, de a comunica cu infractorul i de a obine scuze i compensaii; Lund n considerare importana de a stimula simul de rspundere al infractorilor i de a le oferi posibilitatea practic de a se ndrepta, care poate ajuta la reintegrarea i reabilitarea lor; Recunoscnd c medierea poate spori contiina rolului important al fiecrei persoane i al comunitii n prevenirea i rezolvarea infraciunilor i a conflictelor asociate acestora, ncurajnd astfel efecte penale mai constructive i mai puin represive; Recunoscnd c medierea presupune abiliti speciale i necesit coduri de practic i pregtire acreditat; Lund n considerare contribuia potenial substanial a organizaiilor nonguvernamentale i a comunitilor locale n domeniul med ierii n cazuri penale i necesitatea de a combina i coordona eforturile iniiativelor publice i private; Respectnd condiiile Conveniei cu privire la protecia drepturilor i libertilor fundamentale ale omului; innd cont de Convenia European cu privire la exercitarea drepturilor copiilor, ca i de Recomandrile nr. R 11 (85) privind poziia victimei n cadrul dreptului i procedurii penale, nr. R 18 (87) privind simplificarea justiiei penale, nr. R 21 (87) privind asistena .acordat victimelor i prevenirea victimizrii, nr. R 20 (87) privind reaciile sociale la delincventa juvenil, nr. R 6 (88) privind reaciile sociale la delincventa juvenil n rndul tinerilor provenii din familii de emigrani, nr. R 16 (92) privind Normele Europene referitoare la sanciuni i msuri comunitare, nr. R 12 (95) privind administrarea justiiei penale i nr. R l (98) privind medierea familiei Recomand guvernelor statelor membre s in cont de principiile prezen tate n anexa acestei Recomandri n aplicarea medierii n cazuri penale i s fac cunoscut pe ct posibil acest text. Anexa Recomandrii nr. R 19 (99) L Definiie Aceste directive se aplic oricrui proces prin care victimei i infractorului li se d posibilitatea, n cazul n care consimt liber, s participe activ la rezolvarea problemelor aprute n urma infraciunii cu ajutorul unei tere pri impariale (mediator). II. Principii generale 1. Medierea n cazuri penale trebuie folosit numai dac prile consimt liber.

Prile vor fi libere s - i retrag consimmntul oricnd pe parcursul medierii. 2. Discuiile din cadrul medierii sunt confideniale i nu pot fi folosite ulterior, cu excepia situaiilor cnd exist acordul prilor. 3. Medierea n cazuri penale trebuie s fie un serviciu general disponibil. 4. Medierea n cazuri penale trebuie s fie disponibil n toate etapele procesului justiiei penale. 5. Serviciilor de mediere trebuie s li se acorde suficient autonomie n cadrul sistemului justiiei penale. III. Bazele legale 6. Legislaia trebuie s faciliteze medierea n cazurile penale. 7. Trebuie s existe directive care definesc folosirea medierii n cazuri penale. Acestea trebuie s se adreseze n mod special condiiilor pentru trimiterea cazurilor ctre serviciile de mediere i rezolvarea cazurilor dup mediere. 8. n cazul medierii trebuie aplicate garanii procedurale fundamentale; n mod special, prile trebuie s aib dreptul la asisten juridic i, atunci cnd este cazul, la traducere/interpretare. In plus, minorii trebuie s aib dreptul la asisten parental. IV. Funcionarea justiiei penale n relaie cu medierea 9. Decizia de a deferi un caz penal medierii, ca i evaluarea rezultatelor unei proceduri de mediere, trebuie luat de autoritile justiiei penale. 10.nainte de a aproba medierea, prile trebuie s fie bine informate n legtur cu drepturile pe care le au, cu natura procesului de mediere i cu posibilele consecine ale deciziei lor. l l.Nici victima nici infractorul nu trebuie convinse prin mijloace incorecte s accepte medierea. 12.Reglementrile speciale i garaniile legale care se aplic n cazul participrii minorilor la proceduri legale se vor aplica i n cazul participrii acestora la medierea n cazuri penale. 