Sunteți pe pagina 1din 11

Dreptul familiei

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Conventia privind dr copiilor Conventia privind adoptia Leagea privind dr copilului, nr 338 din 1994 Legea nr 99 din 28 mai 2010 privind regimul juridic al adoptiei Codul familiei Legea privind actele civile Valentina Cebotari, Dreptul familiei, (catedra)

Principiile fundamentale 1. 2. 3. 4. 5. 6. Notiunea Obiectul si metoda de reglementare Principiile Corelatia cu alte ramuri Izvoarele Caracteristica generala a dreptului familiei in alte tari

Familie (istoric) de la familie grup la familie pereche; insusirea surplusului. Frederic Enghels: familia , propritatea si statul au aparut in acelasi moment. Familia in sens sociologic este un grup de persoane unite prin casatorie, rudenie, alte relatii asimilate cu cele de familie intre care exista o comunitate de viata , interese de ordin moral si material si ajutor reciproc. In sensul juridic familia este definita ca grupul de persoane intre care exista drepturi si obligatii care izvorasc din casatorie , rudenie , adoptie si alte raporturi asimilate de lege cu cele de familie. Functiile familiiei: educativa, economica si biologica. Biologica indemnizatii pentru nastere, pentru ingrijire, masuri coordonate ale statului pentru influentarea factorilor demografici. Economica concentrarea capitalului. Educativa cresterea copiilor, educarea lor etc. 2. Obiectul de reglementare reprezinta raporturile de familie personale si patrimoniale care apar intre membrii unei familii; relatiile de rudenie (drepturile si obligatiile parintiilor si copiilor care apar in momentul feliatiei, fratii, surori, bunici , nepoti care au obligatia de intretinere intre ei. Raporturile care rezulta din adoptie tutela , curatela si alteforme de ocrotire a minorilor. Raporturile ce rezulta din inregistrarea actelor de stare civila inregistrarea casatoriei , nasterii, divortului etc.

Dreptul familiei este totalitatea normelor juridice care reglementeaza raporturile personale nepatrimonioale si patrimoniale ce izvorasc din casatorie , rudenie, adoptie si alte raporturi asimilate de lege cu raporturi de familie cu scopul intaririi si ocrotirii acestora. 3. Principiile sunt acele idei calauzitoare care determina esenta ramurii de drept si care sunt obligatorii fiind intrunite in normele juridice ale constitutiei si codului familiei: a) Monogamia - nu poate fi incheiata casatoria cind este deja casatorita. b) Casatoria liber consimtite (art 48 CRM, art 11 CF) c) Egalitatea in drepturi a sotilor in familie d) Fidelitatea conjugala e) Prioritatii educarii copilului in familie f) Grija privind educatia si apararea drepturilor si intereselor copiilor minori si a celor inapti de munca (titlul IV CF) g) Inadmisibilatea amestecului deliberat in relatiile familiale h) Solutionarea problemelor pe cale amiabila (art 21; 62; CF)

RAPORTURI JURIDICE FAMILIALE 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Notiunea si tipurile Subiectul, obiectul si continutul Faptele juridice in dr familiei si drepturile lor Rudenia, afinitatea si importanta lor Realizarea si apararea drepturilor familiale Termenele de pescriptie in dr. Familiei Actele de stare civila si inregistrarea lor

Vezi art 3 CF(enumera relatiile); Raporturile juridice familiale sunt relatiile de familie regelementate de normele de drept in masura in care statul poate actiona comportamentul membrilor familiei pentru a-l indrepta in partea care coincide dezvoltarii societatii umane. Daca nu este perfectat raportul juridic de casatorie, regl juridice familiale nu se aplica. Exista raporturi juridie familiale personale si patrimoniale Dupa izvorul dupa care apar: ............... a) Raporturi jur de intetinere b) Din alte acte dedicate protectiei copilului, etc (TUTELA, CURATELA) Dupa caracterul de aparare: a) Drepturile si obligatiile parintilor - caracterul absolut de aparare (parintii din propria convingereeduca copilul) b) Caracter relativ de aparare pot fi protejate doar in corelatie cu sotul/sotia

