Capitolul I

Definirea §i trisiturile dreptului intematfonal public

Secfiunea 1
Defini{ia evo luti vd a nofiunii ,,dr ept international public"
ine de ansamblu asupra
Scop~l preze_ntei lu~ ~ este de a oferi studenfilor o imag
dreptul~ ~te~~ttonal ~~ s1stemului juridic internation
al, prin prezentarea principiilor §i
undat asupra acestora sau
institupdor J~d ice esent1ale, care sa permita un viitor studiu aprof
aplicarea concreta a conti-
a unor notium conexe. Pentru a exemplifica interpretarea ~i
noi, vor fi facute trimiteri, in
nutului unor regu]i deja cristalizate sau conturarea unor reguli
Justitie. Acest demers are ca
principal, la jurisprudenta relevanta a Cuqii Internationale de
elor dreptului international
obiectiv de a clarifica anumite particularitati ale mecanism
ilor ~i incidenta normelor de
public, caracterizat prin lipsa unei codificari complete a regul
ale.
natUii cutumiara chiar ~i in stadiul actual al societatii internation
de drept, constituita
Dreptul international public este definit ca o ramura autonoma
ise, create in principal de
dintr-un ansamblu de principii ~i norme juridice, scrise sau nescr
c.atre state, pe baza acordului lor de voint a, in scopul reglementarii raporturilor intema-
~i dintre state §i organizafii
ponale din cadrul societatii internationale , in special dintre state
1

internationale.
ational public, pot fi
in·privinta elementelor care constituie definitia dreptului intern ulare.
facute o serie de observafii, care prefigureaza trasaturile sale partic
in timp, consecinta a
Definirea dreptului international ca sistem juridic a evoluat
la modificarile raporturilor
dinamicii relatiilor dintre state §i a adaptarii reglementarilor
u domenii ca drepturile §i
dintre state ~i a diversificarii preocuparilor acestora, pentr
organizafiile internationale,
hl>ertati]e fundamentale ale omului, protejarea mediului,
armate dintre metodele
solufionarea pa§Ilica a diferendelor ~i excluderea folosirii foqei
nderii penale internationale a
Jegale de derulare a relatiilor dintre state, reglementarea raspu
raspunderii internationale a
particularilor, stabilirea cadrului normativ pentru antrenarea
uneri de norme. Evolutia
statelor §i alte domenii in care au fost formulate recent prop
in cadrul relapilor interna-
reJatii]or dintre state §i a domeniilor de interes pentru acestea 2
a ~i a avut ca efect recu-
tionale a fost anticipata in literatura de specialitate interbelic
te cu privire la natura §i
no~ ea caracterului dep~it al doctrinelor din secolele trecu
semnificatia dreptului international public.
norme ce reglementeaza
InitiaL dreptu] international public a constituit un ansamblu de
XX-lea3, doar statele au fost
relatiile dintre state, intrucat, pana la jumatatea secolului al

Dalloz, Paris, 2016, p. l; J. Combacau,

1 P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, Droit international public, 13c ed.,
pp. 1-4; E. Decaux, 0. de Frouville, Droit
S. Sur, Droit international public, 12c ed., LGDJ, Paris, 2016,
, Manuel de droit international public, 4c ed.,
international public, I OC ed., Dalloz, Paris, 2016, pp. 7-9; D. Alland
PUF, Paris, 2017, p. 15.
2 L. Le Fur, Precis de droit international public, Librairie Dalloz, Paris, 1931, p. 6.
3 ICJ, Reparation/or injuries suffered in the service ofthe United Nations, Advisory Opini
on of April 11th,
ltative ale Cuqii Internationale de Justitie au
1949, ICJ Reports 1949, p. 174. Toate hotiirarile ~i avizele consu
: http://www.icj-cij.org.
fost consultate ~i pot fl accesate in baza de date a Cuqii, la adresa
12 . .
Drept intern ationa . . • ·· · ·nstitu
l public . Prmc1p11 ~1 1 tii funda menta le
t
•
I

considerate subiecti ai dreptului international public'. in prezent,

dre?~ l international
public nu mai reglementeazA in exclusivitate relatiile inter-etatice, ci
constitu~e un a~samblu
de reguli de conduita aplicabile in relaµile dintre organi~tiile_
internatio~ale mtei:~~
vernamentale, dintre state ~i aceste organizatii sau in rapor tunle dmtre
state ~1 alte ~tttat1
juridice care nu sunt recunoscute ca subiecti de drept international,
dar care au regunuri
jurid.ice stabilite de dreptul international (organizatii internationale
non- guv:r n~en ~le,
persoane fizice, persoane juridice). Se considera ca dreptul internationa
l repre zm:a un m~el
suprastructural de reglementare, care reflecta modificarile ce au
a~t lo~ m relaµlle
intemationale in sens larg ~i nu are un caracter strict pasiv, de reflec
tare merta a ceea ce se
petrec c la nivel intemational2•
Domeniul de regl~mentare al dreptului international public este foarte
extins, cuprin-
zand de la reguli aplicabile in domeniul circulatiei pe mare, la moda
litati de stabilire a fron-
tierelor dintre state, la protejarea drepturilor fundamentale ale omul ui,
soluti onare a neintele-
gerilo r dintre state prin arbitraj sau alte mijloace jurisdictionale ori
politico-diplomatice,
reguli aplicabile spatiului extraatmosferic.
Se poate afirma ca dreptul international a reprezentat de-a lungu
l timpului un
instrument al politicii intemaµonale 3, dar ~i un instrument al puterii
statel or in a-~i impune
pozitia ~i a urmari satisfacerea intereselor lor, dar a deven it ~i un instru
ment m beneficiul
celor care au fost exclu~i de la afinnarea unor pozitii de puter e ~i au fost in
gener al tratati ca
obiect al politicii altor state, fiind creat, in special incep and cu cea de-a
doua juma tate a
secolului al XX-lea, un cadru institutional in care pot fi formulate prete
ntii cu privire la
violen ti, injustiµe, privare sociala, chiar impotriva entitatilor care
au const ituit elemente
dominante ale vieµi intemationale, devenind astfel ~i un instru ment
de critic a a puterii. Din
aceasti perspectiva, se poate afinn a ca dreptul internationa
l are ca obiec tiv realizarea
dreptului intemaponal insu~i, intr-un cadru care sa perm ita stabilirea de
obiec tive, scopuri
sau principii ce apartin actorilor implicati in confruntari polem ice4 ,
prin conditionari
reciproce5.
Dreptul international nu are doar rolul de a face posib ila aprop ierea
abordarilor
antagonice ale actorilor sai, in situatiile in care ace~tia invoc a sensu
ri sau mtele suri diferite
ale WlOf reguli ~i institutii juridice, ~i stabilirea unui numi tor comu n
agrea t de catre state ~i
celela he entitati care au influenta in functionarea drept ului intern ation
al, ci constituie ~i o
promisiune de justitie, insa aceasta activitate se desfa~oara intr-o
fonna institutionala
nepredeterminata6, din cauza inexistentei unui sistem ierarh izat de
instan te intem ation ale,
~ ~pet enta ~<:°erala ~bligatorie pentr u state (aceas ta constituie una 'dintr
e particula-
~le dr~~ lui m~t ~ona l ca disciplina ~i va fi analiz ata in
sectiu nea referitoare la
part1culantat1le dreptulut mternational public).

1
Th. Buergenthal, H.G. Maier, Public International Law, 2nd ed. West Pubrsh
· c
i A. Nastase B A
, . urescu, Drept mterna
. '
fional public. Sinteze ed i mg ompany, 1990' p. 1.
, . c .H. Beck, Bucure~t1,
p. I. , • a 8-a Ed · 2015,
3
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit. , 2016, p. 10.
4
M. Koskenniemi , What is International law fior ? in MD Eva ( d)
. s,ty
Umver . Press, 2014, ·• · · ns e . ' 1nternational Law 4th d "--~ord
p. 47. , e ., u JU•
5
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. I I.
6
J. Combacau, S. Sur, op. cit., 201 6, pp. 4-6; M. Koskenni · • ~ .•
Law, 4lh ed., Oxford University Press, 201 4, p. 48. emi, op. cu., m M.D. Evans (ed.), Internatzona/
 13
capitolul I. Oefinirea ~i trasaturile dreptului international public

abstractizate de-a lungul

Dincolo de faptul de a constitui un ansamblu de reguli
nale, dreptul international
timpului ~i paqial codificate in cuprinsul unor tratate internatio
e, ci ~i persoanele private.
are aplicabilitate in realitatea cotidiana ~i afecteaza nu doar statel
lilor dreptului interna-
in acest sens, doctrina subliniaza ca, in mod obi~nuit, eficienta regurece zilnic milioane de
, deoa
fional este vizibila in viata ~i activitatea cotidiana a indivizilor
statelor, determinate de catre
persoane sunt transportate pe calea aerului ~i tree frontierele
state, resursele naturale sunt extra se ~i vandute peste granitele nationale, iar statele sunt
1
prezente in toate aceste operafiuni •
care parasesc teritoriul
Totodata, in contextul actual al afluxurilor masive de persoane
pte spre teritoriul altor state
statului lor de origine ~i se indreapta sau incearca sa se indre
l normativ aplicabil in aceste
pentru a gasi protectie, este esenfial a cuno~te care este cadru
giati, azilanti, migranfi) ~i
situatii - respectiv a analiza continutul conceptelor incidente (refu
obligatiilor care revin statelor,
al regulilor aplicabile pentru fiecare dintre aceste categorii, al
care statele sau alti actori
precum ~i al posibilelor consecinte aplicabile in cazul in
intemafionali nu pun in aplicare aceste reguli.
national, acesta are
in ciuda evolufiei ~i dezvoltarii progresive a regulilor dreptului inter
in continuare ~i critici, bazate in special pe caracterul desce
ntralizat al sistemului regulilor
fiind caracterizat chiar ca
sale ~i al funcfionarii mecanismelor de implementare a acestora,
llll sistem ,,primitiv" . Fara indoiala ca drept
2 ul internafional prezinta imperfectiuni atat in
~te respectarea acestora la
ceea ce priv~te aparifia normelor sale, cat ~i in ceea ce prive
tra, sa sustina ideea inefi-
nivel global, insa aceste aspecte negative nu pot, in opinia noas
nstra in cuprinsul prezentei
cientei complete a dreptului international, ceea ce vom demo
lucrari.

Secfiunea a 2-a
al public"
Elementele constitutive ale denumirii ,,drept internafion
folosita pentru prima
Se apreciaza ca denumirea de drept international public a fost
principiile moralei
oara in traducerea franceza a caqii lui Jeremy Bentham:3 ,Jntroducere in
f i legjsla{iei", traducere aparuta in Elvetia in anul 1802
•
se face distincfie intre
In literatura de specialitate se subliniaza necesitatea de a
4

elementele componente ale denumirii sale:

de norme. Normele de
a) tennenul ,,drept'' se refera la foqa juridica a acestui ansamblu
e dintre subiectii sai, care se
drept international public au valoare obligatorie in raporturil
tate de catre state in scopul
deosebesc de regu)ile de curtoazie (comitas gentium ), adop
atorii, ~i care pot consta in
anitarii consideratiei reciproce, nu ca expresie a unei norme oblig
col, de ceremonii diplomatic e, adresarea salutului nave lor pe mare5 ;
regulile de proto
8th ed., Oxford University Press, 2012,
J. Crawford, Brownlie 's Principles of Public International Law,
1

p. 15.
HJ. Morgenthau, Politica intre na/iuni. Lupta pentru putere #
2 lupta pentru pace, Ed. Polirom, I~i, 2013,
pp. 300,316,318.
, Casa de Editura ~i Presa ,,Sansa" SRL,
D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, Drept interna/ional public
3

Bucure~i, 1994, p. 19.

4
Ibidem, p. 5.
5
~- Truyo] y Serra, Cours general de droit
international public, Recueil des cours de I' Academie de Droit
International de la Haye, 1981-IV, pp. 92-93.
 orept International public. Principii $i institutii fundarnent, _
1
14 . ~
. . 1,, trasea.zA distinctia fatA de dreptu1 mtern al statelor ln .
b) tennenul ,,mt~m~tiona Jui aplicarii normelor ~i a vocatiei de a fi aplj Pri-
vinta izvoarelor, sub1ecplor, contro Iu Cate de
cAtre toate statele; · · · arw de d t · t .
. " fost adaugat ]a denumrrea
c) tennenuI ,,publ tc ongm a " rep tn emat1onal''
a , Ia
inceputu1 secolului al XIX-lea.

Secfiunea a 3-a
Distinc/ii intre dreptul internati onal public Ji dreptul
international prlvat

in prezent, se admite, in general, ca dreptul inte~ational _cuno~e doua subdiviznini:

dreptul internafional public ~i dreptul international pnvat. Pnmul se refera la raJ>Orturile
stabilite, in principal, intre state ~i organizatiile interguvernamentale. Cel de-al doilea regle.
menteaz.a raporturile dintre particulari (persoane fizice ~i persoane juridice), care Contin un
element de extraneitate, avand ca obiect ,,solutionarea conflictelor de legi" ~ a conflictu!Ui
de jurisdicfii 1, adica determinarea dreptului aplicabil, in cazul in care pentru solUfionarea
unui Iitigiu sunt incidente doua sau mai multe sisteme juridice nafionale, fiind deci
aplicabile norme de drept intem2 •
Termenul ,,public" nu trebuie sa conduca la ideea ca acest ansamblu de norme se inte-
grea.za in dreptul public intern, alaturi de dreptul constitutional, administrativ, penal, faJ:a de
acestea existand importante deosebiri in ceea ce prive~te modul de elaborare a normelor,
destinatarii acestora, izvoarele, structura acestora.
Se considera ca folosirea denumirii de ,,drept international", neurmata de vrellll alt
tennen, desemneaza dreptul international public 3•

SecJiunea a 4-a
Trii.sii.turile specifice ale dreptulu i intemafi onal public
4.1. Specificul dreptului international

Na~ !i trasaturi~~ esential~ ~le dreptului international public reprezinta subiecte de

c:ontroversa mtre. a~ton! de ~pe~1~htate4• Conform conceppei tracliponale, dreptul interna:
po~l ~ste const1~nt dm pnnc1p11 ~i reguli care guverneaza relapile dintre state ~i al~
~iecp de dr~t mtema~i~na~, in timp ce alte abordari resping acea.sti percepfie, pe moti~
ca eSte excesiv de statica ~• nu reflecta realitafile proceselor care au Joe intre actont

1
• J. Combacau, S. Sur, op. cit., 2016 l6- . . caJll. bridge
Umversity Press, 2nd ed. 2010 ' P· , A. Aust, Handbook of Jntematlonal Law,
2 ' 'p. 1.
Juridic,iu~: ::~'i{i;~;~t: ~~~ dreptului international privat, ed. a 5-a revazuta ~i adaugita, Ed. Universul
3 Encyclopedia ofPublic Internati IL
4 C. Tomuschat, International Lon~ aw, ~ol.11, Elsevier Science, 1995, p. 1161.
General Course on Public Jnternation7i, Ensunng the Survival of Man~ind on the Eve of a New C ~
Hague Academy oflntemational La a l aw2, Hague Academy of International Law, Collected courses odon
,

2001, p. 25. w, vo • 81 (1999), Martinus Nijholf Pw,b-1sl al, -.Hague/Bo ston/Lon '
Capitolul I. Deflnirea ~I tr~s~turile dreptului international public 15

~levanti, dreptul inte~atio~al publi~ neputand fi considerat o ordine juridicii preexistentii,

m a~teptarea de a fi aphcatii m cazunle in care este nevoie de indrumare normativa 1•
Ca orice sistem juridic, dreptul international prezinta ambiguitati ~i incoerente. Pe
langa acestea, unul dintre elementele sale principale este existenta cutumei, ca sursa de
drepturi ~i obligafii pentru state, provenita din practica acestora ~i legata foarte strans de
anumite situatii de fapt care se pot schimba in timp, ceea ce determina intrebarea fireasca
daca astfel de reguli au aplicabilitate ~i in cazul situatiilor noi, ce nu au fost avute in vedere
la momentul crearii unei anumite practici cu valoare de regula de conduita obligatorie.
Pe de alta parte, in masura in care dreptul international opereaza prin principii clare
cum este principiul neintervenfiei, apare necesitatea de coordonare a unei reguli preexis-
tente pentru a se adapta la situafia noua controversata. In cadrul acestui sistem de drept
exista, similar cu celelalte, un set de reguli pentru diferite situatii conflictuale, insa fiecare
participant la procesul de aplicare a regulilor se angajeaza sa i~i bazeze conduita pe regulile
~i principiile deja existente, in incercarea de a obfine, cu buna-credinta, un raspuns din
intelepciunea acumulata ~i inserata in cadrul acestora.
in acel~i timp, exista inca disparitate intre statele mici ~i statele mari ~i putemice, in
privinta conformarii la regulile existente, intre statele care sunt membri pennanenti ai
Consiliului de Securitate al ONU ~i cele care sunt membri nepermanenti, in procesul de
adoptare a deciziilor. Pe de alta parte, dreptul international este deschis tuturor statelor, in
acest sens fiind remarcat faptul ca, in instituirea Cuqii Penale Internationale, statele mici au
jucat un rol important.
insa aspectele negative care contureaza o ordine juridica imperfecta nu trebuie vazute
ca argumente pentru negarea existentei dreptului international. Dinamismul prin care se
caracterizeaz.a relafiile dintre state a determinat evolutia normelor ~i institutiilor dreptului
international public.

4.2. Identificarea particularitatilor dreptului intematf onal

Dreptul international public se particularizeaza printr-o serie de aspecte ce il deosebesc
de ramurile de drept intern, constituite dintr-un ansamblu de reguli ce au ca destinatari
persoane fizice sau juridice, ale caror adoptare ~i aplicare se realizeau prin intennediul
2
unor institufii centralizate ~i ierarhizate •
Aceste aspecte sunt esentiale pentru intelegerea modului de functionare ~i aplicare a
normelor de drept international, ii definesc originalitatea ~i se referA la raportul dintre
subiecti, modul de creare a normelor ~i de aplicare a acestora, in lipsa unui sistem de
institutii jurisdictionale ierarhizate, trasaturi ce pot fi vazute ca vulnerabilitAti ale dreptului
3
international ce ii lipsesc de eficienta sistemelor juridice nationale •
Evolutia dreptului international ca sistem de norme juridice ~i dezvoltarea acestuia
incepand cu secolul al XX-lea, prin numarul mare de tratate adoptate in diverse domenii,

1
R Higgins, International Law and the Avoidance, Containment and Resolution of Disputes, Collected
Courses of the Hague Academy of International Law, Volume 230, Martinus Nijhoff Publishers, The
Hague/Boston/London, 1991, p. 25; M.S. McDougal, International Law, Power, and Policy: A Contemporary
Conception, Recueil des cours de l'Academie de Droit International de la Haye, vol. 82, 1953, pp. 143-157. in
sinteza, aceasta idee a fost dezvoltata de ~-numita ~coala New Haven, care descrie dreptul international ca un
proces de luare a deciziilor in care, in mod constant, trebuie luate decizii noi.
: A. Cassese,_Internation~l Law, 2 ed., Oxford University Press, New York, 2005, p. 3.
nd

J. Goldsmtth, D. Levmson, Law for States: International Law, Constitutional Law, Public Law, in
Harvard Law Review, vol. 122, No. 7, 2009, pp. 1791-1868; J. Combacau, S. Sur, op. cit., 2016, p. 33.
 . ublic. Pri nc ipii ~i ins titu tii fun
·,nternat1onal p da me ntale
orept
16
. fu damentale ~i cre are a Orga
. . 1·z are a dom . d ptu nlo r n nizatiei
rin apa ritia
P . . , ". cnsta 1 c;:1 eni ulu 1 re reg uli d
lor actuale, au ete nn ma t mo ' ·
l ese nti .
al ,..
m co ntu rar ea . · difi~
Natmrulor Umte cu un ro 1 .. tem ati on al, pn n t
car~a abordarii ~roblematicii sub . ·1 dreptu Ul m ' ' . ac ce p are a nec on~
1ec\1 o\ "n categoria subiec d
\ilor, pe e o pa rte , pre~um ~i
testata- a orgam.za,t"l r
n o interguvernam enta e 1 ·1 fun da me ntale, de ca re benefic1aza ln
consacrarea unor sisteme de pro .are a dreptun or . . .
. ,. . teJ fi . dar c;:i persoanele Ju nd1ce.
l ,.
mo d direct, m pn mu rand, persoanele 1z1ce, '{
.
. • d
t. Calitatea subzec(tlor rep tului internatton . al pu bli c est e un ul d1 ntre elemente1e
esentiale de diferentiere fata de . ' 1 statelor ~1. dm .
ca re d en·va- un ele dm .
~reptul mtem a de drept int em tre
particularitatile dreptului inte~ati a\i on al reg lementeaza 1n
onal. N orm_e1e rf cularilor (pe rso
primul rand conduita statelor ~1 nu an e fiz ice sau juridice).
se adr~seaza pa 1. diferite fat a
Statele, entitati juridice complex 1 de ce le ale particu:larilor
e ~ c~ sco pu n b' ti· pri~cipali ( sa u primordiali
care se afl a- sub Jun · · d' t·
ia sa, sunt _considerate su ) a1·
dreptului internationals 1c, care se bucura de suveramtate 1 . iec,
· un t . . ..
nn c1 . .
pa lu ac ton a1 vieC
scenei intemation· ale1 • ',In .. . ~ s .P d d .
exerc1tar · 1 le de sub1ect e rep t mt . ,n
statul incheie diferite acte juridi ea prerogative or sa . . ern at1 on
, _ .al,
ce prin autorita\ile sal~ co_1:1pet
de drep t mt· em ~1· ·
pn n agentn .. sat-·, care ,. · erci·t-a atnbut11le ata~nte P~ ~v tt regleme~tari.lor
ca t ~i normelor intemationale (co 1~1 ex , t po tnv 1t no rm elo r mteme
nsensuale, cuprinse 1n tratat~le_ 1~ ,
de na tur a cutumiara). Pentru a ca re sta tul est e_ p~ e sa11
exemplifica aceasta caractenstt
do me niu l tratatelor intemation ca, pu tem fac e ~.rnintete la
, ale, care sunt negociate 1n
reprezentantii sai, su nt semnate nu mele sta tul m de catre
de catre ace~tia, sunt supuse rat
na tio na le competente, iar dupa ificarii din pa rte a auton'talii
intrarea 1n vigoare, sunt puse 1n
judecatore~ti ale statelor paqi2. ap lic are de ca tre instan\ele·
Dr ep tul international a recunosc
ut, tn trecut, calitatea de subiec
ca sta tut jur idi c cu statele. Se t un or en tita \i aptopiate
1ncadreaza 1n aceasta categorie
ca re a av ut autonomie, terito fostu\ Ora$ LibeT Oanzig3,
riu ~i populatie ~i capacitatea
int ern a!i on ale , sub protectia Lig de a int ra 'in antnnite reb1~i
ii Na tiu nil or Un ite , de~ i nu constituia sta t 'in sen su \ for
ter me nu lui4 • mal al
Pe rso na lit ate a internationala ase
manatoare cu a unui stat a Ora~
rec un os cu ta de Cu rte a Perman u\ui Li be r Danzig a fost
enta de Justitie lnterna\ionala,
tra tat ele ar fi cre at relatii specia cu ex ce p\i a caz ului 'in care
le cu privire la Liga Na\iunilor
Sp re de os eb ire de statutul Ora~ $i Po \on ias.
ului Liber Danzig, 1n a\te situa\ii,
cu un reg im jur idi c special, au ma i existat teritorii
da r care erau parte co mp on en
pe rso na lit ate dis tin cta de dre ta a sta tu\ ui flu-a sa aiba ~i
pt international. Este exemplu
sta tul ui lit ua nia n6 • l Te rit ori ulu i' Meme\, parte a

1 A. Cassese, op. cit., 2005, pp.

3-4; P.-M. ?up uy , :· ~erbrat, op.
op. cit., 201 6, p. 23; E. De cau cit. , 2016, p. ; J. Combacau,
S. Sur,
x, 0. de Frouv1lle, Drozt interna 29
pp. 22 -23 . tion al public, l()C ed., Dalloz, Paris,
201 6,
2 A. Ca sse se, op. cit.
, 2005, p. 4.
3Ora~ul Lib er Danzig, cu ca~ital
a !a Dan~~g (ge ~a na, Gdansk -
ba za T ratatul ui de pac e de la Versailles, mtre ann 1920 ~1 193 mlimba poloneza), a avut acest statut u'.
.
a e 20 0 de ora~e dm aprop~· 9, era compus din por tul la Ma rea Baltic
ap ro P. ere. .G uvernarea admims ' ·
trat
· ~
iva
a oanzig ~1
I
statulUI po on ez - https://w ww.britanmca.com/place!Gdans apa .rpn ea Pol oniei. in martie 1945 a reven1·t
. 7 k (ac ces ata la 2 sep temb •
4 J. Crawford, op. cit., )
p. 11 . ne 201 9 .
5 rb•-1em p 118.
,, iu: '·ui Me me l a avu t un sta .
tut sp_ec1a1~
_mtre am1.. 1 .
924 ~1 1939, dar a ram as parte
6 Te nto n . . htt ps: //w ww.britanmca.com/event!Mem el-d a statului lituan1.an -
J. Crawford, op. cit., p. 118' ispute (accesata la septembrie
1 2019).
1..d fJl~ VI UI •• .., .... , "Ill '-"' -1' ~, a.>a~UI llt:: ur t:!ptUI UI interna~ional public 17
Administrarea internationala a unor teritorii anterior dobandirii indep
endentei repre-
zinta un tip de regim juridic ce a fost aplicat in anumite situatii care
au implicat ocupatia
ilegala, de catre Organizatia Natiunilor Unite. Cu titlu de exemplu,
pot fi mentionate:
situatia Namibiei, care, in ultima faza a obtinerii independentei,
a necesitat asistenta
Natiunilor Unite, dupa constatarea prezentei ilegale a Africii de Sud 1
; administratia de
tranzitie a Organizatiei Natiunilor Unite in Timorul de Est, institu
ita in anul 1999, ca
urmare a ocuparii ilegale a acestuia de catre lndonezia, cu scopul pregatirii pentr
u indepen-
denta, care a avut loc in anul 2002; Misiunea ONU in Kosovo, institu
ita in anul 1999, de
catre Consiliul de Securitate, ca un cadru general de administrare interi
mara civila2 •
in prezent, statele nu sunt singurii subiecti ai dreptului international public. Un rol
important in dezvoltarea dreptului international ii au organizatiile intem
ationale interguver-
namentale, considerate subiecti derivati ai dreptului international, deoar
ece acestea exista ~i
pot exercita diferite atributii in domenii ale dreptului international, prin
incheierea de catre
state a unor tratate constitutive (care sunt, ca natura juridica,
tratate internationale
multilaterale) ce stabilesc structura organizatiei, atributiile institutiilo
r sale, scopurile ~i
obiectivele urmarite de aceasta, ~i au personalitate juridica intemation
ala, distincta de cea a
statelor membre. Un astfel de exemplu este Organizatia Natiunilor Unite
, care rewie ~e in
prezent 193 de state membre ~i care a fost creata prin Carta Organizati
ei Natiunilor Unite3,
document esenfial al dreptului international. Potrivit Convenfiei de
la Vien a din 1986 cu
privire la dreptul tratatelor incheiate intre state ~i organizatii intemation 4
ale , organiza\iile
internafionale interguvernamentale au capacitatea de a incheia tratate
intemafionale.
Spre deosebire de organizatiile internationale interguvernamentale, care
au scopurile ~i
atribufiile stabilite prin tratatul constitutiv incheiat de catre state, organ
izatiile intemafionale
non-guvernamentale sunt entitati juridice create prin acordul de voint
a al WlOT persoane
fizice sau juridice, nu prin tratate internationale. Acestea nu sunt consi
derate in prezent ca
fund subiecti · ai dreptului international, din cauza modului de crear
e ~i a lipsei unor
prerogative sihiilare statelor sau organizatiilor interguvernamentale, cu
toate cl unele dintre
ele se rema rta in mod deosebit in domeniile in care activ eazi (Amn
esty International,
Greenpeace, Comitetul International pentru Crucea Ro~ie).
Un alt stlbiect al dreptului international public este reprezentat de mi~c
lrile de elibe-
rare nafionala, constituite in temeiul dreptului la autodeterminare (principiu
fundamental
al dreptului international public, prevazut in mod expres in Carta
ONU), care au aceastA
calitate cu tithi tranzitoriu ~i provizoriu, pana la constituirea intr-un stat
independent.
1
_J. Crawford, op. cit., p. 119. Cu privire la declararea ilegala a prezentei Africii
de Sud in Namibia ~i a
co~m telor acesteia, a se vedea avizul cu privire la Consecin/e/e juridic
e pentru state in cazu/ preze,qei
~ontmue a_Af!icii de Sud in Namibia, emis de catre Curtea Intemationala de Justitie
la 21 iunie \971, disponibil,
integral ~• m rezumat, la adresa: http:llwww.icj-cij.org/docketlindex..php
53&k=a7&p3=0 (accesata la 1 septembrie 2019). ?pl=3&p2=4&code=nam&case=
2
D. Harris, S. Sivakumaran, Cases and Materials on International Law, 8th ed.,
p. 91; J. Crawford, op. cit., p. 119. Sweet & Maxwell, 2015,
3
• _Carta "fi!a/iunilor Unite a fost semnata la San Franci
sco m data de 26 iunie 1945, la mcheierea Conferintei
Natmml_or Umte pen~ Organizati~ Intem~ti~nala, !i a intrat m vigoare la
24 octombrie 1945. Statutul Curtii
Interna4 t1onale de Justtt1e face parte mtegrata dm Carta. Romania a devenit memb
ru al ONU in anul 1955
A fost adoptata la 21 martie 1986 ~i nu este inca m vigoare. Textul m limba
adresa: http:lllegal.un.orglilcltextslinstrumentslenglishlconventions/J 2 1986. engleza este dis~n ibil l
2019). . , pdf (accesata la 2 sept bria
- - em e
 orept international public. Principii ~i institutii funda
18
~ - -- - - - - - - - -- - - - - - - - - - - - - -~
Un a It post'b'I
1
subiect al dreptului international
. . ii. xpot ,..reprezenta
d beligerant··II sa
• ru· dintr-un stat, care reprezinta o m1~care po11ttca avan ca scop secesiunea . 11
msurgen, . . I. b
intra in raporturi juridice ~i incheia acordun c~ "state ~1 ~ i ;rIf .
:rant~ . ~l~sa, in afara
contextului colonial, statele au ezitat sa recunoasca m vreun e as e e m1~can.
·1 ; ~1 Pot

2. Metoda de reglementare specified a ~r~ptu~ui i~~~rnafiona/ public este repre.

zentata de pozifia de egalitate a state/or. Potnv1t d1spo~1tnlor art. 2 parag. I din Ca
Organizatiei Natiunilor Unite2, in cadrul_ rel_~tiilor int~rn~t1onale, statele se_ ~fla in_ raponu~
de egalitate juridica, in virtutea suveramtapt de stat, md1ferent de deosebmle ex1stente
privire la intinderea teritoriului, numarul populafiei, nivelul de dezvoltare economica, ro:
militari, resursele disponibile.
in absenta unei ierarhizari formale intre state, obligafiile ce revin acestora la niveJ
international au ca temei principiul suveranitatii ~i principiul pacta sunt servanda.

3. Crearea norme/or de drept internafional prin acordul de voinfii al state/or.

~ Procesul de creare a normelor dreptului international se caracterizeaza, in primul rand, prin
, absenta unor organisme cu atribufii legislative, ca in dreptul intern, care este foarte dez-
voltat ~i care prevede, pe langa reguli substanfiale, ~i un ansamblu de institutii cu atribu~i
jurisdicfionale pentru punerea in aplicare a acestora3 • Regulile de conduita iau n~tere prin
acordul de vointa al subiecfilor sai - in principal, statele ~i organizafiile intemationale
interguvemamentale - ~i se adreseaza tot acestora4• Astfel, statele cumuleaza atat calitatea
de creator al normelor, cat ~i pe cea de destinatar al acestora. Modul atipic de creare a
regulilor, comparativ cu sistemul legislativ national, a fost calificat de catre unii autori drept
un sistem rudimentar5.
Regulile care reglementeaza conduita statelor pot fi scrise, de natura consensualli ~i
wprinse in textul unor tratate internationale, ori nescrise, de natura cutumiara, create ca
mmare a unor practici uniforme §i constante, indelungate sau frecvente ale statelor, pe care
acestea le respecta avand convingerea ca se supun unei obligafii juridice.
Problematica izvoarelor sau surselor dreptului international public va fi analiz.atli in
cuprinsul prezentei lucrari. Spre deosebire de dreptul intern al statelor, cutuma intema-
tiooala reprezinta un izvor sau o sursa principala a dreptului international public, alaturi de
tratate, avand forta juridica egala cu acestea. Prezenta cutumei internationale in categoria
izvoarelor dreptului international constituie, in sine, o particularitate ~ ac~stei ramuri de
drept, este o consecinta a altor trasaturi specifice, fiind determinata de modalitatea de
desr~urare a relatiilor dintre state ~i de evolutia acestora in timp6•
Cutuma interruqionala poate avea, in unele cazuri, un continut neclar sau chiar poate fi
pusa sub semnul intrebarii ins~i existenta sa, aspecte care sunt de natura sa sublinieze
dificultatea de identificare ~i aplicare a regulilor dreptului internafional chiar ~i pentru

1
J. Crawford, op. cit., pp. 118-119.
2
Art. 2 ~ - 1 din Carta ONU prevede: ,,Organizatia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a
tuturor Membnlor e1". ·
.~ : A. Cassese, op. cit., 2005, p. 5; J. Combacau, S. Sur, op. cit., 2016, pp. 20-22.
D. Popescu, A. Nastase, Fl_. Coman'. op. cit. , 1994, p. 33 .
.. 5· Th,Buergenthal, H.G. Maier, op. cit., 1990, p. 19.
6
N:·Quoc Dinh, P. Daillicr, A. Pellet, Droit international public, 5c ed., LGDJ, Paris, 1994, p. 90.
capitolul I. Deflnirea ~i tr~saturile dreptulul International public 19
1
state • insa prezenta sa in categoria surselor dreptului international i§i manifesta utilitatea in
acele cazuri in care, intr-un anumit domeniu, fie lipse§te codificarea regulilor, fie aceasta
este incompleta, fie un numar redus de state ~i-au exprimat consimtamantul de a deveni
parte la tratatele internaµonale de codificare.
in ceea ce priv~te destinatarii normelor dreptului international public, de§i, ca regula,
ace§tia sunt, in principal, subiecµi dreptului international, identificaµ mai sus, in stadiul
actual al dezvoltarii dreptului international, normele juridice din anumite domenii (sau
diviziuni, ce vor fi analizate in secpunea referitoare la diviziunile dreptului international)
privesc in mod direct persoanele fizice sau juridice. Astfel, regulile de drept internati~nal al
drepturilor omului (fie universale, fie regionale) garanteaza pentru persoanele fizice sau
juridice aflate sub jurisdicµa statelor paqi la tratatele care au ca obiect de reglementare
drepturi fundamentale. Prin urmare, in prezent se poate afirma ca anumite reguli ale
dreptului international nu produc efecte doar fata de subiecµi dreptului international, ci au
aplicabilitate ~i fata de entitati juridice care nu se incadreaza in categoria subiectilor, in
2
sensul de creatori ai normelor, dar se bucura de garantiile prevazute in tratatele respective •
Astfel cum este subliniat in doctrina de specialitate, esenta oricarui sistem juridic este
data de existenta unui ansamblu de principii §i reguli care stabilesc drepturi §i obligaµi
pentru destinatari, insa, din cauza lipsei unui organism cu atribuµi legislative §i a W1or
instante cu jurisdictie obligatorie la nivelul dreptului international, pot fi puse sub semnul
intrebarii nu doar semnificatia unei reguli de conduita, ci chiar existenta sa - determinarea
momentului de la care a devenit obligatorie -, continutul acesteia §i destinatarii ei - in
sensul de a identifica caror state le este aplicabila3, fie prin acceptarea respectivei reguli pe
cale cutumiara, fie prin exprimarea consimtamantului de a fi legat de dispozitiile Wlui tratat
care este in vigoare.
in dreptul international, normele juridice in multe cazuri parcurg un proces de
cristaliz.are ~i clarificare de durata, in care are loc trecerea de la statutul de /ege ferenda la
eel de lege /ata4 - poate fi pusa in discutie existenta unei conceptualizari a regulilor -, prin
inserarea lor intr-un proiect de articole, propuneri, prin codificarea in cuprinsul unui tratat
international sau punerea in aplicare de catre state in lipsa unor conventii internaµonale, pe
cale cutwniara.

4. Normele juridice sunt puse in aplicare de cdtre creatorii acestora. Ordinea juridica
internationala este caracterizata prin lipsa unor organe administrative cu atributii in
supravegherea executarii regulilor adoptate5, spre deosebire de sistemele nafionale de drept,
care sunt foarte dezvoltate §i cuprind atat reguli de drept material, ce reglementeaza
conduita destinatarilor §i prevad posibilitatea exercitarii foqei coercitive a autoritatiJor
statului in caz de neconformare, cat ~i reguli de organiure a competentelor §i activitatii
sistemului institutional intern6•

1 J.O. McGinnis, Comparative Disadvantage of Customary International Law, in Harvard Journal of Law
& Public Policy, Vol. 30, No. I, 2006, p. 11.
2 J. Crawford, Brown/ie 's Principles ofPublic International Law, op. cit., 2012, p. 17.
th
3 H. Toirlway, The Sources of International Law, in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford

University Press, 2014, p. 91.

4
Ibidem, p. 92.
5 J. Combacau, S. Sur, op. cit., 2016, pp. 20-21; E. Decaux, 0. de Frouville, op. cit., 2016, p. 39.
6
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 5.
 fundamentale
Drept international public. Princlpli ~i insti tutii
20
de coordonare, in care raporturile
Dreptul intema~onaJ public a fost numit un drept
ind cristalizata o structura verticala,
juridice dintre state iau n~tere pe 1orizontal~ nefi
lica autocenzurarea ~i cenzurarea reci-
proprie sistemelor juridice nationale , ceea ce imp
sistemelor juridice nafionale determina
proca a statelor2 . Lipsa caracteristicilor specifice
t al statelor: posibilitatea pentru state de
mai multe consecinte care subliniaza rolul dominan
adoptarea nonnelor, cat ~i in ceea ce
a-~i urmari propriile interese atat in ceea ce prive~te
elor, posibilitatea pentru state de a
priv ~te alegerea metodei de solufionare a diferend
unor instante cu competenta generala
interpreta reguJile dreptului intema~onal , in lipsa
obligatorie3•
or de drept interna(ionaL Norma
S. Absen(a sanc(iunii din structura tipicd a normel
za prin lipsa elementului sancfiune din
juridica de drept intemafional public se caracterizea
structura sa, datorita caracterului ei consensu
al (este cuprinsa in tratate internationale sau
constanta a statelor) ~i modului in care
fonnata pe cale cutumiara, prin practica unifonna ~i
ajunge sa existe ~i sa faca parte din dreptul pozitiv.
rnational au ca element comun
Ambele variante de creare a nonnelor dreptului inte
mita regula ~i asumarea respectarii ei
acceptarea de bunavoie a conduitei prescrise de o anu
anda), rara sa fie impusa de catre o
pe baz.a principiului bunei-credinte (pacta sun t serv
incompatibila cu ideea inserarii unei
autoritate superioara. Aceasta situafie practic este
sancfiuni in confinutul normei juridice.
Cu alte cuvinte, punerea in aplicare a unei norme
de drept internafional nu se bazeaza
entuJ coercitiv . Pe de o parte, aceasta trasa tura constituie principalul argument in
~ pe eJem
rea drep tului internafi onal, insa, pe de alta part e, se subliniaza ca ea nu este de natura sa
, nega
enta elementului sanc/iune este proprie
nege realitatea juridica a dreptului internaponal. Prez
sistemului de drept intern, iar ideea prezentei
acestuia in cazul normelor internaponale ar
~i a modificarii sistemului dreptului
avea semnificapa contestarii 4 suveranitafii statelor
internat,ional intr-unul ierarhic •
Din faptul ca regulile dreptului international priv
esc domenii foarte diverse ~i com-
concreta nu doar in mod direct fata de
plexe5, cu trasaturi particulare ~i care au aplicabilitate
state, ci ~i fata de particulari (persoane fizice,
organizatii non-guvernamentale, persoane
i transnaponale), punerea in aplicare a
juridice infiintate pe teritoriul unui stat sau compani
tive la nivel intern, in statul care ~i-a
continutului acestora implica luarea de masuri efec
asumat o anumita obligape juridica la nive
l international, de catre autoritafile competente
ale acestuia.
a a unei reguli de drept
in ciuda lipsei elementului sanc/iune din structura tipic
isticile unui sistem, nu este doar o
international~ acest ansamblu de norme are caracter
coleqie aleatorie de reguli eterogene, ci constitui
e in prezent un cadru sistematizat in care
participa la dezvoltarea dreptului
se des~ oara relafiile dintre state ~i ceilalti actori care
competentelor diferitelor organisme ~i
international, care permite functionarea ~i trasarea
fundamentale cu caracter imperativ
institutii intemationale, avand Ia baza principii

ese, op. cit., 2005 , p. 5.

1
J. Combacau, S. Sur, op. cit., 2016, pp. 22-23; A. Cass
2
A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2015, p. 3 I.
op. cit., 2016, p. 21.
3
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 6; J. Combacau, S. Sur,
ic, Bucure~ti, 20 IO, p. 77.
4
V. Constantin , Drept internafional, Ed. Universu) Jurid
iunile dreptului internafional public ~i elementele
s In cuprinsul acestei lucrari, vor fi identificate diviz
definitorii ale acestora.
capitolul I. Definlrea $1 tr~s~turile dreptului International public 21

(i~s c?gens). Disfuncµonalitatile determinate de modul diferit de aplicare a regulilor sau de

anumite state, in anumite momente , nu trebme · ""
at1tudmea de nerespe · ctare
1· ·a lor de catre ional c:.i a d tul
;,ca
·
l
conduca a cone Iuz1a 1pse1 totale de eficienta a regulilor de drept internat
t " rep u1
. . I ,. bl l x . . .
mtemap?na m an~am u_ Sa~ ~1 mc1 la negarea existentei acestuia ~i a utilitatii sale.
~phcarea. une1 sanct1un.1 pe~tru nerespectarea unei obligatii internationale reprezinta 0
condipe de as1gura re a efic1ente1 dreptului international, ~i nu un element care detennina
1
existenta acestuia •
. _Faptul. incalc ~i unei reguli de co~du~ta in dreptul international nu are semnificapa
mex1stent~• aceste1~ (c~ea ce es_te valab1l ~1 in cazul dreptului intern), ci reprezinta atitu-
dinea destmatarulm fata de conµnutul obligatiei juridice asumate de bunavoie ~i detennina
declan~area mecanismului de angajare a raspunderii internationale a statului •
2

6. Caracterul /acu/tativ al jurisdicfiei instanfelor internafionale. Ordinea juridica

internafionala se caracterizeaza prin lipsa unui sistem ierarhizat de instante cu competenta
generala, teritoriala ~i materiala cu caracter obligatoriu • Ca efect al suveranitatii statului,
3

conform dispozitiilor art. 36 din Statutul Cuqii Internationale de Justitie, sesizarea acestei
4
instante se poate realiza doar cu acordul expres al stateIor intre care s-a ivit diferendul • Prin
urmare, statele sunt cele care decid crearea instantelor internaponale, modul acestora de
funcµonare, precum ~i sesizarea acestora cu solutionarea unui anumit litigiu.
Nofiunea ,jurisdicp.e" poate fi definita din perspectiva obiectiva ~i din perspectiva
subiectiva. in sens obiectiv, desemneaza functia de a solutiona diferende (litigii), prin
interpretarea ~i aplicarea regulilor de drept international unei anumite cauze deduse
judecafii, incluzand procesul in sine ~i actele de procedura care ~unt realiz.ate in cursul sau,
de Ia momentul sesizarii instantei, pana la pronuntarea solutiei. In sens subiectiv,5 termenul
desemneaza organismul sau ansamblul organismelor care exercita aceasta functie •
Curtea Intemafionala de Justitie (CIJ) este organul judiciar principal al Organizafiei
Nafiunilor Unite (ONU). Mai este denumita ~i ,,Curtea mondiala" ~i este singura instanta
6
universala cu competenta generala •
A fost instituita in iunie 1945 prin Carta Napunilor Unite ~i a inceput activitatea in
aprilie I 946. Curtea are sediul in Palatul Pacii, la Haga, fiind singurul organism al ONU
care nu are sediul Ia New York. Curtea are o dubHi misiune, constand, pe de o parte, in
solufionarea diferendelor intemationale de natura juridica deduse judecatii de catre state
(prin pronuntarea de hotarari cu forta juridica obligatorie pentru parfi) ~i, pe de alta parte, in
pronuntarea de avize consultative cu privire la probleme juridice care pot fi fonnulate de
organele ~i de institufiile ONU autorizate in acest sens.

1 N. Quoc Dinh, P. Daillier, A. Pellet, op. cit., 1994, p. 92. .

2 A.A. Can~ado Trindade, International Law for Humankind: Towards a New Jus Gentzum (/), General
31~ (2005),
Course on Public International Law, Hague Academy of International Law, Collected Cours~: ~ol.
nale a
Martinus Nijhoff Publishers, Leiden/Boston, 2006, p. 110. Institutia juridica a raspundem mtematio
statelor va fi analizata in cuprinsul acestei lucrari, intr-un capitol distinct.
3 S. Scaun~, Drept interna/ional public, Ed. All Beck, Bucure~ti, 2002, p. 18. .. .
4 Art. 36 parag. I din Statutul Curtii Internationale de Justi~e prevede: ,,In compete nta Curtn mtra toate
. . . . . . , . . .
cauzele pe care i le supW1 paqile". sur I applzcaflo? du..droit
5 M. Iovane, L 'influence de la multiplication des 1urzd1ctlons mternati onales
off,
international, Recueil des cours de l'Academie de droit international de la Haye, Tome 383 (2016), Brill/Nuh
Leiden/Boston, 2017, p. 249.
6
hltj):/lwww.icj-cij.o,:~e.n/court (accesata la 2 septembrie 2019).
 22 Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

Curtea este fonnata din 15 judecatori, ale~i pentru un mandat de 9 ani de catre
ariatul
Adun ~a Generala ~i Consiliul de Securitate al ONU. Este independenta de Secret
ate
ONU ~t este asistata de o grefa, care este organul sau administrativ ~i a carei activit
sunt
prezinta atat un aspect juridic, cat ~i unul diplomatic. Limbile oficiale ale Curfii
franceza ~i engleza.
Competenfa CUI1ii Intemafionale de Justifie va fi detaliata in cadrul acestei lucrari,
in
capitolul referitor la solufionarea diferendelor intemafionale.
Curtea Intemaponala de Justifie nu trebui e confu ndata cu _al_t~ _i_ns!an f~ ~tern a-
1
fionale care au sediul la Haga, de care se deosebe~te prin natura act1v1tafn ~ a ~arftlor care
p~ntru
o pot sesiz.a. Cu titlu de exemplu, pot fi menfionate: Tribunalul Penal _I~te~aponal
tate]
fosta Iugoslavie (TPIY), instanta care a fost creata prin rezolufie a _Con~1bulw de Se~un
creata
Curtea PenaJa Intemafionala (CPI), prima instanfa penala internaf1onala permanen~,
alul
printr-un tratat intemafional, care nu apaqine sistemului institutional a~ 0~; .~n~~
_md~-
Special pentru Li ban (TSL), organ judiciar intemafional cu pers~~ahtate J~dt~ a
! d~
pendenti, infiinJat de Consiliul de Securitate la cererea guvemulut .hb~nez ~1 alc~tm
1e
judecatori libanezi ~i intemafionali; Curtea Permanenta de Arb1tr~J (CPA), ~~tituf
de la
independent.a care permite constituirea de tribunale arbitrale, in tememl Convenf1e1
Haga din 1899. de
Romania a accep tat ca obligatorie ipso facto jurisd icfia Curfi i Intem aµona le
e, in iunie 2015 1• Potrivit textului declarafiei, acceptarea jurisdicfiei obligatorii
se
Jmtiti
.
face

Jn relafia cu orice alt stat care acceptii aceea§i obligafie, adicii sub condifie de
Curfii, in
reciprocitate, ( .. .), in conformitate cu prevederile art. 36 parag. 2 al Statutului
formuliirii
legaturii cu orice diferend rejeritor la fapte sau situa/ii apiirute dupii data
acestei declaratii''.
,

Cazurile care constituie exceptii se refera la diferende cu privire la care parfile au fost
privind
sau vor ti de acord sa recurga la alta metoda de solufionare pa~nica, diferende
proteq ia mediului, diferende in Iegatura cu ostilitafi, razboi, conflicte armate
, acfiuni
in
individuale sau colective intreprinse in legitima aparare sau in indeplinirea de functii
urarea
coofonnitate cu orice decizie sau recomandare a Organizafiei Nafiunilor Unite, des:fa~
de forte armate in strainatate, precum ~i decizii cu privire la acestea, diferende
care se refera
lui
la/sau sunt legate de folosirea m scop militar a teritoriului Romaniei, inclusiv a spafiu
ne
aerian ~i a marii t.eritoriale sau a zonelor maritime, unde Romania exercita drepturi suvera
dreptului
~i jurisdicfie suverana, diferende referitoare la chestiuni care, conform
intemafional, aparfin exclusiv jurisdicfiei nafionale a Romaniei.
are
Acceptarea jurisdicfiei obligatorii a Curfii Intemafionale de catre Romania
in mod
semnificatia unei proclamari a increderii statului roman in dreptul intemafional ~i,
autoritatii
deosebit, in rolul pe care iI are Curtea Intemafionala de Justifie in garantarea
2
dreptului international in relapile dintre state •

, publicata
, .
1
_ Legea nr. J37/2015 pentru acceptarea jurisdicfiei obligatorii a CUrfii Intemafionale de Justifie
m_M. Of. nr~408 din 10 iunie 2015. La 23 iunie 2015 declarafia de acceptare a fost depusa Ia Secretarul General
al ONU.. .
. 2 Pentru o analiza detaliata a semnificatiei ~i implicafiilor accepta
rii jurisdicfiei obligatorii a Cuqii
of the Compulsory
L Internationale de JuS!i,tie de catre Romania, a se vedea I. Galea, The Acceptance by Romania
Capitolul I. Definirea ~I trasaturile dreptului international public 23

Existenta mai multor tipuri de instante internationale cu competenta generala sau

specializata, fie cu activitate permanenta, fie infiintate ad-hoc, poate genera discutii cu
privire la problema fragmentarii aplicarii dreptului international public sau a interpretarii
neuniforme a normelor dreptului international, accentuata ~i de lipsa posibilitatii de a
exercita cai de atac in fata altor instante intemationale • Pe langa argumentele de aceasta
1

natura, relevanta deosebita pentru interpretarea dreptului international prezinta autoritatea ~i

prestigiul de care se bucura Curtea Internationala de Justitie.
Conditia acceptarii jurisdictiei reprezinta o formalitate necesara in cazul tuturor
instantelor intemafionale, chiar ~i al celor penale, cum este, spre exemplu, Curtea Penala
2
Internafionala •
Carta ONU mentioneaza Curtea Internationala de Justipe ca fiind principalul
organism jurisdicponal al ONU, cu vocatie universala ~i competenta generala; aceasta
calificare avea valabilitate la momentul adoptarii Cartei ONU ~i a Statutului Cuqii
Internationale (sistem preluat de la Liga Natiunilor); in prezent, la nivel international, se
poate discuta despre o proliferare a instantelor internationale, deoarece au fost infiintate mai
multe instante specializate (in afara celor care au fost mentionate deja) in diferite domenii
ale dreptului intemafional3: in cadrul organismului de solutionare a diferendelor din cadrul
Organizafiei Mondiale a Comertului (instituit in 1994), Tribunalul Intemafional pentru
Dreptul Marii (instituit in 1996), in domeniul drepturilor omului, la nivel regional: Curtea
Europeana a Drepturilor Omului (instituita in 1959), Curtea Inter-Americana a Drepturilor
Omului ('mfiintata in 1979), Curtea Africana a Drepturilor Omului (instituita printr-un
protocol in 1998, intrat in vigoare in 2004), Curtea de Justifie a Uniunii Europene. Trebuie
subliniat ca, ~i in contextul proliferarii instantelor intemationale, se menfine trasatura
4
comuna a caracterului voluntar aljurisdicfiei internationale •
Tennenii ,,curte" ~i ,,tribunal" folositi pentru a desemna diverse jurisdictii intemafio-
nale sunt echivalenfi, pot fi folositi ca sinonime, fiind considerata foqata distinctia
intelesurilor acestora in sensul ca prin ,,curte" se desemneaza instanta intemafionala cu
existerlJa permanenta, iar prin ,,tribunal" se desemneaza o instanta cu caracter provizoriu;
ceea ce face diferenta intre diverse instante intemafionale este obiectul specific de activitate
5
pentru care au fost create •
Motivele crearii instante
,
lor intemat'ionale sunt diverse: fie au constituit un raspuns la o
criz.a intemationala specifica sau la un eveniment care a necesitat adoptarea unui remediu
jurisdictiona4 fie au aparut din nevoia crearii unui nou organism jurisdictional in cadrul 6
unei orgaoizatii intemationale, fie fac parte dintr-un mecanism de integrare economica •

Jurisdiction of the International Court of Justice, in Revista Romana de Drept International nr. 16/2016,
http://"di .ro/wp-content/uploads/20 J7102/RF. VJSTA-16-nov.pdf (accesata la 2 septembrie 2019).
1
S. Beaulac, An Inquiry inkJ fhe International Rule of Law, European University Institute Working Paper
MWP No. 2007/14, p. 26.
2 S.G. Voiculescu, Ukraine and the International Criminal Court: the second declaration of acceptance

and why it is worth the comparison to the situation in Georgia, in Revista Romana de Drept International
nr. 16/2016, ·htfpjfrrdi.rolwp-content/uploads/2017102/RE VISTA-16-nov.pdf (accesata la 1 septembrie 2019).
3
C. Mc.Lach.Jan, Lis Pendens in International Litigation, Martinus Nijhoff Publishers, Leiden/Boston,
2009, pp. 302-304; J. Combacau. S. Sur, op. cit., 2016, p. 26.
4
E. Decaux, O. de Frouville, op. cit., 2016, pp. 421-424; M. Iovane, op. cit., 2017, p. 255.
5
M. Iovane, op. cit., 2017, p. 250.
6
~ - McLachlan,pp. cit., pp. 305-312.
' ~ ,.
 24 Drept international public. Principii ~i institutii fundame t
n ale

Secfiunea a 5-a
Diviziuni ale dreptului international public
Varietatea domeniilor reglementate de norme de drept international, evolutia relatiilor
dintre state in aceasta privinta ~i interconditionarea relatiilor dintre state, organ~tiile
interguvernamentale ~i alte entitati juridice cu influenta directa sau indirecta in elaborarea
regulilor dreptului international, activitatea continua de codificare a regulilor nescrise au
determinat, in timp, aparitia unor reglementari foarte detaliate ale anumitor domenii, care
s-au constituit in adevarate ramuri ale dreptului international public, cu existenta autonoma
care, in functie de obiectul de reglementare 1, pot fi individualizate astfel: '
a) dreptul diplomatic ~i consular are la baza Conventia de la Viena din 1961 cu privire
la relatiile diplomatice ~i Conventia de la Viena din 1963 cu privire la relatiile consulare,
care au codificat reguli cutumiare aplicate de state in aceste domenii;

b) dreptul tratatelor este constituit din regulile codificate in Conventia de la Viena din
1969 cu privire la dreptul tratatelor incheiate intre state ~i Convenfia de la Viena din 1986
cu privire la dreptul tratatelor incheiate intre state ~i organizatii internationale sau
intre
organiz.atii internationale. Lucrarea de fata va cuprinde o prezentare a elementelor esentiale
ale regulilor ce guverneaza tratatele internationale, din perspectiva Conventiei de la Viena
din 1969;

c) dreptul internafional umanitar este constituit dintr-un ansamblu de norme prin care
se stabilesc obligatii absolute in sarcina statelor ~i a altor entitati juridice (mi~cari de
ehl>erare nationala, beligeranti), aplicabile in orice situatii in care se recurge la forta armata,
fie in cadrul relatiilor dintre state, fie in razboaie civile sau conflicte dintre grupuri inannate
organizate, conducerea ostilitatilor, inclusiv ocupatia militara, folosirea armelor, protect
ia
victimelor in conflictele internationale ~i in cele interne, regimul juridic al prizonierilor de
razboi, statutul juridic al populatiei civile.
Denumirea ,,drept international umanitar" este folosita atat de ONU, cat ~i de Crucea
R~ie, Curtea Intemationala de Justitie ~i Tribunalul Penal International pentru fosta
Iugoslavie ~i subliniaza scopul esentialmente umanitar al regulilor2, dar acest scop nu
trebuie sa creeze confuzie intre normele care ii compun ~i normele dreptului international al
drepturilor omului.
Dreptul international umanitar a avut natura cutumiara. Se considera ca debutul
~~lu i .inte~t ional umanitar este dat de adoptarea Declaratiei referitoare la dreptul
razbot~lm ~t1m din 16 aprilie 1856 de la Paris ~i, la scurta distanta, dupa batalia
de la
S~lf~ o dm 1859, de crearea, in anul 1863, a Comitetului International pentru Ajutorarea
Raruttlor, care a devenit ulterior Comitetul International de Cruce Ro~ie3 •
. Nonne
. ,.le drept uIut· mternat
· ·
10nal umamt • ar au
' facut obiectu
l unm. proces mtens
• de
codificare m secolul al XIX-lea, instrumentele juridice esentiale aflate in nucleul dur de

A N~ I
· astase B Auresc D . 1 · •
p. 42. ' · u, rep mternafzonal public. Sinteze, ed. a 6-a, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2011,
: A. Aust, op. cit., p. 236.
~ \." - A. Abass, International Law. Texts Case .
~ . ' sand Materials, 2nd ed., Oxford University Press, 2014, p. 160.
 ptului international public 25
capitolul I. Deflnirea ~I trasaturile dre
tionaJe
are sun ~ Co nve nti~ le de la Ge nev a din I 949. Instrumentele juridice intema
reglement le ce
t con lJn ute reg uhl e dre ptu lui inte rna tional umanitar sunt tratate multilatera
in care sun in
ri v~i obl ig~ fii in pri ~in ta car ora nu este aplicabil principiul reciprocitAfii,
contm <l:eptu flic t armat incalca o regula a dreptului
a ~a dm tre par ftle la un con
sensul ~a, dac ea prizonierilor de razboi), 0 alta parte
nu
um 8?1 tar (spr e_ exe m~ lu, prin uci der
intemapona~ incalcarea unei alte reguli a dreptu
lui
na ~ ace ea~ • ma me ra sau pri n
poate r~acpo 1
international umamtar •
e ale dre ptu lu~ inte rna fio nal um anitar sunt patru Convenfii de la
Surs~le princi pal
ust 194 9 (Co nve nfi a pen tru imb una tafirea sorfii ranitilor ~i bolnavi1or din
Geneva dm 12 aug Ge nev a; Convenfia pentru irnbunatafirea
pan ie/P rim a Co nve nfi e de la
fortele armate in cam tele armate pe mare/A doua Convenfie de
nav ilor ~i nau fra gia filo r din for
sorfii ranifilor, bol zon ieri lor de razboi/A treia Conventie de
a cu pri vir e Ia trat am ent ul pri
la Geneva; Convenfi soa nel or civile in timp de razboi/A patra
ref erit oar e Ia pro tec fia per
Ia Geneva; Convenfia fion ale la acestea din 8 iunie 1977
a) ~i dou a Pro toc oal e adi
Convenfie de Ia Genev d protecfia
colul adi fio nal nr. 1 Ia Co nve ntii le de la Geneva din 12 august 1949 privin
(Proto ntiile de la
elo r con flic telo r ann ate inte rna fio nale; Protocolul adifional nr. 2 la Conve
victim caracter
din 12 aug ust 194 9 pri vin d pro tec fia victimelor conflictelor annate fara
Geneva irea de
nal ). Re gul ile con fin ute in ace ste convenfii sunt cunoscute ~i sub denum
internafio
imul juridic al non-combatanfilor.
,,dreptul de la Geneva" ~i stabilesc reg au fost
or ace sto ra, reg lem ent ari spe cifi ce dreptului international umanitar
Anteri irea
Co nve nfi ile ado pta te Ia Ha ga, in 1899 ~i 1907 (cunoscute ~i sub denum
cuprinse in concertate de Ia fmalul secolului al XIX
-lea
la Ha ga" ), ca unn are a efo rtu rilo r
,,dreptul de i ~i modalitatea in care trebuie condus
e
ile ref eri toa re Ia pur tare a raz boi ulu
de a codifica leg 190 7 au avut un impact semnificativ pentru
2 nfe rin fele de Ia Ha ga din 189 9 ~i
ostilitafile • Co rezultat adoptarea mai multor conven
fii
ptu lui inte rna tion al ~i au avu t ca
dezvoltarea dre pra legilor ~i obiceiurilor razboiului pe
tre car e am inti m Co nve nfi a II asu
intemafionale, din ~i obi cei urilor razboiului pe uscat (29 iuli e
Re gul am ent ul asu pra leg ilor
uscat ~i anexa sa - ~i obiceiurilor razboiului pe uscat ~i
4

a IV asu pra res pec tari i leg ilor

1899)3 - ~i Convenfi cei uri le razboiului pe uscat ( 18 octombrie
ul cu pri vir e la leg ile ~i obi
anexa sa - Regulament
lementarea din 1899.
1907)-, care preiau ~i completeaza reg ent are al dre ptu lui international a fost de a
p obi ect ul de reg lem
O perioada Iunga de tim r dintre
pun ct de ved ere teh nic reg ulil e apl icabile in privinta conducerii ostilitAfilo
stabili din
,. ,. . V • • • •

beligeranfi. evo luf ia non nel or, lua nd m con s1d erare ca, mJl1al, ob1ectul
Aceasta div iziu ne rele va ~i 5
ea de pur tare a ost ilit afilor intre parti (Convenfii~e de
de reglementare ii constituia modalitat preocupate, in aceasta faz.a, de regimu
l
9 ~i 190 7) rar a ca sta tele sa fie
la Haga, din 189 ost ilita fi sau afectate de ac:stea, asp~ct e
or im plic ate in mo d dir ect in
juridic al persoanel nve nfi ilor de la Geneva dm I 949 ~ al
1
ect ul de reg lem ent are al Co
care au constituit obi

. . MD E A
( d)
1
cit., p. 236 . n Law ), m · · van s e ·,
A. Aust, op. of Arm ed Con flict (Intern ational Humamtana
2 D. Tums, The Law . . . .
ity Pre ss, 201 4, p. 822. . esa.
th ed., Oxf ord Uni vers dISp omb tl la aclr
International Law, 4 4 septembrie 1900· Textul mte gral este
· trat ntn VI·goare Ja
.
· 3 CODVent'ta a ln A
. . . .
1
0?O pen Doc ume nt (acc esata la 2 septem?ne 2019).
https:llwww.icrc. orglih/lINTRO/15 este dispombil la adresa.
4 Conventia a intrat in vigoare
la 26 ianuarie 1910. Textul mtegral
. .
ww .icrc.or g/ih /llN TR0 /19 5 (aco esat a la 2 septembrie 2019). vers 1ty Press, 2014, p. 823.
https:llw ), Inte rna tion al Law , th
4 ed., Oxford Um
.,_ s o. Turns, op. cit., 111 M.D . Eva ns (ed.
26 Drept international public. Principii ~i institufil fundarnelltalt
~
~rotocoalelor aditionale I ~i II la acestea, din 1977. 0 alta categorie de instrum .
mten:iationale, considerate O categorie a ,,dr~ptului de la ~~ga", es!e r~re~tata de;:
tele mtemafionale care au ca scop restrict1onarea folos1n1 anum1tor t1pun de anne
inter:zicer~ producerii ]or, dintre care cea mai recenta este Conventia cu privire Ia 111~ ~
cu d1spers1e din 2008 1• 4ta

. in _prezent, au fost adoptate mai multe acte int~m~tionale _care interz~c folosirea anu.
m1tor tipuri de anne ~i tactici militare ~i au ca ob1ect1v proteJarea anum1tor categoni de
persoane ~i bunuri.
Dintre acestea, pot fi menfionate unnatoarele: Convenfia pentru protecfia bunun/o,
2
cultura/e in caz de conflict armat, incheiata la Haga la 14 mai 1954 , ~i protocoalele sale
adifionale, Convenfia privind interzicerea dezvoltiirii, producfiei # stocarii armelor
bacteriologice ~; cu toxine §i distrugerea acestora din 19723 - care este primul tratat
multilateral ce interzice dezvoltarea, producerea ~i depozitarea mai multor categorii de arme
de distrugere in masa (biologice ~i toxice) ~i reprezinta un element esential al cadruJuj
normativ de dezarmare ~i neproliferare - ~i cele 5 protocoale aditionale, Convenfia privind
interzicerea dezvoltiirii, producerii, stociirii §i folosirii armelor chimice §i distrugerea
acestora, din 19924 (Conventia privind interzicerea armelor chimice), Convenfia privind
interzicerea folosirii, depozitiirii, producerii §i transferului mine/or antipersonal /i
distrugerea acestora, din 19975, Protocolul facultativ la Convenfia privind drepturile
copilului, cu privire la implicarea copiilor in conflictele armate, din 20006•

Nopunea de drept internaµonal umanitar nu trebuie confundati cu cea de drept

internaponal al drepturilor omului, deoarece sursele pentru fiecare dintre cele doua
diviziuni ~i domeniul lor de aplicare sunt diferite: dreptul international umanitar are
aplicabilitate in cazul conflictelor armate intemafionale sau non-intemafionale ~i reprezinta
lex specialis, in timp ce dreptul international al drepturilor omului constituie lex genera/is,

1 Conven{ia privind munifii/e cu dispersie (Convention on Cluster Munitions) a fost adoptata la Dublin, de
t 07 state, Ia 30 mai 2008, ~i semnata la Oslo, la 3 decembrie 2008. Convenpa a intrat in vigoare la 1 august
2010, iar pana in prezent are 107 state paqi ~i 14 state semnatare. Romania nu a ratificat Conventia ~i nici nu a
semnat-<>. Textul Conventiei ~i detalii referitoare la pfu1i sunt disponibile la adresa: http://www.clustercon
vention.org/the-convention/convention-status/ (accesata la 2 septembrie 2019).
2 A in!131 in vi~oare la 7 au~s~ ~ 956. Conventia ~ fost :8tificata de Romania prin Decretul nr. 605 din
26 decembrie 1957 ~1 a fost_pubhcata m B. Of. nr~ 6 dm 28 1anuarie 1958. Textul integral este disponibil la
adresa: https://www.zcrc.org/zhl/INTR0/400 (accesata la 2 septembrie 2019).
J Conventia _a_ fost adop~ta P~ R~zolutia Adunarii_ Generale a ONU nr. 2826 (XXVI) ~i deschisa spre
semnare 1:3 10.ap!111e 1972. A. mtr~t m vigoare la 26_ m81:1e. 1975. Romania a ratificat Convenfia prin Decretul
nr. 253 dm 6 1uhe 19?9, pubhcat m B. Of. nr. 57 dm 7 mhe 1979, instrumentele de ratificare fiind depuse la
25 iulie J979.
4 Conventia a fo st adopta~ _ la Geneva la 3 septembrie 1992 ~i deschisa spre semnare la 13 ianuarie l 993.
A intrat in vigo~e la_ 29 apnhe 1997 ·. Romania a ratificat Conventia la 9 decembrie 1994 prin Legea
nr. 12511 994, pubhca~_m ":1· Of._nr. 356 dm ~~- decembrie 1994 _
s Convenfia pnvu;t mt;rziceref folo smz, depozitdrii, producerii # transferu/ui mine/or antipersonal §i
distrugerea acestora .a ost a optata a _I ~ septembrie 1997' la Oslo. Romania a ratificat Convenpa rin Legea
TextUl integral al Convent1e1 a fost publicat in M Of nr 590 d' 22 . b . p
f:S~ ::u:: ~:~;;fts
nr. 204, /20 00 · 1 1· l c . .. · · · m no1em ne 2000
_ .6 Protocolul ~i p~v;;d dreptur~/e copi~u/ui, cu privire /a imp/icar~a copii/or in
confliet,~-:,arma3u:j, a 25 mai 2000. Romania ~ raffim~~• ratificare ~1 aderare prin Rezolutia Adunarii Generale
~ ES/5~/26 U1
nr~':.692 d1r1 3l,octoJll
brie 2001. t tea rotocolul pnn Legea nr. 567/2001, publicata in M. Of.
 Capitolul I. Oefinirea $1 tr~s~turile dreptului International public 27

aplicabil in toate situafiile, atat pe timp de pace, cat ~i pe timp de razboi, cu reglernentAri
1
care nu sunt la fel de detaliate ca in cazul regulilor dreptului international urnanitar •
0 analizA succintA a continutului obligatiilor ce le revin statelor va fi realizata in
secfiunea referitoare la principiul neagresiunii, din prezenta lucrare;

d) dreptul fluvial sau al cursurilor intemationale de apa (constand in regulile aplicabile

pe fluviile intemafionale), incepand cu reglementarile Congresului de la Viena din 1815,
care au consacrat principiul libertatii navigafiei ~i care au fost ulterior extinse pe continentul
2
european ~i au pus bazele cliverselor regimuri ale fluviilor, printre care ~i Dunarea • Aceasta
3
nofiune a fost folositA de Curtea Perrnanenta de Justifie Intemationala ;

e) dreptul miirii reprezinta ramura dreptului international ce cuprinde ansamblul

norrnelor de reglementare a regimului juridic al diferitelor spatii maritime, precurn ~i al
drepturilor ~i obligafiilor statelor riverane in folosirea apelor marilor ~i oceanelor ~i a
resurselor din acestea.
Secliul actual al materiei este Conventia Natiunilor Unite asupra dreptului marii,
adoptata la Montego Bay, in 19824, care confine 320 de articole ~i 9 anexe, ce regle-
menteaz.a in mod exhaustiv toate aspectele legate de folosirea spatiului marilor ~i oceanelor,
precum delimitarea, controlul mediului marin, cercetarea ~tiintifica, derularea activitafilor
economice ~i comerciale, transferul de tehnologie ~i rezolvarea diferendelor legate de
aspecte ale folosirii spapilor maritime. Potrivit Preambulului Convenfiei, pentru domeniile
~i aspectele nereglementate urmeaza a fi aplicate principiile ~i regulile dreptului interna-
ponal general.
Adoptarea Convenpe i din 1982 ~i codificarea unitara a regulilor care guverneaz.a
spatiiJ.e marine reprezinta rezultatul unui efort considerabil de codificare;

f) dreptul spafi.ului aerian este constituit in principal din normele Convenfiei cu privire
5
la aviafi.a civila intemationala, adoptata la Chicago, in 1944 • Aceasta a creat Organizatia
lnternationala a Aviafiei Civile, ca agentie specializata a ONU, cu atributii in reglementarea
~i coordonarea transportului aerian. Intensificarea relapilor privind transportul aerian a

1 ICJ, Legality on the Threat or Use of Nuclear Weapons, Advisory Opinion, 8 July 1996, ICJ Reports
I996, pp. 239-240, parag. 24-25.
2 L. Caflisch, Reg/es genera/es du droit des cours d'eaux internationaux, Recueil des cours de l' Academie

de Droit International de Ia Haye, vol. 219, Brill/Nujhoff, Leiden/Boston, 1989, p. 40.

3 PCU, Case relating to the Territorial Jurisdiction of the International Commission of the River Oder,

Judgment No. 16 of IO September 1929, Series A No. 23.

4
Convenfia Nafiuni/or Unite asupra dreptu/ui miirii a fost adoptata la Montego Bay (Jamaica) la
10 decembrie 1982 ~i a intrat in vigoare Ia 16 noiembrie 1994. Romania a ratificat Conventia prin Legea
nr. 110/1996 privind ratificarea Conventiei Natiunilor Unite asupra dreptului marii, incheiata la Montego Bay
(Jamaica) la IO decembrie I 982, ~i aderarea la Acordul referitor la aplicarea partii a XI-a a Conventiei Nafiunilor
Unite asupra dreptului marii, incheiat la New York la 28 iulie 1994, publicata in M. Of. nr. 300 din 21 noiembrie
1996. Conventia a intrat in vigoare pentru Romania la 16 ianuarie 1997. 0 prezentare detaliata a infonnatiilor
referitoare la istoricul Conventiei ~i o prezentare genera.la a acesteia sunt disponibile la adresa: http://www.un.org!
deptsllos/convention_agreements/convention_overview_convention. him (accesata la 2 septembrie 2019).
5
Convenfia cu privire /a avia_fia civi/a interna,/iona/a, adoptata la Chicago, la 7 decembrie 1944. A intrat in
vigoare la 4 aprilie 1947. Textul a fost publicat in B. Of. nr. 14 din 24 aprilie 1965.
L..:__
28 Dr ep t int er na tio na l pu bli c. Pr inc ipi i ~; ins titu tii fun
damentale
-
ulifor
de la M on tre al di n 19 99 cu pr iv ire la unificarea reg J
enfiei
de te nn in at ad op tar ea Conv
d tra ns po rtu J ae ria n in ter national 1; t
pr iv in
ui e un an sa m bl u de no rm e cuprinse in tratate
ic constit al to r organiz.atii interna.
g) dr ep tu l sp af iu lu i co sm ne ra le a ON U ~i ac te ale
Adunarii Ge feric. Su nt avute in vedere
intemafionale, rezolutii ale ate de sp ati ul ex tra atm os
tivitatile leg un de re a pe nt ru prejudiciiie
fionale ce re gl em en tea za ac a m ed iu lu i ter es tru , ra sp
a spafiului ~i nautilor, folosirea tehnol0-
as pe ct e variate: conservare a lit ig iil or , sa lv ar ea as tro
, so lu tio na re i cu privire la pericolele
ca uz at e de obiectele spatiale , sc hi m bu l de in fo rm ati
traatmosferic
gi ilo r legate de spafiul ex
atm os fe ric .
potenfiaJe di n spafiul ex tra
Tr at at ul di n 19 67 cu pr iv ir e la principiile care
ental es te
InstrumentuJ ju rid ic fundam ar ea ~i fo lo sir ea sp af iu lu i extraatmosferic,
telor in explor 2
gu ve m ea zi activitatea sta
rla lte corpuri cere~ti • .onale
in clu siv a Lu ni i ~i ce lo
cip ii ca re au fo st ul te rio r de zv ol ta te in ac te intemafi
in
Ac es ta cu pr in de reguli ~i pr : ex pl or ar ea ~i fo lo sir ea sp ati ul ui extraatm
osferic
prin cip ii su nt spapului
subsecvente. Pr in cip ale le i um an ita ti, lib er tat ea ex pl or ar ii ~i folosirii
iu l in tre gi pot fi
tre bu ie fiicuta in be ne fic tel e, sp af iu l ex tra atm os fe ric ~i co rp ur ile ce re ~ nu
ate sta sa, folo.
ex tra atm os fe ric de ca tre to ter zic er ea fo lo sir ii ar m el or de di str ug er e in ma
state, in tati-le
su pu se ap ro pr ier ii de ca tre sc op ur i pa ~n ice , ra sp un de re a sta te lo r pe nt ru activi
clu siv in
sir ea co rp ur ilo r cere~ti ex pr eju di cii le ca uz at e de ob ie ct el e spaf
iale;
sm ic ~i pe nt ru
de ru lat e in spafiul co
ril or om ul ui co ns tit ui e o su bd iv iz ilm e a carei regle-
dr ep tu
b) dr ep tu l internafi,onal al en fie i pr iv in d re pr im ar ea ~i pe de ps ire a crimei de
op tar ea Conv ul ui di n 19 48 , a continuat
m en ta re a de bu ta3t cu ad
4
rs al e a Dr ep tu ril or Om
ge no ci d di n 19 48 ~i a De
clara/iei Unive pr iv ire la drepturi/e civi/e ~i
in te rn a/ io na l cu
1966 - Pa ct ul ci al e §i culturale5 -,
cu ad op ta re a Pa ct el or di n dr ep tu ril e ec on om ic e, so
nal cu pr iv ire la
po lit ic e ~i Pa ct ul interna/io
ptata la
uli ref eri toa re la tra ns po rtu l ae ria n int em ational, ado 1,
a anumitor reg rob ata pri n Le ge a nr. 14/200
1
Conven{ia pe ntr u unificare pri n O. G. nr. 10 7/2 00 0, ap
fost ratificatii de Romania
Montreal la 28 ma i 1999. A 26 februarie 20 01 . 6 ~i
publicatii in M. Of. nr. 97 din pri n Re zo lut ia nr. 22 22 (X XI ) la 19 decembrie 196
a Ge ne ral a a ON U re la 1Ooctombrie
2
A fost adoptat de Ad un are W ash ing ton la 27 ian ua rie 1967. A int rat in vig oa tru tarn
ndra, Mo sco va ~i 68, ac est a fiind aplicabil pen
deschis spre semnare la Lo 74 din 31 ian ua rie 19
Tratatul prin De cre tul nr.
1967. Romania a ratificat 68. semnare de
noastra de la 2 februarie 19 me i de ge no cid a fos t ad op tat a ~i de sch isa spre
Conven{ia pe ntr u prevenire
a # reprimarea cri . A intrat in vigoare la
{III) din 9 de ce mb rie 1948
3
pri n Re zo lut ia nr. 26 0A l 950 prin
Adunarea Generala a Natiu
nilor Unite
Ro ma nia a ad era t la Co nv en tie la 2 noiembrie
dispozitiilor art. XI II.
12 ianuarie 1951, conform B. Of. nr. 110 din 2 de ce mb rie 1950. lutia nr. 217
Decretul nr. 236, pubJicat in i a fos t ad op tat a la 10 de ce mb rie 19 48 pri n Rezo
ulu d prin
4
Declara/i<:_ Universalii a D~
ep~urilor Om
nia a sem na t De cla rat ia la 14 de ce mb rie 1955 can
e a Na tm ml or Unite. Ro ma ca sta t me ~b ru al ON U.
' '
A (Il l) a Ad un am General e a ON U, a fos t ad mi sa nare de
narii ~e ~e ral ad op tat ~i de sch is spre sem
Rezo\utia nr. 9~5 (X ) a_Adu civ ile # po lit ice a fos t ,
Pactul mternaf10nal cu P_r
IV~re la d,:epturile
rie 19 66 . A int rat in vig oa re la 23 martie t 976
de ce mb ·ti"Je de la
a N~tiun!l?.r Umte la 16 d.
w

cat re Ad un are a Generala ex ce pti a ce lor de la art 41 1·ar la 28 m art·1e pe ntr u 1spoZit--l e de
u toatedd1spoz1f1 1le, cu . · , nar
co nfo nn art. 49, pe ntr
· · I • soc
.
1al e ..:i cu ltu ral e a ~o st d optat ~•· d esch.1s spre sem
no m1 ce a
ctu I cu rpn vir e a rep tun le eco ' u
(X XI ). A intrat in vigoare
N · · 1 u •~ la 16 de cem bri e 19 66 pri n Re zo lut ia nr. 22 00 A
y
art. 41. PaG

· ~ ·1 ·
uane
nr.
£'
. en era a a atmm ~r n!t
confo"?' dJspozipdolu1
· I
1ona cu pn
car ea
pe ntr u ratlfi· · I dr
v1 re
Pa
a
ctu
ep
r ~- 2?· R::,m

tun
mt em
• . .
le c1v
at1
1le
on
iin
al
ia
cu
a
pri
rat ifi
vir e
ca
la
t ce
dre
~i po liti ce, pu bli ca t in B. Of
le
P
do
tur·1
1
ua
e
Pa cte Ia 31 octombri·e 197
eco no m1
•
ce, soc
. nr. 146 din 20 no
•
1a1 e ~1
iem
cu
bri
Jtu
e
4 prin
rale
197
(J
1
4.

a
 capitolul I. Definirea ~i trAsaturile dreptului international public
29

prec~ ~i a altor ~nventii intemati_onale de mare importanta ~i care au influentat dezvol-

tarea s1~temelor regionale de protectte a drepturilor omului ~i a categoriilor §i generatiilor de
dreptun garantate 1•
. ~tejarea_dreptui:ilor ~i libe~!ilor fundamentale este in centrul preocuparilor comu-
mtati1 m_t~atio°:81e ~t a ~ptulw mtemational ~i reprezinta un principiu fundamental al
dreptulw mtemat.10nal pubhc, cu valoare imperativa (ius cogens).
. . ~ ~zultat_ al_ p~uparilo~ statelor in acest domeniu, au fost create, la nivel regional,
Junsdictn ~•ah~te m 3:°ahza conformitatii comportamentului statelor cu obligatiile
asumate pnn tratate mtemat10nale care garanteaza drepturile ~i libertatile fundamentale.
Astfel, la nivel european a fost infiintata Curtea Europeana a Drepturilor Omului care
verifici punerea in aplicare a Conventiei europene a drepturilor omului, la nivelul
continentului american a fost infiintata Curtea Inter-Americana a Drepturilor Omului, care
verifici punerea in aplicare a Conventiei inter-americane a drepturilor omului, iar pe
continentul african functioneaza Curtea Africana a Drepturilor Omului §i Popoarelor, care
verifica aplicarea Cartei africane a drepturilor omului §i popoarelor2.

La nivel universal, nu a fost infiintata o instanta cu competenta generala care sa

analizeze posibile incalcari ale drepturilor ~i libertatilor fundamentale, in analiza confor-
marii statelor la dispozitiile cuprinse in cele doua pacte intemationale din 1966, fiind folosit
un sistem de rapoarte cu privire la activitatea statelor, care nu este insotit de un mecanism
de pWlere in executare a concluziilor pe care le cuprind aceste rapoarte3, fiind puse sub
semnul intrebarii eficienta ~i utilitatea lor. Spre deosebire de nivelul universal de protectie,
activitatea instantelor regionale specializate in protejarea drepturilor §i libertatilor
fundamentale este mult mai eficienta, deoarece acestea pronunta hotarari cu foqa juridica
obligatorie pentru statul impotriva caruia au fost pronuntate, iar punerea lor in executare se
reali:reaza, in cazul in care statul nu pune in executare de bunavoie hotararea pronuntata,
potrivit unui mecanism special instituit;

i) dreptul internafional economic (sau dreptul economic internafional) regle-

menteaza relatiile economice dintre state ~i cuprinde o arie diversa de domenii, ce imbina
elemente din dreptul comertului international, dreptul international privat, reglementari din
cadrul Organizafiei Mondiale a Comertului, norme d~ drept financiar §~ fisca~, -~eglem~~t~
ale Fondului Monetar Intemafional ~i Bancii Mond1ale, tratamentul mvestiµdor strame .
Aceasta diviziune se intemeiaza pe principiile traditionale ale dreptului international (pacta
sunt servanda, libertate ~i egalitate suverana a statelor, reciprocitate, suveranitate e~on~-
mica), precum ~i pe principii modeme aflate intr-un proces dinamic de_dezvoltar~ (obhgaµa
de a coopera, suveranitatea permanenta asupra resurselor naturale, aphcarea unm tratament

1F. Sudre, Droit europeen et international des droits de /'homme, geed: revue et a~ginentee, PUF, 2006,
pp. 45-53; S. ~andru, Protec/fa date/or personale # via/aprivata, Ed. Hamangm, Bucure~ti, 2016, PP· 7-21..
2 F. Ouguergouz, La Charle africaine des droits de /'homme et des peuples, Grnduate lnStltute

Publications, 1993, Geneva, p. 25. . ~A

81201 6 23· N Voiculescu
3 0. Predescu, Drepturile omului # ~rdinea mondzala, m Dreptu nr.
1 . , p. t/ 2oi1 . 10-16:
Protecfia internafionala a drepturilor omuluz. Note de curs, ed. a 2-a. Ed. Ham~gm, Bucure~ ' • pp _.
12
4 C.T. Un eanu, Dreptul comerfului interna/ional, Ed. Ham~giu, Bucm:e~, 2018, PP· •
s. Charpovitz, wt:::'1s International Economic Law?, in Journal of International Economic La~, vol. 14,:·:-
. 2011, ~p. 3-22; L Se.jdJ-Hohenveldem, International Economic Law, Kluwer Law International, Dor c t,
1999, pp. 1-3.
30 Drept internati onal public. Principii ~i institutli fundan, enta,e
-------:..
?refere~tial pentru tarile in curs de dezvoltare, in general, ~i tarile eel rnai pufin dezvo}tM .
'<lie,
m spec1al) 1;

j) dreptul interna(ional penal este de data relativ recenta ~i incJude reguli ~i Prine•1Pt1..
. . Ia stab'l'
cu pnvrre 1 rrea raspunderii persoanelor fizice pentru corniterea de fapte calificate
infracfi~i intemati~nale. ~n ~~vinta a~estei notiuni nu exista o definifie general acceptata2~
Calificarea ca mfractmm mtemat1onale poate fi facuta fie pe cale cutumiara, fie Prin
tratate intemationale.
Diferenta dintre dreptul penal international ~i dreptul penal intem al statelor consta "
3

gravitatea ~aptelo~ - _acestea sunt aborninabile ~i apte sa produca prejudicii pe scara Jar;
~um s~t mfracµun1le de genocid ~i crimele contra umanitatii - ~i in caracteruI Jor
mtemaµonal, dat de modul de desf'~urare a actiunilor, realizate in mod traditional de state
sau persoane care actioneaza in numele statelor - cum sunt crimele de razboi, actele de
agresiune. Actele de piraterie, trafic de sclavi, trafic de droguri, terorism nu sunt considerate
infractiuni intemationale, nefiind prevazute de instrumente juridice speciale de reg)e-
mentare care sa le dea aceasta calificare.

in ceea ce prive~te terorismul, una dintre cele mai mari provocari pentru dreptul
international actual ~i pentru comunitatea intemafionala a fost formulata in anul 2015, o
propunere din partea Romaniei, la care s-a alaturat Spania ~i care bene:ficiaza de sprijinuJ
tehnic al Olandei, de infiintare a unei instante specializate in pedepsirea infracfiunii de
terorism - Curtea Intemationala impotriva Terorismului. Una dintre cele mai mari
dificultafi in privinta acesteia este reprezentata de lipsa unei definipi comprehensibile a
infracti
•
unii de terorism4•

Merita insa subliniat ca, pana la acest moment, ca urmare a preocuparii constante a
statelor de a gasi metode de combatere ~i sanctionare a actelor de terorism, au fost adoptate
mai multe convenfii internationale ce reglementeaza diferite aspecte ale faptelor de
terorism:
- incheiate la nivel universal: Convenfia pentru prevenirea ~i reprimarea infracfiuni/or
impotriva persoanelor care se bucura de protecfie internafionala, inclusiv agenfilor
dip/omatici (1973), Convenfia internafionala impotriva luarii de ostatici (1979), Convenfia
intemafionalii pentru reprimarea atentatelor teroriste cu explozivi (1997), Conven/ia
internafionalii pentru reprimarea finanfarii terorismului (1999), Convenfia cu privire la
infracfiuni §i alte acte comise la bordul aeronavelor (1963), Convenfia pentru reprimarea
capturiirii ilicite a aeronavelor (1970), Convenfia pentru reprimarea actelor i/icite

1 S.P. Subedi, International economic law Section A: Evolution and principles of international economic
law, University of London Press, 2007, p. 22. •
2 A. Gentimir, Succinte observa/ii interdisciplinare privind redefinirea dreptului internafional penal, ~
vol. Justifie, Stat de drept ,# cultura juridica, Institutul de cercetari juridice ,,Andrei Radulescu", Acadenua
Romana, Ed. Universul Juridic, Bucure~ti, 20 I 1, pp. l 086-1093. . .. .
3 Pentru detalii referitoare la dreptul penal ca ramura a dreptului intern, a se v~ea M.I. ~chinict,
M. Dunea, Drept penal. Partea genera/a. Curs teoretic in domeniul lice~/ei (/), Ed. H~angm , ~ucure~1, 201~3
4 Pentru o prezentare detaliatA a elementelor propunerii de infimtare a Clll111 Inte~at_1~nale~ ~potn

Terorismului, a se vedea C. Moldovan, Succinte c?nsi1erafii referito~re_ la propuner~a R?":'!.me1 de mfimta;:;

unei instanfe inrerna/ionale in materie de terorzsm, m Analele St1mpfice ale Umvers1tat11 ,,Alexandro
Cuza" Ia~i, Tomul LXn; Stiinfe Juridice, nr. 1/2016, p. 177-186.
 Capitolul I. Definirea ~i trasaturile dreptului internaiional public 31

impotriva siguran/ei aviafiei civile ( 1971 ), Conven/ia privind protec/ia fizica a materialelor
nucleare (1979), Protocolul privind reprimarea actelor ilicite de violenfii in aeroporturile
care deservesc aviafia civilii internafiona/ii, aditional la Conventia pentru reprirnarea
actelor ilicite impotriva sigurantei aviatiei civile ( 1988), Conven/ia pentru reprimarea
actelor ilicite impotriva siguran/ei navigafiei maritime ( 1988), Protocolul pentru
reprimarea actelor ilicite impotriva siguranfei platformelor fzxe situate pe platoul
continental (1988), Conven/ia privind marcarea explozivilor plastici in scopul detectiirii
(1991)
- ~i la nivel regional: Convenfia Organizafiei State/or Americane privind prevenirea ~;
pedepsirea actelor de terorism /wind forma infrac/iunilor impotriva persoanelor ~; de
extorcare conexe, care sunt de importanfii interna/ionalii ( 1971 ), Conven/ia europeanii
pentru reprimarea terorismului (1977), Conven/ia regionalii a Asocia/iei Asiei de Sud-Est
pentru Cooperare Regionalii privind reprimarea terorismului (1987), Conven/ia araba
privind reprimarea terorismului (1998), Conven/ia Organiza/iei Conferin/ei ls/amice
privind combaterea terorismului international (1999), Conven/ia Organiza/iei Unita/ii
Africane privind prevenirea # combaterea terorismului ( 1999), Tratatul privind
cooperarea dintre statele membre ale Comunitii/ii State/or Jndependente in combaterea
terorismului (1999).

Una dintre principalele probleme cu care se va confrunta o instanta intemationala

specializata in judecarea actelor de terorism va fi stabilirea competentei ratione materiae,
respectiv stabilirea elementelor constitutive ale actelor de terorism pe care sa le judece, in
conditiile in care in prezent nu exista o definitie generala ~i universal acceptatA a
terorismului in dreptul international, ceea ce pune problema respectlrii principiului m,Jhim
crimen sine /ege, nu/la poena sine lege.

0 definitie a actelor de terorism care merita atentie ~i care va influenta definirea la

nivel universal a acestora a fost data de Tribunalul Special peotru Liban, prin Dedzia
interlocutorie din 16 februarie 2011 a Camerei de apel asupra dreptului aplicabiJ, in care
aceasta instanta a incercat sa lamureasca mai muJte notiuni, printre care ~i pe cea de
terorism.

Decizia plaseaza in dreptul international cutumiar infractiunea de terorism 1, incercand

sa lamureasca aceasta notiune aflata in dezbatere de mai mult de un secol, insi a fost supusa
mai multor analize critice, avand in vedere amplitudinea posibilelor consecinte in viitor atat
in planul dreptului international, cat ~i in abordarea acestui concept la nivelul dreptului
intern al statelor in urmarirea ~i sanctionarea actelor de terorism2•

1
Special Tribunal for Lebanon. Appeals Chamber, Interlocutory Decision on the Applicable Law:
Terrorism, Conspiracy, Homicide, Perpetration, Cumulative Charging, The Prosecutor v. Ayyash et al, Case No.:
SH.,-l l-01/1, 16 February 2011 (,,Applicable Law"), parag. 83-110, https:llwww.stl-tsl.org/sitesldefault/filesl
documents/legal-documents/st/-casebooks/STL_Casebook_20 I _EN.pd/ (accesata la 2 septembrie 2019).
2
M.P. Scharf, Special Tribunal for Lebanon Issues Landmark Ruling on Definition of Te"orism and
Mode~ of . Participation; vol. IS, ls.s ue I, 2011, https:l/www.asil.org/insightslvolumelJ5/issue/6/spe.cial-
tribunal-iebanor,-i.ssue-s:~Jandmark-ruling-definition-terrorism-and (accesata la 2 septernbrie 2019); S. Kirsch,
A. Oehmichen, Judges gone astray: The fabrication of terrorism as an international crime by the Special
Tribunal for Lebanoni in Durham Law Review Online, 2009, vol. I, disponibila integral la adresa:
L .
 le
orept international public. Principii ~i instit utii fundamenta
32

In opinia Tribunalului,
- fiJ !nte,.n/i~ (dol~s!,
,,infrac{iunea de terorism are un element subi~ct~v dublu,.
a~d m rasp~nd,rea fricu
infracfiunii de baui ~i (ii) intenfia specialii (dolus spec,alzs) const
com1ter~a. unu1 act ~are este
sau constrangerea unei autorita/i. Elementul obiectiv ~onstii in
de ~~tahci). Infrac!zune~ de
incriminat de a/te 11orme (omor, viitiimare corpora/a, luarea
(lli) actul terorzst sa fie
terorism £n drept ul interna(ional necesitii, de asemenea, ca
transnafio naf' 1 (trad. a.).
Geneva din 1949 ~i de
Notiunea crime de rizboi" este prevazuta de Conventia de la
ri _grave ~I~ normelor
ProtoooiuJ Ad'i'fional I ~i presupune incalcari grave ~i alte ~iola
at10nale ~1 mterne.
dreptului intema~onal umanitar aplicabile in conflictele armate mtem
ale de~i tafii umane
No~unea ,,crime impotriva umanitafii" cuprinde incalcari grave
nn S~tu tulm de ~a. R?~a,
sau umilirea ori degradarea grava a fiintelor umane, care, conf~
tmpo tnva populat1e1 ctv1le.
sunt comise in cadrul unui atac sistematic sau general indreptat
se atat in timp de razboi, cat
Spre deosebire de categoria anterioara, aceste fapte pot fi comi
~i de pace.
uciderea sau provocarea
Genocidul2 este cea mai grava infractiune ~i cuprinde acte ca
distruge, in totalitate sau in
de suferinte fizice sau psihice grave comise cu3 intentia de a
parte, un grup naponal, etnic, rasial sau religios • Definitia
acestei crime intemafionale este
marea crimei de genocid din
prevazuta in extenso in Convenfia privind prevenirea ~i repri
1948. 8 din Statutului C1Jrtii
Tortura, potrivit art. 3 al Conventiei de la Geneva din 1949 ~i art.
a tratamentelor inumane ~i
Penale Intemaponale din 1998, este considerata o fonn a grava
sau contr a umanitatii, in acele
este intenisa atat ca act individual, cat ~i ca o crima de razboi
~te atat
situatii in care face parte dintr-o practica sistematica. Interzicerea torturii prive
stateJe, cat ~i entitafile nestatale.
fie infiintate ad-hoc de
lnstantele internafionale specializate in aceasta materie sunt
ale dreptului international
Organizafia Nafiunilor Unite pentru a sanctiona incalcari grave
l International pentru fosta
penal sau ale dreptului international umanitar - Tribunalul Pena
fie cu existenta permanenta -
Iugoslavie, Tribunalul Penal International pentru Rwa nda- ,
are comp etent a de a judeca
Curtea Penala Internationala, inaugurata 1n anul 2002 ~i
a umanitatii crime de razboi,
persoane fizice acuz.ate de comiterea de genocid, crime contr , '

of_ terrorism as an international

httP_s:llwww.academia.edu/11365795/Judges_gones_astray_TheJabrication - - -
_cnm~_by_t~_Sp~ial_TribunalJor_Lebanon (accesata la 2 septem
brie 2019).-
Decision on the Applicable Law:
. Special ~nbunal fo~ _Lebanon, Appeals Chamber, Interlocutory
The Prosecutor v. Ayyash et al, Case No.:
Terrorism, Consprracy, Hom1c1de, Perpetration, Cumulative Charging,
//www.stl-tsl.org/sites/defaultljiles/docu
STL-1 1-01/I, 16 February 20 I I (,,Applicable Law"), parag. 111, https: .
ta la 2 septembrie 2019).
ments:egal-do~um_ents/stl-c~sebooJ:slSTL-:-Casebook_201 _ENpd f(accesa
Revista a Drepturilor Omulm
A. Gen_timir, Genoc1dul - m.fracfLUne cu caracter internafional, in Noua
nr. I, Bucure~t1, 2007, pp. 37-45.
din I 948, a se vedea A. Gentirnir,
-~~spre _ge~o~idul cultural, care nu a fost prevazut in Conventia
3
ica dreptului romanesc dupii aderarea la
Refl_ecfu mterdzsc,p~nare ~supra genocidului cultural, in vol. Dinam
Academia Romana, Ed. Universul
Un~u~ea Europe_ana, Inst1tutul de cercetari juridice ,,Andrei Radulescu" '
Jund1c, Bucure~t1, 20 I I, pp. 527-530.
capitolul 1. Oefinirea ~l trasaturile dreptului international public 33

atunci cand acestea. ~unt cetateni ai statelor pAfti la Statutul de la Roma al Curtii
rntemaponale de Justit1e , semnat in 19981.

