Tema1-Noțiunea, obiectul și principiile esențiale ale dreptului familiei

Unităţi de conţinut:
1. Aspecte generale privind familia
2. Obiectul și metoda de reglementare a dreptului familiei
3. Evoluția dreptului familiei
4. Izvoarele dreptului familiei
5. Principiile esențiale ale dreptului familiei
6. Corelația dreptului familiei cu alte ramuri de drept

1. Aspecte generale privind familia

Articolul 48 (Constituția RM)
Familia
(1) Familia constituie elementul natural şi fundamental al societăţii şiare dreptul la
ocrotire din partea societăţii şi a statului.
(2) Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimţită între bărbat şi femeie, pe
egalitatea lor în drepturi şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea,
educaţia şi instruirea copiilor.
(3) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei sestabilesc prin
lege.
(4) Copiii sunt obligaţi să aibă grijă de părinţi şi să le acorde ajutor.

Definirea noţiunii de familie poate fi abordată sub trei aspecte:

1. sociologic
2. juridic
3. moral-creştin

Privită sub aspect sociologic, familia poate fidefinită ca o formă specifică de

comunitate umană, formată dintr-un grup de persoane unite prin căsătorie, filiaţie
sau rudenie, care se caracterizează prin comunitate de viaţă, interese
şi întrajutorare. (A. STĂNOIU, M. VOINEA, Sociologia familiei, T.U.B., 1983, p. 5)

Privită sub aspect juridic, familia desemnează grupul de persoane între care există
drepturi şi obligaţii ce izvorăsc din căsătorie, rudenie (inclusiv adopţie), precum şi din
alte raporturi asimilate relaţiilor de familie. (ALBU, Funcţia educativă a familiei
în lumina Codului familiei, în S.U.B.B., Iurisprudentia, 1965, p. 91-97.)

Privită sub aspect moral-creştin, familia este o instituţie de origine divină stabilită de
la Creaţie. Ea a fost constituită prin căsătorie, ale cărei principale caracteristici au
fost unitatea şi indisolubilitatea. Fiind instituită de Dumnezeu, familia are caracter
sacru, acest caracter de sacralitate fiind pus în evidenţă prin caracteristicile: iubirea
desăvârşită, comuniunea,unitatea şi egalitatea membrilor acesteia. (D. STĂNILOAIE,
Teologia dogmatică ortodoxă, vol. III, Bucureşti, 1978, p. 180, citată în Familia
creştină azi, Ed. Trinitas, Iaşi, 1995, p. 27. )

Funcțiile familiei:
Funcțiile familiei în sociologie:
1. Funcția economică
2. Funcția de socializare
3. Funcția de solidaritate
4. Funcția sexuală și reproductivă

Funcțiile familiei din punct de vedere al dreptului:

1. Funcția de perpetuare a speciei umane
2. Funcția economică
3. Funcția educativă

2. Noțiunea, obiectul și metoda de reglementare ale dreptului familiei

Dreptul familiei este totalitatea normelor juridice care reglementează raporturile
personale nepatrimoniale și patrimoniale ce izvorăsc din căsătorie, rudenie, adopție
și raporturile asimilate de lege, sub anumite aspecte cu raporturile de familie în
scopul ocrotirii și întăririi acesteea. (I. Filipescu)

Obiectul de reglementare al dreptului familiei

Obiectul de reglementare al dreptului familiei îl formează raporturile de familie
personale și patrimoniale care apar între membrii unei familii:
1. Raporturile de căsătorie
2. Raporturile care rezultă din rudenie
3. Raporturile ce rezultă din adopție și alte forme de ocrotire a copiilor orfani și a
celor lipsiți de grija părintească
4. Modul de înregistrare a actelor de stare civilă

Metoda de reglementare a dreptului familiei

Totalitatea mecanismelor, modalităților utilizate în scopul reglementării raporturilor
juridice care formează obiectul dreptului familiei.