Subiecte Pot fi subiecte doar persoanele fizice. Autoritatea tutelara supravegheaza doar educarea si bunastarea copiilor. Rudenia este legatura de singe dintre 2 sau mai multe perosane care descind unele din altele sau care fara a descinde unele din altele au un autor comun. In primul caz suntem in prezenta rudeniei pe linie dreapta, iar in al doilea caz rudenie colaterala. Linie ascenedenta de la starabuni la copii Linie descendenta de la copii la strabuni Rudenie pe linie dreapta rudenie directa- bunic, mama, nepot... Rudenie colaterala au autor comun, cind bunica are 2 fete, atunci cei ce descind din ele, sunt rude colaterale. Gradul de rudenie este numarul de nasteri ce au intervenit intre persoane. Daca persoanele sunt rude pe linie colaterala: Ex: pornim de la una de persoane pe linie ascendenta numaram numarul de nasteri spre autorul comun. De la autorul comun se numara pina la persoana ruda. Se aduna numarul de nasteri si acela va fi gradul de rudenie. Rudenia civila se creaza dupa actul juridic de adoptie si este asimilat de lege cu rudenia de singe. Adica adoptatul si rudele lui vor fi rude cu adoptatorul. Afinitate - Legatura juridica intre un sot si ceilalti: nora, socrii etc. Gradul de afinitate este egal cu gradul de rudenie a sotului si rudele sale Ex: A si B sunt casatoriti, sora lui b este afin cu fratele lui a. Copii vitregi au obligatia de a intretine parintii vitregi daca nu au copii biologici etc, vezi CF Organele abilitate, autoritatea tutelara, organele de stare civila Mijloacele d eocrotire a dr. Familiale sunt urmatoarele: a) Lipsirea permanenta sau temporara de drepturile familiare b) Incetarea raporturilor juridice familiale c) Executarea silita a obligatiei d) Refuzul de apara dreptul prin intermediul organelor de stat e) Repararea prejudiciului moral si material f) Penalitatile

Casatoria si regelmentarea juridica 1. Notiunea si natura juridica 2. Conditiile de fond si evenimentele la incheiere acasatoritie 3. Procedura incheierii casatoriei

Casatoria actul juridic prin care barbatul si femeia stabilesc intre ei o uniune pe care legea o prevede si care nu poate fi rupta dupa bunul lor plac. a) Teoria contractuala a casatoriei: Casatoria este un contract fiind regelementata de normele imperative ale legii b) Teoria conform careia casatoria este insitutie juridica c) Teoria mixta care considera casatoria ca are dubla calificare de contract si de institutie juridica Caractere juridice: - Monogama - Caracter personal si solemn - Se incheie pe viata - Liber consfiintita - Se intemeiazav pe deplina egalitate intre barbat si femeie - Are scopul intemeierii unei familii - Are caracter civil Conditiile : - Virsta matrimoniala 18 ani femei si 18 barbati - Consimtamintul: reciproc; neviciat; exprimat personal, neconditionat, - Obligatia sotilor de informare reciproca a starii sanatatii lor - Diferenta de sex - Art 15 CF - Daca persoana este lipsita de capacitate de exercitiu nu poate incheia casatoria - Este condamnat si se afla in penitenciar

Regimul legal al bunurilor sotului 1. 2. 3. 4. 5. Regimul juridic Proprietatea comuna in devalmasie a sotilor Proprietatea persoanala a sotilor Impartirea proprietatii comune in devalmasie a sotilor Datoriile sotilor

