Tema nr.

2: NORMELE DREPTULUI INTERNAŢIONAL

Material normativ la temă:

- Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, 1945;
- Statutul Comisiei Naţiunilor Unite pentru Dreptul Internaţional, 1947;
- Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie, 1945;
- Convenţia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, 1969;
- Actul final de la Helsinki a Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, 1975;
- Constituţia Republicii Moldova, 1994;
- Legea cu privire la tratatele internaţionale ale Republicii Moldova, 1999.

Dreptul internaţional în sistemul normativ internaţional

Reguli şi norme care Dreptul internaţional

reglementează relaţiile
internaţionale

Rezoluţiile organizaţiilor
internaţionale cu caracter
de recomandare

Normele de curtoazie
internaţională

Sistemul normativ
internaţional

Actele finale ale

conferinţelor
internaţionale, forumurilor
cu caracter de
recomandare
Sistemul normelor de drept internaţional public

Prioritatea absolută Norme de drept internaţional de

(necondiţionată) maximă imperativitate
(jus cogens)

Norme de drept internaţional,

a căror prioritate faţă de
celelalte este prevăzută de
Prioritate convenţională tratat
(condiţionată)

Alte norme de drept

internaţional
Clasificarea normelor de drept internaţional public

Norme de drept internaţional public

imperative
după forţa juridică
dispozitive

universale

după sfera de acţiune regionale

locale

multilaterale
după numărul de participanţi
cu număr limitat de părţi

bilaterale

principii

după gradul de generalizare norme generale

norme concrete

convenţionale
după modul de creare şi forma
cutumiare
de existenţă
acte normative ale
organizaţiilor şi
conferinţelor
internaţionale

regulative

definitorii
după caracterul conţinutului
declarative

procedurale
Procesul de creare a normelor de drept internaţional

Izvoarele de drept internaţional

public

1. Elaborarea regulii de conduită

2. Recunoaşterea acesteia ca fiind juridic obligatorie

pe cale convenţională pe cale cutumiară în cadrul organizaţiilor

şi conferinţelor
internaţionale

Tratatele Normele Rezoluţiile Acte ale

internaţionale dreptului obligatorii ale conferinţelor
internaţional dreptului internaţionale
cutumiar internaţional
Mecanismul de realizare a normelor de drept internațional public:
Interne (naționale)
Organizațional-juridice:
Organe constituționale: Șeful
statului, Parlamentul, Guvernul
Organul de coordonare –
Ministerul Afacerilor Externe
Organe convenționale –
comisiile și comitetele, create
pentru realizarea anumitor
convenții
Organe ramurale – direcțiile și
secțiile pentru relații
internaționale ale ministerelor și
departamentelor
Organele de drept
Organele administrației locale
Mecanisme de realizare
Internaționale
Organizațional-juridice: Convenționale
Normative: (normative):
Instituția executării Crearea normelor ce asigură
obligațiilor internaționale aplicarea convențiilor
ale statului (ansamblu de
norme în dreptul intern ce Interpretare
reglementează îndeplinirea
obligațiilor internaționale)
Statele Organizațiile Organe
internaționale internaționale
Forme de realizare a activității
Măsuri aplicate în diferende Măsuri ce contribuire spre
realizare
- Negocierile Garanțiile internaționale
- Bunele oficii; Medierea Controlul internațional
- Comisiile de anchetă și conciliere Activitatea comitetelor speciale
- Justiția internațională Crearea comisiilor consultative
- Consultațiile etc.
Clasificarea izvoarelor de drept internațional public contemporan:

TIPURILE DE IZVOARE DE DREPT INTERNAŢIONAL CONTEMPORAN

PRINCIPIILE SECUNDARE
PRINCIPALE GENERALE DE
DREPT

HOTĂRÎRILE
ORGANIZAŢIILOR
TRATATELE INTERNAŢIONALE
INTERNAŢIONALE

CUTUMELE ACTELE
INTERNAŢIONALE NORMATIVE DE
DREPT INTERN

UNELE REZOLUŢII
ALE ORGANIZAŢIEI HOTĂRÎRILE
NAŢIUNILOR UNITE JUDECĂTOREŞTI

DOCTRINA
SAVANŢILOR DE
DREPT
INTERNAŢIONAL
Procesul de creare a normelor de drept în dreptul internaţional public şi natura izvoarelor
de drept internaţional

Procesul de creare a normelor în dreptul internaţional

Procesul de creare a normelor de drept internaţional este un proces de creare a normelor juridice,
realizat prin apariţia izvoarelor principale şi auxiliare de drept internaţional, care încadrează
exprimarea benevolă a voinţelor subiecţilor acestui sistem de drept

Convenţiile internaţionale, fie generale, fie
speciale, care stabilesc reguli recunoscute în
mod expres de statele în litigiu (lit. a, al. 1, art.
38 Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie) – în
calitate de unul din izvoarele principale
Principiul ex aequo et bono (în baza echităţii
şi nu a legii formale) (al. 2 art. 38 Statutul
Curţii Internaţionale de Justiţie) – în calitate
de izvor auxiliar

Rezoluţiile organizaţiilor interstatale

Cutuma internaţională, ca dovadă a unei practici
generale, acceptată ca drept (lit. b, al. 1, art. 38
Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie) – în
calitate de unul din izvoarele principale
internaţionale, dacă recomandările conţinute
în ele sunt îndeplinite în mod benevol de
către subiecţii cointeresaţi de drept
internaţional (practica creată în relaţiile
internaţionale contemporane) – în calitate de
izvor auxiliar

Principiile generale de drept recunoscute de Dispoziţiile legislaţiei naţionale, dacă capătă

naţiunile civilizate (lit. c, al. 1, art. 38 Statutul
Curţii Internaţionale de Justiţie) - în calitate de
unul din izvoarele principale
o răspîndire largă în practica normativă a
multor state şi îşi află locul în actele de drept
internaţional sau cutumele internaţionale
(practica creată în relaţiile internaţionale
contemporane) – în calitate de izvor auxiliar

Hotărârile judecătoreşti (în cazul dacă sunt
recunoscute de subiecţii interesaţi de dreptul
internaţional) - (lit. d, al. 1, art. 38 Statutul Curţii
Internaţionale de Justiţie) ca mijloc auxiliar de
determinare a regulilor de drept
Hotărîrile şi formele procedurale ale
activităţii organelor judiciare naţionale, dacă
capătă o recunoaştere pe larg în practica
statelor şi sunt fixate în actele internaţionale
multilaterale (practica creată în relaţiile
internaţionale contemporane) în calitate de
izvor auxiliar

Doctrina celor mai calificaţi specialişti în drept Actele conferinţelor diplomatice

public al diferitelor naţiuni, (lit. d, al. 1, art. 38 internaţionale, dacă în ele se conţin dispoziţii
Statutul Curţii Internaţionale de Justiţie) ca juridic obligatorii (practica creată în relaţiile
mijloc auxiliar de determinare a regulilor de internaţionale contemporane) în calitate de
drept. izvor auxiliar