O a treia categorie de instante este reprezentata de tribunalele penale ,,mixte" sau

hibride, infiintate in cadrul sistemelor jurisdictionale naµonale, cu acordul statelor
respective, ca ~s~te sp~ciali_zate in judecarea infractiunilor internationale, din care fac
parte judecat?n avand n~t•on~htatea acelui stat. Aceste instante au o competenta limitata Ia
anumite penoade d~ timp "m care au avut loc conflicte ~i incalcari ale drepturilor
,
fundamentale. Sunt mcluse m aceasta categorie tribunalele din Timorul de Est, Kosovo
cambodgia, Sierra Leone, Irak, Liban.

Panelurile speciale pentru Timorul de Est au fost infiintate in anul 2000, de catre
Administratia Tranzitorie a Natiunilor Unite pentru Timorul de Est (UNTAET), in cadrul
Curtii districtuale din Dili, care a dobandit competenta exclusiva cu privire la crimele de
a
razl,oi, crimele impotriva umanitatii, genocid ~i alte infractiuni grave (comise in perioad
1 ianuarie-25 octombrie 1999). In compunerea acestor paneluri intrau doi judecatori straini
~i un judecator national2.

in scopul pedepsirii persoanelor vinovate de atrocitatile comise in timpul conflictului

din 1999 in Kosovo, Misiunea Administrativa Interimara a ONU in Kosovo (UNMIK) a
elaborat, in anul 2000, un set de reguli (cunoscute sub denumirea ,,Regulation 64 Panels"
)
care permiteau ca judeca tori intemationali, impreuna cu judecatori din instantele
din
a
Kosovo, sa judece cazuri individuale de crime de razboi. Activitatea acestor paneluri
fost una dificila din cauza lipsei judecatorilor intemationali, a incapacitatii de a a<hma
probe3 etc.
in cursul anului 2017, au fost instituite Kosovo Specialist Chambers and Specialist
Prosecutor 's Office, tribunal care functioneaza in baza unor reguli de procedura (Rules of
Procedure and Evidence before the Kosovo Specialist Chambers including Rules of
Procedure for the Specialist Chamber of the Constitutional Court) , mcare au fost preluate
a
principii aplicate de alte tribunale penale intemationale ~i din Conventia europeana
4
drepturilor omului •

in Cambodgia, au fost create, in 2001, in confon nitate cu legislatia nationala,

Extraordinary Chambers in the Courts of Cambodia (ECCC) - Camerele Extraordinare
pentru Cambodgia -, ca o instanta speciala cambodgiana, care prime~te asistenta tehnica

1
Statutul de la Roma cu privire la Curtea Pena/a Internafionala a fost semnat la 17 iulie 1998 ~i a intrat in
ratificat
vigoare la 1 iulie 2002. in prezent, are 122 de state paqi. Romania a semnat Statutul la 7 iulie 1999, 1-a
ratificare la
prin Legea nr. 111/2002, publicata in M. Of. nr. 211 din 28 martie 2002, ~i a depus instrumentul de
11 aprilie 2002.
2
Infonnatii privind organizarea acestor instante ~i competentele lor sunt disponibile la adresa:
la 3
https:!lwww. ictj. orglsitesldefault/files/ICTJ-TimorLeste-Criminal-Process-2006-English.pdf (accesata
septembrie 2019).
t
3
C. Damgaard, Individual Criminal Responsibility for Core International Crimes. Selected Pertinen
Issues, Springer-Verlag Berlin Heidelberg, 2008, pp. 343-344 .
la
lnfonnatii cu privire la modul de functionare a acestei instante ~i regulile aplicabile sunt disponibile
4

adresele: https:!/www.scp-ks.orglen, https://www. scp-ks. orglenldocuments/rules-procedure-and-evi

dence-lwsovo-
specialist-chambers-including-rules-procedure (accesate la 3 septembrie 2019).
34 Orept international public. Principii $i institutii funda,n
--------- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - entale
din partea Natiunilor Unite prin United Nations Assistance to the Khmer Rouge n .
, b·t d .. I x...: I r1a/$
(lJNAKRT), pentru ajudeca persoan~Ie responsa _1 e e_mca ca..11 grave__a e d~eptului l'ena!
cambodgian, ale dreptului intemapon~I umamtar_ .~1 ale c?nven~tlor mternationale
recunoscute de Cambodgia, comise in penoada 17 apnhe 1975-6 tanu..ane 1979 1•
Aceasti instanta aplicA dreptul national ~i dreptul international. In competenta sa i tr
infractiunea de genocid, astfel . cum este ~efini_ta de Conventia d~n~ !_948 cu privir; ,!
prevenirea ~i pedepsirea crime1 de genoc1d, cnmele contra umamtatu, astfel cum SU
definite de Statutul de la Roma din 1998, incalcari ale Conventiilor de la Geneva din 1949 ~

Curtea Specialii pentru Sierra Leone a fost infiintata in 2002 la cererea Guvernuiu·
citre ONU de a se stabili o instanta speciala care sa judece infracfiuni grave comi~
impotriva civililor ~i a personalului de menfinere a pacii al ONU, in perioada razboiului
civil din 1991-20022•

Trihuna/ul Special Irakian a fost infiintat in 2003, in temeiul Statutului Tribunalului

Special Irakian, cu competenta in judecarea genocidului, a crimelor impotriva wnanitatii, a
crimelor de rizboi, comise in perioada in care la putere s-a aflat Saddam Hussein (I 7 iulie
1968-1 mai 2003)3•

Cea mai recenta instanta intemationala ad-hoc este Tribunalul Special pentru Liban,
inallt,aurat la l martie 2009, cu sediul la Haga, ca urmare a acordului intre ONU ~i guvemul
hnanez, semnat la 23 ianuarie 2007. Aceasta instanta este independenta ~i are competenta
de a judeca persoanele acuz.ate de atentatul din 14 februarie 2005, care a cauz.at 22 de morµ
(printre care fostul prim-ministru Rafic Hariri) ~i ranirea multor persoane4 ;

k) dreptul internafional al mediului este de data mai recenta fata de alte diviziuni ale
dreptului international public, cum sunt protejarea drepturilor fundamentale ~i dreptul
umanitar, ~i a aparut ca unnare a preocuparilor statelor in domeniul ecologic, intensificate
in anii 19705 ~i concretizate intr-un numar mare de instrurnente juridice care au ca obiect de
reglementare raporturile de cooperare dintre state ~i alte entitati intemationale pentru
protejarea biosferei impotriva deteriorarilor majore ~i dezechilibrelor care ar putea sa ii
perturbe functionarea normala6 •
Cu titlu de exemplu, mentionam: Conferinfa asupra biosferei, organizata de UNESCO,
la Paris, in 1968, Declarafia asupra luptei contra poluiirii aerului din 1968, adoptata de
Consiliul Europei, Carta europeanii a apei, din 1967, Acordul european privind /imitarea
folosirii wwr detergenfi in produsele de spa/are §i curiifare din 1968, Convenfia africanii
asupra conserviirii naturii §i resurselor naturale din 1968, amendata in anul 2003, prima
1
lnformatii cu privire la activitatea acestei instante ~i jurisprudenta sa sunt disponibile Ia adresa:
https:l/www.eccc.gov.khlenlnode/39457 (accesata Ia l septembrie 2019).
2
Informafii suplimentare despre activitatea ~i jurisprudenta acestei instante sunt disponibiie Ia adresa:
http://www.rscsl.org (accesata la 3 septembrie 2019).
3
V. Constantin, op. cit., 2010, pp. 288-289.
4
lnformatii_detal!a!e despre infiintarea Tribunalului, competenta, organizarea, proceseie pe roI ~i hotarfuile
pronu~tate sunt d1spomb1le la _adresa: h~tp:llwww.stl-tsl.org (accesata Ia 3 septembrie 2019).
C.• Redgwell, Internat10nal Environmental Law, in MD · • Evans (ed) 1
. , ,n - 1 Law, 4th ed., Oxfiord
1erna1wna
•
Ur111
p
ve[51ty ress, 2014, p._ 690; A: Cassese, op. cit., 2005, p. 482.
M. Dutu, Dreptul mterna/10nal al mediului, Ed. Economica, Bucure~ti, 2004, p. 85.
capitolul I. Definirea ~i trasAturile dreptului international public 35

ConferinJa ONU privind mediul, organiz.ata la Stockholm, in 1972, in unna careia a: fost
adoptata Declarafia privind mediul; Convenfia din 1972 asupra protec/iei patrimoniului
mondial, cultural §i natural, adoptata sub egida UNESCO; Conven/ia de la Bonn, din 1979
asupra conservarii s~eciilor migratoare apar/inand faunei sa/batice; Carta drepturilor 1 t
indatoririlor economzce ale state/or, adoptata de catre Adunarea Generala a ONU, in 1974·
Declarafia de la_ Rio de Janeiro, ~in 1992, asupra mediului §i dezvoltarii; Convenfia asupr~
biodiversitafii din 1992; Conven/1a-cadru privind schimbari/e climatice, adoptata in cadrul
ONU, in 2002 (UNFCC - United Nations Framework Convention on Climate Change);
Conferin/a de la Johannesburg, din 2002, privind dezvoltarea durabila; Protocolul de la
Kyoto la Convenfia-cadru privind schimbarile climatice din 1997, Protocolul de la
Cartagena cu privire la biosecuritate ,..din anul 2000 , Acordul de la Paris din 2015 ' care a
1 2

intrat in vigoare in noiembrie 2016. In octombrie 2016, aproape 200 de state au decis sa
amendeze Protocolul de la Montreal privind substan/ele care reduc stratu/ de ozon
(Amendamentul de la Kigali), prin adaugarea unor masuri suplimentare pentru eliminarea
treptata a utilizarii anumitor gaze cu putemic efect de sera3•
Protejarea mediului constituie un subiect deosebit de important pentru state, care au
fost in mod constant preocupate de reglementarea conduitei lor, a autoritatiJor publice ~i
particularilor in raport cu obiectivul de protejare ~i conservare a mediului, ceea ce rezulta in
mod evident din numarul mare de acte normative adoptate pana in prezent, cu forta juridica
obligatorie sau cu valoare de soft law, ce prevad obligatii de diligenta ~i de prevenire pentru
state4•
Ansamblul reglementarilor adoptate se caracterizeaza prin interdisciplinaritate, includ
elemente de cercetare din domeniul economic, al ~tiintelor politice, ecologie, drepturi
fundamentale, dreptul marii, dreptul transporturilor intemaµonale, regimul Antarcticii,
folosirea cursurilor de apa in alte scopuri decat navigaµa, indicand complexitatea
problemelor legate de mediu. 0 alta trasatura a acestora este menµonarea existentei unei
5
legaturi directe intre calitatea mediului ~i existenta ~i continuarea vieµi umane •
Importanta protejarii mediului, evolutia relatiilor dintre state ~i eventuala modificare a
raporturilor juridice stabilite intre acestea care au implicaµi in acest domeniu a fost subliniata de
Curtea Internaµonala de Justiµe in hotararea data in cauza Gabcikovo-Nagymaro7s6 (in care
Curtea a repnut principiul preventiei) §i, mai recent, in cea data in cauza Pulp Mi/ls (Fabricile

Dutu, op. cit., 2004, pp. 43, 53-67.

1 M.
2 Acordul de la Paris la Conven/ia-cadru a Organiza/iei Na/iunilor Unite asupra schimbiirilor climatice a
fost adoptat la 12 decembrie 2015 la a 21-a sesiune a Conferintei parfilor la Conventia-cadru a Organizatiei
Nafiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, care a avut loc la Paris, intre 30 noiembrie ~i 12 decembrie 2015.
A intrat in vigoare la 4 noiembrie 2016. Textul este disponibil la adresa: http://unfocc.int/paris_agreement/
items/9444.php (accesata la 2 septembrie 2019).
3 E.A. Heath, Amendment to the Montreal Protocol on Substances that Deplete the Ozone Layer, in

International Legal Materials, vol. 56, Issue 1 February 2017, pp. 193-205.
4
M. Iovane, op. cit., 2017, p. 418.
5 Pentru o dezvoltare detaliata a evolufiei reglementarilor in domeniul dreptului international al mediului, a

se vedea C. Moldovan, Considera/ii referitoare la apari/ia §i evolupa dreptului interna/ional al mediului,

in Analele ~tiintifice ale Universitatii ,,Alexandro loan Cuz.a" Ia~i, Tomul LXIII, Stiinte Juridice, 2017, nr. I,
pp. 273-286.
6 [CJ, Case concerning Gabcilwvo-Nagymaros Project (Hungary v. Slovakia), Judgment of25 September

1997.
7
ICJ, Case concerning Pulp Mills on the River Uruguay (Argentina v. Uruguay), Judgment of 20 April
2010.
36
____________Drept
__ _ _ _al_
Internation _ _Principii
public. $i institutii
_.....:___:__ funda ll'lenta1e
_ __:_.:.,::.:_::

de celulozii de pe raul San Juan}, in care a apreciat ca obliga~a de evaluare a impactu]~ 1

mediului reprezinta o tehnica de integrare a considerentelor de mediu in procesuJ de 1~
deciziilor ~i un element important pentru prevenirea prejudiciilor transfrontaliere cauz.a~e a
activitati periculoase neinterzise de dreptuJ intema~onal. de
Dreptul international al mediului, spre deosebire de alte diviziuni ale dreptului int
~onal, prezinta particuJaritatea cii dreptul scris a precedat practica spontana a statelort. erna.

Secfiunea a 6-a
Repere ale evolufiei istorice a dreptul ui international public

Dreptul international ca drept al natiunilor s-a cristalizat ca. sistem sau disciplina
separati odata cu aparitia statelor modeme, in secolele al XVI-lea §I al XVII-lea. Evoluti
sa a fost una neunifonna, inegala §i in salturi • Regulile dreptului international -de la
2 ac~:
vreme erau derivate din norme ale dreptului roman sau canonic, care decurgea din ius
naturalis. fnsa reguli de conduita pentru relatiile dintre state au existat cu mult inaintea
acestor momente. Inca din perioada antica s-au format practici privind schimbul de trimi~i
3
diplomatici ~i unele reguli privind privilegiile §i imunitatile aplicabile acestora , stabilite pe
baz.a bilateraJa. Cel mai vechi tratat cunoscut dateaza din secolul al XIII-lea i.H., incheiat de
fa:raonul Egiptului §i regele hititilor.
in secolele al VI-lea §i al VII-lea i.H., in China au fost incheiate mai multe tratate de
buna vecinatate, prin care se renunta la razboi ~i se instituia arbitrajul ca modalitate de
soluponare a neintelegerilor dintre state • Confucius, in secolul al VI-lea i.H., vorbea in
4

scrierile sale despre constituirea unei asociatii internationale, care sa cuprinda toate statele,
5
al carei scop sa fie aplicarea principiului bunei-credinte •
in India, in secolul al V-lea i.H., au fost adoptate legile lui Manu, care consemneaza
existenta unor misiuni diplomatice ad-hoc. Tratatele erau considerate sacre ~i erau incheiate
6
cu prommtarea unui juramant religios •
Grecia §i Roma antica au avut un rol important in evolutia dreptului international, in
secolele VI-V i.H., fiind incheiate mai multe tratate internationale cu diferite obiecte: reli-
gioase, de pace, militare, de neagresiune, comerciale sau contmand reguli de declarare ~i
purtare a razboiului 7• Persoana solilor era inviolabila, se acorda o anumita protecpe strainilor.
Din acea perioada s-a conturat principiul pacta sunt servanda, in materia aplicarii tratatelor
intemationale, de actualitate ~i in prezent8• Odata cu extinderea statului roman dincolo de

1
M. Iovane, op. cit., 2017, p. 4 I9.
2
~-C. Neff, A short history of International Law, in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford
th
•
Umve3rs1ty Press, 2014, pp. 3-24; A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2015, p. 2.
4
Th. Buergenthal, H.G. Maier, op. cit., 1990, p. 13.
5
S. Scauna~, on.
r
cit. ' 2002 ' p. 13 .
8
pp. 2_ _L. Le Fur, G. Chklaver, Recueil des textes de droit international public, Librairie Dalloz, Paris, 192 ,
3
6 D p ¥

7 ·opes~~•~- Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994, p. 13. F

Traducen m limba fr I
anceza a e unor tratate cunoscute incheiate in Antichitate sunt cuprinse in L. Le ur,
¥

G• Chk.Iaver on -1
8 ~ r· Cl . , 1928 'pp. 3-6.
S. Scauna~, op. cit.. 200? n 11
 national public
capitolul I. Definirea ~i trasaturile dreptului inter 37

, care reglementa atat probleme de d.rept

~te l~ din p~ze~t ale ItaJ_iei, s-a fonna~ ius gentium
cetatenii romani ~i strruni 1•
mte~ap.onal, cat~• _rapo ?le de drept pnvat dintre
1648, s-a inregistrat O stagnare a
In WE.~l Medi~. pana !a Pacea Westfalica din
perioada precedenta. Au fost incercari d
dezvoltaru dreptulw mtemap.onal, comparativ cu
inteme - Legile Oleronului (secolu~
codificare in domeniul dreptului marii, prin legi
), prin care se enunta Jibertatea de navi-
al ~-l ea) , Consolato de/ Mare (se~olul al XIV-lea practici
•• In timp, au aparut a~a-numitele
2
gat-Je ~ na..velor statelor neu ~, P: tunp d~ razboi
1 armate pentru incheierea tratatelor _
negative mtre state - constand m folostrea foqe
mare, au fost create diverse regimuri d~
pirateria devine o practica obi~nuita in comertul pe ·
3
dependenta .
au pus bazele dreptului international
in aceasta perioada au fost formulate teorii care
em. Rel eva nta prez inta scri erile Jui Hug o Grotius4, considerat ,,parintele" dreptului
mod
ortante sunt De Jure Belli Ac Pacis -
intema~onal modem. Lucrarile sale cele mai imp
care a incercat sa redea o expunere
Despre dreptul razboiului ~i pacii (1625) -, prin
tente la acea data, ~i Mare Liberum -
sistematica a regulilor dreptului international exis
libertafii mari]or, care, in timp, a ajuns sa
Mare.a Libera ( 1609) -, o prezentare a doctrinei
acce ptat a ca prin cipi u al drep tulu i inte rnat iona l public5•
fie
30 de ani (1618-1648) ~i a stabilit un
Pacea de la Westfalia a pus capat razboiului df
a rezistat mai mu1t de 100 de ani. Facea
sistem-cadru de pace ~i cooperare in Europa, care
~i protestantism, fiind astfel prefigurata
referire, inter alia, la coexistenta dintre catolicism
stfalia a proclamat principiul pacta sunt
libertatea religioasa in Europa. Pacea de la We
tului international public.
serranda6 ~i este considerata piatra unghiulara a drep
lara fia de inde pen den ta a Stat elor Uni te ale Americii din 1776 ~i Revolufia
Dec
itia principiilor suveranitafii7nafionale, a
franceza din 1789 au avut un rol important in apar
(dreptul la autodeterminare) •
dreptului popoarelor de a dispune de propria soarta
area De lure Naturae et Gentium
Juristul german Samuel von Pufendo~, in lucr
ia principala sursa a dreptului in~ema-
(1 672), a expus opinia ca dreptul natural constitu
Juri stul elve tian Em mer ich de Vat tel, in lucr area The Law ofNations (1758), a mclus
tional.
care s-au bazat guvemele statelor pana in
~ ghid de drept international pentru diplomafi, pe •
9 • • • • • • •
secolul a] XIX-lea, inclusiv • izata prm spmt practtc, poz1 t1v~ st §1
Secolul al XIX-lea a reprezentat o perioada caracter
onis t, prin idei §i filos ofii ratio nali ste, care au contribuit in mod semnificatlv la
exp ansi 10 ~ .
dezvoltarea ~i evolutia dreptului intemational • 1
pus capat in mod formal razb?~ :1°~1
Actul final al Congresului de la Viena din 1815 a
eral sofisticat de cooper~e poh~c~ ~
napoleoniene §i a pus bazele unui sistem multilat
omi ca in Eur opa , ale caru i prin cipa le aspe cte au rezistat ~i au fost aphcate pana la
econ

14.
D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994, p.
1
2 Ibidem, p. I6.
3 Jbidem.
1645 · _ cit 1994
4 Hugo Grotius,jurist olandez, a trait i'ntre anii l5B3 ~i op. ., '
1990, p. 14; D. Popescu, A. Nastase, FL Coman,
5 Th. Buergenthal, H.G . Maier, op. cit.,

p. 17.
6 Th. Buergenthal, H.G. Maier, op. cit., p. 16.
!
7 D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. c~:' 994, _P- 17.
8 Samuel von Pufendorf, jurist german, a trait m penoada
I632-1694.
. . .
9
Th. Buergenthal, H.G. Maier, op. cit., p. r15.
!C! mhrufo·e Univ ersity Press, 20 I4, p. I9.
 7
_____
38
____________:__. . :_____:_~.:. :.=.: =~=~
Drept international public. Principii ~; institutil fundame nt ale

izbucnir~. Primul~ Razboi Mondial1, printre care mentionam: codificarea Partiala

dreptulm d1plomattc, proclamarea libertatii navigafiei pe fluviile intemationaJe, interzicereaa
----
. ..
tuilll• cu sc IaVJ,· recunoa~terea neutra 11tat11 permanente a Elvetiei 2.
com~,.rha1
In urma CongresuJui de la Paris din 1856, au fost codificate regulile de Purtare
razboiului pe mare, a fost reglementat regimul Dunarii ca fluviu international, s-a hotara~
neutralitatea Marii Negre, s-au recunoscut Tarilor Romane drepturi proprii in relatLJJ
~ comerciaJe intemationaJe, dobandind dreptul de a incheia tratate de comerf ~i navigafieJ. e
' Prin prima conven~e muJtilaterala, Conven/ia de la Geneva din5 18644, au fost PUse
baz.ele unei noi ramuri a dreptului international - dreptul umanitar • Aceasta cuprindea
reguli privind unbunatafirea sorfii militarilor ranifi in campaniile militare, tratamentuJ
militarilor ranip sau bolnavi in razboiul terestru •
6

Ca efect aJ revolufiei industriale, au aparut primele organizatii internationale, numite

uniuni administrative - Uniunea Telegrafica Universala (1865), Oficiul Interna~onal al
Administraµei Telegrafice ~i Uniunea Monetara Latina (1865)7.
Conferinfele de la Haga din 1899 ~i 1907, incheiate cu adoptarea mai multor convenfii
8
intemaponale, au codificat legile ~i obiceiurile razboiului •
Dupa Prirnul Razboi Mondial, prin Tratatele de pace de la Paris din 1919 (,,Sistemul de
la Versai11~"), s-au adus modificari ordinii juridice internafionale. Au aparut noi state
independente in Europa (Austria, Ungaria, Iugoslavia, Polonia, Cehoslovacia, Romania).
9
A fost creata prima organiz.ape cu vocape universala - Liga Nafiunilor -, cu scopul de a
apara pace.a intema~onala, de a promova cooperarea internationala ~i de a institui un sistem
de securitate colectiva, bazat pe nofiunile de dezarmare (art. 8 din Pactul Ligii Natiunilor),
soJ.utionarea ~ca a diferendelor ~i scoaterea razboiului in afara legii (art. 11-15), garan-
10
tarea colectiva a independenfei fiecarui stat membru (art. 10) ~i sanctiuni (art. 16 ~i art. 17) •
~i nu a avut succes in realizarea scopului pentru care a fost creata, instituirea
acesteia este de o importanta deosebita din mai multe motive:
a) a fost prima organizafie interguvernamentala cu vocatie universala;
b) a instituit primul cadru general pentru rezolvarea diferendelor politice ~i pentru
pastrarea pacii;
c) a infiintat prima instanfa permanenta - Curtea Permanenta de Justifie Internafionala;
d) a instituit sistemul mandatelor, pentru supravegherea teritoriilor care nu se autogu-
Yemau, sisteme considerate a fi prima incercare de stabilire a institufiilor de protejare a
drepturilor fundamentale 11 •

; Th. Buergenthal, H. G. Maier, op. cit., p. 16.

- ~- Popescu, A. Nastase, FI. Coman, op. cit., 1994, p. 17; Declarafia privind neutralitatea Elvefiei, din
2
Omarue l 8 l 5 - Declaration des puissances sur les affaires de la Confederation Helvetique du 20 mars 1815 -
este p~blicata in L. Le Fur, G. Chklaver, op. cit. , 1928, pp. 86-87.
4
D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994, pp. 17-18.
5
L. Le_Fur, G. Chklaver, op. cit., I928, pp. 89-91.
6
S. Scau~, op. cit., 2002, p. 14.
D. Popescu, A. Nastase, FI. Coman on cit 1994 p I 8
7
Ibidem. ' r· ·• , · ·

: L. Le Fur, op. cit., 1931, p. 197; S. Scaun o . 2002 4

Actul constituf I L'1 11.. . . ~ . 'P· cit. , , p. 1 .
Conferintei de pace d~vla p ~ ~afmn~lor ~ fo st Pactul Societatii Nafiunilor, semnat la 28 iunie 1919, in cadrol·
• a ans, mtrat m v1goare ~m IO 1anuar1e
· • 1920, a avut 42 de state ca membri fondaton,
prmtre care ~i Romania
10 •
i I P. Sands, P. Klein, Bowett 's Law of1 .
Th. Buergenthal HG M . . nternahonal Institutions 6 ed. ' Sweet & Maxwell ' 2009' p. 9.
th
, • . a1er, op. elf. , p. 17. '
 Capitolul I. Definirea ~i trasaturil d
- - - - - - - - - - . := e:..::r~e1Ptului ·international public
39
Pactu/ Briand-Kellooo se at la Pan "
bl. . 0o, mn 8 8 _ §i intrat in vigoare in 1
1
a ren unt a la folo . tn 1~2
o 1gaf1a. statelor de
/tre a r~b om lut ca instrum ent al ]' . ~~ 9, ~revedea
statelor ~• astfel acesta a fost sco "~ a ara leg1i. po tt1c11 naf1onale a
Dupa eel de-al Do ilea R,. bs
az 01 Mondial , a fiost creata Organizafia Na!iunil U . .
iun ie 194 5
, la San Francisco, §i intrarea sa ?r
semnarea Ca rtei ON U la 26 ~te, pnn
24 octombrie 1945. m v1goare la
A tri'bup1"Ie ~•. functionarea ONU vo fi1d · e "m cursul acestei lucrari i
· da aspecte Ior negativ ' e ~i a deficientr ezvoltate §i ana1!~t
cm 1 aza literatura de specialita.te,n
a obs erv a ~i acc ent uea za rolu l ee or!el care le sublmt · ta in configurarea
ace ast
· mapon
-- ·· mte
·1~tap1 • ale actuale2. sent.a pe care ONU "I1 prezm
soc
ala t ~ . ..
In prezent,•societatea intemation , es e sup usa presmnu de a se adapta noilor provo-
.. · · d .. me dintr 1 . .
c~ ~• e a gas1 remedii pentru probleul t . ,.e. ~e e ma1 vanate, de la preocuparea de a se
as1gura un standa rd min im in dom eni
ent ari ade cva te pen !:.o eJ.a nt dre ptu rilo r ~i .libert~filo.r fundamentale, la
adoptarea de reglem are a pro tecfiet medmlm , la prevenirea §i
3
i inte ma tion al4. aSi gur
reprimarea terorismulu

Secfiunea a 7-a
public
Codificarea dr ep tul ui international

-ationa l :on tem por an .. se car act eriz eaz a prin tendinta statelor de a prefera
Drep:1" inte:11 ace stea contin prevederi mai precise,
p_o n~l e fafa de cut um a, deo are ce
tratatele mtema ii lor. Ca urmare a procesului de
enl o~ . ~ur tate _prin rep rez ent ant
rez ult a~ neg?c1 dorit sa participe in mod activ Ia relatiile
a apa nf1 e1 de n01 state car e au
decoloruzare ~1 reg uli, tendinta aceasta a fost accentuatA in
sa sch imb e une le din tre vec hile
intemationale ~i 5
perioada anilor 1960-1980 •
ific are a reg ulilor dre ptu lui inte rna fional public poate fi definit ca
Procesul de cod pus
ematizarea, intr-un singur corp comun (cor
activitatea ce presupune culegerea ~i sist nta
is), a reg ulilor car e pan a la ace st mo me nt erau separate, de catre o autoritate compete
iur prin
st sen s, ins titu ita pri n aco rdu l statelo r, sau desfa§urate in mod direct de catre state
in ace
~i neg oci eri car e se pot fina liza cu ado ptarea unui tratat international.
discut ii
ea cod ific arii reg ulil or de dre pt inte rnational a fost o preocupare a statelor
Neces itat
l al XIX -lea . 0 rele van fa deo seb ita au Conferinfele de la Haga din 1899 ~i
inca din secolu
denumirea .d~ Pactul d~ la P~s , ~ e~te ~
tratat multilateral,
1 Pactul Briand-Kellogg, cunoscut ~i sub 19~ 9 ~1 este_ illCa
1
ill vi~oare,. ~- ::: ::
in vigo are la 25 rnhe
incheiat la 27 august 1928. A intrat ,? dispo~bib~ &res ·
Pac t (192 8) , in Max Pla nck Encyclopedia of Publzc lnternanonal Law .
Kellogg -Br iand
780199231690/law -9780199231690-e3 20. rskey-O Gtm ma,
·z oum law com /view/J O J09 3/la w:e nil/9 l t · f fi at de 15 state· enna
https -. 0◄ r 1 · r
11 m • • •
de Sud,
a fost tmfla semn~ ~;: ~a ~eelanda, Africa
11
· · r
(acc ~s~ ~ la 3 ~ep tem brie 201 9). P~ct u~
ult=l&prd=OPIL fonnulat rezerve iar Japonia
ele Uni te ale Am enc1 1, Bel gia, Fran ta, Marea ~ntame, C~ada, Au s~~ au ilor
Stat
n_i~ , Polo nia j>i Ceh o~!~ vac1 a. F~ ta ~~ :~~ ~ta te i:u aderat Ia Pact, num'arut paq
Irlanda, Indi~, Italia, Jap~ i El Salvador ~i Uruguay .
Stat ele Um te ale Am enc n au dep us decl arat~1~terpretative. . Ar fillei, Bolivie '
~i ii Nat1un1lor, cu excepµa gen
a ajuns la 63, incluzand toti membrii Lig
er, op. cit. , p. 18._ if h E . ent Collected Courses of the Hague
2 Th. Buergenthal, H.G . Mai n/London, 2002 ,
. Fitz mau rice , Inte rna tion al Pro tect ion. 0 ~:.hO;~; ~h e;s The Hague/Bosto
3 M.A '
(200l), Martmus IJ
Academy of International Law, vol. 293
d Courses of the Hague
21-2 2. . . l , I', euve du terrorisme, vol. 321 , Collecte
pp. 'd n/B t 2007 , p· 229 ·
4 p. Klein, Le droit mte
rnatwna a epr Let e os on,
·11/N "h O ff
Academ y of International Law, Bn IJ
,
5 A. Cassese , op. cit. , 2005, p. 167.
 ~
40 Drept internalional public. Princip" . . . I
" $1 inst,tutli fund
anienta1
1907, mentionate ~i anterior, la reperele in evolufia istoricA a dreptuJu·. . ~
De remarcat este faptul ca, fn unna Conferintei de la Haga din 190 / inte~a~onal public
0 st
conventii intemafionale privind modalitatile de rezolvare pa~nica a dif~ aude1ora~
.. rb ' . .. t t ren
0 Ptate ,
dintr
3
(ancheta, conc1here, a ttraJ, crearea une1 ms ante permanente de prize manti .. · ·estate
. 1• me) pre
regulile de purtare a razbo JU u1. ' cum ~i
in cadrul ONU, in 1947, a fost instituita, de catre Adunarea Generala ONU
de Drept Intemaponal (International Law Commission ), cu sediul la Ge~ 'Comisia
.. . dr I . . eva, care are
scop promovarea dezvo Itari1 progres1ve a eptu m mtemational ~i codifi ca
(confonn art. I parag. 1 din Statutul Comisiei de Drept Intemafional). carea acestuia
in sensuJ Statutului Comx isiei de Drept International 1, dezvoltarea progres1va .
a
w

, · · al "
dreptu1m mtemat1on mseamna
..pregiitirea proiectelor de conven/ii cu privire la subiectele care nu au fiOSI zncw A

reg/eme.ntate de dreptul interna/ional sau referitor la care norme/e nu au Jost inca d a

vo/rare suficient in practica state/or", iar codificarea inseamnii ,,formularea ~i siste ez~
ti=areo cat mai precisii a regulilor dreptului interna/ional in domenii in care existade ':'a0
practica amp/a a state/or, precedente # doctrinii'' (confonn art. 15)2 (trad. a.). ga
Ac~~tatea C?mis~ei c~ privire la un. ~numit .subiec! implica in practica analiz.1
dezvoltaru progres1ve ~1 cod1ficarea dreptulm mtemaµonal ~1 echilibrarea dintre acestea 1
funcfie de tema. Preocuparea principala a Comisiei de Drept Intemaµonal este in domertiu~
dreptului intemaµonal public, dar nu este prevazuta o interdicµe de a avea activitate in
domeniul dreptului intemaµonal privat ori al dreptului international penal.
Mai mult de 50 de ani, Comisia a lucrat aproape in exclusivitate in domenii ale
dreptului intemaµonal public, analizand probleme care tin de dreptul international privat in
masura in care acestea aveau incidenta asupra subiectelor sau instituµilor dreptului
intemaponal public.
in privinta dreptului internaµonal penal, situatia este diferita. Comisia a avut o acti-
vitat.e ampla in acest domeniu, incepand cu fonnularea principiilor de Ia Nilrnberg ~i
calificarea Ior ca principii ge~erale de drept, precum ~i analizarea problemei jurisdicpei
intemaponale penale in 1949. In anul 1994, Comisia a redactat proiectului de Statut al unei
Curfi Penale Intemaµonale §i un proiect de Cod al crimelor impotriva pacii ~i securitapi
omenirii in anul 1996. in anul 2005, Comisia a inclus pe agenda sa de lucru subiectul
referitor la obligaµa de a extrada sau de a unnari penal persoana cu privire la care a fost
3
fonnulata cererea de extradare (aut dedere aut iudicare) •

Comisia este compusa din 34 de membri din Europa, Africa, Asia ~i de pe continentul
american, ale~i pe o perioada de 5 ani, de pe Iiste prezentate de guvemele nafio?~le:
1 1
Comisia e]aboreaza propuneri, proiecte de tratate intemationale pe care le supune ate~t1e ~
comentarii]or state]or membre ONU, redacteaza rapoarte §i studii cu privire 1a diverse

74
1 Statutul Comisiei de Drept /nterna/ional a fost adoptat de Adunarea Generala prin Rezolufia nr. 1 CI!)
din 21 noiembrie 194 7 ~i amendat prin Rezolufiile nr. 485 (V) din 12 decembrie 1950, nr. 9~
40). dr
3 decembrie 1955, nr. 985 (X) din 3 decembrie 1955 ~i 36/39 din 18 noiembrie 1981. Textul este d1spomb!l t
adresa: http://legal.un.org/docsl?path =..lilc/textslinstruments/englishlstatutelstatute.pdf&lang=EF (accesata a
3 septembrie 2019). 2015
th '
2 D. Harris, S. Sivakumaran, Cases and Materials on International Law, 8 ed., Sweet & Maxwell,
pp. 56-57.
3 http://legal. un. orglilclwork. shtml (accesata la 3 septembrie 2019).
Capitolul I. Definirea ~i trasaturile dre t 1 . .
p u u, international public
. t ,. d' 41
sub1ec e mere mtate de Adunare G
activitatii sale pot constitui dovae . ealnerala: Toate aceste docurnente intocmite in .I
. z1 e extstent . 1·1 cursu
detennmare .
a nonnelor dreptului m·temationaII et regu 1 or cutumiare sau mii]oac e e
d
" y ,. :.i
. Pana m prezent, aceasta a avut ca r zul .
importante, ca: dreptul international al :ata~: adoptarea ~or tratate in domenii deosebit de
la y~~ptul tratatelor), dreptul marii (Convent~i~r ~;onvenpa de ~a Viena din 1969 cu privire
marn au fost rezultatul activitatii Com· .. C la ~eneva dm 1958 cu privire Ia dreptul
. . 1 dr I y • • t.. 1s1e1 onventta de la M t B .
P?Vlf~. a. eptu _marn, care a modificat cachul . . . on ego ay dm 1982 cu
d1~cut11 ~1 negoc1eri directe intre state), dre ~oratlv st~bll~t la Geneva, s-a realizat prin
Vtena dm 1961 cu privire la relatiile dipl P f ip_lomattc ~1. consular (Conventia de la
1
privire la relatiile consulare ). Sunt ~i exem ~:e t~e ~ ~~~ventia de la Viena din 1963 cu
nu s-a finaliz.at: raspunderea internationalap tat omenn m ~ar~ procesul de codificare inca
· as e1or, protectia d1plomatica.

in prezent, pe lista de lucru a Comisiei de D I . 2

imunitatea oficialilor (reprezentantilor) statului f: rr~r . n~e;at~onal se num~ra teme ca :
provizorie a tratatelor internatio~ale protejare: a ~ .Jf1.s __icµa penala sn:ama, aplicarea
y

protejarea atmosferei crimel ' ' . ~e m m m cazu1 confl1ctelor annate,

y • •

ras underea intern . ' ye contra _un:a~!tatn, zus cogens, succesiunea cu privire la
. drep tul . t u· atio~ala a statelor, pnncipnle generale de drept, cre~terea nivelului marii
~1 p m erna, ona1 .
~omisia de D~ept In!ernational nu detine in exclusivitate prerogativa codificarii
regul1~or_~e drept _mternap.onal, deoarece statele au posibilitatea de a discuta ~i purta
ne~oc1en m ~<:_d drrect,_ s_u? con?"ol_ul lor, in orice domeniu al dreptului international, iara
asistenta t~~c-~ ay Com1s1e1, cu mfimtarea unor comitete speciale care sa prezinte raportul
asupra actJ.VItati1 catre Adunarea Generala a ONU4•

Conse~area in scris, in textul unui tratat international sau intr-un proiect de articole
(care reprezmta o propunere de codificare intr-un anumit domeniu), a unor reguli nescrise
preexistente nu are semnificatia transformarii naturii juridice a acelei reguli, din regula
cutumiara in regula consensuala, ~i incetarea aplicarii sale pe care cutumiara.

Din aceasta perspectiva, codificarea regulilor prin adoptarea de tratate intemaµonale

poate produce efecte diferite in raport cu regulile cutumiare:
a) fie un efect declarativ (care consta in reafirmarea sau punerea in forma scrisa a unei
reguli cutumiare existente - spre exemplu: regulile privind incetarea efectelor unui tratat
international ca urmare a schimbarii imprejurarilor, in Convenµa de la Viena din 1969 cu
privire la dreptul tratatelor, reprezinta o consemnare in scris a unei reguli cutumiare bine
stabilite5);
b) fie un efect de definitivare a unei reguli emergente in curs de cristalizare (spre
exemplu, regula nulitatii tratatelor ca urmare a exercitarii constrangerii, prevazuta de
Conventia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor>);

1 M.N. Shaw, op. cit., 2014, pp. 85-86.

2 http://legal.un.org/ilc/ (accesata la 3 septembrie 2019). ...
3
B. Aurescu, Efectele Juridice ale cre~terii nivelului marii pe agenda de lucru a Comzszez de IJ_rept
Internafional a ONU/The Legal Effects on the Sea-Lev~/ Rise on the Work Programme of the UN lntematwnal
Law Commission in Revista Romana de Drept Intemat1onal nr. 20/2018, PP· 72-81.
4 A. Cassese,' op. cit., 2005, p. 167.
5 Ibidem, p. 168.
6
lbidem.
 42 Drept international public. Prlncipii Si institutil fundamentafe

c) fie un efect generator (spre exemplu, un tratat con~ne o regula noua de drept
international care nu este intrata in vigoare pentru toate statele, dar se declan~eaza un proces
in care, prin acceptarea gradualA din partea statelor, acea regula devine obligatorie inclusiv
pentru statele care nu sunt Pru-ti ale tratatului respectiv, fiind accepta~ ca opinio iuris) 1•
Aceste efecte pot privi ~i rezolu~ile Adw1arii Generate a ONU. Curtea lntema~ona)a
de Justiµe a subliniat in acest sens ca rezolutiile adoptate de catre Adunarea Generala a
ONU pot avea valoare normativa ~i pot oferi o proba importanta pentru stabilirea existentei
unei reguli sau pentru aparifia elementu1ui opinio iuris al cutumei internationale ori pentru
evolutia conduitei statelor in acceptarea unei anumite reguli 2•

Secfiunea a 8-a
Particularitti,file norme i de drept international public

Norniele dreptului internafional public au ca principala caracteristica natura

consensuala3, in sensul ca sunt rezultatul acordului de vointa al actorilor internafionali sau
al acceptarii anumitor reguli de drept internaµonal, ce poate fi exprimata in fornia scrisa, in
mod clar, direct ~i expres, prin incheierea de tratate internationale in anumite domenii in
care se dore~te reglementarea obligatiilor internafionale ~i a raporturilor dintre subiecti, sau
in fornia nescrisa, in principiu, in mod tacit, pe calea cutumei internationale.
Din cauz.a acestei naturi juridice ~i a prezentei elementului esenfial al
consensualismului, care constituie fundamentul insu~i al dreptului international public,
majoritatea normelor de drept international public nu au in structura lor elementul
sancfiune. Din acest motiv, au fost formulate diferite teorii care fie sustin lipsa de eficienta
juridica a dreptului internaponal4, fie ii neaga caracterul de veritabil drept sau il denumesc
c~asidrept ori un sistem imperfect, incomplet sau primitiv5 •
Pe de alta parte, lipsa elementului sancfiune din structura nornielor de drept
international nu poate echivala cu negarea caracterului obligatoriu al acestora. Finalitatea
adoptarii normelor de drept international este de a prescrie o anumita conduita pentru
subieqi:i dreptului intemaponal, pe care ace~tia, in momentul elaborarii nornielor, se ~i
obliga sa o respecte, astfel ca inserarea sanctiunii in structura unei reguli de conduita
adoptate in acest mod nu are utilitate ~i ar contraveni inse~i ideii de asumare a obliga~ilor
intemafionale pe baza principiului bunei-credinte. A considera altfel ar insemna aplicarea
unei prezumµi a preexistentei intentiei statelor de incalcare a respectivelor reguli, ceea ce ar
Hpsi de orice utilitate crearea unor reguli de conduita.
Particularitatile normelor dreptului international in privinta procesului de adoptare
determina consecinte ~i in ceea ce prive~te clasificarea acestora, astfel ca, in opinia noastra,
nu pot fi aplicate in mod strict acelea~i criterii de clasificare ca in cazul normelor dreptului
intern ~i nici nu se poate argumenta ca regulile au caracter facultativ, respectiv ca statele

1
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 168.
2
ICJ, Legality of the Threat or Use of Nuclear Weapons, Advisory Opinion of 8 July 1996, parag. 70;
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 169.
3
R. Miga-Be~teliu, Drept interna/ional public, vol. I, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2010, p. 5.
4
R.P. Dhokalia, The Codification ofPublic International Law, Manchester University Press, 1970, p. 256._
5
P. de Visscher, Cours general de droit international public, Recueil des cours de I' Academie du Dro1t
International de la Haye, Tome 136 ( 1972), pp. 15-17.
 ile dreptului international public
43
capitolul I. Definirea ~i trasatur

da ca se co nfo nn eaz a sau nu un ei anurnite reguli de conduita. 1n

aleg, in _mod di~cre~onar,_ ele su nt ob lig ato rii , deoarece au ca izvor dorinfa
toa te n? rrn
dreptuJ mtemaflonal public, ma nie ra rap ort uri le dintre ele in diferite dom em1.. "m
lem enta int r-o anu m1 ta
statel•or de a ·reg,.,,,.,.;ii; de a sta bili mo da litatea concreta in care vor
1 po sib ilit ate a
care i:1 ter a~ !Jo n~ sta~e e au lui int ernational, iar in unele situapi, reg
ulile nu
~u nu ~ ~g ula a dre ptu
pune _m aphcare o
eg ori a spe cia la a no rm elo r ius cogens situate in varful
cat
penmt derogarea ~1 const1twe ational. '
ierarhiei no nn elo r dre ptu lui int ern
1
dreptului international pot fi:
Potrivit unei clasificari , normele
co mp or tam en t (du e dil ige nce) - atunci cand se prevede
- de diligenta sau de
ent de catre state.
adoptarea unui anumit comportam no rm a car e pre ve de obJigafia stateJor de a
ige nfa est e
Un exemplu de nonna de dil sco pu ri co ntr are dreptului internaponal, ce
lor pe ntr u
impiedica folosirea teritoriului sur ilo r posibile in incercarea de a impie
dica o
cat re sta t a tut uro r ma
presupune luarea de
astfel de situa!ie; e§ te in sarcina statelor atingerea unui an
umit
- atu nc i can d se sta bil
- sau de rezultat ale ge rea modalitafii de realizare a acestu
ia
§i in ace ast a situ afi e,
obiectiv detenninat, dar,
este lasata Ia aprecierea statelor. e cea car e sta bile§te obligafia de rezolvare a
de rez ult at est
Un exemplu de nonna e. in ace st caz , in ciuda aparenfei ca s-ar
mi jlo ace pa§ nic
diferendelor dintre state prin am en t, sta tel e int re care a aparut un diferend au
it co mp ort
prescrie pentru state un anum ari i pa§ nic e a dif ere ndelor internafionale, de a-I
ul rez olv
obligafia, ce deriva din principi pa §n ice , a dir or ale ge re aparfine statelor, f'ara a
mi jlo ace
solupona in mod exclusiv prin
.
recurge Ia folosirea foqei armate
a
pre zin ta relev an fa din pe rsp ectiva raspunderii internafionale
Aceasta distincpe
statelor, astfel:
nu va aju ng e la ob iec tiv ul pre cis detenninat al obligafiei de
- in cazul in care statul no nn e intemafionale, condifie pentru
inc alc are a un ei
rezultat, se afla in situapa de
afionale;
angajarea raspunderii sale intem statul ia masuri care sa impiedice folosirea teritoriului sau
- in schimb in cazul in care §e§ te atingerea rezultatului, nu poate
fi
lui int ern ati on al, da r nu reu
in scopuri contr;re dreptu
ala2 •
atrasa raspunderea sa intemafion
l de ap ari tie a reg uli lor , im punerea acestora _nu s_e ~oat~
Din cauza modului specia , ins a ace st asp ~ct nu are semmficapa hpsei
dre ptu lui int ern
realiza prin mecanisme similare cen trul procesulm de elabo:are a no
nnel?r ?e
dre ptu lui int ern ati on al, in
eficientei regulilor tul sta telor care le adopwta, _care co~S
fi~ej
an du -se co ns i~t am an
drept international afl res pe cta re ~ ac~st~r~, alatun de pnncipm
_
ga jam en tulm de
totodata, §i temeiul an eel ma i vec h1 pnnc1pm general al dreptu
lw
su nt ser va nd a ),
bunei-credinfe (pacta
rnationa/e, in
le Dr oit Intern ational ent re souverainete et communaute inte
1 A. Pellet, Cours Gener
al:
rnacional, vol. II, 2007, p. 17.
I'Anuario Brasileiro de Direito Inte
2
lbidem.
 l
44 Drept international public. Prlncipii ~i institufii fundamentale

international, cu apJicabilitate in mai mu.lte domenii ale acestuia. in acest sens, menfionarn
ca buna-credinpl este una dintre regu.lile aplicabile in materia executarii obligatiilor stabilite
de tratatele intemafionale ~i este prevazuta in mod expres in Convenfia de la Viena cu
privire la dreptu.l tratatelor, din I 969.
Decla n~ mecanismelor de constrangere pentru incalcarea normelor dreptului
international are un caracter exceptional ~i este o consecinfa a abaterii de la conduita
acceptata initial de catre un stat.
Constningerea poate avea caracter individual sau colectiv.
Actele de constningere individuali pot fi exercitate de statul care se considera
victima a incalcarii unei obligatii intemafionale din partea statului autor §i pot consta in
diferite masuri, cum ar fi:
- exercitarea dreptu.lui la legitima aparare in temeiul dispozifiilor art. 51 din Carta
ONU, mcazul comiterii unu.i act de agresiune;
- ruperea relafiilor diplomatice;
- aplicarea de contramasu.ri;
- actele de retorsiune, represalii;
- apJicarea unor sancpu.ni propriu-zise sub forma embargoului. . ..
Constrinoerea colectiv i poate fi exercitata in cadru1 I orgamza fnlor interguvema-
,.
mentale, internafionale sau regionale §i poate consta, de exemp u, m:
t,

- suspendarea dreptu.lui 1a vot;

- suspendarea calitapi de membru;
- aplicarea ce1ei mai severe sancfiuni - excluderea din organizafie.
Lipsa sancf:iu.nii din structu.ra tipica a normei de drept international nu semnifica lipsa
completa a sancpunilor din dreptul international sau ideea ca normele dreptului
international au caracter facultativ. Spre deosebire de dreptul intern, in dreptul intemafional,
respectlrea regulilor §i, deci, a obligafiilor intemationale asumate se realizeaza in mod
individual, de catre statul lezat prin incalcarea unei reguli de drept international, sau in mod
colectiv, prin intermediul masurilor adoptate in cadrul organizatiilor intemafiona1e din care
arel stat face parte, conform prevederilor cuprinse in actul constitutiv al organizafiei.
Din plllct de vedere terminologic, in primul caz, al masurilor adoptate la nivel
individual, se folose§te denumirea de contramasuri, iar in eel de al doilea caz se folose~te, in
1
generaL denumirea de sancfiuni •

Notiunea ,,contramasuri" nu este definita in mod expres in cadrul unui tratat inter-
national. A fost folosita pentru prima data intr-o decizie arbitrala, in anul 1978 , in
2

urmatoarea formulare:

1
N.D. White, A. Abass, Countermeasures and sanctions, in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed.,
th

Oxford University Press, 2014, p. 537.

2
Decizia _arbitral~ din 9 decembrie 1978 ill cauz.a Air Services Agreement Case, dintre SUA §i Franta.
Cauza s-a refent _Ia apbcarea acordului bilateral de servicii aeriene, illCheiat illtre Franta §i SUA Ia 27 martie
1946, amenda~prm sc~imb de s~riso~i ill 1960. Franta a considerat ca este incompatibila cu tratatul schimbarea
e~artamen ~lm sa~ sc?unbarea t1pulm de aeronava de catre compania americana PanA.m ill zborurile efectuate
dm SUA catre P_a~s. via ~ondra. Autor!t~t!le franceze au impiedicat PanAm sa debarce pasagerii Ia Paris. Pana la
pronu_ntarea de~iz!e1arbitrale, SUA a m1t1at, dar nu a §i implementat, o serie de masuri prin care se interziceau
zbdorulr! d_m !r~ta ~atre SUA. Tribunalul arbitral a·retinut ca schimbarea tipului de nave era pennisa de
tanutumlite
ex acor u m ~1 ca masunle luate de ~tr SUA · ~ .
actiunile intreprinse de Franta _ N O ~~ e conStituia~ c?ntramasun ce nu erau dispropoqionate fa!3 de
• · · ite, A. Abass, op. cit., m M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed.,
 capitolul I. Definirea ~i trasaturile dreptului international public 45

,,in cazul in care apare o situatie care, in opinia unui stat, are ca efect incalcarea unei
obligatii intemaµonale de catre un alt stat, primul stat are dreptul, in limitele stabilite de
nonnele generale ale dreptului international referitoare la folosirea foJ1ei armate, la
•n)
contramasun .
¥

Ulterior, noµunea contramiisuri a fost folosita pentru a desemna masuri care nu

presupun folosirea fortei armate, adoptate de catre un stat, ca raspuns la incalcarea de
catre un alt stat a unei obligafii intemationale. Contramasurile pot lua forma suspendarii
unui acord de cometf.
in Proiectul de articole cu privire la riispunderea internafionalii a state/or, din 2001,
notiunea contramiisuri este definita ca:
'
miisuri ce nu presupun folosirea forfei armate, luate de ciitre statul victimii, ca riispuns
la incalcarea unei reguli de drept international, cu scopul de a asigura fncetarea fnciilciirii
$i de a obfine, dadi este necesar, repararea prejudiciului3.
Potrivit art. 22 din Proiectul de articole din 2001, contramasurile luate cu respectarea
regulilor nu constituie acte ilicite.

Pentru calificarea §i incadrarea unei actiuni de raspuns a statului victima in categoria

contramasurilor, este esenpal ca acestea sa nu implice folosirea fortei armate ~i sa fie
indreptate strict impotriva statului autor al actului ilicit. In cazul in care aceste condifii
4
nu sunt indeplinite, actiunile de raspuns vor constitui ele insele acte internationale ilicite •
Un alt element esential ce trebuie avut in vedere pentru nofiunea de contramasuri este
scopul acestora: anume de a convinge, nu de a sanctiona , fiind un raspuns la faptele ilicite
5

ale altor state sau organizatii internationale sau o reactie la comportamentul neprotocolar al
6
unui stat sau al unei organizatii internationale •
in ceea ce prive§te natura §i intensitatea contramasurilor, acestea trebuie sa respecte
7
condipa propoqionalitatii §i pe cea a necesitatii •

Contramasurile trebuie diferentiate de alte tipuri de raspuns pe care ii pot avea statele
, de o conduita care incalca reguli §i obligatii de drept
fata international, mai precis, de
urmatoarele notiuni:
'
- represalii, termen care in prezent este folosit doar in contextul conflictelor armate;
- retorsiune, care presupune un raspuns ce nu implica o incalcare a unei reguli de drept
international;

Oxford University Press, 2014, p. 541. Textul integral al deciziei este disponibil la adresa:
http://legal.un.org/riaalcases/vol_XVlll/4 17-493.pdf(accesatJJ. la 3 septembrie 2019).
1
Decizia arbitrala din 9 decembrie 1978 in cauza Air Services Agreement Case, parag. 81,
http://legal.un.org/riaa/caseslvol_XVlll/417-493.pdf. th
2
N.D. White, A. Abass, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford University Press,
2014, p. 544.
3
Art. 49 parag. 1 din Proiectul de articole din 2001.
N.D. White, A. Abass, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford University Press,
4 th

2014, p. 540.
5
Ibidem.
6
D.S. Paraschiv, Sistemul sancfiunilor in dreptul international public, Ed. C.H. Beck, Bucure~, 201 2,
p. 39.
N.D. White, A. Abass, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford University Press,
7 th

20 14, p. 540.
 . tional public. Principil $i institu1ii fundarri •
~46~ - - - - - - - -
o~ te rn a~ ~
- sanc~uni, msens~\ general; ui tratat inte
ma~onal t.
- suspendarea sau mcetarea un

Problema contramx,, ·1 r apare de re gula., , in cazul relatiilor. bilaterale derivate d'

~ur1 0 • : poate fi pusa mdiscutte luarea contram In
tratate.. Pentru a exempr1fica situa\1adm care ' aQli.-:111
v" or
(ftra a analiza aspectele legate e 1 itimitate sau legalitatea lor), vom recurge
eg 1a
unnitoarea situa\ie:
Un tratat bilateral 'incheiat 'in domeniul ser
viciilor ~eriene p~ ite cate un_ei _co~Pan
• fi . . · d'
aenene a ecanua mtre ce e oua sl d . , tate parti (stand A ~1 statul B) sa opereze z11 ii
zbor dus-1ntors intre capitalele celor doua , . d• nic cate un
state, folosind avioane de man _1mens•mru.
jets). Laun moment dat, compania din stat (jumbo
ul A decide s~ ef~c~eze zb o~ le cu aero
mici dimensiuni, dar compania aeriana din nave d~
statul B continua sa foloseasca..,a~ronave
dimensiuni Chiar daca acest drept pentru de man
compania din stattil. B.., re~ l~ m ~~d
acordul incheiat, compania aeriana din stat cl~ din
ul A cere guvemulm sau sa mterzica aten
aeronavelor de mari dimensiuni ale com zarea
paniei din statul B, iar guvemul statulu
acest lucru. in aceste condi\ii, compania i A face
din statul B solicita guvemului statulu
permit.a aterizarea aeronavelor companiei i B sa
din statul A doar de trei ori pe saptamana
cand starul A va pune capat masurilor luat , pana
e. Guvemul statului B da curs acestei
0 astfel de situa\i_e se incadreaza in noµune solicitari.
a contramasurilor2.
Pe langa contramasuri, statele pot adopta
~i alte categorii de masuri, cu domeniu
aplicare mai extins: represaliile ~i retorsiu de
nea.
Represaliile au ca scop sanctionarea stat
gatii intemaµonale, sunt un raspuns la actele ulu ilic
i responsabil pentru incalcarea unei obli
ite
-
determina sa inceteze acea conduita ~i sa com ise de catre un alt stat pentru a-1
repare daunele3 •
Represaliile pot fide doua categorii: '

- fara folosirea foqei militare: intreruper

ea relaµilor comerciale po1::tale
~o r ceta. , tern· ~1· aItu1· stat, re fuzul de a "md · · · ·· ' "' '
1 ea
mtre cele doua state epbm obb gatu ce deriva expu
din contracte incheizar
ate
Sau
- care implica folosirea foqei mil e
embargoul, blocada, demonstratiile navaleitar
4
impotriva statului autor al unui act il
· it'
•
Avand in vedere principiul fundamental tc ·
al interzicerii folosirii fortei in relatiile din
state, prevazut de art. 2 parag. 4 din Car tre
ta ONU, ce va fi analizat m~ectiunea 'cor
zatoare din cuprinsul prezentei lucrari, con espun-
sideram ca mcontextul actual nu sunt leg
nici legale masurile de raspuns adoptate itime ~i
de catre state care implica folosirea foqei
Embargoul este considerat o masura de armate.
raspuns, din partea unui stat sau grup de
prin care se restrictioneaza plecarea nav state,
elor sau circulaµa marfurilor din unele sau
locatiile intr-una sau mai multe tari, poate toate
lua fomia reµnerii navelor comerciale ale
co~iderat autor al unui act international statului
ilicit ~i a incarcaturii acestora, mporturile
sau m
1 A. Aust, op. cit., 2010, pp. 391-392.
2 Exemplul este dat de A. Aust, op. cit., 2010,
pp. 391-392 .
3 D.~. Paraschi
v, op. cit., p. 44.
4 Ibid
em, p. 45.
capitolul I. Definirea ~i trasaturile dreptului international public 47

marea teritoriala, in scopul de a-1 detennina si punii capiit unei incalcari a dreptului
intemaµonal ~i de a repara paguba produsi. MAsura poate fi extinsi asupra altor bunuri ale
statului autor sau a cetatenilor acestuia.

Retorsiunea presupune o conduita care nu implicl suspendarea obligatiilor pe care le

are statul victimA fata de statul autor al mcAlcarii ~i poate include acte ca intenicerea sau
limitarea relatiilor diplomatice nonnale sau a altor contacte, embargoul, fiind consideratA un
act inamical.
in opinia profesorului Cassese, actele de retorsiune pot fi definite ca acte prin care un
stat raspunde, printr-un act inamical care nu constituie o incalcare a dreptului international,
fie fat! de o incalcare a dreptului international, fie fata de un act inamical, comise de un alt
stat1• Cu titlu de exemplu, pot fi menfionate: ruperea relatiilor diplomatice, intreruperea sau
reducerea comertului ori a investifiilor, expulzarea nafionalilor statului autor, mcetarea
asistentei economice, impunerea unor obligafii fiscale severe cu privire la bunurile venite
din statul autor, impunerea unor reguli stricte m privinta pa~apoartelor2.
Sanctiunile, spre deosebire de contramasuri ~i actele de retorsiune, nu sunt adoptate ~i
luate la nivel individual de catre state, ci sunt impuse in mod colectiv, de regula, in cadrul
W1ei organizatii intemationale.
in cadrul Organizaµei Natiunilor Unite, Consiliul de Securitate, m temeiul art. 41 din
Carta, poate impune sanctiuni constand in embargo total sau partial comercial, financiar, cu
privire la anne, deci de natura economica3 .

Secfiunea a 9-a
lerarhia normelor dreptului international public

9.1. Consacrarea §i semnificatia normelor ius cogens

intre nonnele dreptului international, cele ius cogens constituie o categorie speciala,
controversata ca natura juridica4, dar aflata m varful ierarhiei. Acest aspect rezulta in mod
neechivoc din dispozitiile art. 53 ~i art. 64 din Conventia privind dreptul tratatelor de la
Viena din 1969.

Potrivit dispozi!iilor art. 53:

,,Este nu/ orice tratat care, in momentul fncheierii sale, este fn conflict cu o normii
imperativa a dreptului international general. in sensul prezentei Convenfii, o normii a
dreptului internafional general este o normii acceptatii §i recunoscutii de comunitatea
internationalii a state/or in ansamblul ei drept normii de la care nu este permisii nicio
deroga~e ~·i care nu poate fl modificatii decaf printr-o nouii normii a dreptului internafional
general aw:ind ace/a# caracter".

1
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 310. . .
2 N.D. White, A. Abass, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford Uruvers1ty Press,
2014, p. 544; A. Cassese, op. cit., 2005, p. 310. . .
3 N.D. White, A. Abass, op. cit. , 'in M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford Uruvers1ty Press,

2014,p.554. .
4 J.F. Murphy, The Evolving Dimensions of International Law: Hard Choices of the World, Cambndge

University Press, 2010, p. 23.

 48 Orept intern ationa l public. Principii ~i institu tii fund amentale

Art. 64 din Conven~e prevede:

tr
,,Dacii sun,ine o 11ouii 11ornui imperativa a dreptu/ui interna/ional general, orice
le".
eristenl, care este fn conjlicl cu aceaslii normd, devine nu/ ji fyi inceteaza efecte
atar

Din coroborarea celor doua dispozi~i aJe Conventiei rezulta in mod

neechivoc po 1..
de superioritate pe care o au normele ius cogens in ansambluJ reguli
1
lor dreptului l1a int/
a efectiv~a-
ponaJ, nu doar cu J?ri~i~ la dreptul inte_rnapo?al _aJ tratatelor _. I~_enti~care ive c a
obiect
acestora poate const:Itm msa un proces d1fic1I , m hpsa unor cntem stnct are
trebu,·e utt·1·1zate.
au £
Dificultaple pe care le va genera aplicarea acestor dispozitii ale Conventiei st
siei de Dr~
sesizate mca din etapa premergatoare adoptarii textului. Comentariile Comi
tratatelor relei!
lnte,maponal la proiectul de articole al Conventiei asupra dreptuJui a
cogens2.
inexistenta unui criteriu clar ~i precis dupa care sa fie identificate regulile ius
utul sau
fn ciuda definirii acestei nofiuni in Conventia de la Viena din 1969, contin
situatii in cara
nimas neclar ~i a generat multe dezbateri, iar m practica nu au fost intalnite
sa fi fost invocata mcaJcarea unei norme ius cogens ca motiv de invaliditate a unui trata~
international.
t

, avand in
Existenta acestei categorii speciale de norme juridice nu poate fi negata
vedere ca are originea m vointa statelor (sunt reguli acceptate §i recun
oscute de comunitatea
3
de no~unea de
intemaponaJa, aparute din considerente etice §i sociologice , legate
a cadrului de
..,con ~ta intemafionaJa"4, rezultat al evolutiei perspectivei statelor asupr
desr~urare a relatiilor interstatale) §i a fost definita, in mod expres,
m textul unei convenpi
ational (tratatele
intemafionaJe ce guverneaza un domeniu semnificativ pentru dreptul intern
l. Relevanta in
intema~onaJe) ~i care face parte din sistemul de reguli de drept internationa
statele nu pot
identi:ficarea nonnelor ius cogens prezinta §i calificarea ca reguli de la care
deroga, data de nonne ale dreptului international.

Din formularea art. 53 din Convenfia de la Viena, pot fi identificate unnat

oarele condifii
~i recunoscuta de
pentru a califica o norma ius cogens: a) nonna trebuie sa fie acceptata
derogarea ~i nu
comunitatea internafionala a statelor in ansamblul ei; b) nonna nu permite
poate fi mlocuita sau modificata decat printr-o nonna avand acela~
i caracter.

a) Acceptarea ~i recunoa~terea de catre state a caracterului ius cogen

s al unei nonne,
5 ~i m concret pot
la care se refera art. 53 din Conventia de la Viena, pot fi exprese sau tacite

1
A.A. Canfado Trindade, op. cit., 2006, p. 343.
the International Law
2
Draft Articles on the Law of Treaties with commentaries, Yearbook of
legal. un.orglilc/textslinstrument~
Commission, l 966, vol. IT, p. 248. Textul este disponibil ~i la adresa: http://
u, Jus cogens - Developments m
englishlcommentaries/1_I_1966.pdf(accesata la I septembrie 2019); I. Diacon
6, http://rrdi.ro/wp-con~e~~
International Law, in Revista Romana de Drept International nr. 16/201
Kolb, Jus Cogens, intangibrhte,
uploads/2017/02/REVISTA-16-nov.pdf (accesata la IO septembrie 2019); R.
Droit International Public, Tome
intransgressibilite, derogation ,,positive" et,, negative", mRevue Generate de
CIX-2005, pp. 306-307.
Humanitarian LtJ:1'• in
3
R. Nieto-Navia, International Peremptory Norms (jus cogens) and International
e, Kluwer Law Interoanonal,
Man's inhumanity to man: essays on international law in honour ofAntonio Casses
London/The Hague, 2003, pp. 595-640.
.
4
A.A. Canfado Trindade, op. cit., 2006, p. 344. ,rAntoni0
5 R N' t N · · • Lr 's zn· h ·
umanzt y to man: essays on interna tional law in honour 01
· ie - avia, op. czt., m JVlan
0

Casses Kluwer Law International, London/The Hague, 2003, pp. 595-640.

e,
 u,· · t . . 49
capitolul I. Definirea ~i trasaturile dreptul in ernat1onal pubhc
t · a1x
· mation · · ··
a sau pnnc1p11
terializ .ate in trat ate inte ma t1o
t• nal e genera1e, cutuma mte
fi ma
(ac ~st ea con stit uie sur se ale dre ptului intemafional, potrivit art. 38 din
generale de ~e pt ).
Statutul Cuq11 Intemap.onale de Justifie
e nu pre sup une acc ept are a una nim a din partea tuturor statelor, ci,
. . Aceasta condifi iare , se refera 1a un numar suficient de
ul de f~m 1ar e a nor me lor cut um
smular cu proces
ula respectiva.
mare d~ ~tate, repre~~?tatJv ~n tru reg de
fo~ osm 1 a~e ste1 fo? Du lari este de a se sublinia faptul ca un numar redus
Utihtatea
anw mte regu 11 con for m inte res elor comune la un moment dat, nu pot
~tate, care ado pta nu se
pec tare a lor de cat re cel ela lte stat e, precum ~i ca un numar redus de state
unpune res
er ius cogens de catre celelalte state •
1
ne ado pta rii de non ne ava nd car act
poate opu
~i
ndi pa ca nor ma sa nu per mit a der ogarea poate fi calificata ca tautologica
b) Co categorii de
!nmo d cer t, difi cil de def init , ins a reprezinta trasatura esenfiala a acestei
este,
reguh. in relatiile
fos t ide ntif ica te ma i mu lte tipu ri de norme care nu permit derogarea
Au '
stat e pri n ins era rea lor in cup rins ul tratatelor intemationale:
dintre ma-
car e pre zin ta o infl uen ta fun dam entala asupra conduitei comunitafii inte
- nor me inte);
telo r ~i car e nu per mit nic io der oga re (spre exemplu, principiul bunei-cred
fionale a sta cipiul
car e asi gur a stab ilit ate a ord inii juridice intemationale (cum sunt prin
- nor me
de drept);
pacta sunt servanda ~i principiile generale ii ale
ne car e au sco pur i um ani tare (fiind incluse in aceasta categorie princip
- non - ~i ale
r om ulu i - inte rzic ere a tort urii , a sclaviei, a traficului de fiinte umane
drepturilo
dreptului international umanitar); sau sau
ne de inte res gen era l pen tru com unitatea intemationala in ansamblul
- non purile
ine a pub lica inte ma tion ala ( sun t vaz ute ca astfel de reguli obiectivele ~i sco
pentru ord
ilor Unite);
stabilite in preambulul Cartei Nafiun lui
cu val oar e obl iga tor ie pen tru stat ele nou create, chiar ~i in lipsa acordu
- non ne tecfia
titl u de exe mp lu, pot fi am inti te principiile ~i libertafile marii libere, pro
aoestora (cu 2
mediulu~ independenfa statelor) •

ere teo reti c, car act eru l ius cog ens al unei norme intemationale nu este
Din punct de ved
erg a om nes al reg ulil or inte rna tion ale, in sensul de a se considera ca
echivaient cu efectu l
nes au in mo d obl iga tori u ~i car acter de ius cogens, dar se poate
toate regulile erga om icabilitate erga
tine ca afir ma tia est e val abi la in sens invers: regulile ius cogens au apl
sus
' '
omnes. de non ne juridice este, in realitate,
un proces
Dis tinc tia din tre cel e dou a cat ego rii
~ile d~
r~a lizat, iar, in ace ast a priv inta , relevanfa prezinta, pe langa aprecie
dificil de nal ~1
spe cia lita te, inc lus iv cal ific are a data de Comisia de Drept Internat1o
doctrina de crete.
nala de Justifie in anumite situafii con
interpretarea data de Curtea Internatio

ern atio nal a de Jus titie a con sta tat caracterul d~ norme opozabil~ erg~
Astfe], Curtea Int
fiil or sta telo r ins titu ite in Convenµa pentru p~evemrea ~1
omnes al drepturilor ~i obl iga
3 . Sunt considerate, de asemenea, ca avand caracter
rep rim are a crim ei de gen oci d din 194 8

1
Ibidem. · (B · Hi ·
2
genocidulm osma- erfegovma
Ibidem.
3 CIJ, cauz.a privind aplicarea Conventiei
pentru prevenirea ~i pedepsirea
c. lugoslaviei), 1I iulie I 996, JCJ Rep
orts 1996, p. 6 I6, parag. 31.
50 Drept international public. Prlncipll $1lnstitutli fundamentafe

aplicabil ·
i~ _cogens unnatoarele reguli: principiul neretumArii (non-rafoulerncnt),
irii drepturil~~
p_n~ ta ~fugiatilor, principiul egalitatii ~i nediscriminarii (in materia protejl
~1 hbertap)or fundamentale)1, interzicerea torturi
i1.

agresiunii
Comisia de Drept lntema~onal, inca din anul 1980, a calificat interdictia
er_ius cogen /
deci a . folosirii fortei contrar dispozitiilor Cartei ONU, ca _ava~d. ca~~ct
Acel~1 caracter ii au ~i interzicerea genociduluj, sclavi ei, dtscnmmam rasiale , crimelor
4
contra wnanitatii, precwn ~i dreptul la autodetem1inare •

9.2. Norm e ius cogens - Exempliflcari

lnterzicerea torturii - norma imperativa a dreptului international

Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), cauza Al-Adsani c. Regat

ului Unit al
5
Afaril Britanii # lrlandei de Nord, 21 noiembrie 2001
ce in ce mai
.,.60. lmportanta primordiala pe care o prezinta interzicere~ ~orturii _este din
. Astfel, tortura
recunoscuta, astfel cum rezulta din alte domenii ale dreptulw mtemat1onal
art. 7 din Pactul
esre interzisa de art. 5 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului ~i de
intemajional cu privire la drepturile civile ~i politice. in art. 2, Conventia
impotriva ?NU
unpune tuturor
torturii ~i altor pedepse sau tratamente crude, inumane ori degradante
eficiente pentru
smtelor sa ia masuri legislative, administrative, judiciare ~i orice alte masuri
in art. 4, sa se
a preveni comiterea actelor de tortura pe teritoriul din jurisdictia lor ~i,
. (...) In plus,
asigure ca toate actele de tortura constituie infractiuni potrivit legii lor penale
e de nonna
potrivit mai multor decizii judecatore~ti, interzicerea torturii are valoar
1998, in cauza
imperativa, deci de ius cogens. Astfel, in hotararea din 10 decembrie
blul regulilor
Funmdzija (...), Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie, cu privire la ansam
lor pe care le
oonven~onale men~onate anterior, a retinut ca, «datorita importantei valori
ativa sau de ius
protejeaz.a, acest principiu (al interzicerii torturii) a devenit o norma imper
inalta fata
c.ogens, adica o norma care se situeaza in ierarhia intemationala pe o pozitie mai
de dreptul conven~onal ~i chiar de regulile dreptului cutumiar ,,obi~
nuit"». Declaratii
ale - printre
similare se gasesc ~i in alte cauze ale acestui Tribunal sau ale instantelor na~on
care camera Lorzilor in cauza ex parte Pinochet (No. 3) (... ).
interdic~a
!.
6_ De~i C~rtea recun?a~te, pe baza acestor precedente jurispruden~ale, ca
nu prive~te,
tortum a devenit o_ r~_gula 1mperativa a dreptului interna~onal, prezenta cauza
cum era cazu~deciznlor Furundzija ~i Pinochet, raspunderea penal
a a individului pentru
in cazul unei
acte de tortura care au fost comise, ci imunitatea de care se bucura statul

; A.A. Can~do Trindade, op. cit., 2006, p. 344.

CIJ, cauz.a privind probleme legate de obligaiia de w • • •

Obligalion to Extradite or Prosecute), Be/gia c Sene al 1 ~ 20

w

ex~~a sau de a unnan (Questrons Relating to the

3
M. Roberto Ago, Responsabilite des Et~ls AJt;; 2
w, '.~~ie 01 2, ICJ Reports 201 2, parag. 99.
huitreme rapport sur la responsabilile des £tats,
•
in
Annuaire de la Commi ssion du Droit Intema' t'1ona1if au 1980• vol IJ p · · p · d I
.. .
trente-deux1eme session, AJCN.4/SER.A/J9801Add 1 ' · , rem1ere art1e, Docum ents e a
http:/1egal._un.org (accesa!A la 11 aprilie 20 IS). · (Part 1), p. 20. Textul este disponibil ~i la adresa:
I. D1aconu, Jus cogens - Develonmenls. m . l .
nternatwnal Law, •m Rev1sta · Roman , a de Drept lnternat1.0naI
nr 16/20 •J6, ht_tP_:1,11,rr,d'1.rolwpwcontentl uploads
r
l20/ ?/0 /REV.
• 2
5
DisponrbllA la adresa: hudoc.echr.coe.int. ISTA-l 6-nov.pdj(accesata la 2 septembrie 2019).
 lui international public
51
Capitolul I. Definirea ~i trasaturile dreptu

e sunt comise pe teritoriul sau. in ciud

a
~e in ~u ne pen tru acte le de tortura car
acfiuni civi
spe ci~ l pe ~re dre ptu l intema ~on al ii recunoa~te torturii, Curtea nu sesizeaza
caracterulw
ele mte ma tion ale , in hot ararile jud eca tore~ti sau in alte documente aflate in
in instrument
iun elem en! con sist~nt car e sa ii permita a concluziona ca in dreptul
posesia. sa nic
nu ma1 ben efic 1az a de imu nita te intr-o ac~une civila in fata curtilor ~i
international un ~tat
zafii de tortura. Curtea constata in
alt stat , und e au fost form ula te acu
tribunalelor unw
tre inst rum ent ele prim ord iale la care a facut trimitere (art. 5 din
special ca niciun ul din ire la·
ului, art. 7 din Pactul international cu priv
Declarapa Universala a Drepturilor Om urii) nu
Conven#a Natiunilor Unite impotriva tort
drepturile civile ~i politice ~i art. 2 ~i 4 din
~ne pre ved eri in leg atu rii cu pro ced ura civila sau imunitatea statelor. (... )" (trad. a.)
con

Secfiunea a 10-a
tul interna/ional
Ra po rtu l dintre dreptul intern §i drep

IO.I. Notfuni generale

tul non nel or dre ptu lui
Contmu
inte rna µon al pub
subiecp.i dreptului
sunt servanda, iar o parte semnificativa
inte ma µon al public trebuie pus in aplicare de catre
lic, in prim ul ran d de state, potrivit principiului pacta
rezentata de
a aplicarii acestui principiu este rep
1

tele pe car e le pro duc e dre ptu l inte rna µonal in sistemul juridic al statelor •
efec
disp ozi tiile art. 27 din Conventia privind dreptul tratatelor de la
in con form itate cu a
196 9, ,,0 par te nu poa te inv oca disp ozifiile dreptului sau intern pentru a justific
Viena din
prejudiciaza aplicarea articolului 46".
neexecutarea unui tratat. Aceasta regula nu
Ar t 46 parag. 1 prevede: cu
a fl legat printr-un tratat a Jost exprimat
,,Faptul cii consimfiimantul unui stat de eia un
are a une i dis poz ifii a dre ptu lui siiu intern privitoare la competenfa de a fnch
viol
te fl inv oca t de ace st sta t ca vici u de consimfiimdnt, aJarii numai dacii aceastii
tratat nu poa
itii ~i nu priv e~t e o reg ulii de o imp ortanfii fundamental ii a dreptului siiu
vi.olare n-a Jost viid
intern" . tre
de plecare al discuµei privind raportul din
Aceasta prevedere poate constitui punct stor
a ordini juri dic e - dre ptu l inte rna tion al ~i dreptul intern. Din coroborarea ace
cele dou
ulta o rela tie de sub ord ona re a dre ptu lui intern al statelor fata de dreptul
dispozitii ar rez
international. al de catre state, se pune problema
in ,privinta aplicarii normelor dreptului internationponal, in cadrul ordinii lor juridice
drept interna
receptarii de catre acestea a regulilor de
ilirii rap ortu lui din tre cele dou a categorii de reguli, in ipoteza existentei
interne, ~i a stab
unui conflict intre ele. esc
ulile dreptului internaponal public nu_ priv
De~i, in aparenta, s-ar putea afirma ca reg
enteaza alte raporturi j~d ice , ~ reahta
te: in
ul nation al de dre pt, intr uca t reg lem
sistem e
crete, se poa te pun e pro ble ma apl icar ii regulilor de drept mtemap.onal de catr
situatii con
autoritati, interne.

ship between
escu, Con stitutional Landma rks and de lege ferenda Proposals on the Rel~tion 1612016,
1 B. Aur ana de Drept International nr.
Romania , in Rev ista Rom
International Law and Domestic Law in v.pd f (accesata la IO
19
septembrie 20 ).
2/RE VISTA- J 6-no
http:llrrdi. ro/wp-content/uploads/2017/0
 orept international public. Principii ~; institutfi fundamenta/e
52
1
Cu titlu de exemplu, men~onam unnatoarea situatie :

Regulile dreptului marii prevad ca, pe timp de pace,... ~tatele ~vera ne sa perm i~ accesu
/
nav~
liber in marea 1or teritoriala navelor comerciaJe strain~. Sa P:esupunem ca. o
comerciala sub pavilionul statului X ~i aparpnand domnuim B, cetafean ~1 statu1m
X, este
reguJii
oprita in apele teritoriale ale statului Y, de catre paza de coasta, cu mcalcarea
, nate mai sus, ~i confis
mentio cata.

in aoeasta situa~e, sunt posibile doua variante:

l) Din perspectiva regulilor dreptului intemafional, disputa ~are_ ~ u~a _ar
mtre ?
f1a de a
statul X ~i statul Y, intrucat dreptul de libera trecere prin marea tenton ala ~1 obhga
tional.
. .interna
acorda acest drept privesc cele doua state' care au calitate de subiecti de drept .
a
Confiscarea navei ap~a nd domnului B va fi vazuta ca o i'ncalcare a obhgape1 ce revene
o cerere
statului Y fata de statul X. Cetafenia domnului B pennite ca statul X sa formuleze
impotriva statului Y (prin exercitarea protectiei diplomatice).
~i
2) Domnul B se adreseaza direct instantelor statului Y, cerand sa i'i fie predata nava
or a
obligarea statului Y la plata de despagubiri: In cazul in care regula menfionata anteri
fast incorporata in sistemul de drept intern al statului Y, domnul B are dreptul sa o invoce
in
mod direct pentru a susline nelegalitatea confiscarii navei sale. In acest caz, domn
ul B ar
invoca incalcarea unui drept de care beneficiaza 111 baza dreptului intem
afional intr-o
fi fost
maniera similara cu o cerere in care ar invoca raspunderea civila delictuala, daca ar
lipsit de folosinta bunurilor care sunt proprietatea sa, in statul Y.
d
Daca se va face aplicarea regulii de drept international sau a regulilor privin
rile
raspu nd~ civila delictuala depinde de modul 111 care sunt formulate cererile §i temeiu
de drept mvocate.
ieze faptul ca exista o relatie stransa " tr .
Acest exemplu vine sa sublin . I d drept naµon '
· ale, iar situatiile co m e regu 111e
. . . l bl' . e e t
. lu1 mternapona pu 1c ~1 s1steme
·dreptu
in discutie aplicarea directa a unei reguli de drept international chi~ ~i d
nc:e e pot pune
fizice sau juridice, in fata unor instanfe nationale. e catre persoane

in privinta relafiei dintre cele doua ordini juridice, Curtea Permanenta de Justitie V

Intemationala a afmnat unnatoarele:

J)in perspectiva dreptului internafional ~i a Cur/ii, care este
V

naf ionale sunt simple fapte, manifestiiri de voin/ii ale state/or, la

;;gan ul_ sau, legile V

1
judeciiJore.~ti sau miisurile administrative"
2
• e ca ~ hotardrile

Cu alte cuvinte, ordinea juridica intemafionala ~i solufionarea unu 1· d1•rc .

ereu<l dmtre state
de catre o instant! intemationala nu sunt influenfate de normele juridic .
te .
aplicate pe teritoriul unui stat ~j care nu constituie sursa a dreptului inte e m~eme, adopta
Trebuie remarcat ca, in privinta acestui raport dintre cele doua sis~ationa1 PUblic. §l
1926, nu au intervenit modificrui la nivelul dreptului international PUbhc em~, stabiJit 111
D anu1
. e a1tfe1,m "
~ Exemplul este dat de Th. Buergenthal, H.G. Maier, op. cit., p. 5.
.. ·
PCIJ, Case concerning certain German interests in Polish Upper Sile·" 1a (Th
J ud gments 25 M_ e Merits)
~- ~ ay 1926, Series A No. 7. , CoHecr
ifltlflllltJ. . _ ~ ton of
Capitolul I. Definirea ~i tr~saturile dreptului international public
53

trasarea unei
gener~l, regu~~le" dreptului international nu au ca obiect de reglementare
preocuparea
~wm te ~e_Ia~t . m~e normele intemationale ~i cele interne, aceasta fiind
a regulilor
s1stemulw Jundtc _mt~m. a~ ~tatelor, care pot opta pentru o anumita poziponare
care ~i le-au
adoptate c~nform Junsd1ct1e1 lor exclusive fata de standardele intemationale pe
sunt scrise,
asumat prm _accepta~ea unor reguli internationale, indiferent daca acestea
sau de natura
consensuale, mserate m textul unui tratat international la care statul este parte
cutumiara.

in privinta punerii in aplicare de catre state a regulilor dreptului international public,a-,

intern
regula este necesitatea implementarii (receptarii sau transpunerii) regulilor
statului ~i
µonale la nivel intern, pentru a putea fi puse in executare de catre autoritatile
particulari I.
privinta
Trebuie subliniat faptul ca dreptul international nu confine reguli stricte in
l in cadrul
modalitatii de receptare sau de transpunere a nonnelor dreptului internationa
stat intelege
sistemului juridic intern al unui stat, alegerea mijloacelor concrete prin care un
de modul in
sa dea aplicare normelor dreptului international apaqine acestuia ~i depinde
ca domeniul
care se raporteaza dreptul intern la tratatele internationale, precum ~i de factori
ma prezinta
de reglementare al normelor respective ~i natura lor. Relevanfa in aceasta proble
l intern al
~i caracterul de norme self-executing sau de directa (imediata) aplicare in dreptu
statelor care
unor reguli cuprinse in tratate internationale, in lipsa unor demersuri din partea
~i-au asumat obligapi internationale.
nonnele
Cu titlu de exemplu, poate fi mentionata atitudinea statelor in legatura cu
Comitetului
Pactului international cu privire la drepturile civile ~i politice ~i recomandarea
. Acest tratat
ONU pentru Drepturile Omului ca acesta sa fie incorporat in dreptul intern
lor sale
international nu confine prevederi referitoare la modul concret de receptare a norme
PactuJui ~i
de catre statele parti2, insa acestora le revine obligatia de a respecta dispozi~ile
pentru state:
de a le pune in aplicare, obligatie din care deriva o serie de consecinte
pentru a se
modalitatea de implementare aleasa de catre un stat parte trebuie sll fie adecvata
modalitaf ile
asigura indeplinirea obligatiilor stabilite in Pact; trebuie luate in considerare
respectiv,
care ~i-au dovedit deja eficienta in protejarea altor drepturi ale omului in statul
directa in
luand in considerare diferitele categorii de drepturi fundamentale; incorporarea
intinderii ~i
dreptul intern are ca efect evitarea problemelor referitoare la interpretarea
a drepturilor
continutului obligatiilor ce revin statului in cauzA ~i permite invocarea directA
prevazute de Pact in fafa instantelor nationale.
i diferite
Potrivit Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, statele au adoptat poziti
masura, in
in privinta raportului dintre Pact ~i dreptul lor intern. Unele state nu au luat nicio
intern prin
timp ce altele au ales sa transforme dispozipile Pactului in norme de drept
acestuia, iar
modificarea sau completarea legislapei existente fara sa menponeze dispoziµile
dispozitiilor
altele au ales sa ii incorporeze in dreptul intern, de multe ori prin intermediul
le care
constitutionale care au stabilit prioritatea dispozitiilor din tratatele internapona

1
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 217.
2
A. Seibert-Fohr, Domestic Implementation of the International Covenant on
Civil and Political Rights
Law, vol. 5, 2001, Kluwer Law
pursuant to its article 2 para 2, Max Planck Yearbook of United Nations
Internat ional, pp. 399-472.
 mentale
54 Drep t International public. Principii $1 insti tutll funda

te in care prevederile PactuJui

reglementeaza drepturi fundamentale ale omului, modalita a 1•
c validare fom1 aJa in ordinea jurid icA intem
raman intacte, dar doba ndes
afia pentru statele pa.tfi de a
Uneori tratatele intemaf:ionale prevad in confinutul lor oblig
(sau a unor dispozifii). In acest
elabora Jegislafie pentru implementarea dispozifiilor lor
la Geneva din 1949 cu privire la
sens, pot fi menfionate dispozifii ale Convenfiilor de
reprirnarea crimei de genocid din
victimele de razboi, Convenfia cu privire la prevenirea ~i
I 948, Conventia cu privire la interzicerea tuturor form
elor de discriminare rasiala din l 96S
tul Cuqii Penale International~
Convenfia cu privire la interzicerea torturii din 1984, Statu
din 1998 (prevede pentru state obligafia de a asigura
proceduri in dreptul intern pentru toate
formele de cooperare precizate in textul Statutu1ui)2.

l internatfona l public §i
I 0.2. Teorille cu priv ire la rap ortu l din tre dre ptu
dre ptu l inte rn
nal public ~i dreptul intem al
Stabilirea unui raport intre regulile dreptului internafio
le cu privire la acesta continua sa
statelor a constituit subiect de controversa, iar dezbateri
de specialitate. Prezenta sectiune va
existe ~i sunt tratate, in general, in detaliu de doctrina
tate cu privire la acest subiect,
prezenta in mod succint caracteristicile teoriilor adop
dintre ele, incercarea de identificare
avantajele sau dezavantajele pe care le prezinta fiecare
ntarea ~i respectarea obligatiilor
a existenfe.i unui standard comun al statelor in impleme
internafionale asurnate in mod liber.
dreptul international
in general, d.iscufiile referitoare la raportul dintre dreptul intern ~i eiate de state ~i fata
onale inch
public privesc pozifia normelor cuprinse in tratatele internafi
deveni parte la ele in acea fonna
de care acestea ~i-au exprimat consimtamantul de a
la modul m care ar trebui stabilit
stabilita in inse~i d.ispozifiile tratatului ~i contin referiri
nal al statului, probabil ~i datorita
raportul dintre normele cutumiare ~i dreptul natio
i international public.
intensificiirii procesului de codificare a regulilor dreptulu
ili in mod concret, mtr-un
in aceasta situatie, opinia noastra este ca, pentru a stab
tul intern, pot fi aplicate acelea~i
anumit caz, raportul dintre dreptul international ~i drep
consensuale cuprinse m tratatele
dispozifii sau standarde stabilite in privinta regulilor
sau speciala a dreptului international
intemafiona1e, deoarece nu exista vreo regula generala
l regulilor cutwniare. in plus, afir-
public care sa excluda aplicarea acelora~i criterii in cazu
loc mcepand cu secolul al XVIII-lea,
marea principa1e1or doctrine in acest domeniu a avut
redus decat eel din prezent, iar
cand numarul tratatelor internationale era mult mai
esential de reglementare a raportu-
dreptul international cutumiar constituia un element
rilo r dintre state.

rtului dintre dreptul international

Din perspectiva dreptului national, in privinta rapo
rine principale: doctrina dualista ~i
public §i dreptul intern, au fost elaborate doua doct
doctrina monista.

1 A. Seibert-Fohr, op. cit., pp. 420-443.

2 A. Cassese, op. cit., 2005, p. 218.
 Capitolul I. Definirea ~I trasaturile dre .
- - -- - - - - --=-=-~ ~p~tu~liu, international public
55
Doctrina dualistd. Potriv 't . .
. . d .. . I aceste1 d ....,;_ .
constitute oua ordmi juridice di t' ocu me, dreptul international ~i dreptul intern
domenu.. d
e reg Iementare ~i aplicare
s mete ce nu . tr" "
diti . . m a m confl'tct, "mtrucat au subiecti diferiti,
Deoarece norma de drept int ~nte, izvoare (surse) ~i destinatari diferiti 1.
intern al statelor, se impune r emational per s~ nu poate fi aplicata in sistemul de drept
· smgura
·
respect1v, care prezinta receptarea
1 .aceste1 a "m ordmea
· · · · interna
Jund1ca a statului
conpnutului regulii in cauza nu r: e::i• ar~ forta ob~igatorie2, iar punerea in aplicare a
unei reguli de drept intern care poafe r d aphcarea" unei r~guli de drept international, ci a
f
Din aceasta perspectiva, au t'i t O uce efe~t~ ~n fata mstantelor interne.
mod nonna juridica internapona~: a;:~~at:. cntlct ~le d~ctri?ei_ ~ualiste, intrucat in acest
intern, fiind posibila, in consecin ... . an 1 acel~~1 regtm Jund1c cu normele de drept
sau chiar abrogarea3 ceea ta, mo~1ficarea umlaterala a continutului lor de catre stat
modificarea clauzelo; un . ::ta
c~ntravm~ regulilor dreptu!ui tratatelor care stabilesc ca
tratat ~i cu acordul statelo~arp. t mternattonal poate fi reahzata in conditiile prevazute in

Doctrina m_onistii. _Potrivit acestei doctrine, exista o ordine juridica unica, formata din
norm_e ~e ~~~t l~te~ ~1 no~e de drept international public, ce are ca destinatari atat parti-
culan, mdi:121: :at ~1 sta~e ~1 alte entitati juridice, astfel ca o regula de drept international
poate fi aphcata m mod drrect pe teritoriul unui stat4 •
Aceasta doctrina cunoa~te doua subdiviziuni:
a) preeminenfa dreptului international asupra dreptului intern 5
Aceasta teorie sustine ca exista o ordine juridica universala, care este superioara ordi-
nilor juridice interne ale statelor, care au competente }imitate la dreptul intern al statelor, in
cadrul ordinii juridice universale. in caz de contradictie intre normele internationale ~i cele
inteme, vor avea prioritate primele.
b) preeminenfa dreptului intern asupra dreptului internafiona/6
Potrivit acestei teorii, dreptul international public deriva din dreptul intern al statelor ~i
reprezinta doar o prelungire a acestuia, o suma a normelor de drept intern ale diverselor
state care reglementeaza relatiile lor externe, avand ca principale argumente:
i. principiul suveranitatii absolute a statelor;
ii. inexistenµ unei autoritati suprastatale legislative, statele fiind indreptatite sa
elaboreze ~i sa semneze numai acele tratate care corespund interesului national;
o
iii. inexistenµ unui organ cu competenta jurisdictionala obligatorie, care ar conduce
la ideea ca statul este singurul judecator al modului in care i~i indepline~te obligatiile
intemationale; . .
iv. din punct de vedere cronologic, intai a aparut dreptul intern al statelor ~1 ultenor s-a
resimtit nevoia des~urarii relatiilor internationale intre state.