(1) Bunurile dobndite de ctre soi n timpul cstoriei snt supuse regimului proprietii n devlmsie. 6. (2) Regimul legal al bunurilor soilor acioneaz n msura n care nu este modificat de contractul matrimonial. 7. Articolul 20. Proprietatea n devlmsie a soilor 8. (1) Bunurile dobndite de ctre soi n timpul cstoriei aparin ambilor cu drept de proprietate n devlmsie, conform legislaiei. 9. (2) Snt proprietate n devlmsie bunurile procurate din contul: 10. a) veniturilor obinute de fiecare dintre soi din: 11. - activitatea de munc; 12. - activitatea de ntreprinztor; 13. - activitatea intelectual; 14. b) premiilor, indemnizaiilor i altor pli, cu excepia celor care au un caracter de compensare (ajutor material, despgubire pentru vtmarea sntii etc.); 15. c) altor mijloace comune. 16. (3) Snt proprietate n devlmie a soilor bunurile mobile i imobile, valorile mobiliare, depunerile i cotele de participaie n capitalul social din instituiile financiare sau societile comerciale, care au fost construite, constituite, procurate sau fcute din contul mijloacelor comune, precum i alte bunuri dobndite n timpul cstoriei, chiar dac snt procurate sau depuse pe numele unuia dintre soi. 17. (4) Dreptul la proprietate n devlmie se extinde i asupra soului care nu a avut un venit propriu, fiind ocupat cu gospodria casnic, cu educaia copiilor sau din alte motive temeinice. 18. (5) Snt proprietate n devlmsie a soilor bunurile care au fost dobndite din ziua ncheierii cstoriei pn n ziua ncetrii acesteia. Instana judectoreasc este n drept, n baza cererii soului interesat care nu este vinovat de desfacerea cstoriei, s declare bunurile dobndite de ctre el n perioada ct soii au dus gospodrii separate proprietate a acestuia. 19. Articolul 21. Dreptul soilor de a poseda, folosi i dispune 20. de bunurile comune 21. (1) Soii, de comun acord, posed, folosesc i dispun de bunurile comune. 22. (2) Fiecare dintre soi este n drept s ncheie convenii prin care s dispun de bunurile comune, cu excepia bunurilor imobile, acordul celuilalt so fiind prezumat. 23. (3) Convenia contrar dispoziiilor prezentului cod, prin care se micoreaz ori se suprim comunitatea de bunuri, este declarat nul de ctre instana judectoreasc. 24. (4) Convenia ncheiat de unul dintre soi poate fi declarat nul de ctre instana judectoreasc, la cererea celuilalt so, dac se va stabili c cealalt parte a conveniei a tiut sau trebuia s fi tiut c al doilea so este mpotriva ncheierii conveniei respective. Cererea privind declararea nulitii conveniei poate fi depus n termen de 3 ani din momentul cnd cellalt so a aflat sau trebuia s fi aflat despre ncheierea acesteia. 25. (5) Unul dintre soi nu poate, fr consimmntul expres al celuilalt, s rezilieze contractul de nchiriere a spaiului de locuit, s nstrineze casa sau apartamentul ori s limiteze prin acte juridice dreptul la locuin al celuilalt so. 26. Articolul 22. Proprietatea personal a soilor

27. (1) Bunurile care au aparinut fiecruia dintre soi pn la ncheierea cstoriei i bunurile
primite n dar, obinute prin motenire sau n baza altor convenii gratuite de ctre unul dintre soi n timpul cstoriei, snt proprietate personal a fiecruia dintre soi. 28. (2) Lucrurile de uz personal (mbrcmintea, nclmintea i alte obiecte), cu excepia bijuteriilor de pre i altor obiecte de lux, snt proprietate personal a soului care le folosete, indiferent de timpul i modul de dobndire. 29. Articolul 23. Recunoaterea bunurilor personale ale soilor 30. proprietate n devlmie a acestora 31. Bunurile ce aparin fiecruia dintre soi pot fi recunoscute de instana judectoreasc proprietate n devlmie a acestora dac se va stabili c, n timpul cstoriei, din contul mijloacelor comune ale soilor sau al mijloacelor unuia dintre soi ori n urma muncii numai a unuia dintre soi, valoarea acestor bunuri a sporit simitor (reparaie capital, reconstrucie, reutilare, reamenajare etc.). 32. Articolul 24. Urmrirea bunurilor soilor 33. (1) Fiecare so rspunde pentru obligaiile proprii cu bunurile proprietate personal i cu cota-parte din proprietatea n devlmie, care poate fi determinat de ctre instana judectoreasc la cererea creditorului. 34. (2) Soii rspund cu ntreg patrimoniul lor pentru obligaiile care au fost asumate n interesul familiei, fie i numai de unul dintre ei, precum i pentru repararea prejudiciului cauzat ca urmare a svririi de ctre ei a unei infraciuni, dac prin aceasta au sporit bunurile comune ale soilor. 35. Articolul 25. mprirea proprietii n devlmie a soilor 36. (1) mprirea proprietii n devlmie a soilor poate fi fcut att n timpul cstoriei, ct i dup desfacerea ei, la cererea oricruia dintre soi. 37. (2) Proprietatea n devlmie poate fi mprit n baza acordului dintre soi. 38. (3) n caz de nenelegere, determinarea cotei-pri a fiecrui so n proprietatea n devlmie, precum i mprirea acesteia n natur, se face pe cale judectoreasc. 39. (4) La mprirea proprietii n devlmie, instana judectoreasc, la cererea soilor, stabilete bunurile ce urmeaz s fie transmise fiecruia dintre ei. Dac unuia dintre soi i snt transmise bunuri care depesc cota ce-i revine, celuilalt so i se poate stabili o compensaie bneasc sau de alt natur. 40. (5) Bunurile procurate pentru copiii minori (mbrcminte, nclminte, rechizite colare, instrumente muzicale, jucrii etc.) se transmit gratuit soului mpreun cu care locuiesc copiii. 41. (6) Depunerile fcute de soi pe numele copiilor lor minori snt proprietate a copiilor i nu se iau n considerare la partaj. 42. (7) Dac bunurile comune au fost mprite n timpul cstoriei, acestea devin bunuri personale ale soilor, iar bunurile care nu au fost mprite, precum i bunurile dobndite ulterior de ctre soi, snt proprietate n devlmie a acestora. 43. (8) Pentru mprirea bunurilor proprietate n devlmie a soilor a cror cstorie a fost desfcut, se stabilete un termen de prescripie de 3 ani. 44. Articolul 26. Determinarea cotelor-pri n proprietatea n 45. devlmie a soilor