13.Medierea nu va continua dac oricare dintre prile principale implicate nu este capabil s neleag semnificaia procesului. 14.n mod normal, elementele de baz ale cazului trebuie recunoscute de ambele pri, ca punct de pornire al medierii. Participarea la mediere nu trebuie folosit ca dovad a recunoaterii vinoviei n procedurile penale ulterioare. 15.Neconcordanele evidente n ceea ce privete factori ca vrsta, maturitatea sau capacitatea intelectual a prilor trebuie luate n considerare nainte de a trimite cazul spre mediere. 16.Hotrrea de a trimite un caz penal la mediere trebuie nsoit de o limit de timp rezonabil n care autoritile competente ale justiiei penale trebuie informate n legtur cu specificul procedurii de mediere. 17.Achitrile bazate pe acorduri mediate trebuie s aib acelai statut ca i hotrrile sau sentinele judectoreti i trebuie s exclud urmrirea n justiie pentru aceleai fapte (ne bis in idem). 18.Cnd un caz este trimis napoi autoritilor justiiei penale fr ncheierea unui acord ntre pri sau dup ce punerea n aplicare a unui astfel de acord a euat, trebuie luat fr ntrziere o hotrre privind continuarea aciunii. V. Funcionarea serviciilor de mediere V. l. Standarde 19.Serviciile de mediere trebuie reglementate prin standarde recunoscute. 20. Serviciile de mediere trebuie s aib suficient autonomie n ndeplinirea ndatoririlor pe care le au. Trebuie stabilite standarde privind competena i norme etice, ca i proceduri de selectare,

pregtire i evaluare a mediatorilor. 21. Serviciile de mediere trebuie monitorizate de un organism competent. V.2. Calificarea i pregtirea mediatorilor 22.Mediatorii trebuie recrutai din toate sectoarele sociale i, n general, trebuie s cunoasc bine culturile i comunitile locale. 23.Mediatorii trebuie s fie capabili s dea dovad de judecata solid i abilitile interpersonale necesare medierii. 24.nainte de a prelua activitile de mediere, mediatorii trebuie s urmeze o pregtire iniial i una multidisciplinar. Pregtirea lor trebuie s vizeze dobndirea unui nalt nivel al competenei, innd cont de abilitile de a rezolva conflicte, de condiiile speciale ale muncii cu victimele i infractorii i de cunoaterea sistemului justiiei penale. V. 3. Rezolvarea cazurilor individuale \ 25.nainte de nceperea procesului de mediere, mediatorul trebuie s fie informat despre toate elementele semnificative ale cazului i trebuie s i se nmneze documentele necesare de ctre autoritile competente ale justiiei penale. 26.Procesul de mediere trebuie s se desfoare ntr -o manier imparial, pe baza elementelor cazului i a nevoilor i dorinelor prilor. Mediatorul trebuie s respecte ntotdeauna demnitatea prilor i s asigure c prile se comport respectuos una cu alta. 27.Mediatorul este responsabil de asigurarea unui mediu sigur i confortabil pentru mediere. Mediatorul trebuie s fie sensibil la vulnerabilitatea prilor. 28.Medierea trebuie s se desfoare eficient, dar ntr-un ritm accesibil prilor. 29.Medierea trebuie s se desfoare in camera. 30.n ciuda principiului confidenialitii, mediatorul trebuie s ncredineze autoritilor competente sau persoanelor implicate orice informaie privind infraciuni grave iminente, care poate aprea n cursul procesului de mediere. V.4. Rezultatul medierii 31.Acordurile trebuie ncheiate n mod voluntar de ctre pri. Ele trebuie s conin numai obligaii rezonabile i proporionale. 32.Mediatorul trebuie s raporteze autoritilor justiiei penale msurile luate i rezultatul medierii. Raportul mediatorului nu va dezvlui coninutul sesiunilor de mediere, nici nu va exprima vreo judec at privind comportamentul prilor pe parcursul medierii. VI. Promovarea continu a medierii 33.Trebuie s existe o consultare constant ntre autoritile justiiei penale i serviciile de mediere pentru dezvoltarea unei nelegeri comune. 34.Statele Membre trebuie s promoveze cercetarea i evaluarea medierii n cazurile penale.