'J. Crawford, op. cit., 2012, p. 48; M.N. Shaw, op. cit., 2014, p. 93.
2 J. Combacau, S. Sur, op. cit., 2016, p. 184.
3 A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2011, P· 43.
4 J Crawford op. cit., 2012, P· 48. . •· • Kl
• • c. ' +;; d ccoala de la Viena prm reprezentantu e1 Hans
5 Teona a 1ost promovai.a e 'I e sen, Josef Laurenz Kunz,
'

Alfred Verd~oss. V d c ala de la Bonn avandu-i ca principali exponen~ pe: fra~i Philipp, Albert
6 Teona a fost promovata e 'lco '
Zorn, Max Wenzel, Erich Kaufmann.
56

---
Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

Doctrina subliniaza ca niciuna dintre aceste teorii nu trebuie absolutizata 1, ca 1n

decelarea relaµei dintre dreptul intern ~i dreptul international ar trebui adoptata o abordare
care sa aiba in vedere realitatea ~i continutul concret al sistemului juridic al ftecarui stat
.
precum ~1 rezultatul obµnut prin norma in cauza.
'
Cu privire la raportul dintre dreptul international ~i eel intern, in acord cu tendinta
statelor, Curtea Intemationala de Justitie a afinnat in Avizul consu/tativ din 1988, cu privire
' '
la aplicarea ob/igafiei' de a arbitra2, ,,(...) principiul fundamental in dreptul interna-
tional al preeminentei acestui drept asupra dreptului intern". .
Pe de alta parte, se poate afirma ca dreptul international este supenor dreptului
naµonal, deoarece, prin adoptarea tratatelor internationale, statele paqi ~i-au asumat obli-
gaµa de a respecta anumite standarde in garantarea drepturilor ~i ~ibertat~lor ~~~entale,
astfel incat legislatia interna a statului nu poate veni in contrad1ct1e cu d1spoz1tnle mterna-
µonale. Mai mult: respectarea drepturilor ~i libertatilor fundamentale este un principiu
fundamental al dreptului international public3, cu caracter imperativ (ius cogens), de la care
statele nu pot deroga.
To~i, avand in vedere evolutia ~i dezvoltarea dreptului international, acesta nu mai
constituie in prezent un sistem separat ~i distinct de dreptul national al statelor, iar in unele
cazuri se pune chiar problema aplicarii directe a dispozitiilor dreptului international public
in ordinea juridica interna a statelor, deoarece produc efecte in mod direct fata de
particulari, fara sa fie necesara intennedierea dreptului national. Este cazul acelor situa~i in
care tratate internationale impun in mod direct obligatii particularilor - cum SWlt regulile
dreptului international penal - sau stabilesc in mod direct drepturi ~i libertati fundamentale
in beneficiul lor- dintre care face parte ~i dreptul de a se adresa instantelor intemationale4 .
Pentru a sublinia ideea preeminentei dreptului internaµonal asupra dreptului intern,
prin prisma sanctiunilor dreptului international ~i a particularitatilor acestora, un ultim
argument ce poate fi adus este acela ca, in situatia in care un stat adopt! in Jegislaµa sa
intema reglementari contrare angajamentelor internaµonale pe care ~i le-a asumat
principala sancµune ce poate opera este angajarea raspunderii sale internationaJe5• '

I 0.3. Modalitati de receptare a dreptulul International in dreptul Intern

al statelor

" ~ta?i~irea unei ~numi!e rela~ii intre dreptul intern ~i dreptul international public revine,
m p~c1pm, statulm, sub1ect pnmar de drept international care are libertat . d I
mecamsmul de impl t gul'l ' ea e a a ege
statelor mai ales inc::~are a red I odr dre~tului internaponal public, dar din practica
multe ~odalitati ct· tr cu cea .e:a oua Jumatate a secolului al XX-lea rezulta mai
. , , m e care predomma doua6. '
Una dmtre modalitatile de receptare a dr 1. . . ,.
drept intern este incorp' orarea a t tw eptu ll1 mtemaponal m cadrul sistemului de
u oma a permanentaw, Care are Ioc pnn . prevederea
1
M.N. Shaw, International Law, 20 14 p. 94 . N . . .
2 ICJ, Applicability of the Obligation 'to Arbitr. Quoc Dinh, P._ Dailher, A. Pellet, op. cit., p. 95.
Agreete~t of~6 June 1947, Advisory Opinion, 26 A~~ Iu;:r Section 21 of the United Nations Headquarters
l
4 Pnnc1p11le dreptului international public vor anar . ' ICJ Re~orts 1988, p. 12, parag. 57.
u.ate pe larg m cuprinsul prezentei lucrari.
s A. Cassese: op. cit., 2005, p. 217.
6 N. Quoc Dmh, P. Daillier, A. Pellet, op. cit., p 97
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 220. · ·
capitolul I. Deflnirea ~i trasaturile dreptului Int . bl'
ernat,ona 1pu 1c 57
ins:rat~. ~ cuprinsul Constitufiei sau al altei Iegi ca reprezentantii statului, precum ~i
cetat~nn ~• celelal~e. perso~e aflate sub jurisdictia sa au obligatia de a respecta anumite
reguh ale dreptului mtemational existente sau viitoare fara sa fie necesara adoptarea unei
Iegi speciale de catre autoritaµle statului 1• '

?~ mom~ntul ex_p~arii c~nsimtAmantului statului de a deveni parte la acel tratat ~i al

apan~:1. sale m_ pub!tcatt~ ofic~~la a statului respectiv, efectele tratatului se produc, iar
autontaµle pubhce ~1 parttcularu au obligafia de a-1 respecta. Aceasta modalitate permite
statului sa ~e a_dapt~ze _in m~d c?ntinuu regulilor de drept international, in functie de aparitia
unor reguh n01 sau te~rrea din v1goare a unora dintre regulile existente2.
0 alta modalitate de implementare este incorporarea Iegislativa ad-hoc a normelor
intemaµonale, care implica adoptarea unei legi speciale de catre autoritatea competenta a
statului, pentru receptarea in sistemul juridic national a normelor internationale, care poate
avea loc fie prin traducerea textului tratatului ~i stabilirea obligatiilor, prerogativelor ce
deriva din respectivul tratat, fie prin emiterea unui act normativ din partea autoritaµi
competente care sa prevada aplicabilitatea automata a regulii internationale in sistemul
juridic national, in mod direct, fara vreo alta formalitate 3 •

I 0.4. Raportul drept international - drept intern, potrivit Constitutiei

Romaniei

in stabilirea raportului dintre dreptul intern ~i dreptul internaµonal,Legea fundamen-

tala a Romaniei prevede mai multe posibile ipoteze ~i rezolvari ale eventualelor necon-
cordante dintre norma juridica interna ~i cea de drept international, in funcµe de caracterul
universal sau regional al regulii dreptului international ~i in functie de domeniul regle-
mentat Relevanta pentru aceasta discuµe prezinta urmatoarele dispoziµi:

1) Potrivit dispoziµilor art. 20 alin. (2),

,J)acii existii neconcordanfe intre pactele §i tratatele privitoare la drepturile

fundamentale ale omului, la care Romdnia este parte, ~i legile interne, au prioritate
reglementiirile internafionale, cu excepfia cazului in care Constitufia sau legile interne
confin dispozifii mai favorabile".

Din interpretarea acestei prevederi rezulta, aparent, consacrarea unei duble soluµi, in
domeniul protectiei drepturilor ~i libertaµlor fundamentale:

a) aparent, raportul stabilit este de preeminenta a drep!Ului internaµ~nal_ ~suFra

dreptului intern, ca regula, in cazul existentei de neconcord~t~- Insa: in ac~as~. pnv~ta, a
fost afirmata ideea ca acest caz nu constituie adoptarea teonet momste, c1 ca Judecatorul
roman va da aplicare reglementarii internationale in baza unei reguli de drept intern -
art. 20 din Constitutia Romaniei4;
'

1 A. Cassese, op. cit., 2005, p. 220.

2
Ibidem.
3
Ibidem, p. 221. l . . · t" ·
!·
4 M. Balan, Drept constitufional §i institufii p~litice. Vol.
v

Teoria genera/a a statu u1 §l a constitu,1e1.

Constitufia romdnii in context european, Ed. Hamangtu, Bucure~ti, 2015, p. 362.
 58 Drept international public. Principii ~i institutii f ...
undarn~.... ~
b) preeminenta dreptului intern asupra dreptului international, mcazuJ ~ in ca
preved_eri mai favorabil_e: Aceas~a abordare este _expresia ap!icari~ p~ncipi_ului sub:~d~~t~n~
~ecamsm~lor ~rep~lm _mtern~t1onal de ~rotect1e ~ d~eptunlo~ §1 l_1~ertat1lor fundame~tatt1
m sensul ca revme, m pnmul rand, in sarcma autontatilor pubhce §1 mstantelor judecat tale:
respectarea drepturilor §i libertatilor fundamentale garantate de tratate internationale 1;re~t1
statul este parte §i, in caz de e§eC in asigurarea protectiei prevazute, se poate ~7e
proc~dura in faµi unei institutii internationale competente, cu atr~bufii ju~sdictionale sau ~~
In plus, trebuie subliniat ca trasatura comuna a tratatelor mtemat1onale in materie d
protejare a drepturilor §i libertatilor fundamentale este ca ele stabilesc s~darde minime ~
care statele trebuie sa le respecte, standarde la care statul poate adauga prevederi sau
garanfii suplimentare, situatie in care acestea devin aplicabile, iar nu reglementarile
intemationale.
,

Cu titlu de exemplu, poate fi mentionat ca, in privinµi masurii retinerii unei persoane,
legislafia procesual penala romana stabile§te o durata maxima de 24 de ore. Daca raportam
aceasta durata maxima la dispozitiile in acest domeniu a doua din~e tratatel~ in mat_erie la
care Romania este parte, va rezulta in mod evident caracterul mat favorabtl al legislatiei
nafionale. Astfel, nici Pactul international cu privire la drepturile civile §i politice, in art. 9,
care garanteaza dreptul la libertatea §i securitatea persoanei, §i nici art. 5 din Conventia
europeana a drepturilor omului nu stabilesc un prag maxim pentru masura retinerii. Acee~i
este situafia §i in cazul masurii arestarii preventive, pentru care legislapa romana prevede ca
ea poate fi dispusa pentru o durata maxima de 30 de zile, care poate fi prelm1gita, cu
respectarea dispozitiilor §i garantiilor procedurale.

Dispozitia analizata se refera doar la tratatele internationale care au ca obiect de

regiementare drepturile §i libertatile fundamentale, nu prive~te toate categoriile de tratate
internationale §i nici nu stabile§te un raport intre normele de drept intern ~i cutuma
internationala.
'

2) Potrivit dispozitiilor art. 11 din Constitufia Rominiei, care are denu:mirea marginald
Dreptul internafional ~i dreptul intern:

,,(]) Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai ~·i cu bunii-credinfa obligafiile

ce-i revin din tratatele la care este parte.
(2) T!atatele ratificate de Parlament, potrivit legii,fac parte din dreptul intern.
(3) In cazul in care un tratat la care Romdnia urmeaza sa devina parte cuprinde
dispozifii contrare Constitufiei, ratificarea lui poate avea loc numai dupa revizuirea
Constitutiei".
,

. Conform alin~ (2) al acestei d~spozi~i _din Legea fundamentala, stmt incluse in dreptul
mtem tratatele fafa de care au fost mdephrute procedurile de exprimare a consimtamantului
de a fi parte la tratat, prin ratificare, care este prerogativa Parlamentului. ·

Din formularea acestui text nonnativ pot fi racute o serie de observatii.

'

.. in ynm~l rand, !nc_lu_derea in dreptul intern a tratatelor reprezinta receptarea tratatului

m cauza de s1stemul Jund1c roman ~i dispozitiile sale unneaza sa fie puse in aplicare in mod
 trasaturile dreptu/ ..
capitolul I. Definirea $i u, interna~iona/ public 59
statului ro ,.
direct, de catre autoritafile ~~ cu ca rac te_ r ob Jiga~o~u,_ca toate ceJeJaJte onne
n
m an
~ co1!1pun_ or d~if]~IlejutraridtaticuJauirointemaf sursa a sistemuJu1 Jund'.ic national ' ceea ce se
ap11ca fitnd d1spoZ , dispozifia ana1· Jona1, nu Jegea de ratificare
in al doilea rand

e Ia tratat ele ca re pr evad

ar pentru tra~:
bilitatea aplicarii directe do ca fonna d 1 cru:e au fo5t ratJfica
e
:re
ex
ve
pn m
de
ar e
rec
a
ep tar
cons
~a in dreptuJ intern ~i os
•
te, fara sa cuprind
tam ,. ui aJte mo
·
aP
da
vreo
litafi
i-

refe rir an tuJ

se~te orice precizare ~
r imt_
barea sau se m na
cum sunt acceptarea, apro in fonna simplifiea ...O x (pe ~eme?ea, hp . on.).
Jegatura cu tratated ele fncheiate Ica l.<1 nn. schunb de not e, scns
d" ... d. entuJ intn'irii 10 ,. a
A va,.n m v ere ca, m mom e Pa rfi ~ ml vigo ar e, tratatele unneaza sa produc
ii pentru sta teJ
efecte juridice obligator nt de fi ce e c~ e ~u .. efectuat fonnaJitafile de
tului), indifere x~ tratatuJui intema-
exprimare a consimtaman i d or m ~ p~ va zu ta m te
consimfamantuJu tat, m aparenta, textul
fional pentru exprimarea tam e : .. t~ g~ t de tra
diferenf:iere de tra est criteriu.
constitufional reaJizeaza o arnentale . . . en m cpe de ac . . d a acceptam
in t.acerea Legii fu nd
, raspunsu1 arabpu tea fi afirm v ·. 1n ~a~
ati
. ac
o co ns ec in fa su rda· ce
aceasta posibilitate, s-ar
ajung e la
io na le ad tat . . a ~ mod1ficaru de catre statul
tratate intemaf atelor, ceea ce contra-a
roman a dispozifiilor unortumiare p · d' op _e_ pn~ vomfa Sfart nstituti
vine regulilor gene.rale cu . . ,. · nn urmare, 1spo21t1 a alm. (2) al . 11 din Co . t
,. . . . ns ex ten siv ca fa ca nd c. • 1
re a to ate tra tat ele m tem a-
bw e m terp re ta ta m se ' re 1 en ·
Romanie1 tre . ,. indiferent de fiorma de expnmare a consim-
• al 1 tul ro m an este pa rte
oon e a care sta '
tamantului2. §i cele
~a liz at a nu fa ce di sti nc µe intre tratateJe bilaterale ·
, ~ .al treilea rand: di
spozifi~ . . ..
aphc a m ca zu l tu tu ro r tratatelor intemati, onale, faara sa prezmte
multdaterale, as;::_ tfe.1l ca ea se
d .. •
· rta.n..;;;
~ numdl w e parµ.
unpo
levante
re ~e pt ul intern §i dreptul Uniunii Europene, re
3!
in ~~-vinta ra po ~u m.
i dint
(2), potnvit carora:
sunt dispoZitiiJe art. 148 al
ropene,
er ile tra ta te lo r constitutive ale Uniunii Eu
ii, preved
,,Ca urmare a aderiir re cu ca ra cter ob ligatoriu, au prioritate fa/ii de
ementiiri comunita aderare".
precum # celelalte regl , cu re sp ec ta re a prevederilor actu/ui de
legile interne
dispoz~tiile contrare din
zifia de superioritate a dreptului Uniunii
rezu lta i'n m od clar po
Din aceasta dispozitie dreptu l natio nal roman, i'n caz de neconcor
danfe.
er obligatoriu fata de cu privire
Europene cu caract este pa rte la Co nv en tia de la Viena din 1969
ania nu -
A vand m vedere ca Rom in te m atio na le a fo st adoptata o lege organica
ivinta tratatelo r
la dreptul tratatelor, m pr 3 av an d ca ob iec t de reglementare tratatele
ivind tratate1e - tatelor
Legea nr. 590/2003 pr m an . D isp oz ifiile leg ii romane i'n materia tra
statul ro
Convenfiei din 1969 §i a
intemationale mcheiate de eluar e a m ul to r re gu li ale
i'n realitate, o pr §i abordari diferite -
intemationale realizeaza, um ite priv in fe , pr ez inta
l cutumiar, dar, i'n an
celor de drept internationa
ip between
d de leg e ferenda Proposals on the Re~ationsh 2 16
1 B. Aurescu, Constitutio
nal Landmarks an
na de Drep t Intemafwnal nr. 16! 0 ,
Revista Roma
and Do me stic Law in Romania, in tembrie2019).
Intern ation al La w
s/201 7/0 2/REV IST A- 16 -nov.pdf(accesata la 10sep . .
pload
http://rrdi.ro/wp-content/u . A

4 ~1 mtrat m
a
2
Ibidem. t pu blica ta m M. Of. nr. 23 din 12 ianuane 200
3 Legea nr. 590/2003 privind
tratatele a fos
rie 2004.
vigoa re la data de 11 februa
 60 Drept International public. Princlpli Ji instltutii fundamentale

2
spre exemplu, din coroborarea art. 11 ~i art. 2 din Legea nr. 590/2003 rezulta ca tratate)e se
incheie la niveJ de stat, Ja niveJ guvemamental ~i la nivel departametttal, in funcfie de
autoritatea care participa la incheierea sa.
A~adar, relevanfa in privinfa stabilirii raportului dintre dreptul international public ~i
dreptul nafional, prezinta ~i dispozifiile Legii nr. 590/2003 privind tratatele. Astfel, art. 3 I
alin. (4) din Legea nr. 590/2003, prevede:
,,Dispozifiile tratatelor in vigoare nu pot fl modificate, completate sau scoase din
vigoare prin acte normative interne ulterioare intrarii !or in vigoare".
Aceasta dispozifie trebuie corelata cu art. 11 alin. (2) din Legea fundamentala, care
include tratatele ratificate in dreptul intern roman, in ceea ce prive~te excluderea modificarii
sau abrogarii tra!3telor la care Romania este parte, prin vointa unilaterala a autoritatilor
statului roman. In aceste probleme, legate de modificarea, completarea sau abrogarea
textului unui tratat international in integralitatea lui sau doar parfial, a unora dintre clauzele
confinute de acesta, urmeaza sa se aplice regulile generale in materie de tratate ~i
dispozifiile tratatului respectiv.

0 alta dispozitie relevanta pentru aceasta problema este art. 31 alin. (5) din Legea
nr. 590/2003, potrivit caruia:
,,Prevederile legislative interne nu pot fl invocate pentru a justifica neexecutarea
dispozifiilor unui tratat fn vigoare".

Aceasta dispozifie preia confinutul art. 27 (cu denumirea marginala ,,Dreptul intern ~i
respectarea tratatelor") din Convenfia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor3,
care, in mod neechivoc, nu permite invocarea dreptului intern pentru neexecutarea obliga-
fiilor asumate prin tratatele internafionale ~i care a~aza, in concret, dreptul international
public deasupra dreptului national, f'ara sa mai faca vreo distinctie in funcp.e de domeniul de
reglementare al tratatului sau de forma de exprimare a consimtamantului statului de a
deveni parte la un tratat international. In plus, neexecutarea obligapilor asumate la nivel
intemap.onal poate fi considerata o incalcare a dreptului international ~i determina antre-
narea raspunderii internationale a statului.
in consecinfa, se poate afirma ca raportul dintre normele de drept international public ~i
cele apaqinand dreptului intern nu este in toate cazurile prestabilit ~i se poate sa nu fie
evident, astfel incat este necesara efectuarea unei analize in concreto a confinutului celor

Art. I lit. a) din Legea nr. 590/2003 prevede: ,,Pentru scopurile prezentei legi, prin: a) tratat se intelege
1

actul juridic, indiferent de denumire sau de fonna, care consemneaza in scris un acord la nivel de stat, la nivel
guvemamental sau la nivel departamental, avand scopul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi ~i
obligatii juridice sau de alta natura, guvemat de dreptul international public ~i consemnat intr-un instrument unic
ori in doua sau in mai multe instrumente conexe".
2 Art. 2 din Legea nr. 590/2003 prevede: ,,(1) Romania, Guvemul Romaniei, precum ~i ministerele ~i alte

autoritati ale administratiei publice centrale, pentru care aceasta atribupe este expres prevazuta de legislatia in
vigoare, pot incheia tratate la nivel de stat, tratate la nivel guvemamental, respectiv tratate la nivel departamental.
(2) Tratatele preva.zute la alin. (I) se incheie cu respectarea principiilor fundamentale ~i a celorlalte nonne
imperative ale dreptului international, a dreptului comunitar, a nonnelor cutumiare internaponale, a Constitutiei
(... )".
Art. 27 din Conventia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor prevede: ,,0 parte nu poate
3

invoca dispozitiile dreptului sau intern pentru a justifica neexecutarea unui tratat. Aceasta regula este fara
prejudiciu in ce prive~te aplicarea articolului 46".
 Capitolul I. Definirea ~i trasa turile drept ului intern ation al public
61

a dintre cele doua

doua categorii de nonn e aflate in conflict pentru a se identifica relati
reglementari.
at doar relatia
Din fonnularea textelor analizate rezulta ca legislafia romana a reglement
in anumite domenii
dintre nonn a intema ~i nonn ele cuprinse in tratatele intemafionale,
Europene), nefiind
(protejarea drepturilor ~i libertafilor fundamentale ~i dreptul Uniunii
intern ~i nonnele
precizata pozitia fata de o eventuala contradictie intre nonnele de drept
area cu prioritate a
internafionale cutumiare. De asemenea, este in mod clar prevazuta aplic
dreptului Uniunii
dreptului Uniunii Europene (luand in considerare ierarhia surselor
cele internationale in
Europene), insa nu este stabilita nicio relatie intre normele inteme ~i
r ~i libertatilor
cazu1 tratatelor care nu au ca obiect de reglementare protejarea drepturilo
zitiilor art. 11 alin. (2)
fundamentale, unna nd ca in privinta acestora sa se dea aplicare dispo
din Constituti, a Romaniei.
mentul legislatiei
Un exemplu de aplicare a unei reguli de natura cutumiara in detri 1
tie , prin care a fost
romane este Decizia nr. 1292/2003 pronunta,ta de inalta Curte de Casa
respinsa ca inadmisibila cererea formulata de un fost angajat al
Ambasadei Canadei la
na. Pentru a pronunta
Bucu:re§ti impotriva Ambasadei Canadei, de catre o instanta roma
re la relatiile
aceasta solufie, insta npi suprema a analizat dispozitiile Convenpei cu privi
dreptul diplomatic -
diplomatice, incheiata la Viena in 1961, ,,care a codificat o parte din
print re care in art. 3 mai sus enuntat ~i functiile misiunilor diplo
matice - ~i a reafirmat, m
sa continue a guverna
Preambulul sau, ca regulile dreptului international cutumiar trebuie
e prezentei Conventii,
materiile care n-au fost reglementate in mod expres de dispozitiil
stat in fata instantelor
principiul imunitatii de juris dicti e ~i de executie de care se bucu ra un
d natura cutumiara".
jude cato r~ti straine, regu la aplicata de instanta intemationala ca avan
 Capitolul II
Sursele dreptului international public

Sec{iunea 1
Distincfia surse formate - surse mate r/ale

Teoria generala a dreptului distinge intre cele doua ca!~gorii d~ surse al~ dreptului,
aceasta distinctie fiind partial aplicabila ~i in materia dreptulu1 _mt~~~t1onal pubhc.. V

Izvoarele (sursele) materiale reprezinta factorii extraJund1c1 care detennma sau

contribuie la fonnarea normelor de drept international public: raporturile de putere intre
entitatile politice participante la relatiile internationale, interesele specifice ale acestor
entitati, opinia publica, ideologii privind societatea internationala.
Izvoarele (sursele) formale reprezinta mijloacele juridice prin care se exprima normele
d.reptului international public. Practic, izvoarele formale sunt formele juridic e care exprima
acordul de vointa dintre doi sau mai multi subiecti de drept international public 1•
Problematica izvoarelor dreptului international prezinta particularitatea ca nu uzeaza de
aceasta distincti_e, ci se face diferenta intre notiunea de izvoare (surse) principale ~i cea de
izvoare (surse) auxiliare, esential fiind a se identifica existenta unei obligatii intemafionale
pentru subiecti_i de drept international, cuprinse intr-o norma a dreptului international, a
continutului acesteia ~i a naturii acesteia (consensuala - cuprinsa in cadrul unui tratat
international-, cutumiara ori unilaterala).
ldenti:ficarea surselor (izvoarelor) dreptului international public prezinta un deosebit
interes ~ relevanta m structura dreptului international public, motiv pentru care ocupa o
parte importanta in studiul acestei materii, deoarece din ele deriva existenta ~i continutul
obligapilor intemafionale ale statelor ~i acestea constituie, practic, punctul d~ plecare pentru
analiza respectarii de catre state a obligatiilor asumate ~i a posibilitatii antrenarii raspunderii
.
internationale a statelor.
Trebuie realizata distinctia dintre notiunea de surse ale dreptului international public ~i
cea de norme ale dreptului intemafional public, deoarece intre cele doua categorii exista
0
st:ransa legatura, dar nu exista suprapuneri de continut ~i semnificafie2 • Astfel, prin notiunea
de norm.a a dreptului international public se desemneaza insu~i confinutul sau substanta
obligatiei juridice. Cu titlu de exemplu, poate fi mentionata dispozitia art. 2 parag. 4 din
Carta ONU, confonn careia:

,,Toti Membrii Organizafiei se vor abfine, in relafiile !or internafionale, de a recurge la

ameninfarea cu forfa sau la folosirea ei fie impotriva integritafii teritoriale ori
independenfei politice a vreunui stat, fie in orice alt mod incompatibil cu scopuri/e
Natiuni
, lor Unite".

Caracteristica principala a acestei prevederi este ca ea desemneaza in mod clar ~i precis

conduita nonnala, de dorit, care ar trebui adoptata de catre state.

1 D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994, P· 3S.

2 A . Pellet_nn dt
►

.
capitolul II. Sursele dreptului internatio na1public 63

Spre deosebire de nonna de drept . .

dreptului ~i al obligafiei ce revin sub• mt:;national, c~~ prive§~e in mod direct
continutul
.
dreptului international public se refer~e~ti ~r drep. tulm mtemat10nal, notiunea de sursa a
respectiv la modalitatea in care dob~ d a orma ~ car~ e~te exprimata §i1
materializata,
Totodata, se
subliniaza ca relatia dintre sursele dreptut~t: semm_ficatie. §t forta juridica •
international
este una stransa ~i complexa. Pe de O part mt~rnaµonal ~t no~~ le dreptului
cu caracter
juridic depinde de identificarea unei sure, ex;ten)a ~e, regul~ mtemaponale
, ?aca este in
discupe existenta unei reguli care nu p~:t: fi e~tulu~ mtematto~al. Astfel
dreptului international (care vor fi analizate ,. P_asata sau legata de una dmtre sursele
juridic al acestei~ ~i, eel mult poate fi pus ~ ;ntmuare), nu poate_ fi argumentat caracterul
m tscutte caracterul et moral, politic, religios,
sociologic2. ,
- fi
Pe de alta parte, o nonna internatio
;ntemational in functie de part' . ea , na1a poate t generata de surse diferite ale dreptului-
"' , ' , t. I
tctpar statelor la tratate interna,10na
niu. sau institu tie juridica ori la 1· _edecare reglem enteaz a
un. anumit .dome
d . , ap 1carea unor reguh natura cutum iara
. u. Cu titlu de exemplu, pot fit menti'onate regu1t·1e de dehmt · ·tare a
din ace1.a~t omem
platoulw contmental, care . au , ut, dar care p'ot avea fite un temet· consensual
. . acela~i contin
. . de Conventia
reprezentat , .pnvmd dreptul marii din 1982 sau de convent·ta de Ia Geneva dm ·'
J958 pnvm
· tru l contm
d platou I ental, pentru statele care au devenit parti, Ia ~cestea, fi e un temet·
mentionate
cu~a r, pen state e car~ nu au devenit parti la vreuna dintre conventiile
itarii pl~toului
antenor, dar care fac aphcarea regulilor incidente in privinta delir~
continental3• sa cuprinda mai
'
multe categorii de norme
fn acela~i timp, un tratat international poate
intemationale. ational §i
Tot' ca o tras~tura a complexitatii raportului dintre normele de drept intern
fi menponate
sursele de drept mtemational, din perspectiva ierarhizarii acestora, pot
ierarhizare, in
unnatoarele aspecte: intre sursele dreptului intemafional public nu exista o
cwn vom
sensul superioritapi aplicarii uneia sau unora dintre surse fata de altele (astfel
fi stabilita o
dezvolta ill sectiunea unnatoare din cuprinsul prezentei lucrari) ~i deci nu poate
consensuala sau
ierarhizare ill functie de sursa care prevede o anumita regula particulara (
de norme au
cutumiara). fn schimb, ill cazul nonnelor intemafionale, anumite categorii
ii sau incom-
prevalenpi in raport cu celelalte, in cazul In care con!in dispozi!ii contradictor
pot deroga.
patibile4, ~i anume nonnele ius cogens au caracter imperativ, de la care statele nu

Secfiunea a 2-a
Sediul mate riel surs e/or dreptului intema{ional public

2.1. Articolul 38 din Statutul Curtil Internaponale de Justipe 38

din
Sediul materiei izvoarelor dreptului international public este considerat a fi art.
5
Statutul Curtii Internationale de Justipe • Acesta prevede:

1 A. Pellet, op. cit., 2007, p. 18.

2 Ibidem, p. 19.
3
Ibidem., p. 21. . . umar~ di'n Statutul Curtii Pennanente de Justitie
4 Ibidem 1 ·
sr • · mod'fi
1 1c
ar~1· art1co1u1cu ace ~1 n
,
extul reproduce, cu m1c1
lnternationala din I920.
 64 Drept international public. Principii ~i institut ii fundamentale

. ,,1. Curtea, a ciirei misiun e este de a solu/iona conform dreptului interna/ion 1

a
diferen dele care ii sunt supuse, va aplica:
a. conven fiile interna/iona/e, fie genera le, fie specia/e, care stabilesc regu/i recunos.
cute in mod expres de statele in litigiu;
b. cutuma internafionalii, ca dovadii a unei practic i genera/e, acceptatii ca drept;
c. princip iile genera le de drept recunoscute de nafiunile civilizate;
d. sub rezerva dispozifiilor articolului 59, hotiirari/e judeciitore~ti ~i doctrina celor mai
ca/ificafi speciali§ti in drept public ai diferitelor na/iuni, ca mijloace auxiliare de deter.
minare a regulilor de drept.
2. Prezen ta dispozifie nu aduce atingere dreptului Cur/ii de a solufiona o cauza ex
aequo et bono, dacii piir/ile sunt de acord cu aceasta".

Textul nu folose~te denwn irea ,,izvoare" sau ,,surse" formal e ale dreptului international
~i nu are ca scop sa reglem enteze aceasta materie , motiv pentru care s-a pus problema daca
1

le
• sursele enwne rate constit uie izvoare ale dreptului international sau modalitati pe care 2
folos~ te Curtea Intema µonala de Justitie in solutionarea litigiilor cu care este sesizata
•
,

i
Opinia majori tara este ca art. 38 cuprinde enwner area izvoare lor sau surselo r dreptulu
intemaf:ional public3 • Achies am la aceasta opinie, pentru urmatoarele motive principale:
i. textul art. 38 face parte din dreptul pozitiv §i constituie singurul text care cuprinde o
este
enumer are a surselo r pe care le utilizeaza Curtea in solutionarea diferen delor cu care
sesizata;
ii. valoare a fundam entala pe care o prezint a Statutul Cllflii Internationale de Justi~e, in
cadrul actelor juridic e internafionale, intrucat: 4
a) Statutu l CIJ face parte integra nta din Carta ONU (conform art. 92 din Carta );
b) Carta ONU are valoare juridic a superio ara celorlalte acorduri intema~onale
5
(conform art I 03 din Carta );
iiL Curtea Internafionala de Justitie reprezinta unul dintre cele ~ase organe principale
92 din
ale ONU §i princip alul organis m cu atributii jurisdic tionale (confo rm art. 7 ~i art.
Carta).

Textul art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie reia, in mare masura, textul
in
art. 38 din Statutu l Cuqii Perman ente de Justitie Internationala, adopta t in anul 1920,
1946,
baza caruia a functio nat Curtea Perman enta de Justitie Intema µonala , pana in anul
cand §i-a incetat activitatea, care a fost preluat a de catre Curtea Interna tionala de Justitie.
Formu larea din parag. I al art. 38 - ,,Curtea, a carei misiun e este de a solu/ion
a
ta in
confor m dreptu lui interna/ional diferendele care ii sunt supuse " (s.n.) - a fost adauga

1 A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2015, p. 53.

I. Brownlie, Principles ofPublic International Law, 5 ed., Oxford University Press, 1998, p. 3.
2 th

3 M.N. Shaw, International Law, 6th ed., Cambridge University Press, 2008, p. 71.
4 Art. 92 din Carta ONU prevede: ,,Curtea lnternationala de Justifie va ti organul judiciar principal ~
baza statutului Curt,u
Natiunilor Unite. Ea va functiona in confonnitate cu Statutul anexat, care este stabilit pe
Pennanente de Justifie lnternationala, ~i face parte integranta din prezenta Carta".
5 Art. 103 din Carta ONU prevede: ..in caz de conflict intre obligatiile Membrilor Nafiunilor Unite
vor prevala obligapile
decurgand din prezenta Carta ~i obligafiile !or decurgand din orice alt acord i~temational
decurgand din prezenta Carta".
capitolul II. Sursele dreptului internat·
- - - - - - - - -=11onat Public
--- ---- 65
anul 1946, o~~ cu redactarea textu}ui . .. .
fiind de a subhrua ca, prin aplicarea Slatutului _Curfi1 IntemaponaJe de Justi~e, scopul
de Justitie face aplicarea dreptului · tsurse!or menponate laI lit. a)-d), Curtea Intema~onala
, I .
m emafion.aJ. ~i ca s~e e menponate constituiau sursele
sau singure e surse recunoscute aJe dre 1
confinutul parag. 2 al art. 38, care pre~~~ mt~~~ponal. Aceasta i~tentie rezulta ~i din
solicita pronuntarea unei solutii nu in c0 fl0 P~Sibihtatea pentru Pru-tile unui litigiu de a
arag. 1 al art. 38 din Statut, ci darea 1~ ~•tate cu sursele mentionate la lit. a)-d) din
" fun t' d ·
P ,. • ce e1 ma1 corecte. solutii m ctie e c1rcumstantele
litigiului. In hpsa unei astfel de solicitari t•

sarcina Curtii este de a aplica sursele me . exprese .dm partea statelor aflate in diferend,
rezent, Curfii Internationale de Justi . nt1o?ate la ht. ~)-d) ale parag. I din art. 38. Pana in
~hitate, in baz.a parag. 2 al art. 38 dint~eta~t'1~a fost sohcitata solu~onarea unui diferend in

2.2. Obsenratii legate de moduI de formulare a textului articolului 38

din Statutul Cin+u I
~ ¥I ntemationale de Justitfe
· a anumitor termeni sau
in..legatura cu formula. rea textutu·1 art • 38 d'm Statut ~1· folos1re
expresu, pot fi facute o sene de observatii, ,
· terpretarea acestu1· text.
cu relevantatv "m m

a) Inoportunitatea unor expresii folosite

Notiun~ de ,,na~uni ci~ilizate" cuprinsa la parag. I lit. c) poate fi vazuta ca mani-
festai:e3 un:1 concep~1 colomale, in contradictie cu principiul suveranitatii egale a statelor,
menµonat ~ ~- 2 din Carta ?NU.
Folosirea acestei formulari este explicabila, intrucat a
fost preluata din Statutul Curtn Permanente de Justitie din 1920, moment la care realitatile
societatii internationale erau cu mult diferite. '

b) Instituirea unei ierarhiziiri a izvoarelor dreptului internaponal

Cu toate ca textul art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie nu cuprinde nicio
precizare referitoare la ierarhizarea surselor pe care le mentioneaza, opinia majoritara este
ca dispozitia analizata cuprinde, indirect, o ierarhizare a surselor dreptului international,
avand in vedere ordinea in care acestea sunt mentionate [de la lit. a) la lit. d)] ~i folosirea
nopunii de ,,mijloace auxiliare de determinare a regulilor de drept" la lit. d) - adica
hotararile judecatore~ti ~i doctrina celor mai calificati speciali~ti in drept public ai diferitelor
natiuni.
Din practica Curtii Internationale de Justitie rezulta ca, in rezolvarea unui diferend,
'

Curtea va aplica in primul rand dispozitiile unui tratat international, daca acesta exista, in
lipsa unui acord expres de vointa al statelor, unnand sa analizeze existenta ~i aplicabilitatea
unei reguli cutumiare2, aceasta avand prioritate asupra celorlalte surse mentionate. ..
Pe de alta parte, s-a subliniat ca intre sursele enumer ate de art. 38 din Statutul Curtu
3
Internationale exista, de fapt, o pennanenta interactiune ~i interconditionare, astfel incat
acestea nu trebuie privite in mod separat.

Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford University Press, 2014,

th
1 H. Thirl way, op. c1•,., m MD
A
. .
p. 94.
2 A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2015, P· 53.
3 A.A. Can~ado Trindade, op. cit., 2006, P· 149.
 I
66 Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

c) Caracterul incomplet al enumeriirii ------

1
Enumer area cuprins a in art. 38 nu este exhaustiva , intrucat dreptu1 international
co~tem poran recunoa~te ~i alte surse juridice: actele unilaterale ale statelor, actele
un1laterale ale organizatiilor intemationale, care produc efecte juridice in relatiile dintre
state. S-a afirmat ca fonnularea textului art. 38 din Statut este justificata de respingerea ideii
ca pot constitui surse ale dreptului internafional doar acele reguli care au rezultat 1n urma
2
unui proces formal de adoptare •
Enumer area surselor fonnale de exprimare a regulilor dreptului international public in
art. 38 din Statutul Cllftii Internationale de Justitie nu s-a intentionat a fi una exhaustiva ~i
nici nu ar putea sa fie astfel, avand in vedere ca acele surse sau izvoare mention ate nu au 0
3
natura statica ~i independenta, ci interacfioneaza in mod constant ~i dinamic , detenninand
aparifia de noi reguli, deci dezvoltarea dreptului international ~i evolutia acestuia de-a
lungul timpului.
Deoarece dreptul international nu coincide complet cu categoriile de surse enumerate
de art. 38 din Statutul Curfii Internafionale de Justifie ~i nici chiar notiunea de drept
intemafional general nu corespunde in totalitate notiunii de cutuma generala acceptata ca
drept, pentru a reflecta evolufia ~i dezvoltarea dreptului international, ar trebui regandit
.
conti:nutul art. 3 84 •
in ciuda tuturor aspectelor criticabile cu privire la formularile ~i continutul incomplet al
art. 38 din Statutul Curfii Internationale de Justitie, relevanta acestuia pentru dezbaterile
legate de sursele dreptului international nu poate fi negata. Statele se raporteaza la textul
art. 38 din Statut atunci cand formuleaza pretentii impotriva altor state, iar deciziile Curtii
Internati onale de Justifie au analizat in mod constant dreptul international prin referire la
dispozitiile art. 38, despre care, in general, se considera ca enumera sursele (izvoarele)
dreptului international5 •

Secfiunea a 3-a
Distinctia surse (izvoa re) princ ipale- surse (izvoa re) subsid iare

Este general acceptata clasificarea izvoarelor dreptului international in izvoare fonnale

sau ~cipale ~i izvoare subsidiare. Sunt izvoare principale ale dreptului intemafional
publtc tratatul ~i cutuma intemationala6 •
S~nt _considerate a fi izvoare subsidiare sau mijloace auxiliare: principiile generale de
drept, Junsprudenta CU ~i a tribunalelor arbitrale internationale doctrina actele unilaterale
ale statelor, actele organizatiilor intemationale ~i echitate~. ' '
. Suntem . ~arti.al de acord cu aceasta clasificare, intrucat unele dintre a~a-numitele
IZVoare subs1d1are nu reprezinta, 1n realitate, veritabile izvoare de drept.

: A.A. Carn;ado Trindade, op. cit., 2006, p. 150.

- Ibidem, p. 151 .
3
Ibidem, p. 150.
4
M. Bennouna, op. cit., 2017, p. 87.
5
H. Thirlway, op cit in M D Evan ( d)
p. 95. · ., · · s e · ' International Law, 4th ed., Oxford University Press, 2ot 4,
6
L. Le Fur, op. cit., p. 186.
 capitolul II. Sursele dreptului International public 67

. Ast fel, hotru:arile judecatore~ti pronuntate de catre Curtea Internafionala de Justifie, in

9
virtUtea art. 5 dm S ~t, pro~uc efecte juridice doar pentru statele pafli ~i pentru cauz.a in
ta
st
car: a~ fo P~?nunfate · In hpsa unei forte juridice obligatorii generale, consideram ca
hotarart!e Curtn nu produc efecte erga omnes, astfel incat sa constituie izvor de drept
intemaponal.
Autoritatea dewo~e?ita ~ecun~scuta ~cestora, derivata din prestigiul Curtii, nu detennina
trans~o~area wh~tarartlor Judecator~~tt pronunfate in diferite cauze in surse de drept.
Cons1deram ca, ID cazul lor, este mat adecvata folosirea denumirii de metode auxiliare sau
subsidiare de rezolvare a litigiilor internafionale cu care este sesizata Curtea avand in
vedere, in pri1?ul rand, situar~a hotan1rilor judecatore~ti in aceasta categorie 'chiar prin
textul art. 38 din Statutul Curtn. Pe de alta parte, prin hotararile ~i avizele consultative pe
care le pronunta, Curtea Internafionala de Justitie realizeaza o interpretare oficiala a
regulilor dreptului international care sunt aplicabile in cauzele cu a caror solutionare a fost
sesizata sau in situatiile care au determinat solicitarea de pronunfare a unui avi; consultativ.

Secfiunea a 4-a
Surse le princ ipale de drept intern ation al publi c
4. I. Tratatul intern ationa l
4.1.1. Elementele definitorii ale tratatului international
in prezent, datorita naturii lor consensuale ~i caracterului scris, care stabilesc un cadru
precis al angajamentelor statelor2, tratatele sunt considerate a fi principalele modalitati de
creare a obligapilor juridice intre state ~i acopera domenii foarte variate ale relafiilor
internafionale - politic, economic, militar, protectia mediului, lupta contra criminalitafii,
drepturile omului, securitate colectiva.
Cu toate ca in cuprinsul art. 38 din Statutul CIJ se mentioneaza convenfiile generale
sau speciale, trebuie subliniat ca doar tratatele care au intrat in vigoare produc efecte
juridice obligatorii pentru statele care au indeplinit formalitatile de exprimare a
consimtamantului de a fi legate de dispozitiile respectivelor tratate intemat ionale, nu ~i cele
3
care nu au intrat (inca) in vigoare sau cele care ~i-au incetat efectele .
Intrarea in vigoare a unui tratat international reprezi nta un moment deosebit de
important pentru punerea in aplicare a dispozitiilor unui tratat international ~i se realizeaza
potrivit prevederilor tratatului insu~i. Exprimarea consimtamantului statului de a deveni
parte la un tratat international este un act suveran al statului respectiv ~i nu constituie o
obligatie ce incumba ace~tuia, nici chiar in ipoteza in care a participat anterior la etapele de
negociere ~i adoptare a textului unui tratat intemaponal. Aceasta este consecinta faptului ca
temeiul pentru forta juridica a tratatelor intemaponale este principiul pacta sunt servanda,
potrivit caruia, in' materia efectelor tratatelor intemaponal, scopul adoptarii unui tratat
international este reprezentat de atitudinea statelor de a se baza pe faptul ca ~i celelalte paqi

1
Art. 59 din Statut prevede: ,,Decizia Curtii nu are forta obligatorie decat intre pfu'tile in litigiu ~i numai
pentru cauza pe care o solutioneaza".
2
E. Decaux, 0. de Frouville, op. cit. , 2016, p. 44. . .
3 H. Thirlway, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford Uruvers1ty Press, 2014,
th

p. 97.
 68 Drept International public. Principii ~i institutii fun . . . . . .,
darnea , Y
~
i~i vor duce Ia indeplinire obligatiile stabilite in cadrul unui tratat international, ch· .
" ~
situatia in care acestea ar devem. oneroase sau m . dez1ra
. b'l
1 e t . Ideea rec1pro
. c1tatii
. iar ~1 m
este ~
pre~nt a ~i in domeniul tratatelor internationale. oarte
Analiza aplicabilitatii unui anumit tratat international in vigoare poate fi un PToces
dificil, atunci cand sunt formulate rezerve de catre unul sau unele state pfu1i, faµi de care
au
fost sau nu ridicate obiectii ~i create astfel regimuri juridic e paralele in privinta efectelo
r
tratatului. Un nou stat, aparut ca urmare a succesiunii, poate fi legat de anumite categorii
de
tratate internafionale care au fost incheiate de catre stattll predecesor, chiar daca nu
~i-a
exprimat consimtamantul de a deveni parte la acestea2• lnstitutia rezervei la tratatele
internationale ~i a succesiunii statelor ~i a consecintelor acesteia asupra raporturilor juridice
internationale vor fi analizate in cuprinsul acestei lucrari, la Capitolele IV ~i V.
Incheierea tratatelor pentru reglementarea relatiilor dintre state a fost folosita inca din
Antichitate. Se conside ra ca eel mai vechi tratat cunoscut este ,,Tratatul Sublim ", incheia
t
intre faraonul egiptean Ramse s al II-lea ~i regele hititilor Hattu~il al III-lea, in anul 1259
i.H.3, care recuno~tea starea de pace ~i prietenie intre cele doua popoar e pentru totdeau
na ~i
de neagresiune in viitoarele relatii dintre ele.

Art. 2 parag. 1 lit. a) din Conventia de la Viena din 1969 cuprinde definipa expres a a
tratatului international. Potrivit acestei dispozitii,
,.prin expresia «tratat» se fnfelege un acord international fncheiat in scris intre state ~i
guvernat de dreptul internafional, fie ca este consemnat fntr-un instrument unic, fie in doua
sau mai multe instrumente conexe §i oricare ar fl denumirea sa particulara'.

Conven tia de la Vierra a consacrat neutralitatea termino logica4 , adica sensul extins al
termenului tratat, ce cuprind e toate actele juridice care indepli nesc condiµ ile definitiei.

Din definitie rezulta ca un tratat international se caracte rizeaza prin unnato arele
aspecte:
a) este un acord de vointa intre state, consem nat in forma scrisa;
b) este guvem at de regulil e dreptului international;
c) poate fi consem nat intr-un unic instrum ent juridic sau in mai multe instrum ente
juridic e conexe;
~) nu prezint a relevan ta denum irea concre ta pe care o poarta.
In ceea ce prive~te dispozitiile legislafiei romane in materi e de tratate interna tionale
,
art. 1 lit. a) din Legea nr. 590/20 03 5 preved e ca
·
,.prin tratat se infelege actul juridic, indiferent de denumire sau de f orma, care
consemneazii in scris un acord la nivel de stat, la nivel guvernamental sau /a nivel
~eP_a~tamental, avd:zd scoP_,ul de a crea, de a modifica ori de a stinge drepturi §i obliga/ii
!urzdzce sau d~ alt~A natura, guvernat de dreptul internafional public §i consemnat intr-un
instrument umc orz zn douii sau in mai multe instrumente conexe".

1
Ibidem, p. 95.
2
Ibidem, p. 97.
3
Dispozitiile acestui tratat sunt redate, in traducere in limba fran ~ d L L F
1928, pp. 1-2. ·
ceza, e . e ur, G. Chklaver, op. crt.,
4
V. Constantin, op. cit., 2010, p. 128.
5
M. Of. nr. 23 din 12 ianuarie 2004.
 interna+ion I b .
capitolul II. Sursele dreptului u~ l~ ,c ~ -- -- -- -- -- --
~
-~69
:> _: _: __ :_ :a ~ p~
.. ..
- - - :: -: -. :~ ~ -: ~ ~ -- ,
lo r ln.,e . a/ ,o
4.1.2. Denumiri al e tra ta te m na le
taw pe re o poarta toate t 1 · ·d· mt ·
Indiferent de denumirea concre ca bl. . . ' ac e e Ju n ice emafionaJe
ntionate sunt o tgatom pentru paqile contractante ~1· au, "m
care indeplinesc .cerinfeJe me
. . , aceea§t vaJoare Jurid, ica. fncalcarea
. d .
1or tratatelor atrage raspunderea
principm pre ve en
intemationala a piirfii m culpa. • . . . . ite
toa te ac tel e ·un dic e · defm1f1e 1 ammt
Tennenul tra. tat 1 mglob . . ea za 1 ca re se ctr cu ms crm . b de
d tie pa ct ac ord w
t o1, carta, statut schim
. t m ut e en um1n : co nv en , , pro oc
§I poate avea ma . . en
t ,
's ag ree me nt. '
du s vzv en di, ge ntl em
note, comprom1s, mo nt reg 1e me ntater eJa,u t"J e d'mtr-un domeru·u
a o int,ele ge re pri n ca re su
.Conv .
en{ia reprez. int . .
r mt em ati on aJe I (spre exemplu, conventit· a pn·vm eptul
· d dr
f1m t al rap ort uri Jo t
specific, bm . e de . . .
ftu n:J or Un ite asu pra dr eptului marii din 1982).
pa ~a
tratatelor din 1969, Co~ven ele ge ri cu ca rac ter solemn, "intr-un anUID1·1 domeru·u
e denumrrea da • ta un or mf or din
.. l est 1. • 2
Pactu
Br ian d-K ell og g din 1928, Pactu1 Societatii Natiunil
1
al relaflt or po ttice (P ac tuJ 66,
ul int ~m ati on aJ pri vin d dre pturiJe civile ~i politic~ din 19
1919), _dar nu _exclusi: _(Pact ec onomice, sociale §i culturale din
1966).
on al pn vm d dre ptu n1 e
Pactul mtem ap
ge ri int erv en ite ma i ale s in domeniile economic,
mt ele
Tennenul acord desemneaza i co ncrete (spre exemplu, GAIT din
1947 -
ltu ral , in ma ter ii ca t ma
financiar, comerciaJ, cu
Tarife §i Comeq).
Acordul General cu privire la uit , pe ntr u a ind ica un act accesoriu la un
mo d ob i§n
Tennenul protocol se folose§te,
in
ii, mo dif ica rii sau int erp ret arii acestuia (cele 16
comp1etar
tratat preexistent, in scopul na a dre ptu rilor omului, ProtocoaJeJe din
1977
nv en fia eu rop ea
Protocoale adifiona1e la Co 19 49 , Pr oto co ale ]e facultative la PactuJ privind
Ge ne va din
adifionale la Convenfiile de la r po ate fi §i o inf eJe ge re de sine statatoare •
4
1966)3, da
drepturile civile §i politice din ul jur idi c pri n care se constituie o organiza
fie
se mn ea za ac ord
Prin carta §i statut se de Sta tel or Am eri cane, 1948 • TennenuJ statut
5
rta Or ga niz afi ei
intemafionala - Carta ONU, Ca re se reg Jementeaza un an um it regim jur
idic (de
ei inf ele ge ri pr in ca
este folosit §i m cazul un al un ui tra tat de reglementare a organizarii
§i
19 21 ) sau
exemplu, Statutul Dunarii din tat utu J CU rfii Int em af- ion ale de Justit,ie, StatutuJ
emafiona1 e (S
funcfionarii unor institutii int
Cuqii Penale Internationale)6. e o inf e]e ge re biJ ate raJa in fonna simplificata,
or i est
Schimbul de note sau de scris nfi nu t identic , prin care se regJem
7 enteaza
sau sc ris or i cu co
incheiata prin note verbale
.
expeditiv o problema specifica in ca re pa rfi le co nv in sa trimita un litigiu spre
ord pr
Compromisul reprezinta un ac .
te arb itr ale sau judiciare intemafionale
so lut ion are un ei ins tan
ord cu ca rac ter pr ov izo riu , ce unneaza a fi ulterior
ac
Modus vivendi de~emneaza un Cu titl u de exemplu poat_e_ fi ~ t Mo~~
s
d cla uz e de tal iat e.
1nlocuit de un acord cuprinzan re Pa rla me ntu l Eu rop ean, Constlm ~1 Com1s1a
rie 19 94 mt
vivendi incheiat la 20 decemb

1 S.Scauna~. op. cit. , 2002, p. 64.

2 A. Nastase, B. Aurescu, op. cit. , 2015,
p. 252.
3
Ibidem.
4
Ibidem. Beck, Bucure~ti, 2015, p. 22 .
5 I. Galea, Dreptul tratatelor, Ed. C.H.
6
A. Nastase, B. Aurescu, op.
cit., 2015, p. 252.
1 , p. 243.
7
Na stase. B. Aurescu, op. cit., 201
 ~ ~
te::...r.:..:.n..:::.a:.:._ti.=_on~a:..:l...'.:p:.:u:.:b~li:c.~P__:_r~in::c_::iP:ii~$~i~in~s~tit~u~t~li~fu~n~d~
amentale
- _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _o_r_ep:.._t_i_n..:_
:
luate in confonnitate cu procedura p r e v
Europeana ~entru implementarea masurilor ta de
- care nu mai este in vigoare1.
art. 189 b din Tratatul Comunitafii Europene
la acordurile orale ale reprezenta fl1
Tennenu] gentlemen 's agreement se refera
stituie o excepfie de la regula formei sc~ or
subiecfilor de drep t internafional public. El con
Cu titlu de . exemplu, poate. fi mentionat s:e~
~ta t~lo r, cu orig ~ea in dre p~ ?ritanic.
erea mem bnl or nepermanenf1 ai Consiliului de
mche~at 1a Londra, m 194 6, cu pnvrre 1a aleg
Sec unt ate2 •

nci pal a a dre ptu lui inte rna tion al

4.2 . Cu tum a int em atio nal a - sur sa pri
pub llc
4.2 .1. Def inir ea cut um ei int ern a/io nal e
inte rnaf iona la este eel mai vec hi izvo r de drept international public ~i a
Cut uma in
stuia3, dar continua sa aiba aplicabilitate ~i
reprezentat mu lt tim p surs a prio rita ra a ace
r ~i in caz ul in care , in anu mit e dom enii ale dreptului international public, a
prez ent, chia
fost realiz.ata cod ific area regulilor.
itate ~i in jurisprudenfa instantelor intema-
A van d in ved ere ca, in doc trin a de special rna-
este uzuala utilizarea expresiilor ,,drept inte
fionale, in mat eria cutu mei internafionale,
eral", este importanta ~i utila clarificarea sen-
tion al cutu mia r" ~i ,,dr ept international gen
i.
sulu i ace stor a, in sco pul evitarii uno r confuzi
mia r" (customary international law ) pentru
Fol osir ea exp resi ei ,,dr ept international cutu
a ace asta surs a prin cipa la a drep tulu i international nu trebuie sa duc a la idee a
a des emn
in cad rul dre ptu lui inte rnat iona l, a une i subdiviziuni sau ramuri ava nd ace asta
existenfei, l
acestei expresii este ca dreptul internationa
denumire. Dim pot riva , sen sul cor ect al are
international public , fiind o forma de exp rim
4

cutu mia r (cu tum a inte rna tion ala) este dre pt ept
ional gen eral " este echivalenta cu cea de ,,dr
a nor mel or ace stui a. Exp resi a ,,dr ept internat
5
international cut um iar" •
ma , la a drep tulu i international public, nu este ech ival enta cu
clrtu ca sur sa prin cipa
cei al locu lui, inta lnit a in drep tul inte rn6, care constA intr-o reguJA de
nop une a de obi ona l
juri dica ~i care poa te fi doa r in mo d exc epti
conduitii care nu se buc ura de recunoa~tere
izvor de drept.
miss ion
us vivendi of20 Dec emb er 1994 betw een the European Parliament, the Council and the- Com
1Mod down in Article
adopted in accordance with the procedure laid
concerning the implementing measures for acts
P. 0001-0002.
189b ofthe EC Treaty, JO C 293, 08/1 1/19 95
2
A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2015 , p. 253.
54-59.
3
E. Decaux, O. de FrouviJJe, op. cit., 2016 , pp. public
at the fiftieth anniversary ofthe United Nations: general course on
4
I. Brownlie, International law Law Brill/Nijhoff.
rses of the Hague Aca dem y of International
international law (Volume 255) Collected Cou ' '
Leiden/Boston, I 995, p. 36 '
5
Ibidem. uJ civil
ivit dispozitiilor art. I alin. (I) ~i (6) din Cod
~ Cu titlu de_ exemplu, in dreptul intern roman, potr , republicata in M. Of. nr. 505 din 15 iulie 2011 ),
6

ro~a n (adop~t ~:m

Legea nr. 287/2009 privind Codul civil
cea de ,,cutuma", iar constituie izvoare ale
dreptului civil ~i
nofmnea ,:• bicei e~t~ folositii ca sinonim cu
0
sarc inilo r priv ind
la nofiunea de obicei: art. 603 - respectarea
,,uz.an~le · C?dul_ civil confine ~i alte referiri
~o~ c m:dm f: lui; art~
_ 613 - distanfa min ima
· ·3 9 - m matena raspunderii civile delictuale
pent
.
ru arbori; art. 662 - stabilirea inaltimii zidu
·
lui .
com un,
.
capitolul II. Sursele dreptului international public
- .
71
Cea mai importanta trasatura a cutum . .
datoreaza unui proces legislativ deliberat et mternapona~e. eSte _ca aparifia sa nu se
d~ a stah1 h ~eguh ale dreptului intema-
~onal, desfa~urat intr-un anumit cadru 'f◄cu sc~p~I
~onale, in care reprezentan!ii statelor 'p~~~ .. ~\
so emn,. c~ ~n cazul tratateJor intema-
eniu determinatpac a n:gotsacbt~1nleasc m ..ve~erea adoptarii unor
standarde comune intr-un dom . .. . , are Sa a ~1 o anum1·ta d ·-
. im . .. ,. con Uita
pentru state, precum ~1 con diptle in care acestea i~i pot expr a conSimfamantuI de a deveni
parte la tratatul in cauza 1•
• . _
Potrivit art. 38• din Statutul C~ i Internatt•1onale de Justi·t·t1e, cutum a mter naf1 onala
• .. .. l "' t" • Aceas+;,: ~
-&'.orm u1are 1ace c. .
reprezm ta ,,o pra chc a gen era a, acce.
ptata ca dren r 1.a 1• re1enre Ia
. . .. •
elementele con stitu tive ale cutume1 (elementul material _ pract·1ca "mde1ungata - ~1
. . catre Curtea
elementul ~sih olog 1c_ ~ acceptare_a ca drept), astfel cum au fost identificate de t"'
2 dar este consi·deraa
Permanenta de Just1·fte Inte•rnat1onala, in cauza Lotus' din 1927 ,
.. C la de drept international public, poate fi
inco~~Ieta. u~ a..mternafi~nala, ~a ~ursa principa
uniforma a statelor considerata de ele
defimta ca o pract1ca generala, relat1v mdelungata ~i
gatorie3.
ca exprimand o regula de conduita cu foqa juridica ob1i
'

nescris ~i, potrivit unor opinii,

Regula cutumiara internafionala poate avea caracter
ifestat printr-un anumit comportament
crearea sa are loc prin acordul tacit al statelor4, man
indelungata (spre exemplu, regulile
a1 unora fata de altele, o anumita perioada de timp mai
secole) sau mai redusa (spre exemplu,
privind regimul juridic al marii libere stint vechi de
mul juri dic al plat oulu i con tinental a fost cristaliza t in norme cutumiare consolidate pe
regi
va exista expectativa repetarii acelei
durata a 20 de ani) , astfel ca pe viitor intre ele
5
rii.
conduite, care a dobandit caracterul unei reguli obligato
al statelor, ca urmare a practicii
Teoria adoptarii unei reguli cutumiare prin acordul tacit
domeniu, nu prezinta caracter absolut,
indelungate ~i uniforme a acestora intr-un anumit
in mod automat cazuri de excepfie in
deoarece, in lipsa acordului unui stat, nu se creeaza
de natura cutumiara, dar care fac parte
aplicarea unei anumite reguli. Astfel, anumite reguli
te juridice fafa de toate statele, se aplica
din dreptul internaponal cutumiar general, produc efec
omn es, indi fere nt de part iciparea lor sau nu Ia procesul de formare a unei reguli
erga 6
usiv fafa de state le nou apar ute in urm a proc esul ui de succesiune •
cutmniare, incl
inutului ~i a destinatarilor ei poate
Identificarea existenfei unei reguli cutumiare, a conf
ia i se opune o regula cutumiara nu
constitui un proces laborios, atunci cand un stat caru
privinfa sa.
recunoa~te existenta acesteia sau aplicabilitatea ei in

4.2.2. Elementele nor me i cut um iare

sara intrunirea a doua elemente:
Pentru configurarea unei norme cutumiare este nece
entul psihologic (sau intenfional ori
elementul material (sau obiectiv) - usus - ~i elem

1
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 156. Judgement, September 7 l 927, Series A No. 70.
th
2 PCIJ, The Case of The S.S. ,, Lotus " (France v. Turkey)
. .
3
R. Miga-Be~teliu, op. cit., vol. I, p. 62. th
rd Umv ers1ty
4 Pentru detalii, H. Thirlway, op. cit., in M.D.
Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxfo
. - ·· ·
Press, 2014 , p. 97. ~latoul cont~ en!'11 al Mam N~~dulm, Curtea
5 I. Brownlie, op. cit., 1995, p. 37 - in ca~ p~vind
ul
art1cole din Convenf1a dm l 958 cu pnvrre la plato
Intemationala de Justitie a constatat ca primele tre1 . .
contine~tal erau declar~tive ale dreptului cutumiar. , International Law, 4th ed., Oxford Uruvers1ty Press , 2014,
6 H. Thirlway, op. cit., in M.D. Evans (ed.)

p. 97.
 72 Drept intern ationa l public. Principii ~i instituin f

subiectiv) - opinio iuris sive necessitatis sau opinio iuris; in lipsa acestora,
---
nu orice
___
u nd anient
.: ale
.
a statelor poate fi1cons1'derata regu1xi:l cutum'1ari:lx I, generatoare de drepturi' . b .
y
PTactt ca
~• o hgatii J·und·
ice.
4.2.2.1. Elementul mate rial (obiectiv) - usus
Din formularea art. 38 din Statutul Curtii Internationale de Justitie rezult
a ca norma
cutumiara este ,,o practica generala", ceea ce indica primul element const
itutiv al cutumei
internafionale, constand intr-o anumita conduita a statelor in raport cu alte
state sau cu alte
entitafi juridice recunoscute de acestea2 •

Elementul obiectiv al cutumei presupune, in principiu, comportamentul

uniform m
timp al subiecfilor de drept international public3. Cu privire la acest
aspect, se impWle
efectuarea unor distincfii.
Nofiunea de practica presupune conduita sau comportamentul statelor,
care trebuie sa
fntrun easca o serie caracteristici generale4 •

a) Aria de raspandire a regulii - conduita trebuie sa fie comuna W1ui

numar mare de
state, considerate a fi reprezentative pentru procesul de conturare a
regulii respective. Cu
privire la acest element, conceptia a evoluat in timp, de la ideea de unifo
rmitate ~ practica
generala a tuturor statelor, la practicarea ~i acceptarea unei anumite
reguli de catre Wl
numar de state considerate reprezentative, pentru care regula
respectiva prezinta
relevanta ~i pentru care sunt de interes existenta ~i aplicarea unei
anumite reguli de
conduita. De asemenea, conduita statelor trebuie, in principiu,
sa fie uniformi ,i
consecventa.

Astfel, Curtea Intemationala de Justitie, in hotararea pronu ntatl

in cauza privind
Platoul continental al Miirii Nordului (Republica Federala Germania
c. Danemarcei ~;
Olandei), a refinut ca pentru existenta regulii cutumiare este necesarA
o ,.participare /arga
# reprezentativii'', insa aceasta nu inseamna totalitatea statelor, ci sunt avute in
vedere acele
state ale caror interese sunt implicate, prin raportare la continutuJ speci
fic al regulii5 •
Pentru a clarifica aceasta trasatura, putem recurge la un exemplu pract
ic. in anaJiza
existentei unei anumite reguli in procesul de delimitare a platoului
continental, Curtea
Intemationala de Justitie sau alta instanta intemafionaJA sesizat4 va anali
za comportarnentuJ
statelor implicate in litigiu, adica al statelor riverane intre care s-a
ivit disputa, fa:ra sa
prezint~ importanta care este opinia statelor care nu au deschidere
respecttv. la spaµuJ maritirn
C~e a Intemationala de Justif.i.e a recunoscut ~i posibilitatea crear
ii unei reguli
cutumiare locale sau regionale, intre doua state (Portugalia ~i
India), in cauz a privi nd
0
D. Po~e;c:cyf ~~dia of Public International Law, vol. I, Elsevier Scienc
e, Amsterdam, 1992 p. 899·
2 H. Thi~l w:t~, FL_ C~man, op. cit., 1994, p.
33; S. Scaun ~, op. cit., 2002, p. 54. ' '
p. 100. Y, 'P· czt., m M.D. Evans (ed.), International Law, 4 th ed., Oxfor
3 d Universih, Press 2014
D. Harris S s· ku nJ ' ,
4 • iva maran on cit 19
JKam m, he • r· .,p. .
· er Oier, Uncertainty · h
and Some ofIts Problems Eu mt e Formal Sources of International Law: Custo mary lrzternati na1
Germs ICJ, North Sea Cont~~~~: J;;:a1 oflntemational ~w (2004),
Law
vol. 15, No. 3, p. 525. o
any v. Netherlands) Jud lf (Federal Republic of Germa ny v Denm ark· F, ,,J_
' gment of20 February 1969, parag. 74, ICJ Repo ~ 1969, p.•3. euera
l Republic of
 al public
_:apitolul II. Sursele dreptului internation
73
•
drentul de trecere pe teritoriu/ indz'anl tnterpretar c~ 8Pf1··Jma
· · ea comportamentuJui
tde
e
consecvent al statelor reprezentative ' in
r urm ' x . .
aton1 tennem:
....
,,Curtea nu ved.e ra/iunea pentru care o practzca mdelunoa tii 1· contmu· . , mtre douii
A
A

. .. ca reol . . 0 ' ~ a
e, practz ca con szd era tii de aceste a orturi /e din tr l . . poatii
stat o ementeaza rap e e e, sa nu
r dre ptu ri # obligafii recinr oce tr .,J
te".
...
sta la baza uno m e uoua sta
A

ta existe ta . . . .
intr-o alta cauza, in care a fost invoca pri vin d re n untet reguh cutum1arelom regionale,
anume existe nta une i reg uli cut um iare lului dip ati c "18
. ,. cunoa~ erea azib.
. . -
m hotararea privind dreptul de az11 oIum za c. Peru)2 Cu (C rtea
spapul latino-amJ enc.an, . . d ' .
. I" d ustipe a anahza tat "
t argumentele prezen e m iat " sa e statul columb1an cu
.c. t~
Intemapo na a e . .
. . I .
une 1 re~ b cut u~ iar e loc ale de acordare a azilului diplomatic in
pn ~ a e~1s~enta t, in
La ~a , dar nu a ret ~~ t ex1 sten ta unei astfel de reguli cutumiare, motiva
~e ?c a ·
c1p al, de mc ons ecv ent a ~1 hps a de unifonnitate a practi·c1·1· stateIor d'm respect1va
pnn. , . ..
. ..
~- treb mt sa fie exp res ia unu i dre pt apaqinand statului care acorda
re~mne: practica ce _ar
uno r. o~h gap 1 pentru statul pe teritoriul caruia se afla misiunea diplomatica.
azilul ~1 a 38 cu referire la cutuma ca dovada a
1te re la for mu lare a cup rin sa in art.
Curtea a facut tnm
unei practici generale acceptate ca drept.
t nat ura obl iga tor ie a une i astfel de reguli pentru cealalta parte.
in cauza, _nu s-a d~v edi
ca, chi ar ~i 111 ipoteza in care o astfel de
0na me ntu l sau in sen sul
Curtea a continuat raf1
ar fi put ut fi ide ntif ica ta 111 Am eric a Latina, ea nu putea fi invocata fata de
regula cutum iara
Pe ~ stat care a respins-o.

ct de ved ere , ar put ea fi pus in discutie daca in aceasta hotarare statul

Din acest pun rinsul acestei
are calitate de per sis ten t obj ect or, notiune ce va fi analizata 111 cup
peruan
a se poa te pun e in discut ie existenta unei reguli cutumiare locale care nu i
secfiuni, sau dac
3
se aplica statului peruan •

sta telo r nu est e ins a suf icie nta pentru aparipa unei reguli
Conduita majorita µi de
in ace st sen s, poa te fi am intita inte rpretarea data de Curtea Internafionala
cutumiare.
v cu pri vir e la leg alit ate a am eninfiirii sau folosirii armelor
Justitie m Avizul con sul tati
e ace ast a a reti nut ca opo zifi a num arului redus de state detinatoare de anne
nucleare4, in car
a astfel de anne a blocat crearea
car ei reg uli cut um iare car e sa inte rzic
nucleare la aparifia ori
reg uli, cu toa te ca ea est e sus tinu ta de o majoritate substanfiala dintre state.
unei astfel de pentru conturarea unei reguli
tei une i anu mit e con dui te
in privinta con sec ven r-
ace asta nu treb uie pri vita 111 term eni absoluti, 5. Aceasta concluzie reiese din inte
cutumiare,
rtea Int em atio nal a de Jus tifi e 111 cau za Activitiifi militare # paramilitare
pretarea data de Cu
v. India), Judgment of
1
ICJ, Case concerning Right of Passage
over Indian Territory (Merits), (Portugal
12 April l 960, ICJ Reports l 960, p. 6. gement of20 November th1950, ICJ Report~
195?, p. 71.
2 Asylum Cas e (Co lum bia v. Peru), Jud s, 2014,
ICJ,
op. cit., in M.D . Eva ns (ed.), International Law, 4 ed., Oxford Uruvers1ty Pres
3
H. Thirlway,
p. 100. of 8 July
of the Use by a State of Nuc lear Wea pons in Armed Conflict, Advisory Opinion
4
ICJ, Legality
1996, ICJ Reports l 996, p. 226, parag. 73.
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 157.
5
 ____
74
___________________:___:_==~ Drept international public. Principii ~i institutii fu
nd a11"1entale
fn Nicaragua' , in care, in analiza referitoare la existenta unei reguli cutumiare~
amenintarii sau folosirii fortei, a apreciat ca posibilele cazuri de nerespectare a un: erz,ce~ii
conduite de catre un stat nu inseamna in mod necesar ca regula nu a luat na~tere. anurnite
Prin unnare, condifia unifonnitafii nu trebuie privita nici ea in mod absolut c
~mseamna ca abaten·1e m · d'1v1'dua Ie nu pot determma
· cone Iuz1a · cax o anumita regula
' eea ce
nus-
cristalizat, ci, dimpotriva, ar trebui sa aiba efectul contrar, al confirmarii existentei u ~
reguli cutwniare, astfel ca abaterile pot fi calificate ca incalcari ale unei obligatii int~:~
~onale sau stand in cauza le poate justifica prin invocarea unor situatii de exceptie2•

b) Conduita statelor si constea in acte repetate in timp. Potrivit interpretarii Curtii

peotru existenta unei reguli cutumiare, este necesara o practica indelungata ~i continua. ,in'
cauz.a Dreptul de trecere pe teritoriul indian, Curtea a constatat existenta unei practici
constante o perioada de timp de peste 150 de ani, pe care statele au respectat-o cape
0
regula cu caracter juridic, obligatoriu.
Factorul timp, in sensul ca pentru existenta unei reguli cutumiare este necesar
comportamentul uniform al statelor pentru o perioada indelungata, ca in cazul dreptului de
trecere pe teritoriul indian, de~i este un element constitutiv important, nu a fost interpretat in
mod absolut de catre Curtea Intemationala de Justitie, care ulterior, in alte cauze, a pus
acoentul pe frecventa sporita a actelor statelor in relatiile intemationale3•

Astfel, s-a afirmat ca, in materia principiilor aplicabile in delimitarea platoului

continental, perioada scurta de timp nu constituie o piedica pentru crearea unei reguli
cutumiare4 • Un alt exemplu de regula cutumiara legata de institutia juridica a platoului
continental este cea potrivit careia statul riveran exercita jurisdictie exclusiva asupra
resurselor naturale din platoul continental ~i subsolul marii din marea libera, dar contiguu
cu zona sa de coasta5•
Alte exemple au fost considerate a fi libertatea de circulatie pana la spatiul
extraatmosferic6, regula potrivit careia abtinerea de la vot in cadrul Consiliului de Securitate
nu are caracter de veto.
in consecinta, in privinta factorului timp ca parte a elementului material al cutumei, din
practica statelor ~i jurisprudenta intemationala rezulta ca regulile cutumiare se pot dezvolta
intr-Wl proces rapid, atunci cand este nevoie, aparitia unor reguli noi depinzand de manifes-
tarea statelor, care trebuie sa fie de o uniformitate substantiala, iar o relevanta deosebita in
examinarea existentei unei reguli cutumiare prezinta analiza factorilor complementari ai
generalitatii ~i consecventei7.

1
ICJ, Military and Paramilitary Activities in and against Nicaragua (Nicaragua v. United States of
America), Merits, Judgment, ICJ Reports 1986, parag. 186.
2
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 157.
: Encyclopedia ofPubIi~ International Law, vol. I, Elsevier Science, Amsterdam, 1992, p. 901.
ICJ, North Sea Continental Shelf (Federal Republic of Germany v. Denmark; Federal Republic of
Germ~ny v. Netherlands} , Judgement, 20 February 1969, parag. 74, ICJ Reports 1969, p. 3.
A. Cassese, op. czt. , 2005, p. 158.
6
M d ! ~~iniR·a Mse~arata a j~decator:ului Lachs la hotararea din 1969 in cauza Platoul continental al Miirii
or ~ uz, m . 1ga-Be~telm, op. czt., vol. I, p. 62.
I. Brownlie, op. cit., 1995, p. 37.
capltolul 11. sursele dreptului international public
--- 75
in cazul invocarii unei reguli cutumi . . .
cesteia de catre eel care fie o invoca ina;:~~:;bme dfiovedtte elemen_tele constituti\'e ale
a ' ,. d' . . ea sa, 1e o opune une1 alte parl1 Cond •ta
1
statelor poate rezu ta atat m acte Jur1dice inteme ' cat 'Ic.:i d1'n acet . t . •t• · u1
· 1 1 m emat1onale
Actele mteme a e state or care sa contureze elementul matena ·1 1 ·.
. " · a cutume1 pot fi acte
ale organe1or execut1ve, m spec1a1ale Ministerelor Afacerilor Extern e (dec1aratn, .. ·
corespon-
· I t' ¥ · tru t · · catre ¥ . .. .
denta dip oma tea, ms ct1un1 personalul diplomatic sau m'l'tar
consilierilor guvemamentali), legislative (adoptarea de legi inte~: re'.c:oen~lllitoar1 pulbhdcate al~
· · t' 1 · • . u e a omenn
ale dreptu1UI mtemat1o na - tmun1tap, starea de neutralitate, dreptul m¥aru"), dec1z11 . .. ~1.
.. . . .
practici ale ~uten1 ~xecut1ve, practtca Judiciara intema.
Actele mtemaponale care redau conduita statelor, ce determina crearea cutum e1,· po, t fi·1.
. 1 ·1 1 .
inche1erea unor 1:'1tate mu ti atera e care cod1fica norme cutumiare deja existente ~i aplicate,
respectar~a de catre state. a..clauz~lor unor tratate la care nu sunt paqi, ca ~i cand ar fi
obligaton1 pentru ele, ~e~1z11 ale mstantelor arbitrate ~i judecatore~ti, rezolutiile Adunarii
Generale a ONU, atunc1 cand trateaza probleme juridice 1•
Dovedirea existentei ~i continutului unei anumite reguli cutumiare poate fi subiect de
controversa, astfel ca revine Curtii Internationale de Justitie sau unei alte instante intema-
ponale, in cazul in care este sesizata cu judecarea unei cauze in care se pun in discutie
existenta ~i aplicabilitatea unei reguli cutumiare, sa analizeze circumstantele cauzei, ele-
mentele constitutive ale unei reguli cutumiare, caracteristicile acestora ~i sursele din care
rezulta, pentru a decide daca acestea contureaza regula cutumiara invocatii.
Doctrina subliniaza ca, spre deosebire de invocarea unei reguli continute intr-un tratat
international, cand trebuie probata aplicabilitatea regulii invocate fata de partea adversa, in
cazul invocarii existentei unei reguli cutumiare nu trebuie dovedita aplicabilitatea acesteia
in mod direct fata de partea adversa, ci existenta ei, prin analiza intrunirii elementelor
constitutive mentionate2, insa aceasta apreciere nu trebuie absolutizata ~i suntem paqial de
acord cu ea, avand in vedere ca in analiza existentei unei reguli cutumiare esentiale sunt
acceptarea regulii de catre statele reprezentative ~i institutia numita persistent objector, ce
va fi analizata in cadrul acestei sectiuni, astfel ca nu se poate vorbi despre o aplicare
generala a unei anumite reguli cutumiare.

4.2.2.2. Elementul psihologic (subiectiv)- opinio iuris sive necessitatis

Elementul subiectiv al cutumei reprezinta convingerea ~i con~tientizarea statelor ca
prin conduita adoptata se supun unei obligatii juridice - opinio iuris sive necessitatis.
Prin existenta acestui element se face distinctia intre o practica a statelor ca expresie a
unei reguli cutu~iare ~i o conduita a statelor determinatii de reguli de curtoazie intem~-
tionala. Se considera ca aplicarea repetata a unor reguli de protocol nu es~e ex~~~sia
existentei unei obligatii juridice pentru state, ci reprezintii manifestarea une1 tradip1, a
curtoaziei3 •
Existenta elementului subiectiv are semnificatia definitivarii procesului de formare a
unei reguli 'cutumiare, respectiv a momentului la care un stat se bazeaza ca ~i ceilalti

1
Ibidem. th
2 H. Thirlway, op. cit., mM.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed., Oxford University Press, 2014,
p. 10) .
3
R. Miga-Be~teliu, op. cit., p. 64.
 76 Drept international public. Principii ~i institutii fundam~

participanfi la relafiile internationale vor adopta aceea~i conduita, stabilita de norma nou
Creata 1.
Elementul opinio iuris ~i conduita statelor sunt interconectate, iar Curtea lnternationala
de Justifie a apreciat in unele situatii ca elementul material reprezinta dovada existentei
elementului psihologic, iar, potrivit unor opinii, doar acesta din urma este esential2, afir-
mape cu care nu putem fi de acord, deoarece elementul intentional trebuie sa fie insotit ~i de
un comportament al statului care sa corespunda acestuia ~i sa ii reflecte in totalitate.
in ceea ce priv~te dovada existentei unei reguli cutumiare, partea care o invoca trebuie
sa probeze ca acea regula are caracter obligatoriu pentru cealalta parte, impotriva careia o
invoca3• 0 perioada indelungata, determinarea existentei unei norme cutumiare de catre
instantele intemafionale a fost realizata pomind de la practica diplomatica dintre state, ca
dovada a elementului opinio iuris, dar, potrivit observatiilor din doctrina de specialitate, in
prezent, acesta nu mai reprezinta criteriul eel mai relevant, ci se analizeaza documente cu
valoare normativa care nu provin dintr-o conduita spontana sau involuntara a statelor, ci
sunt rezultatul mixt al unor opinii doctrinare ~i institutionale, cum sunt proiectele de
codificare ale Comisiei de Drept International, carora Ii se adauga instrumente juridice
scrise ~i adoptate in urma unei proceduri formale, cum sunt tratatele multilaterale, rezolu-
pile ~i recomandarile organizapilor intemationale, legislatia nationala a statelor4.

4.2.3. Opozifia state/or la formarea unei reguli cutumiare

Din cauz.a modului specific de creare a normelor cutumiare, se poate afirma ca acestea
nu au opozabilitate erga omnes. Referitor la acest aspect, se impune a fi analizata relatia
statului care se opune la crearea unei anumite reguli ~i aplicabilitatea unor reguli cutumiare
vechi fata de statele noi. in cadrul relatiilor intemationale, anumite state se pot manifesta
impotriva crearii unei reguli noi cutumiare5, in functie de interesele pe care le au.
in cazuI acestora, se folose~te denumirea persistent objector, care desemneaza acel stat
care, in faza incipienta de formare a unei noi reguli, in mod deschis ~i constant, se opune
unei anumite practici. Consecinta este ca, dupa finalizarea procesului de creare a normei
cutumiare, aceasta va fi obligatorie pentru statele care au aplicat-o in mod constant ~i
uniform ~i nu se va aplica statului care s-a opus6.
Curtea Intemationala de Justitie a analizat aceasta consecinta cu privire la Norvegia, in
hotararea privind zonele de pescuit anglo-norvegiene7 (Regatul Unit al Marii Britanii ~i
Jrlandei de Nord c. Norvegiei), din 1951:

1
J. Kammerhofer, op. cit., No. 3, p. 534.
2
Pentru detalii, H. Thirlway, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford University
Press, 2014, p. 98.
3
CIJ~ Hotararea asupra ~ondului in cauz.a privind Dreptul de azil, Columbia c. Peruului, 1950 - Curtea a
co~statat c~ guvemul c~lu~bian nu a demonstrat existenta unei cutume regionale sau locale specifice statelor
l~tmo-a~en~ne, constand m acordare~ azilului_diplomatic, ci o ,,fluctuatie ~i discrepanta" in exercitarea azilului
d1plo1!1at1c ~1 m punctele de vedere ofictale expnmate in diferite ocazii.
M. Iovane, op. cit., 2017, p. 395.
: D. Po~escu, A. Nru;~se~ Fl. Coman, op. cit., 1994, p. 41.
p. 103. H. Thrrlway, op. cit., m M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford University Press, 2014,

p. l 1:. ICJ, Fisheries case (United Kingdom v. Norway), Judgment of December 18th 1951, ICJ Reports 1951,
 dreptu
e_ _intern
_ lui ational public '_!__
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _77
~II-
cap!·tolul · sursel
__ __ __

in care
,,(...} regula celor 10 mile pare a nu se ap/ica in cazul Norvegiei, in miisura
aceasta s-a opus intotdeauna oriciirei incerciiri de a o aplica coastei norvegiene''.
a celor
in cauza, Marea B~~n~e a invocat ca Norvegia nu respecta o regula cutumiara
riale.
de la care sa se calculeze Iatimea marii terito
10 mile pentru trasarea hme1 de baza
nu au fost
Cu toate ca nici in aceasta hotarare ~i nici in jurisprudenta ulterioara a Curfii
considerat persistent
detaliate criteriile pe care un stat trebuie sa le indeplineasca pentru a ft
objector, se considera ca statul trebuie sa adopte unnatoarea conduita:
sa continue sa se
a) statul trebuie sa se opuna in stadiul incipient de creare a regulii ~i
1 ~i statul trebuie sa
opuna ~i ulterior apariti~i regulii • Dovada opozitiei trebuie sa fie clara
in a se opune sunt
respinga orice prezumt1e de acceptare. Tacerea sau e~ecul statului
interpretate ca acceptare a regulii;
accepte regula
b) atitudinea statului trebuie sa fie consecventa, in sensul ca acesta sa nu
in anumite perioade, iar in alte perioade sa o accepte.
in ceea ce prive~te statele nou aparute, in unna dobandirii independentei prin fmali-le
bilitate reguli
:zarea procesului de decolonizare, se considera ca fatA de acestea au aplica
ational, chiar daca nu
cutumiare vechi, create anterior aparitiei lor ca subiecti de drept intern
lor fata de aceste
au participat la crearea acestora ~i fara a interesa acordul sau dezacordul
2
reguli cutumiare •

4.3. Raportul dintr e tratat §i cutuma

ului intemapona.l
Atat tratatul, cat ~i cutuma sunt considerate surse principale ale drept
e intre ele. Dreptul
public ~i au foqa juridi ca egala, neexistand un raport de subordonar
ar exista contradictie
intemafional nu confine prevederi aplicabile pentru situafiile in care
nsuale, cuprinse in
intre continutul juridic al nonn elor cutumiare ~i eel al normelor conse
tratatele internationale.
' le definesc ~i
Tratatul international ~i cutuma internationala au trasAturi specifice care
de aplicare, limitele
din care rezulta modalitatea de crearea sau adoptare a lor, domeniul lor
elemente care permit
efectelor juridice pe care fiecare dintre cele doua surse le produce,
realizarea unei analize comparative intre ele.
a unor proceduri
Datorita modului de creare, ce presupune forma scrisa ~i parcurgere3
a • Acestea pot ft
clar determinate, tratatul international prezinta avantaje fata de cutum
sintetizate astfel:
e la clauzele
i) presupune manifestarea expresa a acordului de vointa al statelor cu privir
sale ~i la intinderea obligafiilor paqilor;
afionale sunt
ii) normele de drept international cuprinse in textul tratatelor intem
adoptate intr-un timp mai scurt;
iii) drepturile ~i obligafiile paqil or contractante au un confinut clar definit;
intre paqi.
iv) continutul tratatului poate ft probat u~or, in cazul aparifiei unor litigii

1
I. Brownlie, op. cit., 1998, p. 10.
D. Carreau, F. Marella, Droit international, 11 e ed., Ed. A. Pedone, 2012, p. 303.
2
3
A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2015, p. 54.
 78 Orept international public. Principil ~i instltulli fundamental e

RohJl cutwnei in cadrul relafiilor intemafionale nu poate fi ins! minimizat. in genera!~

se subliniaz.a dez.avantajele pe care le prezinta reguJile cutumiare, sub aspectul probarit
existenfei ~i coafinutuJui lor 1• lnsa acestea au o anurnita suplete ~i o anumita rapiditate cu
care se pot adop~ fi ind e.xpresia nevoilor ~i valorilor pe care comunitatea de state le are la
un moment dat2, care insa nu constituie o garanfie a aplicarii efective a acestora.

Nonna cutumiara prezinta ~i o serie de avantaje fata de procesul de adoptare a trata-

te1or internationaJe:
i) nom~ele cutumiare nu trebuie sa parcurga etape specifice intrarii in vigoare a
tratatelor intemafionale - exprimarea consimtamantului, publicarea -, proceduri care pot
detennina amanarea aplicarii clauzelor lor;
ii) pe tennen lung, nonnele cutumiare pot acoperi lacune de reglementare in domenii in
care statele au fost reticente in a adopta convenfii internationale sau pot fi folosite pentru
dCZ\'Olt.area ~i modificarea textelor unor tratate internafionale in situatii in care acestea nu
pot fi amendate3• Poate fi data ca exemplu in aceasta privinta natura cutumiara a dreptului la
legitima aparare, care a fost prevazut in art. 51 din Carta ONU (care folose~te expresia
,,drept inerent la autoaparare"), text care insa nu a preluat ~i conditiile cutumiare referitoare
la necesimte ~i propoqionalitate, conditii care insa au fost analizate ca atare de catre Curtea
lntema~onala de Justifie4;
iii) in cazul adoptarii unui tratat care codifica reguli cutumiare, statele care nu devin
pane la acesta, dar au recunoscut regulile cutumiare respective ~i nu se incadreaza in
no{itmea persistent objector sunt in continuare tinute sa respecte obligafiile de natura
cutmniara, cu toate ca nu au devenit parte la tratatul de codificare.
Regulile cutumiare au fost supuse unui proces de codificare intens in anumite domenii
(dreptul tratatelor, dreptul marii, dreptul diplomatic ~i consular), insa acesta nu semnifica
5
eiiminarea cutumei din ansamblul surselor dreptului international public ~i nici nu
transforma norma cutumiara mnorma conventionala • in acest sens s-a pronuntat ~i Curtea
6

Intema~onala de Justitie, m cauza Activitiifi militare §i paramilitare fn Nicaragua7, Curtea

apreciind, in analiza raportului dintre Carta ONU ~i dreptul international cutumiar, ca acesta
din wma continua sa existe alaturi de tratate, chiar ~i atunci cand acestea contin prevederi
aproape identice cu cele cutumiare8•
A ~ interpretare a Cuqii Internationale de Justitie a ramas neschimbata pana in
prezent ~~ releva natura dinamica a dreptului international public, in mod particular a
procesuJu1de creare a normelor care ii constituie
. in ~prijinul caracterului actual al acestei int~rpretari, in conditiile proliferarii tratatelor
mtemaJl~nale in_ cele mai variate domenii ale dreptului international, vine ~i ideea ca
tratatele mternat10nale adoptate de state pot constitui un mijloc de proba pentru existenta
1
D. Carreau, F. Marella, op. cit., 2012, p. 304.
2
M.N. Shaw, op. cit., 2008, p. 73.
3
J. Crawford, op. cit., 2012, p. 33.
4
Ibidem, pp. 33-34.
5
D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994, p. 44.
6
V. Constantin, op. cit., 20 IO, p. JJ2.
A ~ I)Ct M_ilitary and Paramilitary Activities in and against Nicaragua (Nicaragua v. United States of
""- mer~ca ' ents, Judgment, ICJ Reports I986, parag. 176.
~ Idem, parag. I77.
 _ic_ _ _ _ _ _ _ _ _ _
l publ ____ _!_?_.
_tului
drep
ele_
surs_
II • _ Inte _iona
rnat 79
caP 1·t0_
lul _ __ _ __

miru :e
1
st
• ~ce a d _situatie este explicata prin
unnatoarele aspecte: din confi-
unei regu Ji ~utu
entul material - usus - constand in
nutul nonne1 cutumiare mternafwnale face parte elem
anumitor acfiuni ale unui stat Ia nivel
practica_ statel~r~ care ~resupune ~treprinderea
, relevanta juridica avand doar actele
intemaponal ~• mteracpune~ acestuia cu alte state
oriului sau.
tatului care produc efecte dmcolo de granitele terit
cu alte state este participarea statului la
s Una dintre mo~alitafile_ de a stabili relatii
e, tratatele internationale, astfel cum am
adoptarea de tratate mternat1onale. Pe de alta part
, constituie o modalitate de dovedire a
menfionat anterior in cupfl!lsul acestei sectiuni
international poate reprezenta un element
existenfei regulii cutumiare. In consecinta, tratatul
miare.
important pentru codificarea ~i aplicarea regulii cutu
ional ~i cutuma internationala este
Un alt aspect al raportului dintre tratatul internat
tratatelor internationale, cat ~i a regulilor
reprezentat de ipot~za ~xistentei paralele atat a
asta situatie este posibila atunci cand la un
cutumiare cu acela~t ob1ect de reglementare. Ace
care cod ifica regu li cutu mia re nu dev in parf i toate statele, urmand ca tratatul sa se
tratat
i, iar regula cutumiara sa fie aplicata de
aplice de la intrarea sa in vigoare pentru statele parf
enit parte la tratat. Astfel cum rezulta din
celelalte state care au acceptat-o, dar nu au dev
intr-o astfel de situafie, dreptul cutumiar
interpretarea Curfii Internationale de Justitie,
doar importanta teoretica. Este insa posibil
continua sa existe ~i sa se aplice, discutia avand
tul inte rnat iona l sa reaf irm e doa r part ial norm a cutumiara ~i sa aiba ca scop crearea
ca trata
t urmeaza sa se aplice dispozitiile aces tui~
unor reguli noi, caz in care pentru paq ile 2la trata
iar pentru celelalte state, regula cutumiara •
Internationale de Justitie nu realizeaza o ierarhizare mtre
Art. 38 din Statutul Curtii ' '
'
reglementare a surselor dreptului intema-
tratat ~i cutuma, astfel ca, in tacerea textului de
tul nonnelor, data adoptarii lor ~i situatia
~onal public, ar trebui analizate in concret continu
0 rezolvare mai clara a neconcordantelor
in ceea ce prive~te statele pentru care se aplica.
putea fi data de aparitia unei non ne ius
dintre regula cutumiara ~i cea consensuala ar
ns, care poa te fi atat de natu ra con sens uala , cat ~i de natura cutwniara, unn and a se
coge
na din 1969 cu privire la dreptul tratatelor.
aplica dispozifiile art. 64 din Conventia de la Vie
ionala raporturile nu sunt
in concluzie, intre tratatul international ~i cutuma intematnare 3
ce, ci mai cura nd cara cter izat e prin dina mis m ~i interconditio •
stati

Secfiunea a 5-a
de articolul 38
Surse ale dreptului international nemenfionate
din Sta tut ul Cur/ii Internationale de Justifie
l pub lic
5.1. Actele unilaterale in dreptul inte ma tfona
mer area surs elor drep tulu i inte rnat iona l public prev azu ta in textul art. 3 8 din
Enu
~i juri spru den pi ulterioara datei adoptarii
Statutul CIJ nu este exhaustiva. Doctrina
e, diferite ca natu ra juri dica de tratate ~i de
Statutului au consacrat existenpi ~i a alto r surs
cter ul unil ater al. Tra tare a amp la a acestora ~i a efectelor juriclice pe care le
cutuma, prin cara

nal Law, 4th ed., Oxford University Press, 2014,

1
H. Thirlway, op. cit., in M.D. Evans (ed.), Internatio
p. 107.
2
lbidem.
3
Ibidem, pp. 107-108.
 ~
80 . bl' Principii ~i institutii fundamentale
Drept internat 1ona 1pu ,c .

produc a fost determinata de frecventa Ior in cadrul relatn.. 1or m

. 't tionale ele prezentand
em~t• . ,. ' d
1e, cat ~ m ce1 e creare a
,.. ,. t • •
re] evanta atiit m procesul de adoptare a tratatelor mtemat1ona "1
normelor cutumiare. . d rt 38
Necesitatea completarii listei surselor dreptului international pubhc prevazute . e a · .
din Statutul CIJ este determinata de modificarea semnificativa a cadrului int~a~tona1w~•da
relatiilor dintre state, care au evoluat in mod constant ~i sunt in prezent mult dtfe~te fat~ e
anul 1920, data redactarii Statutului Curtii Permanente de Justitie, dator~ta,_11:1 p~mu] ~~:
aparifiei unui numar mare de state independente, ~i de consacrarea pnnc1prnlut egahtatu
suverane intre acestea, potrivit Cartei ONU.
Actele unilaterale pot fi definite ca instrumente juridice care exprima vointa tmui
subiect de drept international public ~i care produc efecte juridice. Sunt incluse in aceasta
categorie actele unilaterale ale statelor ~i actele unilaterale ale organizatiilor internation ale.
Avand in vedere calitatea de subiecti ai dreptului international public a statelor ~i
organizaµilor internationale interguvernamentale, unele dintre actele adoptate de catre
acestea constituie surse formale ale exprimiirii regulilor de drept international 1, datorita
efectelor pe care le produc ~i modului in care statele se raporteazii la continutul lor, ca sursa
a obligatiilor lor in comunitatea internationalii.