46. (1) La mprirea proprietii n devlmie a soilor i determinarea cotelor-pri din


aceasta, prile soilor snt considerate egale dac contractul matrimonial nu prevede altfel. 47. (2) Instana judectoreasc este n drept s diferenieze cotele-pri n proprietatea n devlmie a soilor, innd cont de interesele unuia dintre soi i/sau de interesele copiilor minori. 48. (3) La mprirea proprietii n devlmie a soilor, datoriile comune se mpart ntre ei proporional cotelor-pri ce le-au fost repartizate. 49. Capitolul 6 50. REGIMUL CONTRACTUAL AL BUNURILOR SOILOR 51. Articolul 27. Contractul matrimonial 52. Contractul matrimonial este convenia ncheiat benevol ntre persoanele care doresc s se cstoreasc sau ntre soi, n care se determin drepturile i obligaiile patrimoniale ale acestora n timpul cstoriei i/saun cazul desfacerii acesteia. 53. Articolul 28. ncheierea contractului matrimonial 54. (1) Contractul matrimonial poate fi ncheiat pn la nregistrarea cstoriei sau, n orice moment, n timpul cstoriei. 55. (2) Contractul matrimonial ncheiat pn la nregistrarea cstoriei intr n vigoare la data nregistrrii acesteia. 56. (3) Contractul matrimonial se ncheie n form scris i se autentific notarial. Nerespectarea acestor prevederi atrage nulitatea contractului. 57. Articolul 29. Coninutul contractului matrimonial 58. (1) Prin contractul matrimonial soii pot modifica regimul legal al proprietii n devlmie stabilit la art.20. 59. (2) Contractul matrimonial poate stabili c toate bunurile dobndite de fiecare dintre soi n timpul cstoriei snt proprietate personal a soului care le-a dobndit. 60. (3) Contractul matrimonial ncheiat n timpul cstoriei nu are aciune retroactiv. Bunurile dobndite pn la ncheierea contractului snt supuse regimului legal prevzut de prezentul cod. 61. (4) Soii snt n drept s determine n contractul matrimonial drepturile i obligaiile privind ntreinerea reciproc i modul de participare a fiecruia la veniturile obinute de fiecare dintre ei i la cheltuielile comune, bunurile ce vor fi transmise fiecruia dintre soi n caz de partaj, precum i s stabileasc alte clauze patrimoniale, inclusiv sanciuni patrimoniale pentru soul culpabil de desfacerea cstoriei. 62. (5) Drepturile i obligaiile prevzute n contractul matrimonial pot fi limitate la un anumit termen sau pot fi puse n dependen de survenirea sau nesurvenirea anumitelor condiii. 63. (6) Prile nu snt n drept s stipuleze n contractul matrimonial clauze care ar afecta capacitatea juridic sau de exerciiu a soilor, dreptul lor de adresare n instana judectoreasc pentru reglementarea relaiilor personale dintre ei, inclusiv a drepturilor i obligaiilor dintre ei i copiii lor, care ar limita dreptul soului inapt de munc la ntreinere, care ar leza drepturile i interesele legitime ale soilor sau ale unuia dintre ei, precum i clauze care contravin principiilor i naturii relaiilor familiale. 64. Articolul 30. Modificarea i rezilierea contractului