Data viitoare testare: impacarea , tema 6.7.8.9. Medierea in cauzele penale Negociere metoda de cooperare in solutionarea conflictelor care presupune obtinerea solutiei sau solutiilor reciproc avantajoase pentru partile participante la negociere tinindu-se cont de interesele lor. Negocierile in rezultatul carora se obtine incheierea anumitortranzactii sau acorduri poarta denumirea de proceduri de impacare. Deseori procedurile de impacare se desfasoara cu implicarea inafara de partile la

conflict si alte persoane: avocati, rude , intermediari etc. Exista forme specifice de negociere la care participa persoane specializate numite mediatori. Procedurile de negociere care sunt mijlocite , intermediate de catre mediatori se numesc mediere, proceduri de mediere. Specific pentru mediere este negocierea cu proceduri specifice de purtare a ei, cu drepturi si obligatii nedeterminate atit pentru parti cit si pentru mediatori. Medierea in cauzele penale reprezinta o procedura de impacare ce presupune negocieri intre partea vatamata si infractor in vederea impacarii , la care participa una sau mai multi mediatori. Scopul medierii penale consta nu in semnarea acordului de impacare , ci crearea conditiilor pentru semanrea acestui acord. Procedura medierii penale( vezi legea medierii) si se desfasoara dupa principiile: a) Accesul liber si egal la mediere la medierea juridico-penala pot participa doar partile care pot incheia actul de impacare. La mediere are acces adultul care a savirs infr usoare sau mai putin grave sau minorul care a savirsit inclusiv infr grave, precum si in cazurile prevazute de legislatia procesualpenala cind urm penala se porneste la plingerea in prealabil a victimei. In unele cazuri partile nu au acces direct la procedura de mediere, ci prin reprezentanti legali sau cu acordul lor. Potrivit legii privind medierea , daca participa un minor partticiparea pedagogului e obligatorie. Drepturile si obligatiilor participantilor sunt egale (vatamata=infractor). b) Liberul consimtamint la procedura de mediere pot participa doar persoanele ce si-au exprimat acordul expres si doar cu conditia ca partile consimt liber fara a fi influentate. In oricarea perioada a procesului de mediere , partile pot sa se retraga fara a semna actul de impacare. c) Confidentialitatea toata informatia obtinuta de mediator de la parti in rezultatul exercitarii atributiilor de mediator sunt confidentiale , mediatorul avind obligatia sa nu divulge altor persoane informatia, inclusiv org de urm penala sau instantei de judecata. Totusi , potrivit legii este exceptie de la principiul confidentialitatii: in cazul in care mediatorul afla despre infractiuni iminente legate de procesul de mediere, este obligat sa anunte organele corespunzatoare. d) Independentei si impartialitatea mediatorului la mediere poate participa doar persoana ce are anumite abilitati in mediere, cu conditia sa nu fie interesata de solutionarea problemei in favoarea unuia sau altei parti. Legea prevede si cazuri cind e imposibil participarea mediatorului. La medierea penala poate avea loc numai cu mediatori profesionisti. Legea cu privire prevede dr si obl atit a participantilor cit si a mediatorului. Medierea juridico-penala poate avea loc intr-o anumita perioada de timp: de la momentul pornirii urm penale si pina la intrarea completului de judecata in camera de deliberare. Medierea juridico-penala poate fi initiata atit de parti, reprez acestora cit si de org de urm penala(procuror, ofiter de urm penala). Exista 2 categorii de mediere: a) Indirecta mediatorul efectueaza medierea cu fiecare participant in parte b) Directa solutionarea conflictului juridico-penal prin participarea simultan a partilor si a mediatorului. De regula incepe cu mediere indir si se termina cu directa/. Etapele medierteii: a) Initierea se depune cerere, se alege mediatorul concret. Partile pot alege si mai multi mediatori. La aceasta etapa mediatorul face cunostinta cu materialele cauzei b) Pregatirea med poarta discutii cu fiecare participant , explicind dr si obl precum si consecintele semnarii actului de impacare c) Participarea la aceasta etapa partile cu mediatorul trec la negocieri directe, analizind conditiile dupa care se incheie intelegerea d) Supravegherea indeplinirii acordului de impacare in cazul cind pentru semnarea acordurului de impacare sunt stabilite anumite conditii , mediatorul poate supraveghea indeplinirea de catre parti a obligatilor asumate in legatura cu eventualul acord de impacare. In vederea realizarii medierii , mediatirul realizeaza sedinte unde pot si prezente si alte persoane. Procesul de mediere nu subbstituie procesul penal. Participarea la procedura de mediere nu poate servi infractorului recunoasterea vinovatiei. Procesul de mediere poate inceta in urm cazuri: a) Partile sau una din parti renunta la procedura de mediere b) Mediatorul ajunge la concluzia imposibilitatii impacarii partilor c) Partile semneaza acordul de impacare