5.2. Actele unilaterale ale statelor

Din practica statelor a rezultat ca anumite acte emanand de la un stat sunt susceptibile
de a produce efecte juridice, atat pentru subiectul caruia ii sunt imputabile, cat ~i pentru alte
state fatii de care creeaza drepturi ~i obligatii. Tratarea actelor unilaterale ale statelor ca
surse ale dreptului international public nu este unanim acceptat!, avand in vedere, in
principal, natura consensuala a dreptului international public, anume crearea de drepturi ~i
obligaµi pentru state prin acordul de vointA al acestora.
Statele pot emite sau adopta diferite categorii de acte unilaterale. nedefinite. cu
regimuri juridice distincte, astfel ca nu toate prezintA relevantll pentru sursele dreptului
international public, deoarece nu toate contin elemente ale unei conduite spec ifice,
obligatorie pentru stat, cu confinut nepredetermina t2• in cazul unor acte unilateraJe - cum
sunt actul de protest, actul de ratificare a unui tratat international - , consecintele lor sunt
reglementate de dreptul international ~i acestea prezinta relevanta pentru problema surselor
dreptului international
' .
. Comisia de Drept International a ONU a propus Adunarii Generale a ONU la sesiunea
dm 2006 adoptarea unui Gh 'd d · ·
• '. w z e prznczpzz·· ap/ · b ·1 d /
" zca z e ec ara{iilor unilatera/e' ale state/or
~uscep!z~zle sa cree~~ ~bligafii juridice"3 , iar Adunarea Generala a exprimat aprecierea fata
e activitatea Comisiei, a luat act de finalizarea proiectului privind actele unilaterale aie

~ A.A. Canr;ado Trindade, op. cit.' 2006 p. 167

C. Eckart, Promises of States under 1' :
A. C~sese_, ~P- cit., 2005, p. 184. nternat1onal Law, Hart Publishing, Oxford/Oregon, 201 2, pp. 9-10;
Guiding Principles applicable to .
http:///egal.un.orgldocs/? ath- . ~mlateral declarations of States capable of .
la l sept:mbrie 2019); buidi~/~c~tex!sl1nstr-um~ntslenglishldraft_articles/9 9 200/;;.1;g
~\
,
~:~\~~gations, with commentar;;;~r:::t:p,1~abl~okunilateral declaratio~ of States
. , ear o of the International Law Comm· .
a;:;:.
legal obligations~
o; a~ta
'J creatmg
iss1on, 2006, vol. II,
►
capitolul 11. Sursele dreptului international public 81

refera Ia acteie unilaterale ale

statelor ~i a recomandat_ diseminarea acestora • GhiduI se
1

forma unor deciarafii oficia)e

statelor stricto sensu, ad1ca _ace le. acte juridice care ,,au Iuat
in conformitate cu dreptu)
ronnulate de un stat .cu mt:nf1a de a produce obligafii
iale cu privire Ia forrna actelor
internafional". Dreptul mternaponal nu prevede cerinfe spec
unilaterale emanand de Ia state.
recuno~terea, declarafia,
Principalele categorii de acte_ unilat~r.ale ale statelor sunt:
sta enumerare nu este limitativa
notificarea, protestul, renunprrea §I prom1s1unea, dar acea
sau exhaustiva. dintre actele unilaterale,
Recunoczyterea, considerata eel mai important §i frecvent
oficial, constata ~i accepta ca
presupune manifestarea de voinfa prin care un stat, in mod
regula de drept international, un
fiind legitima o situafie de fapt, o situatie internationala, o
entitati juridice2• Recunoa~erea
act juridic al unui alt subiect de drept sau aparitia unei noi
al unui anumit comportament al
poate fi manifestata in mod expres sau tacit ca rezultat
r competente ale statelor3.
statului, cu condifia de a fi in mod clar imputabila organelo
, a unor mi~cari de eliberare
Ca exemple, pot fi mentionate: recunoa§terea unor noi state
nationala sau a guvernului unui stat.
abilitatea actului juridic sau a
' Fata de statul emitent, efectul recunoa~terii consta in opoz
situafiei recunoscute, pe care nu le poate contesta ulterior.
in acest fel, statul de la care
l juridic ii sunt opozabiJe (spre
emana recuno~terea admite ca situafia recunoscuta sau actu
eliberare nafionala).
exemplu, recuno~terea unor noi state sau a unor mi§cari de
ima pozitia unui stat cu
Declarafia unilaterala desemneaza anumite acte care expr
privire la o anumita situafie juridica ~i o anumita conduita
pe care le va urma (spre exemplu,
de Justifie, de neutralitate, de
deciarafie de acceptare a jurisdictiei Cuqii Internationale
arafiilor poate fi foarte ridicata
incetare a experientelor nucleare). Relevanfa juridica a decl
in procesul de creare a unei norme cutumiare, dar nu
se reduce la aceasta.
§tinta unuia sau mai multor
Notificarea este actul solemn prin care se aduce la cuno
state un fapt sau un act determinat pe care stand 1-a com
is, generator de efecte juridice, cu
scopul de a evita situatiile in care celelalte state ar invo ca faptuJ ca, neavand cuno~tinfa de
4
exemplu, notificarea formularii
actul comis, acestea puteau sa adopte orice conduita (spre
unei rezerve la tratat, notificarea denuntarii unui tratat).
te ca legitima o pretenfie sau
Protestul exprima refuzul expres al unui stat de a recunoa~
Protestul nu poate rezulta §i in
o stare de fapt §i este, astfel, opusul actului de recunoa§tere.
mod tacit, lipsa lui constituind, de fapt, acceptare a unei
anumite situatii juridice sau a unei
reguli 5•
t objector, in procesul de
Ca exemplu, poate fi menfionata conduita statului persisten
creare a unei reguli cutumiare.
de bunavoie, cedeaza sau
Renun/area este actul expres sau tacit prin care statul,
in acest sens trebuie sa fie clara
a~andoneaza un drept sau privilegiu al sau; vointa statului
~1 deliberata6•

on 4 December 2006, 61/34. Report of the

1
AIRES/61/34 Resolution adopted by the General Assembly
session: http: //www.un.org/enlgalsearchlview
International Law Commission on the work of its fifty-eighth -
mbrie 2019).
doc.asp?symbol=AIRES/61/34&Lang=E (accesata la IO septe
eliu, op. cit., vol. I, p. 73.
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016 , p. 382; R. Miga-Be~t
2
3
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 382.
4
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 184.
op. cit., 2005 , p. 184.
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 383; A. Cassese,
5
6
A. Cassese, op. cit., 2005 , p. 184.
 82
~ -.....,
orep t inter natio nal public. Principii ~i in 5titutii nd
fu ame ntale
Ca exemple, pot ti mentionate: renuntarea la imu
strainatate pentru ca ac~ tia sa poata fi unnariti sau nitatea agentilor di?lom~ti~i din
judecati, renuntarea la imumta1t1e de
jurisdicfie sau de execufie, renuntarea la rezerva
formulata la un tratat, renu n~~ a la
obiecpunea fata de rezerva formulata de alt stat,
renuntarea la anumite pretentn sau
revendicari teritoriale.
Pro misi unea este declarafia unilaterala prin care un
stat i~i asuma, in mod individual, o
serie de obligafii fata de un alt stat ~i este singurul
act unilateral care creeaza obligatii
intemafionale propriu-zise, prin stabilirea unei reguli
noi
fatA de un alt stat sau alte state, prin care statul promitent obli gatorii pentru stattil promitent
se angajeaza sa adopte o anumita
conduit!, independent de un angajament bazat pe recip
rocitate din partea celorlalte state 1 •
in doctrina a fost dezbatuta posibilitatea ca legislatia intema a statelor sa fie considerata
o alta categorie de act unilateral, cu influenta asup
ra procesului normativ international ~i,
deci, izvor al dreptului international. Consideram ca
dreptul pozitiv al unui stat nu poate fi
inclus in aceasta categorie, in principal, intrucat
nu are ca destinatari alte state, ci
reglementeaza raporturi juridice din sfera nationala
, cu aplicabilitate pe teritoriul de stat ~i
avand ca destinatar populafia aflata in acest spatiu.
Pe de alta parte, raportat la actele intemafionale la .
care statul respectiv este part e ~1 la
conduita pe care acesta o adopta in cadrul relafiilor
intemationale, legislatia inte ma po~te
constitui un elem ent de dovada a unei reguli cutu
miare, daca sunt rece ptat e anum1te
reglementari intemafionale continute in tratate sau
daca face referiri la poz itia statului cu
privire la anumite situatii (stabilirea platoului cont
inental) ori realizeaza in mod efectiv
aplicarea uno r institutii juridice cutumiare (acordare
a dreptului de azil ~i resp ecta rea
st:atutului specific azilanfilor)2 •
Acceptarea rolului actelor unilaterale ale statelor
in structura surs elor dreptului
international ~i recunoa~terea posibilitatii acestora
de a crea obli gatu pen tru stat din
perspectiva dreptului international au fost controversate
~i privite cu retic enta , pan a la
interpretarea data efectelor acestora in cauza privind
experientele nuc lear e (No ua Zeelandii
c. Franfei)3, in care Cur tea a considerat ca statu
l francez a avu t inte ntia de a-~i asurna
obligatii juri dice prin declaratii unilaterale £acute
de oficiali ai statului fran cez, de a nu
continua testele nuc lear e atmosferice in Oceanul Paci
fic. Ca urm are, Cur tea Inte mat iona la a
constatat ca cererile formulate de catre Australi
a ~i Nou a Zee land a con tra Fran tei, de
obligare a acesteia la incetarea experimentelor nucl
eare, au ram as f'ara obie ct, scop ul
procedurilor frind atin s4 •
Curtea a men tion at in cuprinsul hotararii ca acea
sta nu solu tion eaza ches tiun ea
referitoare la existenta une i non ne cutumiare care
sa obli ge Fran ta la ince tare a exp eri-
mentelor. Potrivit une i opinii, fund ame ntar ea idei
i ca obli gati a Fran tei deri va din acte
unil ~ra le ale acesteia nu este una suficient de pute
~espmgerea cererilor Australiei ~i Noi i Zee land e ca
mic a, de~arece, htcauz.a resp ecti va,
ram ase f'ara obie ct a fost facu ta pen tru a
~pu ne a~s tora ~ intelegere cu conditii pe care nu
le-a u acceptat. Toto data , circ ums tant ele
m care a 1ntervemt aceasta hota.rare sunt exce ptio nale
~i imp roba bil a se mai prod uce , a;tfel

~~;:kart,
3
op. cit., ~P- 6-7; A. Cassese, op. cit., 2005, p. 185.
ICJ esNt slens, R. M1ga-Be~eliu, op. cit., vol. I, p. 74.
?arag. 46. , uc ear Tests (New Zea land v. France), Judg
4 H Th" ment of 20 December 1974 ICJ R.:
\ . ir1way, op. cit
A M , eports 1974, p. 457,
? - \ \. ., m .D. Evans (ed.), International Law 4th ed Oxfiord
U . .
' ·, mvers1ty Press, 2014,
capitolul 11. sursele dreptului international public 83

ca justi~carea conseci~tel~r j~dice prin calificarea actelor unilaterale ca sursa a dreptului

international poate fi vazuta ca mconsecventa 1_

Repere de jurispru denta

CIJ, Cauza privind experienfele nucleare (Noua Zeelandii c. Franfei), Hotararea din
2
20 decembrie 1974

Concluziile CIJ au fost urmatoa rele:

"46. Este bine cunoscu t faptul ca declarat iile fa.cute prin acte
unilaterale, cu privire la situatii de fapt sau de drept, pot avea ca efect
crearea de obligatii juridice . Declarat iile de acest fel pot fi ~i eel mai
adesea sunt foarte specifice. Atunci cand un stat intentio neaza sa faca o
'
declaraµe care, potrivit termeni lor sai, ar deveni obligatorie, aceasta
intenµe confera declarat iei caracter ul unei obligatii juridice , statul frind
din acel moment obligat juridic sa aiba o conduit a conform a declaraµ ei.
O asemene a promisi une, asumat a public ~i cu intentia de a angaja
juridic, este obligato rie chiar daca nu este formula ta in contextu l unei
negocieri intemaµ onale (... )".

5.3. Actele organizatiilor intemat ionale - Soft law

in cazul organizatiilor internationale, problema actelor unilaterale se pune in mod
diferit fata de cazul statelor, deoarece, in derularea activitatilor specifice pentru realizarea
obiectivelor pentru care au fost create, in conformitate cu tratatul constituti v prin care au
fost create, adopta mai multe tipuri de acte, care contin, printre altele, reglementari ale unor
aspecte diferite care au legatura cu functionarea organizatiei ~i reprezinta dreptul intern al
acesteia.
Aceste acte se refera la dobandirea sau pierderea calitafii de membru, structura
organizatiei, adoptarea bugetului, existenta ~i functionarea unor organisme subsidiare,
modul de luare a deciziilor. Totodata, organizatiile pot adopta acte care confin reguli
privind indeplinirea obiectivelor specifice ale organizafiei, care au ca destinatari statele
3
membre ~i a caror valoare juridica trebuie determinata in funcpe de criterii ca temeiul de
drept pe care se sprijina, practica statelor, contextul in care au fost adoptate, modul de
raportare a altor acte normative internatio nale la continutu1 acestora.
' '
Prin urmare, trebuie realizata distinctia intre actele constitutive ale organizafiei
intemationale (dreptul intern al acesteia) ~i celelalte acte juridice adoptate. Utilitatea acestei
diferentieri este determinata de natura juridica diferita a acestora, ~i anume: prima categorie
prive~te actul constitutiv al organizatiei, care reprezinta un tratat internafional multilateral
obligatoriu pentru statele membre ~i care stabile~te structura institutionala ~i competentele
organiz.atiei, iar a doua categorie o reprezinta actele unilaterale ale organizatiei, acele acte
adoptate de catre institutiile sau organismele organizatiei, potrivit regulilor de funcponare ~i

1
Ibidem, p. 112.
ICJ, Nuclear Tests (New Zealandv. France), Judgment of20 December 1974, ICJ Reports 1974, p. 457.
2

D. Alland, Manuel de droit international public, 4e ed., PUF, Paris, 2017, pp. 182-184.
3
 84 . • .. · ·nstitu1'ii fundamentale
Drept international public. Pnnc1p11 !;I ' ~

competenfelor stabilite in tratatul constitutiv. Acestea pot ti denumite rezolutii, recoman-

dari, decizii, avize.
Pentru a desemna actele unilaterale ale organizatiilor intemationale care nu se
circumscriu nofiunii tradifionale a izvoarelor dreptului international, o parte a doctrinei
folose~te expresia soft law. Aceasta face referire ~i la foqa lor juridica, intrucat, in general,
ele au doar un caracter de recomandare ~i nu impun obligatii juridice statelor1•
Din perspectiva dreptului international ~i a identificarii efectelor juridice pe care le
produc (sau pe care le pot produce) actele adoptate de organizatiile internationale, nu
prezinta relevanta denumirea concreta pe care o au (recomandare, rezolutie, hotarare,
decizie, declaratie), ci alte elemente care vor fi analizate in continuare. 0 alta trasatura
generala a actelor unilaterale adoptate la nivelul organizatiilor internationale ~i incluse in
categoria de acte unilaterale ale acestora este ca procesul lor de elaborare este stabiHt in
actul constitutiv al organizatiei, deci de un tratat international care are forta juridica
obligatorie pentru parti.
in legatura cu fo~a juridica a rezolutiilor adoptate in cadrul unei organiz.aµi intema-
µonale, pot fi facute o serie de distinctii ~i precizari care vor atenua, in unele situatii,
semnificaµa noµunii soft law ~i vor sublinia relevanta acestor acte normative pentru materia
surselor dreptului international public ~i pentru evolutia ~i dezvoltarea dreptului interna-
tional public in ansamblu.
· in acest sens, pot fi mentionate rezolutiile Adunarii Generale a ONU, care contin
recomandari adresate statelor membre ~i nu le impun obligatii juridice, statele fiind libere a
se conforma sau nu prevederilor lor, cu exceptia celor care stabilesc aspecte organizatorice
din cadrul ONU.
Din punct de vedere moral ~i politic, ca regul~, rezolutiile nu sunt lipsite de fortl
juridica ~i au valoare coercitiva eel putin pentru statele care au votat pentru adoptarea tor~ in
temeiul consimtamantului dat ~i al teoriei estoppe/-ului - potrivit clreia plrtile nu pot
reveni asupra unui angajament asumat anterior.
Insa, atunci cand rezolutiile Adunarii Generale a ONU, care nu privesc probleme de
organizare, cu valoare de recomandare sau declarativl, sunt adoptate cu unanimitate sau
sunt acceptate de catre majoritatea membrilor ONU, aceste aspecte reprezintA mijloace de
proba a unei reguli cutumiare2•
in privinta fortei juridice a rezolutiilor Adunarii Generale a ONU, poate fi mentionaC
Declaraµa Universala a Drepturilor Omului, adoptata la 10 decembrie 1948 prin R
1 t·a
18
nr. 217 (A) III, care la momentul adoptarii nu avea forta juridica obligato'.Me d ezo u
devem·t un act JUfl. 'd·1c esent1a
. 1 aI ONU ~1. a1 dreptului international a] dre turil
u ' ar care
u1 .a
~otiv pe?tru care ~e considera ca a trecu~ din sfera soft /aw in ~ea de hard iaw
lr om ui,
~1 unul dmtre motlvele pentru care folos1rea noµunii soft law in ri . ta · c~sta este
ale organizatiilor internationale este criticata, ca fiind inexacta3 p Vlll, actelor urulaterale
Se poate afirma ca Declaratia Universala a fost aplic t.v .
obligatorii, pe cale cutumiara, prin preluarea dispozitiilor s a ,..a ca e~p~e~ie ~ unor reguli
~i de drept intern, cu caracter obligatoriu. ' a1e m acte Jund1ce mtemationale
Astfel, principiile inscrise in Declaratia Univers 1 V •

tuturor tratatelor internationale in domeniul drepturil a a au f~st ultenor preluate in cadrul

or omulu1 (Pactul international privind
~ J.F. Murphy, op. cit., 2010, p. 22.
3
J. Crawford, op. cit., 2012, p. 42.
J.F. Murphy, op. cit., 2010, p. 22.
capitolul 11. sursele dreptului international public
- - - - - - - - - - - _ ; _ _ _ : . __ _ _ _ _ _ _ _ _~ 8~S
dfepturile civile ~i politice din 1966, Pactul international privind dreptur·t ..
· lturale din 1966 C ·1 · 1 e econom1ce
50ciale ~• cu . .' ' onve~t ~ ~uropeana a drepturilor omului, din 1950 etc. :
Totodata, leg1slat1a statelor face refenn, m domeniul protejarii drepturilor ~i libertatil~
fundamentale, la modul de reglementare a acestora in Declaratia Universala.
Cu_ t!tlu de exemplu, pot fi mentionate dispozitiile art. 20 alin. ( 1) din Constitutia
Romarue1:
,J?isp~zifiil<; constitufion~le privind dre_pturi~e §i lib..,ertafile cetafenilor vor Ji interpre-
tate §l aplzcate zn concordanfa cu Declarafza Umversala a Drepturilor Omului cu pactele
§i cu celelalte tratate la care ~?mania este parte". '
Alte exemple de rezolutn adoptate de catre Adunarea Generala ~i care nu au doar
valoare de recomandare sunt urmatoarele: Afirmarea de catre Adunarea Generala a
principiilor dreptului international recunoscute de Carta Tribunalului de la Nilrnberg,
Declarafia cu privire la acordarea independenfei farilor §i popoarelor coloniale,
Declarafia privind principiile ce guverneaza activitatea state/or in explorarea §i folosirea
spafiului cosmic, Declarafia de la Rio cu privire la mediu §i dezvoltare, Declarafia privind
drepturile popoarelor indigene 1•
De asemenea, textul unei rezolutii adoptate de Adunarea Generala poate constitui o
interpretare oficiala a principiilor Cartei ONU, cum este Declaratia din 1970 cu privire la
principiile dreptului international aplicabile in relatiile prietene~ti dintre state2.
Aptitudinea diferitelor categorii de acte unilaterale ale organizatiilor internationale de a
fi surse ale dreptului international ~i generatoare de obligatii juridice pentru subieqii de
drept international public trebuie analizata in concret, in functie de clauzele relevante ale
actului constitutiv al organizatiei ~i de evolutia ulterioara a atitudinii statelor membre cu
privire la continutul acestora.
Relevanta deosebita pentru a determina valoarea juridica a unor rezolutii pot prezenta
mentionarea ~i analizarea continutului acestora, de catre Curtea Intemationala de Justitie, in
cuprinsul hotararilor sau avizelor consultative pronuntate3• Astfel, in Avizul conS1Jltativ cu
privire la Sahara de Vest din 19754, Curtea Intemationala de Justitie a analizat, in contextul
dreptului la autodeterminare ~i al decolonizarii, o serie de rezolu~i adoptate de catre
Adunarea Generala a ONU; in anul 1996, in Avizul consu/tativ cu privire la legalitatea
folosirii forfei sau a amen infarii cu forfa, a statuat:

,,rezolufiile Adunarii Generale, chiar daca nu au for/a juridica obligatorie, pot avea
valoare normativa §i pot, in anumite circumstanfe, sa furnizeze dovezi importante pentru
stabilirea existenfei unei reguli sau pentru aparifia unei opinio iuris. Pentru a stabili daca
acest lucru este valabil pentru o anumita rezolufie adoptata de Adunarea Genera/a, este
necesar sa se analizeze confinutul sau §i condifiile in care a Jost adoptata; este, de
asemenea, necesar sa se verifice daca exista opinio iuris cu privire la caracterul sau
normativ. Sau o serie de rezolufii pot arata evolufia graduala a opinio iuris ceruta pentru
stabilirea unei reguli noi'' 5 (trad. a.).

1
Exemplele sunt date fu J. Crawford, op. cit., 2012, p. 42.
2
J. Crawford, op. cit., 2012, p. 42.
3
A.A. Cam;:ado Trindade, op. cit., 2006, p. 167.
4
ICJ, Western Sahara, Advisory Opinion, 16 October 1975, ICJ Reports 1975, p. 12.
5
lCJ, Advisory Opinion on the Threat or Use of Nuclear Weapons, ICJ Reports 1996, pp. 254-255,
parag. 70.
 86 -
Drep t intern ation al public . Princ ipii $i instit utii funda
ment ale
In Aviz u/ cons ultat iv cu privi re la construire
Curt ea Int . zidp e teritoriul pales tinia n ocup at''
.
ern~tionala de Justitie a refinut ca anum a unuz
ite principii ale ~ept u1ut. . . t t· 1
cum ar fi abtinerea de la folosirea foqe i sau ameninµrrea cu m_ernat10na '
folostrea forte1 ~1 dreptul la
~uto de~r mina re al popo arelo r, care sunt consacrate atat in Carta
ONU , cat ~i 11:1 "alte tratat~
mternationale, fac parte din drept ul international cutumiar ~i
au fost analizate ~1 m rezol utu
adop tate de Adun area Gene rala a ONU ~i de Consiliul de Secu
ritate2 • •
Spre deosebire de Adun area Gene rala a ONU Consiliul de
Securitate are prero gativ a
de a ~do~ta, P~ rezolutii, masu ri cu forta jurid ica ~bligatori
e pentr u sta~el_e me~ b~e ONU ,
~c i cand actio neaz a in teme iul Capitolului VII din
Carta ONU ~t ta. dec~~n "pent ru
asigu rarea pacii ~i securitatii internationale. Aces t efect nu
se produce in s1tuatu le 1~ ~-are
Cons iliul de Secu ritate emit e recomandari3. Tem eiul carac
terului obligatoriu al dec1211lor
Cons iliulu i de Secu ritate ii reprezinta art. 25 din Carta ONU
, care prev ede ca ,,,Me"!brii
Napu nilor Unit e sunt de acor d sa acce pte ~i sa exec ute hota
raril e Cons iliulu i de Secu rztat e,
in conf ormitate cu prez enta Cart a'.
Avan d in vede re num arul mare , in prezent, al organizatiilor
intemationale_ int:r guve r-
name ntale ce actio neaz a in diferite dome nii ale dreptului
international pubh c, . m c~l
tutur or poat e fi pusa in discu tie semn ifica tia jurid ica a hotar
arilor inter ne ale une1 anun ute
orga nizat ii inter natio nale, in functie de obiec tul de reglement
are, circu msta ntele care au
dete nnin at adop tarea lor, in care un elem ent foarte impo
rtant cons ta in inten tia state lor
mem bre la data adop tarii unui anum it act4 , atitudinea ~i pract
ica ulter ioara a state lor fata de
dispozitiiJe unei anum ite rezol utii sau hotar ari.
Ado ptare a de acte unila teral e in cadru l unor organizatii
inter natio nale inter guve r-
name ntale ~i prac tica ulter ioara a state lor de a se rapo rta
la dispozitiile lor chia r ~i atun ci
cand nu ar avea foqa jurid ica inde pline sc o functie impo
rtant a, prin dezv oltar ea regu lilor
drep tului inter natio nal in acele situatii ~i dom enii in care
state le nu au reu~it sa inch eie
trata te inter napo nale, ~i pot fi comp leme ntare sau chiar o
dova da a norm elor cutu miar e ori
un pas anter ior adop tarii unui trata t inter natio nal intr- un anum
it dom eniu5, astfe l ca se poat e
afinn a ca, in prez ent, actel e catal ogat e ca soft law au legat
uri dive rse ~i subti le atat cu
trata tele inter napo nale, cat ~i cu drep tul inter natio nal cutu miar
~i, in cons ecin{ a, nu poat e fi
contestata func tia, nonn ativa a aces tora6•

Secfiunea a 6-a
Mijloace aux ilia re (sur se aux ilia re) ale dre ptu lui inte rna
tion al pub lic
Doct rina de spec ialita te face disti nctie intre notiu nea de izvo
are (surs e) prin cipa le ale
dreptului inter natio nal ~i cea de mijlo ace auxil iare, pom ind
de la enum erare a cupr insa in
textul art. 38 din Statu tul Curt ii Inter natio nale de Justi pe.
Se cons idera , m gene ral, ca nu
1
ICJ, Legal Consequences of the Construction of a Wall in the Occu
Opinion of 9 July 2004, ICJ Repor ts 2004, p. 136. pied Palesti · ]; . .
2 man errztory, Adv isory
Ibidem , parag. 86-88 .
: A. Cassese, op. cit., 2005, p. 186.
Ibidem , p. 196.
Univ::ty·B;yle, Soft law in International Law-Making, in M.D. Evans (ed) /i .

l
6 ~--Mre;;, 2014, p. 123.
. ' nternanona[ Law, 4th ed., Oxfo rd
M.D. Evans· upuy, Y. Kerbrat, op. cit. , 2016, pp. 431-4 33· D All
.
(ed.), Internanonal law, 4"' ed., Oxford Universi; P;..,ss,
~~:.~. ~•~·:/ · 185; A. Boyle, op. cit., in
II
ui internafional public 87
capitolul II. Sursele dreptul

rit ab ile izv oa re ale dre ptuJ · • t af1.0nal pubh.c

nstituie ve m m ern
toate sursele · men·pohnate co ·1 · •
e de ca tre Cu rtea Internafiona1a d~
1 otar~n e Judeca~~re§tt pronunfat
v
v "

As~e!, doctnna_ ~ v

ob _h g~ torii pe _n tru sta te, ci identifica, ana1izeaza,

de c~ndmta, t'tu• d
Just1pe nu ~xpnm~ re ~h te ~1 pot contribm la cJanficarea conti, nutu1ui lor, cons 1 m
interpretea za reguhle ex 1sten
· drrecte a e ep m· m
· I dr tul · ternaf1·onal 1. ·
surse m
,,prin cip ii", se im pu n a fi £acute O serie de precizari
in ceea ce prive~te nofiuun nea de • 1p•11.•.i§te
az a a fi de zv o1 tat e in se ctiunea referitoare la pnnc
ne
delimitari ·concep~tua·le, caIre · · ••le fundamentale ale dreptu1ui international public.
t
1 p:111c1pu ernafiona1e, enumerarea din
generale ~VI cea re ef'!- oare av
1

ex tul ev olu fie i so cietaf ii int

con~
O al~ observape este -~a, m na le de Ju sti tie ar tre bui completata ~i incluse
in
tern~ po
art. 38. dm Statutul C ~1 .mInternat1onal ~i actele unilaterale.
categona surselor dreptulm rel e prin cip ale ~i izv oarele auxiJiare ale dreptu1u
i
?"~ izv oa re
Co~sideram ~a distincfi? in_ mod neechivoc de insu~i textu1 art. 38 din Statut, ca
za ta m a1a
internaµonaJ pubhc este reah nv en tii le int ern afion a1 e []it. a)], cutuma intemation
dine , co ,,mij1oace auxiliare" -
menfioneaza, in aceasta or , du pa ca re m en fio ne aza
de drept [lit. c)J
pit b)J, principiile generale d)J.
doctrina ~ijurisprudenta [lit.

de drept
6. I. Principiile ge ne ra le cipii
in cip ii generale de drept # nofiunea de prin
a de pr
Distincfia dintre nofiune
i internafional public
fundamentale ale dreptulu
~i
atu tu1 Cu rfii In ter na tio na le de Justifie este 1acunar
St nile
Art. 38 parag. 1 lit. c) din cip iile ge ne ral e de drept recunoscute de nafiu
aza ,,p rin
ambiguu, intrucat mentione
e ale
civiliz.ate".
nu re zu lta da ca es te vo rba despre principii generaJ ce
Din formularea textului pr in cip ii ge ne ral e ale dreptului internafi onaJ pu
blic,
sa u de
sisteme1or juridice nafionale
ale reJatiilor internationa1e. in partea introductiva a
exprima valori fundamentale te" a fo st dis cu tat a de ja,
uni civiliza
Caducitatea expresiei ,,nafi
i international public. cu caracter general , linii
materiei izvoarelor dreptulu ca reg uli de or ien tar e
definite
Principiile de drept pot fi nd am en tal e ale sis tem elo r juridice ale statelor. Se
trasaturile fu international public, sunt
directoare care configureaza t, ca su rse ale dr ep tul ui
rale de drep 2 multe dintre ele avandu-~i
considera ca principiile gene tem elo r ju rid ice na fio na 1e ,
mune m ajoritafii sis ndamentale ale dreptului
principii co nf un da te cu pr in cip iil e fu
putand fi co
originea in dreptul roman, ne
international public. ca teg or ii de su rse ale dreptului international se
acestei
Exp1icafia pentru inserarea st ela bo ra t St atu tu l Cu rfi i Permanente de Justifie, in
in care a fo tului internafionaJ fafa de
gase~te in contextu1 epocii o1 tar e in co m pl eta a dr ep
tr-o dezv i au recurs 1a aceasta formula
anul 1920, caracterizat prin er a ca re da cto rii St atu tu lu
consid entare (non liquet), in care
ordinea juridica nationala. Se ce rti tu di ne ~i vid de reg lem
de in ea
pentru a se preveni situatiile isten ta un ui ca dr u no rm ati v, sa stabileasca imposibilitat
d inex
judecatorii Curtii, constat§n 3 •
a
de a solut'iona o anumita cauz

L. Le Fur, op. cit., p. 222.

1
cit., 2011 , p. 71. Press, 2014,
A. Nastase, B. Aurescu, op. w, 4th ed., Oxford University
2
(ed.), International La
3
H. Thirlway, op. cit ., mM.D. Ev ans
p. l04; P.-M. Dupuy, Y. Ke
rbrat, op. cit. , 2016, p. 372.
 88
-.......,.-
. t ernatit onal public. Principii $i institutii fundamentale
Dreptin
_
Dm· catego · na
· pnnc· 1pul
• .. or gene · t't
1 • principiu
rate pot fi amtn
plinirea obligatiilor asumate (pacta sunt servanda), caree.
al dreptului privat 1; autoritatea Iucrului judecat;
cauzat,. pnn · •• .
. l .bunei-c
constitute ~t u~ .important
principiul rasp~rr<lern P~~tru preJul .1cm
~n:1~1~
. .redinte 1tt. .irtde
, .•-

ctpml legahtatu mcnmmanr mterpretarea termentlor potnv1t sensu ut 1or

v .. • • • V .. •

obi§nuit; nimeni nu poate 'fi judecator i~ propria cauz 2 b · d dr

a ; interzicerea a uzu1m e ept;
egalitatea in fata legii; prezumtia de nevinovatie 3•
. tre aces dru1Pnn·cipulor de drept m • ·t ·.
· ctpn •.
MuIte dm te pnn • ..
se rega sesc ~t v
erna tion a1.
. care constitui · ·e o categon· m ca • "

d
publ1c, · Iv d 1· 1 1
e specta a e regu t, nuc eu1 dur al .norme orfi .reptu1Ul
·
mtem · nal • prop • •
ap.o , au cunoscut o evolut1e ne ~t vor fit ana11zat
. e "m sectrnnea re entoare la
t
principiile fundamentale ale dreptului international pub
lic. . .
Avand in vedere ca la inceputul secolului al XX-lea drep
tul internatton~1co~temfran
era in curs de evolutie §i dezvoltare, Curtea Permanen
ta de Justitie Internati~ala ~ap tc~t,
in unele dintre hotararile pe care le-a pronuntat, principi
i generate de drept tdent icate m
ordinea juridica a statelor:
- reguli generale in materia raspunderii civile - imp .
osibilitatea de. a _mvoca neex~-
cutarea unei obligatii ce revenea celeilalte pfu'ti de catre
partea care a imptedi~a~ pllllerea m
executare, orice incalcare a unei obligatii implica dreptul
de a obtine despagubm;
- interzicerea abuzului de drept;
- buna-credinta;
- autoritatea de lucru judecat;
- principiul estoppel;
- nimeni nu poate fi judecator in propria cauza;
- exceptia de litispendenta4•
Curtea Intemationala de Justitie a recurs mai rar la prin
cipiile generale de drept~ spre
exemplu, poate fi amintita hotararea din cauza Corfu,
in care a apreciat ca administrarea de
probe indirecte este admisa in toate sistemele de drep
t ~i folosirea lor este recunoscutA de
deciziile internationale5•
'
Una dintre primele activitati de identificare a prin
cipiilor generale de drept este
reprezentata de Raportul Comisiei de Drept Internat
ional din 1950, care identificl ~apte
principii generale de drept recunoscute in Carta Tribunal
ului de la NUrnberg ~i in hotru-arile
Tribunalului.
Avand in vedere ca dreptul intemaµonal penal con
stituie Wla clintre diviziunile
dre~tului int:matio~al public,. a carei ~voluti~ a ~ebu
tat odata cu actele intemationale
reahzate dupa :~~hzarea celu~ de al ~01lea Razbo1 Mon
dial, ~i ca regulile identificate in
Raportul Com1s1e1 sunt reguh de baza ce guvemeaza
~i in prezent dreptul inte rnational
1
Pen?11 un studiu detaliat asupra rolului
M.C. Dobnla, Buna-credinfa in plan contractuabune i-credinte in domeniul dre l •
l, in contextul i zfl t
Conferintei. cu tema ,, 160 de ani de invatamant juridic
M.~. Dobnla, Unification Of Criteria For The Assessme
ie~ean'~ ~I
;t,
d ptu u_i contractelor, a se vedea:
or e ~a mvel eur~pean, in Volumul
nt Of Good F:~an gm, Buc_u~t1, 2015, pp. 3-17;
National To International Through The Intercession
Of Th E a, th In Negotiating Contracts: From
Joum~l of Ju:idical Sciences (AIJJS) 2/2015, pp. 1-10.
e uropean Experience, in Agora International
bl' A. Nastase, B. Aurescu, op. cit., 2011, p. 71;
B. Sele· -G
pu ic; ~d. a 2-a, Ed. Hai:nangiu, Bucure~ti, 2014, p. 42. ~an utan, L.-M. Craciunean, Drept international
4 J -~- Can~ado Trmdade, op. cit., 2006, p. 94.
s · . rawford, op. cit., 2012, p. 36. ·
Ibide
m, pp. 36 _ _
37
 ----
t·
capitolul II. Sursele dreptului interna tlonal Public
---
89
zinta interes trecerea in . -
~ ------------- -
penal,. pre
"I I d rev1sta a ac t . t pentru cl 'fi
. . . es or reguh ata
.
princ1p11 or genera e e drept, cat ~i pentru m1t1erea in studiul dre . . an icarea not1unii
ptulu1 mtemational penaI.

Exemplificari - Principii g C
ibu na lului de la Ni irn be rg fi :~
1 r~ e "de drept recunoscute in
Tr po =
i de Dr ep t In tem atf on aJ I otararUe Tribunalulul - I950, Ra
Comi sie
iul I. Orice pe rso an a ca re com1te . .
,,Princip-~ . un ac t _ce constitu ie infrac-
. - 1ta te cu dre ptu l int em a .
µu ne m cou1orm µonal eS t e raspunza.toare pentru
ac est a ~i po ate fi pe de ps ita .

Principiul II. Fa ptu l ca dre ptu l i t

un ac t ca re co ns tit uie inf rac tiu ne er;:
in n n~ prevede O pedeapsa. pentru
1tdate cu d~eptul intemaµonal
nu inl atu ra ras pu nd ere a pe r~o an ei °~
i~ ~n
em eiu1 reptulu1 mt em ati on al ·
. . . . ·
Princ1p1ul III. Fa ptu l ca pe rso an s ~n ac t ce constituie
ep tul int em ati a car ~ a co_ m1
inf rac µu ne in dr , on al a ac µo na t m cal1tate de §ef de stalt
fi ·a1 atu ra ras pu nd ere a acesteia in temeiu
sa u tuloic1_ . gut vem ti. am alenta l nu inl
drep w m em a, on .
O P: rs o~ a a ac tio na t in conform
itate cu
~c ip ~u l. Nd. Fa ptu l ca
ur ut e !a _gu ve mu l sa u on de la un su pe rio r nu inla.tura.
pr
o:
a ac est e1 a 1n co nfo rm ita te cu dre ptu l international, daca. a fost
ras .J? ~d ere
pos1bila o ale ge re mo ral a.
za
inc ipi ul V. Or ice pe rso an a ac uz ata de o infractiune in ba
Pr
~m aµ o? al ~e dre ptu l la un proces echitabil in fapt §i in
dre ptu lui ~t
t §i legea aplicabila..
drept / cu pn vr re la s1 tua µa de fap
ipi ul VI. Inf rac tiu nil e pre va .zu te in co nti nu are su nt pedepsite ca
Pr inc
ptu l int em aµ on al:
inf rac µu ni in co nfo rm ita te cu dre
(a) Cr im e co ntr a pacii:
, pre ga tir ea , ini tie rea sa u an ga jar ea int r-u n razboi de
(i) Pla nif ica rea , a
iun e sa u ·int r-u n ra. zbo i cu inc alc are a tra tat elo r int em aµ on ale
ag res
ac ord uri lor sa u pro mi siu nil or;
r-u n pla n co mu n sa u co ns pir aµ e pe ntr u realizarea
(ii) Pa rti cip are a int
Ia pu nc tul (i).
ori ca rui a din tre ac tel e me nti on ate
(b) Cr im e de ra.zboi:
ilo r sa u ob ice iur ilo r ra. zb oiu lui , ca re include, da r nu este
In ca lca rea Ieg ntr u
ta Ia ur ma toa rel e: om oru l, rel ele tra tam en te sa u de po rta rea , pe
lim ita p, a po pu laµ ei civile din sa u in
rta ta ori pe nt ru ori ce alt sco
mu nc a fo
the Judgment
Inte rna tion al Law reco gniz ed in the Charter of the Nilmberg Tribunal and in nd
Principles of International Law Commission at its seco
1
taries 195 0, text ado pted by the
of the Tribunal, with commen emb ly as a part of the Commission's report cov
ering the work
sub mit ted to the Gen eral Ass
session, in 1950 and
, yea rbo ok of the Internat ional Law Commission, 1~50, vo~. II,
of that sessio~ (at para. 97) ltexts/mstru
/tex ts/in strumen ts/engl ishl dra ft_ar ticles/7_1_ 1950.pdf, http://legal.un.org/ilc
http://legal.un. orglilc
dj(accesate la 12 septembrie 2019).
ments/ englishlcommentaries/ 7_1_1950.p
 90
Drept intern ationa l public. Principii ~I institu tii fundarnenta
le
terit oriul ocup at, omo rul sau relele trata men te aplic ate
prizo nieri lor de
razb oi, pers oane lor aflat e pe mare , ucid erea ostat icilo r,
jefui rea prop rie-
taµi publ ice sau priva te, distr uger ea delib erata ~i cu
cruz ime de ora~e
sau sate ori deva stare a neju stifi cata de nece sitat i milit are.
(c) Crim e cont ra uma nitaµ i:
Omo rul, exte rmin area , inro birea (pun erea in sclavie),
depo rtare a ~i
alte acte inum ane com ise cont ra orica rei popu latii dvile
sau pers ecut area
pe moti ve polit ice, rasia le ori relig ioase , atun d cand
aces te acte sunt
com ise sau sunt cont inua te in exec utar ea ori in lega tura
cu orice crim a
impo triva pa.d i sau orice crim a de razb oi.
Prin cipiu l VII. Com plici tatea la com itere a unei crim e
cont ra pa.d i, a
unei crim e de razb oi sau a unei crim e impo triva uma
nitat ii, astfe l cum
sunt desc rise in Prin dpiu l VI, este o infra cµun e in drep
tul intem aµon al."
(trad. a.).

6.2. Hotirarile judecatore§ti

Art. 38 parag. I lit. d) precizeaza ca, pentru solutionarea difere
ndelor care ii sun~
supuse, Curtea va aplica, ,,sub rezerva art. 59, hotararile judecatore~ti
~i doctrina celor mai
calificati speciali~ti in drept public ai diferitelor naµuni, ca mijloace
auxiliare de deter-
minare a regulilor de drept".
Dispozitille art. 59 din Statutul Cuqii Internationale de Justitie
stabilesc in mod
neechivoc efectul relativ al hotararilor pronuntate - acestea produ
c efecte juridice intre
partile litigiului ~i doar pentru cauza respectiva. Rezulta in mod
cert ca hotararile
judecatore~ ale Cllftii Internationale de Justitie nu creeaza norme jurid
ice, ci doar le aplica,
le precizeaz.a confinutul ~i nu constituie precedente judiciare, chiar
daca sunt preluate ~i
invocate ca mijloace auxiliare. in consecinta, nu pot constitui surse
formale ale dreptului
international public. in acest sens, subliniem ca insu~i textul folose
~te termenul ,,mijloace
auxiliare". insa, avand in vedere valoarea lor de interpretare oficia
la asupra elementelor
deduse judecati~ hotararile judecatore~ti pot reprezenta mijloace de dova
da a existentei unei
anumite reguli de drept international 1 ~i a continutului obliga~ilor intem
a~onale care deriva
din ea.
. Ju~sprudenta ~~r~z~ta an~ambl~l hot~arilor juri~dictionale sau
arbitrale, nationale ~i
m~t1 0nal e._ Hotaranle J~~ecator~~t~ ale 1~stantelor mtema~onale
~i in mod special ale
Cuqn lntemat1onale de Justtt1e prezmta autontate dincolo de cauzele
tat da ·+x . ~ •• •• . in care au £o t _
. e, tonia ca11tat11 ~tnnt16ice a argumentelor ~1. concluziilor retinute p s pronun
, recum ~1 atont· a~
··1 c. · d ·d
garanµ1 or 01ente e procedura Juns
· • d' . ,
1ct1onala ~i prin componenta insta nt 1 ·
Sunt incluse in aceasta categorie atat h tar" - •
1 • . ,e or mtem at1on ale.
pennanenta (Curtea Internationala de Justi~e anCurte eparoEnuntate d: mstante cu functionare
C . '
urtea Inter-Americana a Drepturilor Omului, Curtea p urope ~
ana a Dre turil O 1 .
pr~nuntate de instante cu activitate temporara
Tnbunalul pentru Rwanda).
11
(T::u:l . ~ or mu m,
~tematmnala), cat ~i hotarari
u pentru fosta Iugoslavie,
1
J. Crawford, op. cit., 2012, p. 37.
 capitolul II. Sursele dreptului lnterna•· . Public
- ~ ·· tlOnaf
-------- -- -
~ 91
- - - - - - -----
Totodata, se subliniaza ca in prezent inst te1e mt .
emationaJe s 1 . .
bJem e ca re . an
nunta asupra unor pro us tnt ~re ~e aza " do ar Pa rtile in I~i uiuone?za ~t se_pro-
tante~
intemafionaJa, in ansamblu. Ins ia] iza te m pro tejare a dreptun?I ' ct comu rutatea
tur
ropeana a Drep t or OmuJu1· C'lp ec or om uiui (in. mod
deosebtt Curtea Eu er- Am eric a
') 'b . area un . . . , urtea Int epturiJor
omuJm au contri mt la cre nta]e :1 or~ m1 jur idi ce de drept intema~10naal Dr bazate pe
respectarea dreptu riJor fundame m on ce cir c umstanfe. Deciz·iiie tribt un 1 1
'b · rea im mt. afu ,. .. e or penale
ad-hoc au coI ntri bl.mt Ja combate pu §i prom ovarea respectarii regulialo d tulm.
. estea, in ansambJu au d t . r rep
intemat1·0n·a pu ·1c. Toate ac ' ' e erm ma t o no ua dim e •
nsmne a
on a 1 pu bli c, ada pta ta" 1a e1ementele co t I . ..
dreptu1m mternaµ .fc . "'d e cea care a fost prev"' t"' " nc re e a e v1e tu intern ational e
,
d
contemporane, I enta. d) • azu am 19 20'
. .
Ar t. 38 parag. I 1it. dm Statutul Curt·· I
a~e _de !ustif~e nu s7refera doar
la
on ale2 §i nu e~ ~lu ~:: afm °,..
ho ~ le ~stant~lor internafi ntr u dre tul . ~otaranle ~udecatore§tt ale instan
felor
ev an ta pe itui
naponale sa prezmte rel cti v in !- mt em aponal pu~hc, deoarece pot const 0
tul ui res pe
dovada a practicii sta cu tum ~ anumit domemu, deci o indica
tie asupra
al un ei no nn e unei
elementului material te. tar e sau o anaJiza independenta a;upra
izv oa relor ex ist en
probleme de drept §i a
le in care1 hotararile _J·ud "'t ..
mteme pot prezenta .rel.evanta ~i pentru
domenii
Dintre o·t • ec a ore §tt , 'f
·t . uo·. . 'd. lm mtematio 1 bl' pot d~ ammttt~ unnatoareJe:
difien e ms , 1 Jun ice a e dreptu u die~
un oa §terea sta telor §i gu ve rnelor raporturil~ 1·unn~d.p ice envate m succesmneatulstatelor'
rec '
• · 1
•
un
.
1ta tea dip lom ati ca ex tra da rea , crimeJe de raz"'b01,· concep stare
unuru tatea state or, un h "' " • ' · e.3 "
· " +..
"' b .,,, tar
de raz m u ecut, otaranle pronunta , te de instantel , e dep nz
01

6.3. Doctrina
at nu
t? un izv or fon na J al dre ptu Jui international public, intruc
D~ctrina n~ r~p~ezin en t~ an um ito r principii, nonne §i institutii
ale
co ns ta! a ex ist
creeaza .~orme J~d1ce? ct a pr op un en , cu va loare de ,,lege ferenda", prin car
e sa se
form ule az
dreptulm mtemaµonal §I int em afi on ala , la un moment dat •
4
so cie tat ea
riispunda necesitatilor din on ale de Ju sti fie se refera Ia ,,doctrina ceJor ma
i
rfi i Int ern ati
Art. 38 din Statutul Cu
blic ai diferitelor natiuni".
calificafi speciali§ti in drept pu a a dre ptu lui int em afional ar cuprinde doar opinii
au xil iar
Aparent, doctrina ca sursa ern ati on al. fn rea litate, nofiunea presupune §i
in dre pt int
individuale ale speciali§tilor tig ioa se - Co mi sia de Drept IntemafionaJ a ONU,
ale pr es
lucrarile unor foruri internafion A) , Ins titu tul de Dr ep t IntemafionaJ (IDI) - , care
nal (IL
Asociatia de Drept Internatio nta re ~i sis tem ati zare a nonnelor dreptului intema-
docu me
desfa§oara activitafi ample de
fional public. no ritare - sep ara te sau ind ividuaJe - ale judecatorilor
mi
Acestora Ii se alatura §i opiniile rit ate la momentul deliberarii, fafa
de pozifia
Curfii Intemafionale de Ju stifie , afl afi in mi no
ara ta sau dis ide nta aparfine unui judecator afl~t
?1
ri. Op ini a sep
majoritara a celorlalfi judecato dis po zit ivu l ho tar arii §i motivarea in fapt. Op
m1~
ifia sa Ia
minoritate §i confine opoz re est e de ac ord cu dispozitivul unei h o ~ , _dar_ nu_
§I
ec ato r ca
individuala aparfin~ unui jud Pr in ex pri ma rea §i motivarea acestor hotaran, difen
te
ac est a.
cu motivele pe care se sprijina

, p. 160.
1
A.A. Canyado Trindade, op. cit.
2 Crawford, op. cit., 2012, p. 41.
J.
3
Ibidem.
man, op. cit., 1994, P· 46.
4
D. Popescu, A. Nastase, FI. Co
 orept international public. Prlnclpil $1 instltutii fundamentate
92

de opinia maj ori~ se realizeaza o "!1bogafire a -~octrine~ ~i

sunt ~mise interpretari care
c.
contribuie Ia dezvoJtarea viitoare a reguhlor dreptulm mtemaponal pubh

6.4. Echitatea
Art. 38 parag. 2 din Statutul CIJ prevede:
atingere <!;eptului
,,Prezenta dispozipe (adica parag. I al acelu~a~~ a~icol) nu aduce
cu aceasta .
Curtii de a solutiona O cauza ex aequo et bono, daca partde sunt de acord
' '
Cu alte cuvinte, aceasta dispozipe instituie posibilitatea de
a se r~curge I~ solutionarea
ente ~1 pronuntarea
litigiilor m echitate, ce presupune neaplicarea stricta a ~e~l~lor :xist
de drep~te.
solufiei confonn infelepciunii judecatorilor, bunului simf ~1 spmtulm
aphcarea surselor
Solutionarea unui litigiu in echitate reprezinta o excepfie de la
expres al paqilor. De~i
mentionate de art. 38 parag. 1 ~i nu poate fi folosita decat cu acordul
te de Justitie ~i nici
existi aceasta posibilitate, statele nu au solicitat nici Cuqii Permanen
in schimb, in unele
Curpi Intemafionale de Justitie folosirea acestei modalitati, utilizata,
solutii pronuntate de tribunale arbitrale. solufionare a unui
Se impune a fi realizata distincpa intre echitatea ca modalitate de
ipiului echitafii ~i
diferend intemafional ~i alte doua nopuni similare: aplicarea princ
echitatea ca metoda de interpretare ~i conciliere a regulilor de drep
t intemafional aplicabile
intr-o situatie concreta.
ic trebuie aplicate
Principiul echitapi presupune ca norrnele de drept intemafional publ
'

in mod imparfial ~i reciproc avantajos fafa de parfile in

litigiu. Echitatea reprezinta ~i o
°:1e~ de interp~etare ~i conciliere a regulilor de drept intem afional aplicabile intr-o
sar consirntamantul
srtua!Je concreta. In niciunul dintre aceste doua cazuri, nu este nece
nistrari a j~ti ei.
paqilor, deoarece aplicarea echitapi se realizeaza in interesul bunei admi

Ech i~ ~ate ind~plini mai ~ul_te funcf_ii, din care rezulta mod
alitatile in care aceasta
poate fi aplicata m soluf1onarea unm d1ferend mtemafional:
ale ·
- infra legem (presupune adaptarea regulilor la elementele de fapt une1 cauze
concrete),
sau
- praeter legem (pres~~une completarea lacunelor regulilor existente)
- contra legem (ca m1Jloc de a refuza aplicarea unei norm · · 1

posibilitatea de a se recurge la soluttionarea unui· d·.c-. d . e IIlJUste) , ceea ce explica

• 11eren mtemational "m hi
"
legem, ~ conforrn1tate cu parag. 2 al art. 38 din Statutul C .. , . ec tate contra
doar ,.daca a fost s~licitata in mod expres de parp. urµ1 Intemaponale de Justitie,
.
In ceea ce pnve~te celelalte modalitati, ' doctrtn·a SUbl.1ruaz h.
¥

ar _o apri~abITitate restransa, fiind improbabile lacunel ,. a "'

ca :c itatea prae ter legem
e
ech1~tea infra_ le~e'!' este folosita in diferendele riv. de ~ ~eptuJ
mtemational actual iar
In conse~mta, sensul avut in vedere de
¥~
J
m delu n1~e a de frontiere2.
. . 38 parag. 2 dm S.tatutul C .
'
poat~ fi cons1derata izvor al dreptului .
spec1ala de solutionare a diferendelor i:::a tipo nal .public, deoarece
a, onale
!!'
reprezm· ech1tate~ nu
14 o mod ahta te

l . d
A.A. Canrad o Trm
i lb 1.dem. r ade ' o,p· cit·, 2006,p.163.
 Principiile fu Capitolul III
. ndamen tale ale dreptului
mtemat ional public

Secfiunea J
Nofiune Ji delimitiiri

principiilor,. trebuie racuta di· st·met·ie ,mtre .

. . in materia ,;:i t· .
unnatoa 1
re e
· ·
nopum ce par
sumlare, dar se deosebesc pnn natura juridica
. . .. d "' con mut.
- pnnc1p11 genera1e e drept intern (analizate deJa . )·
,
. . .. fund
- pnnc1p11
. . .. amentale sau generale ale dreptulu. 1m . ternat·10na.1
1 1 1e dreptului international sunt propn1.. aceste1. ord1m . . . ~i nu
. . Jundice
. . dre genera
Princ1p11 . ea ,. ,
pro:111 din e?tu.1 ~?tern al statelor• · In doctrina de specialitate, se face distinctie intre
nopunea de pr1nc1p11 generale ale dreptului international ~i cea de prin • •· fi d
tale ale dreptului internaponal2. ' cipu un amen-
Principiile fundamenta
. . le ale dreptului internationa, l au fost definite ca reguIi de
. b
w

condmta a . stractizate
• •
~1 general
..,
acceptate, cu aplicare universala v..:i caracter imperat·1v, ce
dau expres1e ~1 proteJeaza o valoare fundamentala in raporturile dintre subiectii de drept
intemational3• · •
'
Avand mvedere formularea textului art. 38 parag. 1 lit. c), notiunea de principii gene-
rale de drept international pare mai adecvata. Utilizarea acesteia prezinta inconvenientul
dificultatii de stabilire a autonomiei fata de notiunea de cutuma, ca practica generala accep-
tata ca fiind obligatorie de catre state.
Luarea mconsiderare a notiunii de principii fundamentale are drept consecinta plasarea
acestora pe o pozitie superioara mraport cu sursele dreptului international public (cu titlu
de exemplu msprijinul acestei afinnatii, un tratat international ar fi lovit de nulitate daca ar
rncalca principiul nerecurgerii la forta) ~i detennina o naturajuridica sui-generis.

Principiile dreptului international sunt considerate principii directoare cu 4continut

general, distincte de regulile dreptului international pozitiv, pe care ii transcende , dar cu
semnificatie distincta de cea a principiilor generale de drept identificate in ordinea juridica a
statelor, prevazute in mod expres de art. 38 parag. 1 lit. c) din Statutul Cuqii Internationale
de Justitie. Din aceste motive, pot fi analizate intr-o maniera diferita, nu doar in se~sul strict
de sursa sau izvor fonnal al dreptului international, ci dincolo de aceasta catego~e, ca ~
element ce apaqine substratului tuturor nonnelor internafionale ~i inse~i bazelor s1stemulm
juridic international 5•
'

1 D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994, p. 45.

2
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 188. .
3 R. Miga-Be~teliu, op. cit., vol. J, p. 76; D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. czt., 1994, p. 80.
4
A.A. Can~ado Trindade, op. cit., 2006, P· 96.
5
Ibidem, p. 95.
 pli ~I ins tltu tli fun da me nta le
ore pt International public. Princi
94
1ita te, po t fi con sid era te pri nci pii generate a]e dreptului
Potrivit doctrinei de specia ale de catre
ato are Je: con sim tam ant ul (la incheierea tratatelor intemafion
intemafionaJ unn def initiv al deciziilor de solutionare 1
a
lita tea sta telo r, car act eru l
state), reciprocitatea, ega isd ict ia nafionala, libertatea ma ril or •
rilo r, bu na- cre din ta, jur
diferendelor, validitatea acordu uli ~i a rel evantei pe car e o pre zin ta 1n
in privinta raportarii statel or fat i de ace ste reg
lte
bui e sub Jin iat fap tul ca un ele dintre ele im bin a ma i mu
reJafiile dintre ele, tre c cu
~i ca pri nci pii fun dam ent ale ale dreptului int ern ati on al pu bli
caracteristici: sunt tratate ori gin i ce
nn e im per ativ e ( ega lita tea sta tel or, principiul bu ne i-c red int e), cu
caracter de no ral o
ctic a sta telo r, ins a, deo are ce au fost acc ept ate in mo d ge ne
pot ti identificate in pra tra cti zar e ~i la o ap lic are un ifo nn a,
un ina lt niv el de abs
perioada indelungata, au ajuns la
e dem on str ata in pre zen t leg atu ra directa cu pra cti ca statelor2.
astfel incat nu mai trebui ntr u a de sem na cat eg ori a pri nc ipi ilo r
ten nen i uti liz afi pe
Dincolo de diferenfele de al
po rta nfa ~i rol ul deo seb it al ace stora pe ntr u dre ptu l int ern ati on
dreptului intemafional, im nta ace ste i cat eg ori i de reg uli est e
tat e, deo are ce inf lue
in ansamblul sau nu pot fi contes d un rol esenti, al ' in pri ma eta pa
, in
jur idi c int ern ati on al ' av an
difuz.ata in inttegul sistem ,
~i, ult eri or, in pro ces ul de ap lic are a
ptu lui int em afi on al
procesul de creare a normelor dre ord ine a jur idi ca int em ap on ala in
t un rol ese nti al pe ntr u
acestora.. Principiile au avu sit au reg le-
uli in do me nii no i ale dre ptului international, car e ne ce
constructia m1or reg
t de ~ornire. in lite rat ura de spe -
car e au con stit uit un pu nc
~~ tar e normativa ~i pentru ulu i
em plu in ace ast a pri vin ta cre area no rm el or dre ptu lui sp ap
,cial i~ este _d~ta ~a .e~ ati v au
c_1 pn pro cla ma te in eta pa ini tia la de cristalizare a cad rul ui no nn
~ : , ale_ c ~ pnn
deplina aplicabil1tate ~1 in prezent3. onal, ace ste pri nc ipi i sunt ex
pre sia
~i s~s ~em ulu i jur idi c int em afi
. . Ca piloni de .~ - ini i int ern ap on ale , din pe rsp ec tiv a
nte aza evo luf ia ord
~~ r- de drept _~1 }ustJ.µe _~1 influe dre ptu lui intemati. ·onal po21·u·v, al e ca ror
-
fat a de cel ela lte reg uli ale
~ e • de sup en ondtat e· I . " d
contmut · Ii piilor dreptului int em ati
ate un n - . , on a ~ as 1g ~
e epm d de res pec tar ea pri nci u~se
: . ~1 ap car d nu po
st mo
~
v, car e, in ace
echihlmtl cadrului normati ptu l . . sc 4op un sa u ob1ect1ve
stituie nu cle ul du r al dre
co nb aie principiilor care .con . w mt em att on al
Inco ,. .
ner ii in apl ica re a princi iilo r . . - . - rec e
r I ;., /o nt in ua sa eXIste, de oa
·. ~e nt ele -~ pn vm ta pu
-.
~ e au ramas d1v
~ns1onates. To ~i ,
iza
chi
te
ar
po
~i
liti
in
c ~i
ace
eco
st
no
co
mi
nte
c
;t
iar
PO -~t: ~· mt re un ele din tre ele su nt
damentale ale dre ptu lui
de cea m~i inal:p~1 e fun
~~ on al SWlt standarde juridice pr ivi te ca
unitiitii intem ati on I 6 mportantii, ce po t fi
p":3c1p11 constitu(ionale ale com .
ans , b - '. a e ' car e pri ve sc int
a? icarea dreptului international in am Jul sau ~1 se identificii, de faPt ' cu funda
are a ~1
. erp retme ntele
sistemuluijuridic intem ational7
·

Crawford, op. c1t. . , 2012, p. 37.

2I J.1bide
3 m.
A.A . Can~ad90 Tnn . d , op. cit., 2006 p 96
4 Ibidem
ade ' · .
sA • pp. 6-97.
· Casses e, op. cit., 2005, p. 48.
6 !bid e-

J
7 "'·
A.A · Can 9ado T ·
rmdade, op. cit., 2006 , p. I Io.
 dre _ . .
capitolul Ill. Principiile fundamentale ale l u , international public
-- - - - - - - - - - - :.. :__-_~ --- -_ :_ __ :_ ___ _ _ _ _ _
_!95

Sec/iunea 2
Se diu / materiel, ide nfi flc a: -a
principi//i ~ eame §I caracteristlcile
or ,un da nta /e
2.1. SediuJ materJei
dreptului . t .
Principiile fundamentale ale . m ema f1on a1 con tem poran sunt un ansamb]u de
· bI·1 e ,.m re1afu"1 e dm
. 1tea tre stat e pe b za d . .
regult ap e rec1proc1tate, ~i sunt consemnate, in
in unn ato are le acte juri dic e int~ ma fio: ale:
principal,
- Carta ONU - art. 2, coroborat cu pre
amb 1 1 C .
cu celelalt e disp ozif ii ale Car tei. u u artei, care face referire 1a scopurile
Organizafiei, §i
'
d( 19 7i •
- Declarafia Aduniirii Generate a ONU O"'! ~ri toa re la P:incipiile dreptului
al pri vin d rela fiile prie ten e§t i §i cm
internafion ooperarea mire state, m conformitatvo1 e cu
Carta ONU''1 care in An cipii ~i le dez ta
. 1 ' ' exa sa, prevede enumerarea a ~apte prin
con,tmutu:

tarea cu forta·
1) interzicerea recurgerii 1a foqa sau amenin
2) solufionarea pe cale pa~nica a diferen
delo; intematio~aie•
unui stat· ' '
3) neimixtiunea in afacerile inteme ale '
4) cooperarea intre state;
ptul lor la autodeterminare·
5) egalitatea in drepturi a popoarelor ~i dre '
6) egalitatea suverana a statelor;
inirea cu bun a-c redinfa a obligatiilo r intemafionale asumate (pacta sunt
7) indepl
servanda).

st act nor ma tiv inte rna tion al, de§ i face parte din categoria soft law, nea vand foJla
Ace
or inte ma tion ale, pre zin ta o imp orta nfa deosebita pentru consacrarea
juridica a tratatel itate
rnational, deoarece a fost adoptat in Wlanim
principiilor fundamentale ale dreptului inte
ie un pun ct de rep er ese ntia l in pro ble matica principiilor dreptului internaµonal
~i constitu
public.
n ca regulile prevazute in cad.ml
fn plus, punctul 3 al Declarafiei prevede mmod fenale dreptului international ~i ,face
cipii fun dam ent ale (basic pri nci ple s, engl.)
sau sunt prin al
ste principii in comportamentul /or internafion
ape/ la toate statele sa se ghideze dupa ace
te rela /iile /or rec ipro ce pe baz a respec tiirii stricte a aces/or principii" (trad. a.).
~i sii dezvol
textuJ Declarafiei din 1970 a reprezentat
Menfionarea celor §apte principii in
a princip iilo r cuprins e in Car ta Org aniz.afiei Nafiunilor Unite, accentuarea
reafinnare
ciz. area con finu tu1 ui ace stor a §i a avu t ca efect extinderea aplicabilitafii
importanfei lor, pre t
de toate state le (spre deo seb ire de prin cipii1e confinute in Carta ONU, care sun
lor fafa
.afiei)2.
obligatorii pentru statele membre ale Organiz
. Textul este
a ONU nr. 2625 (x_xy) din 24 octo~brie 1970
Adoptata prin Rezolufia Adunarii Generale
1
2019).
ts.net/a25r2625.htm (accesata la 2 septembne
•
d1sponibil la adresa: http://www.un-documen
2
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 47.
 96 Drept international public. Principii ~i institutii funda
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~
. . Insa, intr-o opinie, doar faptul includerii acestor reguli in cuprinsul Declaratiei n
nd1ca la standardul de principii universale sau fundamentale, ci este necesara cuprindu 1e
.. ,. . c. . erea
acestora m norme cu caracter general. In caz contrar, reguh ca ce1e re1entoare la coopera
buna-credinta, daca nu sunt incl use in instrumente juridice care sa le califice drept princi r~'.
juridice ce guvemeaza conduita subiecµlor dreptului international public, pot ramane dtli
la nivelul exprimarii unor linii directoare politice 1• Totodata, nu doar principiile mentiona~r
in Declaraµe au statut de principii fundamentale, detenninante pentru a constata aceas~
calitate fiind ~i alte elemente: practica intemationala - adoptarea tratatelor intemationale
rezolutii ale Adunarii Generale a ONU, declaratii ale statelor, declaratii ale reprezentantilo;
guve!flelor la ONU, practica diplomatica, jurisprudenpi2.
Intr-o alt! opinie, adoptarea Declaratiei principiilor din 1970 a a':1t scopul de a afinna
principiile primordiale ale dreptului international astfel cum rezultau dm Carta ONU ~i de a
constitui un ghid pentru comportamentul statelor ~i, chiar daca in ~ontinut nu este
exhaustiva, Declaratia a constituit sursa pentru alte acte nonnative intern~t10nale ult~oare,
cum este Actul Final de la Helsinki din 1975, iar mentionarea scopulm de a constitui un
ghid pentru conduita statelor, relatia Ior de interdependenta ~i intercondition~e, precum ~i
calificarea de reguli fundamentale, cuprinsa in fmalul Declaratiei, constitute argumente
pentru valoarea universala a principiilor3;

- Actul final al Conferintei pentru Securitate $i Cooperare in Europa (CSCE),

semnat la Helsinki, in 19754, de '33 de state europene, Statele Unite ale Americii ~i Canada,
cupri:nzand Declaratia privind principiile care guvemeaza relatiile reciproce dintre statele
participante, prevede cele ~apte principii dezvoltate in 1970, la care mai adauga trei
. . ..
pnnc1pu:
I) integritatea teritoriala;
2) inviolabilitatea frontierelor;
3) respectarea drepturilor ~i libertatilor fundamentale;

- Carta de la Paris pentru o noua Europa, din 1990, adoptata in caclrul CSCE5, recon-
firma cele zece principii enuntate anterior.

Cu toate ca instrumentele juridice intemationale mentionate sunt de data recenta, unele

dintre aceste principii fundamentale au fost create inca din Antichitate. Exemple relevante
in acest sens sunt principiul garantarii imunitatii ambasadorilor ~i trimi~ilor diplomatici ~i
consulari6, in temeiul respectarii suveranitatii statelor, precwn ~i principiul pacta sunt
servanda, cristaliz.at in dreptul roman.

1 A. Cassese, op. cit., 2005, p. 47.

2 Ibidem, pp. 47-48.
3 A.A. Can~ado Trindade, op. cit., 2006, p. 111.
4
~
august 1975, la Confermfa · ~1•Cooperare in Europa,"intrunita l eHm Einki'
Actul Final de la Helsinki al Conferinfei pentru Securitate 1:i Cooperar
· pentru secuntate A

uropa a .1ost semnat

. la. .1
~m A. N"astase, B. Aurescu, I. GAi 1
a ea, Drept mterna/wnal
· · contemporan y; t a e s. l • Textul .este d1spombd..
Bucure~ti, 2007, pp. 36-76. · ex e esen/za e, Ed. Uruversul Jund1c,
~ Carta de la Paris pentru o noua Europa, semnata la 21 noiemb · .
la Pans. Textul este disponibil in A. Nastase B Aurescu I GAi n~ 199O, la Reuruunea CSCE la nivel inalt
, . a ea op. czt 2007 p 77 8'6
C'\
6 B S . ~ . , .
eleJan-Gutan, L.-M. Cracmnean, Drept internati
20 14, pp.•13-14. i bl"·, ' p. · ·
r,ona pu zc, ed. a 2-a, Ed. Harnangiu, Bu~,
 capitoiul 111. Principiile fundamentaie ale dre ..
Ptuiur international public
97
2.2. Caracterlstlclle prfncfpWor fu
. .. .. ndamentale ale dreptulul int
Princ1p11le dreptulut mtemational public . emattonal
a) generalitatea con(inutului prin . .., prezmta urmatoarele trasaturi 1:
. I . czp11tor - sunt expr . .
<:i abstract1zare a ce or ma1 importante c;:i m . es1a unu1 proces de generalizare
" . I d 1· " a1 cunoscute normede drept mtemational2,
.
insa
domemul or e ap 1care este mult mai vast d " eel al normelor d d .
. . ecat
deoarece pnve~te o vanetate nedefinita de . d . e rept mtemational
nonnele au aplicabilitate doar pentru anumite ;afortu_~d e drept mtemational, in timp
a egon1 e raporturi juridice3;
c;
b) universalitatea - principiile fundamental I d • . .
aplica tuturor domeniilor in care statele incheie r: arturie_r:p~dl~i mtematio~al publ}c se
y . . y . . .. po Jun tee de drept mtemat1on I
Aceasta caractenst1ca a pnnc1pnlor rezulta din con . .. y" a·
,. . ul . . sacrarea 1or m1f1ala m Carta ONU
reafinnarea m cupnns . Declarat1e1 principiilor din 1970, care a m · fl uentat adoptarea altor'
. . . .
act: n_oz:i:nattve mterna~,onale, dm c~h~carea data in fmalul Declaratiei din 1970 _ de
,,pnnc1~11 1ID:damen~I_e -, ~recum . ~1 dm practica statelor ~i interpretarea data de Curtea
Intemap.onala de Justtpe conpnutulut unor principii ~i precizarea aplicabilitafii acestora;

c) interdependenfa §i intercondi(ionarea4 reciproca a principiilor Jundamentale -

presupune ca respe~tar~a ~~i principiu nu se poate realiza decat cu respectarea celorlalte,
iar incalcarea unut pnnc1pm determina ~i incalcarea eel pufin a inca unui principiu.
Declarafia din 1970 mentioneaza in mod expres ~i clar aceasta caracteristica ~i prevede ca,
,,in interpretarea §i aplicarea lor, principiile sunt interdependente ~i fiecare principiu trebuie
interpretat in contextul celorlalte principii" (trad. a.). Pentru a exemplifica, facem referire la
cele mai evidente legaturi de conexitate, care vor fi relevate ~i vor putea fi observate cu
~urinta din tratarea continutului principiilor in secfiunea urmatoare. Astfel, respectarea
principiului interzicerii ameninfarii sau folosirii foqei influenteaza atat respectarea
principiului solufionarii diferendelor intemationale prin mijloace pa~nice, cat ~i a celor ale
neinterventiei, suveranitatii §i integritatii teritoriale ~i inviolabilita~i frontierelor, dar poate
fi afectata de respectarea principiului egalitatii ~i dreptului la autodetenninare al popoarelor;
principiul bunei-credinte este eel mai vechi principiu al dreptului intemaµonal, caracte-
rizeaza ansamblul dreptului international public ~i este in stransa legatura cu respectarea
principiului cooperarii;

d) constituie un corp omogen de norme juridice avand ca obiectiv ~arantarea scopu-

rilor superioare ale ONU, constand in asigurarea pacii ~i securitafii internat10nale;

e) au valoare imperativa, de ius cogens, care detennina o~oy~~ili~~ea_ ace~toi:3-. ~!

legitimitatea Ior §i constituie un criteriu detenninant in analiz.a legahtatu oncarm act Jundic
i'ncheiat de subiectii de drept international §i a conduitei acestora.

1 A. Nastase B. Aurescu, op. cit., 2011, P· 72 . . .. . . • Ed A d ·

D M ·1 Sistemul princzpulor dreptuluz mtemafzona,1 . ca em1ca,
v

., ' v

- D. Popescu, A. Nastase, . az1 u,

Bucure~ti, 1986, p. 21. . . .. fa ,, t le ale drentului international contemporan, Ed. Didactica ~i
3 Gr. Geamanu, Prmc1p11le nuamen a r
Pedagogica, 1967, p. I 5.
4
A.A. Can9ado Trindade, op. cit., 2006, P· l l l.
5
Gr. Geamanu, op. cit., p. 16.
 98 Drept international public. Principii c:· •
----..
• ..
,.., 1nst,tut11 fundamentale

Repere de Jurfsprudenti

CIJ, Cauz.a Activitii/i m~itAare ~!

?.)arHam~lifare in ~i !mpotriva statului Nicaragua
(Nicaragua c. State/or Unite a,e mencu , otararea asupra 1ondului, 1986'

Cu privire la valoarea juridica a interdic~ei recurgerii la foqa, CIJ a constatat:

»f. .. ) 190. (... ) reprezentan(ii statelor o men(ioneazci in mod frecvent ca

fiind nu doar un principiu al dreptului intema(ional cutumiar, ci ~i un
principiu fundamental sau esen(ial al acestuia (... ) acceptat in prezent ca
facdnd parte din ius cogens".

2.3. Prindpiul nerecurgerii la forti sau la amenintarea cu forta in

relatfile Internationale (principiul neagresiunii)
2.3.1. Consacrarea principiului neagresiunii
Principiul neagresiunii este esential pentru ordinea juridica intemationala actuala, fiind
rezultatul evolutiei relatiilor interstatale ~i a conceptiilor cu privire la legitimitatea ~i
l~oalitatea modalitatilor de solutionare a neintelegerilor dintre state, exprimate in cadrul
lmOr acte normative internationale. Razboiul a reprezentat un element constant al relatiil~r
dintre state o lunga perioada de timp din istoria omenirii, fiind permisa folosirea sa. In
prezent, in baz.a reglementarilor intemationale, se considera ca razboiul a fost exclus dintre
modalitatile admise de derulare a relatiilor internationale.
Co~crarea expresa a neagresi~ii este strfuls legata de perioada interbelica. Pactul
Ligii NatnmiJ.or a consacrat principiul nerecurgerii la foqa sau la amenintarea cu foqa, care
a determinat o limitare a statelor in a porni razboaie (ius ad helium) ~i a folosi aceasta
metoda in mod legitim pentru rezolvarea neintelegerilor dintre ele. A urmat Pactul
Briand-Kellogg, adoptat in 19282, care a consacrat interdictia razboiului de agresiune.
Aceste instrumente intemationale s-au dovedit a fi lipsite de eficienta, din cauza izbucnirii
celui de al Doilea Razboi Mondial.
Carta ONU prevede, de asemenea, acest principiu, in cuprinsul art. 2 parag. 4, potrivit
caruia:

,,Top Membrii Organizafiei se vor abfine, in relafiile lor internafionale, de a recurge la

~meninfarea . cu f~rfa sau la [olosirea :i fie impotriva integritiifii teritoriale ori
independenfez polzhce a vreunuz stat, fie zn orice alt mod incompatibil cu scopurile
Nafiunilor Unite".

exprese a acestui principiu in anul 1945 este Iegat de scopu1

.. ~ .. consacrarii
· Motivul d ~
atmgent pacn e catre state, mentionat in preambulul Cart · ONU, scop pentru care statele
c. d d d' "· • . ei ·
au 1ost e acor , m nou, sa 1~1 hm1teze prerogativele legate de suverarutatea lor, sub forma
1
ICJ, Military and Paramilitary Activitie . d . .
Amer~ca), Merits, Judgement, 27 June 1986. :s m an against Nicaragua (Nicaragua v. United States of
Pactul general de renuntare la razboz. este cunoscut sub
v

. ·stru1 . ~ . r w

m1m . .. m a1acenlor exteme al Frantei (Aristide B . d) . aceasta denumire, pornind de la numele

Amencu (Frank Kellogg). nan ~• eel al secretarului de stat al Statelor Unite ale
~
 ;tolul 111. Prlndpllle fundamentale ale d
-5:----
P reptului international public
99
· .. rectp · d abti" e d . -
ei obhg afu roce e a se 1 folosrrea fort · " J ..
un t•·u e a
I ttionare ~ ~~entualelor neintelegeriI £te1 m re atnle cu alte state ~i ca
mijlofnc d~ s~ut
.
. ct~ ,, consacr~~1.. ~xprese in cuprinsul Cartei ONU . , care repre zmta o veritab1·-1x
const1tufte a comIurui.atn mtemationale actua1e a aceste1 regul'1 " termeni imperativi dea
' fl. , 1?
la data adoptaru sa e au avut loc peste I 00 de con
'' w ..

20 de milioane de vie~2. tcte armate maJore ~i pierderea a p~ste

Din formulare a textuc.lui •
rezulta doua po s1'b"lI e mter w •

t d. ti 10 1 . .. fortei se adre pretan. pe de o parte, se poate

cons1dera ca mer
• w •
1ctia osm1 s w • • •
3
irea expr esiei ,,in relafiile inte ma~ on:t ~; conf licte lo: mter~tatale (avand in
vedere folos
Razboi Mondial, conflictele civile au fost mai num eroa e ' cudto~te ca, d~pa eel de4 al· Doildea
se ecat f◄cele .dmtr e state , tar pe e
t w
o
w
mter
•
dictie generala £ . .. ~ .
alta parte, ca es
w
e prev azut a 01 0
. 11e~, ca apltcarea acestei
interdicfii este extinsa ~i in afara perioadelor de razb i ..
imperi?s, Pi:u?. Carta ONU instituindu-se ius contra bel;~;~~s
os~m
pnnc1pm este unul general ~i
D1spoztp g. 4 .trebuie core.late cu cele ale art . 2 parag. 6 d'm carta ONU
tle art. 2 parabl.
d ONU bre ONU s~
ar: 0 tg~fia_ d~ a se as1gura ca ~i statele care nu sunt mem
w w

car~ prev~ ca
de a se mentine pacea ~i securitatea
~cpone:e m : 0 ncordanfa cu pnncipule Cartei, in scopul
mternaponala.
· t ·
in privinfa folo sirii foqe i, Cart"a ONU. are ca obiectiv, pe de o Parte, m erzicerea
·1 ra1~ t · d ~ para g. 4, prec um ~i, pe de alta parte,
um ate_ a a aces eta ~ catre state, 1~ .!eme1~l art. 2
centralizarea controlulw asupra folos m1 forte1 de catre Consiliul de Securitate al ONU ' "m
6
temeiul Capitolului VII din Carta • •

.. in ~a inte:J?reta~i d~te de Cu~ead1cf1 ~t:mafionala de Justifie, in cauza Activitafi

mzlztare fl paramzlztare zn Nzcaragua, 7mter a folosirii fortei este consideratii ca facand
parte din dreptul international cutumiar •
•

,,amenin {are cu for{ a"

2.3.2. Sem nifi cafi a nof iun ilor ,,agresiune" §i
nu sunt definite in Carta ONU,
Nofiunile ,,folosirea forfei" # ,, ameninfare cu forfa"
inutu.l notiunii ,,forta" ~i daca
motiv pentru care exista dezbateri cu privire la cont
doar folosirea fortei annate) sau
interpretarea sa ar trebui sa fie restrictiva (sa includa
ica sau de alta natura exercitata
extensiva (sa includa ~i constrangerea economica, polit
juridice internationale).
impotriva unui stat, in concordanta cu dezvoltarea ordinii
in folosirea tennenului ,,foqa".
Dezbateri]e sunt alimentate ~i de inconsecvenfa Cartei
eaza termenul ,,forta armata", iar in
Astfel, in preambu1 (parag. 6) ~i in art. 41 ~i 46 se utiliz
8
art. 2 parag. 4 ~i art. 44 se utilizeaza termenul ,,forta" .

1
A. Cassese, op. cit., 2005 , p. 55.
, in M.D. Evans (ed.), International Law,
2 C. Gray, The use offorce and the international legal order
4th ed., Oxford University Press, 2014, p. 618.
3
Ibidem. .
4
Ibidem, p. 620. op. cit. , M.D. Evans (ed.), Internatzon a/
5 E. Decaux, O. de Frouville, op. cit., 2016, p. 457; C. Gray,
in
.
Law, 4th ed., Oxford University Press, 2014, p. 620. Gray, op. cit., in M.D. Evan s (ed.), Intem atzon a/
6 P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, pp. 694-696; C.
. .
Law, 4th ed., Oxford University Press , 2014, p. 619. in and against Nicaragua (Nicaragua v. United States of
7 ICJ, Military and Paramilitary Activities
. .
America), Merits, Judgement, 27 June 1986. Gene ral Course on Publz c ~nterna~o na/
8 Sh. Rosenne, The Perplexities of Modern International Law,
ational Law, vol. 291 (2001), Martmus N1Jhoff
Law, Collected Courses of the Hague Academy of Intern
Publishers, The Hague/Boston/London, 2002 , P· 156.
r

100
Drept international public. Principii $1 instltutii fundamentale
- a
· fi01....~,, in cuprinsuJ Cartei, :fara a se fumiza ~i "o· definitie ·
Includerea tennen u1 u1 ,, t" . . . fi ,. dr tx
a a m contmutuJ
· t ,. baza carora o anwmta s1tuat1e poate 1 mca
acestwa sau e1emen e deliberat~
m . .. .. . • • ti' · ·1 ..
ti · &-.ost in scopul ev1taru apant1e1 de not s1tuat.1 smu ·are celor
,..+ •
ace.,a.e1 not"un1, a 1, ~ • ~ •• • .c. I 1
anterioare celui de al Doilea Razboi Mondial ~i a cahfi~a~• .~cesto:.a pn~ .1o os~ea a tor
tenneni (incident, uniune, protectorat), in _contextuJ dete~or~11 ~elatnlor d1pl~mat1~e_, care
nu fac direct.a trirnitere Ia folosirea foqet armate sau razbo1, ~1 pentru a ev1ta utthzarea
tennenuIw. ,,._.;;7bo'"'
cu. 1 • • b · ~
Intenpa redactorilor Cartei a fost de a se referi la tipul de folosrre_ a uztva a fortei
annate ce a caracterizat diplomapa intemationala in prima parte a secolulu! a~ XX-l_e~.
Diferenta dintre cele doua interpretari este mai mult de importanfa sunbohca decat
practica, deoarece constrangerea economica a fost interzisa in mod expres de ~e~olutiile
Adunarii Generale, cum este cea referitoare la Declarafia principiilor dreptuluz znterna-
ponal din 19702-. .. .
La nivelul Napunilor Unite, Adunarea Generala a adoptat mai,.muite rezolutn cu pnvire
la folosirea fortei, pentru a dezvolta dispozifiile din Carta ONU. In privinta cel~r adoptate
cu votu.1 unanimita~i, se considera ca exprima dreptul internatio nal cutum1ar sau au
3
valoarea unei interpretari oficiale a dispozitiiior Cartei ONU • Sunt astfel de rezoiutii:
Rez.olutia cu privire Ia Declaratia principiiior dreptuiui intemafionaI din anul 19704,
Rez.olu~a cu privire la defini~a agresiunii din 1974 , Rezoiutia cu privire Ia Declaratia
5

privind sporirea eficacita~i principiului abtinerii de la amenintarea sau utiliz.area fortei in

relatiile intemationale din 19876. ' '

Primeie tentative de definire a acesteia au fost facute de catre Comisia de Drept

Intemaponal, care pana in 1951 nu a reu~it sa adopte o definitie a agresiunii, Raportorul
~ial ~an~ c~ '!a~esiunea, P~. insa~i natura sa, nu este su~cepti?il~ de a fi definita" ~i
ca o de~tie ,Jundica a agresmnn ar reprezenta o construcpe art1fic1ala, care, aplicata
!fOOT ~ concret~, ar putea ~et~:1Ilina co~cluzii contrare nofiunii ,,naturale" a agresiunii.
~ e wde. definire a agres1un11 au contmuat ~i in anul 1952, prin stabilirea unui nou
~ ~zultatc~at cu concretizarea unei definitii, precum ~i in anii 1954, 1957 ~i 1967, dar
unre .
Definipa agresiunii a fost adoptata in 1974, in unanimitate, prin Rezolupa Adunarii
Genei:-Je a ONU nr. 3314 (XXIX) din 14 decembrie 1974 ~i este continuta in anexa
aceste1a t ..... &

i Sh. ~ e , op. cit., 2002, p. 156 - pentru a ilustra situafiile de evit ti I ...
autorul_ menµoneaz.a o serie de exemple: invazia Chinei de catre Japonia a fos~ a o ?Stn! t~nnenului ,,razboi",
expansrunea germana in Austria a fost desemnata de un tennen care 'fi a e~um1t? ,,mctdentul din China";
,,anexare"; Cehoslovacia a fost considerata protectorat"· in . . t s~mm .1~ a~t ,,umune", cat ~i ,,accesiune"
term~~ ~i". . ~ " ' pnvmta mvaziet ltahei in Etiopia, nu a fost folosi~
J /b.i.di y, op6.lc9zt., m M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed. Oxford U . .
em, p. . ' mversity Press 2014 p 621
4
General Assembly D larat10n · . . ' ' · ·
Co-o eration , .'ec on Prmcrples of International L .
l 976. among States m accordance with the Charter oifthe vm n ·t d~,c~ncernmg Friendly Relations and
e Haflons AIRES/2
. s General Assembly, Definition . ' 512625, 24 October
d1sponibil la adresa· https·/lwww l I of Jggresszon, GA Res 3314 (XXIX) 14 d
i
fro ... 6hGeneral As;embl;, Decl~:!~o~o;/i~:~nohac/752c30/pdfl (accesata la septemecbe~b2n·Oe 1974. Textul este
ne 19)
"' t e Threat u if ncement of th En; .
disponibil la or. se o Force in International Relatio e :J.Jecttveness of the Pr. . .
http:lllegal.u:dresa. https:llundocs.orglpdf!symbol=en/AJ:l, (AIRES~42/22), 18 Nov bznczple of Refraining
7 E. Wil.org/avl/halga_42-22/ga 42-22.html ( 'S/42122, iar coment .. em :r
1987. Textul este
avl!haJdafda. h1:~(~~~e~ef!nition ofAggression. Ge~:~:~~e la 11 septembrie 201;11 sunt disponibile la adresa:
ata la I I septembrie 2019). ssembly resolution 3314
(XX]xJ, http:/!legal. un. org/
 mentale ale dre ..
capitolul Ill. Prlncipiile funda Ptulu1 international public 101
· 1t· art. I d'm An exa RezoI ut1 t· • fini . .
Potnv
. d de Ia contm . ul art e1, se da .0 de t1e foarte extensiva tennenuJm
ut 2 astfe1:
agresiune, pomm . parag. 4 dm Carta ONU,
ea for/ei .,
,,Agr es iune a es te folosir ate de tre un stat zmpotriva suveranit"t
ca "
. l . ar m . . a
A

. . , .. t ·t en te· ll,
integrita/l'bl ·1en or za e sau mdepend po1ztzce a unui alt sa t sau zn orice alt mod
t
A

C ta Orgam.za/iei Nat'fiul nilor l../J • ut in aceastii

incompah l cu ar mte, astfel cum este previiz
dejinifie".
"t
Detalii sunt cuprinse in dispozitit iJe unn a oare a1e Rezo. luti, e1._. Ar. t · 2 prevede ca ,,Prima
.
tre un stat cu incalcarea C tei consti tu~e do~ada primafacie a
folosire a foqe1 armate de ca r art. 3 cuprind ar se
unui act de ag re siu ne (... )" , ia
e
O
en um er ar e exemphficattva a actelor ce
nii:
mcadreaza in defmifia agresiu
l
a sa u at ac ar ea terito riu /ui unui st t ue ca"tr e fior/e e annate al. e un.ui alt
,1

,,a) invadare . mz.1zta . ra..., chiar temnorarii reazult d d'zntr-o asemenea mvazze sau
. e ocupa/ze A

an z· t ·t · l • .
stat sau orzc . r
in
,
fio los ire a fio rte u a unez
. . ac sau once anexare, pr r , a en onu uz sa
dmtr-un as· em·enl ea· atuz · l stat,·
piir{l· a terztorzu uz un a t · l
cii tre fo r/e le ar m at e al e unuz· s.,,,at, a ten·ton·uluz· unuz a t stat sau
bomba rdarea, de stat·
b)
. . ..
e de ca
.,
tre un sta t fm potriva teritoriului unui alt
folosuea orzcaror ar m
un ui sta t de cii tre Jo r/e /e armate die unui alt stat·
coastelor
c) blocada porturilor sau m ate al e un ui sta t fm po triva Jorfelor am:ate
tre [or/ele_ ar civile ale unui alt
d) atacul siivdr§it ~e cii te lo r m ar itim e # ae rie ne
sau zmpotrzva jlo
terestre, navale sau aenene
stat;
ui sta t, ca re su nt sta /io na te pe teritoriul unui alt stat
e ale un d sau orice pre/ungire a
e) folosirea for/elor armat i/i ilo r pr ev iiz ut e in ac or
contrar cond
cu acordul statului gazdii, ectiv dupii data incetiirii acordului;
sp
prezenfei /or pe teritoriul re l siiu, pe ca re I-a pus la dispozifia unui alt sta
t,
t ca te rit or iu
f) admiterea de ciitre un sta pe nt ru co m ite re a un ui ac t de agresiune impotriva
/a din urmii
sii fie folosit de ciitre aces
unui stat ter,t;
u in nu m ele sii u de ba nd e sau grupuri inarmate, de
stat sa
g) trimiterea de ciitre un sii vd r~ es c ac te de fo r/i i armatii fmpotriva unui alt
ercenari care e mai sus, sau faptul
forJe neregulate sau de m lea zii cu ac tel e en um er at
te incdt ele echiva
stat, de o asemenea gravita ".
se anga ja in m od su bs ta ntial intr-o astfel de ac/iune
de a
nu fie
tan d in or ica re di nt re actele enumerate poate sa
Conduita descrisa ~i cons a),
iliul de Se cu rit ate al ON U (conform art. 2 teza a II-
tre Co ns
calificata ca agresiune de ca po at e aju ng e la co nc lu zia ca a~tele co~~se nu
nfele concrete, ul ~e
care, in funcfie de circumsta fio ne az a ca lis ta nu este exhaustiva, 1ar Cons1h
t. 4 m en
sunt suficient de grave. Ar ca ag re siu ne . N u po ate fi justificatii agresiun~a P?TI
alte acte (art. 5 parag. I), razboml
Securitate poate califica ~i ili ta ra sa u de alt a na tu ra
economica, m determina angajarea
motive de natura politicil pa cii in tem af io na le ~i
crima impotriva
de agresiune constituie '0 2) .
.
5 pa ra g.
raspunderii intemationale (a rt.
tar ii Re zo lu fie i, pr ob lem a dreptulw la autode-
omentul ad op
Avand in ved~re ca la m fie i co nf in e ~i o clauza restrictiva, in art. 7,
care
Anexa Re zo lu e
tenninare era in discuti;, af ec ta dr ep tu l la au to de terminare al popoarelor aflat
nii nu va
prevede ca definirea agresiu ori rasist.
sub dominatie straina sau sub regim colonial
 orept international public. Princlpli $1 lnstltofil fundamentafe T
102
subliniem faptul cli aceaslii defini!ie, as~el cum ~ezultii ~ ech(voc din_tn~u~- de
fonnulare se referli in exclusivitate la folos1rea forte• armate tmP?l"v~11 suveranrtlitn ~i
integritii\ii teritoriale a unui stat, deci nu_ are aplicabilitate ~tru ~•~1'1 e de folosire a
fortei annate in cadrul conflictelor annate mterne sau al razboa1elor c1vtle • _ .
Defini\i• datl agresiunii se referli strict la acte comise _de ci!tre stat, c~ subrect d~ drept
intema!ional public, ~i nu trebuie confundatii cu infrac\lunea de a~s!1'°e cuprmsa in
Statutul Cuqii Penale Internafionale2, care prevede in art. 5 parag. 1 ca tn competenta sa
intra, pe lings crima de genocid, crimele impotriva umanitii!ii, crimele de rlizboi ~i crima de
agresiune.
Cu referire la infracfiunea internafionala prevazuta in acest act nonnati~ international
trebuie £acute o serie de precizari, pentru a evita confuziile, atat in ceea ce pnve~te autorii a
caror raspundere poate fi antrenata, cat ~i asupra competentei de a judeca acte care se
circumscriu acestei nofiuni. Nici aceasta dispozitie ~i nici alte prevederi din Statutul de la
Roma nu au definit crima de agresiune, fiind stabilit ca instanta ,,i~i va exercita competenta
in_ceea ~ priv~te crima de agresiune cilnd va fi adoptatii O dispozijie care va deftni aceasia
c~a -~~ va fixa condifiile exercitarii competentei Curtii in ceea ce o prive~e. Aceasta
di~zttie va trebui sa fie compatibila cu dispozitiile pertinente ale Cartei Natiunilor
Umte"3• ' '
in conformitate cu aceasta prevedere, statele au adoptat definitia agresiunii, prin
~en~entele adoptate. _la Kampala, la 11 iunie 20104, care au intrat in vigoare, fiind
: ~ competenta Cur!t• Penale Internaponale asupra crimei de agresiune, la 17 iulie

" D~finiµa crimei de agresiune este cuprinsa in art. 8 parag. 1 bis al Amendamentel
m urm_atoarea fonnulare: or
initkJn sensul prezentului Sta~ut, «crima de agresiune» inseamnii p/anificarea, preuiitire
. ue
,. pozifia
.n "' zn a,
directi ' de
sauexecutarea
, rea sau .. rso~~a"' apata
catre. o pe .J o
controlul a exercita in mod efectiv
, onarea acfzunzz polztzce sau militare a u . t t .
'!"'. s °.' ~ unu1 act de
.
agresnme care, prin caracteru/, gravitatea i am loare
a Cartez Nap.uni/or Unite" (trad. a.). § !fJ a sa, conslltu1e o mcalcare evidentii

ISh. Rosenne, op. cit., 2002, p. 161.

2
2002 Ro Statutul Curfi"l p enale Internationale a fost adoptat la Roma la 17 . 1·
· mama a semnat Statutul 7 · r
A •

. 1u 1e 1998 ~i · - •
prin Legea nr. 11112002 pentru rat' fi tu ,e 1999 11 a_ ratifi':"t Statutul de la Roma al Ca m~t m vigoare la I iulie
' Art. 5 parag. 2 din Statutul ~~ Statutulut, pubhcati in M. Of. nr. 211 di . 28ur\lt ~enale Internationale
exercita competent.. in ce . .n ~nale Internationale are unnAtoa &-. n marue 2002.
123 ·t u ea ce pnve~te
. 'care va defini aceasta crima i va
cnma d~-~gresnme. cand va fl adoreatata . c_o_mp Ieta: ,,Curtea i~i va
,onnulare
d,spo~tie va trebui sii fie compatitli!. !":i':.COondtfnle exercitarii competenJ eur:;i <!i•(lOZl!te confonn art. 121 ii
_Conferinta de revizuire a Statutul . dp Zil tnle pertinente ale Cartei Nat· ·1 m c~a ce o priv~e. Aceasta
2010 a adoptat amenda . UI e a Roma a avut 1 tllllll or Umte".
~ la Kam~ala (Uganda) intre 3 . . . .
~1
text disponibil la adre . men~le ref~ntoare la crima de
septembrie 2019)
'Pi!nii in ;.
sa. https.!ltrea1tes.un.orgldoc!P bl" agresnme la 11 tunie 2010 .
u ication/CN/2010/CN533 20i 1~ 11 11 mme
pnn Rezolu!Ia RC/Res.6,
Ecuador, la 25 !'ep::t:;;;i;mentele ~ fost acceptate sau . · 0-Eng.pqf (accesatii la 11
Det~1ls.aspx?src==TREATY& , confonn mfonnatiilor dis ~tificate de 35 de state .
la adresa: http -/I. , eel nuu recent, de clt!t
~:' intra in vigoare fat11
am,;:.:::;
l:t1! ~tatutului de la
d~ accepia;.., Curtea nu iii' :are
:!:;
Potnvit dispozifiilor art 121 mtdsg__no~XVIJJ. J0-b&cha porubtle 18
;/angaae,, (acc,:;Uir:;~-un.org/Pages/View
_1-~u acceptat d~p; amendament la art. 5 6 7se!'1"1'1_brie 2019).
amendamentu~d aceastA crimii a fost ;•rc)t~ competenta in un an de la depunere:, .' ~1 8 dm prezentul
pe tentonul acestui stat". Ro o_m!sa de un resorti raport cu o crirna c tnstrumentelor lor de
mania nu a ratificat • ~t al unui stat are face obiectul acestui
mca Am endamentele ad Parte care nu a acceptat
0 Ptate Ia Kampala
 apitolul Ill. Principiile fundamentale al
C - - - - - - - - -_:::..:_·'"e-dreptul u,· •international public
-- - -1~0~3
in continuare, acel~i articol 1 ---__.:_:_ ~==-- - - --
· e" , ca·• · notiunjj
' a Parag· 2, define~te semm·ficatta t d
agres1un
, · fi . ti ,,ac e
, fo ,os1rea or/e1 armate de ciitre
un
st
A •

.1
impotr1Va suveranita/ii, integriti'i/ii terito rza
sau independen/ei politice a unui alt• statatsau
rr . ,, in O • 1
e
Naµuni/or umle rice a t mod incompatibil cu Cara t
.
.. ..
~i face tnmitere direct.a Ia definitia data s.
Adunarii Generale a Organiz.afiei Natiunil ~~ •~• m Rezolu~a nr. 3314 (XXIX) a
e]ementele alternative menfionate mai sus. or rute dm 14 decembrie 1974, cuprinzand
Scopul adoptarii definifiei agresiunii a fost, astfe I .. .
nr. 3314, de a atrage atenfia Consiliului de Se .ta cum rezulta dm pct. 4 al Rezolu~ei
ar trebui sa tina seama de aceasta definiti cun te as~pra adoptarii acesteia ~i ca acesta
· . · t-'e pentru detennmarea con£ c · . .
unui act de agres1une. Nu se poate afinna . . .. ' orm _arte1, a ex1stente1
Consiiiului de Securitate in acest scop dar £ etac. dlef~tia a . . foSl folos1ta in activitatea
1 • , a os 10 0s1ta de catre Curtea Intemati la d
Justipe in aprec1erea folosirii nelegale a fortei Curtea statu.. d .. d . o~a e
din definitie reflect.a dreptu] intern ti ai ' . an m mo neech1voc ca art. 3
:1·t .• .. ,.,. -1 at-'on cutunuar, in cauza Activitiifi militare #
paramuz -are zn 1v1caraguu-.