65. matrimonial 66. (1) Contractul matrimonial poate fi modificat sau reziliat n orice moment, n baza
acordului dintre soi. Acordul privind modificarea sau rezilierea contractului matrimonial se ntocmete n scris i se autentific notarial. 67. (2) Nu se admite refuzul unilateral de executare a clauzelor contractului matrimonial. 68. (3) La cererea unuia dintre soi, instana judectoreasc poate modifica sau rezilia contractul matrimonial n modul i temeiurile prevzute de Codul civil. 69. Articolul 31. ncetarea i declararea nulitii contractului 70. matrimonial 71. (1) Clauzele contractului matrimonial se sting din momentul ncetrii cstoriei, cu excepia celor care au fost stipulate pentru perioada de dup ncetarea cstoriei. 72. (2) Contractul matrimonial, n baza temeiurilor prevzute de Codul civil, poate fi declarat nul, total sau parial, de ctre instana judectoreasc. 73. (3) La cererea unuia dintre soi sau a procurorului, instana judectoreasc este n drept s declare nulitatea, total sau parial, a contractului matrimonial dac acesta conine clauze care lezeaz drepturile i interesele unuia dintre soi, ale copiilor minori ori ale altor persoane ocrotite prin lege. 74. Articolul 32. Garaniile drepturilor creditorilor la ncheierea, 75. modificarea i rezilierea contractului 76. matrimonial 77. (1) Fiecare dintre soi este obligat s ntiineze creditorii si despre ncheierea, modificarea sau rezilierea contractului matrimonial. n cazul neexecutrii acestei obligaii, soul debitor rspunde pentru obligaiile sale indiferent de coninutul contractului. 78. (2) Creditorii soului debitor pot cere modificarea sau rezilierea contractului matrimonial dac acesta le lezeaz drepturile i interesele ocrotite prin lege. Regim matrimonial - dupa actul de casatorie apar drepturi si obligatii cu caracter pesonal (individual in CF) Relatiile patrimoaniale setul de reguli care reglementeaza relatiile dintre soti privind bunurile lor si pe cele dintre soti si tertele persoane privind bunurile acestora. Regim matrimonial se imparte in regim legal si contractual. Regim de comunitate cind bunurile apartin in devalmasie Regim de separatie cind bunurile apartin fiecaruia separat. Obiectul material al reg matrimonial este ansamblul bunurilor care apartin cu diferite titluri sotilor iar obicectul juridic setul de reguli ce concretizeaza obiectul material. Aceste reguli au scopul sa stabileasca repartizarea bunurilor intre soti si sa concretizeze modul de gestiune al patrimoniilor sotilor. Reg legal al bunurilor sotilor au scopul sa prevede casunt propr comuna in devalmasie. Orice bun se prezuma ca a fost dobindit in interiorul casatoriei deci bunuri comune. Regimul juridic matrimonial 1. Notiunea si caracterele juridice al contractului matrimonial 2. Continutul

3. Incetarea si declararea nulitatii contractului matrimonial Contr. Matr - reglementeaza raporturile patrimoniale esentiale care se vor desfasura intre soti in cursul casatoriei. Caractere: - Contractul depinde de casatorie (incepe si inceteaza cu casatoria - Caracter personal - Act juridic solemn (autentificare notariala, in scris nerespectarea formei, nulitate absoluta) - Act juridic cu caracter public Modificarea contractului: - Schimbarea conditiilor esentiale - in momentul incheierii contractului , partile au convenit ca schimbarile nu vor avea loc. - a avut loc imprejurari pe care partile nu au putut sa le invinga - din continutul contractului nu reiese ca partea cointeresata si-a asumat riscul schimbarii - schimbarile lezeaza esential interesele patrimoniale ale sotilor