Daca in urma sedintelor de mediere , partile accepta negocierea, partile semeneaza un acord de impacare contrasemnat de mediator. Nesemnarea acordului de impacare nu poate prejudicia situatia partilor in procedura penala, daca el totudi se semneaza , mediatirul il prezinta instantei sau org de urm penala, cu anexarea unui raport scris in privinta masurilor aplicate in procesul medierii. Org de urm penala sau instanta verifica daca acordul a fost semnat benevol , nu sunt careva vicii de consimtamint si emite o ordonanta de incetare a urm penale sau sentinta de incetare a procesului. Probatiunea penala 1. Conceptul , natura juridica 2. Tipurile si serviciul de probatiune Literatura: Xenofon aulianovschi propatiunea la alternative IRP, chisinau Ulianovschi, Zaaharia Ghidul consilierului de ptobatiune Chisinau 2004 Gladchii A particularitari a pobatiunii , legea si viata chinau 2004 G.Florean, V.Zaharia, Moraru T. probatiunea presententiala inprivinta minorilor , IRP legea cu privire la probatiune nr 8-XVI din 14 feb 2008 Prin probatiune putem intelege atit o sanctiune juridico-penala cit si o activitate complexa a org justitiaeecare asigura un comportament al indfractorului. Stricto senso masura prin care o persoana condamnata la o pedeapsa la o privarea de libertate, ea este eliberata de la executarea pedepsei cu inchisoarea . in doctrina prin probatiune se intelege o amasura de constringere dispusa prin hotarire a unui organ competent (procuror, judecator) aplicata unor categorii de infractori ce consta in executarea unor sau mai multor obligatii impuse de acest organ cu sau fara supravegherea executarii acesteia. Strcto senso, probatiunea are anumita trasaturi: a) Se aplica pers condamnate sau celor liberate de rasp penala b) Se stabilesc una sau mai multe obligatii specifice persoanei, ele se executa in cadrul societatii c) Dureaza o anumita perioada de timp d) Se dispune numai in prezenta anumitor conditii referitoare la fapta si faptuitor In actuala legislatie penala, trasaturi specifice probatiunii sunt caracterisitice mai multor institutii: liberarea conditionata de raspundere penala, lib de rasp penala a minorilor cin li se aplica masuri de constringere cu caracter educativ; condamnarea cu eliberea conditionata; liberarea de pedepapsa inainte de termen; aminarea executarii pedepsei femeilor gravide sau cu copii pina la 8 ani. Nu avem institutie de probatiune, insa caracterele ei sunt prezente in institutiile sus-numite. Lato senso o modalitate de interventie prin activitati cu fundament socio-pedagogic, caracterizate printr-o combinatie de suraveghere si asistenta. Potrivit art.2 a legii cu privire la probatiune: este o activitate indreptata la evaluarea psihosociala , controlul persoanelor aflate in conflict cu legea penala si resocializarea lor, precum si adaptarea persoanelor liberate din locurile de detentie pentru prentimpinarea savirsiri din partea acestora de noi infractiuni. Avem mai multe tipuri de probatiune: a) Presententiala evaluarea psihlogica a personalitatii baniitului, inculpatului. Se realizeaza pina la emiterea sentintei de condamnare . in cadrul acestei probatiuni, consilierul de probatiune, in baza demersului org de urmarire penala sau instantei intocmeste un referat presentential care analizeaza dupa anumiti indici persoanlitatea invinuitului, banuitutlui, inculpatului. Contine anumite concluzii ce pot fi luate in consideratie de instnata la modul de executarea sa sentinta. In privinta minorilo referatul e obligatorie b) Sententiala in comunitate orientata spre resocializare a persoanelor condamnate la pedepse neprivative de libertate sau de liberarea de pedeapsa penala privativa de libertate. Se asigura prin realizarea unui control al comp condamnatului si verificarii respectarii obligatiilor din partea acestora. Sunt 2 categorii: liberati si cei cu privative de libertate c) Penitenciara toatlitate de activitati socio-educ desf in penitenciare de catre serviciul probatiune penitenciara, inclusiv activitati legate de pregatirea condamnatului de eliberare a condamnatului din

locul de detentie. Activitatea acestora este reglementata de statutul executarii pedepsei de catre condamnat. d) Postpenitenciara Potrivit legislatiei , probatiunea se desf dupa aumite principii: a) Resp dr omului si demnitatii umane b) Opurtunitatii c) Apropierii d) Continuitatii e) Participarea societatii la un loc cu condamnatul, delicventul Potrivit legislatiei activitatea probatiunii e exercitata de consilierii de probatiune care fac parte la ofiicii de probatiune , insa pot fi executate si de voluntari