Principiul interdicfiei folosirii fortei a constituit o preocupare continua a Adunarii

Gt:°~e a. ON_U, ~ a adop~t in anul 1987 Declara/ia privind sporirea eficacitii/ii
fnnClJJluluz abpn.eru de la amemnfare sau utilizarea forfei fn relafiile internafionale3, care,
m Anex~ ~ prevede ca fi_ecare stat_ are obligatia de a se abtine in relafiile intemafionale de
la ~enm~ ~u folos1rea fo~e1 impotriva integritatii teritoriale sau a independentei
politice a oncann stat sau de a actiona in orice maniera contrara scopurilor Natiunilor Unite
~i ca o astfel de ameninµrre sau de folosire constituie o incalcare a dreptului international ~i
a Cartei ONU ~i antreneaza raspunderea intemationala4 •
in privinta naturii acestei interdictii, tex~l Declaratiei din 1987 este foarte fenn ~i
afuma ca principiuJ abt:inerii de la ameninta,re sau folosirea foqei in relafiile intemafionale
are caracter universal ~i obligatoriu, indiferent de sistemul politic, economic sau social al
statu.lui ori de relatiile de a1ianta5• De asemenea, Declarafia din 1987 include in continutul
acestui principiu ~i obligafia statelor de a se abtine de la organizarea, instigarea la sau
sprijinirea ori participarea in acte paramilitare, teroriste sau subversive, inclusiv acte ale
mercenarilor in alte state, sau asocierea in activitati organizate pe teritoriul lor cu scopul
contiterii unor astfel de acte6•
fn ciuda detalierilor aduse cu privire la continutul principiului interzicerii folosirii
fortei acesta ramane unul dintre cele mai controversate subiecte din materia dreptului
int~rn'ational public, deoarece jurisprudenta intemationala nu a ~larificat pe. deplin
semnificatia sa ~i conditiile in care excepfiile sunt justificate, iar practlca statelor ~1 actele

1 E. Wilmshurst, Definition of Aggression. General Assembly resolution 3314 (XXIX),

http://legal.un.orglav!lhalda/da.html (accesata la 12 septembrie 2019)._ . .
2 ICJ Military and Paramilitary Activities in and against Nicaragua (Nicaragua v. Umte1 States of
America), Merits, Judgment, ICJ Reports I986, p. 14, parag. 3; JCJ, Armed Activities on the 1~~rztory of the
Congo (Democratic Re ublic ofthe Congo v. Uganda), Judgment of 19 December 2005, par_ag.. • . .
3 General Assem~y, Declaration on the Enhancement of the Effectiveness of the Prmc1ple of Reframmg
from the Threat or Use ofForce in International Relations, A/RES/42/22, 18 November 1987.
4
Pct. I din Anexa Declaratiei din 1987 •
5
Pct. 2 din Anexa Declarapei din 1987.
6
Pct. 6 din Anexa Declaratiei din I 987 •
 104 ~
Drept international public. Principii ~; institutii fundamentale

adoptate in cadrul altor organisme intemafionale (in special, Consiliul de Securitate al

ONU) nu au fost uniforme ~i nici constante.
in cauz.a privind Activita/i militare # parami/itare in Nicaragua, Curtea Intemationala
a ~alificat anumite acµuni ale Statelor Unite, comise cu intentia de a rastuma guvernul din
Nicaragua, ca fiind contrare acestui principiu: punerea de mine in apele statului Nicaragua
atacurile indreptate impotriva porturilor ~i instalafiilor petroliere ale statului Nicaragua'
ajutorul <lat foqelor de opozitie contras, angajate in lupte cu fortele armate ale guvemuJu/
inarmarea ~i antrenarea foqelor militare contras 1• '
in concluzie, in lipsa unui act normativ international cu forta juridica obligatorie, care
sa prevada o definifie extensiva a acestei noµuni, putem considera ca ea face referire la forta
armata, nu la forta economica a unui stat, ~i include conduita constand in intimidarea ~u
folosirea fortei armate, demonstratii de forta sau efectuarea de manevre militare in
vecinatatea frontierelor unui stat; co~centrarea 'de trupe la frontierele unui stat; in~eruperea
legaturilor de comunicatii. Pot fi, de asemenea, calificate ca actiuni ce contravm acestui
principiu ~i urmatoarele: ocuparea militara a teritoriului altui stat prin aplicarea foqei cu
incalcarea prevederilor Cartei ONU, actiuni ce reprezinta o amenintare cu foqa sau
aplicarea directa ori indirecta a foqei imp~triva altui stat; aplicarea foqei sau amen~tarea
cu foqa in scopul incalcarii frontierelor intemationale ale altui stat sau in scopul solutmnarii
diferendelor intemafionale; folosirea fortei armate ca represalii; organizarea sau sprijinirea
organizarii pe teritoriul unui stat a foqelor neregulate sau a altar bande annate; organiz.area,
instigarea, acordarea de asistenta sau participarea la acµunile de razboi civil sau teroriste pe
teritoriul altui stat; propaganda pentru · razboi; obµnerea de noi teritorii ca rezultat al
amenintarii cu forta.
D~ modul d~ redactare a art. 2 parag. 4 al Cartei ONU rezulta ca obligafia negativa de
abfinere de la folosirea fortei armate sau a amenintarii cu folosirea fortei armate revine
statelor membre ale ONU, imprejurare ce determina dezbateri ~i discuµi in privinta
aplicabilitatii acestuia ~i a exceptiilor prevazute in alte dispozitii ale Cartei altor entita~
juridice non-statale, care folosesc foqa armata impotriva unui stat.
Razboiul de agresiune constituie, potrivit Declaraµei din 1970, crimA impotriva pacii,
pentru care poate fi antrenata raspunderea intemationala2•
Notiwiea ,,amenintare cu folosirea fortei" nu a fost clarificat! ins! de jurisprudenta
interna!ionala. in Avizul consultativ referitor la Legalitatea fo/osirii for/ei3, Curtea
lnternationala de Justitie a mentionat ca amenintarea cu folosirea fortei este nelegala in
cazul in care ins~i folosirea foqei ar fi nelegala ~i nu a mentionat dac! detinerea de anne
nucleare constituie o amenintare nelegala cu folosirea foqei 4•
in interpretarea data de Curtea Intemationala de Justi!ie in Avizul consultativ cu privire
la construirea unui zid pe teritoriul palestinian ocupat5, inadmisibilitatea achizitiei de

'. ICJ, M_ilitary and Paramilitary Activities in and against Nicaragua (Nicaragua v. United States of
Amenca), Ments, Judgement, 27 June 1986, parag. 228.
2
GA Resolution 2625 (XXV), Declaration on Princinles 0 .r Jnternan·o l Law . r • nd1y
·
Relations and Co-operation · among states m• accordancer with'.I the Chartna ,.r hconcern.mg r ne
.
A/RES/25/2625, 24 October 1970. 0
er 1 t e Umted Nations,
3
ICJ, Legality of the Use by a State of Nuclear Weapons in Ar d C ,n· . .
1996. me Ofl.J,zct, Advisory Opinion of 8 July
4
lbidem .
. ~ ICJ, Legal Consequences of the Construction of a Wall . .
Opinion °/9 July 2004, ICJ Reports 2004, p. 136, parag. , /n the Occupied Palestinian Territory, Adviso,Y
87 11
 ale dreptului internaiional public 105
capitolul Ill. Principiile fundamentale

rea ~u ~sau folosirea foq ei este o regula a dreptului international

teritorii prin ame~infa i teritoriu nu transfera un titlu legal de
eam na ca fap tul cuc erir ii unu
cutuI11iar, ceea ~e ms fac to a teritoriului respectiv, care este
a e~te ~a t de o ocu pat ie de
suveranitate, chiar dac teritoriu 1.
1050
µta de afinnarea autontaf11 asupra acelui

folosirea for/el
2.3.3. Situafil in care est e pe rm isa
piu lui inte rzic erii foq ei §i nat ura intinderii obligafiei negative a
ConfinutuI princi de vedere
tiv) sunt controversate, nefiind un punct
stateior (daca are caracter absolut sau rela ONU §i nici
tar in cee a ce priv e§t e asp ect e imp ortante ale folosirii foqei. Nici Carta
uni foqei
nfa inte m.a po~ ala
2
~u au lam urit pan a in prezent daca este pennisa folosirea
jurisprude a are
in pen col mte gnt ate a teri tor iala sau independenfa politica a unui stat, dac
care nu pun e
ea dre ptului la autodetenninare sau salvarea
var ea dem ocr afie i §i pro mo var
ca scop promo
Jus ~fi car ea folo siri i foq ei pen tru salvarea propriilor cetafeni a fost
propriilor cetafeni.
ale Americii 3•
invocata de catre Israel §1 Statele Unite atoarele derogari, cand poate fi
piu sun t con sid era te adm isibile unn
De la acest princi ute de Carta
sita foq a in rela fiil e inte ma fion ale , deoarece scopurile unnarite sunt prevaz
folo ental al
iar dre ptu l la aut ode ten nin are con stituie el insu§i un principiu fundam
ONU,
dreptului intemaponal public:

rar e sau acf iun ile de autoap ara re ale statului victima a agresiunii din
a) legitima apa colectiv, in temeiul art. 51 din
( aut oap ara re exe rcit ata ind ivid ual sau
pmtea unui alt stat
Carta ONU); are);
Iup ta pen tru ind epe nde nfa §i con stituire intr-un stat (dreptul de autodetennin
b) izia
rea ma sur ilor de con stra nge re specifice in cadrul ONU, prin dec
c) apl ica
icarea Capitolului VII din Carta ONU.
Consiliului de Securitate al ONU, in apl

2.3.3.1. Le git im a ap iira re

epf ie de la inte rdic fia folo sirii foq ei este reprezentata de exercitarea
Principala exc
l art. 51 din Carta ONU, care prevede:
dreptului Ia legitima aparare, in temeiu
de
dispozifie din pre zen ta Ca rta nu va aduce atingere dreptului inerent
,,Nicio
ual ii sau col ect ivii in caz ul in care se produce un atac armat impotriva
autoaparare individ de Securitate va ft luat miisurile
ilor Un ite, pci nii ccin d Co nsiliul
unui Membru al Nafiun
tiifii internafionale. (. ..)".
necesare pentru menfinerea piicii # securi

ptu lui la Iegitim a aparare §i a pen nisiunii folosirii unilaterale a foqei este
Existenta dre
fi neg ata, fiind in mo d exp res stabilita in Carta ONU, insa, in privinfa
certa §i nu poate

1 Cassese, op. cit., 2005, p. 57.

A.
in mod clar o interpretare restrictivii a
conpnutului regulii
2
rnat iona la de Justifie nu a furn izat
. Curtea Inte
mterd icfiei de folosire a fortei. s, 2014, p. 622 -
tional Law, 4 ed., Oxford University Pres
th
3
. . C. Gra y, op. cit., in M .D. Eva ns (ed. ), Interna
a restrictiva a art. 2 parag. 4 din Carta ON
U, ci ~i pe
st1 ei nu s-a baz at doa r pe inte rpre tare
Ju ficarea folosirii fort salvarea propriilor cetateni
li ale drep tulu i· inte rnationa l pub lic. Israel a folosit foqa in anul 1976 pentru
:!te regu a, in 1983.
Unite au des~urat o operafiune in Grenad
tntr-un avion deturnat in Uganda; Statele
 106 Drept international public. Principii ~i instituti
i fundame t
n ale
domeniului sau de aplicare ~i a aplicarii pentru
mai multe fonne (pe langa font1a tipica
pre ~~ ta ~ mod d!r~ct ~e. art. 51, ~e~ pun~
p~oblema daca este garantat ~i un drept la
leg1ti~a apar~re ant1c1pata ~1 preve?tiva), ex1s
ta co~tro~erse care au ~ost accentuate d11pa
atacunle teronste de la 11 septembne 2001 de
pe tentonul Statelor Umte ale Americii ~i se
intensifica in contextul actual al luptei statelor con
tra terorismului.
Analiza intinderii dreptului la legitima aparare
, astfel cum este prevazut in art. 51 din
Carta ONU, pome~te de la notiunile ,,drept iner
ent", ,,legitima aparare" ~i ,,atac annat"
nedefinite de dispozitiile Cartei, astfel ca se poa
te afinna ca statul care se considera victimi
a unui atac annat ~i recurge la folosirea foqei ann
ate face propria detenninare a posibilitatii
exercitarii acestuia, in baza tuturor circumstant
elor, nefiind instituita o autoritate care sa
poata contesta aceasta detenninare 1•
Din perspectiva aplicarii regulilor de interpretare
a unui tratat international, dezbaterea
cu privire la domeniul de aplicare al art. 51 din
Carta ONU este centrata pe a detennina
daca acesta reprezinta o declaratie exhaustiva a
dreptului la exercitarea legitimei aparari sau
daca exista o regula cutumiara in acest sens care
depa~e~te dreptul statului de a raspunde
unui atac armat2.
in sprijinul interpretarii existentei unei reguli
de drept internaponal cutumiar cu
privire la legitima aparare sunt aduse, in principa
l, urmatoarele argumente: expresia ,,drept
inerent (de autoaparare - n.a.)" din art. 51 al
Cartei ONU are semnificatia consemnarii in
forma scrisa a unei reguli cutumiare; regula cutu
miara a dreptului la legitima aparare are un
domeniu de aplicare mai extins fata de regula
scrisa din art. 51 din Carta ONU ~i pennite
sau autorizeaza actiunile de autoaparare ~i in
alte scopuri, nu doar ca raspuns la un atac
armat. Aceasta interpretare sustine existenta
unui drept la legitima aparare anticipata ~i
dreptul de a salva propriii cetateni aflati in afar
a granitelo
in sprijinul interpretarii restrictive a dreptului lar3.legitim
i apirare, se mentioneaza
ca o interpretare extensiva lipse~te art. 51 din
Carta ONU de orice scop. Din formularea
acestui text rezulta ca au fost instituite o serie
de restrictii in exercit area autoapadiri i contra
unui atac armat, ceea ce contravine ideii de a
recunoa~te in acela~i timp un drept cutumiar
mai extins ~i neafectat de restrictiile prevAzu
te in mod ex pres in Carta ONU. Un alt
argument pentru aceasta interpretare este dat de
faptul ca. legitim a aplrare este o exceptie de
la principiul interdictiei folosirii foqei ann
ate, astfel c! ar trebui interpretatA in mod
restrictiv4•

2.3.3.2. Condi[iile pentru exercitarea legitim

ei apiirdri
Pentru a fi considerata legitima folosirea foq
ei annate in acest temei, trebuie inde-
plinite o serie de conditii:
a) sa se produca un atac impotriva unui membru
al ONU;
b) utilizarea foqei sa fie necesara pentru apa
rarea securitatii statului victima ~i sa fie
propoqionala cu intensitatea atacului;

1
Sh. Rosenne, op. cit., 2002, p. 149.
: C. _Gray, op. cit., in M.D. Evans (ed.), Inter
Ibidem . national Law, 4th ed., Oxford University Press

D ·• 4
41h ed A.A . Carnr~do Trindade, op. cit., 2006 , p. 129; C. Gray, op. cit.,
Oxfo,d University Press, 2014, p.628.
in MD Ev
· · ans
(ed)
, 2014, p. 628 ·
.
· , lnlematumal Law,
 .
capltoiul 111. Prlnclpiile fundamentale ale dr eptulu, International public
--- 107
.
c) masurile sA fie aduse la cuno~tin a C . . .
Secw,tate al ONU, care, in temeiuJ
art. 51 din Carta ONU, poate lua ori!andons1~1ul~1 de
nien~nerea sau restabilirea pacii ~i ;~curj+x t·. ~ctmrul~ pe care le va socoti necesare pentru
• c. • •
14
n mtemat1onale"·:
d) folosirea 1orfe1 trebute sa inceteze de ind
Securitate al ONU a luat masurile pe care le- a cons a~dce agresmnea· a incetat sau Consiliul de
• . .. 1 erat necesare .
pnn c1p ulor fund ame ntale ale dre .. , .
e) respectarea ~~Im mtemapo~al umamtar de catre
statul victima (de exemplu, respectarea princi 1..1
btinerea de la folosirea de arme care sa produPc a or !
yn_vito?re ~a pi,oteJarea populapei civile,
su1ennte muttle) .
a, ,., ,.,
int-: i t tx..: • .
A vand m vedere controverse le in priv m·
erpre aul art. 51 dm Carta ONU ~1 ·
. · d 1· la legi
t"
tima a a
domeruutu1 lu1 e ap. 1care .al dreptulu i parare,
v
m mte1egerea intinderii ~i
,., "

. . w •

practica statelor in aceasta privin du a

conpnu UI ac~~~ ~ prezmta deosebita relevanta
1 w

ul evenim ente lor rece nte la nivel international. ta p

adop tarea Car tei ~I m con text

unui stat este menponata in mod

a) Condifia p~oducerii unui ~~c armat impotriva aceasta
exp~es de_ art. ~ 1 ~m Carta ?~,
ms~ acesta nu confine ~i definiµa acestei noµwri,
a cea mai directa de atac armat
sarcma fimd lasata dreptulm mtemat1onal cutumiar. Form
i stat impotriva teritoriului unui alt stat,
consta in actele realizate de annata regulata a unu
terestru, maritim sau aerian3, insa nu se
indiferent daca sunt indreptate impotriva spaµului
de ~i la atacuri ale bandelor armate,
limiteaza la acest tip de atac, ci nofiunea se extin
nificativ de implicare din partea statului.
neregulate sau ale mercenarilor4 care au un grad sem
acestei notiuni, potrivit dreptu1ui
Relevanta in privinta. conturarii continutului
in cauza Activitiifi militare # paramilitare
intemafional cutumiar, este interpretarea realizata
at include ,,trimiterea de catre un stat a
in Nicaragua, in care s-a stabilit ca un atac arm
cenarilor care indeplinesc acte de atac
bandelor ~i grupurilor annate neregulate sau a mer
itate incat sa echivaleze cu un atac armat
armat impotriva unui alt stat de o asemenea grav
in acestea"5, insa Curtea nu a considerat
real (veritabil), precum ~i implicarea sa substanfiala
lilor sub forma furnizarii de arme,
ca se inscrie in aceasta nofiune sprijinul acordatconrebe stitui forme de interventie nelegala.
sprijin logistic sau de alta natura, acestea putand
difia imp licarii statului in derulare a atacului impotriva unui alt stat a fost pu~ in
Con
la 11 septembrie 200 I impotriva Statelor
discuµe ~i atenuata in cazul atacurilor teroriste de
rea nopunii de atac armat ~i in privinta
Unite ale Americii ~i indirect s-a produs extinde
implicarea sau sprijinul vreunui stat.
atacurilor provenite de la organizafii teroriste, fara
~l o-r:ru (Rezolupile nr.. I368 din I2
Rezolutiile adoptate de Consiliul de Securitate
1) imed1at dupa aceste everumente nu au
septembrie 2001 ~i nr. 1373 din 28 septembrie 200
icat actele ca atac arm at ci ca ame nintare imp otriva pacii, dar au recunoscut dreptul la
calif
t (Rezolupa nr. 1368 din 12 septembrie
legitima aparare al Statelor Unite ca fiind justifica
2001).
ial Legal Categories ofInternational Law, European
1 A. Cassese, Terrorism is Also Disrupting Some Cruc
, P· 995 · n...~ rd U . •1y Press 2014 p 628
al ofJntema tiona l Law, Vol. 12, No. 5, 200l ruvers1 , , · ·
Journ
2c G · MD E (ed ) International Law, 4th ed.,• v;uo ar d Justitie a cons iderat, in cauza
. ray, op. czt., m • • vans · ?
A

3 Ibidem, p. 629. In privinta ataculm pe mare, Curtea Int e~a : 1

; ~ triva navelor militare sub
sub pavilionul
pri~i~d Platformele petroliere, c~ -~tacur~e . cu min~ ~i rac h: :cJ e ;up: Oav elor civile
n annate, a
pav1honul Statelor Unite ale Amencu const1tu1e atacu , p. 629.
. IL th eel Oxford University Press, 2014
Statelor Unite nu constituieM atac annat. aw, 4 ·• . if
4C G . O E ans (ed)· ' .Jnter
. .
nallo
.
nad . t Nica raou a (Nicaragu a v. Umted States o
. ray, op. czt., m . • v
A
0
5 ICJ, Military and Paramilitary Actzv1tzes m an
agams -

. 195 ·
America), Merits, Judgement, 27 June 1986, parag
 <£-!SL~
108 Drept lnterna\lonal public. Princlpli ii lnstitu\11 fundaM~rrtale

In cuprinsul Rezolutiei nr. 13 73 din 28 septembrie 200 I, Consiliul de Securitate a mers

mai departe, reafirmand in preambul principiul potrivit caruia statelor le revine
,,obliga/ia de a se ab/ine de la organizarea, instigarea, sprijinirea sau participarea fa
acte teroriste in alt stat ori de la acceptarea activitii/ilor organizate pe teritoriul sau ,yi
fndreptate spre comiterea unor astfel de acte" (trad. a.) 1•

fn cuprinsul acestei rezolutii, Consiliul de Securitate a decis ca toate statele ar trebui sa

previna ~i sa inlature finantarea terorismului, precum ~i sa incrimineze furnizarea
intenfionata sau colectarea de fonduri pentru astfel de acte2 • De asemenea, Rezolutia
prevede ca fondurile, activele financiare ~i resursele economice ale celor care comit sau
incearca sa comita acte teroriste, participa sau faciliteaza comiterea unor acte teroriste ~i ale
persoanelor ~i entitatilor care acponeaza in numele terori~tilor trebuie, de asemenea,
inghetate fara intarziere3, impunandu-se ~i alte masuri efective ce trebuia adoptate de catre
state, in scopul prevenirii ~i combaterii actelor teroriste. De asemenea, Consiliul de
Securitate a menponat ca actele, metodele ~i practicile terorismului sunt contrare scopurilor
~i principiilor Organizatiei Napunilor Unite ~i ca finantarea cu buna ~tiinta, planificarea ~i
instigarea la comiterea de acte teroriste sunt, de asemenea, contrare scopurilor ~i principiilor
Nafiunilor Unite4 • in finalul acestei rezolutii, Consiliul a menponat ca ramane in continuare
sesiz.at cu aceasta problema, dar nu a dispus ~i luarea altor masuri.
Prin modul de formulare a textului Rezolupei nr. 1373 din 28 septembrie 2001 ~i prin
prevederea unor obligatii pentru state in privinta actelor de terorism ~i trimiterea la
necesitatea respectarii dreptului Ia legitima aparare individuala sau colectiva, Consiliul de
Securitate a extins practic domeniul de aplicare al dreptului Ia autoaparare ~i fata de atacuri
care nu au fost realizate de catre o entitate statala, ci de catre indivizi neaflati sub controlul
~i autoritatea unui stat, ~i care nu au fost calificate ca atacuri armate, ci ca amenintare contra
pacii ~i securitatii internationale, ipoteza in care Consiliul de Securitate poate autoriza
folosirea foqei armate, in temeiul dispozitiilor Capitolului VII din Carta ONU.
Prevederea de masuri avand ca obiectiv combaterea actelor teroriste, a finantarii ~i
organizarii acestora este una justificata, insa extinderea sferei de aplicare a folosirii for,ei
pentru autoaparare nu indepline~te criteriile menfionate de Carta ONU ~i aduce in discutie
necesitatea modificarii acestui cadru nonnativ, pe viitor. fn aceasti privintA, s-a mentionat
ca raspunsul din 2001 fata de actele de terorism a cauz.at modificarea practicii statelor, ca
element al cutumei internafionale, ~i a fost fonnulata chiar ideea aparitiei unei reguli
cutumiare noi, spontane5•
La acee~i data, Consiliul NATO a afinnat ca raspunsul SUA se circumscrie notiunii
de autoaparare colectiva, prevazuta de art. 5 din Tratatul de la Washington, ~i ;or fi
considerate ca fiind indreptate impotriva tuturor statelor membre6•