Atestarea provenientei copiilor 1. stabilirea filiatiei fata de mama 2. recusnoasterea benevola de paternitate 3. stabilirea paternitatii de instanta filiatia este raportul de descendenta dintre copil si fiecare din parintii lui. Filiatia fata de mamamaternitate, iar fata de tata paternitate. Declaratia benevola a paternitatii este un act unilateral; irevocabil; imprescriptibil; personal tata depunde personal impreuna cu mama declaratia sau in lipsa mamei prin declaratie autentificata notarial; declarativ se stabileste rudenia de la momentul nasteri, nu de la momentul declaratiei; nesusceptibil de modalitati nu poate fi modificat. Paternitatea poate fi recunoscuta inainte si dupa nastere. Criterii pentru a stabili paternitatea in instanta: - parintii nu sunt casatoriti - lipseste cererea comuna de declarare a paternitatii - lipseste acordul scris al autoritatii tutelare - mama copilului il impiedica pe tatal biologic sa-si recunoasca copilul CPC art 281 procedura recunoasterii paternitatii Decaderea din drepturile parintesti

Sanctiune a dr fam impotriva parintilor ce nu-si indeplinesc obligatiile. Sanctiunea poate fi aplicata si cind lipseste culpa parintilor. Scopul: - pedepsirea parintilor - protectia copiilor - avertizarea parintilor sa aiba comportament legal spre deoasebire de decaderea din dr parintesti, aceasta sanctiune se aoplica din in cazurile nu sunt in culpa. Obligatia intretinerii intre membrii familiei 1. 2. 3. 4. 5. notiunea, caracterel obl par de intret a copiilor minori obl par itretin copii majori incapabili obl copiilor de a intretine parintii obl jur dintre parinti si copii privind participarea la buget familiei

obl de intretinere cuprinde mijloacele necesare , ingrijire medicala , instruire pentru copii minori cit si satisfacerea nevoilor spisrituale. Obligatia apare in temeiul legii si se mai numeste obligatia legeala. Se bazeaza pe rudenie, pe casatorie sau alte raporturi asimilate ei cu cele de familie. Obligatia de intretinere are un caracter personal deoarece legea enumera persoanele obligae sa presteze intretinerea si pers indreptatite sa beneficieze de ea. Aceasta obligTIE NU POATE FI CEDATA, Transmisa si nu poate fi obiect al contractului. Este de regula reciproca. Are caracter succesiv. Obligatia de intretinere apare in cazul cind exista raportul de familie (rudenia, casatoria, alte rap asimilate). Persoana indreptatita sa pimeasca intretinerea este inapta de munca. Cel careintretine trebuie sa dispuna de mijloace suficiente, cind e vorba de minori nu se aplica acesta conditie.

Modul de plata si incasarea pensiei de intretinere 1. 2. 3. 4. 5. contractul incasarea in baza hot inst jud restanta raspunderea pentru nerespectarea termenelor de plata plata pensiei de intetinere in cazul cind debitorul isi stabileste domiciliul in strainatate

1 Contractul a fost introdus in 2001, insa pensia de intretinere poate fi achitata si benevol. Partile persoana ce datoreaza pensia si persoana ce trebuie s-o primeasca.

Tema: protectia copiilor ramasi fara ocrotire parinteasca 1. depistarea si evidenta copiilor.. 2. organele abilitate cu functii in domeniul protectiei copilului 3. formele de ocrotire a copiilor lipsiti de grija parinteasca ordinea de depistare at 114 C familiei. Pers cu functie de raspundere si orice cetatean sunt obligati sa anunte autoritatea tutelara despre asemenea cazuri. Autorit tutelara trebuie sa ia masuri in termen de 3 zile..sa anunte organul central timp de 10 zile despre caz. Organele raspunzatoare art 113 Autorit centrala pentru protectia drepturilor copiilor: Ministerul muncii protectiei socialesi familiei Consiliul nationalpentru protectia dr copiilor Formele de ocrotire art 115