Metoda imperativ-dispozitivă.
 4. Izvoarele dreptului familiei:
1. Codul familiei, aprobat de Parlamentul RM prin legea nr.1316-XIV la 26 octombrie
2000 și intrat în vigoare la 26 aprilie 2001.
2. Legea privind actele de stare civilă nr. 100-XV din 26 aprilie 2001, intrată în vigoare
la 17 august 2001.
3. Codul Civil aprobat prin Legea Parlamentului RM nr. 1107-XV din 06 iunie 2002 și
intrat în vigoare la 12 iunie 2003.
4. Legea privind regimul juridic al adopției nr. 99, în vigoare din 30.01.2011
5. Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situație de risc și a copiilor
separați de părinți, nr. 140 din 14.o6.2013
6. Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994
7. Codul de Procedură Civilă nr. 225-XV din 30 mai 2003, intrat în vigoare la 12 iunie
2003.
8. Codul contravențional, aprobat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008
9. Convenția ONU cu privire la drepturile copilului din 1989
10.Convenția statelor membre ale Comunității Statelor Independente cu privire la
asistența juridică și raporturile juridice
în materie civilă, familială și penală
11.Tratatele bilaterale cu privire la asistența juridică și raporturile în materie civilă,
familială și penală pe care le-a încheiat RM cu: Republica Letonă, Republica
Lituania,Ucraina, Federația Rusă, România și alte state.

5. Principiile esențiale ale dreptului familiei:

1. Principiul ocrotirii familiei de către stat
2. Principiul caracterului civil al căsătoriei
3. Principiul monogamiei
4. Principiul egalității în drepturi a soților în familie
5. Principiul egalității în drepturi a copiilor din căsătorie și a celor din afara căsătoriei
6. Principiul priorității asigurării educației copiilor în familie
7. Principiul grijii morale și susținerii materiale a membrilor familiei,care au nevoie
de ajutor( solidaritatea familială)
8. Principiul grijii statului față de mamă și copil și ocrotirea intereselor lor prin toate
mijloacele
9. Principiul soluționării pe cale amiabilă a tuturor problemelor vieții familiale,
inadmisibilității amesteculuideliberat în relațiile familiale
10. Principiul liberului acces la apărare, pe cale judecătorească, a drepturilor și
intereselor legitime ale membrilor familiei
 6. Corelația dreptului familiei cu alte ramuri de drept:
1. Dreptul civil
2. Dreptul constituțional
3. Dreptul procesual civil
4. Dreptul administrativ
5. Dreptul muncii
6. Dreptul internațional privat
7. Dreptul penal

Tema 2-Raporturile juridice familiale

Unitati de continut:
1. Noţiunea şi tipurile raporturilor juridice familiale
2. Subiectele, obiectul şi conţinutul raporturilor juridice familiale
3. Faptele juridice în dreptul familiei şi tipurile lor
4. Rudenia şi afinitatea şi importanţa lor juridică

1. Noțiunea și tipurile raporturilor juridice familiale

Raportul juridic  familial constituie relația personal-nepatrimonială sau patrimonială
reglementată de normele dreptului familiei, iar în unele situații și de normele
dreptului civil, în cadrul cărora subiecții sunt legați prin drepturi și obligații reciproce.

DEFINITIE
Raporturile juridice familiale sunt relaţiile de familie reglementate de normele de
drept în acea măsură în care statul poate acţiona asupra comportamentului
membrilor familiei pentru a-i îndrepta în partea ce coincide dezvoltării societăţii
umane.

Apariția raporturilor juridice familiale

Apariția raporturilor juridice familiale este precedată de:
1. elaborarea normelor juridice, care au drept scop reglementarea acestor relații;
2. înzestrarea subiecților cu capacitate juridică, ceea ce ar însemna capacitatea de a
avea drepturi și obligații în domeniu;
3. existența faptelor juridice care condiționează apariția raporturilor juridice
familiale.
Clasificarea raporturilor juridice:
1. raporturile de căsătorie
2. raporturile de rudenie
3. raporturile ce rezultă din adopție
4. raporturile privitoare la ocrotirea părintească
5. raporturi asimilate de lege cu raporturile familiale

2. Subiectele, obiectul și conținutul raporturilor juridice familiale

1. Subiectele raporturilor juridice familiale (persoanele fizice)
2. Obiectul raporturilor juridice familiale
(evenimente, acțiuni, obiectul material)
3. Conținutul raporturilor juridice familiale (drepturile și obligațiile părților)

3. Faptele juridice în dreptul familiei și tipurile lor

Faptul juridic este împrejurarea care condiționează apariția, modificarea sau

stingerea raportului juridic
1. Evenimente
2. Acțiuni - licite
-ilicite

Clasificarea faptelor juridice în virtutea consecințelor:

1. Fapte juridice care nasc drepturi și obligații familiale
2. Fapte juridice de modificare
3. Fapte juridice de împiedicare a realizării unui drept (dreptul la divorț)
4. Fapte de încetare a drepturilor și obligațiilor
5. Fapte juridice de restabilire în drepturi

4.Rudenia și afinitatea și importanța lor juridică

Articolul 45. Rudenia şi afinitatea
(1) Rudenia este legătura bazată pe descendenţa unei persoane dintr-o altă
persoană sau pe faptul că mai multe persoane au un ascendent comun. În
primul caz, rudenia este în linie dreaptă, iar în al doilea caz - în linie colaterală.
(2) Gradul de rudenie se stabileşte prin numărul de naşteri.
(3) Rudele unuia dintre soţi sunt afinii celuilalt soţ. Linia şi gradul de afinitate
sunt similare liniei şi gradului de rudenie.
 Tema 4-Încheierea căsătoriei
Unitati de continut
1. Noţiunea de căsătorie
2. Condițiile de fond și lipsa impedimentelor la căsătorie
3. Procedura înregistrării căsătoriei
4. Drepturile nepatrimoniale ale soților

1.Notiunea de casatorie
Căsătoria un acord de voință între două persoane, realizat în scopul de a da
naștere drepturilor și obligațiilor reciproce.

Acceptiuni ale casatoriei:

1. Act juridic
2. Situație juridică
3. Instituție juridică
4. Ceremonie

Caracterele juridice ale casatoriei:

1. Este o uniune între două persoane
2. Este o uniune între un bărbat și o femeie
3. Se întemeiază pe consimțământul liber al ambilor soți
4. Este un act strict personal
5. Este un act juridic neafectat de modalități
6. Are un caracter monogam
7. Are un caracter solemn
8. Se întemeiază pe egalitatea în drepturi a soților
9. Se încheie pe viață
10.Este un act juridic cauzal, scopul fiind întemeierea familiei

3. Condițiile de fond și lipsa impedimentelor la încheierea căsătoriei

1. difirența de sex
2. vârsta matrimonială
3. consimțământul la căsătorie
4. comunicarea reciprocă a stării sănătății viitorilor soți

Consematmintul la casatorie:
1. Reciproc
2. Neviciat
3. Exprimat personal și necondiționat de către bărbatul și femeia care se
căsătoresc

Vicii de consemtamint:
1. Eroarea
2. Dolul
3. Violența

Articolul 15. Impedimente la căsătorie

(1) Nu se admite încheierea căsătoriei între:
a) persoane dintre care cel puţin una este deja căsătorită;
b) rude în linie dreaptă pînă la al IV-lea grad inclusiv, fraţi şi surori, inclusiv cei
care au un părinte comun;
c) adoptator şi adoptat;
d) adoptat şi rudă a adoptatorului în linie dreaptă, pînă la al II-lea grad inclusiv;
e) curator şi persoană minoră aflată sub curatela acestuia, în perioada
curatelei;
f) persoane dintre care cel puţin în privința uneia este instituită o măsură de
ocrotire judiciară (ocrotire provizorie, curatelă sau tutelă) şi lipseşte
autorizarea prevăzută de lege la încheierea căsătoriei;
g) persoane condamnate la privaţiune de libertate în perioada cînd ambele îşi
ispăşesc pedeapsa;
h) persoane de acelaşi sex.
(2) Orice persoană poate face opunere la căsătorie, dacă există un impediment
legal ori dacă nu sînt îndeplinite alte cerinţe ale legii, expunîndu-şi în scris
motivele şi anexînd dovezile invocate. Organul de stare civilă este obligat să
verifice opunerile şi, dacă acestea se confirmă, să refuze încheierea căsătoriei.

3. Procedura înregistrării căsătoriei

Condiții de formă ale căsătoriei:

1. Formalități anterioare încheierii căsătoriei
2. Formalități privind încheierea căsătoriei

4. Drepturile nepatrimoniale ale soților

1. Numele soților (art. 17 CF al RM)

2. Domiciliul soților (art. 16, alin. 3 CF al RM)
3. Alegerea profesiei și îndeletnicirii (art. 16, alin. 2 CF al RM)
4. Cetățenia
5. Capacitatea minorului care se căsătorește
6. Corespondența și relațiile sociale
7. Obligația de sprijin moral reciproc (art. 18, alin 2 CF al RM)
8. Obligația de fidelitate (art. 18, alin 2 CF al RM)