1
Preambulul Rezolufiei nr. 1373 din 28 septembrie 2001, disponibila la adresa· h .
ruleoflawljiles/UN%20SC%20Res%201373%20(2001)%20E.pdf(accesata la 12 septemb •· g{';/lwww.un.org/
2
Pct. I lit. (a) §i (b) din Rezolufia nr. 1373 din 28 septembrie 2001. ne 2 · · ·
: Pct. I Ii!· (c) din Rezolutia nr. 1373 din 28 septembrie 2001.
5
Pct. 5 dm Rezolufia nr. 1373 din 28 septembrie 2001.
6
A. Cass~se, op. cit., 200 I, p. 997.
pO 1_124Comumcatul de presa NA TO nr. 124 (200 I), dis onibil I .
e.htm (accesata la 11 septembrie 2019). p a adresa. http:llwww.nato.int/doculpr/2001/
 capitolul 111. Prlncipiile fundamentale ale dre ..
- - - - - - - - - - - - - - - - -:.:...::~· ~~lu, international public
109
fo ciuda acestor calificari aduse
septembrie 200 I, invadarea Irak:ului in acte!or 1ndreptate impotriva Statelor Unite la
11
de catre Statele Unite ale Arnericii :~ie 200 ~, de catre coalitia intemationala condusa
international ca nelegala ~i contrara a~
2
st
°
cah~cata de O parte a doctrinei de drept
· parag. 4 dm Carta ONUI .
b) Doua dintre conditiile cele mai· 1·mrta
po nte· pentru I · · ·
proportionalitatea ~i necesitatea. Acestea nu sunt e~ittmitatea autoapararii sunt
Carta ONU ~i au natura cutumiara2 astfi prevazu~~ ~ mod expres de art. 51 din
Intema~onala de Justitie in cauza privind
in unnatoarea formulare:
1
A;. 1.
~~~ 8 . stabib~ m mod neechivoc Curtea
zvz afz mz ltare ~z paramilitare in Nicaragua3,

,,176. ( ...) regula specifica potrivit careia «le itima a v . . v V •

proporfionale cu atacul armat # necesare entru a g rparare ~USfijica doar masurz

V

stabilita fn dreptul international cutumiar p( ) r(as){)Udndev ac_,eSfuza» este o regulii bine

194 aca
este legal uepznue ue respectarea criteriilor de neces ·t t · raspunsul la atacul [armat 1
,,J • ,,J ,,J ••• • •..
. . 'l
luate in procesul de autoaparare" (trad. a.), z a e ~z proporfzona1ztate a miisurilor

# in Avizul consultativ cu privire la legalitatea folosirii armelor nucleare4 in

unnatoarea formulare : '

,.,suf:une~et; .. exercitarii !reptului la legitimii apiirare condifiilor necesitiitii ~i

proporp,onahtafu este o regula a dreptului internafional cutumiar" (trad. a.). '

Semni~ca~a lor este de a limita legitima aparare la actiuni care sunt necesare pentru a
recupera tentonul de stat sau pentru a respinge un atac indreptat impotriva fortelor statului
§i care sunt propoqionale cu acest scop 5• •
Practica statelor ~i jurisprudenta Cuqii Internationale sunt concordante in mentionarea
acestor ~oua conditii, astfel ca sunt trasate limite ale domeniului de aplicare al legitimei
aparari. Insa, in privinta continutului concret al celor doua condipi, raman unele neclaritati.
Astfel, verificarea cerintei necesitatii folosirii fortei poate fi o operatiune simpla, dar cerinta
propoqionalitatii nu este clarificata de catre Curtea Intemaponala de Justitie, nici sub
aspectul continutului ~i nici al autoritatii care ar putea sa determine respectarea acestei
conditii ..
Aceste conditii au fost mentionate de catre Curtea Intemaponala de Justitie ~i in cauza
privind platformeie petroliere6, ~auza privind Activitafi armate in teritoriul statului Congo 1.

1
A.A. Canyado Trindade, op. cit. , 2006, pp. 122-123.
2 C. Gray, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford University Press, 2~14, p. 628.
3 ICJ, Military and Paramilitary Activities in and against
Nicaragua (Nicaragua v. United States of
America), Merits, Judgement, 27 June 1986, parag. 176, parag. 194. . . .
4 ICJ, Legality of the Use by a State of Nuclear Weapons in Armed
Conflict, Advisory 0p1Illon of 8 July
1996, parag. 41. . .
5 C. Gray, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford Umvers1ty Press, 2014, p. 628.
6 ICJ, Oil Platforms (Islamic Republic of Iran v. United States of America), Judgement of
6 November
2003, parag. 73-78. ~
7 Rezolutia nr. 1368 din 12 septembrie 2001 p~vede in
.
preambul: ,,Rec~osc~d ~p~l merent d~
auto
aparare md1v1duala sau co Iec t'1va in conforrmtate cu Carta (ONU) ' dispombda (la adresa.
w • • • w w

https·"//,document d'd T111.1voc!GENINOJ/533/82/PDFIN0153382.pdj?OpenElement accesata la

.1.Joc/ uJY.
s- s-ny.un. orgJU,
w
 110 Orept international public. Principii ~i institutii fundamentale

c) Exercitarea dreptului la legitima aparare de catre statul victima, conform art. 51 din
Carta ONU, este temporara ~i provizorie 1, deoarece statelor le revine obligatia de a
notifica imediat Consiliul de Securitate al ONU, care va lua masurile necesare pentru
menµnerea pacii ~i securitatii intemationale.

Ca regula, rezoluµile adoptate de catre Consiliul de Securitate nu se pronunta asupra

legalitaµi folosirii foqei in autoaparare, insa lipsa de notificare a Consiliului de Securitate
poate pune sub semnul intrebarii justificarea utilizarii foqei armate de catre stand care se
considera victima a unui act de agresiune. Astfel, in hotararea din cauza Activitiifi militare
# paramilitare in Nicaragua, Curtea Intemationala de Justitie a considerat ca lipsa
notificarii Consiliului de Securitate poate constitui un element care sa indice daca stand in
cauza era el ins~i convins ca actioneaza in legitima aparare2•
Doctrina subliniaza ca' in practica, situatiile
, de notificare a Consiliului de Securitate
sunt izolate, statele acordand o semnificatie redusa acestei conditii, motivat ~i de faptul ca
sesizarea Consiliului de Securitate cu privire la o astfel de problema poate fi realizata ~i de
catre Secretarul General3.

2.3.3.3. Controversele cu privire la existenta dreptului la legitima aparare

anticipata §i preventivii
Carta ONU nu consacra in mod expres mai multe forme ale legitimei aparari ~ deci
nici un drept la legitimii apiirare anticipatii ori preventivii. Cele doua forme se deosebesc de
dreptul la legitima aparare prevazut in mod expres de art. 51 prin caracterul atacului caruia
ii raspunde statul victima. Astfel, art. 51 din Carta ONU, care se refera la forma tipica de
autoaparare, prevede justificarea folosirii foqei fata de un atac armat actual, in derulare. in
cazul legitimei aparari anticipate, se raspunde unui atac iminent, celelalte conditii ale
legitimei aparari (propoqionalitatea, necesitatea) fiind aplicabile.
in ceea ce prive~te legitima aparare anticipata, fonna in care se pune problema de a
raspunde prin folosirea foqei armate fata de un atac iminent, jurisprudenta intemat,io nalri nu
aduce clarificari, iar majoritatea statelor nu o accepta ca permisibil A, pe motiv cl implica un
rise de escaladare constal!d in interpretarea gre~itA de catre stat a intentiei altuj stat sau in
reactia dispropoqionata4• In sustinerea existentei unui drept la legitimAapru-are anticipata se
aduc argumente de natura practica: nu este realist a se considera ca statele trebuie sa ~tepte
producerea atacului, inainte de a raspunde5.
Legitima aparare preventiva (preventive self-defence) ar presupune folosirea fortei in
mod unilateral, pentru a preveni un posibil atac care ar ameninta securitatea nationala. '
~ceasta f~rma de legi~are a folosirii foqei a fost invocata m~i ales dupa
evemmentele dm 11 septembne 2001, de catre Statele Unite ale Americii " . t tul
1upte1• "unpotnva
. . . An . . , m con ex
teronsmu1m. tenor acestu1 moment, Curtea Internationala de Justitie a
,
~ l ~eptembrie 2019); Rezolutia nr. 1373 din 28 septembrie 2001 reafirma dre tul • .. .
mdiv1duala sau colectiva, mentionat in Rezoluµa nr. 1368 din 12 septembrie
1
M. Bennouna, op. cit., 2017, p. 62. 200
f merent la legituna
•
aparare
·
A ~ ICJ, Military and Paramilitary Activities in and against Nicaragu (N'
men~a), Merits, Judgement, 27 June 1986, parag. 200. a zcaragua v. United States of
~h. Rosenne, op. cit., 2002, p. 160.
4
s /bi~;;•op. cit., 2014, p. 631.
 ntale ale dr .. 111
capitolul Ill. Princlpiile fundame eptulu international public
,
--
. . " . .
sa_ se pr o~ ~f e asu pra leg ali ta •i , m cau za pn vmd Activitafi
retuzat ,..i im no tr· p un ui ata c pre vent1v · ·
..,ifitare §l param,lztare in Y r zva statu/u1· N.'zcaragua 1, ~1• u1tenor aceste1 hotarari a
nuat sa lase nerezolv•ata aceas ..14 controversa.
,,. x
nti .
CO
ata cu lui de 1 1 .
ne a, an ten or 2 m Israel ~i
De ase me
sus fin ut ide ea fol osi ri~ fol ;~ptembne__ 001, ~1 state pre~u legitima
Africa de Sud au · . rf an nate m tememl· dre ptulm la
pu ns Ia ata cu ri t ea haz el · ·1
arare ca ras eronste, pn n atacar ?r :g~zati~ or teroriste de pe
0
ap zd uia u, mo tiv at de
teritoriile statelor care le ga le re t. arg um en tul ca, pn n gazdmrea pe teritoriul lor
te
a unor astfel de organizatii sta ~p~ c Ive pro mo ve aza sau eel pufin tolereaza actele ele de
re co ntru act de
rorism ~i sunt aseman~t~a mp hc tlo r, ceea ce le face responsabile pe
te . . 2
teronsm com1se . · din anul 1981 asupra unui reactor nuclear
Statul Israel a justificat un. atac p reventtv
. ,.. tru .
0 ?v ca ~ealizarea acestuia avea ca scop
producerea de arme
iraruan m cons cfie, pes ~ ita
Isr ael ulu i ~i, in consecinfa, acesta putea exerc
nucieare ~entru a fi f~lo i~e
tm po tri va
Ge ner ala y a ONU ~1· cons1·1 m · I de secunta · te au
1 pa rar e . Ad un are a
dreptul sau a autoa ,. y ect a, cla ra ~i ferma a inexistentei unui
urs la o ex pri ma re dir
condamnat _a~cyul, ~s a nu auverec nti va .
·
drept Ia legituna ap ara re pre

Co nsi liu l de Se cu rita te la 19 iunie 1981 4 , acesta a statuat

in R~zolufia ad_optata de catre ,,o incalcare grava a Cartei Natiuni/or Unite §i a
tituie
ca condwta statulw Israel consuit ii" 5
~i a sol ici tat Israeiuiui sa se abtinil de Ia astfeI
de acte
a/ionale de co nd
normelor intern 6
•
sau amenint, ari •

lutia
a co nd uit ei statul ui Isr ael , de agresiune, este data in Rezo
0 calificare mai gra va iem bri e 198 1 7, in formularea:
'
Ge ne ral a Ia 13 no
adoptata de catre Ad un are a
.} pr em ed ita t # far ii pr ec edent in incii/carea Cartei
n.a
,,actul siiu [a l lsr ae lul ui - conduitii, ceea ce constituie o8
escaladare
no rm elo r int ern afi on ale de
Nafiunilor Unite §i a a pii cii # securitii/ii interna/ionale" •
en infar ea la ad res
nouii §i pe ric ulo as ii in am
git im a ap ara re pre ve nti va nu este considerata admisibila de
Pe plan international insa, 1e suf ici en te car e sa contureze apari~a unei
nu ex ist a e1e me nte
catre un numar ma re de state ~i9 op ini i din doctrina, incercarea de arg
umentare
est sen s Po tri vit un ei
norme cutumiare in ac
• eia
ara ri pre ve nti ve nu a reu ~it sa raspunda obiecfiei potrivit car
a existentei unei legitime ap
th
qii. ,
1
Parag. 194-196 din Hotararea Cu C. Gray, op. cit., mM.D. Evans (ed.), International Law, 4 ed.
2 A. Cassese, op. cit., 2001, p. 996;

Oxford University Press, 20 I4, p.

630. 2014, p. 631.
(ed .), Int ern atio nal Law , 4th ed., Oxford University Press,
3 C. Gray, op. cit., mM. Ev ans nlga/
D.
Jun e 198 1. Tex tul este dispon ibil la adresa: http://www.un.org/e
4
Resolution 487 (1981) of 19 2019).
w _do c.asp?sym bol=S IRE S/487( 1981) (accesata la I 1 septembrie
search/vie
).
5
Pct. 1 din Rezolufia nr. 487 ( 1981
). Grave
6
Pct. 2 din Rezolufia nr. 487 (19 aeli Aggression Against the Iraqi Nuclear Installations and its
81
7 General Assembly, Armed Isr clear Energy, the
ed Intern atio nal Sys tem Co ncerning the Peaceful Uses of Nu /27
Consequences for the Establ ish
d Int ern atio nal Pea ce and Sec urity [1981] UNGA 28; NRES/36
apons an GA/1981/28.pdf
Non-Proliferation of Nuclear We ibil la adr esa : http ://www.worldlii.org/int/other/UN
este dispon
(1 3 November 1981). Textul
(accesata la 12 septembrie 2019). /36 /27 , pct . 1.
.
arii Ge ner ate A!R ES Bucure , 2014, p. I 72.
~t1
8
Rezolufia Adun lic, vol. II, ed. a 2-a, Ed. C.H. Beck,
9 R. Miga-Be~teliu, Drept interna/ional pub
 f
112 Drept international public. Principii ~i inst it utii fundament ale

efectul admiterii existenfei sale ar deschide u~a represaliilor, a folosirii generalizate a foJ1ei ,
a agresiunii prin intermediul unei imprecizii conceptuale ~i al folosirii discretionare de catre •
cei putemici 1• in acee~i opinie, daca ideea legitimei aparari preventive ar fi fost aplicata in
timpul crizei rachetelor din Cuba, ar fi fost posibil ca omenirea sa nu mai existe, ca unnare
a folosirii armelor nucleare de catre URSS ~i Statele Unite ale Americii, astfel ca, in
contextul proliferarii armelor nucleare ~i de ucidere in masa, respectarea principiului
interdicfiei ameninfarii ~i folosirii foqei se impune cu mai multa foiµ, relevand un caracter
imperativ2 •
Un alt argument pentru negarea legitimei aparari preventive este dat de imposibilitatea
unei astfel de forme de folosire a foqei de a indeplini cerintele necesitatii ~i propoqio.
nalitafii, conditii esenfiale pentru legitimitatea folosirii foqei, astfel ca stand care invoca un
astfel de drept, spre deosebire de un stat care se raporteaz.a la aplicarea art. 51 din Carta
ONU, nu ar fi limitat de respectarea acestor conditii ~i ar actiona in baz.a unei evaluan
3
proprii subiective asupra situatiei, ceea ce constituie o absurditate juridica •
Insa reacfia imediata a C~nsiliului de Securitate, care la 12 septembrie 2001 a adoptat
Rezolutia nr. 13684, prin care a condamnat atacurile teroriste, le-a calificat ca amenintare la
adresa pacii ~i securitatii internationale ~i a invitat statele membre sa coopereze pentru
aducerea in fata justitiei a autorilor, organizatorilor ~i finantatorilor acestor acte ~ pentru
prevenirea ~i reprimarea actelor de terorism.
A vand in vedere aceasta abordare, se poate afirma ca evenimentele de la 11 septembrie
2001 au deschis calea spre o interpretare extensiva a notiunii de autoaparare colectiva, prin
extinderea domeniului de aplicare al art. 51 din Carta ONU5 ~i modificarea continutului
unor principii fundamentale ale dreptului international.
Un alt exemplu concret mai recent de invocare a art. 51 din Carta ONU ii reprezinta
declarafiile facute de Germania ~i Belgia Pre~edintelui Consiliului de Securitate al ONU, cu
privire la folosirea foqei armate de catre aceste state pe teritoriul sirian, impotriva
organiz.afiei teroriste Statul Islamic din Irak ~i Levant (ISIL, cunoscut ~i sub denumirea [SIS
sau Da'esh)6. Cele doua declaratii subliniazA faptul ct\ mAsurile militare sunt indreptnte
im~triva organizatiei teroriste, ~i nu impotriva statului sirian.
In cuprinsul scrisorilor oficiale ale eelor douA state se men~oneazl\ faptuJ c! (SI L a
ocupat o parte a teritoriului sirian asupra cruuia guvemul Siriei nu exercitA controlul efec tiv

1
A.A. Can~ado Trindade, op. cit. , 2006, p. 129.
2
Ibidem.
3
Ibidem, p. 130.
4
Rezolufia nr. 1368 (2001) cu privire la amenintari la pacea ~i securitatea internatio IA · ta ·
teroriste. . na pnn a cun
A. Cassese, op. cit., 2001, p. 997; autorul mentioneaz.a ~i posibilitatea de a d'ISCuta despre ~,ormarea
5
v • • A

spontana a une1 nonne cutum1are m acest sens.

6
Scrisoarea din 7 iunie 2016 a Reprezentanfei Permanente a Belgiei la Or • . , . .
adre~ata Pre$edintelui Consiliului de Securitate (Letter dated 7 June 2016from th p gamzapa Nafrumlor ~mte
Belgium to the United Nations addressed to the President oif the Secun·ty C e .,~anent Representattv.e of
· ounc11'.I text d' I la adresa..
h .
ttp.!lwww. un.org/ga/search/view doc.asp?symbol=S/2016/523#un ( ~ . ' isporu'b'J
/ ~.r.- _la .. I I septembrie 2019);
Scrisoarea din 10 decembrie 2015 emisii de ciitre lnsiircinatul cu A'.r, ac~esa
la Or · · • 'lacer, a · 1Y1lS/Um1 Per G ··
gamzatza Nat1unilor Unite, adresata pre$edintelui Consiliului d S . manente a ermamez
th;
20 5 0 th
; m_ e Charge d 'ajfaires a.i. of the Permanent Mission of Ger;a ecz;zt~te (Letter dated 10 December
atf!cp~;~~;~p°f the Security Council), text disponibil la adresa· %;.:~ ited Nations addressed to
201 9). CF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF96FF9%7D/s · . .securitycouncilreport.org/
2015 946
' - - .pdf (accesata la 12 septembrie
 t t· I bl'
capitolul Ill. Principiile fundamentale ale dreptul ui· •in erna 1ona pu 1c 113

acest teri'to ·
~i ca statele care au fost Supuse atacurilor annate ale ISIL venite din nu au
~:P ., " ·u1
tu1 m temei _art.
51 d'
-~ ~arta ONU, sa ia mas
~1 m hpsa acordulw statulw ~1n~. Statul german §i eel belg
urile nece sare de legitima apar are chiar
ian vor sprijini actiunile militare
ale ISIL.
ale acelor state care au fost v1ctime ale atacurilor armate
calificarea data actelor teroriste
Conli:°u~l- celor doua ~crisori o~~iale face trimitere la
al ONU, prin Rezolutia nr. 2249
ale or~1z.ap.e1 I~IL d~ catre ~ons1liul de Securitate
ala §i f'ara precedent la pacea §i
(20 I~) din .20 nm~mbn~ 2? 15 ·'. ?e ,,amenintare glob
Securitate ca statele sa ia masuri
secuntatea mtemat1onala , §1 sohc1tarea Consiliului de
pentru prevenirea ~i reprimarea actelor teroriste.
i armate sub forma legitimei
Pentru respingerea ideii de legitimare a folosirii foqe
terorism, poate fi mentionat ca, in
aparari ca raspuns la comiterea sau pregatirea actelor de
ismului §i in lipsa c~talogarii ca
lipsa unei definitii intemafionale comprehensibile a teror
nal au manifestat o constanta
infracfiune intemationala, statele §i dreptul internatio
re a actelor de terorism, materia-
preocupare in privinta identificarii masurilor de combate 2
a intr-un num ar considerabil de convenfii intemation ale adoptate la nivel universal sau
lizat
deosebit de importanta: folosirea
la nivel regional3, in vigoare, avand o trasatura comuna
e de aceste convenfii ca mijloace de
foqei armate nu constituie una dintre masurile prevazut
actelor comise de persoanele fizice,
prevenire ~i combatere a actelor de terorism. in privinta
de infiintare a unei instante intem4a-
a fost formulata o inifiativa din partea statului roman,
ationala impotriva Terorismului •
ponale specializ.ate in materie de terorism - Curtea Intem
acceptarii ideii de exercitare a
Avand in vedere practica ambigua a statelor in privinta 5
ism , motivata §i de faptul ca, in
wmi drept la legitima aparare impotriva actelor de teror
ra Ii se aplica garanfiile prevazute
multe cazuri, acestea sunt comise de persoane fizice, caro
Securitate al ONU la 20 noiembrie 2015, text
1 Rezolufia nr. 2249 (2015) adoptata de Consiliul de
atf/cf/O/o7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4FF
disporubil la adresa: http://www.securitycouncilreport.org/
).
96FF9%7D/s_res_2249.pdf(accesata. la 12 septembrie 2019
2 Convenfia pentru prevenirea $i repri mare a infrac fiunilor fmpotriva persoane/or care se bucurii de
), Convenfia interna{iona/ii impotriva luiirii de
protecfie internafionalii, inc/usiv agenfilor diplomatici (1973
marea atentate/or teroriste ( 1997), Convenfia
ostatici (1979), Conven/ia interna/ionala pentru repri
), Conven/ia cu privire la infrac/iuni # a/te acte
internafionalii pentru reprimareafinanfarii terorismului (1999
reprimarea capturiirii i/icite a aeronavelor (1970),
comise la bordu/ aeronavelor (1963), Convenfia pentru
siguran/ei avia/iei civile (1971), Convenfia privind
Convenfia pentru reprimarea actelor i/icite fmpotriva
privind reprimarea actelor i/icite de vio/en/ii fn
proteqia fizicii a materia/elor nuc/eare (1980), Protocolul
adifional la Conven/ia pentru reprimarea actelor
aeroporturile care deservesc aviafia civilii interna/ionala,
enfia pentru reprimarea acte/or ilicite impotriva
ilicite impotriva siguran/ei aviafiei civile (1988), Conv
u reprimarea actelor i/icite impotriva siguran/ei
sigurafl/ei navigafiei maritime (1988), Protocolul pentr
en/ia privind marcarea explozibililor plastici in
platformelor fixe situate pe platoul continental ( 1988), Conv
scopul detectarii (l 991 ). nirea # pedepsirea acte/or de terorism /wind
3 Convenfia Organizafiei State/or Americane privind preve
conexe, care sunt de importan/ii interna/iona/ii
forma infracfiunilor impotriva persoanelor # de extorcare
ui (l 977), Convenfia regionalii a Asocia/iei Asiei de
(I 971 ), Conven{ia europeana pentru reprimarea terorismul
a terorismului (1987), Convenfia arabii privind
Sud-Est pentru Cooperare Regionala privind reprimare
erin/ei lslamice privind combaterea terorismu/ui
reprimarea terorismului (1998), Convenfia Organiza/iei Conf
ane privind prevenirea # combaterea terorismu/ui
interna/ional ( 1999), Convenfia Organizafiei Unitiifii Afric
(l 999), Tratatul privind cooperarea dintre statele memb
re ale Comunitafii State/or lndependente in combaterea
terorismului (l 999). considera/ii referitoare la propunerea Romaniei de
4 Pentru detalii, a se vedea C. Moldovan, Succinte
in Analele ~tiintifice ale Universitatii ,,Alexandro
infiin/are a unei instanfe internafionale in materie de terorism,
1, pp. 175-186.
loan Cuz.a" Ia~i, Tomul LXII, ~tiinte Juridice, 20 I6, Nr.
5 ennouna. oo. cit. , 2017, p. 66.
 da me nta le
11 4 c. Prl ncl pii ~i ins titu tii fun
Dr ep t Int ern ati on al pu bli
ac ie
a dre ptu riJ or om ulu i ', ~i nu pot fi atribuite pr im af
protej are le
1~/~stru.mentele juri~ice de rora le revine obligafia de a respecta principiile fundamentaJ
ale e or, car~1 s~ t enti~ati1
e ca u conturat ele me nte
mt e11_1a pon al, nu se po ate afinna in prezent ca s-a e
<1:ep~lu em ati on ale in ac ea sta privin fa.
int
constitutive ale une1 cutume ptu lui 1a Jeg itim a ap arare iJ reprezinta interventi
al dre
Un alt element controversat ru a sa lva pr opriii cetafeni, ce nu are O
regje~
sta te pe nt
sta tu lu i pe ter ito riu l alt or tri vit un or opini i, constituie un element al dre
ptului
U, da r, po
me nt ~~ e:p re sa in Carta ON lui int ern ation al cutumiar, insa aceasta ide 2
e nu este
a dre ptu
Ia legit1ma aparare, pa rte
un ifo rm de ca tre do ctr ina de specialitate • A fost
e §i nic i
~cceptata de catre toate state1 du ri, de ca tre Sta tel e Un ite ale Americii, pentru a
mu1te ran
mvocata in practica, in mai 89 ), Re pu bli ca Do mi nic ana (in 1965), Grenada (in
ma (in 19
jus tif ica intervenpi in Pana a, pe ntr u int erv en tii efe ctuate pe continentul african
aseme ne
1983); Franta a folosit-o, de Filde §, Li beria, Republica Centrafricana
)3.
02 (in Co as ta de
incepand cu anul 20
rm in ar e al po po ar el or
2.3.3.3.1. Dreptul la au to de te p atat
tod ete rm ina re are o du bla natura: constituie in acela§i tim
Dr ep tul po po are lor Ia au iri i fo qe i arm ate, cat §i un principiu fundame
nta l
erz ice rii fol os
o excepp.e de Ia principiul int d expres de Carta ON U §i
analiz.at in
bli c, consacrat in mo
al dreptului international pu ca tre alt e sta te a un ei mi§cari de eliberare nafiona
la
rijini rea de
cu pr ins ul acestui capitol. Sp e, o ast fel de mi §care neputand avea un carac
ter
de ag res iun
nu es te considerata un ac t bu ie an ali za t in co rel afie cu principiul integrita~ i
etermina re tre
p~ ni c. fn sa dreptul la autod
teritoriale.
re es te co ns ide rat po po ru l sa u nafiunea care Jupta
etermina
Titularul dreptului 1a autod 4 ern ati on al pozitiv actual nu consacra
o astfel
de nf ei Dr ep tuJ int
pe nt ru do ba nd ire a indepen 1/ui
•

afi le na tio na le. Co me nta riu l general nr. 12 al Comiteh

rit
de pr er og ati va pe nt ru mino al Pa ctu lui inl er na /ional cu pr ivi re la dreph1rile
la artic olu l 1
pe nt ru Dr ep tu ril e Om ul ui dr ep t de ca re be ne fic iaz A popoarele ~i nu co nti ne
a ca es te un
civ ile ~i po lit ice me nt io ne az
5
ui drept.
pr iv ire 1a mi no rit ati le nationale ca titulari ai acest ga
nicio pr ec iza re cu
pf iun ea ac es tui Co me nta riu gene ral , prive ~ e intrea
ce
No tiu ne a ,,popor", i'n ac en titA fi ind rep tA tite sA de vin A sta t/ind rep ti\fite
ui sta t sa u al un ei
po pu lap e de pe teritoriul un l ,,popor nu poate fi
st

al . fn
. co ns eci nfA , ter me nu
Ia suveranitate co nf or m drep
tului intemafion ice,
tra ie$ te in int eri oru l un ui stat, iar minoritii~le etn
ca re
ap lic at un ui gr up minoritar a se se pa ra de ac el sta t, in temeiuJ art. J din Pact,
au dreptul de
re lig io as e sa u lingvistice nu te in pr ac tic a ONU de de co lon iza re or
i daca
re po t fi i'n ca dra
cu ex ce pp a ca zu lu i in ca

ului, a se
iei eur op ene a dre ptu rilo r omuJui in privinfa terorism
1 Pe ntr u O anaJiza a imp1icatiilor
Convenf ept uri lor Omului,
via /a pri va ta inj uri spr ud en /a Curfii Eu rop ene a Dr
,# dre ptu l la 3-290.
vedea A. lftimiei, Terorismul jur idi c ie§ ean ", Ed . Ha ma ngiu, Bucul'e§ti, 20 15, pp. 28
de ani de invafamant
in volumul Conferinfei ,, 160
2
J. Crawford, op. cit. , 2012,
pp. 754-755.
3
Ibidem , p. 755.
PelJet, op. cit. , pp . 400-401. ination),
N. Quoc Dinh, P. Daillier, A. tic le 1 (Right to Self-determ
4
ne ral Co mm en t No . 12: Ar
Committee, CC PR Ge ului
de-a 21 -a ses iun e a Comitet
5
_UN Human Rights rtie I 98 4, ela bo rat la cea
tion ofPe op les, din I 3 ma rgl do cid l45 38 83 j82 2 htm l
(ac ces ata Ia
f\,
•
The Rig ht to Self-determina
P1e2ntru Drep_turile Omului, dis
septembrie 20 19) .
ponibil la adr esa : htt p:/ / ww w.r efw orl do ·
 ----
capitolul Ill. Prl nciplile fu
nd amentale ale dreptului International public 115

majoritatea. ~i minoritatea ~ad de acord sa intervina separarea • De asemenea, dreptul la

1

autodetenn~a~e poat~ fi . mvocat in cazul in care grupurile de minoritati sunt supuse

discriminarit ~•stem~tice ~1 _excluderii de catre guvern sau daca traiesc pe un teritoriu care a
[ost ocupat pnn foqa dupa mtrarea in vigoare a Cartei ONU in anul 1945 •
2

Avizul cons~ltativ al C~ii Internationale de Justitie privind independenta Kosovo, din

20103, nu a anah~ t a~easta problema ~i nici nu a statuat asupra dreptului la autodeter-
rninare al poporu l~ dm Kosovo, ci a examinat daca declaratia de independenta fata de
Serbia, :facuta de catre organele de conducere provizorie din Kosovo, la 17 februarie 2008,
este in confonnitate cu dreptul intemafional. Curtea Internationala de Justitie s-a pronuntat
in sensul legalitatii ~i confonnitatii cu regulile dreptului international a unei astfel
de
declara#i de independenta.

intrebarea adresata Curfii in cererea de aviz consultativ fonnulata de Adunarea

Generala a ONU la 8 octombrie 2008 a fost unnatoarea:
,,Este conformii cu dreptul international declarafia .unilaterala de independenfa a
institufiilor provizorii de administrare autonoma din Kosovo?" (trad. a.).

in pronuntarea A vizului, Curtea a retinut ca declaratiile de independenfa au fost

numeroase in secolele al XVIII-lea, al XIX-lea ~i la inceputul secolului al XX-lea, au
generat opozifie din partea statelor fata de care au fost facute, uneori au determinat aparipa
unor noi state, alteori, nu, insa din practica statelor nu rezulta ca ar fi fost considerare
contrare dreptului international.
in privinta dreptului la autodeterminare, Curtea a constatat ca, in a doua jumata te a
secolului al XX-lea, dreptul international a evoluat cu privire la acesta ~i a dat na~ere unui
drept la independenfa pentru popoarele din teritoriile neautonome ~i cele care erau supuse
subjugarii, dominafiei ~i exploatarii straine, un numar mare de state fiind create prin
exercitarea acestui drept. Totodata, au fost facute declaratii de independenta ~i in afara unui
a
astfel de context, insa practica statelor nu indica aparitia unei noi reguJi care sa interzic
astfel de declaratii4 •
'
Misiunea ONU in Kosovo (UNMIK) a adoptat, in mai 2001 , Cadrul constitutional
pentru autoguvernare provizorie, care a impaqit responsabilitAtile administrative intre
reprezentantii ONU ~i Institutiile provizorii de autoguvernare din Kosovo.
Curtea a apreciat ca, in prezenta cauza, nu este necesar sa raspunda la intrebarea daca,
in afara contextului teritoriilor neautonome sau al popoarelor aflate sub dominafie sau
a
exploatare straina, dreptul international referitor la autodeterminare confera unei pa.qi
populafiei dintr-un stat existent dreptul de a se separa de acel stat sau daca dreptul
fi
international prevede un drept la ,,secesiunea-remediu" ~i in ce condifii ar putea acesta
exercitat.

hts.
1
Minority Rights: A Guide to United Nations Procedures and Institutions, p. 17, http://minorityrig
ocedur
org/wp-contentluploads/old-site-downloadsldownload-52-Minority-Rights-A-Guide-to-United-Nations-Pr
es-and-Institutions-updated-and-revisedpdf (accesata la 13 septembrie 2019).
2
Minority Rights: A Guide to United Nations Procedures and Institutions, p. 17.
of
3
ICJ, Accordance with International Law of the Unilateral Declaration of Independence in Respect
Kosovo, Advisory Opinion of22 July 2010, ICJ Reports 2010, p. 403.
4
Parag. 78-84 din Avizul Cuqii.
 ---::::.:::__'--7
_ ,
116 Drept international public. Principii ~i institutli fundament ale

Prin unnare, Curtea s-a raportat strict la intrebarea adresata de catre Adunarea Generala.
in privinta autorilor declarapei de independenta, Curtea a apreciat ca ace~tia sunt
persoane care au acµonat in calitate de reprezentanti ai poporului din Kosovo, in afara
cadrului de administrare interimara, deci declaratia nu emana de la Adunarea din Kosovo ca
institufie provizorie de administrare autonoma, acponand in limitele cadrului constitutional.
Curtea a refinut, pe de o parte, ca fmµ juridica a Cadrului constitutional deriva din
caracterul obligatoriu al Rezolupei Consiliului de Securitate din 1999 1, deci din dreptul
international, ~i prezinta caracter juridic international. Pe de alta parte, Cadrul constitutional
a intrat in vigoare in cadrul Iegislatiei adoptate pentru administrarea Kosovo in perioada
intennediara ~i nu a dispus de acest teritoriu dincolo de aceasta fazii. Rezolutia Consiliului
de Securitate nu poate fi interpretatii in sensul di interzice orice actiune avand ca scop
rezolvarea impasului in care paqile, fiirii indoialii, se aflau. Mai curand, interzicerea unei
declaratii unilaterale de independentii (ori condamnarea acesteia dupa producere) revenea
reprezentanfilor speciali ai ONU sau Consiliului de Securitate, dar ace~tia nu au :fiicut acest
Iucru. in acest context, s-a considerat ca autorii declaratiei de independenta nu au acfionat ~i
nici nu au avut intenfia de a acfiona in calitate de organism creat de catre un imputemicit sa
acfioneze in aceasta ordine juridica, ci, mai curand, stabilit sa adopte o masura ale carei
importanp. ~i efecte se intind in afara/dincolo de aceasta ordine. Astfel, nu a avut loc o
incalcare a cadrului constitutional2•
'

2.3.3.3.2. Aplicarea sanctiunilor de catre Consiliul de Securitate al ONU in

temeiul Capitolului VII al Cartei ONU
~ C~nsiliul de_ Securitate al ONU are atributii in aplicarea miisurilor de constnlngere
1IllJX!1nva statulUI agresor, in temeiul dispozitiilor Capitolului VII din Carta ONU.
Inainte de a recurge la folosirea fortei in temeiul Capitolului VII din Carta ONU
~nsiliul de Securitate poate lua masuri care nu implica folosirea foqei, in virtutea art. 4
~ Carta, pentru punerea in executare a deciziilor sale. Acest tip de masuri poate include
i
~ e a . totala sau partiala a rel~tiilor. ec?nomice ~i a comunicaµilor feroviare,
~tune, aen~~e, p~~tale, t~legrafice, pnn radio ~1 a altor mijloace de comunicaµe , precum
~ ruperea relaµilor d1plomatice".
. in ~ in ~are masurile adop~te in temeiul art. 41 din Carta se dovedesc a fi insufi-
c1ente sau_ me~c1ente pentru a menµne sau a restabili pacea ~i securitatea internationala ot
fi luate masun care presupun folosirea fortei armate. ti ' P

Potrivit art. 42 din Carta ONU, Consiliul de Securitate

,_.poa!e intreprinde, cu forte aeriene, navale sau terestre . .
conszdera necesara pentru menfinerea sau rest b ·z. . . .. . ' orzce acfzune pe care o
a z zrea paczz ~z securitafii internafionale".
. Astfel, potrivit Cartei ONU' Consiliul de Securitat .
actiona, avand in vedere ~i faptul ca in con£ . e are prerogative foarte extinse de a
de Secu .tat ,,. . ' orm1tate cu art 24 din Cart 0
int _n : 11 ,,revme in primul rand responsabilitatea d · . a NU, Consiliului
ernationala. In practica, exercitarea acestei atrib .. e a men~~ pacea ~i securitatea
1 este d1ficda "m
u,n · un 1 . 1··
1R .
ezolut1a Co T l · e e s1tua 11
2 J. Crawford ns1 I~ UJ de Securitate nr. 1244 (1999) '

D ' Op. Cit., 20}2, p. 120. .

 al public 117
capftolul Ill. Principlile fundamentale ale dreptului internation

permanen ti poate impiedica

particulare, deoare~e. _dreptul de veto. al celor cinci membri
t fel un mecanism lipsit de
adoptarea unor decizn cu caracter obhgatoriu, devenind in aces
eficienfa reala. ufia de a
are atrib
in conformitate cu art. 39 din Carta ONU, Consiliul de Securitateciiri a piicii sau a unui
,,constata existen/a unei ameninfiiri impotriva piicii, a unei inciil
ri vor fl luate, in conformitate
act de agresiune # va face recomandiiri ori va hotiiri ce miisu
i # securitii/ii interna/ionale".
cu articolele 41 ~i 42, pentru men/inerea sau restabi/irea piici
t, in general, sa
in exercitarea atribupilor prevazute de Carta ONU, Consiliul a ezita
privire Ia acte comise de Israel
califice acfiuni ale stateior ca agresiune, dar a facut-o cu
Iegatura cu actele de apartheid, a
unpotriva stateior vecine, impotriva Africii de Sud in
ritafii intemafionale doar in cazul
constatat existenta unei ameninfari asupra pacii ~i secu
. l I
conflictelor mterstata e .
fost de a se realiza controlul
Intenfia inifiala, Ia momentuI redactarii Cartei ONU, a
care trebuia sa dispuna de foqe
asupra folosirii fortei de catre Consiliul de Securitate,
impotriva actelor de agresiune ~i
annate permanente pent ru a-i permite luarea de masuri
t plan nu a fost realizat ~i
pentru restabilirea pacii intemationale 2~i securitatii, insa aces
pJanul initial a fost modificat in practica •
e autoriza statul victima sau
Deoarece Consiliul nu dispune de forte militare proprii, poat
statului agresor. Un exemplu
a1te state membre ONU sa foloseasca foqa armata impotriva
folosire a forte , i armate de catre
controversat de autorizare a Consiliului de Securitate de
state1 e membre este intervenfia in sprijinul Republici i Coreea (Coreea de Sud), in 1950, in
3 contextul considerarii atacului anna t
mma adoptarii mai mult or rezolufii de catre Consiliu , in
a pacii4 • Rezolufia nr. 84 din 7
din partea Coreei de Nord asupra Coreei de Sud ca incalcare
mis catre ONU ofertele de asistenta
iulie 1950 a luat act de faptul ca statele membre au trans
care furnizeaza forte anna te sau
pentru Republica Coreea (parag. 2), a recomandat ca statele
nda unificata a Statelor Unit e ale
alte forrne de asistenta sa le faca disponibile pentru coma
unificata a steagului ONU conco-
Americii (parag. 3), a autoriz.at folosirea de catre comanda
triva fortelor nord-coreene
mitent cu cele ale statelor participante, mcursul operafiunilor impo
zeze Consiliului de Securitate
(parag. 5), ~i a solicitat Statelor Unite ale Americii sa furni
rapoarte cu privire la cursul operafiunilor (parag. 6).
de Securitate de a folosi foqa
Un alt exem plu de autorizare data de catre Consiliul
la 2 augu st 1990, situafie calificata
annata a fost mcazul invadarii Kuw eitul ui de catre Irak, 5
a pacii ~i secu ritati i inter natio nale prin Rezo lutia nr. 660 din 2 augu st 1990 •
ca incalcare
a solic itat Iraku lui sa i~i retra ga foqe le anna te din Kuw eit6 .
Consiliu] de Securitate

Oxford University Press, 2014, p. 636.

1
C. Gray, op. cit. , in M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed.,
2
Ibidem.
nr. 83 din 27 iunie 1950 [S/RES/83
3
Rezolutia nr. 82 din 25 iunie 1950 [S/RES/82 (1950)], Rezolutia
(1 950)], Rezolutia nr. 84 din 7 iuJie I 950 [S/RES/84 (1950
)], Rezoiufia nr. 85 din 31 iulie 1950 [S/RES/85
)], disponibile Ia adreseie: https:/lwww.security
(1 950)], Rezoiutia nr. 88 din 8 noiembrie 1950 [S/RES/88 (1950
FF96FF9%7D/Chap%20VIl%20SRF,S%20
councilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B-6D27-4E9C-8CD3-CF6E4
B2.pdj, https:llwww.refworldorg/docid/3b00flfa54.html (acce
sate Ia 12 septembrie 2019).
4
Rezolutia nr. 83 din 27 iunie 1950 [S/RES/83 (1950)].
)], textuI este disponibil la adresa:
5
Rezolufia nr. 660 din 2 august 1990 [Resolution 660 (1990
http://WWw. un. orglen/ga/search/view_doc.asp?symbol=S/RF
,S/661 (1990) (accesata la 12 septembrie 2019).
Pct. 3 din Rezolutia nr. 660 din 2 august 1990.
6
 118 Drept international public. Principii ~i institutii funda mentale

Recurgerea Ia folosirea foqei de catre state, prin invocarea unor rezolutii adoptate de
catre Consiliul de Securitate, a constituit, in unele cazuri, ~i subiect de controversa. Astfel,
in privinta interventiei militare din Irak (Operation Iraqi Freedom) din martie 2003, de
catre coalitia intemationala condusa de catre Statele Unite ale Americii, a fost pusa sub
• •
semnul intrebarii legalitatea desfa~urarii acesteia.

Intervenfia militara de catre coalitia intemationala a fost justificata printr-o serie de

rezolutii ale Consiliului de Securitate adoptate anterior 1 in baza Capitolului VII din Carta
ONU.' S-a sustinut ca folosirea fortei militare a fost necesara din cauza amenintarii
reprezentate de' acuzatiile aduse statului irakian de dezvoltare a armelor de distrugere in
masa, cu incalcarea obligatiei de dezarmare. Unele state, ca Franta, Federatia Rusa, China,
Germania, au fost de parere ca nu este necesara folosirea fortei armate, ci ca ar trebui
continuate inspecfiile ONU cu privire la arme.
Statele Unite, pe de alta parte, au invocat ,,doctrina legitimei aparari preventive" ca
temei pentru aceasta interventie militara, fara insa a fumiza o justificare a acestei abordari.
Regatul Unit al Marii Britanii ~i Irlandei de Nord ~i Australia nu s-au baz.at pe aceasta
doctrina. Dupa inlaturarea de la putere a lui Saddam Hussein, 111 aprilie 2003, a devenit
evident ca Irak nu detinea arme de distrugere in masa ~i nici posibilitatea de a le produce,
astfel ca au aparut serioase indoieli cu privire la natura informatiilor pe baz.a carora au fost
justificate folosirea fortei armate ~i desfa~urarea efectiva a operatiunilor annate, dar ~i o
ilustrare reala a pericolelor invocarii legitimei aparari preventive2•
Una dintre rezolutiile pe care s-a sprijinit argumentarea legalitatii interventiei militare
in Irak a fost Rezolutia nr. 1441 din 2002 3, adoptata cu unanimitate, prin care s-a dee is sa se
acorde Irakului ,,posibilitatea finala de a se conforma obligatiilor sale de dezannare 10
temeiul Rezolutiilor relevante ale Consiliului", precum ~i instituirea unui regim de inspectie
consolidat pentru verificarea procesului de dezannare4• A constatat, de asemenea, ca statul
irakian a incalcat obligatiile care ii reveneau din rezolutii anterioare (in special, Rezolu~a
nr. 687 din 1991 )5, care au stabilit regimul de incetare a focului ~i care impuneau acestuia
obligatia de dezarmare ~i de distrugere a armelor de distrugere in masa, precum ~i obligatia
de a coopera cu inspectorii ONU, care unnau sa revina in Irak in baza unu.i regim consolidat
de inspectie. Ceea ce rezulta in mod clar din textul Rezolutiei nr. 1441 din 2002 este ca nu a
fost autorizata folosirea fortei impotriva Irakului.
. C~ .~ concl~zie in ceea ce prive~te legalitatea folosirii fortei, trebuie subliniat ca
d1spoz1t11le Carte1 ONU nu prevad transferul catre unul sau mai multe dintre statele membre
0~ a prerogativei de a decide in mod unilateral ca au fost epuizate ··1 I de
· ~ d" £'. d • .
o u,10nare p~mca a IJ.eren e1or mternaponale ~1. nici autorizarea ca unul dintre
S 1t ffilJ oace e
membrii
1
Rezolutiile nr. 678 ( 1990), 29 noiembrie 1990, https:!ldocuments-dds
GENINR0l575!28/IMGINR057528pdff?OpenElement (accesata la 12 se t b. -ny.un.org/doc!RESOLUTIONI
1991 h •If · · P em ne 2019)· 687 ( ··
27 ' ~tp. www.un.org/Deptslunmovic/documents/687.pdf (accesata la 12 . ' nr. 1991 ), 8 apnhe
Ope ~iembrie 2002, https:!ldocuments-dds-ny.un.org!doc!UNDO C!G;:~r;bne 2019), nr. 1444 (2002),
n 2 ement (accesata la 12 septembrie 2019). 71319 JIPDFIN027139J.pdf?
C. Gray op •r M

t:j
A

3 Rezolu \a · cz ·• m .D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford . .

docurnents/14J1. 1441 (~002), 8 noiembrie 2002,
disponibila la adresa· hU~iversity Press, 2014, p. 639.

D
4
Pct. 2 din. (atc~sata la 12 septembrie 2019). · ttp./fwww.un.org/Depts/unmovid
s Pct. l din Rezo ut~a nr. 1441 din 2002.
ezolu\1a nr. 1441 din 2002.
 . lul ,11. Princlpiile fundamentale ale drept
~ - - - - - - - - - --.:=..::..:u:_: 1 1• • •
119
u:,:
in'.te
'.:,'.~r~
na~t~
1o~n~
al~p~u~
bl~1c~ - - - - - - -~~

s41• Silx decidA

• .
potrivit• propriilor• .criteri1'
,.. .
.c.olosi·
11 . 1orte1
rea c. •1
, aceasta pos1'b'l'
11tate fi in
' d stab'1liffi
· in
exCfusivitate ,. m sarcma Cons1hulu
c.
1 de Secun·tate a1 ONU tocmat• ".
m scopu I de a as1gura·
ech1'librul m recurgerea 1a 1orta annatl:5
"'½
doar"m baza d' ... 1or cupnnse
1spoz1tn . ,.tn Capttolu
.
1 VII
din Carta ONU. .
Consiliul wd~. S~curi~te poate sa autorizeze folosirea fortei ~i in cadrul procesului de
rnenµnere a p~cn~ sttuat•~ care nu est~ in mod expres prevazuta de Carta ONU, dar care a
fost dezvoltata pnn practtca statelor ~• are temeiul juridic in prevederile Capitolului VII din
carta oNU.

2.3.3. 4. Obligafia de a respecta regu/ile dreptu/u i umanita r in cazul folosirii

for/ei arm ate

2.3.3.4.1. Caracteristicile surselor dreptului international umanitar

Dreptul international ~anitar constituie una dintre diviziunile dreptului international
public, astf~l c1:1111. am ment10nat in pa~ea introductiva a prezentei lucrari, in care au fost
enumerate ~• pnnc1palele surse ale reguhlor dreptului international umanitar.
Realitatea recenta, caracterizata prin conflicte armate interne sau internationale in
anumite zone ale lumii, arata ca regulile dreptului international umanitar sunt de ~ctualitate,
iar statele ar trebui sa le puna in aplicare, avand in vedere caracterul de ius cogens al
multora dintre ele.
Nofiunea drept international umanitar nu trebuie confundata cu cea de drept intema-
ponal al drepturilor omului, deoarece sursele pentru fiecare dintre cele doua diviziuni ~i
domeniul lor de aplicare sunt diferite (aspect mentionat, de asemenea, in partea introductiva
a prezentei lucrari). Dreptul international umanitar constituie un ansamblu de norme ce
reglementeaza conducerea ostilitatilor, inclusiv ocupatia militara, folosirea armelor, pro-
tec~a victimelor in conflictele internationale ~i in cele interne, regimul juridic al prizo-
nierilor de razboi, statutul juridic al populatiei civile.
in privinta termenilor folositi in aceasta materie, trebuie facuta distincµa intre notiunile
ius ad helium - drept la razboi - ~i ius in be/lo - dreptul in razboi. Diferenta semnificatiei
celor doua notiuni este strans legata de evolutia regulilor dreptului internaµonal cu privire la
folosirea foqei ~i consacrarea in prezent, in mod expres, ca principiu fundamental cu
valoare de ius cogens, a interdictiei amenintarii sau folosirii foqei in relaµile dintre state ~i a
folosirii foqei ca modalitate obi~nuita de rezolvare a diferendelor dintre state.
Notiunea ius ad helium desemneaza vechea acceptiune a folosirii fortei de catre state in
relatiile dintre ele. Notiunea ius in helium desemneaza, in contextul actual, al principiilor
fundamentale ale dreptului international public, regulile aplicabile in situapile in care se
.
recurge la folosirea fortei armate indiferent daca aceasta are loc intr-un conflict intern sau
'
intemaµonal, ~i prive~te in principal protejarea anumitor categorii speciale de persoane.
0 precizare esentiala ~i care subliniaza importanta regulilor dreptului international
umanitar este irelevanta caracterului legal sau ilegal al folosirii forfei pentru aplicarea
~ormelor dreptului ~manitar, cu alte cuvin~e, oblig~~a respec~ regulil~~ dreptului
international umanitar nu este inlaturata in cazunle neleg1ttme de folosrre a foqet .
'

~ A.A. Can1rado Trindade, op. cit., 2006, p. 1~9. . . . .

B. Onica-Jarka Drept international umamtar. Note de curs, ed. a 4-a, Ed. Uruversul Jund1c, Bucure~1,
2016, p. 12. '
 '-: ~ ~
120 Drept internation al public. Principii ~i institutii fundamen tale

fnhotararea pe fond data in cauza Activitii/i militare # paramilitare in ~i impotriva

Nicaragua, Curtea Intemafionala de Justitie a folosit expresia principii generate ale
dreptului international umanitar, avand ca temei art. 3 comun Conventiilor de la Geneva
din 1949, i'n privinta contlictuJui care avea loc pe teritoriuJ statului Nicaragua ~i a actelor
1
comise de catre Statele Unite ale Americii •
ArticoluJ 3 comun Convenfiilor de la Geneva din 1949 define~te anumite regu]j
aplicabile in cazul conflictelor annate cu caracter non-international.
2
Trebuie subliniat ca ProtocoluJ adifional nr. I la Conventiile de la Geneva , din 1977, se
aplica ~i conflictelor annate care au loc intre stat ~i membrii unei mi~cari de eliberare
nafional~ iar ProtocoluJ adifional nr. II la Convenfiile de la Geneva este aplicabil con-
flictelor inteme.
La momentul pacii de la Westfalia, razboiul devenise o activitate publica i'n care
armatele regulate luptau pentru farile lor, nu ca o obligatie feudala fata de suzeranii lor, ceea
ce a detennina t consolidarea conceptului de reciprocitate in secolul al XVIII-lea in sensul
ca soldafii inamici capturafi trebuie tratafi bine, deoarece exista interesul ca ~i partea
adversa sa acorde acel~i tip de tratament soldatilor inamici capturati.

2.3.3.4.2. Nopunea ,,conflict arrnat intemapo nal"

Pennu analiza confinutului obligafiilor ce le revin statelor, este necesara mai intai
lamurirea nopunilor de conflict armat international ~i non-internafional.
Dreptul internapo nal umanitar confine reguli specifice in functie de tipul de conflict
armat in derulare, respectiv daca este unul international sau unul intern, nofiuni care sunt
definite in cuprinsul Convenfi ilor de Ia Geneva ~i al Protocoal elor aditionale. Pentru o
corecta infelegere a diferentel or dintre aceste notiuni, vom prezenta in continuar e princi-
palele elemente definitorii, precum ~i pe cele care le deosebesc. Ambele nofiuni, cea de
conflict internapo nal ~i cea de conflict non-internafional, sunt definite in sens fonnal ~i
tehnic, dar insuficien t de clar.

Convenfiile de la Geneva nu contin o definifie a notiunii de ,,conflict annat", ci prevad

doar categoriile de conflict armat international ~i non-international, in definifii care nu sunt
comprehensibile. incadrare a unui caz de folosire a foqei annate prezinta relevanta deosebita
din perspectiva regulilor aplicabile: in cazul conflictelor annate internafio nale ~i
non-internationale se aplica regulile dreptului international umanitar, in timp ce in celelalte
situafii, care nu pot fi incadrate in aceasta categorie, se aplica regulile dreptului international
al drepturilor omului3. '
Potrivit art. 2 comun Conventiilor de la Geneva din 1949, notiunea de fli t t
· Iude cazun-1e de , con c arma
•mternatio
.
• naI me
• •
,,riizboi declarat sou de orice alt conflict armat ivit zAntre uoua ,.] --
l p C . sau maz multe dmtre
InaIte e arfz ontractante, chiar dacii s'a
A v •
..ea w,.]e ra'"'z boz· nu e recunoscut ... ,.] d. l "
precum ~i toate cazurile de ocu • t
i, '·
l'"' . a ue una m e e ,
Contractante, chiar daca ace;sta ~;fie t~ta a Asa~ p~r/~al~ ~ teritoriului unei lnalte Piirfi
upa ze nu mtampma mczo rezisten/ii militarii".
1
I. Brownlie, o'P. cit. ' 1995' p• g4•
Protocolul aditional nr J are 174 d ~ ..
2

3 B. Onica-Jarb op. cit. p 20· A Aebparf1, iar ~rotocolul adifional nr. II are 168 de parti
' ·• · ' · as, op. cit., pp. 420-421. •·
 . lul ,11. principille fundamentale ale dr .
~ eptului International public 121

Acestor situatii Ii se aliiturA cele pr ti .

. Geneva, care, in art. 1 parag. 4 .e~. zute d~ Pr~t?colul aditional nr. I Ia Convenfiile
1
d;4; ~i pen~ ,,co!1?ictele. annate in ~a:: 1:de aphcabih~a!ea dispozitiilo! C~n.ventiil?1' din
1cu· atiei straine ~1 1mpotriva regimurilor fas1~are__Ie lupta _unpotriva dommat1e1 colon1ale ~i
~- :une de ele insele, consacrat in Carta N ~e, .n exerc!tare~ drepturilor popoarelor de a
1
1
'~ncipiile de drept international privind aru;tlo r U:111te ~ 1.in Declaratia referitoare la
~infonnitate cu Carta Natiunilor Unite". re atu e amicale ~ cooperarea intre state in

Din cuprinsul dispozifiilor relevante in a c . . . , 1.

d meniul de aplicare al acestora rezulta ca cet~s a pnvmt~ ~. care, totodata, stabilesc
~atoar ele situafii: no mnea conflict mterna fional desemn eaza

i) exista o stare de conflict annat intre doua sau mai I · •

terea sau nu a acesteia de catre paqi; mu te state, md1ferent de recuno~-
ii) ex~sta O situafie" d: oc~paf!e m~litara totala sau parfiala a teritoriului unui stat' indi-
ferent daca este sau nu mtiimpmata rez1stenta militara·
iii) lupta popoarelor pentru autodeterminare. '

2.3.3.4.3. Notiunea ,,conflict intern (cu caracter non-international)"

Dispozifiile art. 3 comun Convenfiilor de la Geneva din 1949 se refera la conOictul
~rmat ca~e. nu prezinta ',',u~ caracter internaponal ~i este ivit pe teritoriul uneia dintre
In~l~ele Parµ Contractant~. ~1 se completeaza cu prevederile art. I parag. I din Protocolul
adiµonal nr. II la Convenfnle de la Geneva, care cuprinde elemente din care rezulta ca acest
tip de conflict armat

,,se desfo~oara pe teritoriul unei f nalte Piir/i Contractante fntre forfele sale armate ~i
for/e armate disidente sau grupuri inarmate organizate care, sub conducerea unui
comandament responsabi/, exercita un asemenea control asupra unei parfi a teritoriului
sau, astfel inciit sa-i permit a sa desfoioare opera/iuni militare sus/inute §i coordonate".

Sunt excluse din domeniul de aplicare al acestei noliuni , confonn art. I parag. 2 din
Protocolul adifional nr. II, situafiile de tensiune intema ~i tulburArile inteme cum sunt
,,acte/e de dezordine pub/ica, actele sporadice # izo/ate de violen/d §i alte acte
analoge, care nu sunt conflicte armate".

Rezulta ca elementele caracteristice ale unui conflict annat intern sunt urmatoarele:
i) conflictul se desfa~oara in intregime pe teritoriul unui stat;
. . ii) conflictul se desfa~oara intre foqele annate ale guvemului statului respectiv ~i forte
d1s1dente sau armate organizate; ..
iii) trebuie sa atinga un grad semnificativ de intensitate - deoarece fo11ele_ d1s1~ente
e~ercita un control important asupra teritoriului statului ~i organizeaza operap.um susµnute
~1coordonate, deci prezinta un nivel ridicat de org~ e. . . . . . .
Continutul acestor trasaturi este completat de alte mstrumente Jundice mtemap.onale ~1
de jurisp~denta instanfelor penale internafionale car: au _interp~:~\ continutul no~unii ~e
conflict annat intern. Astfel, in ceea ce prive~te cennµi mtens1tap.1 , putem menp.ona ca,

Boqan, Nofiunile de conflict armat international, conflict armat intern ~~ grupiirile teroriste
1 ca
/J • Gh.
- uterq1al factor generator de conflict armat, in Dreptul or. 12/2016, p. 92; A. Abas, op. ell., p.
421.
 -....., 1# J
122 Orept international public. Principil ~i instltutil fundamentale 41
potrivit Statutului Cw1ii Penale Intern~tionale [aJ:-
~ _parag. 2 lit. f)], v?r fi considerate
conflict annat cu caracter intern (~i nu sunple tensnm1 mterne) ace le confltcte armate ,,care
opun in mod prelungit, pe teritoriul unui stat, autoritAtile guvernului acestui stat ~i grupurj
armate organizate sau grupuri armate organizate intre ele".

Insa definifia data nofiunii de conflict annat intern nu este clara in privinta pragului de
gravitate al violentelor inteme. in privinta condifiei intensitatii conflic~lui, s-a recurs la
criterii precum gravitatea atacurilor, daca a fost o cre~tere a confruntanlor armate, daca a
avut loc o raspandire a violentei asupra teritoriului pentru o perioada de timp, daca a avut
loc o cr~tere a numarului de forte guvemamentale ~i mobili:zarea ~i distributia de anne
intre ambele parti, daca a fost atrasa atenfia Consiliului de Securitate, daca au fost adoptate
rezolllfii in legatura cu conflictul respectiv 1•
Confonn definitiei date de catre Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie in anul 1995,
in cauz.a Tadic, in decizia privind apelul cu privire la jurisdicp.a Tribunalului2,

,,(. ..) conflictul armat exista ori de cate ori se recurge la for/a armata intre state sau
violen{a armata prelungita intre autorita/ile guvernamentale ~i grupurile annate
organizate sau intre astfel de grupuri in cadrul unui stat. Dreptul umanitar interna/iona/ se
aplicii de la inifierea unor astfel de conflicte armate §i se prelunge~te dincolo de incetarea
ostilita.Jilor, pana se ajunge la incheierea genera/a a pacii; sau, in cazul conjl.ictelor
inlerne, p<i,w se ajunge la o solufionare pa§nica. Pana fn ace/ moment, dreptul umanitar
b11e.rnap0,zal continua sa se ap/ice pe intreg teritoriul state/or aflate in conflict sau, in cazu/
conjlictelor inleme, pe intregul teritoriu aflat sub controlul unei parfi, indiferent daca are
foe sau nu o lupta efectiva'' (trad. a.).

Distinefia dintre conflictele intemationale ~i cele inteme prezinta relevanta in primul

rind pentm stabilirea obligafiilor ce revin paftilor la conflict ~i pentru stabilirea raspunderii
juridice a destinatarilor acestor obligafii, in cazul in care au fost incalcate.
U~ ~~ ~ a d~butat c_a o confruntare intre foqele armate ale guvemului legitim al
¢1tu)u1_ ~ gruparu organizate dm punct de vedere militar, in interiorul frontierelor statului
~~v,_ ar ~~ deveni un conflict armat international in situatia in care in conflictul
llll~ ~ unph~a ~1 11:11 alt stat sau alte state , care, ignorand principiul neinterventiei in afa-
3

~ e ~ e , mtervm cu fortele sale annate pe teritoriul statului unde se derul' v

tlictul tPl'rl ,. _

.· · m~u.i., m spnJmu1 1ormaµun11 orgamzate din punct de vedere mil ·tar d' con1
• .. .c. • .. • eaza
v
msurgentdor. 1 , a tea a

lnterventia militara a altor state in sprijinul guvemului legitim nu tr £ nt1· 1 v

inte~ intr-unul internationaL deoarece nu este indeplinita conditia ans ~~a co tc~
confl1ct. t opozit1e1 statelor in

1
lTY C
septe:~: ~~
!udge ' ase No. IT-03-66-T, Trial Chamber II, Prosecutor v Fatm. L. .
1
3~ November
9
2 lCTy P;os
2005, http://www.icty.org/x/casesllim~jltjug):n1l:=~oiaradin Bala, Isak Musliu,
l JO-e.pdf (accesata la 12
Anna..., •
"'~ on lurisd' • ecutor v. Dusko Tad' -"·' D l ., . .
· IC w,va ,, u e , Dec1s1on O th
51002/ttrn <.acces.:1:ni2Decision _of 2 octobre 1995, parag. 70 httpn -;;,_~ef~nce Motion for Interlocutor)'
n. ,: septembr1e 2019)
1nteniationa1llrns, The Law of A
• · ' www.zcty oro/x!t
d · . · 0 ' casesltadiclacdeclenl
Law, 4t1i eel rme Confhct (International R .
IlL_J, ., Oxford University Press, 2014 p. 827 umamtarian Law), in MD E ( d)
' • • - vanse.,
 capitolul Ill. Principiile fundamentale ale d ..
- reptului international public 123
Definirea ~i delimitarea celor d .. . .
drep tului international umaru·tar nflo~a notmm pentru care sunt aplicabile norme]e
· - co 1ct ann t · · • .
Prezinta relevanta c;:j in pn·vm· ta antr .. .. a mternapona1 ~1 conflict armat intern -
t " enaru ras d · · · ·di ,.
care deriva din acestea. ' pun em Jun ce m cazu] incalcarii obligatiilor
Astfel, incalcarea regulilor dreptului . t . .
. . · m emat10na1 umamtar aplicabile " I
confl1ctelor armate mtemafionale atrage atat as d . . m cazu
raspunderea penala intemafionala a persoanel:r Pfi~ er~a :ite~ationala a statelor, cat ~i
. . 1z1ce m 1ata mstantelor nationale
ins~teIor penaIe mtemattonale specializate'. t- sau a
In cazul incalcarii regulilor aplicabile conflictelor t · •
.. .. d .. anna e non-mtemat1onale poate fi
antrenata raspun erea penala a persoanelor fizice pentru
,. dr .. ,. . .1 d . .
·t d ~ '
com1 erea e 1apte care se
mca eaza m notJ.uru e e genocid, cnme de razboi sau crime contra umanitatii.

2.3.3.4.4. Statutul diferitelor categorii de persoane

. ~~le ~on~c~te se obliga sa respecte Conventiile de la Geneva din 1949 in toate
s1tuatnle, rara sa ex1ste o clauza de solidaritate.

~) Distinc(ia din':e combatanfi # non-combatanfi. Dupa lamurirea notiunilor de

co~1ct armat mtematJ.onal ~i non-international ~i a domeniului de aplicare al regulilor
spec1fice, este n~~esar ~ trata regimul juridic al actorilor dreptului international umanitar ~i
a. ~ - ~~sebmle.. dintre combatanti ~i civili, conform principiului distincfiei (sau
discrumnarn), regula de baza a dreptului international umanitar.
Regulile dreptului international umanitar prevad un statut special pentru persoanele
care nu iau parte la ostilitati sau care, din cauza starii de sanatate sau de captivitate, nu mai
pot lua parte la ostilitati, acestea fiind persoanele necombatante: ranifii, bolnavii ~i naufra-
giafii; prizonierii de razboi; populatia civila.
Aceasta distincfie este caracteristica pentru conflictele internationale.
Deosebirea dintre cele doua categorii prezinta o deosebita importanta din perspectiva
posibilitatii de a fi atacate, ~i anume: fata de combatanti pot avea loc atacuri annate in
cadrul unor operafiuni militare; in schimb, atacarea civililor nu este permisa, ca regula, cu
exceptia cazului in care civilii participa la ostilitati ~i astfel i~i pierd statutul privilegiat ~i
pot fi atacati in aceasta perioada2• in rest, atacarea populatiei civile constituie crima de
razboi, aspecte care subliniaza importanta deosebirii celor doua categorii.
Combatantii sunt persoanele care apartin fortelor armate ale unei parfi contractante,
respectiv fac parte dintr-un grup sau unitate inarmata ~i organizata, aflata sub controlul unui
comandament care raspunde pentru conduita subordonatilor sai.
Diferentierea intre combatanti ~i civili era u~or de realizat in trecut, mai ales atunc~
cand ostilitafile se derulau pe spatii intinse, in mediul rural, insa in prezent poate fi uneon
dificil de realizat, mai ales in contextul modificarilor tehnicilor ~i metodelor de lupta. Una
dintre aplicatiile principiului distinctiei sau discriminarii dintre combatanti ~i civili este

1S. Sciiuna~, Raspunderea intemafionalii pentru violarea dreptului umanitar, Ed. All Beck, Bucure~ti,
2002, p. 51 ~i urm. ·
2 N. Melzer, Interpretive Guidance on the Notion of Direct Participation
in Hostilities under ~nternational
Humanitarian Law International Committee of the Red Cross, Geneva, 2009, https:/!www.1crc.org/engl
'
assetsljiles!otherlicrc-002-0990.pdf (accesatii la 12 septembrie 2019).
124 Drept international public. Principii ii lnstltutii fundamentale ~

reprezentata de purtarea unifonnei, m cazul foqelor1 armate regulate ale statelor, sau de
afi~area unui alt semn distinctiv, in cazul altor grupari •
Pentru participarea la operafiunile militare, combatantii nu sunt pedepsiti. Regulile
dreptului international urnanitar asigura ~i protectia combatantilor, astfe]: pe durata
ostilitafilor ~i a p~cip arii la acestea, sunt protejati impotriva unor metode ~i mijloace de
purtare a razboiului, iar dupa ce nu mai iau parte la ostilitati pentru ca au fost captura1i, au
statut de prizonieri de razboi. ..
Statutul special al combatantilor este reglem entat de Conve ntnle de la Geneva din
1949.
Aplicarea Convenfiilor este prevazuta in mod special pentru cazul conflictelor intema-
fionale, dar, conform art. 3 comun celor patru Conventii, se prevede un tratament umanitar
minim ~i pentru situatiile de conflict care nu este international.
Convenfiile co~sacra ~i rolul puterilor protectoare (statele neutre) ~i recunosc
activitatea Comitetului International al Crucii Ro~ii ~i dreptul sau de initiativa, iar
Protocolul adifional nr. I instituie o comisie intemationala de stabilire a faptelor (clauz.a
2
facultativa de competenta obligatorie) •
Cele patru Convenfii interzic represaliile contra persoanelor particulare ~i prevad
obligafia statelor de a sancfiona penal crimele de razboi.
Convenfia I de la Geneva pentru ameliorarea conditiei ranitilor ~i bolnavilor mfortele
armate terestre confine regulile esentiale ale dreptului umanitar de protejare a civililor, a
persoanelor hors de combat ~i a personalului medical ~i religios, precum ~i a unor obiecte,
cum ar fi obiectele apaqinand civililor, unitatilor medicale ~i transporturile.
Dupa adoptarea lor, Convenfiile de la Geneva au :facut obiectul ratificarilor sau aderarii
din partea unui numar foarte mare de state, astfel incat dispozitiile lor au caracter ~i aplicare
universale. De asemenea, un numar mare de state sunt parte la cele doua Protocoale
adifionale.
Protejarea ranifilor ~i bolnavilor consta in tratament umanitar, inregistrarea Ior difu-
z.area informafiilor, asistenta neutrilor. '
Protocolul I protejeaz.a ocupantii unei nave in dificultate.
~
Proteja
. rea personalului medical ~i a materialelor sanitare se realizeaza pnn· urma-toareIe
masun:
-este protejat persona lul sanitar (compus din. persona lul care acorda mon·· · med"1ca1e,
. . oLlJtn
persona1 admm..,u
· ;,,+.. ·
atlv, cape1am - persona l rehg1os) care este identi'fi cat ca atare pnn ·
· te ed" 1 1 · • . . '
m nn m ~e or de_ 1dent1tate (carte de 1dent1tate, banderola);
-:- materialele samtare constand in instalatii fixe ~i mobile afectate r- · · . .
trebme •respectate ~i proteia . . capturate· arutdor
te ~i nu pot fi rechi'zi·1t..-1onate ~1. mc1 ~1 bolnav dor
" p t 1 . ~
'J
protect1a transportului sanitar cu avionul. ' ro oco ul I as1gura
Este prevazuta recunoa~terea semnului Crucii Ro~ii
reprezinta_drapelul elvefian inversat, ~i a semilunii ro~ii c~ car~ est~ 1:1° insemn vechi, ce
~e ~~e~a~i statut steaua lui David - a Israelului) deoar~ce ~~s e asunllata Crucii Ro~ii (nu
d~~1ci1 Se~lunii Ro~ii are intentia de a fi libe;a de orice t~car:a Intemafionala a Crucii
natura. conotaµe religioasa, politica sau

IA
2 • Abas, op. cit., 425· .
D. Ruzie, G. T ebp. , B. Omca-Jarka, on. cit. p 88 .
ouJ Dr ·1 • r ' .
' Ol international public 23c ed D
' ., alloz, 2015, p. 268.
 .
capitolul Ill. Principlile fundamentale ale dr t u1u,. Internatio
_ .
_ ep nal public 125

In anul 2006 a fost adoptat Prot lul ..

a instituit o
ua emblema umanitara ta d "oco III la Convenpile de la Geneva, care
l caruia statele
n~ tx . b cons n mtr-un romb ro~u pe fond alb, in interioru
Sil poa u pune un sun o11a a1egerea lor.

B) Statutul prizonie rilor de rdzhoi este prevazut "in dea t 1·m de convenpa · III de Ia
• d'c. .1 ,.
~i cele interne . convent·1a Ill de Ia
Geneva ~1 este 11erent x . .. conflicte
. at mtre ,., le. internationale "'
Geneva prevede ca pnzome ru de razbo1 au dreptul la integn'tate fiz'ICa ~1· trebme · ,., 1.
sa 1 se
· "" t· "" "" . . .. fi · fi folositi pentru 1 ·· d
pernuta men merea sanatatu 1z1ce ~i morale. Pot une e ca1egon1 e
• 't""h
act1v1 at•·
Protocolul adifional nr. I recunoa~ te statutul prizonierilor de razboi pentru 1upi.a•~t .. d
'I" d "l ~.-x . on1 e
g hen~' ar 1 re1U.u1 ~ercen~ n 1or_, c~re nu beneficia za decat de unele garantii (tratamen t
uman1tar, dreptul la o Judecata ech1tabtla, conform Conventiei din 4 decembrie 1989 intrata
in vigoare la 20 octombrie 2001 ). '
Prizonierii de razboi pot fi legati ~i tinuti cu fata acoperita doar temporar, ca o masura
de necesitate militara.
in categoria prizonierilor de razboi sunt inclu~i membrii fortelor annate ale unei parti
in conflict (combatanti), inclusiv militiile ~i corpurile de voluntari care fac parte din acest~
forte, precum ~i grupurile organizate de rezistenta care apartin uneia dintre p311ile in
conflict, daca indeplinesc urmatoarele conditii: se afla sub comanda unei persoane care
raspunde pentru subordonatii sai, poarta semne distinctive vizibile de la distanta, poarta
1
arme la vedere, conduc operatiuni cu respectarea dreptului umanitar •
Este inclus in aceasta categorie ~i personalul civil care insote~te aceste forte. in
conformitate cu prevederile art. 5 din Conventia III de la Geneva, in caz de indoiala cu
privire la statutul de prizonier de razboi al persoanelor capturate, acestea vor beneficia de
regimul juridic specific, pana cand o instanta competenta le va clarifica statutul.
Categoria prizonierilor de razboi a fost extinsa prin Protocolul aditional I ~i la fortele
neregulate sau de rezistenta, cum sunt cele folosite de mi~carile de eliberare nationala, care
nu sunt identificate cu semne distinctive, dar care se afla sub comanda ~i poarta arme la
2
vedere. Terori~tii nu sunt inclu~i in aceasta categorie •
Plecand de la aceste reguli, se ridica problema statutului juridic al persoanelor detinute
de Statele Unite ale Americii la Guantanamo Bay, capturate in cursul operatiunilor militare
ce au urmat atacurilor de la 11 septembrie 2001, ~i al celor suspectate de terorism.

2.4. Prindpiul solutionarii prin mijloace p8§nice a cliferendelor intemationale

Astfel cum sugereaza ~i denumirea sa ~i ca o consecinta fireasca a ~~cipiului inter-
zicerii amenintarii sau folosirii foqei, acest principiu este considerat un pnnc1p~u g~neral al
dreptului inte~ational3, ce presupune obligaJia statelor de~ rezolva_n~intele~enl~ d~~e ele
exclusiv prin folosirea de mijloace pa~nice. In prezent, sedml matene1 _acestu1 pn~cipm este
Carta ONU, care prevede ~i alegerea mijloacelor efec~ve de _s~luponar~ a d1fere~delor
dintre state, mijloace ce vor fi analizate detaliat in cap1tolul pnvmd soluµonarea diferen-
delor internationale.

1
A. Aust, op. cit., 2010, p. 240.
2
Ibidem, p. 241.
3
I. Brownlie, op. cit., 1995, p. 114.
 126 Drept interna tional public. Prlncipil ~i instltu~ll fu ndarne ntale

Carta ONU prevede in art. 2 parag. 3 obliga tia potriv it cru-eia

ce
,,Tofi Memhrii Organizafiei vor rezolva diferendele /or internafionale prin mijloa
nu fie puse
p~nic e, in ~a /el fncot pacea .yi securitatea interna/ionalii, precum # Justifia sii
in primejdie".
ionarea
Aceasta dispozifie este completata de prevederile Dec/arafiei privin d soluf
p~nic ii a diferendelor internafionale, adoptata de Aduna rea Generala a <?NU m 1982,
1
de obligatii
cunoscuta sub denurnirea de Declarafia de la Manila , care prevede o sene
pentru state, in vederea respectarii ~i aplicarii acestui principiu:
l evitarii
- obligafia de a acfiona cu buna-credinta in relatiile dintre ele, in scopu
aparitiei diferendelor; ale de a
_:_ obligaf:ia statelor parfi Ia acorduri regionale sau memb re in organ isme region
ra.
intreprinde toate eforturile pentru solufionarea pa~nica prin intermediul acesto
ta consa-
Menfionarea Declaraf:iei de la Manila prezinta relevanta deose bita in privin
ece reprezinta
crarii normative a principiului soluf:ionarii diferendelor intemationale, deoar
c al solutio-
primul text care cuprinde un plan cuprinzator ~i o consolidare a cadrului juridi
promovarea
narii ~nic e a disputelor intemaf:ionale , care se intemeiaza ~i are ca scop
2

cu art. 33 din
dreptu1ui international general, a Cartei ONU (in mod deosebit are legatu ra
asupra
Carta ONU), precum ~i a altor acte juridice intemationale, cum sunt Decla ratia
intre state in
principiilor dreptului international privind relatiile amiabile ~i coope rarea
can privind
conformitate cu Carta Organizaf:iei Nafiunilor Unite din 1970, Tratat ul ameri
d solupo narea
soh.q:ionarea pe cale p~nic a de diferendelor3, Conventia europ eana privin
~ca a diferendelor4 •
a
in stransa conexiune cu solufionarea pa~nica a diferendelor, Decla rapa de la Manil
priete nie dintre
oonpne principiul prevenirii diferende/or care ar putea afecta relapi le de
state~ care se raporteaza in mod expres la principiul bunei-credinte, sublin iaza
ca statele
~~ alege in ~od li?er mij~oacele conc~et: de a ~olutiona un difere nd
(state le pot apela Ia
sau ancheta
~Jloace politico-diplomatice - negoc1en, med1ere, bune oficii, conci liere
le de Justitie)
n:temafional~ - _sau j~sdic fiona le ~ arbi~aj sau sesizarea CUJ1ii Intern ationa
~1 accentuea.za_ ~ soluf1onarea trebm e reahz ata exclus
iv prin mijloa ce pa~nice.
n-
S~ subbruate, de asemenea, rolul acordurilor regionale pentru soluti onare a difere
delor din~ state, precum ~i posibilitatea statelor de a aduce orican d in at~nti
a ·1 · I · c
m' . onsidieu ca u!
de Secuntate sau a Adunarii Generale diferendul dintre eles · Declarati·a , a1 preve

1
A fost aprobata prin Rezolutia nr. 37/10 (AIRES/37/10) (la unctul sol t1~nar · .
ea Pcl§mc a a litigiilor dintre
state") de catre Adunarea Generala a Organizatiei Nafiunilor Unite~ 15 •~
ares:: https:l/peticemaker.un.orglsites/peacemaker.un.org/jiles/G~Sn~m
- am
te 1982, textul este disponibil la
aDecla ration_ARES3710%28en
g ish~29_O.pdf(accesata la 12 septembrie 2019).
E. Roucounas ' Man t·ta Declarahon . h
htrp:lllegai u on t e Peaceful Settlement 0if
3 Am. ~-org/avllhalmdpsidlmdpsidhtml (accesata Ia 12
septembrie 2019) International Disputes,
diUinter /;;ic~n
4 -
Treaty on Pacific Settlement - Pact of Bogota, 30 apn·i·Ie ·1948 http'/f ·-·- ··
en.can treaties A-42_yaciifiic_settlement_yact bogota.asp (acces iwww.oas.org/er,ls/a/
European Con -:- ¥ ' •

~ ~li~lui Europei, la;::~ : for the Pea~ej'ul Settlem;nt of Disputes, E~la

Conven~:7ventions!full-listl-!c::i;e!~-29 ;pnhe ) 957. A intrat in vigoare la 30 ap~r
s Pct..6 din De .
~;3,
12 septembrie 2019).

ions. treaty. 023 (accesata la 13 septembrie 20;~e) R58,

adoptata in cadrul
,.hl!P:l/www.coe.int/
· 0 man1a nu este parte a
clarat1e.
 127
capitolul 111. Principiile fundamentale ale dreptului international public

e care ar putea
statele i~tre ~~e. ~-a _ivit diferend~l tre?uie sa se abfina de la orice ac~un
8grava s1tuatta
~1 mv1ta statele sa mche1e acorduri sau sa includa in cuprmsul lor clauze cu
privire la sol~tionarea pa~~ca_ a diferendelor2.
a diferen-
Declaratta accentueaza ~1 rolul pe care ii au institufiile ONU in solutionare
delor internafionale ~i invita statele sa accepte jurisd icfia obligatorie a Curtii Internationale
3
de Justitie, cu scopul de a consolida rolul acesteia •
general nu
Totu~i, doctrina subliniaza ca nici Carta ONU ~i nici dreptul international
dintre ele4, dar
prevad o obligafie pozit~va _(~e rezultat) p~ntru state de a rezolva diferendele
onarii diferen-
esential pentru acest pnnc1pm este consuntamantul parfilor prealabil soluti
lor dreptului
dului, iar existenta ~i validitatea acestuia trebuie verificata prin aplicarea reguli
international.
solupo-
Astfel cum rezulta in mod direct din Declaratia de la Manila, accentul in cazul
nd, astfel ca se
narii diferendelor este pus pe obligatia de buna-credinta a parfilor in difere
situatia in care
poate pune problema incalcarii dreptului international ~i a acestei obligatii in
sa recurga la
un stat, in mod deliberat ~i cu rea-credinta, refuza sa participe la negocieri sau
dac~ dupa
un alt mijloc de solufionare a neintelegerii, propus de partea adversa, sau
solutii ori ia
epuizarea unui anumit mijloc de soluponare, refuza sa continue5 cautarea unei
rnasuri care pot agrava situatia sau adopta masuri de tergiversare •
a neintele-
0 dezvoltare a modalitaplor pe care le pot folosi statele pentru solutionare
ata ~i inclusa
gerilor dintre ele, prin aplicarea acestui principiu, in prezenta lucrare, a fost realiz.
in capitolul referitor la soluponarea diferendelor internationale. Pentru a
sintetiz.a, solufionarea
litap: incheierea
pe cale p~nica a diferendelor dintre state se poate realiza in mai multe moda
a unei rezolvari
unui compromis intre piifti, aplicarea regulilor dreptului international, gasire
6
multilaterale (spre exemplu, pot fi menponate Tratatele de pace din 1947) •
rea unui
Soluponarea diferendelor reprezinta, de fapt, un proces care implica aplica
mai multor ele-
ansamblu de reguli ale dreptului international ~i presupune o apreciere a
care sunt afectate
mente - contextul aparitiei diferendului, masurile politice, mecanismele
pragmatica, dar
de aparitia unei anumite neintelegeri. Poate fi privita dintr-o perspectiva
aceasta trebuie completata cu normele dreptului international.

stat
2.5. Principiul neamestecului in afacerlle inteme ale altui
(principiul neimixtiunii sau al neinterventfel)
2.5.J. Confinutul princ ipiul ui neimixtiunii
este foarte
Principiul neimixtiunii sau al neamestecului in afacerile inteme ale unui stat
o consecinta a
strans legat de eel al suveranitapi egale a statelor ~i poate fi considerat
rii foqei sau a
acestuia, dar, in acel~ i timp, interacponeaza ~i cu principiul interzicerii folosi
ipiilor dreptului
amenintarii cu forta (intercondifionarea fiind una dintre caracteristicile princ
international).

1
Pct. 8 din Declaratie.
2
Pct. 9 din Declaratie.
tional Disputes,
3
E. Roucounas, · Manila Declaration on the Peaceful Settlement of Interna
http:///egal.un.org/avl/ha/mdpsid/mdpsidhtm/ (accesata la 12 septembrie 2019).
4
I. Brownlie, op. cit., 1995, p. 114.
5
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 58.
6
I. Brownlie, op. cit. , 1995, p. 114.
 7
128 Drept international public. Prlncipii $1 lnstttutii fundame ntale
---- ---' ---- ---- ---- ---- ---- -- - - - - - - -
7 al Cartei ONU se prevede interdicpa pentru Nafiunile Unite de a se
in art. 2 parag.
amesteca in chestiuni care aparfin eseofiaJ cornpetenfei interne a statelor, in unn~toa rea
formulare:
,/vicio dispozifie din prezenta Carta nu va autoriza Nafiunile Unite sii interv.ina in
chestiuni care apar/in esenfial competen/ei interne a unui Stat $i nici nu ~a obhga pe
Membrii soi so supuna asemenea chestiuni s!!re rez~l~are f!e baza pr~~~~ rilo! pr~zentei
Carte; acest principiu nu va aduce insa mtru mmic atmgere ap/zcaru masurzlor de
constrongere previizute in Capitolul VII''.

fn redactarea textului art. 2 parag. 7 din Carta ONU, un rol important I-au avut statele
din America Latina participante la conferinta care a fondat Organizafia Natiunilor Unite de
Ia San Francisco, in I945, care au avut o pozifie comuna, ca urmare a experientelor lor
istorice cornune 1•
Aceasti dispozifie legala a devenit clauza de baza cu privire la consacrarea
neintervenfiei ca principiu juridic imperativ al dreptuluj international contemporan, dar
oonfinutul sau trebuie corelat cu posibilitatea pe care o are Consiliul de Securitate de a
adopta ~i pune in aplicare masuri de executare in temeiul Capitolului VII din Carta.
Din redactarea textului, se poate observa ca, stricto sensu, obligafia de neinterven!ie nu
priv~e in mod direct statele membre ale ONU, ci organizafia, ~i, de asemenea, ca
principiul nu este consacrat in mod expres,· aspect ce subliniaza natura sa cutumiara.
Excep!ia prevazuta in teza a II-a se refera la atribufiile Consiliului de Securitate in materia
menJ:inerii pacii ~i securitatii intemafionale, in cazuri de ameninfare a pacii ~i comitere a
actelor de agresiune, ipoteza in care poate fi autorizata folosirea foqei armate.
Principiul neintervenfiei poate fi calificat drept un corolar al principiului egalita~i
2
suv~e a statelor, iar confinutul principiului prezinta mai multe componente •
Prima componenta a principiului neintervenfiei se refera la interzicerea de a se
.amesteca in organiu1rea intema a unui stat, astfel ca nu este pennis unui stat sa decidw
~?1 com~ t dintr-un stat strain pentru a indeplini un anumit act ~i nu se poa~
mteJZtce agentulw unui stat strain sa indeplineasca un anumit act sau O anumita acti ·tat
0 a doua componenta se refera la interdictia ca statele sa se amestece " v~ e.. 1
~ ale ~ltui sta~ adica statele nu pot face' presiuni asupra autoritatil ml a. alce.n e
. tat tr~. . . . ~ or eg1s at1ve
>cl1 executiv I ··1 d' ,
._.._..,........, ..~
JudPNitnn: e a1e unm s s am ~1 mc1 nu se pot amesteca "
guvemele statelor straine ~i nafionalii lor. m re aµ1 e 1ntre
. , 0 alta co~ponenta se refera la obligafia statului de a se ab . . .- .
µne de la ~ct~v~taµ de
ms~~e, organIZare, sprijinire, pe teritoriul lor, a unor activita,f1 care
strame. pot preJud1c1a state
0· ~ parag. 7 din Carta ONU face trimitere dir ~ ...
~ lee~ la pos1b1htatea recunoscuta
Vollnsd1~ulu1 de Securitate de a lua masuri care implica 10
C
m Carta ONU ,. . . os1rea fortei mb . .
actelor d 1
. ' m c~zu amemntanlor aduse pacii i . ~' .. '. aza Cap1tolulU1
e agresmne. Notmnea ,,amenintare impotriva } .. ~,ecuntaµ1 mtemat ionale ori al
pacu nu este d fi · :
l E. McWhinne
e uuta, astfel incat
the Protection ofn,;-• ,r
Declaration on the Inadmissibility of.l
Independe nce and Soverei
.
nterventzo n in the Do .
21 December 19
2 A. Casses:s, http.:1//egal.un.org/avl/ha/ga 2f;f~eneral Assembly Resolut'm
es2tic Affairs of States and
J Ibidem
. ' op. cu.• 2005, p. 53 . - ga_213 J-.n.html (accesataIon ,..,~,, New y ork,
la 1213 I rvv-.
septembrie 2019).
Capitolul Ill. Principiile fundamentale ale dreptulu'1•mt erna +·t1ona 1pu bl'1c 129
-
posibilitatea aplicarii dispozitiilor care legitimeaz.a folosirea fortei armate trebuie analizata
in ~ecar.~ caz concret. ~ fost auto.rizata folosirea fortei, prin interventie colectiva a statelor,
in s1tuap1 precum cazun de genoc1d, crime impotriva umanitatii, crime de razboi 1•
Ad~area G~n~rala a_ ONU. ~ ~~optat, in 1965, Rezolutia nr. 2131 (XX), cuprinzand
Decl~rafza _cu przvire I~ 1?admzszb~/1tatea interven/iei in afaceri/e interne ale state/or ~i
prote1area mdependenfez ~z suveramta/ii lor2, adoptata in contextul decolonizarii.
Din cuprinsul Declaratiei, prezinta relevanta deosebita urmijtoarele obligatii ce revin
statelor:
- niciun stat nu are dreptul de a interveni, direct sau indirect, din orice motiv, in afa-
cerile inteme sau exteme ale oricarui stat. in consecinta, sunt condamnate interventia
arn~.a~. ~i toat~ cele!alte f~rme de ingerinta sau incercari de amenintare impotriva perso-
naht:atn statulw sau 1mpotnva elementelor sale politice, economice ~i culturale (pct. l );
- niciun stat nu poate folosi sau incuraja folosirea unor masuri economice, politice sau
de alt:a natura pentru a constrange un alt stat in scopul de a obtifle de la el subordonarea
exercitarii drepturilor sale suverane sau pentru a obtifle de la el avantaje de orice fel. De
asemenea, niciun stat nu va organiz.a, nu va sprijini, finanta sau tolera activitati subversive,
teroriste ori annate indreptate spre rastumarea violenta a regimului altui stat sau interferand
in conflicte civile intr-un alt stat (pct. 2);
- folosirea fortei pentru a lipsi popoarele de identitatea lor nationala constituie o
inc.alcare a drepturilor lor inalienabile §i a principiului neinterventiei (pct. 3);
- fiecare stat are un drept inalienabil de a-§i alege sistemul politic, economic, social §i
cultural, rara ingerinte din partea unui alt stat (pct. 5);
- toate statele trebuie sa respecte dreptul la autodetenninare ~i la independenta al
popoarelor ~i natiunilor, precum §i dreptul ca acesta sa fie exprimat liber, :fara presill}e
straina ~i cu respectarea in mod absolut a drepturilor omului §i libertatilor fundamentale. In
consecinta, toate statele vor contribui la eliminarea completa a discriminarii rasiale §i a
colonialismului in toate formele §i manifestarile sale (pct. 6).
Contributia cea mai mare a Declaratiei din 1965 a constat in realiz.area completa a
procesului d~ decoloniz.are, eel mai notabil succes fiind reprezentat de dobandirea
independentei de catre Namibia, fosta colonie gennana, transferata sub mandatul Ligii
Napunilor in baz.a Tratatului de pace de la Versailles din 1919 §i apoi incredintata Africii de
Sud, care §i-a prelungit prezenta in Namibia, contrar rezolutiilor adoptate de catre Consiliul
de Securitate al ONU.
Curtea Intemationala de Justitie a facut referire la Rezolutia nr. 2131 (XX) in cauza
Activitiifi mi/itare ~i paramilitare in Nicaragua3, cand a analizat sprijinul activ militar,
logistic ~i de alta natura dat de Statele Unite ale Americii gruparii de rebeli Contras,_ pe
teritoriul statului Nicaragua, precum §i alte actiuni, incluzand minarea apelor portuare §I de
coasta.
0 formulare detaliata a acestui principiu este prevazuta in Actul Final de la Helsinki
din 1975, cuprinzand Declaratia asupra principiilor fundamentale, care stipuleaza obligatia

1 A. Ciuca, Drept internaJional public, ed. a 2-a revazuta ~i adaugita, Ed. F~d_at!~i Axis, l~i, 20~5, P: 66.
2 General Assembly Resolution 2131 (XX), Declaration on the lnadm1ss1b1/1ty of lnterventzon zn the
Domestic Affairs of States and the Protection of their Independence and Sovereignty, New York, 21 December
1965, http://www.un-documents.net/a20r2131.htm (accesata la 12 septembrie 2019~. .
3 JCJ, Military and Paramilitary Activities in and Against Nicaragua (Nicaragua v. Umted States of

America), ICJ Reports 1986, p. 107, parag. 203.

 130 Drept International public. Principil ~i institutii fu ndarne ntale

pentru state de a se abtine de ]a orice interventie, ,,directii sau indirectii, individualii sau
colectivii, in treburile interne sau externe care intra fn competenfa na/ionala a unui stat,
oricare arfi relafiile reciproce".
Contiflutul acestui principiu nu este stabi]it in mod cJar (ce anume semnifica interventia
in mod direct sau in mod indirect) ~i respectarea sa trebuie analizata de la caz la caz, in
funcfie de complexitatea raporturilor dintre state ~i contextul derularii acestora, insa se
considera, in general, ca incJude o serie de obligafii in sarcina statelor:
- interdictia imixtiunii statelor teqe in conflictele interne,
.
- interdi~tia folosirii fortelor
'
armate sau a altor fonne de amestec ori amenintare
indreptate impotriva personalitatii unui stat,
- interdicfia de a folosi sau incuraja folosirea unor masuri de ordin economic, politic
sau de alta natura in scopul constrangerii unui stat,
- interdicpa de a organiza, sprijini sau finanta activitati annate teroriste pe teritoriul
unui alt stat.

Principiul este consacrat expres in cuprinsul unor alte tratate intemationale, cum sunt
Carta Organizapei Statelor Americane (OSA) ~i Actul constitutiv al Uniunii Africane din
anul 2000.
Existenta, natura cutumiara ~i conpnutul sau au fost analizate in mai multe randuri de
catre Curtea Internaponala de Justitie, incepand cu cauza privind Canalul Corfu, prima
hotarare pe care a pronuntat-o Curtea 1, in care a apreciat ca
,.pretinsului drept de a interveni ca manifestare a unei politici de forfii, ca cea care in
treczll a pennis comiterea unor abuzuri grave #, ca atare, oricare ar ft imperfecfiuni/e
prezente in organizarea internafionala, nu i se poate gasi un foe in dreptul internafionaf.'.

in hotararea pronuntata in cauza privind Activitafi militare §i paramilitare in #

impotriva statului Nicaragua", Curtea a precizat ca:
,J'rincipiul neintervenfiei presupune dreptul fiecarui stat suveran de a-# organiza
afacerile sale interne fora ingerin/e exterioare; de~i exemple/e de inca/care a acestui
principiu nu sunt rare, Curtea considera ca acesta este parte a dreptu/ui interna/iona/
cutumiar (. ..). Dreptul interna/ional impune ca integritatea po/itica (...) safie respectata''3•

De asemenea, Curtea a precizat ca:

,,acest principiu interzice ca statele sau grupurile de state sa intervina in mod direct
sau indirect in afacerile interne ale altui stat"

~i ca

,fi,o in!en:enfie interzisa este, in consecinfa, una care are incidenta asunra ,.1 • •t ,.
care iecarui st t · . ,. . , r uomenu or m
Unul dintre do a z ~e permzte, m te':'ezul pr~ncipiului suveranitafii, sii decidii in mod /iber.
menzz este a/egerea szstemuluz politic, economic, social .y\'z· culturaI, precum ~z.
1
J lCJ, Corfu Channel C . .
udge~ent of 9 April 1949 P a;; (Umted Kmgdom of Great Britain and Northern Ireland Alba . .
. lCJ, Militan, a d 'p · · v. ma), Ments,
A mer1ca) lCJ . ., n aramilita A . . . .
3 Ib•.d Reports 1986 P 107 ry CtlVltzes m and Against Nicaragua (Nie
1
em, Parag. 202. ' · ' parag. 203. aragua V. United States of
 tului international public 131
capitolul Ill. Principiile fundamentale ale drep

afa cer ilor (po /itic ilor ) straine. lnte n,en /ia este i/egala atunci cond folose$te
stabilirea
tron g__e re cu priv ire la astf e/ de aleg eri, care trebuie sa ramonii libere. (. ..)
metode de cons esen/a interven/iei interzise"
1
nge re (..) define~ te # form eaz a insiifi
e/ementul de constra
(trad. a.).

, ins ~i Cur tea lnte mat ion ala de Jus titie a facut referire Ja interpretarea data in
Ulterior
hotararea pronuntata in cauz.a Republica
aceasta cauza principiului neinterventiei, in
ca hotararea din 1986
Democraticii Congo c. Ugandei2, in care a refinut
ei interzice state/or sa intervinii, direct
,,a ariitat in mod clar ca principiul neinterven/i
indi rect, cu sau fora for/ e arm ate, in spr ijin ul opozifiei interne din cadrul unui staf'
sau
(tracl. (L)3. .
eranitatea ~i integritatea teritoriala a
Curtea a aprec1at ca Uganda a incalcat suv
de a invada teritoriul congolez ~i de a ajuta
Republicii Democratice Congo, iar acfiunile sale
lii imp otri va guv emu lui legi tim con gole z prin oferirea de sprijin militar, financiar ~i
rebe
au con stitu it o inge rinf a in afac erile inte rne ale Republicii Democratice Congo ~i in
logistic 4
ra,zboiul civil violent de acolo •

2.5.2. Dr ept ul de interoenfie um ani tar ii

une a ,,int ervenfie um anitara" in gen eral se refera la acfiunea prin care un stat
No~
fort eJe mil itar e intr-un alt stat pen tru a pun e capat unor incalcari ale drepturilor
intervine cu
stat5• Din practica stateJor rezulta, in opinia
omului realizate de catre guvemul primului
dentele implica crize umanitare cu niveluri
Institutului de Drept International, ca toate inci
te de lupta contra gruparilor teroriste sau a
diferite de gravitate, dar unele au fost motiva
unil or pol itice resp ons abil e de inca lcar i ale drepturilor omului, deci au fost initiate
fac~
ame stec de mo tive um anit are ~i poli tice , in unele cazuri la cererea guvemului
dintr-un
6
statului respectiv •
cipiu pot fi puse in discufie excepfii al
Trebuie subliniat ca in legatura cu acest prin
i consacrari exprese de normele dreptului
caror confinut este controversat, in lipsa une
rnationa l: inte rven fia (chia r mil itar a) a unu i alt stat in baza consimtamantului dat in mod
inte
ar.
Iega] de cat:re stat; intervenfia cu caracter umanit
seb ire de Car ta ON U, care nu con fine dispozifii exprese referitoare la dreptul
Spre deo
ata umanitara, Actul constitutiv al Uniunii
state1or sau al organizafiei de intervenfie arm
expres dreptul Organizafiei de a interveni in
Africane din 11 iulie 2000 stabile~te in mod
are dintre stat ele sale mem bre, in baz a une i decizii a Adunarii Uniunii Africane, in
oric
circ um stan te grav e, cum sun t crim ele de razboi, genocidul ~i crimele contra
legatura cu
umanitatii.
,

1
Ibidem, parag. 205. Uganda),
2
Arm ed Activities on the Terr itory of the Congo (Democratic Republic of the Congo v.
ICJ,
, p. 168.
Judgmen t, 19 December 2005, ICJ Reports 2005
3
Ibidem, parag. 164.
4
Ibidem, parag. 165. anitarian
nn 2015, Rapporteur Michael Reisman, Hum
5
Institut of International Law, Session of Talli onibil ~i
Yea rbook of Institute of Internatio nal Law - Tallinn Session - Volume 76, p. 394, disp
Intervention, (accesata Ia 13
uploads/2017/06/03-Reisman-intervention.pdf
online la adresa: http://www.idi-iil.org/app/
septembrie 2019).
6
Ibidem.
 132 Drept Internationa l public. Principii ~i institutii fundamental e

Intervenfia cu caracter militar in baza consimtarnantului statului trebuie sa indepli.

neasca o serie de condifii:
- sa existe consimfamantul statului in care are loc interventia, dat ad-hoc sau printr-un
tratat anterior;
_ sa fie fonnulata o cerere de ajutor (asistenta) de catre guvemul statului, anterior
intervenfiei. Pennisiunea ulterioara ~tervenfiei ?u este suficient~ pe?tru legalitatea unei
intervenfii cu consimtamantul statulm, ~eoarece mtr-o astfel de s1tuat1e nu se poate deter.
mina caracterul liber al consimtamantulm; 1
- cererea de intervenfie trebuie sa fie emisa de guvemul legitim al statului •

Legalitatea intervenfiei poate fi contestata, iar interventia calificata drept o incalcare a

principiului interzicerii folosirii foqei armate, daca n~ e~te a~toriza~a de ~atre Consiliul de
Securitate. Aceasta cerinta confera legitimitate acpumlor mtrepnnse ~1 acordarea unui
sprijin mai mare masurilor comunitatii intemafionale, interventia individuala fiind
incompatibila cu principiul interzicerii folosirii foqei armate.
Acordarea de ajutor cu caracter strict umanitar persoanelor sau fortelor dintr-un alt stat,
oricare ar fi obiectivele sau orientarea politica a acestora, nu este interzisa de dreptul
2
intemafional ~i nu poate fi considerata contrara regulilor dreptului intemafiona l •
Una dintre trasaturile fundamentale ale ajutorului umanitar este acordarea acestuia f'ara
discriminare pe niciun motiv. Cu titlu de exemplu, poate fi menfionata activitatea
Comitetului Intemaµonal al Crucii Ro~ii, care nu face distincfii (discriminar i) pe motiv de
nafionalitate, rasa, credinte religioase, clasa sociala sau opinii politice in realizarea
scopurilor sale, constand in atenuarea ~i alinarea suferinfelor persoanelo r ranite pe campul
3
de Iupta, protejarea viefii ~i sanatatii acestora •
Este discutabil daca se circumscrie acestei notiuni ajutorul dat de un stat pentru
rastumarea regimului politic al altui stat, insa, pe plan internafional, s-a recurs la aceasta
forma de intervenfie (Statele Unite in Irak, pentru inlaturarea lui Saddam Hussein), fiind
Jegitimata de nerespectarea drepturilor fundamentale. Din punct de vedere teoretic, 0 astfel
de acfiune, potrivit doctrinei majoritare, nu are caracter licit.
. in privin~ in~erv~nfie_i_ umanit~r~, a f?st formulata ,,obligafia de a interveni" (duty to
ir:,ter:ene), ~~ ~• pnn m1Jloac~ mil1ta~e, m s~op"ul ~tenuarii suferintelor persoanelo r, insa
ramane_ d~hisa problema contmutulu1 acesteia 1n hpsa consacrarii exprese printr-un act
nonnativ llillversal.
Stadiul actual de dezvoltare normativa a dreptului international tm·d e spre acceptarea
· t t· · · ,.
m _en:en,1e1 uman1tare armate, msa aceasta nu este mmod clar co
,
v
... .
pnnc1piul nefolosirii foqei annate ~i nici de la principiul neint n~a:rata ca except1e de la
Pentru Ieg1·11m1
· ·ta • • . . . erventie1.
:tea une1 mterventn umamtare trebu1· ' .
- aceasta modalitate sa fie folosita ca u/tima t.1 : r~spectat:_ o sene de condifii:
e~uat, in concordanfa cu art. 33 din Carta ONU ( ra ?' _m Ipoteza m care alte mijloace au
negoc1en, aplicarea de sanctiuni);

1
Enciclopedia of International L
law-9780199231690-el434?prd=EPL aw, http://opil.ouplaw.com/vi
w

2 http:l/www.mpil.de!enlpub/pub7-(ac~esata la 12 septembrie 2019) ewlJ0.1093/law:epiV978019923J6901

1.n, fm (accesata la 12 septembrie 20I~atronslarchivelwcdcfm?fuseacti -
on_wcd-aktdat&aktdat=J06030000

W
tp:lfwww.mpil.de!en/pub!pubt ). .
zcatronslarchivelwcd er. ·u. .
:1m.1useachon wed- ,-4.
- -af{,tdat&aktdat= J06030000
 ale d .
capitolul Ill. Prlncipiile fundamentale reptulu1 International public 133
-
d .
- sit fie autorizat4 de catre Consil' 1 Sec~ta~e al ONU, care va aprecia daca este
m iu. e_
necesara folosirea foqei annate ~i va
~~ nz a Situati~;
- in cazul in care Consiliul de Se c~ v~ act~ona, ~dunarea Generala a ONU are
pte ma sur i car e pot . edn u
posibilitatea sa ado
unei rezolutii din 195 0, ava nd den um ire ~n
1
~u ·r11
chi ar ~I autonzarea folosirii foq
p~c e" (Un itin g!_ 01: Pea
ei, in baza
ce) 1, adoptata
bloc~' d ~ p~n tru
ca raspoos la strategia URSS de a i~; .re a Ce catre Cons1hul de Securitate a
lua te pen tru a pro teja e ;rm
masurilor ce trebuie pu ica oreea fata de agresiunea lansata
lita re din Co ree a de No rd~
asupra sa de foqele mi
tat in sprijinul teoriei le if · pt ~1. compattb1htatu
• • • w • •
• • •

Un argument care poate fi prezenatio

w

nal se rec.erx I consec g ~nutal U

teoriei intervenfiei cu dreptul intern 1, a a
d
mte e nem .
tervent1eit• •. n
,.
est e rep rez ent at de situ atia din R car e, ana 1za
1 ta
w
pnn
•
pns ma
exemplu m acest sens nal e
wan a,
de Iua masun care sa prevma ~1 • w •
• • • •

rezmta e~e .
w
cul com uni tati i int em atio a
w • w

aceste1 teon1,...t,rep
. ... 1 .... 1 • t1·a comwu·ta. . t..11 m· t ti· I
dre ptu rilo r om ulu i · reac a ona e
w

sa pooa cap
...
a mc a can
s or
· ma s1v e ale · "in
em
· '.b
· c T u1 · de ecu· nta. te a fos. t una postfiactum 'f1::i
~1 a ·ons1 1 w
a con sta t crearea unm tn una1
· I 1 rea inf rac tiu nil or de genoci d com ise in Rwanda in
al iza t cu Jud eca
pe~ mtem~t~o~a _specia 800 .000 de
a~r _ih e-m he _1_ 994 , ca urm ~e a car ora au fost inregistrate aproximativ
p~n~ada ptat 0
, ~~ nsd m! de ~ec unt a~e ~I ON U ~i comooitatea intemationala au ado
VI~tl~e. Imfial anda dupa ce numarul victimelor a
devenit
pas i_v itat ~ ~• au •~t erv em t m Rw
atJ.tudme de etnicilor
m cm da mf orm atn lor ref eri toa re la actiunile comooitafii hutu asupra
fo ~e mare,
tutsI.
ita ra a ~A TO in fos ta Iug osl avi e, in 1999, in Iipsa ooei rezolutii din
Interve~~a ~il
dus in discutie Rezolutia din 1965.
partea Cons1hulu1 de Secuntate, a rea id in cazul conflictelor din fosta
em afi ona la a rea ctio nat ma i rap
Comunitatea int perioada martie-iunie 1999. Aceasta
nu
erv ent ia NA TO in lug osl avi a, in
Iugoslavie, prin int de Sec uritate al ONU (din cauza opozifiei
d exp res de cat re Co nsi liu l
a fost autorizata in mo lita re, Ia 29 aprilie 1999, Iugoslavia a
. Ult eri or ope rat iun ilo r mi
Chinei ~i Federatiei Ruse) te membre
rte a Int em ati on ala de Jus titi e cu cereri indreptate impotriva a 1O sta
sesiz.at Cu ndei de
le Un ite ale Am eri cii , Be lgi a, Regatul Unit al Marii Britanii ~i Irla
NATO (State Olanda, Gennania)2, in care a inv
ocat
rtu gal ia, Ca nad a, Sp ani a, Ital ia,
Nord, Franta, Po fol osi foqa ~i deci, incalcarea dreptului
ste a a obl iga fie i de a nu
incalcarea de catre ace doc trin e a dreptului de interven~e uma-
lip sa con sac rar ii une i
international, intemeiate pe ile aeriene nu
oca ndu -se fap tul ca, chi ar dac a o astfel de doctrina ar exista, atacur
nitara, inv
entiei umanitare.
au fost propoqionale cu scopul interv cererea, guvemul belgian a invocat
in
po triv a car ora a fos t for mu lata
Dintre statele im a pre zentat argumente prin care a
ei int erv ent iei um ani tar e ~i
mod ferm aplicarea doctrin ~i incalcarile
int erv ent ia mi lita ra a fos t nec esa ra motivat de catastrofa umanitara
sustinut ca asta
l~i om ulu i in pro vin cia Ko sov o. De asemenea, a susfinut ca ace
m~ ive ale dreptu ast fel incat sa fie posibila protejarea
lta ta ~i acc ept ata de sta te,
doctrina trebuie dezvo em afi ona la3•
, de cat re com uni tat ea int
adecvata a valorilor ius cogens
ember 1950,
Un iting for Pea ce Gen era l Ass emb ly Resolution 377 (VJ, New York, 3 Nov
1 C. Tomuschat, .
esata la 12 septembrie 2019)._
http://legal.un.org/avl/halufp/ufp.html (acc and Montenegro v. Belgzum, S:rb1a and Montenegro v. Cana~,
2 JCJ, Legality of Use of Force (Serbia v. Italy, Se~bza
v. Fra nce , Serbia and Mo nten egro v. Germany, Serbw ~nd Montenegro
Serbia and Montenegr o
Ser bia and Mo ntenegr o v. Por tugal, Serbia and Montenegro v. United
and Montenegro v. Netherlands, . . . . .
nary ObJ ect10ns of the
Kingdom).
3 ICJ, Legality of Use of Force (Serbia
and Montenegro v. Belgium), Prehnu
Kingdom of Belgium, 5 July 2000.
 134 Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

Curtea Intemafionala de Justifie a constatat ca nu se poate pronunta asupra legalitatii

folosirii foqei de catre NATO in fosta Iugoslavie, deoarece nu are competenta, tn lipsa
acceptarii jurisdicfiei de catre statele impotriva carora au fost formulate cele zece cereri,
astfel cum cere Statutul sau.

in prezent, intervenfia umanitara nu este inca recunoscuta ca o exceptie de la interdictia

folosirii foqei, nefiind conturate elemente care sa poata fi calificate ca opinio iuris in
privinµi acestei posibilitafi, astfel ca ramane una dintre controversele actuale ale dreptului
international. ,
Pe~tru a ilustra controversele create de interventia armata a NATO in fosta Iugoslavie
~i Iipsa unei opinii generale in aceasta privinta, mentionam crearea de catre Institutul de
Drept Intemafional, in anul 1999, a unei comisii speciale care sa analizeze legalitatea
intervenfiei militare a NATO in fosta lugoslavie ~i subiecte contemporane ale dreptului
intemafional ce implica exercitarea legitimei aparari, interventia umanitara, interventia
militara la cererea ~i cu autorizatia folosirii fortei de catre ONU. Aceasta initiativa nu a avut
vreun rezultat pana in prezent, nefiind adoptate concluzii finale sau recomandari cu privire
Ia subiectele propuse, insa un rezultat clar asupra acestor subiecte a constat in opinia
exprimata de catre Pre~edintele Institutului, in cursul sesiunii din anul 2007, potrivit careia
nu poate accepta liceitatea actiunilor militare care nu au fost autorizate de catre Nafiunile
Unite ~i care au avut ca pretins scop sa puna capat actelor de genocid, crimelor impotriva
umanitatii la scara larga sau infractiunilor in masa 1•

2.5.3. Responsabilitatea de a proteja

Responsabilitatea de a proteja este un concept aflat in stransa legatura atat cu principiul
interzicerii folosirii fortei, cat ~i cu dreptul de interventie umanitara, dar care nu are 0
consacrare expresa in acte normative de drept international. Ideea responsabilitatii statului
de a proteja a aparut in anul 2001 ~i ulterior a inceput sa se bucure de recunoa~tere interna-
tional~ mai intai in 2005 in cadrul UN World Summit, apoi chiar din partea Consiliului de
S_ecuntate__, ~ind ~racti~ raspuns~l comunitatii _internationale la genocidul comis in Rwanda
~1 la ep~~le.~truce ~~- ~alcan1., ca_ o ~x.:e~t1e de l~ principiul neintervenµei ~i respectarii
suveramtatn ~1 mtegntatn statulm, pnnc1p11 bme stab1hte in Carta ONU.
Pentru a sensibiliza comunitatea internationala ~i a populari.,,,. cone tul
bT w d•• • " . c.a ep responsa-
1 1tat11 e a proteJa, m legatura cu interventia umanitara ~i intervenµa . tru •
democratiei, in anul 2001 a fost constituita o comisie ad hoc C . ~en] remS1aurarea
· · 1 · • • . - - om1s1a ntemationala cu
pnvrre a mtervent1e ~1 suveramtatea statului (International Com · • . t ·
State Sovereignty) - sub autoritatea guvemului canad· m~ss1on ~n Intervention and
. .. . tan, care a mtocm1t un rt "
s~. an~11zea2:8 a~plu d_il~ma legata de interventia umanitar" s . raP_? .. In _car_e
pulor mterz1cen1 folos1n1 fortei ~i suveranitatii statul . ~ tad~ul reglementaru pnnc1-
, UI, co orm d1spozitiilor Cartei ONU,
I In .
"mte . stltut de Droit international, Statement by President F n......
mat1onal vol 72 • . . vrrego Vi ~
Inadmissibility oj lnt;~=~:~:n ~ethSanDt1ago d~ AChil~, 2007, pp. 365-366-zc;_naM, Annhinnuaire de
l'Ins
. titut de Droit
Soverei n m e omeStzc !.ffazrs of Sta ' · cw ey Deel · he
http://l:;,r General Assembly resolution 2131 (X\) M t~ and the Protection of Th~i Indarat1on on tnd
2 S.~~~-orglavl!ha!ga_2131-xxlga_213J--xx.htmz' a ew ork, 21 December 1965 _r _eP_endence a
ss, 2014 ars, The responsibility to protect in MD E( ccesata la 12 septembrie 2019)' d1spomblla la adresa:
, p. 09 ' · · vans (ed ) , .
. . 'international Law 4th
' ed., Oxford University
capitolul 111. Principlile fundamentale ale dreptului international public 135

precum ~i ?1odificarea mediului ~temational, ~as_iv~tate~ state!~r ~i lipsa de r~actie in cazu~

Rwanda $1 Kosovo, precum ~• argumente Jur1d1ce m spnJtnul acceptant conceptulm
responsabilitatii de a pro~eja, ca excepµe de la principiile bine stabilite ale dreptului intema-
1
ponal, justificata d~ ~VItate a incalcarilor comise ~i evitarea unor catastrofe umanitare •
Raportul Com1s1e1 debuteaza cu identificarea a trei subdiviziuni specifice ale responsa-
bilitapi de a proteja:
a) responsabilitatea de a preveni - constand in abordarea cauzelor profunde ~i a cau-
zelor directe ale conflictelor interne ~i ale altor crize cauzate de oameni ~i care pun
populapa in peric?~; .
b) responsabthtatea de a reacpona - state le trebuie sa raspunda situatiilor de necesitate
umana convingatoare prin masuri adecvate, care pot include masuri coercitive precum
sancpunile ~i unnarirea penala internationala ~i, in cazuri extreme, interventia militara;
c) responsabilitatea de a reconstrui - state le trebuie sa ofere, in special dupa o inter-
ven~e militara, asistenta deplina in ceea ce prive~te recuperarea, reconstituirea ~i recon-
cilierea, abordand cauzele daunelor pe care interventia a avut ca scop sa le opreasca sau sa
le previna2•
in opinia Institutului de Drept International, exprimata in Raportul cu privire la
w ervenfia umanitarii, intocmit in anul 2009, pentru a pune capat dezastrelor umanitare, pot
fi adoptate doar masuri in concordanta cu regulile dreptului international, insa aceasta nu
raspllllde de fapt obiectivelor interventiei umanitare ~i nu o poate justifica prin prisma
3
responsabilitatii de a proteja •
in ciuda argumentelor ce pot fi formulate pentru a legitima interventia umanitara pe
doctrina responsabilitatii de a proteja, nu au fost adoptate acte normative internationale care
sa o prevada ~i nu este suficient de clar daca dreptul international cutumiar prevede
obligatia sau dreptul de a interveni in baza doctrinei responsabilitatii de a proteja, mai ales
avand in vedere ca pana in prezent pozitia Cuqii Internationale de Justitie a fost de a nu
4
accepta o interpretare extensiva a doctrinei.interventiei permise •

2.6. Principiul cooper arii dintre state

Potrivit dispozitiilor art. 1 parag. 3 din Carta ONU, constituie unul dintre scopurile
Organiz.ap.ei

,,Sii realizeze cooperarea internafionalii in rezolvarea problemelor internafionale cu

caracter economic, social, cultural sau umanitar, in promovarea # incurajarea respectiirii
drepturilor omului §i libertiifilor fundamentale pentru tofi, Jara deosebire de rasii, sex,
limbii sau religie".

1
International Commission on Intervention and State Sovereignty, The Responsibility to Protect. Report of
the International Commission on Intervention and State Sovereignty, December 2001, disponibil la adresa:
http://responsibilitytoprotect.org/ICISS%20Report.pdf (accesata la 13 septembrie 2019).
2
International Commission on Intervention and State Sovereignty, The Responsibility to Protect. Report of
the International Commission on Intervention and State Sovereignty, December 2001, pp. 1-8.
3
Humanitarian Intervention/Humanitarian Actions. Complementary Report, Yearbook of Institute of
International Law, Tokyo Sessions, Draft Works, 2009, p. 10, disponibil la adresa: http://www.idi-iil.org/app/
upfoadsl2017/06/Question2- Verhoeven.pdf(accesata la 13 septembrie 2019).
4
M. Bennouna, op. cit., 2017, pp. 52-53.
 136
------------------.....:..--=-........::..:.__:_ ____
Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

0 dezvoltare a confinutului acestui principiu este cuprinsa in Dec/arafia cu privire la

principiile dreptului international din 1970 ~i in Actul Final de la Helsinki din 1975.
Potrivit Declarafiei din 1970, confinutul acestui principiu este format din drepturi ~i
obligatii pentru state, in realizarea scopului mentinerii pacii ~i securitatii internationale ~i al
promovarii stabilitafii ~i progresului economic international, ~i consta in urmatoare\e
obligatii ale statelor:
- cooperarea are ca scop asigurarea pacii ~i securitatii mondiale, indiferent de diferen-
tele care exista intre state m privinta sistemului politic, economic sau social;
- fiecare stat are dreptul de a coopera cu alte state, pe haze bilaterale sau multilaterale,
in domeniile de interes reciproc;
- statele vor coopera pentru promovarea respectarii universale a drepturilor omului ~i a
libertafilor fundamentale ~i pentru eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala ~i de
intoleranta religioasa;
- statele trebuie sa i~i des:fa~oare relatiile internationale din domeniul economic, social,
cultural, tehnic ~i comercial in concordanta cu principiul egalitatii suverane ~i al nein-
terventiei;
- statele membre ale ONU au datoria de a mtreprinde actiuni comune ~i separate 1n
cooperare cu Organizatia Natiunilor Unite, in conformitate cu dispozitiile relevante ale
Cartei;
- obligatia de participare la eforturile comune de promovare a dezvoltarii economice,
culturale, ~tiint,ifice, sociale :fara discriminari;
- statele ar trebui sa coopereze in domeniile economic, social ~i cultural, precum ~i in
domeniul ~tiintei ~i tehnologiei ~i in promovarea progresului cultural ~i educational
intemafional, precum ~i in promovarea cre~terii economice in intreaga lume, in special a
tafilor in curs de dezvoltare.
De~i nu este mentionat in mod expres in cadrul Declaratiei din 1970, din continutul
acestui principiu face parte ~i dreptul fiecarui stat de a fi membru al organiza~ilor interna-
fionale ~i de a participa la activitatile acestora, acesta fiind unul dintre mecanismele prin
sunt puse m aplicare obligatiile statelor derivate din principiul cooperarii, mentionate
ma1 sus.
Consacrarea principiului cooperarii statelor este o consecinta a caracteristicii de drept
de coordonare a dreptului international ~i a realizarii pe orizontala a raporturilor dintre state,
m temeiul egalitatii suverane a acestora, se rasfrange asupra ansamblului relatiilor dintre
state m toate domeniile dreptului international ~i este foarte strans legat de reg{ila recipro-
citatii m dreptul international public.

2.7. Principiul egalitatii in drepturi §i al autodeterminani popoarelor

Principiul egalitatii in drepturi ~i al autodeterminarii popoarel t
d 1 D ·1 Rx-b · M a· 1
upa a 01 ea c1L. 01 on 1a, mart. 1 parag. 2 al Cartei ONU or a
.f.'.
10s Id"consacrat expres
- ·
principiile Organizatiei, care urmare~te ' ca unu mtre scopun1e ~1

,,Sa dezvolte relafii prietene~ti intre natiuni 1 tA · .

ega1·,~1··
I d . ,
au m repturz a popoarelor ~i dreptului I d d"
A ' n emezate pe resnect
r
. .
area prznczpzu u. / 1
or ea zspune de ele insele (. . .)".
ii Ulterior, a fost dezvoltat tn cuprinsul Declaratiei . ..
P lor fundamentale ale dreptului international , bl~ 1970 ~1 mclus in categoria princi·
' pu ic. Conform Declaratiei in temeiul
' '
 - - -111.-Principiile fundamentale al e dreptu1u·' .international public
caP itolul
-----
riJ1cipiului egalitatii in drepturi 1. ~~~_:_::~ ~ ~ ~- - - - - - -~ 1~37
1
e1at,iu11ilor Unite,
l"l
~ a autodetenninarii popoarelor consacrat in Carta

toate
. ~zpopoarele au • dreptu/ de a-§l. stabili libe ll. -
/orpo"1·ztzc . ue
J
a-~l• continua dezvo/tarea economi -r, Jara. vreo _ ingerinfa externa,- statutul
datoria de a respecta acest drept fn con" .
yormztate · ca,preved
cu soc,a/a.# C . y,;fi·ecare stat are
cu/turalii
en 1e artez".

.Din
. fonnularea
d artacestui
dr text rezulta ca, - ,m. pnvmta
. . p . . . I .
stabihte, pe e o e, eptul popoarelor de a-I exe, . nnc1pm 1 m autodeterminii.rii, sunt
respectare a acestma de ciitre toate celelalt rcita ~ , pe de alta parte, obliga\ia de
I
Declaratia din 1970 face referire e es a~e, care are valoare erga omnes.
. xpresa 1a respect · • . .
roitate cu ce ea te preveden ale Cartei ONU . area acestm pnnc1pm in confor-
I I I in mod clar legiitura d . ~entru r~hzarea <!'eptului la autodeterminare,
ceea ce stabile~te d
a,rtei ONO ~i ale dreptului interna\ional p:;;:. ercou t!tonare dmtre principiile de bazA ale
Unul dintre. principiile cu care are Iega_turi~.
a este eel al t d · V • •

tale ale omulm. Declaratia din 19 re d _ ,. res?ec ant reptunlor fundamen-

"l . . . 70 p ve e ca, avand m vedere scopul V ..

rela\n or pnetene~tl
1·b• V
~1 de
d . .
••
cooperare . . . state' pe eel al ,mcetan1
intre _ . . rap1de
. a colomahsmulm
. promovarnr.:i
expnmarnd · 1 ere
· · a · onnte1 -populat1e1
.. ' . dm. ,teritoriile
. in cauza, supunerea popoarelor subJu-
v 'f •

.
V • •

oan1, ommape1 ~1 exp1oatan1 const1tu1e mcalcarea pnnc1pm m

· · · 1· · ~1 o negare a dreptunlor
•
0

fundam entaleaIe omulm, contrara Cartei ONU.

. . Astfel, c?nf?rm. Decl'.""!iei, toate statele au obliga\ia de a promova, atat prin actiuni
mdiV1duale, cat ~1 pnn ac!J.uru comune cu celelalte state, respectarea drepturilor ~i Ji~-
ti]or fundamentale ale omului, in conformitate cu Carta ONU.
Dreptul la autodeterminare este recunoscut de dreptul international la trei niveluri:
- ca standard anticolonial (in sensul ca popoarele aflate sub dominatie coloniala au
dreptul la autodeterminare externll, adicii sll opteze pentru constituirea unui ·stat suveran ori
pentru asocierea sau integrarea intr-un stat independent);
- ca interdic\ie a ocuparii militare striiine (cu acelea~i prerogative men\ionate anterior,
ce pot fi manifestate atat anterior, cat ~i dupa redobandirea independentei) ~i
- ca cerin\ii ca toate grupurile rasiale sii aiba acces deplin la activitatea de guvernare
(grupurilor rasiale clirora nu le este recunoscut dreptul la accesul deplin Ia guvemare 1n
cadrul unui stat suveran le este recunoscut dreptul la autodeterminare externli - ob\inerea
independen\ei sau integrarea !ntr-un stat existent - sau internii - in cadrul statului respectiv,
prin unnarirea realizllrii dezvoJtiirii !or poJitice, culturale, economice sau sociale)1.
0 subliniere extrem de importantii trebuie realizatii in ceea ce prive~t~ tituJarul
dreptului la autodeterminare. Acest drept este recunoscut popoarelor, nu mmonta!J.Ior
na\ionale, religioase culturale sau lingvistice ori grupurilor etnice, nefiind compatibilli cu
scopurile ~i principiile ONU invocarea lui de mi~cari secesioniste intemeiate pe acest
2 1
criteriu, recunoa~terea sa fiind deci Iimitata •
Principiul autodeterminarii presupune un ansamblu de drepturi pentru popoare e care

lupta pentru constituirea intr-un stat:

- dreptul de a se constitui in state independ~nte; . . . stra_. .
- dreptul de a le fi recunoscutii lupta impotnva domma\iet me,

1 A. Cassese, op. cit 2005, p. 61. · 05 63

2 D. Harris, S. Sivablmaran, op. cit., p. 100; A. Cassese, op. cit., 20 'p. .
 138 Drept international public. Principii ~; institutii f1.1ndamentale

dreptul de a-~i stabili in mod Iiber statutul politic, de a promova dezvoltarea

economica, sociala ~i culturala proprie.
Aceste prerogative sunt afirmate in Declarafia privind acordarea independenfei /arilor
§i popoarelor co/onia/e, adoptata de Adunarea Generala a ONU, in 1960 1•
Principiul este consacrat ~i in art. 1, comun Pactului international cu privire la
drepturile civile §i politice ~i Pactului interna/ional cu privire la drepturile economice,
sociale §i culturale2, care il mentioneaza in mod clar, prevazand ~i obligatiile ce le revin
statelor pentru respectarea ~i punerea sa in aplicare. Apreciem ca din topografia dispozitiilor
confinute in cele doua Pacte (inserarea dreptului la autodeterminare in art. l) rezulta
importanfa acordata acestuia de catre state ~i considerarea ca o conditie primordiala ~i
indispensabila pentru garantarea drepturilor prevazute de cele doua tratate internationale.
Art. I parag. I din cele doua Pacte stabile~te dreptul popoarelor de a dispune de ele
insele, din care deriva determinarea in mod liber a statutului politic ~i asigurarea libera a
dezvoltarii economice, sociale ~i culturale. Ca o garanfie a indeplinirii acestor scopuri, se
prevede in continuare ca toate popoarele pot dispune in mod liber de bogafiile ~i resursele
lor naturale, fara a aduce atingere obligafiilor care decurg din cooperarea economica
intemafionala, ~i ca ,,in niciun caz un popor nu va putea fi lipsit de propriile mijloace de
subzistenta" (parag. 2 al art. 1).
Confinutul acestui articol a :racut obiectul analizei Comitetului ONU pentru Drepturile
Omului, in Comentariul General nr. 12 din 1984 referitor la dreptul la autodeterminare3,
care interpreteaza dreptul la autodeterminare, importanfa pe care acesta o are in ansamblul
dreptului intemafional ~i legatura de conexitate cu principiul respectarii drepturilor
fimdamentale, astfel incat este utila prezentarea principalelor elemente din cuprinsul sau
pentru relevarea rolului pe care ii are dreptul la autodeterminare.
Comentariul General face mai intai legatura dintre dreptul la autodetenninare ~i
celelalte principii din Carta ONU ~i subliniaza ca acesta are o irnportanta deosebita,
deoarece realizarea lui reprezinta o condifie esentiala pentru garantarea, respectarea
efectiva, promovarea ~i consolidarea drepturilor omului, acesta fiind motivul pentru care
statele au inclus dreptul de autodetenninare intr-o dispozifie ce face parte din dreptul
international pozitiv, in ambele Pacte, ~i au plasat-o in art. I, separat ~i maintea tuturor
celorlalte drepturi individuale prevazute4 •
Dreptul la autodetenninare, a~a cum este el descris in parag. I ~i 2 ale art. I comun
celor doua Pacte intemationale,
. ,. . este inalienabil
. ~i trebuie corelat cu obligatiile
t
state1or px..ti
'"t'
pentru ~°:nerea 1~1 m ap11care, precum ~1 cu celelalte dispozitii ale Pactului i re lile
dreptulm mternat1onal 5 • gu

1
Declaratia privind acordarea independentei tarilor §i I •
Independence to Colonial Countries and Peoples) adop~Jo:e
O
1~ colomale (Declaration on the Granting of
nr. 1514 (XV) din 14 decembrie 1960. Textul este'd. 'b'l le unarea Generala a ONU prin Rezolutia
uecl a~atwn.sA
,J · ht
~/ (acc~sata la 13 septembrie 2019). ispom I a adresa·· http:,i'1/www.un.org/enldecolonizationl·
Romarua a rat1ficat cele doua Pacte pnn· D
Pactu Iu1· mternat1onal
· • .ecretu .nr· 212
1
cu privire la drepturile eco . din 3 1 octombrie 1974 tru •ti area
la drepturile civile §i politice, publicat in B Of nolm,ce,_ soc1ale ~• culturale ~i a Pactulu· . t pe~ rat1 .
3 UN Human Rights C . . . nr. 46 dm 20 noiembrie 1974 1 m emat1onal cu pnvire
omm1ttee, CCPR Ge .
The Right to Self-determination of p nera/ Comment No. 12: Arti 7 . .
docid/453883/822.htm/ (accesata I 13 eoples, I_3 March 1984, disponibil I c eire, (Right to Self-determinatwn)
4 Pct. l din Comentariul G a I septembne 2019). a a sa: http://www.refwor/dorg/
s Pct 2 din . enera nr. I2.
Ill, . Comentarml General nr. I2.
 capitOIUI Ill • I',,,_,,...,,, __ 11.AIIUdrneht
ale ale d
- reptului int
Dreptul la autodetennm· a ernational public
re pr .
dfeptul popoarelor, in interesul ezinta ~i un 139

r:
. ..,.,1 e;,: d . Proprj · aspect ec .
naruia.ie, iara a a uce atmger . u, de a d.1 onom1c, consta d
tionala, pe baza principiului ?hhg~tiilor care ~Pune in mod liber dena~pe de? Parte, in
interdicfia de a lipsi un stat d:1pr?~Itatii ~i a dre;~~~ _din cooperarea eco:~~ ~1 r~sursele
comunitatea intemafionala, oblig:t-~loacele sale de ~ternayional, iar pe de mtem~-
u corelative' z1stenta, ce implicy a Parte, m
· a, pentru stat 1·
Valoarea deosebita a dreptul . e~

· I
esenµa e a e
1 dr tul . .
ep u1 mtematio
E:t~res
Jntemafionala de Justifie in mod ui la"autodetenninare :6
cauza cu privire la Timorul de ID Avizu/ consulta~ ost a~r_mata de catre Curtea
, ID 1995 c v cu przvzre /a M .b.
, Urtea calificandu-l ~mz za, apoi in
cutumiar2, apoi in Avizu/ cu 1 contemporan" ~i parte ca drunul dt~~e principiile
palestinian ocupat, din 2004 in c rzvzre la lega/itatea constru. ~- e~tul~i mtemational
' are a afirmat ca are valoare zrzz unuz zzd pe teritoriul
" . erga omnes.
In Awzul consultativ cu p rzvzre . . /a l .
palestinian ocupat, Curtea Intern t· ~ ega1ztatea construirii unui z·d 1 . .
· · ·ul · dr · a 10na1a a a r " pe terztorzul
pnnc1p1 UI " eptulu1 la autodetennin~e. Astfel Cna izat m . mod detaliat aplicabilitatea
mod expres m Carta <?~
~i a fost reafirmat d~
(XXV), care a fost ammt1ta mai sus , potn· v1·t care1a: .
A::a a
repnut ca ~~esta este consacrat in
area Generala m Rezolutia , nr· 2625

,;fiecare stat are obligatia de a se abt. d

popoarele menfionate (in re;olutia respe / zn__,e e la) orice acfiune forfatii care priveaza
(trad. a.) , c zva - n.a. de dreptul /or la autodeterminare"

~i care prevede in mod expres ca:

,,nicio achizifie teritorialii care rezultii din amenin/area cu sau utilizarea Jortei nu va fl
recunoscutii drept legalii''. ,
Curtea reaminte~te ca acest principiu este reafinnat in mod expres ~i ill art. I comun al
~actului internafional cu privire la drepturile economice, sociale ~i culturale ~i al Pactului
mternational cu privire la drepturile civile ~i politice, care stabile~te pentru statele parµ
obligatia de a promova ~i de a respecta dreptul tuturor popoarelor la autodeterminare, ill
confonnitate cu dispozitiile Cartei Organizatiei Natiunilor Unite. Curtea face trimitere ~i la
jurisprudenta sa anterioara, care a subliniat ca evolutiile actuale ale
,,dreptului international in ceea ce prive~te teritoriile care nu se guverneazii singure,
a~a cum sunt consacrdte in Carta Na/iunilor Unite, au facut ca principiul autodeterminarii
sii se aplice tuturor (acestor teritorii- n.a.)" . ,.
~i mentioneaza ca dreptul popoarelor la autodetennmare este m prezent un drept erga
omnes3· .. · ti tul construirii zidulm• a1~atun· de
Curtea Internationala de Just1t1e a apreciat c~ ap tru erci·tar~a de catre
• · · bstacol important pen ex
masunle adoptate anterior, constitute un
1
ftuie
1 O °.
incalcare de catre Israel a.
poporul palestinian a dreptului la autodetermmare ~ cons

29
1 Pct. 5 din Comentariul General nr. 12 · A tralz·a) Judgment of30 June 1995, parag. · .
2 IC rr·
J, Case concerning East 1 zmor
(Portuaa
0
1v. us
· .
' · · Ji rito,y Advisory
,.r m II in the Occupied Palestmzan er '
3 ,-r h cOnstructwn o1 a rr a
ICJ, Legal Consequences O; t e 87-88
Opinion o/9 July 2004, ICJ Reports 2004, P· 136• parag. ·
 _I_4_o_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _o_re_p_t_ln_t_e_rn_a...:..tl_o_n_al..:.p=-::u:.:b.:.:_llc:_·..:_P~rl~n~cl~p~ii~~i~in~s~ti~tu~t~ii_:fu:n::..d::a:::rti~e::.:..n=:t~
1
acestui. drept • J?e as~menea, Curtea stabilit . ca prin construirea zidului se incalca
drepturile omuJ1!1 p~e.vazute de Pactul run 1966 ~1 a subliniat ca stattll Israel trebuie sa se
co~o~eze obh~atie~ d~ a res~ecta drep~ _la auto?etenninare al poporului palestinian ~i
obhgafiilor care u revm m teme1ul dreptulw mtemaµonaJ umanitar ~i dreptului international
al drepturilor omuJui 2 •

2.8. Princlpiul egalitatfi suverane a statelor

Acest principiu este prevazut in art. 2 parag. I din Carta ONU 10 unnatoarea fonnulare·
,,Organi7.3fia este intemeiata pe principiul egalitatii suverane a tuturor Membrilor ei';
Declarafia Adunarii Generate a ONU din 1970 detaliaza acest principiu in urmatoare~
formulare:

,,Toate statele se bucurii de egalitate suveranii. Ele au drepturi §i indatoriri egale §i

sunt membri egali ai comunitii/ii interna/ionale, forii a se fine seama de diferenfele de
naturii economica, socialii, politicii sau de altii naturii".

Totodata, Declaratia din 1970 precizeaza urmatoarele elemente ce fac parte din
.confinutul acestui principiu:
,,(a) state/e sunt egale din punct de vedere juridic; (b) toate statele se bucura de
drep.turile inerente suveranitiifii /or depline; (c) toate statele au datoria de a respecta
personalitatea a/tor state; (d) integritatea teritorialii §i independenfa politicii a statului sunt
inviolabi/e; (e) toate statele au dreptul sii-§i aleagii §i sii-§i dezvolte fiber sistemul politic,
social, economic # cultural; (j) toate statele au obligafia de a se conforma pe deplin ~i cu
bunii-credinfii obligafiilor /or internafionale §idea triii in pace cu celelalte state".

Spre deosebire de Carta ONU, Declarafia Adunarii Generale din 1970 extinde aplicarea
principiului egalitafii suverane pentru toate statele, indiferent de calitatea lor de membri sau
nemembri ai ONU.
Actul Final de la Helsinki ~i Declaratia asupra principiilor consacra, de asemenea, acest
principiu, in termeni similari cu cei ai Declarafiei din 1970.

Din analiza acestor dispozifii, care consacra principiul egalitap.i suverane, rezulta ca
acesta presupune respectarea suveranitap.i tuturor statelor ~i a egalitatii lor in cadrul
relatiilor internationale, avand deci doua dimensiuni - suveranitatea ~i egalitatea.
Continutul acestui principiu implica respectarea unor obligatii de catre state in relatiile
~int.re ele. Suveranitatea, ca ~~but al statului, este indivizibila, ~xclusiva ~i inalienabili ~i,
~preuna cu celelal~ dreptun_.me~ente (supremapa puterii de stat in limita frontierelor ~i
inde~end~ta statu!m in _re~atnle mte~atjonale), trebuie respectata de celelalte state in
relatfil-e, n
d. mtre ele ~• constitute
t l . i i t u' . . .
o garanf1e a desta~urarii
y
normale a re Iatii··1or mterstata
· Ie a o c
consec... a aces 1 prmc1pm fundamental fiecare stat ar 11·b ' • · I
propriul sistem politic, socia] ~i cultural. ' e ertatea de a alege ~1 dezvo ta

~
• _1 ICJ, Legal Consequences of the Construction of a Wi
Opmwn of9 July 2004, JCJ Reports 2004 p 136
,
~kkm, - J 4 9. '· ,PM&g.122.
. .
all m the Occupied Palestinian Territory AdvisorJ
• !
1
 capitolul 111. Pnnc1p111e tundatnental 1
- ea e dreptuIui international public

in continutul acestui Prine. . . 141

· d bli · ·
alatun · e o gaµtle corelative ce 1 lptu ma1 . pot 1
fi ·
mcluse urmatoarele drepturi 1 st
intemationale in temeiul personali:ti~e~~ ~elorlalte state: dreptul de a partici : ate~?r,
integritatii lor teritoriale 1Jundice de drept international dreptul 1P a relatnle
• v • • ' a respectarea
0 consecmta
. . . . 1mportanta a .
suveramtatii este . . d' .
cadrul tentonulw sau> adica prerogati . _Juns ict1a pe care o exercita statul "
V

functiile publice asupra particularil vda auton~ttl~r publice ale unui stat de a _m
. I .. . .sdi . " or e pe tentonul de exerc1ta
mve un. Jun cµe m ceea ce prive~t d' stat, care se manifesta la tr .
. ul . . . e e ictarea normelor d d . e1
part1c an .~• autontaµ publice de pe teritoriul de . " e con ~1ta obligatorii pentru
V • "

afara gramtelor de sta~ jurisdicf-ia de s I ti stat -~~' unele s1tuatii, aplicabile ~i in

. .. tA o utAonare a htigulor 1. . . d' . "
executare, pnn ffiJJloace coercitive di's .t.. l 1 . ~ Juns 1ct1a de a pune in
• · ' pozi u e egale ~1 hota " ·1
Judecato~t1 sau alte organisme cu atribut·. '. . d' . ran e pronuntate de instantele
in . • . n Juns 1ct10nale t
. . ceea ce pnve~te Jurisdictia de a edicta le . " . . . . .
tentonul de stat asupra caruia statul " . . gi, m ~nncipm, aceasta este hmitata la
. . 1~1 exerc1ta suveran1tatea d "1 . . ..
V

poate extmde dmcolo de acest teritoriu , . ar, ~ anum1te s1tuat11, se

cetatenilor sai aflati in strainatate . . Astf;.l, statul poate em1te leg1 care sunt aplicabile
'. . · on pentru 1apte sau comporta t "
gramtelor ~1 care produc prejudicii entru s 1?-en e care au 1oc m afara
de catre persoane strv• pv . ~t (spre exemplu, falstficarea monedei nationale
an~e. sau . cetatem, m afara granitelor sale; traficul de substante
stupefiant~ sau alt~ b~un mterz1se din strainatate in propriul teritoriu)1. ·
. . 0.al~ consecmt~ imp?rtanta a suveranitatii statului este reprezentata de imunitatea de
J~dicpe a statul':11. (notnn~e ce va fi prezentata in capitolul referitor la stat ca subiect
ongm~ al dreptulw mtemaµonal public) ~i de imunitatea jurisdictionala a reprezentantilor
statulw2 • • •

Eg~ta!e~ j~dica a statelor deriva din suveranitate ~i presupune ca stabilirea de

raportun Jund1ce mtre state are loc pe orizontala, rara ca unul dintre state sa se afle intr-o
situatie de dezavantaj 3 , statele asumandu-~i in mod liber drepturi ~i obligatii reciproce4 •
Participarea la organizatii intemationale, la tratate intemationale ~i la derularea activitatii
acestora se face cu respectarea dreptului celorlalte state de a determina ~i aprecia in m~d
liber relatiile cu alte state ~i cu obligatia de a respecta cu buna-credinta indatoririle asumate,
egalitatea capacitatii juridice a statelor in dobandirea drepturilor ~i asumarea obligatiilor,
imunitatea de jurisdictie ~i de executare (in sensul ca un stat nu poate fi chemat in judecata
in fata instantelor nationale ale unui alt stat), libertatea de alegere a modalitatilor concrete
de solutionare a neintelegerilor dintre state.
Din analiza continutului principiului egalitatii suverane rezulta ca acesta este 5un
,,concept umbrela", c~re acopera diverse reguli generale, cu privire la care ofera o sint~za •
Se poate afinna ca principiul suveranitatii egale a st_at~lor nu _presup~e doar aphc~e~
1
in mod egal ~i nediscriminatoriu a normelor dreptulut ~t~mat1on~l fata ~e ~tate, ci ~
modalitatea in care acestea participa la crearea dreptulm mtemat1onal, ~tat m ~e~! ~e
prive~te regulile cuprinse in tratatele intemationale, cat ~i pe cele de natura cutwmara · In
· · d' 1969 t' "n
1 art. 6 ca toate statele pot
privinta tratatelor, Conventia de la Vtena m men,10neaza

1 A. Cassese, op. cit., 2005, p. 49.

2 M. Bennouna, op. cit., 2017, p. 50.
3 A. Cassese, op. cit., 2005, p. 53. . 414
4 N. Quoc Dinh, P. Daillier, A. Pellet, op. cit., p. ·
5 A. Cassese, op. cit., 2005, P· 48. . R ,+Law EUl Working Paper MWP No. 2007/14, P· 18.
6 S. Beaulac, An Inquiry into the Jnternatwna
1 u1e OJ ,
 142 Drept international public. Prlncipli ~I lnstttutll fundamentale

incheia tratate internaµonale. In privinfa normelor cutumiare, principiul egalitatii. statelor_ s~

manifesta in procesul de creare a normei, deoarece, sub aspectul existentei ~• doved1ru
elementului material, are re1evanfa conduita statelor care au interes in domeniul respectiv 1•
Cu referire la aplicarea in mod ega1 a normelor dreptului international, poate fi adusa in
discufie diferenfierea regimu1ui juridic al anumitor institutii juridice ale dreptului intema-
fional pentru unele state care nu se incadreaza in domeniul de aplicare al ansamblului sau al
unei parµ a nonnelor cuprinse intr-un tratat internafional. Cu titlu de exemplu, poate fi
mentionat ca unui stat care nu are ie~ire Ia mare nu i se adreseaza regulile cuprinse in
Con~enfia privind dreptul marii, referitoare la stabilirea intinderii marii teritoriale, a zonei
economice exclusive ~i a platoului continental, reguli ce se aplica in mod egal statelor
riverane 2, dar ii sunt aplicabile regulile referitoare la marea libera (libertatile marii libere),
constand in Iibertatea de navigafie, libertatea de a pescui, de a instala cabluri ~i conducte.
Cu alte cuvinte, nu toate regulile dreptului intemafional public sunt aplicabile in mod egal
tuturor statelor.

2.9. Prlndpiul indeplinirii cu buna-credinta a obligatiilor (pacta sunt

servanda)
Principiul pacta sunt servanda este cunoscut din Antichitate ~i poate fi considerat
fundamentul aplicarii normelor dreptului international ~i al respectarii celorlalte principii
ale dreptului intemational3.
Art. 2 parag. 2 din Carta ONU prevede:

. ,,T~fi Membrii Organizafiei, spre a asigura tuturor drepturile §i avantajele ce decurg

dzn calttatea /or de Membru, trebuie sa-§i indeplineasca cu bunii-credintii obligafii/e
asumate potrivit prezentei Carte". '

_Declarap.a Adunarii Generale ONU din 1970 prevede ~i detaliaza acest princi iu cu
urmatoarele elemente: p '
. - statele au obligafia de a-~i indeplini cu buna-credinta obligatiile asum t " .c.
nutate cu Carta ONU·, • , a e m con1or-
statele au obligafia de a-~i indeplini cu buna-credinta obi· · ·1 • "
tememl pnn.. cipiilor ~i regulilor general recunoscute ale dreptu'iu· . t1gatu_ e care le revm m
sta: I . . . 11n emational·
- te e o~ligaf1a ~e a-~1 indeplini cu huna-credin a o . . : ' . "
Vlrtutea acordunlor mtemat10nale confonne prin . . . . t . hhgatnle care le revm m
dre~lui international. cipu1or ~1 reguhlor general recunoscute ale
In. . ace~i timp, Declaratia Adunarii Generale din 197
?NU in pnvmta obligafiilor asumate de state " ... O prevede superioritatea Cartei
mtre obr t··111 , m sensu1 ca atun · " d . ...
. . iga e care decurg din acordurile · t . '. CI can ex1sta contradictie
~tie! Natiunilor Unite in confonnitate cu Ca: e~a~1o~ale ~1 ~bligatiile membrilor Org~i-
arta prevaleaza. Aceastii dispozifie reitereaztpo:ip::i_lor Um~, obl~gafiile care decurg din
1
e preemmenta, a Cartei ONU fata de
S. Beaulac O • '
\ 2 lbide • 'P· Cl/., pp. 18-19.
3
m, p. 17.
Ac·
. iuca, op. cit., p. 50.
w
capitolul Ill. Principiile fundamentale ale dr ..
-- eptulu, international public
. . 143
alte tratate mtemat10nale, care este m .
art. 1__03. . . enponatainm
. od expres ch'iar "m cuprinsul Cartei, in
In pnvmta
.
executarii
.
obliga1-1ilor
tu asumate p . " h ·
art. 26 dm Conventia de la Viena din 1969 . . nn me eierea tratatelor intemationale
,,Orice tratat in vigoare /eagii piirfil _pn~m~ dr:ptul tratatelor dispune ca: '
Tot in privinta tratatelor intema1-1oen~'1 treCuze sa fl..e executat de ele cu bunii-credintif'
• t- a e onvenpa d I v· · " ·
art. 31, regula generala a interpretarii tratatel' b e . a.. tena dm 1969 prevede, in
· · ·Ib · . or cu una-credmta
Princ1pm une1-credinte caracterizeaza . . .. 1 .
intema~onale, in mod particular negocierile ~~;lJ · .
o~e!e de solup,.onare a ~iferendelor
diferend pe baza bunei-credinte ~i in mod efec~iv. tre me derulate mtre Partile aflate in

2.1 O. Principiul integritatii teritoriale a statelor

~artaO~,,.in art. _2 p~ag. ~' stabile~te obligatia negativa a statelor de a se abtine de Ia
folos1rea fort~ 1 ,,!m_potrzva mtegr:tiifii _teritoriale ori independenfei politice a vreun~i stat'.
~c:5t__pnnctptu ~e c~rele~ d~c1_ c~ principiul interzicerii folosirii fortei annate sau a
ame~~1 ~u. folos~re~ forte1. (pnnc1pml neagresiunii), analizat deja. Ca o consecinta a
acestw pnncipiu, ~~ntonul unm stat nu poate face obiectul achizitiei din partea altui stat ca
urmare ~~ge:11 la _f?~a sau la ameninta}'ea cu forta ori ca urmare a folosirii presiunilor
de _nam.ra ~nhtara, pohtica sau economica. Intr-o astfel de ipoteza, ocupatia sau dobandirea
tentoriulm de stat de aceasta natura nu va fi considerata legala, in conformitate cu dispo-
zitiile
, Actului Final de la Helsinki.
Consacrarea acestui principiu nu aduce atingere dreptului statului de a modifica intin-
derea teritoriului de stat, cu acordul populatiei, sau dreptului de a permite folosirea terito-
riului de cat.re alte state sau organizatii intemationale in scopuri precum tranzitul aerian,
rutier sau feroviar, pe baza unor acorduri incheiate in acest sens.
0 derogare de la principiul integritatii teritoriale este reprezentata de dreptul popoa-
relor la autodeterminare, deoarece statul nou independent, care apare in urma unei mi~cari
de eliherare nationala, are nevoie de elementul esential - teritoriu, care nu poate fi dobandit
printr-o alta maniera.
Principiul integritatii teritoriale reprezinta, mopinia Cuqii Internationale de Justitie,
exprimata in prima hotarare pronuntata de aceasta, in cauza privind Canalul Corfu, ,,baza
esenfialii a relafiilor internafionale" 1• Diferendul dintre Albania ~i Regatul Unit al Mari~
Britanii ~i Irlandei de Nord a aparut dupa ce, fata de cruci~atoarele ~i navele de razb01
britanice care efectuau operatiuni de deminare a apelor din Stramtoarea Corfu, a ~ost
deschis focul de catre o baterie albaneza, ceea ce a produs prejudicii materiale ~i pierd_en de
vieti omene~ti Marii Britanii. Albania a sustinut ca Regatul Unit i-a incalc~t suveramtat~~'
deoarece navele britanice au trecut prin apele teritoriale albaneze f'ara auton~e pre~labila:
Marea Britanie a interpretat in mod restrans art. 2 parag. 4 din ~art~
1
1 5
~Nl! ~
.a ustmut ca
ac\iunile marinei britanice nu au amenintat nici integritatea tentona!a, ~ c! 1'.1del>".nden\a
1
politica a Albaniei, astfel ca aceasta nu a suferit nici o pierdere tentonala ~1 nu -a fost
afectata nici independenta politica.

I !CJ, Corfu Channel Case ( United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland v. Albania), Merits,
Judgement of 9 April I 949, p. 35.
 144 Orept international public. Prlncipii ~I institut ii fundamentale

Curtea Intemafionalii de Justitie a respins argumentele prezentate de crttre_ Marea

Britanie ~i, deci, interpretarea restrictiva a art. 2 parag. 4 din Carta ONU pentru a ev1ta folo-
sirea abuziva a acesteia ~i a considerat ca acfiunile marinei britanice au incalcat suvera-
nitatea Albaniei ~i au fost o manifestare a politicii de forta, care poate duce la comiterea de
1
abuzuri din partea statelor puternice • • •• • • • • •
Statele i~i pot exprima pozifia fata de s1tuatn care au legatura cu pnnc1pml mtegntatii
teritoriale ~i care pot afecta respectarea acestui principiu. Cu titlu de exemplu, pot fi
menfionate pozitia oficiala a Romaniei, exprimata la 1? _sep~e~brie 2~16, fata de anexarea
Crimeii de catre Federatia Rusa ~i nerecunoa~terea leg1ttm1tat11 alegenlor parlamentare din
Crimeea pentru Duma de Stat a Federafiei Ruse 2•
in cadrul Uniunii Europene, au fost adoptate, incepand cu martie 2014, masuri restric-
tive (constand in masuri diplomatice, masuri restrictive individuale - inghetarea activelor ~i
restrictii de calatorie, restrictii in privinta relafiilor economice cu Crimeea ~i Sevastopol,
sancfiuni economice, restrictii asupra cooperarii economice, ce au fost prelungite pana in
iunie 2020)3. De asemenea, Statele Unite ale Americii au adoptat mai multe sanctiuni impo-
triva Federafiei Ruse, incepand cu anul 2014, ca reactie la anexarea Peninsulei Crimeea4 •

2.11. Princlpiul inviolabilitatii frontierelor

in dreptul international public, frontierele reprezinta un element foarte important,
deoarece acestea stabilesc limitele teritoriale in care un stat i~i exercita pe deplin atributele
suveranitafii sale ~i baza practica a aplicarii efective a principiului integritatii teritoriale a
statelor, a principiului neinterventiei, a principiului interzicerii amenintarii sau folosirii
fortei • Mai mu.It, avand in vedere interconditionarea intre toate aceste principii ~i relevanta
5

speciala a inviolab!litatii ~ontier~lor pentru existenta statului ~i exercitarea deplina 'a

competentelor sale m plan mtemaµonal, se poate afirma ca ordinea juridica intemationala
se bazeaza pe alocarea teritoriului intre state6• '

. T~todata, principiul inviolabilitatii frontierelor completeaza principiul integrit~ti·

1
~nale, intre ele existand o relatie de interdependenta, ~i reprezinta O garantt· atru,
realizarea. ·-·· · · i · epen
mtegntaµ1 tentona e. Consacrarea sa expresa in Actul Final de I H 1 .'nki c.
detenninata de · . . a e s1 a 1ost
concepµa state1or potriv1t careia respectarea frontierelo · t
conditi · d. bii- · • . r ex1s ente este o
· . e m tspenSa a pentru conv1etmrea pa~mca a statelor Atat · t · . .
cat inv~olab~ta~~ frontierelor sunt principii strans legate d~ eel am egntat~~ ~~ntonala,
precum ~1 de pnnc1pml dreptului Ia autodeterminare 1 suverarutap1 statelor,
- Semnificat~ juridica ~i importanta inviolabilititii fro . "
national nu ech1valeaza cu ideea ca delim ·t ' ~tlerelor statelor m dreptul inter-
1 area actuala. a lor este nelimitata in timp;

t lCJ. Corfu Channel Case (United Kin d,

Judg~ o f9 April 194~, p. 35. gi om of Great Britain and Northern Ireland v . .
B. Aurescu, Actuabtateinternat· l~ Albania), Ments,
measures in res ,1ona a' m C. Jud . nr. 12/2016 p 641
A •

3 EU . .
restnctJve
(acces
sanct_io~ ukr~ine-crisis/
restnclive avand in vedere ar
ata 1/f';e
·1
to the c:isis in Ukraine, 'h;p:li .
septembne 2019)· Re l
..
r.
'lwww.cons1/zum.europa euli nJ. sf
pp. 1- 11. c tum e Rusiei de destabiliz ' amentul (UEJ nr 833/201 . . po zcze .

~r~::::-;:te.7
4 htt s -/1

5 I.
Ibidem
. are a sztuatiei fn Ucrain .
o~!.9ukraine-and-russia-sancti / (
' . c1 ., 95, p. 67.
4 pnvznd miisun
a, JO L 229 din 31 iulie 2014,
ons accesata la 13 septemb .
· ne 2019).
\ capitolul Ill. Principiile fundam .
---------= entale ale dreptului inter .
dimpotriva, frontierele statel national public
statelor, prin decizii ale msia'; ~u s~t eterne, ele fi . 145
cazul succesiunii statelor el te or mternafionale spaot mod1ficate prin acordul d .
. fi. , ementul . u ca urmare . e vomta al
frontiere
. I1
or und interzice
b' . .
esential pentru
rea amenint~-=·
a une1 mutatii terit • 1
respectarea p . . . . . ona e, in
fronttere or sta 1hte deJa tQJ 11 sau a fol . .. nncip1ulu1 mvioJab ·i · . ..
osm1 fortei in t 1tat11
scopuI modificarii

2.12. Principiul respectirif

drepturflor §i llberta•n
Carta ONU' in art. I parag 3 ¥Aor fundamentale
statelor membre le revine oblig 'f
revede indirect acest princ · •
,,in promovarea # incuray· a a e a coopera tptu, ca un domeniu in care
area respect V d.••

tale pentru to(i.• ~rii deosebire de rasii a~u ~epturilor omului ~i libertii/'l
Afinnarea drrecta ~i clara . : s_ex, ~1mba sau re/igie". z or fundamen-
. . l . a prmc1pmlw a £ t
mtemalJona e, pnntre care, di'ntre ce e menh os 1acuta. ulterior "c;:j in aIte acte nonnati
y

I
fundam entale, se afla ~i Actul p·ma l de la Hels'nki ponate ca fimd sediu al mat . . . ... ve
d' enet pnnc1pulor
1
R ..
espec
. t
.area drepturilor
1· . omului -~i
y
/'b .., ·t
z ertaµ or fanda , m 1975,
t l . la pct. VII ' sub denum1rea
.
co,eytlin/(i, re zg1e sau de convinoere S t men a e, mc/usiv a libertii/ii de aaA d'
ultural o • un avute in d dr . o n zre,
c . e, cu ~cce~t pe cele care deriva din de . ve_ er~ . ep~le_ economice, sociale §i
dar ~! dre~~le mmoritatilor nationale. mmtatea md1v1dulu1 ~1 hbertatea de con~tiinta,
In pnvmta standardelor pe care ar tr b . y

Helsinki face referire atat la sco ·1 . e ~1 s~ -~e respecte statele, Actul Final de la

c::~c.
. Iv pun e ~1 prmc1pnle Cartei ONU 1
Umversa a .a Drepturilor Omului, ast.c-.el ,, "t , cat ~1 a Declaratia
A •

1• mca se poate afirma tul d v

afirmarea ~1 consacrarea principiului respectarii drepturil . e plecare pentru

international contemporan este reprezentat de I ertaplor fundamentale in

prmcipru ca unul ~Ire ~copurile Organiza\iei, fiind deci un prini::::u~

_Adop~ea ulte~10ara a ~eclaratiei Universale a Drepturilor Omului din 1948 §i a celo~
0 ::::~:1;1

douaturil
Pacte fun
mtemaµonale dm . 1966 a avut un impact deosebit de 1·mportant "m consacrarea
drep " o: ,.. damentale . asupra conduitei §i preocuparilor comunitatii internationale,
~el meat, m prezent, mc1un stat nu poate sustine ca respectarea drepturilor om~lui nu
pnve~ toate statele 1.
. Afirmarea ~i dezvoltarea principiului protejarii drepturilor ~i libertatilor fundamentale
au influentat ~i evolutia altor subdiviziuni ale dreptului international, cu care interactio-
~eaza. Importanta acestui principiu este relevata de aparitia diviziunii dreptului interna-
p.onal al drepturilor omului, care a cunoscut o dezvoltare cu totul deosebita, atat la nivel
universaL cat ~i la nivel regional ~i national. Mai ales la nivel regional, statele au adoptat o
varietate de instrumente internationale cu foqa juridica obligatorie, in scopul asigurmi unei
protectii efective a drepturilor ~1 libertatilor fundamentale, scop in care au creat ~i instante
intemationale care sa puna in aplicare dispozitiile tratatelor respective, in cadrul unor
proceduri in care figureaza statele paqi ~i persoane fizice sau state. Un ~~tfel_ de exe~p!u
este Conventia europeana a drepturilor omului, adoptata in cadrul Co~s1hulm E~ope1, m
1950, a carei aplicare este supravegheata de ~urtea Europe~a a ~reptunlor Omulm. . 1.
Acesta nu este singurul mecanism reg10nal de proteJare ~1 ~ara_n~e a dreptunlor §
libertii\ilor fundamentale, dar eficienta sa a constil)lit sllW ~e ~prraµe_yentru celelfilt~
instante regionale, create in baz.a unor tratate speciale care prevlid ~1 categomle de dreptun ~1

1 A. Cassese, op. cit., 2005, p. 59.

 .......
146 • · ·1 i institutii fu nd amenta1e
Drept international public. Princ,pt ---

I~bertafi fundamentale _protejate, precum ~i modalitatea de funcponare instanfel°: spe~ia~

hz.ate. Astfel, pe continentul american funcfioneaza Curtea lnter-Am~~cana a Dr ptunlor
Omului, iar pe continentul afri~ Curtea African! a Drepturilor Omulw ~1 Popoarelor:
Fiecare dintre sistemele de protecfie prezinta particularitafi ~i a fost adaptat spect~cului
spafiuJui juridic in care are aplicabilitate - spre exemplu, Curtea Africana, cea mat noua
instanta intemafionala in materie de protejare a drepturilor omului, creata in anul 1998, Prin
Proto~lul la Carta africana a drepturilor omului ~i popoarelor 1 (adoptata in 1981), i~i
des~oara activitatea ~i verifica respectarea Cartei africane a drepturilor omului ~i
popoarelor, care este adaptata reaJitafilor de pe continentul african 2•
Adoptarea unui numar mare de acte normative cu foqa juridica obligatorie sau a
rezoJufiilor cu valoare soft law, instituirea unor mecanisme care pronunta hotarari
judecato~ti cu foqa juridica obligatorie pentru state, jurisprudenta pronuntata de aceste
instante intemafionale au avut ca rezultat aparitia graduala a unui principiu care interzice
incalcarea masiva ~i pe scara larga a drepturilor ~i libertatilor fundamentale, iar statele au
acceptat treptat ideea ca incalcarile masive ale drepturilor ~i libertatilor fundamentale sunt
condarnnabile ~i constituie o incalcare a regulilor de drept international3 •
Principiul respectarii drepturilor ~i libertatilor fundamentale afirmat prin Carta ONU nu
impune statelor obligaµa de a respecta anumite reguli speciale cu privire la drepturile
omului, ci mai curand o obligatie de a se abµne de la incalcarea repetata ~i grava a unui
drept fundamental, cum sunt dreptul de a nu fi supus torturii, dreptul la un proces echitabil,
dreptul la siguranta ~i de a nu fi supus masurilor arbitrare de lipsire de libertate4 •
Pe de alta parte, afirmarea ~i dezvoltarea principiului respectarii drepturilor fundamen-
tale interfereaza ~i cu alte subdiviziuni ale dreptului international, cum sunt dreptul
intema~onal umanitar ~i dreptul international penal, iar Convenfia cu privire la reprimarea
~i prevenirea crimei de genocid din 1948, adoptata mcadrul Adunarii Generale a ONU cu
doar o zi inaintea adoptarii Declaratiei Universale a Drepturilor Omului ~i care este un
instrument juridic esential in reglementarea dreptului international penal, are ca semnifi-
~ e dorinta statelor de a preveni situatii similare Holocaustului, prin instituirea unor
obligafii cu caracter erga omnes derivate din acest tratat international.

Repere de jurisprudenta

~1!, Co~ecinfele juridice pentru state ale prezen/ei continue a Africii de Sud in
Namibia (Afrrca de Sud-Vest) fora a fine seama de Rezolu/ia Consiliului de Securitate
nr. 276 (1970) , Aviz consultativ din 21 iunie 1971 5

A fos! aleasii prezentarea succinta a principalelor aspecte interpretate ale acestui Aviz
consultativ,_ d~oarece acesta prezinta relevan/a in clarificarea sensului # semn1ifi1catiei mai
mu1tor nofium esenfiale de d t · t · I /,,:, '
· · rep m ernafwna I ureptul la autodeterminate ~i condifiile de
• i Detalii cu privire la com te tel . fu . .. .
d1sponibile la http:llwww ifr . pe n . e ~• ncf1onarea Cuq11 Africane a Drepturilor Omului ~i Popoarelor sunt
2 B. Selejan-Guta -~ zcan-c'!~rt.orglenl (accesata la 5 septembrie 2019).
3 A. Cassese n: .-M. Cracmnean, op. cit., pp. 148-149.
4 Ibidem , op. Cit., 2005, p. 59.
5 •
lCJ, Legal C
Africa) notwith onsequences for States if the C
197\ , p. 16. standing Security Council R;olutiono;~;~~~{:;/~~c: of Sout~ ~frica in Namibia (South West
' visory Opmmn, 21 June 1971, ICJ ReportS
 e 1-
· -·r- " '"' I"'' ll.4QI 111::ru:a1
l,.df-11LV1"4' ..... ...

- - - - - - - - - - - . :=..:a: e:_d~rreptului international public

aerc.itare a acestuia) §i a irnnli ...1 . . 147
. "fi . , ,,, r call
1 or ace t fi
obligafll afa ue state - obligafia neg t' .., ds ora a/a de state, in sensul stab'/' ..
Namibia -, precum # a efectelor u. zva e a nu recunoa§te prezenta A' r... .. zdzrz~ unor
. ., nez rezolur. d t' l.f' lCll e ~ud in
prm care se constata nelegalitatea une.1 . a ~pfate de catre Consiliu/ de Se .
statele nemembre ONU. sztuafu, atat pentru state/e membre ..1 ~urztate
, ca §l pentru
Consiliul de Securitate al ONU
intrebare Curµi Intemaµonale de J:~~r:~at la 5 august 1970 urmatoarea
.A
P.entru state in cazul prezentei continu} a c_a~e sunt co'}Secintele juridice
µne seama de Rezoluµa Consiliulu· d S f:icii de Sud in Namibia Jara a
Opinia Curtii a fost ca (1 i e ecuntate 276 {1970)?"
Namibia este il~gala, Africa de kJ~ezenta ~on~inua a ~ricii de Sud in
tratia din Namibia imediat §i de are obhgatia de a-§1 retrage adminis-

prezentei Africii de Sud in Namibiaig:, t

me~bre ale Naµunilor Unite au :~~~et: o~upatia teritoriului; (2) statele
e. recunoa§te nelegalitatea
seama sau cu privire la Namibia . d § nvalidi~atea actelor acesteia pe
mod particular, orice relatii cu Gu!~r:J se. a~tme de la ori~e a?t~ §i, in
noa§terea legalitatii sau 's .. . . :linen de Sud care 1mplica recu-
. tr tii· (3) . , pnJ1nirea une1 astfel de prezente sau admi-
ms a, , . re~: state~or ~ar~e nu sunt membre ale Naµuniior Unite de a
acorda'b' as1stenta 1n actiun1le
, t· ·1e un1te
mtreprinse de Na,1un1 · cu pnvrre
· · la
Narm 1a.
in scopul. ~telegerii raµonamentului Curtii, prezinta relevanta
prez~n~ea pnnc1palelor aspecte referitoare la mandatul Africii de Sud in
Narrub1a.
,,Sistemul mandatelor a fast instituit prin art. 22 din Pactul Ligii
Naµ.unilor 1 §i s-a intemeiat pe doua principii de o importanta_ vitala:

1
_ Pactul Ligii Nafiunilor a fost semnat la 28 iunie 1919 ~i a intrat in vigoare la 10 ianuarie 1920. Textul
mtegral al acestuia este disponibil la adresa: http://www.refworld.org/docidl3dd8b9854.html (accesata la 13
septembrie 2019). Sistemul mandatelor a fost instituit prin art. 22 din Pact ~i a constat in autorizarea data de catre
Liga Natiunilor unui stat membru (dintre puterile aliate) de a guvema o fosta colonie germana sau otomana,
considerata ca nu se poate guvema singura. Principiile generale ale sistemului mandatelor, conform art. 22, au
fost ca popoarele din teritoriile in cauza ,,sunt inca incapabile de a se conduce ele insele, date fiind conditiunile
deosebit de grele ale lurnii modeme", asigurarea buna.starii ~i dezvoltarii lor au fost vazute ca ,,o misiune sfanta a
civilizatiei", scopuri pentru a caror realizare s-a decis incredintarea tutelei acestor popoare ,,natiunilor mai
inaintate care, prin resursele, experienta sau pozitiunea lor geografica, sunt cele mai in ma.sum sa-~i ia aceasta
raspundere ~i care consimt sa o primeasca: ele ar exercita aceasta tutela in calitate de mandatare ~i in numele
Societ.atii" - in A. Vianu, C. Bu~e, z. Zamfir, Gh. Badescu, Relafii internafionale fn acte $i docurnente, vol. I,
1917-1939, Ed. Didactica ~i Pedagogica, Bucure~ti, 1974, pp. 17-25. Au fost prevazute trei categorii de mandate:
mandatul de categoria A - fostele provincii otomane Irak, Siria, Liban ~i Palestina au fost considerate suficient
de avansate, astfel ca le-a fost recunoscuta independenta provizorie sub control administrativ al Aliatilor pana
cand vor putea sa se conduca singure. Pentru Irak, Palestina ~i Transiordania a fost desemnat c~ mandatar Mar:a

colonii africane ale Gennaniei - Tanganica, parti din Togoland (in prezent, :o~o
Britanie, iar pentru Siria ~i Liban a fost desemnat ca mandatar Franta; mandatul de cate~ona B - consta dm
~1 Ghana), -~~eru~,
Ruanda-Urundi. Pentru Tanganica (care este parte a Tanzani~i i~ p~ezent) a fost inst•t_u~t mandatul Mam Bntanu:
pentru cele mai multe parti din Camerun ~i Togoland a fost mst1tu1t mandatul Frante1, •'.11" pentru ~u~da-~rund1
(in prezent, Rwanda ~i Burundi) a fost instituit mandatul Belgiei; mandatul de categona C-: ayn~1t mai multe
teritorii detinute de Germania, pe care mandatarii le-au administrat ca parti integrate ale tenton~lm lor - pentru
Africa de Sud-Vest (in prezent Namibia) a fost instituit mandatul Africii de Sud, Noua Gumee a fost sub
mandatul Australiei, Samoa de Vest (in prezent Samoa) a fost sub mandatul Noii Zeelande, insulele de la nordul
 148 Drept international public. Ptine I"" ~'
· 1..... · I tit f " f damentale
ns u~11 un _ __

principiul neanexarii ~i principiul potrivit carttia bunast8:ea ~i . ~ezv_o~-

tarea popoarelor pe care le privea formeaza increderea sacra a c1vmzat1e1.
Luand in considerare evolutia din ultima jumatate de secol, nu poate fi
pus la indoiala ca scopul fundamental al increderii sacre au fost
autodeterminarea ~i independenta. Mandatarului ii revenea respectarea
unor obligatii, iar Consiliul Ligii verifica respectarea acestora. Drepturile
mandatarului in sine se intemeiau pe acele obligatii.
La momentul dizolvarii Ligii Natiunilor, finalitatea ~i obiectul acestor
obligatii au fost mentinute. intrucat indeplinirea lor nu a depins de
existenta Ligii, acestea nu puteau inceta doar pentru ca autoritatea de
supraveghere a incetat sa existe. Membrii Ligii nu au declarat ~i nici nu
au acceptat implicit ca sistemul mandatelor este anulat sau invalid odata.
cu dizolvarea Ligii. Ultima rezolutie a Adunarii Ligii ~i art. 80 parag. 1 din
Carta ONU au mentinut obligatiilor mandatarilor. Curtea Intemaµonala.
de Justitie a recunoscut in mod constant ca sistemul mandatelor a
'
supravietuit disparitiei Ligii, iar Africa de Sud a admis acest fapt un
anumit numar de ani. Astfel, elementul de supraveghere, care este un
element esential al mandatului, a trebuit sa supravietuiasca. Naµunile
Unite au propus un sistem de supraveghere care sa nu il excedeze pe eel
aplicat in sistemul mandatelor, insa Africa de Sud a respins aceasta
propunere (parag. 42-86).
in 1966, Adunarea Generala a Organizaµei Naµunilor Unite a adoptat
Rezolutia nr. 2145 (XXI)1, prin care a decis ca mandatul a incetat ~i ca
Africa de Sud nu mai avea niciun alt drept de a administra teritoriul.
Ulterior, Consiliul de Securitate a adoptat mai multe rezoluµi, inclusiv
Rezoluµa nr. 276 (1970) 2 , prin care a declarat ca ilegala continuarea
prezentei Africii de Sud in Namibia. In privinia acestor rezolutii au fost
ridicate mai multe obiectii privind legalitatea lor, insa. Curtea a subliniat
ca nu detine atributii de control jurisdicµonal cu privire la actele
organelor ONU in cauza.
Curtea reaminte~te ca intrarea in vigoare a Cartei Organizatiei
Natiunil_or Unite a stabilit rapor!ul dintre toµ membrii ONU, pe d~ 0
parte, ~1 fiecare_ p~t~:e mandatara, pe de alta parte, precum ~i faptul ca
unul d1ntre pnnc1pnle fundamentale care guverneaza. aceste . tun·
e t 1 t · ·t - · rapor
-~ e ce po nvi caru1a partea care neaga sau nu i§i indepline te obli a-
t1ile nu poate fi recunoscuta ca pa.strand drepturile pe care 1§e rec1ama g

Ecuatorului, in _P~cificul de Vest (Japonia) ~i Nauru au fost sub mand . . .. . .. . ..

Zeelande. Potnv1t prevederilor Pactului, supravegherea f ·1:a •• atlil Au5trahe1, Mam Bntanu ~1 Non
:enn~ente a Mandatelor, din cadrul Ligii. Ca urmare a diz:~:i ti~ -~tatel?r . mandatare revenea Comisiei
mlocu/t, in 194~, de sistemul tutelei, in baza dispozitiilor Cart 1• Or L~gii .~atm~Ilo~, sistemul manclatelor a fost
Questio Rezolufza Adunarii Generale nr 2145 rVVT1
ifs h ·
. ~ ganIZattet Natmmlor Unite
1.-uu/i cu przvzre la Afric d Sud
\aadres:-~ttpo~/ West Africa) a fost adoptata la 27 octombrie 1966 Te:W{
. ·
-Vest (UN Ger,era/ Assembly,
. · ·)rezolutiei este disponibil
2. Rezol:fiaw;:,:t{;:z°~l:orsgldoc!dl3b00f]d450.html (accesata.la 13 augusmtet~Ollal9
ianuane 1970 . u1 ~- ecurztate nr. 267, cu privire l . . . . .
http:llwww.un~o~;~:~;al:::~~0 ~r 11 adoptate in 1968 ~i 1969.a;;:ga dzn N_ar:zibia, a fost adoptata la 30
view_doc.asp?symbol=SIRES/276(1970) :~:olu~e1 este disponibil la a£lreSa=
( esata la 12 septembrie 2019).
ii .
capltolul Ill. Prlncipille fundamental
- - - - - - - -=.:: ,; e ale dreptul ..
u, international public
dintr-un astfel de raport . . . 149
- JUnd1c R .
avut 1oc o 1ncc::ucare mat . _ · ezolut1a nr 2 145
1 .

negat. ena1a a mandatului· (XXI) a stabilit ca a

. ' ceea ce Afri d
S-a sust1nut ca (a) p t . . ca e Sud a
. .. t d ac ul L1gii N .
L1g11 pu erea e a pune ca . - t at1unilor nu a £ .
din partea mandatarului ~a !11andatului pentru P con ent Consiliului
. d' . ~1 ca Nat· . roasta admin·1 t
derivate 1n L1ga Natiunilor . . tlUnlle Unite nu
dacii Consiliul Ligii avea atri~: ~nse decat aceasta
acest lucru in mod unilateral t1_a de a revoca mandatul
£~ t ~ rare
ui:::. atribujii
'(b) ch1ar
(c) Rezoluµa nr. 2145 (XXI) ' ~1__ doar prin colaborarea ~:1:npudtea face
- a J.acut unele . . an atarul·
Generala, care nu este organ . d. . aprec1en pe care Ad '
(d) era nevoie de o ancheta }ut 1cal1~, nu avea competenta de a lunf:area
. . J.ac u a (asup , e ace;
parte a Rezo Iut1e1 nr. 2145 (XXI) a decis ra e1ementelor de fapt); (e) 0
Curtea a constatat ca· (a) - '~e fapt, un transfer de teritoriu
· · · in conJ.orm1tate cu · • ·
d rept 1nternaµonal (cuprins in C . . un pnnc1piu general de
tratatelor), existenta dreptului d onv~nµa de la V1ena cu privire la dreptul
dispoziµilor acestuia trebuie p e a ince:a _un tratat pe motivul incfilcarii
chiar daca nu este exprimata: (br)ezumtatba ~n privinta tuturor tratatelor
- ' nu re u1e cerut cons·1 tam- I - '
care este 1n culpa; (c) Natiunile U ·t m._ .. antu parµi
actionand prin organele sale compe~;:t eta sbu~ces~r al Naµunilor,
. ti't ti' d e, re u1e vazute inamte de toate
ca ms d ·t u, a de supraveghere competent-a sa- se pronunte cu pnvrre • • la
con w a man atarului; (d) ~~ecul Africii de Sud de a in<leplini obligatia
de a se supune supraveghern ·1· nu poate fi disputat·, (e) Adunarea General,a-
nu a proced a t 1a s t a b 1 irea elementelor de fapt ci a formulat O ·tu ti'
· ·d · - fi , s1 a e
~un 1~al nu ar 1 echitabil a se presupune ca, intrucat in principal e~te
mvestita cu puterea de a formula recomandari, este lipsita de atributul de
a adopta, in cazuri speciale, in cadrul competentei sale, rezolutii care fac
precizfui sau care contin un plan de acµune. '
Totu~i, avand in vedere ca Adunarea Generala este lipsita de atribu-
µile necesare pentru a asigura retragerea Africii de Sud din teritoriu, in
conformitate cu art. 11 parag. 2 din Carta, a solicitat cooperarea
Consiliului de Securitate. Acesta, la momentul adoptarii rezoluµilor in
cauza, a actionat in exercitarea atributiilor pe care le-a considerat a fi
parte din responsabilitatea
' sa primara de a mentine pacea ~i securitatea.
Art. 24 din Carta investe~te Consiliul de Securitate cu astfel de atributii.
Deciziile acestuia au fost luate in conformitate cu scopurile ~i principiile
Cartei, iar, in temeiul art. 25, statele membre trebuie sa se conformeze
acestora, chiar §i acei membri care au votat impotriv~ ~i _statele _c~e ~unt
membri ai Natiunilor Unite ~i nu sunt membn ai Consiliului de
'
Securitate (parag. 86-116). . . _ - al
Curtea retine ca o constatare obligatone reahzata_d~ c~tre ~n organ
· d - ·1 al - O anumita s1tuatie nu poate
Natiunilor Unite prin care se ec1ara 1 eg a ,
ramane. fara consecinte.
, bila pentru crearea ~1. mentmerea
. s1'tua,tie1,.
Afnca de Sud, ~esponsa _ . d _ i retrage administraµa din
are obligatia de a-1 pune capat §1 e a~
 Drept international public. Princlpil $i instit util fu ndament ale
150

teritoriu. Prin ocuparea teritoriului fara. titlu legal, Africii de. Su? ti revi~
responsabilitaµ internationale derivate din inca.lcarea continua a une1
obligatii intemationale. Ra.mane, de asemenea, raspunzatoare pentru
orice incalcari ale drepturilor populatiei din Namibia ~i pentru obligatiile
sale intemap.onale fata de alte state in exercitarea atributiilor in legatura
cu teritoriul.
Statele membre ale Natiunilor Unite au obligatia de a recunoa~te
ilegalitatea ~i invaliditatea prezentei continue a Africii de Sud in Namibia
~i de a se abµne de la acordarea orica.rui sprijin Africii de Sud in legatura
cu ocuparea Namibiei. Determinarea precisa a actelor permise - alegerea
masurilor, scopul acestora §i cine ar trebui sa le aplice - constituie 0
problema care intra in competenta organelor politice ale Naµunilor Unite
care actioneaza in conformitate cu Carta. Prin urmare, Consiliul de
Securit~te este eel care stabile§te orice masuri viitoare pe baza deciziilor
luate de catre acesta. in consecinta, Curtea se limiteaza la a face reco-
mandari cu privire la conduita Guvernului Africii de Sud, care, in temeiul
Cartei Naµunilor Unite §i dreptului international general, trebuie consi-
derata contrara Rezolutiei nr. 276 (1970), deoarece ar putea implica
recunoa§terea legalitaµi prezentei Africii de Sud in Namibia:
(a) statele membre au obligatia de a se abµne de la a incheia tratate
cu Africa de Sud in toate cazurile in care Guvemul Africii de Sud pretinde
ca acµoneaza pe seama sau cu privire la Namibia. in ceea ce prive§te
tratatele bilaterale existente, statele membre trebuie sa se abtina de la a
invoca sau aplica aceste tratate sau dispoziµi din tratate i~cheiate cu
?-e Sud pe seama sa:1 privind Namibia care implica cooperare
activa mterguvernamentala. In ceea ce prive§te tratatele multilaterale
aceasta regula nu poate fi aplicata anumitor tratate generale cum sunt
cele cu cara~t~r. umanitar, _a caror_ neaplicare ar putea afecta negativ
poporul Nam1b1e1: organele 1ntemat1onale speciale trebuie sa ia masuri
specifice in aceasta privinta;
(b) statele membre au obligatia de a se abtine sa tnm·t- · · ·
di 1 t· •a1 - Af: . i a m1s1un1
· pdoma ice
· sau spec1 .e. 1n nca de . Sud ' inclusiv -in ten·ton·u1 Nam1·b·1e1·
~1 e a-~1 retrage agentn de acest tip care sunt deja· a . d
obligatia de a clarifica Africii de Sud ca mentinerea' ~, .. e as~menea,_ ~1
sau _c~nsulare nu implica recunoa~terea a{itorit-ti~e aalµilor dipl~n_iat1ce
Nam1b1a; a, i s e cu pnvire la
(~} statele membre au obligatia de a se abti .
no~1ce sau orice alte forme de ~elatii cu Af . ' ne de a intra in relaµi eco-
pnvire la Namibia, care ar putea fortifi nc:1 de Sud pe seam.a sau cu
d) -msa- nerecunoa~terea nu ar tr icabautontatea
. _ acesteia . in teritoriu•
(
po 1 · y e u1 sa ·b - '
i poru ui N~ibiei de avantajele derivat d. ru a ca rezultat privarea
~ ~od spe~1~, nelegalitatea sau inv;.d.~n cooperarea intemationala.
narea~ ~ ~ : ~e Sud pe seama sau cu1p~:;: 1actelor intreprfu.se de
. deceselor ~i - _u1 1:1:u poate fi extinsa la act _a Namibia dupa tenni-
casaton1lor. e ca inreoi
t:,
strarea na~terilor,
4 .
 . iul 111 . Principiile fundamentale ale dr
. ~ terna\ional public
In ceea ce pnvei;ite statele c 151
toate ca- nu sunt obligate
. are nus unt membre ale N t; . ·1
s... .
ctl . . • a respe t a\--'un1 or Unite
c e art. 24 ~i art 25 d' C - ,
acestora
. h s-a
d
so11c1tat prin Rezol t·
-tr . ut-1a nr 2 76 Y • 1n arta
ifltrepnnse e ca e Naj:iuniJe Unite . . \1970) sa sprijine actiunil~
_...tii incetarea mandatului ~i de 1 cu Pnvtre la Namibia in ' . .
Cudl""in' Nanu·b·ta sunt opozabile
w Y c ararea il al' - .. · op1n1a
- .. tut eg
uror state! - 1taµ1 prezentei
t- Afr' 1cu.. de
S~ga omnes a 1egalitaµi situatiei or in sensul restrict1onan-..
e,, .. ti' al , care este ti - \--' I
dreptul~ i_n~e1:1a, on . Toate_ statele trebuie _m~n~~uta cu incalcarea
tea preJud1c1ata de prezenta ilegala Af ... sa aiba 1n vedere ca entita-
- . a ncu de Sud - N . .
opor care se b azeaza pe asistenta co . _ .. . in am1b1a este un
P - • mun1tati1 1nte t; al -
rea scopun1or pentru a care a fast insft ·t
1 1 · mat--'on e 1n realiza-
p,opunerile Africii de Sud cu privin ~ m~datul. .
sVPumentare §i despre posibilitatea org:n. a-~miz~rea ~e _znformaµi factual.e
Quvernul Africii de Sud §i-a exp _1Zanz 7:nuzpleb1.sczt (parag. 128-132)
furI1iza Curtii informatii factuale sup~mat t m mod e~i:ires dorinta de a
obiectivele politicii sale de dezvoltare s:ip: art_e ~u pnvi~e la ~copurile §i
.. _ ;:;:, . . a a ~1 a sustinut ca pentru a
stabih 1ncc:Ucarea
. une1 obhgatii, intemationale
, substan ' t'al
1 e 1n-' teme1ul .
roandatu. 1u1, este necesar _ a se dovedi ca Afri·ca d e su d, a e~uat sa- -1§1·
exerc1te
·t ·1 competentele' 1n vederea promovarii buna-stan-··1 §I· progresu1m·
1ocUI on or.
Curtea a co~~ider~t ca. 1:-u este necesara nicio proba factuala in
scopul de a stab1h daca pohtlca de apartheid in Namibia era in confor-
mitate cu obligatiile intemationale asumate de Africa de Sud. Este
necontestat faptul ca politica guvernamentala oficiala urmarita de Africa
de Sud in Namibia a fast de a obtine o separare fizica definitiva a raselor
§i grupurilor etnice. Aceasta inseamna stabilirea distinctiilor, exclude-
rilor, restrictfilor ~i limitarilor (in ceea ce prive~te participarea la anumite
tipuri de activitati, domenii de studii sau de pregatire, munca sau
angajare, alegerea unei re~edinte libere, libera circulatie in multe pa,rti ale
teritoriului) In mod exclusiv pe motive de rasa, culoare, descendenta sau
origine nationala ori etnica, ceea ce constituie negarea drepturilo~
fundamentale ale omului. Curtea considera aceasta o incalcare flagranta
a sc9purilor ~i principiilor Cartei Natiunilor Unite. . . .
In ceea ce prive~te cererea de organizare a pleb1sc1tulm, Curt~a nu~
luat-o in considerare, deoarece a decis deja ca nu este _n~cesara a?m!-
nistrarea de probe suplimentare, ca mandatul incetase §1, m consecmta,
prezenta Africii de Sud in Namibia era ilegala (trad. a.).
 Capitolul IV
Dreptul international al tratatelor

Secfiunea J
Consideratii generate

Tratatele intemafionale reprezinta una dintre cele mai importante fonne de manifestare
a vointei statelor pentru reglementarea raporturilor juridice dintre ele in diferite domenii ale
dreptului intemafional, baza dezvoltarii donieniilor dreptului international modern! ~i
constituie o sursa principala a dreptului international public, alaturi de cutuma intema-
fionala, astfel cum rezulta din art. 38 al Statutului Cuqii Internationale de Justitie.
In prezent, ca urmare a dezvoltarii relatiilor internationale ~i a evolutiei dreptului
intemafional, se remarca o cre~tere numerica a tratatelor internationale in cele mai diverse
domenii ale vietii
,
comunitatii
'
internationale.
'
Sediul materiei este reprezentat de cele doua convenfii incheiate la Viena: Conven~a
privind dreptul tratatelor incheiate de state (din anul 1969)2 ~i Conventia privind dreptul
tratatelor dintre state ~i organizatii internationale sau dintre organizafii intemafionale (din
anul 1986)3 •
Conventia de la Viena din 1969 cuprinde reguli' generale privind tratatele intemationale
~i se aplica ,tuturor tratatelor internationale, motiv pentru care a fost numita ~i ,,tratatul
tratatelor"4• Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor reprezinta rezultatul
activitafii de codificare incepute in 1949 de catre Comisia de Drept International ~i al
Conferintei Organizatiei Nafiunilor Unite cu privire la dreptul tratatelor care a avut loc la
Viena in 1968 ~i 1969, iar Conventia de la Viena din 1986 adapteaza regulile Conventiei
din 1969 domeniului sau de aplicare5•
Cea mai mare parte a dispozitiilor Conventiei din 1969 codifica reguli cuturniare in
materie de tratate internationale, iar unele instituie reguli noi 6• Conventia de la Viena din
1969 confine, in art. 2 parag. 1 lit. a), definitia expresa a nofiunii de tratat, in urmatorii
termeni:

1
0. Dorr, K. Schmalenbach (eds.), Vienna Convention on the Law of Treaties. A Commentary,
Springer-Verlag, Berlin, Heidelberg, 2012, p. 1.
2
Convenfia de la Viena cu privire la dreptul tratatelor a fost incheiata la Viena la 22 mai, 1969 ~i deschisa
spre s:~e _Ia 23 mai 1969. A intrat in vigo~e la 27_ianuarie 1980. Romania nu este parte a Convenfiei. Textul
este d1spom~tl la adresa: http://leg~l.~n.org/~lc/texts/mstrumentslenglishlconventions/J_ J_ J969.pdf (accesata la
13 septembne 2019). Pentru o anahza a motiveIor pentru care Romania nu este parte a Conventiei de la Viena
din 1~69, a se ve_dea I._ ~alea, Dreptul tratatelor, _Ed. C.H. Beck, Bucure~ti, 2015, pp. 5-6. '
Convenfia pnvmd dreptul tratatelor dmtre state $i oraanizatii internationale sau zAn+- . zz·,,tii
·t · z ti d 0
· • t• "e organ wr
in ernafwna ea ost a optata la V1ena la 21 mart1e 1986. Conventia nu este inca in vigoare Potn· ·t d" · ··1oir
v • •

art 85 d. c · v1 1spozt01
· . m . ~nvent1e, pentru ca aceasta sa mtre m v1goare, este necesara ratificarea de catre 35 d . T' xtul
v • A • • •

elste d1spombll la adresa: http://legal.un.orglilcltextslinstruments/english/conventions/J 2 1986 ~ifs(tate. e I

3 septembrie 2019). · _ _ ·JJU.J accesata a

: E. De_caux, 0. de Frouville, op. cit., 2016, p. 44.

4th ed M. Fitzma~rice, The Practical Working on the Law of Treaties M
~xford Umversity Press, 2014, p. 169.
A

'm .D. Evans (ed.), International LaW,

. Cassese, op. cit., 2005, p. 171.
 capitolul IV. Dreptul international alt
- ratatelor

,.prin expresia «tratat» se int l 153

.i d . ,e ege un ac0 d . .
guvernat. ue reptul
.. mternafionaI, fie ca. . este ~ mterna/1ona/
,. incheiat m
.. scrzs. zntre
.. stat .
sau mai multe znstrumente con~ . . consemnat zntr-un instrument . . . e ~z
. din 198 " e §l or,care arji d . unzc,fie m doua
la V1ena 6, m art. 2 parag· · 1 tt.
. . enumzrea sa particulara'' • Convenpa . de
. . 1 a) preved .
deoseb rrea ca mclude precizarea ca ' e aceea~1 definitie a termen 1 . .
. acesta este inch · . t 1;1i .. u ui tratat, cu
una sau maz • m . ulte organiza/ii interna iona. le· sau
. (iii
eta ,,, 1 zntre unul sau mai mult t
intr es ate ~1.
1
c1pa1e 1e trasaturi ale tratatel . , . 'I e organizafii internafionale"
1·Prin " . . or mtemattonale c fi .
ana 1z.ate m secpunea referitoare la izvoarel dr ..' on ~rm acestei definitii, au fost
. Unele ~izari se impun a Ii fiicute ine le rtul.wmtema!i~nal publi~.
din 1969 ~• raportul dintre aceasta . dr g cu d~memul de aphcare al Conventiei
.. . ~• eptul mternational tum· 9 ·
Conventia dm 1969 reglementeaza tratat 1 . . h . ,. · cu tar. m pnmul rand,
. • •- . e e me et ate mtre state in fi .. .
dispo21t:n1or art. l ~• art. 2 parag. I lit · a)] • Aceasta nu ,mseam
. onna
.. ,. .. .. ,. scnsa [potrivit
nu sunt pennise de dreptul international .. na msa ca mtelegerile verbale
fiind aplicabile regulile generale ale dre;~~ ~a. nu pot_ produce efecte juridice, in cazul lor
din 19691. in al doilea rand d. d . I UI mt~rnattonal, nu cele cuprinse in Conventia
raporturile juridice d , . m omemu de aphcare al Convenfiei din 1969 sunt excluse
. · +;·i .. e s~ccestune a statelor la tratate, raspunderea statelor pentru incalcarea
obl1gau1
din . ' or asumate
( prm
. tratate .intema1-1
. . t-<ona1e, precum ~t· efectele inceperii ostilitatilor
tre s:tate ai:·
73 ~m Conventte). In al treilea rand, astfel cum se precizeaza in mod
expres ID ...cup~sul sau.. (~- 4 ), Conventia nu produce efecte retroactiv ~i se aplica doar
tratatelor mche1ate dupa mtrarea sa in vigoare, care a avut Ioc Ia 27 ianuarie 1980. in I
pa!rulea rind, dispozi\iile Convenfiei din I969 se aplicii in cazurile in care nu au fo:t
adopta1e alte tratate intemationale cu prevederi contrare sau practica statelor nu a stabilit
alta regula.2 •
in ceea ce prive~te raportul dintre Conventia din 1969 ~i dreptul international cutumiar,
intereseaza a se afla, in primul rand, care dintre regulile dreptului cutumiar au fost codifi-
cate ~i care dintre dispozitiile Conventiei reprezinta reguli noi, insa nu exista un raspuns clar
la aceasta intrebare. Se poate afirma ca regulile referitoare la institutia rezervei ~i modifi-
carea ~i incetarea tratatelor intemationale ar fi existat anterior adoptarii Conventiei din
l 9693, in schimb, constituie o regula noua cea referitoare la neretroactivitatea Conventiei
din 19694 •
Tratatele internationale constituie un mijloc deosebit de important de reglementare a
raporturilor dintre state (poate chiar eel mai important mijloc, luand in considerare
dezvoltarea ~i evolutia dreptului intemafional public §i diversific~a _di~iziunilor s~e,
prec11D1 §i multiplicarea raporturilor dintre state in toate aceste domenn) §1, dm_acest mol!v,
prezentul capitol are ca obiectiv analiz.a regulilor aplicabile tratatelor mtema~o~_e, de ~a
momentul adoptarii !or, intrarea in vigoare, piinli la incetarea efectelor Jund1ce, dm
perspectiva dispozitiilor Conventiei din 1969 •

. . . ,. E (ed.) International Law, 4th ed., Oxford University Press, 2014,

1 M. F1tzmaunce, op. cit., m M.D. vans •
p. 169.
2
Ibidem.
3
Ibidem.
4
Ibidem , o. 170.
 154 Drept international public. Principii ~i institulii fundan1entale

Sec/iunea a 2-a
Clasificarea tratatelor
Convenfia de la Viena din 1969 nu realizeaza nici o clasificare a tratatelor intema-
fionale ~i nici o distinctie in privinta regulilor aplicabile, avand in vedere ca dispozifiile sale
unneaza a se aplica oricarei categorii de acte juridice care pot fi incadrate in definitia
continuta in art. 2 al Convenfiei. Din punct de vedere teoretic, diversitatea domeniilor pe
car~ le reglementeaza ~i numarul mare al tratatelor incheiate permit clasificarea lor dupa
diferite criterii in principiu, in doctrina de specialitate se face distinctie intre doua metode
de clasificare a tratatelor: material@~i formala.

2.1. Clasiflcarea materiala

a) Tratate-legi # tratate-contract Aceasta clasificare a fost realizata de doctrina
clasica de drept intemaponal 1• Se considera c~ atatele-legi au valoare normativa ~i contm
reguli generate de comportament susceptibile de aTtiplicate unui numar mare de state, iar
t tratatele-contract sunt incheiate intre un numar mai redus de state ~i obiectul lor este format
· din prestatii rec1proce la care s-au obligat parple. Pot fi considerate tratate-legi unele
incheiate in cadrul ONU: Pactele din 1966, eel privind drepturile civile ~i politice ~i eel
privind drepturile economice, sociale ~i culturale; Conventia privind prevenirea ~i
pedepsirea crimei de genocid, din 1948; Conventia de la Vierra privind relapile diplomatice
din 1961; Convenfia privind dreptul marii din 1982; Conventiile de la Geneva din 1949 in
materia dreptului international umanitar; Conventia de la Vierra din 1969 cu privire la
dreptul tratatelor2.
Aceasta clasificare prezinta interes doar din punct de vedere teoretic, intrucat cele doua
tipuri de tratate internaponale nu au regimuri juridice diferite ~i este posibil ca un tratat sa
includa dispozitii din ambele categorii3.

b) Tratate generale §i tratate speciale. Aceasta clasificare are ca punct de pomire

dispozipile art. 38 parag. 1 lit. a) din Statutul Curtii Internationale de Justitie, care se refera
in mod expres la ,,convenfiile generale ~i speciale", f'ara a contifle ~i alte elemente pentru
definirea ~i deosebirea acestora. Notiunile sunt ambigue ~i clasificarea poate fi considerata
o fo~ particulara a celei anterioare. Literatura de specialitate din perioada interbelica
aprecia ca speciale _cele care p?vesc un domeniu particular ~i pot avea un munar
redus de part1 ~1 ca au un rol lll1portant m conturarea regulilor cutumiare4 • Poate fi dat ca
exemplu un tratat_ de extradare, care are un numar redus de paqi ~i un obiect special.
Spre deosebrre de acestea, tratatele generale contin reguli impersonale c . ter
en 1 · • d . , u
g. era .~1 permanent, permit a erarea a1tor state ~1 constituie surse distinct 1 dr tul · carac
mternational publics. e a e ep u1

L. Le Fur, op. cit., p. I 90.

P H. Thirlway, op. cit., in M.D. Evans (ed.), International Law 4th d
• 95 • • ' e ·, 0 xford University Press 2014,
3
C. Bac1 A Paf-r<>c '
lnternelor ~i ~fi . .-u.;,cu_, ~- Nan (coord.), Dreptul tratatelor: nofiuni d . .
4 L. Le Furonnei ,:\dmm1strative, Bucure~ti, 2008, pp. 39-40 e teone $1 practica, Ed. Ministerului
slb"d , op. cu.,p. 192 .
iern. ·
capitolul IV. Dreptul international al t .
----------__:___.:.:._:~~,ratatelor

c) Tratate normative ~i tratate c

----
. .
ts ·
dintre cele doua categorii este dar- donSlitutive de organizafii international 0 . £'.
. .. . I d' a e faptul a . I , e. herenta
condmta, 1ar ce e m a doua categon· d c pnme e dintre ele stabilesc .d
. . . . e etermina . . regu1I e
stabtlesc structura mstituf1onala ~i modul d fun . ex1stenta orgamzatiilor intemationale 1.
e cttonare a acestora. ~

2.2. Clasificarea fonnaia

- Dupii calitatea piirfilor. in functi d . .
state, tratate incheiate intre state c;:i ~; e _ace.~t ~ntenu,_ se di 5ting tratate incheiate intre
• ·· mternaponale.
orgamzatn · • " gamzatu ' mtemat1onale "c:i tratate ,.mehe1ate. intre
-Dupii numiiru/ piirfilor. in functie de acest ·1 . . .
in tratate bilaterale ~i tratate multilater~le. en enu, tratatele mtemat1onale se clasifica
- Dupa procedura fncheierii lor 1n" fun 1. d . .
· c 1e e acest cnt d' ·
solemne ~i acordurile in forma simplificata. ' enu, se 1stmg tratatele
,.
- Dupa
,.
durata valabi/itatii
,
/or. in functie
,
de t . . . .
aces cntenu, tratatele mtemationale se
lillpart
. . . m tratate
. cu termen
.. (care prevad in textul lor termenu1 pana,. .. 1a care produc
, efecte
Jundice_) ~1 tratat~ fara termen (spre exemplu, tratatele de pace, cele incheiate in materia
dreptunlor omulm ).
. .- Dupa posibilit~tea de aderare (sau de so/idaritate). in functie de acest criteriu, se
distm~ tratatele de~c~1se (care permit accesul ~i altor subiecti de drept international, diferiµ
de ce1 care au partic1pat la adoptarea textului tratatelor, de a deveni parte la ele) ~i tratatele
inchise (care exclud aceasta posibilitate)1•
- Dupii fntinderea efectelor !or. in functie de acest criteriu, se <listing: tratatele universale
(produc efecte asupra intregii comunitatii intemationale in masura in care statele devin paqi
contractante - spre exemplu, Carta ONU), tratatele regionale (produc efecte pe areale geogra-
fice limitate - spre exemplu, Conventia europeana a drepturilor omului din 1950).
- Dupii obiectul ~i scopul !or. in functie de acest criteriu, tratatele se clasifica in: tratate
politice, economice, militare, culturale 2• Tratatele politice sunt tratatele de pace ~i tratatele
de alianta, de extra.dare, tratatele incheiate in materie de executare a hotararilor judecato-
re~i. Tratatele economice sunt tratatele de comert, de uniune vamala, tratatele privind caile
de comunicatie intemationala cele prin care se creeaza organizatii intemationale cu scopuri
3
economice, ~ele prin c~e se ;rotejeaza proprietatea intelectuala, artistica sau industriala •

Secfiunea a 3-a
Conditiile de validitate ale tratatelor internationale

Pentru ca un act juridic sa fie calificat ca tratat international ~i sa pro~uca efecte

juridice, este necesara indeplinirea unor conditii de validitate, de fond ~1 de forma.

1 V. Constantin, op. cit., 2010, P· 129.

2
S. Scauna~, op. cit., 20~2, ~- ~3. date de L Le Fur, op. cit., p. 191, ~i, in ciuda vechimii acesteia,
3 Clasificarea ~i exemphficanle sunt ·
consideram ca au aplicabilitate ~i in prezent.
 . . . .. . fundarnentale
1S6 Drept international public. Princip1i $1 institutI1 ___ _

3.1. Condltll de fond

3.1.1. Calitatea de subiect de drept internafional a partilor
o parµ- · a Ie unw· tratat mtemapona
· · I doar sub1ectii
• dreptu1w· m
· . temational - .statele ~i
P t fi :fi
organizatiile intemationale interguvemamentale 1• /us tractatuum reprezinta mant e~~e a
personalitafii intemationale a statului 2 ~i nu poate fi contestat. In confonnitate cu" tsp~-
zitiile art. 6 din Convenfia de la Viena din 1969, ,,orice stat are capacitatea de a mcheia
tratate".
Capacitatea oricarui stat de a incheia tratate internationale este o regula a dreptului
intemafional cutumiar ~i a fost constatata anterior adoptarii Conventiei din 1969, ~e catre
Curtea Pennanenta de Justiµe Internaµonala, in cauza Wimbledon 3, in care s-a clanficat ca
incbeierea tratatelor intemaµonale ~i respectarea Ior cu buna-credinta constituie atribute ale
suveranitafii statului, care nu poate fi invocata ca motiv de incompatibilitate cu obligatiile
rezultate din tratat, ceea ce a generat regula ce face parte din dreptul international cutumiar
~i din principiile aplicabile raspunderii internaµonale a statelor, inserata in mod expres in
dispozipile Convenfiei din 1969, potrivit careia statul nu se poate sustrage de la indeplinirea
obligapilor sale internafionale sub pretextul unei presupuse incompatibilitati cu propria
ordine juridica intema, constand in actele emise de autoritatile sale publice, indiferent ca
sunt de natura legislativa, executiva sau judecatoreasca4 •
in ceea ce prive~te capacitatea organizatiilor interguvemamentale de a incheia tratate
intemafionale, dispoziµile art. 6 din Conventia din 1986 precizeaza ca este guvemata de
regulile acelei organizaµi. in cuprinsul art. 3 din Conventia de la Viena din anul 1986 se
delimiteaza in mod clar domeniul de aplicare al acestei conventii, prin excludere.

Astfel, reglementarile Convenµei nu se aplica:

"(i) acordurilor internafionale la care sunt piirfi unul sau mai multe state ori una sau
rnai multe organizafii internafionale §i unul sau mai mulfi subiecti de drept international
care nu sunt state ori organizafii; (ii) acordurilor internafionale la care sunt piirfi una sau
mai multe organizafii internafionale §i unul sau mai multi subiecti de drept international
care nu sunt state # nici organizafii; (iii) acordurilor internationale care nu sunt fncheiate
~n form.ti scrisii intre unul sau mai multe state §i una sau mai multe organizafii
mter:rza~ionale sau intre organizafii internafionale; sau (iv) acordurilor internationale fntre
subiecJt de drept international alfii decaf statele sau organizatiile internafionale (...)".

. .sensu~ aceste!
Conventii, tennenul organizafie internationalii desemneaza organi-
zactia mt~~tionala mterguvemamentala, conform dispozitiilor art 2 parag I lit i) din
onvent1a dm 1969. ' · · ·

, D. Popescu A Nastas Fl C
i ME vm·, . C e, . oman, op. cit., 1994 p. 206
Pu . . . . iger, ommentary on the 1969 v: ' . .
. bh;h;rs, Le1den/Boston, 2009, p. 127. zenna Convention on the Law of Treaties, Martinus Nijhoff
4 CU, Case of the S.S. " Wimbledo "
Co . A.A. Canyado Trindade 'l t 'Judgment of 17 August 1923.
urse on Public Inte · ' n ernanonal Law for Humanki d· Ti
Martmus NijhoffPub1:tonf ~aw, Hague Academy oflnterna/ . l ~wards a New Jus Gentium (I), General
ers, e1den/Boston, 2006, p. 154. iona aw, Collected Courses, vol. 316 (2005),
 ::1::::.::~~=-----------_
capitolul IV. Dreptul international al tratatelor

__.:.-~D:.m _core area c~ntmutului dispozitiilor . . .

_!_15~7
~onale dm cele doua Conventii rezulta pn~md capacitatea de a incheia tratate int
. .. .d concluz1a fireasca a 1· .+x~. erna-
la sub1ect11 consacrap e drept intematio I d' . llnt1.41 ,1 acestei capacitati do
· · " t• na , a tea state <:.1 org · .. · t ar
celorlaIte ent1tat1 care, m anumite conditi. . "' . amzatu mterguvernamentale
calitatea de subiect de drept international~ ~- p~n~ 0 anumita perioada de timp, pot ave;
De Ia aceasta regula exista ~i situatii de un u- rec~oscu!~ a_ceasta aptitudine.
organiza~i intemationale interguvemamen~~xceptie, can~ e~~tati care nu sunt state ~i nici
1
ranitate, independenta, au devenit Parti la tra~~t .s~t te:itorn care nus~ bucura de suve-
care fac parte. Cu titlu de exemplu, poate fi am.et~ 1
:~ttonale, cu autonzarea statului din
Mondiale de Meteorologie, a Organizatiei ong Ko~g eSte_pa~e a Organizatiei
11
Mondiale a Comeqului. Datorita importantei ecoon ~ e : T~~mu_Iui ~1 a ?rg~nizatiei
parte la tratate ca teritoriu de peste mari al M:r•~e-~~~e _ite, 1_s-a perm1s sa de~ina
1 11 1
Administrativa Speciala a Chinei M B • . ~ , . n_iai recent, ca Reg1une
. · area ntame a dat ,,1mputem1ctre" Hong Kong-ului sa
~cheie tra_ta_~e pentru care e~te responsabila. Declaratia comuna a guvemelor Marii Britanii
~• Repubhcn Populare Chmeze cu privire la Hong Kong dm' 1984 ·t R · ..
·· · s ·I H perm1 ea egmnu
Admims~n.ve pe~ia ong Kong sa fie un teritoriu vamal distinct care sa poata participa
la acordun ~1 orgamzap1 de comert international 1•
T~rrnenul ,~cap~cita~e" ~ebuie interpr~tat in sensul de -aptitudine de a pretinde sau de a
confen ?:e~tun on ob_hgatu ~ata de al!i subi:cti ai dreptului international, ca efect al
personal1tap1 de dre~t mte~at1onal a statelor. In virtutea principiului egalitatii suverane,
toate statele au capacitate ~1 competenta egale de a incheia tratate intemationale, care deriva
run existenta lor ca subiec!i de drept intemational2 • Conditia capacitatii de a incheia tratate
intema!ionale nu trebuie interpretata in sensul ca implica dreptul tuturor statelor de a deveni
parte la un anumit tratat international sau ca toate statele devin parte la toate tratatele
internaponale. in aceasta privinta, se aplica principiul libertatii statelor de a alege statele cu
care vor sa stabileasca relatii prin interrnediul unui tratat international ~i continuarea sau
incetarea punerii in aplicare a clauzelor tratatului respectiv la care sunt paJ.1i, ceea ce
inseamna ca exista ~i o dimensiune negativa a conditiei capacitatii - cea de a nu deveni
parte la un tratat intemational3 •

3.1.2. Existenfa unui acord de vointii intre pii.rfile contractante

Dreptul tratatelor este dominat de regula consensualismului, care presupune ca statele
se angajeaza, in mod liber, de pe pozitii de egalit~te, sa ~una_in ~?licar~ ~lauzele tratate!or
pe care le incheie. Eventualele modificari ale contmutulm ?bl~gap1~or paJ1tlor se 0 t r~al_iza t
tot prin acordul de vointa al statelor paqi. Conform acestu1 pnnc1pm, toate detalule pnvmd
adoptarea, intrarea in v'.1goare ~1· producerea de e1ecte
c. '
Jun'd'ice, sch1m
· barea clauzelor sunt
determinate prin acordul de vointa al statelor. . . .
Pe langa conditiile specifice de valabilitate a unui tra~at mte~atwnal, refen:~re la
capacitatea speciala tn aceasta privinta a subiectilor de drept mte~atwnal, p~ntru val~bitawtea
,. d 1· . urrnatoarelor cennte· expnmarea I era a
ca act juridic, este nevoie ~i de m ep mrrea , ·

111 (es Handbook United Nations Publication, 2003, p. 27, disponibil la

, Final Clauses of Multilatera rea l . r IFC!En fish pdf
adresa: https:l/treaties.un.orgldoclsource/pufi~; co'!ention .on the Law of Treaties, Martinus Nijhoff
2 M.E. Villiger, Commentary on the renna
Publishers, Leiden/Boston, 2009, P· 129.
3
lbidem.
 1S8 • •· 1·nstitu111
1
1 1..1• · - - _ _
Drept international public. Prii'iC~ --

• " • " . w .. tarrtant, liceitatea

.. ,' .

cons1mtamantulw, m sensul neafectant acestuia de vicu de constm,

obiectului tratatului 1• • • "rii Jibere a
Conventia de la Viena din 1969 a codificat regulile aplicabile e~~nma ational _ ~i
consimtamantului ~i sanctiunea nerespectarii acestora - nulitatea tratatulut
. . . hi d c. • I . . . I re nu ex1sta exe
mple di
n
~t:m
a mstltu1t c ar o proce ura re1entoare a nuhtate (cu pnvire a ca
w

practica statelor).

3.1.3. Viciile de consim/ii.mant

La baza dreptuIUI· mtemapona
· · I se aflwa autonomrn· de vom
· txa a statelor' deci libertatea
.
consimtamantului de a deveni parte Ia tratate intemationale constituie un ~Iement es~t•al
pentru existenta acestuia2 • in Conventia de la Viena din 1969 au fost cod~fi_c~te_r~guh de
drept privat care reglementeaza validitatea contractelor, impreuna cu tehntct Jundice care
sunt dificil de adaptat specificului dreptului intemational3. ,. . . . .
Viciile de consimtamant pot fi grupate, dupa modul in care s-au produs, m vtcn pnn
care consimtamantul este fals fotrucat autorul a crezut adevarate unprejurari care erau
' in care consimtamantul a fost obtinut prin constrangere
false - eroare' ~i dol -, ~i situatiile
exercitata direct asupra statului sau asupra reprezentantului statului4 •

A. Eroarea - viciu de consimtiimdnt

,

in privinta aplicarii erorii ca viciu de consimtamant, Conventia de la Viena din 1969, in

art. 48, stabile~te conditii restrictive: sa poarte asupra unui fapt sau asupra unei situa~j
despre care statul credea ca exista la momentul incheierii tratatului (este exclusa eroarea de
drept); faptul sau situatia respectiva sa reprezinte baza esentiala a consimtamantului
statului; statul care o invoca sa nu fi contribuit la producerea ei.
in interpretarea data de Curtea Internationala de Justitie, un stat nu poate invoca lipsa
de experienta diplomatica pentru a justifica eroarea5•
in ceea ce prive~te posibilitatea invocarii erorii de catre stand care a contribuit la
producerea ei, relevanta este interpretarea data de Curtea Intemafionala de Justifie in cauz.a
cu privire la Templul Preah Vihear, solutionata pe fond in anul 1962. Cu toate ca hotararea
Curt~ este anterioara adoptarii Convenfiei de Ia Viena din 1969, rafionamentul Curtii ~i
solutia adoptata se sprijina pe reguli de natura cutumiara care au fost codificate in
Conventie ~i care au ramas neschimbate. Din acest motiv, hotararea Curtii in aceasta cauza
este una de re£enn · twa "m Junsprudenta
· · Cuqu,·· tar
· pentru a "mtelege conditiile
' in care poate
opera eroar · · d · ' '
" . ea ca vicm e constmfamant este utila prezentarea elementelor principale atat de
f:apt, cat ~1 de drept.

D. Popescu, A. Nastase Fl Com .

M. Molea v· ··z d ' .· an, op. cit., 1994, p. 206.
3 ' ic11 e e consimfamdnt d . .
4 ~--~o;tantin, op. cit., 2010, p. 145:n reptul mternafional public, Ed. Stiinfifica, 1973, pp. 28, 32.

s ·· · upuy, Y• Kerbrat oip ·r 20

ICJ, Territorial Dis ' . · Cl ·' 16, p. 313.
p. 6, parag. 36. pute (Libyan Arab Jamahiriya/Ch dl J d
a '.I, u gment, 3 February 1994, ICJ Reports 1994,
capitolul IV, Oreptul international al tratat 1
-- eor 159
Repere de Jurisprudenta
CIJ, Cauz~ f rivi~d Templul Preah
asupra fonduhn dm 15 nmie 1962' Vihear (Cambodgia c. 11zai/andei), Hotwararea
"

Sesizarea Curµi lnternaµonale 6

eambodgia, deoarece autoritaµJ.e ;:ivutdloc la octo~brie 1959 de catre
• - • an eze au consid t -
apart,tne m continuare ~i au ocupat t' • • • era ca Templul le
. 1 . ' cu iorte militare ~1 d Ii .
zona din JUTU acestu1a ~i au ridicat difi ·t b' " e po µe, Templul
Curtea Intema\:ionalii de Justiti/n e8 ,~te de cult~~ incintii. '
ridicate de ciitre Thailanda, referitdartl ~ uj:ionat _ex~ep_\l~e preliminare
sensul constatafii cii are jurisdicti a _psa de _Junsdtc(le a Curj:ii, in
judecii\:ii, prin hotararea din 1. · e sa soluj:ioneze cauza dedusii.
196
Prin hotararea asupra fondului cauzei C . .
v.oturi, a constatat ca Templul Preah Vihear ,(_ urte~, cu maJontate de
. t t . . 1 in continuare Templuij este
s1tua pe entonu. aflat . sub suveranitatea Cambodgie1 . . §1,. pnn . urmare
. _ an. d a. are o bligaµa de a-~i retrage fortele
Thall , m1·1·t
1 are sau de pohµe . . §l. de,
paza sta~onate de ea la Templu sau in vecinatatea acestuia pe teritoriul
cambodgian. '
Tot cu majoritate de voturi, Curtea a decis ca Thailanda are bli t·
sa resti·twe
- . Cam b odgie1
. . toate sculpturile, stelele, fragmentele deo mon~- ga ia
mente, de piatra _§~. ceramica v_eche care ar fi fost indepartate din Templu
de la data ocupan1 Templulu1 de catre Thailanda in 1954 sau in zona
acestuia, de catre autoritatile thailandeze. Obiectul disputei a fost suvera-
nitatea asupra regiunii Templului, un sanctuar antic, parµal in ruine,
aflat pe promontoriul muntilor Dangrek, care reprezenta granita dintre
Cambodgia §i Thailanda.
La originea litigiului au stat operatiunile de delimitare a frontierei intre
Cambodgia §i Thailanda, care s-au · desfa§urat in perioada 1904-1908, 2
derulate intre Franta, care conducea relaµile straine ale Indo-Chinei , ~i
Siam (in prezent ~i la data derularii procedurii in faj:a Curj:ii, Thailanda), in
urma carora Templul a fost plasat pe teritoriul aflat sub suveranitatea
Cambodgiei. La 13 februarie 1904 a fost incheiat un tratat care stabilea
caracterul general al frontierei (ce trebuia trasatii. in funcj:ie de cumpiina
apelor), care trebuia delimitatii. de ciitre o comisie mixtii. franco-siamezii..
Pentru delimitarea frontierei, s-a decis, in 1906, cii membrii comisiei mixte
vor merge de-a Jungul munj:ilor oangrek pentru a efectua ac~ele r~cu- ct:
noa~tere asupra zonei. Etapa finalii. de delimitare a cons~t alca1'.":ea
hiirj:ilor. Guvemul siamez nu dispunea de mijloace tehmce §I a solic1tat
ofiterilor francezi sii. aJciituiascii harta regiunii de frontierii.. Hartile au fost

!CJ, Case concerning the Temple ofPreah Vihear (Cambodia v. Thailand), Merits, Judgment of 15 June
1
1
1962, ICJ Reports 1962, p. 6. . .
2
Teritoriul Jndochinei era compus din teritoriile actuale ale statelor Cambodgia, Vietnam 1. Laos.
 160 Drept international public. Printipil ~i in~tituf li fL1nda n1enta!.:_

realizate in toamna anului 1907 de o echipa de ofiferi rra11cezi 1 unil dintre

ei din cadrul comisiei mixte, ~i au fost comunicate guvemului siamez in
1908. Printre acestea, era ~i o harta a lanµtlui Da.ngrek care pozitiona
Templul in partea carnbodgiana. Pe aceasta harta ~i-a sprijinit in principal
Cambodgia argumentele cu privire la suveranitatea asupra Templului.
Thailanda a susµnut in fata Curµi ca harta nu avea efect juridic obliga~
toriu, deoarece nu a fost rezultatul activitatii comisiei mi.xte 1 ~i ca frontiera
indicata nu constituia adevarata cumpana a apelor, care ar fi plasat
Templul in teritoriul sau. De asemenea, a invocat ca nu a acceptat in
niciun moment harta sau, altemativ, daca a acceptat-o, a facut-o din
convingerea gre~ita ca frontiera indicata corespunde cumpenei apelor.
Curtea a analizat conduita Thailandei, pentru a stabili daca invocarea
erorii este intemeiata, iar elementele cele mai importante in aceasta
privinta au fost reprezentate de faptul ca autoritatile siameze nu au avut
nicio reactie cu privire la continutul ha_rtii in cauza, nici la momentul Ia
care a fost comunicata membrilor siamezi ai comisiei mixte, ministrului
de inteme dupa intocmirea ei, nici mai tarziu, in 1925 §i 1937, in timpul
negocierilor tratatelor franco-siameze care au confirmat frontierele, nici in
1947, in fata comisiei de conciliere franco-siameze de la Washington, nici
la negocierile din 1958. Chiar daca, in perioada 1934-1935, un studiu a
relevat divergente intre harta intocmita ~i adevarata cumpana a apelor §i
au fost realizate harti care pozitionau Templul in Thailanda, aceasta a
continuat sa foloseasca ~i chiar sa publice hfui:i care indicau ca Templul
se afla in Cam bodgia.
,,( ... ) Se sustine de catre Thailanda, in ceea ce prive~te zona in litigiu a
I:"eah Vihe~, ca o eroare _a fost comisa., eroare de care autoritaµle
siameze nu ~1-au dat seama 1n momentul in care au acceptat harta. Este
o regula de drept bine stabilita ca invocarea erorii nu poate fi acceptata
ca un element_care a vi:iat consimta.ma.ntul partii care avanseaza. acest
argument daca ..[aceasta parte] _ a contribuit pnn· propna · con d u1·t-a 1a
producerea eroru sau _ _daca
_ ar fi putut-o evita on· d aca- crrcumstante
· 1e
erau d e a~a natura, meat sa atraga. atentia pa.rtii • · · ·~ ..
producerii unei erori." · , asupra pos1bihtatn
Pe baza acestui rationament Curt .
catre Thailanda cu privi're ' ea a respms cererea formulata de
' 1a eroarea produ - 1 d . . . .
dintre cele doua state din 1904 sa a elinutarea frontiere1
. '
templul Preah V1hear in Camb0 d .
, care a avut la b -
.
h -
aza o arta care plasa
gta Thailand ·
s-au aflat autoritatile thailand · . a a mvocat eroarea in care
1
neacceptarii acestui argume t ez: a momentul acceptarii hartii Motivul
. al'fi n a 1ost repre t - , .
ru1 ~1 c i icarea persoanel zen at, m principal d aracte-
til or care au v- t h ' ec
fa e_au acceptat concluziile topografi] arta §i de faptul ca autoriW:
~ a a proceda la verificari proprii. or rancezi, care au efectuat lucrariJe,
capitolul IV. Dreptul international al tratatelor 161

CIJ, Cerere ~e inlerpretare a hotiirtirii din 15 iunie 1962 pronunfate in cauza privind
1
Templul Preah Vihear (Cambodgia c. Thailandei), Hotararea din 11 noiembrie 2013

La data de 28 aprilie 2011, Camb odgia a depus o cerere de inter-

pretar e a hot~a rii din 1962 in cauza privin d Temp lul Preah Vihea r, in
baza art. 60 din Statut ul Curtii Intern aµona le de Justit ie ~i a art. 98 din
2

Regul ament ul Curµi Intern aµona le de Justiµ e.

Ca urmar e a hotara rii din 1962, Thaila nda s-a retras de la constr uc-
tiile Templ ului. A ridica t un gard de sarma ghimp ata care separ a ruinel e
Templului de restul promo ntoriu lui de la Preah Vihea r, care urmar ea
linia descri sa pe o harta anexa ta la o rezolu µe adopt ata de Consi liul de
Mini§tri ai Thaila ndei la 10 iulie 1962, dar care nu a fost facuta public a
pana la data sesiza rii Cuftii . Prin respec tiva rezolu µe, Consi liul de
Mini§tri thaila ndez a stabili t care erau limitele zonei de unde trebui a sa
se retrag a Thaila nda.
Curtea Intern aµona la de Justiµ e a retinu t ca, in perioa da ce a urmat
botara rii din 1962, poziµa p3.rtilor a fost diferit a §i ca litigiul dintre ele in
oeea ce prive~ te semni ficaµa §i domen iul de aplica re al hotara rii din 1962
se refera la trei aspec te specifice ale aceste ia. in primu l rand, exista o
disput a asupr a faptul ui daca hotara rea din 1962 a decis sau nu cu forta
obligat orie ca linia descri sa pe harta consti tuie granit a dintre parµ in
rona Templ ului. in al doilea rand, exista o contro versa strans legata de
semoif icaµa §i domen iul de aplica re al expres iei "vecin atate pe teritor iul
cambodgian", cu privire la care Curte a a decis ca este conse cinta consta -
tarii, in primu l parag raf operat iv, ca Templ ul se afla pe "terito riu aflat sub
suvera nitate a Cambo dgiei" . De aseme nea, exista o dispu ta in ceea ce
prive§te natur a obliga µei Thaila ndei de a se retrag e, impus a de al doilea
paragr af din dispozitiv.
Curtea a reµnu t ca primu l parag raf operat iv al hotara rii din 1962 a
stabilit ca statul cambo dgian avea suvera nitate asupr a intreg ului
promo ntoriu Preah Vihea r §i ca, in conse cinta, al doilea parag raf operat iv
obliga Thaila nda sa i~i retrag a din acel teritor iu fortele milita re §i de
poliµe, precu m §i gardie nii ~i paznic ii aflati in zona.

B. Dolul

Dolul constituie un act ilicit care antreneaza raspunderea autorului sau • Spre deosebire
3

de detaliile prevazute in cazul erorii, art. 49 din Convenfia din 1969 este lacunar ~i
desemneaza dolul drept conduita frauduloasa a unui alt stat care a participat la negociere.

of
ICJ, Request for Interpretation of the Judgment of 15 June 1962 in the Case concerning the Temple
1

Preah Vihear (Cambodia v. Thailand), Judgment of 11 November 2013, ICJ Reports 2013, p. 281.
~ ~ - 60 din Statutul Curtii Internationale de Justitie prevede: ,,Hotararea este definitiva ~i nu poate fi
la
atacata. In caz de diferend asupra intelesului sau a intinderii dispozitiilor hotararii, Curtea o va interpreta
cererea oricareia dintre parfi".
3
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 314.
 162 Drept international public. Principli ~i instltutii fundamenta l:

C. Exercitarea constrangerii

in opinia profesorului Dupuy, violenµi se poate exercita prin modalitati diverse, nu doar1
militare, ~i tratatele de pace, incheiate la finalul unui razboi, constituie un astfel de ex~plu •
Adoptarea clauzelor Conventiei cu privire la acest viciu de consimtamant a facut ob1ectul
unor dezbateri aprinse, in special intre tarile dezvoltate ~i cele in curs de dezvoltare.
Constrangerea poate fi exercitata asupra unui stat prin amenintarea sau folosirea fortei
~i asupra reprezentantului unui stat.

C. l. Constrangerea exercitata asupra statului

Conventia din 1969 (art. 52) prevede sanctiunea nulitatii pentru obtinerea incheierii
unui tratat international ,,prin amenintare sau prin folosirea foqei, cu violarea principiilor de
drept international prevazute in Carta Natiunilor Unite". ~ceasta idee. s~ regase~te ~i in
jurisprudenta Curtii Internationale de Justitie, in hotararea dm 1973 cu pnvtre la competenta
in materie de pescuit2, in urmatorii termeni:

,Jiu poate exista nicio indoialii cii, astfel cum este previizut in Carta Nafiunilor Unite
# recunoscut de art. 52 din Convenfia de la Viena privind dreptul tratatelor, in confor-
mitate cu dreptul interna/ional contemporan, un acord incheiat sub amenin/area sau uti/i-
zarea forfei este nu!. Este la fel de clar di o instanfii nu poate lua in considerare o acuza/ie
atat de gravii pe baza unei acuzafii generate, vagi, neinsofite de dovezi in sprijinul ei''.

Textul art 52 din Conventia de la Viena din 1969 nu se refera in mod expres doar la
exercitarea foqei armate, insa referirea la principiile prevazute in Carta ONU poate
determina o astfel de concluzie.
Poate fi amintit ca exemplu de tratat nul pe motiv de constrange re militara gennana
Tratatul de la Miinchen, din 30 septembrie 1938, cu privire la cedarea Regiunii Sudete
Reich-ului, impus Cehoslovaciei de Germania, Franta, Marea Britanie ~i Italia. A fost
declarat nul de catre Franta ~i Marea Britanie in 1942, de catre Italia in 1944 ~i de catre
Germania Federala in 19663 •
~ privin_ta c,?nstrangerii, reglementarile au evoluat ~i acceptiune a asupra sa s-a
modifi~ ~radical.~ secolul a! XX-l~a, ca urmare a schimbarii naturii raporturilor dintre
state. Pana atunc1, m dreptul mtemaponal, care accepta razboiul ca practica fireasca intre
state,. era_~nsa~ ~a..~i a~ce~tata i~eea valabilit~tii tratatelor impuse, care sustinea interesul
m~tmen1 stabihtatn tentonale ~1 al respectan1 altor dispozitii convenite" la incheierea
4
unu1 ~azboi • Pactul Li~ii Nati~ilor ~i, ulterior, Pactul B·ri~d-Kel logg au modificat
a~µunea asupra_ re~hlor .relative !~
de~l~~?:Tea ~i legitimitate a purtarii unui razboi.
{!]tenor, Ca~ Na~m.mlor Umte_ a_ sta?1ht pnnc1pnle aplicabile in materie, excluzand de pe
hsta drepturilor, pnv1te ca un pnvdegm al statelor, dreptul de a recurge la razbois.

1
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 314.
2
ICJ, Fisheries Jurisdiction (United Kingdom v I, l d) · · •
2 Feb~ 1973, ICJ Rep~~ 1973,_ p. 3, parag. _ · ce an ' Junsdzction of the Court, Judgment of
24
4
P.-M. J?upuy~ Drozt mternational public, 4c ed., Dalloz, Paris, 1998
s C. B~~1, A. Pa~cu, F. Nan (coord.), op. cit., 2008, p. 138 , p. 255.
Potnv1t art. 2 parag. 4 din Carta, ,,Toti membrii Or . . . . .
de ~- recurge la amenintarea cu forta sau la folosirea . :~zat1e1 _se ~or abtme, in relap.ile lor intemaponale:
pohtice a vreunui stat, fie in orice alt mod incompatibil e1 e un?otriva mtegritapi teritoriale ori independenfel
_ _ __.\ cu scopunle Natiunilor Unite".
 IV. oreptul international al tratatelor
ca~ 11 -------.:..:______________~163

C·2· Constrfingerea exercitat~ asupra

·
repreze 1 tul . .
nan u1 statu]u1
t tip de constrangere se mater' 11·~ . •. •
A~es . . d'1 1. . . ia_ ~ea:u pnn acte 1ndephmte impotnva reprezen-
wntulut unut stat ca m v. d ~da~:mnt~n privmd Jibertatea sau integritatea fizica a persoanei)
. e denatureaza actu1Jurt 1c mcheiat.
~I car I v· (
Conventia de_ a iena a~. 5 I) prevede in mod expres sanqiunea radical aplicabila
entru o astfel de ~po~eza: expnmarea. c~nsimtamantului astfel este lipsita de efecte juridice.
P ca exem~lu, m hteratui:a de speciahtate sunt date amenintarile exercitate de catre Reich
fata de Pre~~~~ntele Hacha, m 1939, pentru a-1 constrange sa accepte sfar~itu] independentei
Cehoslovac1e1 .

D. Coruperea reprezentantului unui stat de catre alt stat

p0trivit Conventiei de la Viena din 1969 (art. 50), coruperea poate fi invocata ca viciu
de consimtamant, deci statttl victima are facultatea de a invoca acest viciu de consimtfunant,
de a face dovada lui sau de a mentine prevederile tratatului respectiv ca aplicabile.

E. Neconformitatea consimfamantului cu dreptul intern al unui stat

Acest viciu de consimtamant presupune darea de catre stat a unui consimtamant

imperfect, intrucat nu este in conformitate cu regulile de drept constitutional intem2.
Pentru a atrage consecinta nulitatii tratatului, trebuie sa priveasca incalcarea vadita a
normelor fundamentale de drept intern privitoare la ratificarea sau aprobarea tratatelor
(art. 46 parag. 1 din Conventie). incalcarea este considerata vadita, potrivit Conventiei din
1969 (art. 46 parag. 2), ,,daca este obiectiv evidenta pentru orice stat care s-ar comporta in
asemenea imprejurari in conformitate cu practica obi~nuita ~i cu buna-credinta".
Spre deosebire de celelalte vicii de consimtamant analizate, in acest caz nu este vorba
despre atingerea substantei inse~i a tratatului, ci de aplicarea incorecta a procedurilor inteme
de ratificare in vigoare in statul in cauza, deci de incalcarea ordinii juridice a acestuia.

3.1 .4. Crearea de efecte juridice

0 alta conditie de validitate, prin care tratatele se deosebesc de alte documente
intemationale, este ca tratatele intemationale sa fie incheiate cu scopul de a produce efecte
juridice intre partile contractante. Efectele juridice pot consta fie in stabilirea unei nonne de
conduita obligatorii cu caracter general, fie in crearea, modificarea sau stingerea llllor
drepturi sau obligatii reciproce intre parµ.
Cu titlu de exemplu, pentru aceasta conditie, se mentioneaza Declaratia Universala a
Dr~pturilor Omului, care nu este un tratat, din cauza absentei intentiei paflilor de a-~i asuma
?hl_ig_atii legale in acest domeniu, ~i, cu toata recunoa~terea sa international~ nu are caracter
JUTI<lic ~i, in consecinta, nu este opozabila membrilor Natiunilor Unite. Nu suntem de acord
cu aceasta afirmatie, in privinta lipsei efectelor juridice. Natura juridica de soft law a
rezolutiei prin care a fost adoptata Declaratia nu poate ft contestata. insa practica ulterioara

?1bzdem.
-~M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 316.
 A
164 Drept international public. Principii ~i institutii f
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -~
a statelor, care, in cuprinsul tratatelor universale ~i regionale incheiate in materia .
drepturilor fundamentale ~i, in unele cazun,. "m I~g•~.I . . 1 d protectre.1
atm m~e~~ cu_ttt _uw : exemplu, put~
w [ •

menpona dispozitiile art. 20 alin. (2) din Constttuµa Romam~• rev~zmta m 2003], au fa lll
referiri la standardele stabilite in acest domeniu de Declarat1a Uruversala ~i Ia pnn · .a~ut
. 1 . . 1
statuate in cuprinsul sau, releva intrunirea elemente or const1tut1ve a e cutumei intc1p11Je
ponale. Astfel, nu exista argumente pentru a se sustine ca acest document internationa~a-
lipsit de foqa juridica ~i ca nu este opozabil membrilor Natiunilor Unite, situatia concr::
indicand contrariul.

3.1.5. Supunerea acordului state/or regulilor dreptului intemafional

Aceasta condipe este prevazuta in mod expres in art. 2 din Conventia din 1969 ~i art.
2
din Convenpa din 1986 ~i face diferenta intre actele juridice incheiate de state in domenii de
interes pentru ele, ce pot fi calificate ca tratate intemationale, ~i actele juridice ce sunt
guvemate de dreptul international privat, respectiv actele juridice care sunt incheiate intre
entitati care au ~i calitatea de subiecµ de drept intemafional ori intre acestea ~i persoane
juridice sau fizice. Pot fi incluse in aceasta categorie actele juridice incheiate intre state ori
intre acestea ~i persoane juridice sau fizice straine, privitoare la imprumuturi de bani,
inchirieri de terenuri ~i cladiri, acordarea de licente1•
Avand m vedere plenitudinea de competenta a statului de a incheia orice tip de acte
juridice, calificarea naturii juridice a acestora se realizeaza in fiecare caz, pentru a deter-
mina daca suntem mprezenta unui contract sau a unui tratat intemafional, regulile aplica-
bile raspunderii pentru incalcarea obligafiilor derivate din cele doua categorii fiind diferite,
la fel ~i procedura de judecata2•

3.1.6. Conformitatea cu normele ius cogens

Pe langa cerintele de fond pentru validitatea tratatelor intemationale, analizate in cadrul
acestei secpuni, mai trebuie mentionat ~i ca tratatele intemationale nu trebuie sa vina in
contradictie cu normele ius cogens, cerinta care rezulta din prevederile art. 53 din Con-
venpa de la Viena din 1969, care instituie sancpunea nulita~i pentru tratatele care, la
momentul incheierii lor, sunt in conflict cu o nonna imperativa a dreptului international
general.
Acest caz de nulitate a tratatelor intemationale constituie o noutate in materia dreptului
tratatelor, inserarea sa in cadrul Conventiei din 1969 nefiind rezultatul codificarii unei
reguli cutumiare preexistente3•

3.2. Conditll de forma

Atat defmitia data de Conventia din 1969, cat ~i cea data de Conventia din 1986 insti-
tuie anumite reguli de formalism ale tratatelor intemationale. Astfel, ~bele conventii se

1
~- ~opescu, A. Nastase, FL Coman, op. cit., 1994, p. 206; R.I. Stoicea (Epureanu) L tru t ·uridice
ale asfczerzlor autoritli/ilor pub/ice ~i institu/iilor pub/ice, in Revista de Drept Public nr. 3/20';:,
C. McLachlan, op. cit., pp. 299,346.
met 1
'pp. 2
:125.
3
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 176.
 165
-- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -- -=duri-=lor-
·tolul
1
1v. Dreptul international al tratatelor
caP
10 exclusa aplicarea lor acor
refera la.. fo_:111a scrisa a tratat~ : intemationale, fiind
din 1969, Conventia nu interzice
verbale, insa, astfel c.um r~zulta dm art. 3 al Conventiei
tioneaza ca
• cheierea de acordun de catre state in forma verbala y~i men '
w
acorduri; b) apliciirii la
,,nu aduce vreo atingere: a) valorii juridice a unor asemenea
ven/ie, ciirora ar fl supuse in
aceste acorduri a tuturor regulilor enun/ate in prezenta Con
..)".
temeiul dreptuluf interna/ional_ in~ependent de Conven/ie (.
tului international cutumiar
Cu alte cuvmte, se ~ace trun1tere la aplicarea regulilor drep
nal general.
necodificate de Convent1e sau a regulilor dreptului internatio
intelegeri privind
in practica statelor, .atunci cand acestea au intentia de a incheia atori e, se folose~e
juridica oblig
afacerile sau alte raportun, dar nu doresc sa le confere foqa
rezulta din chiar defmitia data
tennenul ,,memorandum de intelegere", insa, a~a cum
mirea particulara nu constituie
tennenului ,,tratat" in art. 2 din Conventia de la Viena, denu
ica a unui act incheiat intre state
un element relevant pentru a determina daca natura jurid
este sau nu de tratat international, elementu l care conteaza in cadrul acestei analize fiind
1
intenfia parfilor la momentul incheierii lui •
ru a fi in prezenta unui act
0 alta precizare continuta de definitia notiunii este ca, pent
prezinta relevanfa numarul de
nonnativ care sa fie catalogat ca tratat international, nu
paqilor. Se face astfel distinctie
instrumente in care este consemnat acordul de vointa al
negotium iuris, ~i consemnarea
intre confinutul acordului de vointa al statelor, in sensul de
acestui acord, in sensul de instrumentum iuris.
ie privit ca absolut, aceasta
Formalismul instituit prin cele doua Conventii nu trebu
pluralitati de instrumente ~i a
ipoteza fiind in concordanta ~i cu posibilitatea existentei unei
siv pentru existenta unui tratat
incheierii tratatelor in forma simplificata, elementul deci
ite raporturi juridice dintre ele.
internaponal fiind intentia paqilor de a reglementa anum
in cauza Qatar c. Bahrainului, in
Aceasta a fost ~i pozitia Curtii Internationale de Justitie,
statele litigante, consemnat in
care a pus accentul pe existenta acordului de vointa intre
formii scrisa. Rationamentul Curt'ii a fost urmatorul:
' fost intenfiile ministrului de
,,Curtea nu gase~te necesar sa ia in considerare care ar fi
al Qatarului. Cei doi mini~tri au
externe al Bahrainului sau cele ale ministrului de externe
ptata de guvernele lor, iar cateva
sernnat un text prin care se consemneaza intelegerea acce
text, prin ministrul de externe al
dintre dispozitii sunt cu aplicare imediata. Semnand acest
doar la o formulare politica, ~i
Bahrainului, acesta nu este in pozitia sa afirme ca a subscris
2
nu la o intelegere internationala. "

3.3. Invocarea nulitatii unui tratat international

a tratatelor internafionale cu
. Ca regula generala, invocarea lipsei de conformitate 3
ele de validitate stabilite de Conventia din 1969 (art. 65 din Convenfie ) se realizeaza
cennt

. . . . . . .
~I. Crawford, op. cit., 2012, p. 371 . between Qata r and Bahr am, Junsd 1ction and
. ICJ, Maritime Delimitation and Terrztorzal Questions ·
A.dm1 1'b• . ••
:s 1Iity, Judgment of 1 July 1994. de ~~t ..cu pnvrre_,!a nuhtate~
mrea ,,Procedura
unuj Art. 65 din Convenfia de la Viena din _1969,_ c~ denur lm , prevede.
sau _la su~~endarea ~pb~~I tra~~
,,I. p tratat, la stingerea sa, la retragerea une1 paq1 d~. e_l ?e
pr· artea care, in temeiul dispozipilor prezentei Convenfn,
mvoca un v1cm al conslillfamantulm sau a se lega
, de a-i pune capat, de a se retrage dm el sau de
intr-un tratat sau un motiv de a contesta validitatea unui tratat
 166 Drept international public. Principii ~i institutii fundamenta le

de catre statttl parte la tratatul international, printr-o notificare scrisa a celorlalte state Patli,
ipoteza care are aplicabilitate, in lipsa unei dispozitii contrare, ~i in situatia incompati-
bilitaµi cu o norma imperativa.
insa, potrivit unei opinii contrare, in cazul in care motivul de nulitate a unui tratat
international este neconformitatea cu reguli imperative (ius cogens) ori constrangerea
exercitita asupra statului sau reprezentantului statului, sanctionate de dispozitiile Con-
ventiei cu nulitatea absoluta, acestea ar putea fi invocate de orice stat interesat, indiferent
1
daci este sau nu parte a tratatului respectiv • Aceasta opinie se bazeaza pe conformitatea
unei astfel de interpretari cu spiritul, scopurile ~i obiectul distinctiei dintre nulitatea relativa
~i cea absoluta ~i prezinta importanta deoarece indica imbunatatir ea unor valori de catre
comunitatea internationala prin stabilirea regulii prin care se interzice folosirea foqei sau a
altei conduite care este in contradictie cu norme imperative.
Conventia din 1969 aduce un element de noutate in privinta invaliditatii tratatelor
international~ deoarece face distinctie intre cauzele de nulitate absoluta ~i cele de nulitate
' ' ,
relativa2•
Constituie cauze de nulitate absoluta: constrangerea exercitata asupra statului sau cea
exercitata asupra reprezentantului statului, incompatibilitatea cu normele ius cogens.
Constituie cauze de nulitate relativa: eroarea, dolul, coruperea reprezentan tului statului,
neconformitatea consimtamantului statului cu dreptul sau intern.
Distincµa dintre cele doua tipuri de nulitate a tratatelor intemationa le prezinta impor-
tanta din punct de vedere teoretic, deoarece regimul juridic al invocarii lor este diferit.
Astfel, nulitatea absoluta este guvemata de urmatoarele reguli: poate fi invocata de orice
stat parte la tratat, nu doar de statul care a fost victima unei masuri de constranger e sau care
a fost afectat de nerespectar ea unei reguli imperative; nulitatea este totala, afecteaza intregul
tratat intemaµonal ~i nu se poate face distinctie intre dispozitii valide ~i dispoziµi nule,
astfel incat cele valide sa fie in continuare puse in aplicare (confonn art. 44 parag. 5 din
Convenµa din 1969); achiesarea la clauzele tratatului nu acopera lipsa de validitate a
acestuia; opereaza ex tune, de la momentul adoptarii tratatului intemaµona l 3 •
Nulitatea relativa este guvemata de urmatoarele reguli: poate fi invocata doar de statul
victima a viciului erorii, dolului, coruperii sau depa~irii limitelor puterii de reprezentare;
poate fi acoperita, prin confirmarea de ca~e statul victima a clauzelor tratatului ( achiesarea
la acestea) sau pnn acordul expres expnmat al statului lezat; afecteaza parµal clauzele
tratatului international; produce efecte ex tunc4•

a-i suspenda aplicarea trebuie •sa notifice pretentia sa celorlalte parti, · Notificarea trebme · ~x .· ~ ura
ta ed ;,,...,, d . .' ::)(1ment10neze mas
avu ~ v ere_ J.ata e tratat ~1 motivele aceste1a. 2. Daca, dupa trecerea unui termen c
A
A f;
. ·1 de
urgent-a deoseb1ta, nu poate fi mai mic de trei luni cu incepere de la primirea not"fi ~ ~ •-~a ar:-c~_or a
fonnulat vreo obiectiune, partea care a trimis notificarea poate roced A I earn: mcmna ~ partr nu
luarea masurii proiectate. 3. Daca totu1:i alta parte a 'di t P b' ~ m fo~ele vprevazute la art1colul 67, ~a
treb . ~ lte
. ··1 ., O n ca o o iectiune partile
: . or ut sa caute o so Utl
pnn m1J oacele aratate in articolul 33 al Cartei Natiunilor U .1 4 N' '. .'
ad~~e vreo atingere drepturilor sau obligatiilor pfu1:ilor, dee:\nd d~c10 ~1spo21!1e a ~~grafelor precedente nu
pn~rre la rezolvarea diferendelor. 5. Fara a se aduce vreun ~ d' . m ~ncare _dispo21µe in vigoare intre ele cu
az:t1colulu1 45, faptul ca un stat nu a adresat
not1ficarea, prescrisa la paragraful 1 nu-I impiedica sa~ c.ac~preJu I~IUnot1ficar
•
executarea tratatulm· sau mvoca ' sa". i; a aceasta ~ .
violarea e ca raspuns une1 alte parp care cere
1
A. Cassese, op. cit. 2005 p 177
2 lb"d
z em. ' ' . .
3
Ibidem.
0 /bidem.
,,,,.-
II capitolul IV. Dreptul inte rnat iona l al trata telo
r 167

.. Secfiunea a 4-a
, int ern a/io nal e
lnc hei ere a tna t ate ,or
•
Pentru ca tratatult sa exis.te ' in conion c-.
mta te cu d1spozifiile Conventiei de la Viena ui
• din
b . d ru1 ,,i~cheierea tratatul
O
I969, tr~ we, e a _e se~ie de p~ocedu ri, grupate sub sintagma • v
interna{ lona f . Reg uhle cod.1ficate prm Conventti·a de la v·1ena d.m 1969 au va1oare sup1et1va
. . d •• . ul Conventiei
111 p~v..mta pr~ ce urn pr~ p?~ :z~s e de incheiere a tratatelor internafionale, text d Il d
alte ·
rnative, dintre care stateIe pot aIege pnn acor u or . e
contmand ma1 mul te pos1 b1ht
. . af1
• .
f4
vointa, sau pot decide folosirea altor
•
• V

vd~c I c~n orm ~nn cipm l_m auto nom iei de

vom ~
d pre v:zu te _ce:mte pentru o anumita forma a infelegerii statelor • In acest
1
mod ahta p.: ~efi m
iilor Conventiei cuprind mentiunea in afara
sens, subllillem faptul ca ma_Jontatea dispozif ' ' "
cazurilor in care piirfile convin altfef'.
tului internafional presupune parcurgerea a
. Aceasta etapa _esenti~la pen tru existenta trata -
oci~ rea ~1 a~o ptar ea tratatului international; 2) autentificarea textului trata
tre1 _f~e: I) ~eg
antului statelor de a fi paq i la tratat (de a fi
tulm mternaponal ~1 3) exp nma rea consimtam
legate de tratat).

lui international
4.1. Ne goc ier ea §i ado pta rea textului tratatu
t international are loc, in general, in urma
Elaborarea sau ado ptar ea textului unui trata
negocierilor pur tate intr e reprezentanfii state
Ior. Conventia din I 969 de la Viena nu confine
la
derularea acestei etape, statele participante
reguli referitoare la inifierea neg ocie rilo r sau se
. Durata negocierilor nu este prestabilita ~i
negocieri fiind cele care stabilesc detaliile
. Cu titlu de exemplu, poa te fi menfionat in
poate intinde pe per ioad e considerabile de timp l
europene a drepturilor omului, adoptat in anu
aceasta priv inta faptul ca textul Convenfiei
a de inspirafie propunerile de text pentru
1950, in cadrul Con siliu lui Eur ope i, a avut ca surs
tare a Pac tulu i inte rnat iona l cu priv ire la drepturile civile ~i politice, care a fost adoptat
adop tea de
2 • De~i ace st exe mpl u poa te pm-ea bizar, el rele va rapi dita
in cadr ul ON U, in 196 6
uno r organizafii internaµonale regionale, spre
adoptare a trat atel or inte rnaf iona le in cadrul cu
ces in cadrul ONU, organizaµe universala ~i
deosebire de difi cult atea derularii acestui pro
un numar considerabil mai mar e de parfi.
statele participante, respectiv: sediul unei
Negocierile se desfa~oara acolo und e aleg ra
niza fii inte rnat iona le, inst itut ii ale unu ia dintre state, ~i dup a regulile asupra caro
orga
unu i tratat international.
acestea convin3, in sco pul ado ptar ii textului
Viena din 1969, la negocieri, statele
in conformitate cu prevederile Convenfiei de la
,,deplinelor puteri" (full powers).
sunt reprezentate prin persoane care fac dovada
~ .
in sensul art. 2 parag. l lit. c),
document emanand 1e la aut~r!tate~
,,prin expresia «depline puteri» se infelege un
sau mai mu/te persoane 1mputermczte sa
competentii a unui stat ~i desemndnd una

.
J. Crawford, op. cit., 2012, p. 371. europeenne des droits de l'homme et la protection des groupes
1
2 J.-M. Larralde, La Convention
me no. 56/2003, p. 1269.
Particu/iers, Revue trimestrielle des droits de l'hom
P• 211.
3
D. Popescu, A. Nastase, Fl. Coman, op. cit., 1994,
 168 Drept intern ationa l public. Principii ~i institu tii funda menta le

ui unui tratat,
reprezinte statul pentru negocierea, adoptarea sau autentificarea textul
tratat sau pentru a
pentru a exprima consimfiimdntul statului de a fl legat printr-un
indeplini oricare alt act cu privire la tratat" •
fie ~onsiderata
Dispozifiile art. 7 parag. 1 lit. b) prevad. ~i posibili~tea c~ o perso~an~ sa
dm pr~cttca sta~elor
reprezentant al statului rara a prezenta dephn~le p~ten, daca ,,r~zulta
~ persoana ca
interesate sau din alte imprejurari ca ave~u mtentia de a conside:a aceas
pute~ . ..
reprezentand statul in acest scop ~i a nu pret1~de_ p~ezentarea de ~epl:11e de
te ~ategon_1
Totodata, dispozifiile art. 7 parag. 2 mst1tu_1: o pre~m t1e ca an~nu
mdeplmesc, ~1, ca
persoane sunt reprezentanti ai statului lor, datonta funct1e1 pe care o
urmare, nu sunt obligate sa prezinte depline puteri. ..
[art. 7 parag. 2
Prezumfia are aplicabilitate pentru urmatoarele categon1 de persoane
lit. a)-c) din Convenfia de la Viena din 1969]: u toate acte/e
,,a) ~efii de stat, ~efii guvernelor # mini~trii afacerilor externe, pentr
referitoare la incheierea unui tratat;
b) ~efii de misiune diplomaticii, pentru adoptarea textului unui tratat
ce se incheie intre
statul acreditat ~i statul acreditar;
sau pe langa o
c) reprezentanfii acreditafi ai state/or la o conferin/ii internafionalii
tarea textului unui
organizafie internafionalii ori pe langii un organ al acesteia, pentr u adop
tratat in aceastii conferinfii, organizafie sau organ".
ori de acre-
Nofiunea ,,depline puteri" este deosebita de cea de ,,acreditare" sau ,,scris
stat care gazduie~e
ditare", care se depun la organizatia intemationala sau la guvemul unui
ierea unui tratat
o conferinµ intemafionala, de catre un delegat care participa la negoc
e sa participe la
multilateral. Scrisorile de acreditare autorizeaza persoana care le defin
Pentr u semnarea
adoptarea textului unui tratat international ~i la semnarea actului final.
indicapi particulare
textului tratatului in sine sunt necesare prezentarea deplinelor puteri sau
1
din partea guvemului statului •
la negocieri ar
. ~onv~nti~ de 1~ _Viena din 1969 reglementeaza ~i ipoteza in care
stat si iJ reprezinte.
part1cipa ~1 ar mdeplm1 acte o persoana care nu a fost autorizata de catre
astfel indeplinit este
Co~o nn ~-. 8_ din Conve~tie, in ac_e~sta situatie, regula este cA actul
catre stat.
fora ffect~w:zdzc, cu ~xcepJia cazulm _m care a fost ulterior confirmat de
international,
. In_ ?.nvmta numarulm de . voturi cu care se adopta textul unui tratat
d~zt tule relev ~te sunt contmute in art. 9 din Convenpe2. Astfel
la 1 I ' stui
art1<:_ol e~e. m~nponata regula ~anim it~tii , iar la parag. 2 se preve de
rep~g ~a ·
_gu " ~ drul '
de in:::i
doua trenm dmtre statele part1c1pante ~1 votante pentru tratatele "me he1ate m ca unor
conferinte inte t· 1 A ceasta~ regula~ are caracter supletiv statele +~"'d I
' 1· a
. , :11at1ona e. , pui.a.u a ege ap 1care
une1 alte reguh.
Pe langa tratatele adoptate intr-un cadru solemn 1. f◄
in fonna simplificata" care mai poarta ~i d . ~ ormal, statele pot inche ia ~i ,,tratate
__ __ __ __ _' ___ _ enumrrea de acorduri executive, in cazurile in

M. Fitzmaurice, op. cit., in M.D. Evans {ed) Internatio .

i
. ' .
na/ Law, 4th ed ·, Oxford Umvers1 .ty Press , 2014,
p. 171.2 Art . .
· 9 dm Convent1e, cu denumirea mar • r . .
tratat se face prin consimtamantul tu gma ~ Adoptarea textu/ui d .
,,1. Adoptarea textulw unu1
. tur?r statelor part1cipante la elab , preve e.
paragraful 2. 2. Ado
exceptia cazurilor prevazute I~
a statelor prezente :t:~~ :rult ~nm tra!at Ia o conferinta intemat~o~~ sa,f:cu
gula". ' a ara numai daca aceste state nu d~cid a a se ace ~u majoritatea de doua treiJll!
~
l.____)j ' cu acee~i majoritate, sa aplice o alta
>
lor 169
capitolul IV. Dreptul international al tratate

bl . te ~1· rapt'de 1.
. procedun. efic1en
este necesa ra reg lem ent area uno r pro eme urg ente pnn
. fi
care ati, fie de cAt re experfi guvernamentali, devin
Acestea ~~t neg oci ate Ie de catr
ii
e
Io
dip
d
lom
oci
•
at sau de
~
catr e
.1gatom m mo me ntu l sem.
nar r e
x
catre persoanel e care le-au neg
obl .
curgerea procedurilor de ratificare •
2
mini~trii afacenlor externe ~ nu necesita par
1

4.2. Autentificarea textului tratatului

al reprezinta un act formal sau o proce-
Au ten tif i~ textului unu~ tratat internafion ru
, ata de Co~ ven ~a de la Vie na din 1969, ce poate avea Ioc intr-un cad
dura reg lem e~t ta tratatului interna-
O semmfi~at1e ~eosebit de importanta pentru existen
solemn ~i pre zm ta
arec e ma rch eaz a mch e1e rea etap ei neg ocierilor ~i trecerea Ia etapa unnatoare
tional, deo
dica internationala.
pentru introducerea tratatului in ordinea juri 196 9, prin de~larea procedurilor ~i fonnalitafilor
in sensul ~rt. IO al Con ven fiei din
etap e, se con sac ra car acte rul ,,au tent ic ~i definitiv" al textului tratatului, ca
specifice aceste1
urmare a finali.zarii etapei negocierilor. nu
arii, textul tratatului exista, clauzele sale
Cu alte cuvinte, din momentul autentific a-
fac obi ectu l disc ufii lor intr e stat e ~i nu mai pot suferi modificari. Scopul acestor form
mai ele
ca, ant erio r dar ii con sim fam ant ulu i de a fi legate de un tratat international, stat
Iitap este mai
con tinu tul trat atu lui respectiv, clauzele definitive ~i care nu
sa ¢e cu pre cizi e
3
car e este
pot fi modificate •
a tex tulu i trat atu lui astf el ado pta t este urmatoarea: titlu, preambul sau parte
Structur
rind e obi ectu l de reg lem ent are , iden tificarea statelor care I-au adoptat,
introdnctiva ( cup
car e a fos t ado pta t), disp ozi tiv (cu prin de totalitatea clauzelor tratatului, in
scopurile pentru ozitii finale (privind depozitarul,
e dre ptu rile ~i obl iga fiile paq ilor ), disp
care sunt consemnat a fost
l pentru care i~i va produce efectele, daca
modalitatea de intrare in vigoare, termenu
stabilit un astfel de termen de catre paqi).
exprima consimtamantul de a fi legate de
Dupa autentificarea textului, statele i~i vor
ile stab ilite in cup rins ul sau , prin mo dal itatea convenita de catre state ~i inserata in
obligap
~ i textul tratatului.
Con ven tie, ope rati une a se poate realiza in doua modalitati
in sensul art. 1O din
alternative, prevazute expres:
in acest text sau convenita de statele
,,a) respectdndu-se procedura prevazuta
participante la elaborarea tratatului sau, catre
in lips a une i ata re pro ced uri, pri n sem narea ad referendum sau para/area, de
b)
fii ace stor stat e, a text ulu i trat atu lui sau a actului final al unei conferinfe in
reprezentan
care textul a Jost incorporaf'.
i unui tratat international este cea aleasa
Prima posibilitate de autentificare a textulu
pante la elaborarea tratatului.
fonnal sau infonna1 , de catre statele partici
4
i
mita fonnalitate de autentificare a textulu
in ipoteza in care statele nu au ales o anuute doua
tulu i, unn eaz a a se apl ica var ian tele pre vaz la lit. b) a art. 10. Aceasta prevede
trata
1
A. Cassese, op. cit., 2005, p. 172.
2
Ibidem. Martinus Nijhoff
. 3
M.E . Villiger, Com men tary on the 1969 Vienna Convention on the Law of Treaties,
p
ubhshers, Leiden/Boston, 2009, p. 168.
4
Ibidem, p. 169.
 • ·1 ..11 c:i in St1L1..1~ .. · ----
Dre pt inte rnai iona l pub lic. Pnn c P ~
170
. . actului final al unei
ului tratatulut on a
forme: semnarea ad referendum sau para/area text tantului stat ului pe
conferinte i'n care textul a fost incorporat. . w •• prez en
dispozitiilor art. Io
natuni re
Semnarea ad referendum presupune aphcarea sem
t
um. :£?in c?roborar~a dalitati este cea a
textul tratatului, urmata de menfiunea ad referend st 1
se~ 1fic at1~ ace e ~:t ea c~mpetenta a
~i art. 12 parag. 2 lit. b) din Convenfie rezulta ca ~uton d . e definitiva- ,.
unei semnari provizorii, datad'sub rezerva confirmant de1 catre natu ra evm 111
an1.. con "Ior tratatulm· de ca-tre stat • Sem
1t11 .2
statului sau a neaccept pete nta
1
a statu ut · d ,£ du
este conf irma tA de catr e auto ritat ea com ren m:
momentul in care - d · · ca v..:i sem nare a a r~e
..
· prov 1zo ne,
Parafarea reprezmta tot o forma e semnare pe text ul trata tu_1ui, ~a ~~es~
tant ului stat ului
~i presupune i'nscrierea inifialelor reprezen
presupune asumarea vre une \ o~hgatJ.! ~m
autenticitatea proiectului de tratat negociat ~i nu
lor s~ face pe coltul fiecarei pagnu a
cuprinsul acestuia3• fn practica, i'nscrierea initiale . _
fie ulte nor semnat4•
textului tratatului, urmand ca acest text parafat sa
une sub linie rea ca disp ozif iile art. 10 ~i art. 12 din Con vent1e consacra fimc~i
Se imp
unui stat, intrucat la art. 10 aceasta are
diferite pentru semnatura data de reprezentantul
form art. 12, are efectul exprimarii
semnificafia autentificarii, i'n timp ce, con incheiere a
, etap a dist inct a in pro ces ul de
5
con sim fam antu lui stat ului de a fi par te la trat at
tratatelor intemationale.
caz in care toate variantele vor avea
Un tratat po~te fi autentificat in mai multe limbi,
foq a juri dica . Tra tate le i~ch eiat e in cad rul ON U sunt autentificate in cele ~e limbi
ace e~i
, chineza, spaniola ~i araba. Identificarea
oficiale ale Organizafiei: engleza, rusa, franceza
l prezinta rele van ta pen tru interpretarea
textelor autentice ale unui tratat internationa
ul acestuia.
clauzelor sau a anumitor termeni neclari din cuprins
Convenfie rezu lta ca procedurile de
Din formularea textului lit. b) a art. 10 din
care pot priv i in mod dire ct text ul trat atul ui international sau actul final al unei
autentifi
rporat.
conferinte intemationale in care acesta a fost inco
laratie form ala cu priv ire la lucrarile
Ca regula generala, actul final reprezinta o dec
entare des pre der ular ea con ferintei,
une! conferintei intemationale ~i confine infonnatii elem
nte rele van te, ca rezo lufii sau declaratii interpretative •
6
puta nd ave a ca ane xe doc ume
l dev ine stat sem nata r insa in acest
Un stat care semneaza textul unui tratat internafiona
ent 1is~ ~zit i~le trata tulu i inte rnat iona l nu au inca un cara cter obl igat oriu ,(deoarece nu
mo~
ra data are cara cter juri dic7 ~i tratatul nu
au mtrat mca ~ ~1goare). Cu toate acestea, semnatu
con fon n art. 18 din Con ven fia din I969,
este complet hps1t de eficienta juridica, deoarece,

nal Law 4th ed., o"c. . Pr

d U . rstty 2014
1M. Fitzmaurice, op. cit., in M.D. Evans (ed.), Internatio , .I\.J.Or mve ess, ,
P• 172•
https://treaties. un or (~ Ii .
2 UN Treaty Reference Guide, · g, ages . (Jvennew .aspx?path=overview/ treatyRef/
page l_en.xml (accesata la 12 septe mbri e 2019 )
3 CB · ~ · .
4 I . G~~1, A. Patr~cu, F. Nan
(coord.), op. cit. , 2008 , p. 128.
Bucure ti 201
Acordul. a ea, Drep tul tratatelor, Ed. C.H. Beck, ulu1· am~ '. 5, p. 74 - autorul mention eaza ca exemplu
,. . pentru amplasarea unor. elem ente ale sistem " . · ,
Romama, care a fost p ti t 1 6 . encan de aparar rach etelo r balis tice Ul
ara ~ a nm1e 2q11 ~i semnat la 13 septembne . 2013 e llllpotriva
s ME v·11· .
• • I iger, op. cit. 2009 p 170
6Jib._, - se da exem ' I I A ' I. . ..
luem tei ONU cu . .
descriere tn sinteza a Jue ~~ u ctu UI _Fmal al Conferin o
a din l 968p~vl1r9e la ~pt ul.. tratatelor, care cuprinde •
organizatiile Participante ranlor Confermtelor de la Vien ~1 69 m l
1 M . · ' c uzand date privind statele $1
· Fitzmaurice, op. cit. in MD • Evans (ed) ,
P- 172 ' · . ' international Law 4th
. ' ed., Oxford University Press, 2014,
~
 capitolul 1v. Dreptul international al tratatelor
171
statul semna
. tar are obligatia de a n d
w t u a opta o condu1.ta contrara ob1ect•
ulm· ~t· scopu · I ·
UI
tratatul~1, daca _a sem~at tr~tatul sub rezerva ratificarii, acceptarii sau aprobarii,
,,atat timp
cat nu ~1-a ?1arufestat mtentia de a nu deveni parte la tratat", fiind strans legata de princip
iul
bunei-credmJe, ~e remarcat _este fa?tul ca art. 18 nu se refera la tratatul interna
tional in
ansamblul sau, CI doar la obiectul ~1 scopul acestuia adica Ia acele clauze care
senta tratatului international 1• reprezinta
'
e Cu toate c~. dispoz~tiil~. C~nventiei de la Viena din 1969 nu prevad in
mod expres
ipotez.a retragen~ 8:~atu ri1. ~1 efectele sale, anterior indeplinirii formalitatilor
pentru
exprunarea ~onslll1~81?1antulm ~e a ~eveni parte la un tratat international,
aceasta este
indirecta : ~1 consta m c~m~ icarea mtentiei de a nu deveni parte la tratat,
deci nu este
interzisa. Intr-o astfel de s1tuat1e urmeaza sa se aplice fie dispozitiile art. 18 din
Convenfia
de la Viena din 1969, fie conditiile speciale prevazute in tratatul international. in
acest sens,
poate fi menfionat Statutu! ?~ la Roma al Cuqii Penale International~, care, in art. 1272 ,
prevede in mod expres _pos1b1htatea retragerii, precum ~i formalitatile ce trebuie
indeplinite -
notificarea Secretarulm General al ONU - ~i data de la care va produce efecte
- un an de la
data primirii notificarii. Au retras semnatura data Statutului de la Roma din 1998
sau au
comunicat intenfia de a nu deveni parte la acest tratat international urmatoarele
state3, care
nu indeplinisera procedurile de exprimare a consimtamantului:
- Israel - a transmis printr-o comunicare primita la 28 august 2002 ca nu intenti
oneaza
sa devina parte la Statut, pe care 1-a semnat la 31 decembrie 2000;
- Statele Unite ale Ameri cii - au transmis printr-o comunicare primita la 6 mai
2002 ca
nu intenponeaza sa devina parte la Statutul de la Roma, pe care 1-a semnat la
31 decembrie
2000;
- Federafia Rusa - a semna t Statutul la 13 septembrie 2000, dar a informat
Secretarul
General printr-o notificare primit a la 30 noiembrie 2016 ca nu intentioneaza sa
devina parte
a Statutului de la Roma;
- Sudan - a semna t Statutul la 8 septembrie 2000 ~i a informat intr-o comun
icare
primita la 26 august 2008 ca nu intentioneaza sa devina parte la Statut ~i ca
nu are nicio
obligape juridica in temeiu l semnaturii date in anul 2000;
- Burundi - a semna t Statutul la 13 ianuarie 1994, a ratificat Statutul la 21 septem
brie
2004 ~i a notificat retragerea la data de 27 octombrie 2016. in acest caz, este vorba
despre
incetarea efectelor tratatului international pentru acest stat.
Alte state - Africa de Sud ~i Gamb ia - au notificat retragerea de la Statutul de
la Roma
al Cl!11ii Penale Intemafionale, dupa care au retractat aceasta retragere.
In practica statelor, in cazul tratatelor multilaterale, atunci cand se prevede deschiderea
spre semnare, se stabile~te, in general, ~i perioa da de timp in care aceasta poate
avea loc.
1
I. Galea, op. cit., 2015, p. 77.
2
Art. 127 din Statutul de la Roma al Cuqii Penale Intemaµonale, cu denumirea ,,Retrag
ere", prevede:
,,l._Orice stat parte poate, pe cale de notificare scrisa adresata secretarului general al
Organiz.a~ei Natiunilor
U~it~, ~sa se retraga de la prezentul statut. Retragerea are efect dupa un an de la data la
_c~. notifi~ ea a ~ost
Pnmtta, daca aceasta nu prevede O data ulterioara. 2. Retragerea nu scute~te statul de obhgaµ
Ile puse m sarcma
s~ ~e prezentul statut atunci cand el era parte la acesta, inclusiv de obligatiile financiare
aferente, ~i nu afecteaza
nici cooperarea stabilita cu Curtea cu ocazia anchetelor ~i procedurilor penale fata de care
statul avea obligatia de
a coopera inainte de data la care retragerea a avut efect. Retragerea nu afecteaza cu nimic
urrnarirea examinarii
cauzelor cu care Curtea era deja sesizata inainte de data la care urrnarirea avea efect".
3
1 Confonn infonnatiilor disponibile la adresa: https:/ltreaties.un.orglpages/ViewDet
ails.aspx?src=
ND&mtdsg_no=XVI/J-JO&chapter=l8&/ang=en#9 (accesata la 13 septembrie 2019).
 &

172 .. . ·nstitutii fundamentale

Drep t .international public. Principll $1 1 · _

~sa ~ele tratate - cum sunt cele din domeniul dreptului international al drepturilor ?111ului,
m pnvmta caror~ interesul este ca numarul paqilor sa fie cat mai mare - s_unt desch1se s~e
semnare pe penoada nedeterminata. Cu titlu de exemplu, pot fi ment10nat~ Conventia
pentru eliminarea tuturor form el or de discriminare impotriva femeilor dm 1~79 ~i
Convenfia privind drepturile copilului din 1989, care prevad: ,,Prezenta Convenfze este
deschisii spre semnare tuturor statelor" 1•
Deschiderea spre semnare a tratatelor multilaterale are loc, de regula, la sediul
Organizafiei Nafiunilor Unite de la New York, daca nu se stabile~te altfel. De asemenea, se
poate conveni ca textul unui tratat multilateral sa fie deschis spre semnare in doua locuri
diferite, succesiv, in moment diferite. Deoarece exista doar un text original al fiecarui tratat
depus la Secretarul General, nu ar fi posibil din punct de vedere fizic ca acesta sa fie prezent
in mod simultan la doua ceremonii de semnare2•
in cazul in care tratatele sunt deschise spre semnare in doua locatii dif~te? ~cest~a s~t
reprezentate de locul unde a fost adoptat textul ~i, ulterior, de sediul Orgamzape1 Napurulor
Unite din New York. A fost cazul celor mai multe tratate din domeniul dreptului
internafional al mediului. Aceasta modalitate de deschidere spre semnare are ca scop
facilitarea ceremoniilor de semnare a tratatelor de o importanta deosebita, care, de regula,
sunt de scurta durata ~i sunt organizate de depozitarul tratatului sau de catre statele care
gazduiesc conferintele plenipotentiarilor pentru adoptarea acestor tratate.
Cu titlu de excepfie, Conventia privind dreptul marii din 1982 a fost deschisa spre
semnare simultan in doua locuri, conform dispozitiilor art. 305 parag. 2, care prevad:
,,Prezenta Conventie va ramane deschisa spre semnare pana la 9 decembrie 1984 la
Ministerul Afacerilor Externe al Jamaicai, iar de la 1 iulie 1983 pana la 9 decembrie 1984,
3
la sediul Organizatiei Natiunilor Unite din New York" •

4.3. Exprimarea consimtamantului de a deveni parte la tratat

Aceasta etapa finalizeaza practic procedura incheierii tratatului international ~i se poate
realiza prin mai multe modalitati, prevazute alternativ de art. 11-17 din Conventia de la
Vierra din 1969. Din momentul indeplinirii formalitatilor de exprimare a consimtamantului
de a fi legat printr-un tratat international, statul devine parte a tratatului in cauza, iar tratatul
international devine un act juridic4•
Cu caracter general, art. 11 din Conventie, avand denumirea Moduri de exprimare a
consimfiimantului de a fl legat printr-un tratat, prevede diferitele modalitatile pe care le pot
~lege s~tele pentru exprimarea consimtamantului lor de a fl parte la un tratat international,
m w:matoar~a formu~are~ ,,Co~simt~antul. unui stat de a fl legat printr-un tratat poate fi
ex~nmat pnn semnatura, pnn sch1mbul mstrumentelor care constituie un tratat, prin
ratificare, acceptare, aderare sau aprobare ori prin oricare alt mijloc convenit".
Clauzele
· w
care . urmeaza dezvolta conditiile pe care flecare d'mtre aceste modal't~o·
" d w • 1 a,
trebme sa 1e m ep1measca pentru a angaja consimtamantul
. un ms· tat d fl
e a parte la tratat.

I U~ited Nations, Final Clauses ofMultilateral Treaties. Handb k 2003

2 Ibidem, p. 31. oo , , p. 30.
3
lbidem.
~ 1 aur1ce
• F·tzm · ~
· , o'JJ. elf., m M.D. Evans (ed.), International Law, 4th ed., Oxford University Press, 2014,
 capitolul 1v. Oreptul international al tratatelor 173
Trebuie subliniat ca modalitatile de . . w " .
. ozitiile Convenfiei de Ia Vien ct· expnmare a cons1mtamantulut enumerate de
d1sp t• a m 1969 sunt h. I I .. ·
~ tele juridice produse niciuna ct· ec 1va ente sau ega e m ceea ce pnve~te
e ec ' mtre modalitati nefiind superioara celorlalte.

4.3.1. Semnarea tratatului

.
Exprimarea consimtamantului statulUI· de a fi parte la tratat se reahzeaza .
w d prm semnare
in ipotezele prev~te e art. 12 ~in Conventie: cand aceasta modalitate a fost aleasa de
catre _statele particip~te !~
nego~iere, cand este prevazuta de textul tratatului sau cand
intenpa de_ aw da semnaturii aceasta valoare rezulta din deplinele puteri date de stat repre-
zentantulm sau.
~e ro~te a~a ca, in si~atia in care tratatul prevede ca modalitate de exprimare a
cons1mtamantulut semnarea, tar reprezentantul statului a primit imputernicire pentru a
reprezenta. sta~l "la toa!e etapele de incheiere a unui tratat international, inclusiv la anga-
jarea co~s1~tamantu1~1 de a fi legat de clauzele tratatului respectiv, etapa autentificarii
poate comc1de, practic, cu etapa de exprimare a consimtamantului. in situatii contrare
semnarea tratatului produce consecinte diferite, specifice p;ntru fiecare etapa d; incheiere ~
tratatului intemaµonal.
Modalitatea clasica de incheiere a tratatelor internationale consta in semnarea tratatului
de catre trimisul statului, urmata de ratificare, intrucat ;e considera ca semnarea reprezenta
o manifestare a suveranitaµi conducatorului statului, exprimata prin agentul sau, iar ulterior
suveranul avea obligatia de a ratifica acel tratat 1•
in prezent, aceasta modalitate nu este intalnita in cazul tratatelor multilaterale sau al
tratelor bilaterale de o importanta majora. insa, atunci cand este stabilita aceasta modalitate
pentru exprimarea consimtamantului, din practica Secretarului General al ONU rezulta ca
depozitarul unui ~tat international trebuie sa se asigure ca semnatarul nu depa~e~e
competentele sale. In consecinta, depozitarul trebuie sa verifice natura ~i sfera de aplicare a
competentelor acordate reprezentantului inainte ca ,,acesta sa semneze, pentru a constata,
printre altele, daca semnatura este ·supusa ratificarii. In ace le cazuri in care nu este necesara
prezentarea deplinelor puteri ~i tratatul prevede semnarea definitiva, depozitarul va solicita
confirmarea in acest sens. Daca pe textul tratatului este aplicata o semnatura fara
confirmarea scrisa a intentiei statului semnatar, se va considera ca aceasta este o semnatura
simpla2• ,

4.3.2. Schimbul de instrumente

Aceasta modalitate de exprimare a consimtamantului este prevazuta. in art. 13" al
~onventiei din 1969 ~i are aplicabilitate in ipotezele expuse ~e acest ~~ol: ,,a) wcand
mstrumentele prevad ca schimbul lor va avea acest efect sau b) cand este stab1ht pe alta cale
ca aceste state convenisera ca schimbul instrumentelor sa aiba acest efect".
Aceasta posibilitate nu este noua, a fost frecvent utilizat~ in cadrul Ligii N~tiunilor ~i a
aparut din nevoia de a simplifica ~i a grabi procesul de inche1ere a tratatelor, :fara consecmte
3
asupra efectelor juridice ale acestuia •

1
M.E. Villiger, op. cit., 2009, p. 184. .
2
United Nations, Final Clauses ofMultilateral Treatzes. Handbook, 2003, p. 35.
3
M.E. Villiger, op. cit., 2009, pp. 197-198.
 . . nuti
1 i fundamentale
Drept international public. Principii ~' ins
_
174

ti de Ia v·1ena d.m I 969 nu mstit

. . me. reguh. cu pnvi . .re Ia Procedura de w w,.iere
. inche
Convent.a
umente. Se apreciaza ca mtre
a tratatelor intemationale ~i nici cu privire la schimbul de instr
instrumente poate_ desemna 0
acestea trebuie sa existe Iegatura. in sensul art. 13, termenul
telegrama,. . mes~J, corespon-
varietate de documente folosite intre doua state: nota, scrisoare,
denta. comunicare, memorandum, semnate sau paraf ate, ori note verbale,. m~otite sau nu de
sta
u. Esen fiale sunt carac terul scris al acestora 1
~i iden tifica rea acordulm ~mtrew f_e· .
sigili
se caracte~zeaza ~~ hpsa
Aceasta modalitate de incheiere a tratatelor intemationale
enta semnaturn fiecarei ~art1 pe
semnaturilor ambelor paqi pe toate documentele ~i prin prez
prac~icaw s~te lor, _aceaStft fonna
diferitele texte care cuprind voinfa lor ~i emana de la ele. in
consimfama~tulm presup~_e o
de incheiere a tratatelor intemationale ~i de exprimare a
partea celmlalt stat. S~~1hrea
propunere din partea uneia dintre paqi ~i un raspuns din sa a1ba in
acordului de vointa cons ta in schimbul de scrisori sau note' urmand ca fiecare stat
,
posesia sa o scrisoare sau nota semnata de cealalta parte.
in relafiile dintre state, cea de-a
in prima scrisoare, va confine o
doua scrisoare, prin care se raspunde propunerii cuprinse
2
reproducere a textului acestei propuneri •
Cu titlu de exemplu, un schimb de note poate conf
ine o formulare de tipul: ,, (...)
care sunt acceptate acestea sa
prezenta nota impreuna cu raspunsul Guvemului prin
vigoare la data notei de raspuns",
constituie un Acord intre cele doua Guverne, care intra in
faptul ca nota Guvemului (...)
iar nota de raspuns menfioneaza: ,,Guvernul (...) confirma
in vigoare astazi, data prezentei
impreuna cu prezenta nota constituie un Acord care intra
note"3•
tate de situa~i ~i
fn relafiile dintre state, aceasta modalitate poate acoperi o mare varie
tratatele in forma simplificata4,
constituie unul dintre mijloacele prin care s-au dezvoltat
cterizat prin flexibilitate, astfel
mecanismul Convenfiei de la Viena din 1969 fiind unul cara
prin instituirea unui cadru care sa
incat sa riispunda cat mai adecvat intereselor statelor paqi
permita incheierea rapida a infelegerilor intre state.

4.3.3. Ratificarea, acce ptar ea sau apr oba rea trat atul ui
ti alternative de exprimare a
Ratificarea, aprobarea sau acceptarea reprezinta modalita
ia de la Vien a din 1969: ,,a) cand
consimfiimantului in condifiile art. 14 parag. I din Convent
ratificare; b) cand este stabilit pe
tratatul prevede ca acest consimfamant se exprirna prin
asupra cerintei ratificarii; c) cand
alta cale ca statele p3:1icipante la negociere convenisera
ratificarii; sau d) cand intenpa
repr e~ta ntul acestu1 stat a semnat tratatul sub rezerva
statulm_ d: a s~mna trata ~l sub rezerva ratificarii rezulta din deplinele puteri ale reprezen-
tantulm sau on a fost expnrnata in cursul negocierii".
o· al aces tor modalitati.
m ~~du l de fonnulare a textului rezulta caracterul alternativ
g. I lit. b) din Conventia· de la
Vien~e::1t;;;~nne~ul~i ,,ratificar~': este data de art. 2 para
'\ ca fiind ,,actul
, alaturi de termenu ,,acceptare", ,,aprobare" ~i ,,ade rare

: M.E. Villiger, op. cit., 2009, p. 200. .

https:lltreaties.un.orglpa es/Ov . . ata
ervzew.aspx?path=overvzew/gloss arylp agel_ en.xml#exc han e (acces
la 13 ~eptembrie 2019). &
g
Exemplul este din Acordul mtre Guvemul R
A

autorizar . A • • •

ul Statelor Unite ale Americii privind

incheiat ;~~:~i~~o; de fa~il!e ~i personalului misi ;~::: Pr~i ~~em
~i este dat de I. Galea ona I~te p2e0nltru p.a des~ ura activitati remunerate,
4 M.E. Villiger ; no~e m mite 1993, 5, 87 .
' 'P· Clt., 2009, p. 202 . ' r· Cl.,
...__
 lor
175
·tolul IV. Dreptul international al tratate
caP'
antul
ional astfel_ denumit pr~ care un stat stabi]e~te pe plan international consimtam
internaf
• de a fi Iegat pnntr-u n trat at .
. . i care
sau un act formal ~i necondifionat al statulu
Ratificarea unw _tratat mtemational este rna-
p~ a as~el vom ta ~e. a fi leg at de obl igafiile continute de respectivul tratat inte
i~i ex lte
instrumentelor de ratificare de catre celela
tional §I nu depmde de pnmirea sau depunerea
' I . ,., ,. .
state •
snn tam ant u 1u1 unu i stat de a fi Ieg at de un tratat prin ratificare, apro-
Exprimarea con
a doua etape:
bare sau acceptare P!:supune parcurgerea sau aprobare de catre autoritatea
~ns trum e~t de_ rati fica re, de acc ept are
i) emiterea unm_
statului de a fi Iegat prin tratatul in cauza
~i
competenta a statul~ m a expnma mtenfia Co nve ntie, depunerea (pentru tratate
~ cu dis poz ifiile art. 16 din
ii) in conform1tat le) instrumentelor de ratificare,
sch nnb ul (pe ntru trat ate le bila tera
multilaterale) sau
acceptare sau aprobare. antului statului de a fi legat de un
mo dal itat e de exp rim are a con sim tam
Ratificarea, ca e: realizarea instrumentului de
pre sup une par cur ger ea a dou a · etap
tratat intemafional, i, conform dreptului sau intern) ~i,
e aut orit ate a com pet ent a a stat ulu
ratificare (de catr ul trat atelor bilaterale, sau notificarea
trum ent elo r de rati fica re, in caz
ulterior, schimbul ins caz ul trat ate lor multilaterale2 •
trat atu lui, in
ori transmiterea catre depozitarul textului e ca modalitafi de exprimare a con-
14 din Co nve nfia din 196 9 pre ved
Parag. 2 al art. rea sau acceptarea. Aceste moda-
i stat , alte rna tiv cu rati fica rea , apr oba
simtfunantului unu rela tiilor internafionale supuse regle-
te a fi con sec inta inte nsi fica rii
lit.afi sunt considera ced urii de ratificare parlamentara, data in
cu efe ct de sim plif ica re a pro
ment.arii prin tratate, nic.
eral, tratatelor cu caracter economic ~i teh
competenfa guvernelor ~i aplicabila, in gen priv ire la drepturile civile ~i politice ~i
inte rna fion ale din 196 6 - eel cu
Ambele Pacte le - prevad ca modalitate de
ptu rile eco nom ice , soc iale §i cul tura
rel cu privire la dre
.
exprimare a consimfamantului ratificarea Ior fina le, ca modalitafi alternative,
ale pot pre ved ea in clau zele
Tratatele internafion lu poa te fi menfionata ConvenJia
acc ept are a. Cu titlu de exe mp
ratificarea, aprobarea sau e org ani
3
zate, din anul 2000 , care
va crim ina lita fii tra nsn a/io nal
Nafiunilor Unite fmpotri
prevede in art. 36 parag. 3:
Co nve nfie este sup usa rati fica rii, acc eptarii sau aprobarii. lnstrumentele de
,,Prezenta
acc ept are sau de apr oba re vor fi depuse la Secretarul General al
ratificare, de
Organizafiei Nafiunilor Unite(...)".

fap tul ca cel e trei mo dal itaf i sun t ech ivalente ~i produc acele~i efecte
De subliniat este
juridice.
ity Press, 2014,
International Law, 4 ed., Oxford Univers
th
1
maurice, op. cit., in M.D. Evans (ed.),
M. Fitz
p.172.
2
I. Galea, op. cit., p. 83. k, la 15
3
imp otri va crim inal itiifii tran sna /ion ale organizate a fost adoptata la New Yor
Conven/ia ratificarea Conventiei
Romania prin Legea nr. 565/2002 pentru
.
noiembrie 2000, a fost ratificata de catre ea, rep rim ~a
e imp otriv a crim inal itafi i tran snat iona le organiz.ate, a Protocolului privind prevenir te
~atiunilor Unit r ~i copiilor, adifional la Convenfia Nafiunilor Uni
oan e, in spec ial al fem eilo
! Pedepsirea traficului de
1 pers
le orga niza te, precum ~i a Protocolului impotriva traficulu
i ilegal de migranfi
crim inalitatii tran snaf iona itafii
unpotriva
lui ~i pe mar e, adif iona l la Con venfia Nafiunilor Unite impotriva criminal
~e cale~ terestra, a aeru publicat in M. Of.
ale orga niza te, ado ptat e Ia New Yor k la 15 noiembrie 2000. Textul actului a fost
nr~nati?n
· 13 dm 8 noiembrie 2002.
 176 Drept internaiional public. Principii ~i institutii fundamentale

Astfel cum am mentionat in cazul efectelor juridice ale semnaturii date de re~e.
zentantul unui stat pe textul unui tratat international, este posibil ca dispozitiile o:a~tulm sa
prevada semnatura urmata de ratificare. Aceasta ipoteza are ca utilitate sa perm1ta statelor
obtinerea aprobarii tratatului la nivel natioJ?al ~i adoptarea Iegislatiei inteme _i:iece~ar~ }:>entru
punerea in aplicare a tratatului pe plan mtern, anterior asumarii obligat1ilor Jund1ce in
temeiul tratatului la nivel international. Dupa ratificare, tratatul va lega din punct de vedere
juridic statul 1•

4.3.4. Aderarea la tratat

Potrivit dispozifiilor art. 15 din Conventia din 1969, aderarea constituie modalitate de
exprimare a consimtamantului statului de a fi legat de un tratat, in urmatoarele conditii:

,,a) cand tratatul prevede ca acest .consim/iimdnt poate fl exprimat de acest stat pe
ca/ea aderiirii;
b) cdnd este stabilit pe altii cale ca statele participante la negociere convenisera ca
acest consim/iimdnt va putea fl exprimat de ciitre acest stat pe calea aderiirii; sau
c) cdnd toate piir/ile au convenit ulterior ca acest consim/iimdnt va putea fl exprimat
de ciitre acest stat pe calea aderiirii ".

Aderarea nu este definita de Conventia de la Viena din 1969, motiv pentru care
recurgem la elementele definitorii date de doctrina2, ~i anume: este o modalitate de
exprimare a consimtamantului unui stat de a deveni parte la un tratat international la a carui
negociere sau autentificare nu a participat, fiind deci teq fata de textul tratatului respectiv.
Este, de asemenea, posibil ca aderarea sa intervina m ipoteza in care Wl stat a participat la
adoptarea textului tratatului international, dar nu a indeplinit formalitatile de ratificare in
termenul prevazut, iar tratatul a intrat deja in vigoare.

Cu titlu de exemplu pentru aceasta ipoteza pot fi menfionate chiar dispozi~ile

Convenfiei de la Viena din 1969, care, in art. 84 parag. 2, prevad:

,,Fa/ii de flecare din statele care vor ratifica Convenfia sau vor adera la ea dupa
depunerea celui de al treizeci # cincilea instrument de ratificare sau de aderare Convenfia
va intra fn vigoare fn a treizecea zi, dupa depunerea de catre acest stat a ins'trumentului
siiu de ratiflcare sau de aderare".

Aderarea ca modalitate de exprimare a consimtamantului statu1u· d fi I t d un

· t
tratat m · 1 1· . . d ,. · 1 e a 1 ega e
emat1ona se ap 1ca oar m cazul tratatelor multilater I d. · ..+~
dal .tate - ft - - ,.. a e, cu con 1tia ca acea:,i.a
mo 1 sa 1e prevazuta m textul tratatului ori partile s- ·c d ' · -
altor state deci sa fie un tratat de h' ( . • a permi a a erarea ultenoara a
, sc 1s care perm1te aderar · I ,. ~ - d
paqile initiale) sau semideschis (care permit ader . ea ~1 a a tor state m a1ara e
1
conditii de fond ~i de procedura _ fiind cazul tr ;r;~ ~ a al~or state, dupa indeplinirea un~r
organizatii internationale)3 • a a e or regmnale sau al eel or care institute

1
United Nations, Final Clauses ofMultilater I .
~ I. ?alea, op. cit., 2015, p. 87. a Treatzes. Handbook, 2003, p. 36.
!bzdem, p. 89 - cu titlu de exemplu de trat t . .
art. 4 dm Statutul Consiliului E
. a constitutiv al unei org . .. . . .
de a se conforma prevederilor :je!, c~re pre~ede ca ,,orice stat europ amzatu mtema~onale este menponailt
a . ~1 avand vomta de a le realiza" ean_ c~e este cons1derat ca fiind capab
~ poate fi mv1tat de catre Comitetul Mini~Ior
 capitolul IV. Dreptul international al tratatelor
--- 177
Cu titlu de exemplu de tratat desch.18 ..
rivind drepturile copilului, din 198 9 aderarii tuturor statelor, este mentionata Convenpa
p ' care prevede in art. 48:
,Prezenta Conven/ie va riimane d h. . .
, esc zsa adera ·· · 1 / .,1
derare vorfl fnaintate Secretarulu •
v •
rzz orzcaruz stat. nstrumente e ue
a z general al Organizafiei Nafiunilor Unite".

Tendinta ~i abordarea comune ale tratat 1 • .

ltor state, iar multe dintre tratatele d. e or m!ernationale _s~t de a _se permite aderarea
a ului permit aderarea in orice m ~om~m~l dreptulm mternat10nal al drepturilor
om a acestora. Cu titlu d moment ~1 :fara sa se ~revada vreun termen limita pentru
seJilJlar~ d d' . . e exemplu, poate fi ment1onata Conventia pentru eliminarea
tuturor 1orme1or e 1scnmmare rasiala din 1965 , care ,m
. art. 18 preved,e:

" J. Prezenta
. . Convenfie
,,~ este deschz's a. . aderaru
. . .. orzcaruz
. . . . stat men/wnat
. zn art. 17 parag. 1
A

2
al Conven/zez. - Aderarea se va realiza prin depunerea instrumentului de aderare la
Secretarul General al Na/iunilor Unite" 1•

in general, trat_atele prevad ca aderarea se va realiza dupa expirarea datei pana la care
tratatul este desch1s spre semnare - este cazul Protocolului de la Kyoto din 1997 la
Convenpa-cadru a Nafiunilor Unite cu privire la schimbarile climatice, din 1992 -, dar pot
fi inserate mcuprinsul tratatului ~i alte situatii, spre exemplu, aderarea poate constitui forma
de exprimare a consimtamantului pentru statele care nu au semnat tratatul - cum este, de
pil~ Tratatul pentru interzicerea totala a experientelor nucleare2, din 1996 - ori tratatul
poate permite aderarea fara sa cuprinda nicio precizare suplimentara cu privire la momentul
la care aceasta poate avea loc - este cazul Statutului de la Roma al Cuftii Penale
Internationale, care, in art. 125 parag. 3, prevede ca este deschis aderarii tuturor statelor3.
Aderarea reprezinta, de asemenea, posibilitatea la care poate recurge un nou stat aparut
ca urmare a succesiunii, atunci cand nu dore~te sa fie legat imediat de obligatiile unui tratat
la care era parte statul predecesor, in temeiul succesiunii, considerata, in general, ca deve-
nind efectiva la data la care noul stat devine responsabil pentru relatiile sale internationale,
daca nu se poate determina un alt moment. Cu titlu de exemplu, statul Serbia ~i Muntenegru
a aderat la Conventia privind prevenirea ~i pedepsirea crimei de genocid, din 1948, la 12
martie 2001 4 •

sa devina membru, iar aceasta calitate va fi dobandita la data depunerii instrumentului de aderare la Statut, la
Secretarul General.
1 United Nations, Final Clauses ofMultilateral Treaties. Handbook, 2003, p. 38. . .
2 Tratatul pentru interzicerea totalii a experienfelor nucleare/Tratatul de nepro/iferar~ (Compr_ehermv_e
Nuclear-Test-Ban Treaty) a fost adoptat in cadrul Adunarii General~ a O~ la_ 10 septembne _1996 ~1 desch1s
spre semn l 24 t b · 2006 Va intra in vigoare la 180 de zde dupa ratificarea sa de catre toate statele
are a sep em ne . · d 44 d ·
care poseda instalatii nucleare semnificative, incluse in Anexa 2 la Tratat. Aceasta cupnn _e e state, pnntre
care ,;:i Ro
A • PA A
w t ent Tratatul (care are 184 de state semnatare) a fost ratificat de 168 de state,
'( mama. ana m aces mom , A • A • d · d
dintre car • A An 2 (p ·ntre care ,;:i Romania). Tratatul nu este mca m v1goare, eoarece o sene e
e 36 me1use m exa n " • aki ) fi l ·fi
stat: aflate pe Anexa 2 fie nu au semnat documentul (Coreea de Nord, India, P stan , e nu -au rati cat
(Chma, Egipt, Iran, Israel, SUA). .
3 United Nations Final Clauses ofMultilateral Treahes. Handbook, 2003, p. 40.
4 '
Ibidem, p. 38.
 a a ..
fund ame ntale
178 Drep t inter natio nal public. Principii ~i insti tutii

ulu i
4.3.5. Mom entu l stab iliri i con sim fiim antu lui stat
1969, instrumentele de ratificare
Conform dispozifiilor art. 16 din Convenfia din
tul statului de a fi Iegat de un trata~
acceptare, aprobare sau aderare stabilesc consimfainan
ractante; b) depunerii lor pe Ianga
din momentul: ,,a) schimbului Ior intre statele cont
nte sau catre depozitar".
depozitar; sau c) notificarii lor catre statele contracta
textul tratatului nu confine alte
Aceste dispoziJ:ii au aplicabilitate in ipoteza in care
prevederi.

Secfiunea a 5-a
Rez erv a la tra tate le internafionale

5. I. Definirea rezervei la tratat

a din 1969, rezerva reprezintii
Potrivit art. 2 parag. I lit. d) din Convenfia de la Vien
denumirea sa, focu tii de un stat
,,o declara{ie unilateralii, oricare ar Ji con/inutul sau
t ori aderii la acesta, prin care i§i
atunci cdn d semneazii, acceptii sau aprobii un trata
juri dic al uno r dispozi/ii din tratat cu
manifestii inten{ia de a exclude sau modifica efectul
priv ire la aplicarea !or fa/ii de statul respectiv".
lta ca reze rva la trata t constituie o
Din moduJ de redactare a acestei dispozifii rezu
rale, intru cat form ular ea unei rezerve la
institufie jurid ica aplicabila doar tratatelor multilate 1
eral are sem nific afia relu arii nego cieri lor text ului acel ui trata t • Conven~a
un trata t bilat
tulu i statu lui - atun ci cand
leaga mom entu l formularii rezervei de exprimarea consimtaman - ~i nu este posibil a fi
semneazii. acceptii sau aprobii un tratat ori aderii la acesta l instrumentelor, cu alte
prin schi mbu
formulata daca expr imar ea consimtamantului se face
telor inch eiate in form a simplificata.
cuvinte, nu este posi bil a fi formulata in cazul trata
g. 1 lit. d) se poa te inte lege fie un
Prin termenuJ ,,dispozifii din tratat" din art. 2 para
sau unul ori mai mul ti tenn eni cont'inuti'
articol in intregime, fie un para graf al unui articol ,
de acesta2•
bilit atea de a deve ni part e la tratat
Utilitatea institufiei rezervei este de a se conferi posi
tuia, avan d in ved ere ca tratatele
~i statelor care nu sunt de acord cu toate clauzele aces
ii state lor part icip ante ~i votante, iar in
multilaterale, in general, se adop ta cu votul majoritaf
prin ader are, avem in vede re ipoteza
c~ l in care exprimar~~ cons imta man ~lui se face
a text ului trata tulu i la care vrea sii
unm stat care nu a part1c1pat la proc edun le de adoptare
devi na parte.
iona l se num e~te stat rezervatar.
Statul care formuleaza o reze rva la un trata t inte maf

trat at
5.2. Conditiile de fond §i de forma ale rezervei Ia
serie de cond itii de validitate a
Convenfia de la V~ena din anu~ 1969 prev ede O
i ~i al reze rvei ( cond itii de fond) i Ia
rezervelor la tratat, refe n!oa re la confmutul tratatulu . din l969
rvel or insti tuit de C ·
fonn a rezerve.lor.. ~eca n1sm ul de formulare a reze e
prac tica stat I " onv enp a
este unul greo1, d1fictl de urm at ~i ineficient, deoa rece e or m matene de rezerv

:t Dec~ ~, 0. de Frouville, op. cit., 2016, p. 50 .

.E. V1lhger, op. cit., 2009, p. 266.
 al al tratatelor 179
capitolul IV. Dreptul internation
~
ale releva ca
u-atatele internationza t· . un numa r redus de state chiar anaJizeaza confinutul
la r 1:i formuiea obiec t1un1.
rezerveIo 'I

5.2. J. Condi[iile de fond

d' "I d u val · · tatea une1·
td1
ve de m mo d expres con tfn e e fon d pe ntr
Art· 19 din Co.nventie ' .pre
rezerve la un tratat mternaponal:
res de tratat ·
,,a) rezerva sa nu fie interzisa exp • . .
erve prmtre care nu
ul sa nu dis pu na ca po t fl r,:;
Ja cu te '
nu ma i an um zte rez
bi'I tratat 1
u
figureaz~ rezerva resp~ctivii~· sa ate /e a) ~i b) rezerva sii nu fie
e pre vii zut e la ali ne
c) m alte cazurz decaf ce/ '
patibilii cu ob iec tul # sco pu l tratatului".
incom onate
co n? itie : ~~ ev~ zut a la lit. a) cu titlu de exemplu, pot fi menfi
Cu ~rivire la· prima l 1982 (art. 309) Statutul Curtii
Penale
dre ptu lm ma ru dm anu '
ConvenlJa asupra (ar t. 120). '
e, de la Ro ma , din 19 98
Intemaponal toului
a pre va zu t~ la lit. b ), po ate fi mentionata Conventia asupra pla
Cu privir~ la ipotez pre s for mularea de rezerve la art. 1-3
ale
58 , car e mt erz ice a ex
continental dm anul 19 rilo r om ului din 1950 interzice formular
ea de
eu rop ean a a dre ptu
Convenpei. Convenfia lar ea un ei rezerve ,, in legiiturii cu o dispo
zifie
, da r pe rm ite for mu
rezerve cu caracter general vig oa re pe teritoriul siiu nu este conform
a cu
~are o leg e atu nc i in
anume in miisura in pro toc oa lel e sale adifionale cuprind anumite
1 b, un ele din tre
aceastii dispozi/ie " • In schim tfe l, Pro toc olu l nr. 6 la Convenfia pentru
de rez erv e. As
limitari in privinta formularii fun dam ent ale , privind abolirea pedepsei cu
a lib ert ati lor
apararea drepturilor omului ~i 2 De asemenea, Protocolul nr. 13 privind ab
olirea
rez erv e
moartea, interzice formularea de
•
in mo d cla r for mu lar ea de rez erve3 •
mstanfele, interzice
pedepsei cu moartea in toate circu po t fi verificate fara mari dificulta
fi, mtrucat
do ua co nd ifii ale art . 19
Daca primele tratat internafional, cu privire
la a treia
ii ex pre se ale tex tul ui un ui
rezulta din dispozif iec tul ~i scopul tratatului poate const
itui un
om pa tib ilit afi i cu ob
ipoteza, analizarea inc op ini i div ergente cu privire la identific
area
oa rec e po t ap are a
proces mai dificil, de atu nc i can d acesta nu confine elemente in
tra tat int ern ati on al
obiectului ~i scopului unui
sa indice obiectul ~i scopul.
preambul ~i in cuprinsul sau, care ob iec tul ~i sco pu l tratatului internafional este
ei rez erv e cu
Condifia compatibilitatii un s in tex tul tra tat ulu i international, pentru a fi
ta in mo d ex pre
una generala ~i nu trebuie insera Vi en a fiin d de ap licare generala. Statele pot
din 19 69 de la
analizata, dispozitiile Conventiei
art. 57
e ~i con difi ile pe car e treb uie sii le respecte sunt reglementate de
1Posibilitatea fonnularii de rez erv tei
, car e pre ved e: ,,1. Ori care stat poate, in momentul semniirii prezen
rvele" iitura cu o dispozifie
din Convenfie, cu denumirea ,,Reze de rati fica re, sii fonnuleze o rezervii in leg
ins trum ent ulu i siiu ace~tii
Convenfii sau al depunerii
e Jeg e atu nci in vig oar e pe teritoriul siiu nu este confonnii cu sii
car O
a?ume a Convenfiei, in masura in sun t aut oriz ate in ten nen ii pre zentului articol. 2. Orice rezervii em1
eral nu
d1spozitie. Rezervele cu caracter gen zii".
ii o scurtii expunere privind legea in cau r~a
confonn prezentului articol necesit Str asb our g, la 28 a~r ilie 198 3, iar art: 4, c~ de n~ ire a :,lnterzice
2 Protocolul nr. 6 a fost adoptat la 57 dm Conventie
rez erv ii Ja dis poz itiile pre zen tulm Protocol pe tememl art1colulm
rezervelor", prevede: ,,Nicio
d
nu este admisa". apa rare a dre ptu rilo r om ulu i ~i a libertiifilor fundamentale privin
3 Protocolul nr. 13 la Convenfia pentru cu _denum_irea
toa te circ um stan tele , a~o pta~ _l_a Vilnius, la ~ mai 2002: in art.. 3, 57
abolire~ pedepsei cu moartea in
rezerv ii la d1s poz 1t11 le pre zen tulu1 Protocol m tememl art1colulm
,,Nicio
interz1cerea rezervelor", prevede:
mConventie nu este admisii.
 180 Drept intern afiona l Public. Principii ~i institu fii fundamental.:_

sa decida ~i contra riu1 ~i sa insereze o clauz a care sa stabileasc-am~ od expres aceasta

.. C · 1 d . m
drepturile copilului din
cond1pe. u tit u e exemp1u, poate fi menf10nata Conventia privind
le cu obiec tul ~i scopu/
anul 1989 , care in art. 51 parag. 2 preve de ca ,,rezervele incompatibi
1

prezentei conven/ii nu sunt admise".

itatea rezervei cu
Cu toate acestea, inserarea expresa a condifiei referitoare la compatibil
la doar rezerve care sa
obiectul ~i scopul nu insea mna in mod autom at ca statele vor formu
ratii interpretative ale
respecte aceasta condifie, iar unele acte, denumite dec1aratii sau decla
statelor, pot materializa, de fapt, intenfia statul ui de a modi fica aplicarea llllOr anumite
2
dispozifii din tratatul la care vor sa devin a parte •
in materie de
Lit. c) a art. 19 nu constituie o codificare a unei reguli traditionale
rezerve, ci o regula noua. Potriv it regulii traditionale, era neces ar acordul tuturor paJ1ilor
3
unui tratat international pentr u ca o rezerv a sa poata fi formulata •
rezervatar, aceasta
Rezerva nu are carac ter irevocabil, ea poate fi retrasa de catre statul
ta privin ta in Conventia
posibilitate fiind implicita, in lipsa unei dispozitii expre se in aceas
sa conti na o preci:zare
de la Viena din 1969. De asemenea, este posibil ca textul tratatului
Convenfia cu privire la
expresa in acest sens, cum este, spre exemplu, art. 20 parag. 3 din
de ca
eliminarea tuturo r forme lor de discriminare rasiala din 1966, care preve
a Secretaru/ui
,,R.ezervele pot ft retrase fn orice mome nt prin noti.ficarea fn acest sens
4
sale" •
General. 0 astfel de noti.ficare va avea eject de la mome ntul primi rii
rezer ve ~i nonnele
Convenfia de la Viena din 1969 nu confine prevederi referitoare la
~i recun oscut e de catre
imperative, insa, avand in veder e caracterul lor, de norm e accep tate
contr adicf ie cu o nonna
comunitatea intemationala, se poate afirma ca o rezerv a care ar fi in
~i scopu l tratatului
ius cogens nu indepline~te cerin ta compatibilitafii cu obiec tul
de la Vien a din 1969,
international instituita in mod expre s in art. 19 din Convenfia
l este de a lirnita sau a
deoarece scopu l formu larii unei rezerv e la un tratat internationa
ation al fatA de stand
exclude aplicarea unei sau anum itor clauze ale tratatului intern
rezervatar, iar accep tarea unei rezer ve contrare regulilor ius cogen
s sau lipsa de obiectiuni
turi jurid ice intre stand
cu privir e la o astfel de rezer va ar deter mina creare a de rapor
rezervatar ~i statele care au accep tat rezerva, contrare regulii ius cogen
s respe ctive5•

a Organizatiei
•
1
• Conve~fia cu pr~vire ~a dreptur~le copilul~i a fost ad~ptata de Adunarea General!
brie 1989 la cea de-a 61-a sesiune
Napunilor Urute la 29 no1embne 1989, pnn Rezo]uf1a nr. 44/25 dm 20 noiem
toate statele la sediul ONU din
a Adunarii Generale a ONU. Convenfia este deschisa spre semnare pentru
ntia p~ Legea nr. )8/1990,
New York. A intrat in vigoare la 2 septembrie 1990. Romania a ratificat Conve
314 din 13 iunie 2001.
publica!2 _A in M. Of. nr. 109 din 28 septembrie 1990 ~i republicata in M. Of. nr.
In acest s_e~, pot fi p~~e in di~c~fie natura juridica ~i intentia parµi care
a fonnu]at O ,,Declarafie" la
Declarapei fonnulate de stand
mome?tul semnam Convent1e1 ~~ pnvrre !a. drepturile copilului, in cazul
mul Republicii Afganistan i~i
~fgan~stan, la momentu! semnam Convenpe1, cu unnatorul confinut: ,,Guve
prevederil c ti · sunt
.ezeiva ~eptul de a expruna, Ja ratificarea Convenfiei, rezerve asupra tuturor ;n.ve~ , ~ c~tiil e
Detali i c:
u:icompatibtle cu Jegile Shari'a 1s1amica ~i Jegislatia Iocala in vigoare" (trad. a.).
1 ntie sunt disponibile Ja adresa· . p ~ a ec · es/
~ . rezeive~e fonnulate de state ]a aceasta Conve
ViewDetazls.aspx?src=IND&mtdsg no=IV-ll&ch arpter =4&l - ( ~ . https.lltreaties.un.orglpag,
- ang-e n accesa ta ]a 13 sept b · 20l 9) · .
3A C e~ ne
.' assese, op. cit., 2005, pp. 173-174; A. PeUet, Article 19 A

Corten, P. Klem (eds.), The Vienna

Conven tions on the Law o/Treaties vol I Oxford University press, 2,0ml10. , p. 409.
4
United N · • ' · ' ook 2003
ations, Fmal Clause s ofMultilateral Treaties. Handb
5
1. 0 .iaconu Jus coae D l . , , p. 46.
nr. 16/20! 6 ' o ns - eve opments m International Law in R .
ev1sta Romana de Drept International
i..J , http:llrrdi.ro/wp-contentluploads/2017/02/REVJSTA 16,
- -nov.pd/(accesata la 12 septembrie 2019).
 . 1ul 1v. oreptu1 imernat 1onal al tratat I
~ ~ 181
Aceasta concluzie se regase~te ~i " .
•tetului pentru Drepturile Omu1u·1 In cupnnsul Comentariului general nr. 24 al
cornt onstituie drept international c 1~~re p~evede in mod clar ca ,,dispozitiile Pactului
c~ c I unor rezerve"2. Consecint-.:1 u .tar ~1 cele care sunt imperative nu pot forma
ob1ectu ty aceste1 concluzii este urmatoarea:

in consecinfii, un stat nu poate sii- i

,r 1

tortura, ue a supune persoanele §frat rezerve dreptul de a se implica in acte de sclavie

,,1
,1
ue a cl . .. d amente1or sau pedepselor crude inumane ori'
degradant~, ,,1 e a p,:zva zn mo arbitrar persoanelor de viefile /or, de a ~resta in mod
arbitrar ~z ue _a refine pe~soane, __de a nega dreptul la con§tiinfii §i re/igie de a prezuma
. "'tia unez persoane zn afara de ca / . . d ,. • ,,1
vmo~a, ,. . , . . .. ~u can l§l uovede§te nevznov • ..,
afia, '
de a executa
elle znsarcznate sau copzu, de a permzte sus1z· .. · l · l
fi,1 ,er.,'7a persoanelor aflate la viirsta b nerea uru nafzona e, rasza e sau re1zgwase,
ern · ·
ue a ':I'"' '/"'
nu z a dreptu I de a se casatorz
. , . , • sau de a nega
minori~iifilor 1reP_tul ~e ~ se b~cura de cultura proprie, de a practica propria religie sau de
aJo/osz proprza lzmba. S~, d~§l rezervele la anumite clauze ale articolului 14 (care prevede
dreptul la un P_roc~s echztabzl - n.a.) ar puteafi admisibile, o rezervii genera/a la dreptul la
unproces echztabzl nu este (admisibilii)" (trad. a.).

A~e~ta ~t~~ret are ~ata ~e catre ~omi~etul International pentru Drepturile Omului
reprezmta un mdicm semn1ficativ pentru 1dentificarea normelor ius cogens.

Repere de jurisp rudent a

CIJ, Rezerve la Convenfia pentru prevenirea §i reprimarea crimei de genocid, Avizul
3
consultativ din 28 mai 1951

Convenµa pentru preven irea ~i· reprim area crimei de genocid nu

contme nicio dispozitie referitoare la posibilitatea formula.rii rezervelor,
deci nici nu le interzi ce, iar dupa adopta rea sa au aparut divergente cu
privire la aceast a posibil itate. In acest context, in 1950, Aduna rea
Generala a ONU a sesiza t Curtea Intema tionala de Justiµ e cu o cerere de
pronuntare a unui aviz consul tativ in care sa lamure asca efectele care se
'
produc in cazul formul arii unei rezerve la Convenµe.
Cu privire la compa tibilita tea unei rezerve cu obiectul ~i scopul
tratatului interna µonal, in cauza, ale Convenµei privind preven irea §i
reprimarea crimei de genocid, Curtea a apreci at ca "principiile conµn ute
de aceasta Conve ntie sunt recuno scute de natiun ile civilizate ca
obligatorii pentru state ~i fara o obligatie consen suaia. Intenµ a a fost ca

1
UN Human Rights Committee (HRC), CCPR General Comment No. 24: Issues Relating to Rese-rvations
Made upon Ratification or Accession to the Covenant or the Optional Protocols thereto, or in Relation to
Declarations under Article 41 of the Covenant, 4 November 1994, CCPR/C/21/Rev.1/Add.6, disponibil la
adresa: http:l/www.refworldorgldocidl453883fc1 l .html (accesata la 13 septembrie 2019).
2
UN Human Rights Committee (HRC), CCPR General Comment No. 24: Issues Relating to Rese-rvations
~ade upon Ratification or Accession to the Covenant or the Optional Protocols thereto, or in Relation to
ec/arations under Article 41 ofthe Covenant, 4 November 1994, parag. 8.
3
lCJ, Reservations to the Convention on Genocide, Advisory Opinion, May 28th 1951, ICJ Reports 1951,
p. 15.
 i ~i lns titu tii fun dar nen tale
Dre pt inte rna tion al public. Prihcipl
182
un ive rsa l in pri vin ta do rne niu lui de
ace ast a Co nv enµ e sa aib a car act er te
ita r ~i civilizator. Pa rtil e co ntr act an
apl ica re. Sc op ul sau est e pu r um an se
du ale sau dez ava nta je ~i nic i int ere
nu au nic iun fel de ava nta je ind ivi t du ce la co nc luz ia ca obiectui
un int ere s co mu n. Ac est fap
proprii, ci do ar e
Ad un ari i Ge ner ale ~i a sta tel or car
~i sco pu l Co nve nµe i im pli ca int en tia
ado pta t-o ca un nu ma r cat ma i ma re de sta te sa de vin a pa rte . Acest
au
piu ar fi ate nu at da ca o ob iec tie la o rez erv a mi no ra ar pro duc e
pri nci
a com ple ta de la Co nv ent ie. Pe de alt a pa rte , pa rµl e contrac~
exc lud ere iec tul ins u~ i al Co nv ent iei in
av ut int en µa de a sac rif ica ob
tan te nu au .
gu ra ca t ma i mu lte pfu ti posibil
favoarea un ei do rin te vagi de a asi ui
zul ta ca pro ble ma com pat ibi lita tii rez erv ei cu sco pu l ~i obiect
Re
i est e cri ter iul de de ter mi na re a ati tud ini i sta tul ui car e face
Convenµe 1
rez erv a ~i a sta tul ui car e obi ect eaz a." .

5.2.2. Condi/iile de formii.

de forma pen tru validitatea unei rezerve se refera la forma scrisa a rezervei ~i
Condiµile
momentul in care poate fi formulata.
a) Forma scrisii a rezervei de la Viena din 1969, rezervele
µilor art. 23 parag. 1 ~i 4 din Co nve ntia
Potrivit dispozi te ~i
s ~i trebuie comunicate paqilor contractan
~i retragerea rezervelor se formuleaza in scri
µ la tratat.
celorlalte state care au dreptul de a deveni par

b) Momentul formuliirii rezervei

lare a re~ervei se face , de regula , la momentul exprimarii consimtamantului
F~rmu
parte la tratat. Parag. 2 al art. 23 din Conventia din 1969 prevede ca,
statu1?1 ~e a devem
~~ d !ormu lata 1~ "se mn area trat atu lui sub rezerva ratificarii, acceptarii sau
atunci_ este · ~
oba rn, ea treb me con firm ata m mo d form al de catre stat in momentul "'m care "I~I· expnma
apr · - " d . lare a rezervei.
consnnt:amantu 1 e a dev em parte la tratat, acesta fiind ~i data de formu

tat
5.2.3. An ali za validitii./ii rez erv ei la tra
m me can is u1 · · · · • .
Apreciere a validit atii rez erv elo r, con for npa de la
in prim ul ran d st t . , . m w IDJtituit prm Conve
Viena din 1969, rev ine
r m prim ul ran d a
1
eri :cr ~; l~ un !~! at. Insa se subliniaza ca statele
~i-au lllS~it foarte cla
ului col ect iv pal trpt tulh?~rtatu rezervelor ~i nu1 dau -aceea~i
importanta pro tejarii inte res
a a u1 m. cau . t emu prevazut de
za~ iar SIS
Conven,1a d.
t· m 1969 s-a dovedit dificil d ,. . ,
rilor fun dam ent ale Cu rt eEp us m ~ra ct1ca2. Dm acest motiv in materia
protejarii dreptu ' din ea uropeana a Dr
' iat analiza
turil or Omului a init
I'd' - .. . ep 1

~a 1 1tatn rezervei, intr-o hotarare 19883 , acesta fimd primul

caz In
. anta.
" care ' o mst
mtemation ~
al a s-a pronunµt asupra validitati·· . . .'
, , 1 uneI rezerve la un tratat International ~1 a
1 '
ICJ, Reservations tO the Convention on Genocide Ad . . .
p. 15. ' visory 0 p1mon M 2 th 1951,ICJReportsl95L
2
. ' ay 8
3E. Dec aux ,O.d eFr o ·11
c .. CEoo, hotar~ uv1 e, op. cit., 2016, p. 51.
area pronuntata 1 .
urtu Euro
ului ~~a u~ Belz(o~ c. Elvefiei, din 29 a ril' deciziile
pene a Drepturilor Om
nt d1sp 1le la adresa: hud
omb p te I ~88. Toate hotararile ..:i
"'
u oc.echr.coe.mt.
. lul ,v. Dreptul international al tratatel or 183
~
tatat incompatibilitatea acesteia c ...
nd1 . . stabilite in tratat. Hotararea Curtii
cons ne a Drepturilor Omului prezi f'u O co tu~e
ta relevanta in materia validitatii rezer-
furoP;in mai multe puncte de vedere· n a deosebi
veior . ul ,. cl, Curtea Europe . .
a
·)1 in pnm ran
le care nu purt a acea sta den . an a dat cah ficarea de rezerva unei declarat'ii
~~~ ~~

1·o in al doil
ea rand, Curtea a tu1 eda
proc tI
_a ana
riza cen.ntelor de validitate a rezervei astfel
. tara a tine seam a de fa . . .
.
· " P c~ ntcmn stat parte la Con venfie nu a formulat obiecfii
cahfi~te,
t m vreo
. Jll·ci nu a contestatatu a1ta modahtate declarati·a El vet·1e1,•.
~1 t . .
a ca .reze rvel. e pot fi separate de cons1mt . ,. ntu1 de a fi1 Iegat de un
• .ama
iii) curtea a s in I . El
ti 0 al europene ca ~i
tratat intema,_ ~ '. as ~ ca vefta este legata de dispozitiile Conventiei
cand declaratia m d1scufte nu ar fi fost fonnulata niciodata. ,
f' rezervelor la tratatele intemationale, Comitetul pentru
examinarii val·1dit"a,u
~
In pn·vint~
~ . .
entariul Generai nr. 24 (52) cu privire la
l)repturile Om~w dm cadrul ONU a adoptat Com tul internafional
ficarea sau aderarea la Pac
problema referz~oar~ ~a r~zerv~~e focute la rati legiiturii
le / 1 polztzce # la Protocoalele adifionale ale acestuia ori in
privind drep_t:'rzle czvz
t, din 19941, a fost instituita co~cepfia
cu decl~rafule_ fo~ ~e m baza_ ar:: 41 din Pac te la Pact ~i la Proto-
substanpala ob1ecttv a asupra cntentlor de validitate a rezervelor :facu
citatea sa de a aplica aceste criterii cu
coalele adiponale ~i, in consecinta, s-a prevazut capa
2
iza realizata de catre statele parfi la
privire la rezervele formulate, independent de anal
momentul primirii notificarii rezervelor3.
ionale au constituit obiect de
Conditii le de validitate a rezervelor la tratatele intemat'
' pand cu anul 1996, iar in anul 2011
studiu ~i pentru Comisia de Drept International, ince
la practica referitoare la rezervele la
rezultatele au fost cuprinse in Ghidul cu privire
nu este destinat sa devina text al unui
trata f, care nu are foqa juridica obligatorie ~i nici
clarificarea regulilor ~i a practicii in acest
tratat internaponal, ci are ca scop sa contribuie la
domeniu5•
la rezerve, atunci cand este depozitarul
Practica Secretarului General al ONU cu privire
ularea rezervelor, este de a realiza o
tratatulu~ in situatia in care un tratat interzice form
declarafiilor primite, in scopul de a stabili
evaluare juridica preliminara cu privire la natura
denumirea pe care o poarta, constituite
daca o anumita declaratie unilaterala, indiferent de
de la Viena din 1969. Daca declarafia in
sau nu o rezerva in sen~ul dispozitiilor Conventiei
a nu produce niciun efect asupra obligatiilor juridice ale statului care a formulat-o,
cauz.
ons
eral Comment No. 24: Issues Relating t~ Reserv~ti
1
UN Human Rights Committee (HRC), CCPR Gen to
Ratif ication or Accession to the Cove nant or the Optional Protocols thereto, or m ~elat~o~
Made upon l la
November 1994, CCPR/C/21/Rev.l/Add.6, d1spombi
Declarations under Article 41 of the Covenant, 4
l (accesata la 13 septembrie 2019).
adresa: http://www.refworldorg/docid/453883/cl I.htm . .
2
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 311. ment No. 24: Issues Relating to Reservations
3 UN Human Rights Committee (HRC), CCPR General Com
tion to
nant or the Optional Protocols thereto, or in Rela
Made upon Ratification or Accession to the Cove .
ember 1994, para~. 18.
Declarations under Article 41 of the Covenant, 4 Nov tice on Reservations to Treaties, adoptat la cea ~-a 63-a
4
International Law Commission, Guide to Prac /
la adresa: http://legal.u~.orgldocs/?path=..lzlc/texts
•
Com isiei, anul 2011, textul este disponibil
~esiune a 111 ).
instru~ents/english/draft_articles/I_8
_20 JJ.pdf&lang=EF (accesata la 13 septembne 2019
J. Crawford, op. cit., 2012, p. 377.
 I
Drept internation al p ubl",c. Pn•nc,.pii ~i ins titu tii fun dar nen ta e
184 >

ite ace ~ dec lar ~fi e cel ~r] alte sta te. insa, daca declaratia exc1ude
Se cre t~} Ge~eral va tra ns~ ze, con fm utu l ob1igafiilor ce revin din tratat,
va
ch1 voc , prz ma fac
sau mod1fica m mod nee tul ui car e a formulat-o. De asemenea, poate
ste i pro ble me sta
atrage atenfia asupra ace ura dec lar atiei. in cazul in care problema va
fi
l sta t cu pri vir e la nat
solicita lamuriri de Ia ace est e o rez erva, Secretarul General va primi
ace a dec lar afi e nu
clarificata in sensul ca ctu l pri nci pal al clarificarii naturii notificarii
cel orl alt e sta te. Efe
declaratia ~i o va transmite eri or sa inv oce declarafia ca fiind o rezerva ~i
-o nu va pu tea ult
este ca ~tatul care a fonnulat ilo r sta bil ite de tra tat ul in cau za 1
•
ina mo dif ica rea con fin utu lui ob ligafi
astfel sa obf

- Ap re cie re a va liditatii un ei rezerve de catre o instanta

Studio de ca z
ea Cu rtii Eu ro pe ne a Dr ep tu rilor Omului in cauza
intemationala - Hotarar
Belilos c. Elvefiei, 29 aprilie 19
88

me nt io na ta Cu rte a a an ali za t va lid ita tea un ei declarat,ii

In ca uz a ' ' ar t. 6 al Co nv en tie i europene
te de ca tre El ve tia , la
int erp ret ati ve fo rm ula ga ra nt ea za dr ep tu l la un proces
art ico l ca re
a dr ep tur ilo r om ul ui , nv entiei eu ro pe ne a dr ep tur ilo
r
mo me nt ul rat ifi ca rii Co
echitabil. La e ~i do ua de cla ra tii int erp ret ati ve .
rm ula t do ua rez erv
om ulu i, Elveµa a fo i, an ali za ta in ca uz a, er a formulata
tiv a a El ve tie
De cla raµ a in ter pr eta
astfel:
ul Fe de ral He lve tic , ga ra nt ar ea dr ep tu lu i la un proces
,,P en tru Consili t. 6-1 ) di n Co nv en µe , in ce ea ce
art . 6 pa rag . 1 (ar
ec hit ab il co ns ac ra t de ilo r §i ob lig aµ ilo r de na tu ra civila
,
sta tii le fie as up ra dr ep tur
prive§te co nte ter ie pe na la fo rm ul ate impotriva
ici ei ac uz ati ei in ma
fie as up ra temein sa of ere un co nt ro l jur isd ict ion al
pr op un e do ar
pe rso an ei in ca uz a, i§i tii pu bl ice cu pr iv ire la aceste
or sa u de ciz iilo r au tor ita
final al ac tel tem ein ici a un ei as tfe l de ac uz ati i".
ati i ori cu pr ivi re la
dr ep tu ri sa u oblig easta
a Eu ro pe an a a Dr ep tur ilo r Om ul ui a ap re ci at ca a~
Cu rte ve de re ju rid ic, ec hi va len ta cu o
pr eta tiv a era , di n pu nc t de
de cla raµ e in ter lin e~ te ce rin tel e de va lid ita te a
ut ca nu ind ep
rezerva. Cu rte a a re tin ro pe an a a dr ep tu rii or om ul ui .
r sta bil ite de Co nv en tia eu
rezervelo a in ter pr eta rii da te de Curtea
ea int ele ge rii ca uz ei ~i
Pe nt ru fac ili tar ez en ta, su cc in t principalele
r Om ulu i, vo m pr
Eu ro pe an a a Dr ep tur ilo nt ul Curtii. '
ele me nte de fap t ~i ra tio na me
~ el~ eµ an , a se~ iza t Cu rte a Eu ro pe an a a Dr e turilor
Re ~l ~a nt a~ ce ta te rea ar t 6 di n Co nv en ti p - a
an a ~
Omulu1il ~1 a 1n • vo ca t 1n ca lca · , a eu ro pe
b · ·
cir tur or omulu1. Ca ele me nte de fa pt re lev an te tr e Ule m en µo na t ca
_ ep
m sp eta :5 de re cla ma nta,
fat.~ - -in t·im p ce er a stu,d t- ~
, ' in 1· - d - en a,. ~ fos t di sp us a
ma su ra amenzii la 20 0 fra nc i 'la o ds a, e c~ tre Co ns 1h ul Po liµ ei din
Lausanne, pe nt ru pa rti cip ar ea suo n_s tr~µ e ne au to riz at a in april1ie
ata ca t ac ea sta me a_m
1?8 1. Re cla ma nta a ra §I a su sti nu t , pn·nt re alt e e,
• d
ca deciz ia e am en da re er a incompa 1 a cu ar t 6 ct· ti'b •i- , .
· m Co nv en tta '
. d Nations
iunite p- l s Ha d'b k
' ma Clauses ofMultilateral Treatie · n oo , 2003, p. 48.
 tratatel 185
. lul 1v. Dreptul international al or
~
ca r
opeana a dr ep tu ril or om ul ui p~ µa l e pr ev _e ?e dr ~p tu l de a fi au di at de un
e~unal in de pe nd en t ~i im stab ih t pn n lege, l?i ca rezervele
tre st at ul elv f
tr1 ulate de ca
au ca e,1 an la . m om en tu l ad er ar ii la Co nvti.en tia
fof111 an a nu pe rm ite O au to nt at e ad · · t rat·1v-a, o ag en , e a
m1n1s
europfve ul ui ca re er a ju de ca t ~ . un ei
or in pr op na ca uz a, sa de cid a as up ra
execu ~. al
acuz atu pe n e.
t ~ . sa nc tio na re ,
Reclamanta a .fo rm ul at. ca i de a ac 1mpotriva dedciz•iei de t- d · 1 t·
spt 1n se de 1n sta nt·ele na tio na le , fi.un 1nvoca a ec ar a 1a
e au fo st re , ·
car · - s a t u Iu1· e1ve tia n.
interpretativa a a an al· t d ec1ar atia 1n· t er-
a Dr ep tu ril or Om ul ui iza
- a 1·
cu rte Eu rodpe
1 I ad
· ..1an a rez erv elor pr ev az ut e de art. 64 di
n
ti e _ e va lid ita te
pretativ~ § co n om ul ui (a ctu alu l ar t. 57 di n
~ a dr ep tu ril or
Conven~a eu ro re an le cu ca ra ct er general.
p.e), ca re u~ ter zic e~ r:z er ve
conven ar ul ui §i a sta te lo r co nt ra ct an
te
re a de po zit
C ~e a ~ c~ ns ~d er ~t ca ta ce
de ca pa ci ta te a de a face pr op ria
tu µI le Co nv en tie i
nu pnveaza m sti
evaluare. ne ce sa r sa se sta bi le as ca in te nµ a
a§ te ca es te
cu m en tel e ar at ii ca
"48. (... ) Cu rte a re cu no
cla ra tie i. fn op in ia sa , do
iniµala a re da cto ril or de fo rmala, da r ul ter io r a op ta t
pe nt ru
on a sa fa ca o re ze rv a
Elveµa in te nµ en tel e nu motiveaza sc hi m ba re a
de
ati e» . De §i do cu m
termenuI «declar Co ns ili ul Fe de ra l a fa st m er eu pr eo -
, ele ar at a ca
denumire, in m od cl ar re le- ar av ea as up ra sis te m ul ui de
in te le pe ca
cupat sa evite co ns ec viz iun e lar ga a dr ep tu lu i de ac ce s la
ju sti tie o
adrninistrape pu bl ic a §i de pr eo cu pa t sa pr ez in te de cl ar aµ a
in
in co ns ec in ta , a fo st
instante (... ) §i, an tu lu i Elvetiei de a fi le ga ta de
t al co ns im ta m
discuµe ca el em en
, .
·
Conventie
o de cla ra tie de sc ris a ca «interpretativa» tre bu ie
49. in tre ba re a da ca ial - in sp et a - de oa re ce gu ve
rn ul
ze rva » es te dif ici la, in sp ec
privita ca o «re «d ec lar aµi in ter pr eta tiv e» in acela§i
at «re ze rve », ca t ~i
elveµan a fa.cut at rte a re cu no a§ te im po rta nt a de os e-
re . fn ge ne ra l, Cu
instrument de ra tif ica ve rn , a re gu lil or ap lic ab ile rezervelor
re ct de Gu
bita, su bl in iat a in m od co sta te le pa rµ la Convenµe. Nu m
ai
in te rp re ta tiv e fa. cu te de
§i declaraµilor tie , da r m ai m ul te sta te au fo rm ul at
tio na te in Co nv en
rezervele su nt m en e' in to td ea un a o di sti nc µe cl ar a in tre
ap i, fa ra a fac
§i (sau numai) de ci ar
cele doua. al un ei as tfe l de de cla ra µi , tre
bu ie
bi li ca ra ct er ul ju rid ic
Pentru a sta se in ce rc e de te rm in ar ea co nµ -
nc ol o de tit lu l da t §i sa
sa se pr iv ea sc a di re ca El ve µa a do rit sa in de pa rte ze
fn sp et a, se pa
nutului su bs ta nt ia l. m en iu l de ap lic ar e al ar t. 6 pa ra g. 1
ed ur i di n do
anumite categorii de pr oc rii pr ea ex ten siv e a ac es tu i articol. Cu
te rp re ta
§i sa se as ig ur e im po tri va in as ig ur e ca obligaµile ca re de cu rg
di n
rte a tre bu ie sa se
toate acestea, Cu re str icµ i ca re nu re sp ec ta ce rin tel e
su pu se un or
Conventie nu su nt co ns ec in ta, va ex am in a va lid ita tea
re ze rv e. fn
art. 64 cu pr iv ire la §i in ca zu l rez ervei, in co nt ex tu l
ca uz a, ca
declaraµei in ter pr eta tiv e in
acestei dispozitii.
186
Drept international public. Principii ~i institutii fundamenta~

(... )
55. _(... ) Prin
. «rezerva._ cu caracter gene r al » se -1ntelege
t '
in sensul
.
64
art. ., 1n special o re~erva formulata. in tenneni prea vagi sau p~ea extln~!
pentru a putea determma sensul lor exact ~i domen1• l lor de aphcare. De~1
lucra.rile prega.titoare ~i explicaµile guvernului arata ~are erau preocupfuile
statului parat la momentul ratifica.rii, ele nu pot ascunde realitatea obiec-
tiva. ce rezulta. din formularea declaraµei. Termenii «controlul final al
puterii judecatore~ti asupra actelor sau deciziilor autoritatilor publice Pri-
vind obligaµile (civile)» sau determinarea unei «acuzatii' penale» nu fac
posibila stabilirea exacta a domeniului de aplicare al angajamentuIUi
Elveµei, in special in ceea ce prive§te categoriile de litigii incluse §i daca.
termenii «controlul final ~ instantei» se refera sau nu la elementele de fapt
ale cauzei. Prin urmare, ei pot fi interpretaµ in moduri diferite, in timp ce
art. 64 parag. I prevede precizie §i claritate. in rezumat, nu respecta regula
ca rezervele nu trebuie sa aiba un caracter general".
in ceea ce prive§te sustinerile reclamantei ca declaratia nu inde-
pline§te condiµile stabilite de art. 64 parag. 2 din Conventie, deoarece nu
conµne "o scurta expunere privind legea in cauza", Curtea a precizat ca
aceasta "59. (... ) constituie atat un element de proba, cat §i o contribuµe
la securitatea juridica. Scopul art. 64 parag. 2 este de a oferi o garantie -
in special pentru celelalte parti contractante §i pentru institutii}e
Convenµei - ca o rezerva nu merge dincolo de dispoziµile excluse in mod
expres de statul in cauza. Aceasta nu este o cerinta pur formala, ci o
condiµe de substanta. in consecinta, aceasta omisiune nu poate fi
justificata nici chiar prin dificultati practice importante" (motiv invocat de
guvem - n.n.).
"60. Pe scurt, declaratia in discutie nu indepline§te doua dintre cerin-
tele art. 64 din Conventie, astfel ca aceasta trebuie declarata invalida. in
acela§i timp, este fara indoiala ca Elvetia este §i se considera legata de
Conventie, indiferent de validitatea declaratiei. in plus, guvemul elveµan
a recunoscut competenta Curtii de a decide in aceasta privinta (... )"
(trad. a.).

5.3. Procedura §i efectele rezervelor

. Pentru ca o rezerva la un tratat international sa produca efecte juridice, conform art. 20
dm Con~entia cu privire la dreptul tratatelor, ea trebuie acceptata de catre celelalte pm,i ale
tratatulm ~espectiv, in mod expres sau in mod tacit. in conformitate cu dispozitiile art. 20
parag. 5 dm Conventie, se considera ca o rezerva a fost acceptata de un stat daca acesta nu
a. fonnulat
c
vreo
.
obiectiune
,
la rezerva- pana
" - Ia exprrarea
· -
a douasprezece lum· de la data
" Ia care
1-a iost notificata sau 1 d t 1 . . .
da ~ ~ _ a a a a care ~•-a expnmat consnntamantul de a fi legat prin tratat
ca aceasta data este posterioara". ,
De 1a regula acceptarii r . .
,,0 rezerva autorizae ,. ezervei, parag. 1 al art. 20 prevede ~i un caz de excepne:
celela1te state contra~t:~tmo~ e~pres de un tratat nu are nevoie sa fie acceptata ulterior,' de
e, a ara numai daca tratatul prevede aceasta".
 187
1v._
. lul_
caprtO _ natio
_tul_inter
Drep __ trata
_al_
nal _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ __:::.:__
_telor

i rezervei de
2 ?
parag. 2 al art._ din Convenfie consacra regula tradifionala,
a acceptari
r sa devina parte la acest tratat,
catre toate statele Parfl la un tratat, pentru ca statul rezervata
• cazul jncare
negociere, precum ~i din
ll1 ,,din numiirul restrans_ al sta~elor care au participat la
in intregul siiu sau intre toate
obiectul fi scopul 1:~tatuluz_ r':" lta ca aplicarea tratatului
dintre ele de a fl legatii prin
arfile este o condifie esenfzala a consimfamantului fieciireia
p " .
1ratat • entare a aplicarii
in ceea ce pnv ~te efectele produse de rezerve, are Joe o fragm
unitara ~i unifonna a tuturor
dispozi~ilor trata~lui, _intrucat nu mai are loc o aplicare
1969 reglementeaza mai multe
claUI.elor tratatulw, fata de toate statele pfu-ti. Convenfia din
ip<>tez.e:
ptat rezerva
a) Raporturile dintre statul rezervatar # statele care au acce
statul rezervatar ~i eel
in cazu1 acceptarii exprese sau tacite a rezervei, unneaza ca intre reze rvei fonnulate ~i
care a acceptat rezerva sa se aplice clauzele modificate potrivit afii.
ui reciprocit
acceptate [art. 21 parag. I lit. a) ~i b)], ca aplicare a principiul
ula! obiec/ii la rezerva
b) Raporturile dintre statul rezervatar # statele care au form
intrarii in vigoare a tratatului
Daca statul care a fonnulat obiecfie la rezerva nu s-a opus
intre el~ statul autor al rezervei, dispozitiile din'tratat
la care se refera rezerva nu se vor
ea (art. 21 parag. 3).
aplica intre statul rezervatar §i eel care a fonnulat obiectiun

c) Raporturile dintre celelalte state

juridice generate de
intre celelalte state-paqi ale unui tratat internafional, raporturilenatura juridica de res
rva avand
clauzele tratatului nu se modifica (art. 21 parag. 2), reze
inter al.ios acta 1•

interpretativa
5.4. Dist inqi a din tre reze rva la tratat §i declaratia
sale este diferenfierea intre
Un aspect dificil Iegat de institufia rezervei §i efectele
in practica un stat sa depuna un
declarafia intetpretativa §i rezerva, deoarece este posibil ca
act jwidic denumit declarafie interpretativa, dar
din int~rpretarea scopului §i confinutului
respectiv fata de el.
sau ~ rezulte intentia statului de a modifica efectele tratatului tive in Convenfia din 1969 de la
. In lipsa unei definifii a declarafiei unilaterale interpreta
tei nofiuni in Ghidul din 2011
Viena, Comisia de Drept International a clarificat sensul aces
mirea pe care o poarta, facuta
astfel: o declaratie unilaterala, indiferent de fonnulare §i denu
statul sau organizafia respectiva
~e un stat sau de o organizafie internafionala, prin care
esului sau domeniului de apli-
mtentioneaza sa precizeze sau sa clarifice semnific2atia intel
cuvinte, acest tip de declarafie
care al unui tratat ori al unora dintre dispozifiile sale • Cu alte
intemafional fafa de statul care o
llnilaterala nu are ca scop modificarea efectelor unui tratat
fonnuleaza.

. .
~ M.E. Villiger, op. cit., 2009, p. 301 . .
tice on Reservatwns to Treaties, adoptat la cea de-a 63-a
. International Law Commission • Guide to Prac
sesum
e a Comisiei, in anul 2011, parag. 1.2.
 188 Drept international public. Principii ~i institutii fundamental.:_

. In .pri~ta formei, ~ste recomandat ca declaratia interpretativa sa fie fonnulata in

sens , tar m ceea ce pnve~te momentul, poate fi fonnulata oricand2 ~i nu este supusa
regulilor de acceptare de catre celelalte state, ca in cazul rezervei.
Pentru deosebirea dintre declaratia interpretativa ~i rezerva Ia tratatele internationale,
Ghidul din 2011 al Comisiei de Drept Internafional prevede ca determinarea naturii juridice
a declarafiei unilaterale a unui stat sau unei organizafii internationale se realizeaza prin
,,interpretarea acesteia, potrivit bunei-credinfe, in conformitate cu sensul obi~nuit al tenne-
nilor sai, cu scopul de a identifica din ace~tia intentia autorului declaratiei, in lumina trata-
tului la care se refera"3, deci prin aplicarea regulilor generale de interpretare a tratatelor
intemationa
, le.

Exemplu de declaratie unilateral a care nu are natura juridica a unei

rezerve - Declaratia facuta de Romania la ratificarea Conventie i asupra
clreptului marii
La momentu l ratificarii Conventie i Natiunilor Unite asupra dreptului
marii (1982)4, Romania a reiterat Declaratia pe care a formulat- o odata cu
semnarea , la 10 decembrie 1982, a Conventie i.
Declaratia
, are urmatoru l continut:
,
,,1. Ca tara geografic dezavanta jata, riverana la o mare saraca in
resurse piscicole, Romania reafirma necesitate a dezvoltari i cooperaru
internatio, nale in domeniul valorificar ii resurselo r piscicole
din zonele
economice , pe baza unor acorduri juste ~i echitabile , care sa asigure
accesul tarilor din aceasta categorie la resursele de pescuit din zonele
economice ale altor regiuni sau subregiun i.
2. Romania reafirma dreptul statelor riverane de a adopta masuri
pentru protectia intereselo r de securitate , inclusiv dreptul de a adopta
reglement ari nationale cu privire la trecerea navelor de razboi straine prin
marea teritoriala .
Dreptul de a adopta asemenea masuri este in deplina. conformitate cu
art. 19 ~i 25 ale conventie i, a§a cum se precizeaz a §i in declaratia
pr~edinte lui Conferinte i 0 .N.U. cu privire la dreptul ma.rii, in §edinta
plenara a conferinte i din 26 aprilie 1982.
3. Romania declara. ca, in temeiul cerintelor de echitate - dupa cum
re~_ta ~in art. 74 ~i 83 ale Conventie i Nath~nilo r Unite asupra dreptului
marn -_, 1~sulele nelocuite §i fara viata economic a nu pot afecta in niciun
fel delimitare a spatiilor maritime ce apartin tarmurilo r principale ale
statelor riverane". · ·

1
Guide to Practice O R .
2 fb,•de n eservations to Treaties • parag · 2 •4 . 1.
3
. m, parag. 2.4.4.
4 Ibidem , parag. 1.3 .1 .
. Romania a raf fi . .d
rat1ficarea Conv . i_ teat Convenfia Nafiunilor Ui .
10 decembrie l9~i1e1 _Natiunilor Unite asupra ::!e asuf!ra ~~:Ptz:lui marii prin Legea nr. 110/1996 pnv!Il
asupra dreptu\ui mfu-· ? ~ader~rea la Acordul re~er·t pltului . maru, mcheiata la Montego Bay (Jamaica) _Ia
ll, tnchetat ) N ll I or a aphcare vrute
~ Partn a XI-a a Conventiei Natiunilor
v ""

a ew York la 28 iulie 1994

'pubhcata in M . Of. nr. 300 din 21 noiembrie 1996·
 . tul ,v. Dreptul international al trata-:.
tel
::.: ___ __ __ __ __ __ __~ 1~8~9
or
~ -- -- -- -- -- -=
Secfiunea a 6-a
lntr are a in vigo are a trat atel or
potrivit art. 24 parag. 1 din Conv i· de la V1en .
. la data ~i dupa modalita ile sta ~~ Ia" a ~in anul 1969,_ tratatul intra in
nte.
v1goare . l . bihte m tratat sau pnn acordul parftlor contracta
l in care consimtamantul de
V •

fn lipsa acest?r determman, tra~atul mtra in vigoare in momentupaqi le contracta~te (art. 24

a fi Jegat_ pnn trata ~I respectiv a fost stabilit pentru toate
arag. 2 dm Convenpe).
p De asemenea Conventia de la v1·ena d'm anu1 1969 reglementeaza rat1ficarea sau
v •

, • •

tea aplicarii provizorii a unui

• V '

aderarea ~arpala ~a un trata~ 1?1te~aftonal, precum ~i posibilita

ie prevazute in mod expres in
tratat, inamte de mtrarea Im m vigoare. Aceste situafii trebu
textul tratatului, pentru a fi aplicabile.
clauze ale unui tratat sunt
Art 24 parag. 4 din Convenfie stabile~te ca anumite
reglementeaz.a autentificarea
aplicabile de. ~da ta ce _tex ~ "a fost_ adoptat: dispozifiile care
prin tratat, modalitafile sau data
textelor, stab1hrea constmfamantulm statelor de a fi legate
intrarii in vigoare, rezervele, funcfiile depozitarului.
clauzelor acestora pentru
Intrarea in vigoare a tratatelor are ca efect obligativitatea
t formalitatile de exprimare a
statele pa.qi, respectiv pent ru acele state care au indeplini
l intrarii in· vigoare a tratatului
consimfamantului de a fi legate de tratat. Pana la momentu
i, in sensul ca intre statele parfi
intemafional, de regula, acesta nu produce efecte obligatori
nu se produc acele consecinfe prevazute de clauzele
sale, dar, in temeiul art. 18 din
din 1969, statul care semneaza un tratat internatio ' nal
sau a fiicut
Conventia ,
de la Vien a
deveni parte la tratat ori ~i-a
schimb de instrumente ~i nu a exprimat intenfia de a nu
nu a adopta o conduita care sa
exprimat voinfa de a deve ni parte la tratat are obligafia de
re la natura jurid ica a acestei
lipseasca tratatul respectiv de obiectul ~i scopul sau. Cu privi
doar morala. Distincfia dintre
obligafii, se pune prob lema daca este de natura juridica sau
posibilitafii de a fi angajata
cele doua categorii prez inta relevanfa din perspectiva
contrar dispozifiilor art. 18 din
rasplillderea internationala a statului care se comporta
atii internationale, luand in
Convenfia din 1969, pent ru nerespectarea acestei oblig
nivel international doar pentru
considerare ca raspunderea statului poat e fi antrenata la
incalcarea unor obligafii juridice.
i Ruse fafa de Statutul de la
Cu titlu de exemplu, poate fi prezentata situatia Federafie
data de 1 iulie 2002. Federafia
Roma al Curtii Penale Internationale, intrat in vigoare la 1
rie 2000 , dar nu 1-a ratif icat , iar la 30
Rusa a semn~t Statutul ' la data de 13 sept emb
. intenfia sa de a nu deveni parte
noiembrie 2016 a com unic at Secretarului General al ONU
a semnaturii.
la ac~sta2, fara sa fi depus O notificare oficiala de retragere
apare problema daca pentru
In acest context, din punc t de vedere teoretic ~i practic,
aceste fapte poate fi pusa in discutie sau nu aplic abilitatea dispozifiilor Statutului Curfii
3 extul in care exista la Biroul
Penale Internationale fafa de Federafia Rusa , in cont
n.org/Pages/ViewDetails.aspx?src=
1
Conform infonnatiilor disponibile Ia adresa: https://treaties.u
Ia 1~ septembrie 2019)._ .
TRE~TY&mtdsg_no=XVIII-JO&chapter=l8&c/ang=_en (accesata wDet azls.a spx?src=
n.org/Pages/Vze
7: Conform infonnafiilor disponibile Ia adresa: https:/ltreatzes.u
. . .
~TY&mtdsg_no=XVIll-1 O&chapter= l B&clang=_en. te Woul d not Shield zts Natio nals from
p S. Sayapin Russia's Withdrawal ofSignature from the Rome Statu the-ro me-
as-withdrawal-ofsignature-from-
stotentia/ Prosec~tion at the ICC https://www.ejiltalk.org/russi
t-the-icc/ (accesata Ia 13 septembrie 2019).
atute-woufd-not-shield-its-nationals'-.t,om-potential-prosecution-a
 19 0
nci pii ~i ins titu tii fun dar nen tale
Dre Pt inte rna tion al pub lic. Pri
.
Procur?rului Ct.Jrfii Pe na le In maponale sesizari cu privire la fapte pretins comise de
me mb n ai an na tei Fe de raf . t;_tus__e in _u_craina in perioada 20 13 -20 14 1, insa o astfel de
varianta este dificil de arco ni~ ei t ra.
...... ue n a ' m op1ma noast

erului obli t · . . .. trebuie

fn privinta care act
cfi cu pri vir e la dga ~n u al dis!' ~•tulor tratatelor intemationale,
0
realizata o distin oua rnornente m tirnp:
a tr t tul · "m ordme • onala ~
a) primul se re fera la introducere . a a UI a juridica intematilui ' lil
dre tul inte ti o? aI pozit· t~, · . itiilor prevazute in textul trata~ Pentru
prm rea hz are a co nd
. P . ~a t.. ind eplin rre· a cermt · e1or refen.toare la exprimarea consim ~
rar
mt,.. ea lw m v1 go are pr m la·
. _ , tratatul intra "m v1g · · d efect
tre sta te; de la ace st mo me nt oare ~• pro uce
ma ntu lw ..de ca " . .
for ma litati (nu efecte general 0 bl.tgatoru-~
l• e car e au md epl m1 t ace ste
o b 1gaton1 pe ntr u sta· tel d"f c · lor fafa de un anumit tratat international);
· ia '
tru t t 1 po z1f
pe n oa es tat e e, m 1 erent de

se re fera la sit ua fia in car e un sta t (indiferent daca a semnat tratatuJ

b) al doilea mo me nt lita file ~i procedurile de exprimare a
) ind ep lin e~ te for ma
sa u ~st<:_ ~ teq . fafa de tratat ern ati onal ulterior in tr~ i sale in vigoar
e ~i
a _fi ~e~ at de un tra tat int
~o ns rm ~~ tu lm ~e lui int ern ati onal de la lit. a). In acest caz, trat
atul
a Jun d1 ca a dre ptu
mtroducen1 m ord me st sta t du pa ex primarea consimtamantului de a
oa re pe ntr u ace
intemaµonal va intra in vig iilo r prevazute de textul tratatului in cau
z.a.
tra tat , cu res pe cta rea dis po zif
deveni pa rte la i, pu tem recurge la urmatorul exemplu:
inf ele ge rea ace ste i situ afi
Pe ntr u a facilita n art . 84 2, ca ea va intra in vigoare dupa
a din 19 69 a sta bil it, pri
Co nv en µa de la Vi en nu ma r de 35 de state ~i trecerea unui
ific are a sa de un
indeplinirea a do ua condifii: rat dat a. Aceasta ipoteza se refera la introd
ucerea
30 de zil e de la ace ast a
interval de ti.mp de Pe ntr u sta tel e care exprima consimtamantul
ca int em afi on ala .
Convenµei in ord ine a jur idi du pa ce a fos t de pu s numarul minim de 35 de
nv en fie i sau
du pa da ta intrarii in vigoare a Co ato rie dupa trecerea unui termen de 30
de zile
ca re, ac ea sta va fi ob lig
instrumente de ratifi
lui de ratificare sau de aderare.
de Ia da ta depunerii instrumentu

Secfiunea a 7-a
in re gi str ar ea tr at at el or
nv en tia din 19 69 , du pa int rar ea in vigoare a tratatelor,
Potrivit art. 80 parag. I din Co ei Na tiunilor Unite, pentru a fi inregistra
te,
Se cre tar iat ulu i Or ga niz aµ
acestea vo r fi trimise mn at un de pozitar, se considera ca acesta are
ca re a fos t de s~
clasate ~i publicate. in cazu l in
zen t, Se cre tar ul Ge ne ral al ON U este
aceste acte. In pre
autorizarea de a indeplini toate
liminary Examination
Th e Off ice of the Pro sec uto r, Rep ort on Pre
International Cri min al Co urt . 114-otp-rep-PE_
s://www.icc-cpi.int/iccdocslo tp/ 161
1
dis pon ibil Ia adr esa : http
Activities, 2016, pp. 33- 42,
bri e 201 9). . .
EN G.p df( acc esa ta la 13 sep tem 9, cu den wn ire a ,,Intrarea in vigoare", pre ved e: 1
Vie na din 196 1
Art. 84 din Co nve ntia de Ia ui de al treizec ~
2
zi de la dat a dep une rii a cel
intra in vig oar e in a trei zec ea
. . ,,I._ Prez.enta Co nve ntie va
cmc1lea mstrument de ratificare
sau de aderare.
npa sau vor ade ra la ea dup a dep une rea celui de !
8
2: ~a~ d~ fie_care din statele car e vor rati fica Co nve trei zec ea zi, dupB
.
rati fica re sau de ade rar e, Co nve nfi a va intra in vig oar e in a
trei.zeci ~• cmcilea mstrum ent de rar e".
e~ de cat re ace st stat a ins trum entului sau de ratificare sau de ade
de~ ,:r
 Capitolul IV. Dreptul intern ation al al trata telor
----~1~91
~
-------------------
intemafionale multilaterale 1• Publicarea tratatelor cu · d
depozitarul a peste 560 de tratate
de state. De ase! nn e
~i textele rezervelor ~i ale declaratiilor interpretative formulate e~;:
ationale pe care
depozitarul este eel care elibereaza copii de pe tratatele intem
inregistrat.
in privinta inregistrarii
Dispozitiile Conventiei de Ia Viena compieteaza Carta ONU
iat de catre membrii ONU,
tratatelor, care, in art. 102 parag. I, prevede ca orice tratat inche
General ~i publicat de catre
Ia data intrarii sale in vigoare, va fi inregistrat Ia Secretariatul
a tratatului intemafional2.
acesta. Sancfiunea neinregistrarii nu consta in lipsa de validitate
rarea opozabilitafii ~i
Scopul acestei formalitati de inregistrare il constituie asigu
102 parag. 2 prevede ca
publicitafii tratatului fafa de terfi ~i fafa de ONU, intrucat art.
tratatul in faµ organelor
sancfiunea neinregistrarii consta in imposibilitatea de a invoca
de a se combate existenta
ONU, inclusiv a Curfii Internationale de Justifie, intenfia fiind
3
tratatelor ~i a diplomafiei secrete •
cu art. 18 din Pactul
Dispozifiile relevante in aceasta privinta au originile ~i legatura
Ligii Nafiunilor, dispozifie care a avut ca obiectiv elimi narea diplomafiei secrete, consi-
4
derata un factor determinant al instabilitatii intemationale •
Carta ONU referitoare
fntre dispozifiile cuprinse in Conve~tia de la \Tiena din 1969 ~i
la inregistrarea tratatelor exista diferente in legatura cu state
le carora le revine obligatia de
care sunt parfi la ea, iar
inregistrare: art. 80 din Convenfia de la Viena se aplica statelor
care nu sunt parfi ale Cartei
Carta ONU se aplica statelor membre ale ONU, astfel ca statele
ONU nu sunt finute de aceasta obligafie.
la cele multilaterale, cat
Formalitatea inregistrarii tratatelor intemafionale se refera atat
art. 80 din Convenfia de la
~i la cele bilaterale, deoarece textele art. I 02 din Carta ONU ~i
de parfi ale unui tratat
Viena din 1969 nu fac nicio distincfie in funcfie de numarul
in legatura cu tipul de tratat
international. in schimb, trebuie facuta o precizare importanta
: in lipsa unei prevederi
international supus inregistrarii la Secretarul General al ONU
dupa procedura ~i etapele
contra.re, consideram ca aceasta cerinta prive~te tratatele incheiate
pentru tratatele incheiate in
descrise de Convenfia din 1969 ~i nu poate fi pusa in aplicare
forma simplificata (prin schimb de note, scrisori etc.).
iate in cadrul unor
De asemenea, mai trebuie adaugat ca, in cazul tratatelor inche
structura acestora pot avea
organmqii intemafionale regionale, organisme specializate din
ale incheiate in cadrul lor.
atribufii in privinta inregistrarii ~i publicarii tratatelor intemafion
inregistrate ~i publicate de
Cu titlu de exemplu, in cadrul Consiliului Europei, tratatele sunt
catre Biroul specializat in acest sens.

Secfiunea a 8-a
Efectele trat atul ui inte rna tion al
uce efecte juridice, ca
De la data intrarii sale in vigoare, tratatul international prod
regula, intre paqi le contractante ~i, in mod excepfional, fafa de terfi.

1
https:lltreaties.un.orgl (accesata 1a 13 septembrie 2019).
2
C. Baci, A. Patr~ cu, F. Nan (coord.), op. cit. , p. 133.
2003, p. 76.
3
United Nations Final Clauses ofMultilateral Treaties. Handbook,
4 '
Ibidem.
 192 Dre pt inte rnat iona l b .
pu lie. Principii ~; insti tutii fund ame ntale
.
8.1 . Prfncipiul reJattvftatll efe cte lor tratatel or 1nt~ rna tion ale
tia de. la Viena din 1969, este consacrat pnn • . .
Prin dispozifiile art. 26 din Conven. ., . ctpml
,., . ivWVii efec telor tr tatu l · · t t·
pac ta sun t servanua, expnmare a pnnc1pmlut relat t
uie
a
sa
m m ema tonal
fie exe . ta' , '
t m v1goare leaga paqile ~i treb
,.. •
¥

care presupune,.. ca un trata ·1 . ~bl'1gaf1"1 . cu t cu

ta O stare
¥ d' t¥1 In
buna-c~e. mta . ~e !ep ~ e d ~1 1 ~ re:1 proc e ale paq ilor con trac tant e exis
ech ihbr u, denvata dm exp nma rea hbe ra a acordului asupra tennenilor tratatuJUI.
de
. rnaf1on. a1.
mte
in privinfa foqei executorii a tratatului internatregu ional, raportata la dreptul intern al
la ca ,,0 parte nu poate invoca
statelor, dispozitiile art. 27 din Convenfie stabilesc
xecutarea unui tratat". Teza a doua a
dispozitiile dreptului sau intern pentru a justifica nee
tie, care prevede conditiile restrictive 1n
acestei dispozifii face trimitere la art. 46 din Conven
poa te fi invocata nulitate a tratatului ca urm are a exprimarii consimtamantului de a fi
care
intern referitoare la competenta de a
parte la tratat cu incalcarea dispozitiilor din dreptul
incheia tratate internat•ionale.

lor tratatelor intemationale

8.2. Exceptfi de la principiul relativitatil efe cte
na din 1969, cu privire la statele
Potrivit dispozifiilor art. 34 din Conventia de la Vie
ga/ii, nici drepturi pen tru un stat ter/
teqe, regula este ca ,,Un tratat nu creeazii nici obli
fora consim/iimdntul siiu", fiind o exprimare a
regulii din dreptul roman pac ta tertiis nee
noc ent nee prosunt, care in dreptul internafional
se bazeaza pe suveranitatea ~i independenta
statelor2.
l a funcfionat anterior adoptarii
Regula relativitafii efectelor tratatului internafiona
Conventiei de la Vie na din 196 9 ~i a fost analizata de Curtea Pennanenta de Justi~e
,
Intemationala in unnatoarea formulare:
sunt piir/i la el; in caz de indoiala,
,,Un tratat creeazii legea doar intre statele care 3
pt nu poa te fl ded us din ace sta inf avo area uno r state lerfe" •
niciun dre
te situapi, ce constituie excep~i, in
De Ia aceasta regula, Convenfia prevede mai mul
poa te fi finut de resp ecta rea clauzelo r unu i tratat intemaponal la care nu a
care un stat
devenit parte.
gatoriu al unui tratat international
Astfel, art. 38 din Convenfie instituie caracterul obli
cutumiare intemafionale enuntate intr-un
pentru state teqe, ca unnare a formarii unei reguli
Con side ram ca, intr-o astf el de ipot eza, pen tru a se invoca nerespectarea unei reguli
tratat4.
fafa de un stat care nu este parte la acel
cutumiare inscrise in textul unui tratat internafional,
lii cutumiare ~i a acceptarii acesteia ca
tratat, este necesar a se face dovada confinutului regu
nonna juridica obligatorie ~i pentru statul in cauza.
d Report on the law of treaties, by Sir Humphre
y
1
Law of Treaties, AICN.4/167 and Add.1-3, 7!1ir
Waldock, Special Rapporteur, Yearbook of the Inter
national Law Commission 1964' vol . u' pp . 17-1. . 8
2 Ibidem, p. 18.
,

: PCU, German Interests in Polish Upper Silesia,

PCIJ (1926), Series A No. 7.
tratat ce devin obligatorii tru ,in
for Art. 3~ are denu mire a marginala Regulile unui statele terfe P o
;ea unezv .
~u tume internafio nale ~i prevede: ,,Niciuna din dispozitiile articolel orpe34-n37 nu se opun e ca
reg: · pentru un stat tert ca·regula- c tum· _ d
• - obl'1gatone . . al
enuntata mtr-un tratat Sa;r; devm a u Iara e drept mtem ation •
recun oscutv ·
a ca atare".
~ r
Capitolul IV. oreptul international al tratatelor 193

Conven#a prevede, de a~emenea, conditiile generale in care un tratat international

poate crea obligafii sau dreptun pentru un stat tert.

in privinta obligatiilor pentru state terte, art. 35 din Conventie prevede ca din dispo-
zitiile unui tratat pot lua na~tere obligafii pentru un stat terf, cu indeplinirea a doua conditii
cumulative:
a) daca astfel au convenit partile in dispozitia tratatului ~i
b). daca statul tert accep~a in mod expres ~i in scris aceasta obligatie.
Dm formularea textulm rezulta ca nu se poate prezuma existenta consimtamantului
statului tert. ' '
Obligap~ ~tatului tert poate fi supusa modificarii sau revocarii, cu respectarea princi-
piului simetne1 de forma, in conditiile art. 37 parag. 1 din Conventie -prin consimtamantul
statelor pafli ~i al statului teq. '
Cu privire la posibilitatea crearii de drepturi pentru statele terte, art. 36 din Conventie
prevede urmatoarele conditii cumulative: ' '
a) statele paqi trebuie sa convina ca dispozipa unui tratat sa dea na~tere unui drept
pentru un stat tert sau un grup de state;
b) stand tert sa consimta.
Potrivit dispozipilor tezei a II-a a art. 36 parag. 1, consimtamantul statului tert este
prezumat in lipsa unei indicapi contrare din partea statului sau daca tratatul nu contifle alte
dispozipi.
Corelativ dreptului de care beneficiaza, statul tert trebuie sa respecte, in exercitarea
dreptului, conditiile stabilite de tratat (art. 36 parag. 2 din Convenpa din 1969).
Trasatura comuna a ipotezei crearii de drepturi sau obligatii pentru statele terte este
consimtamantul
, acestora.
Un exemplu de exceptie de la relativitatea tratatelor este clauza na/iunii celei mai
f avorizate, care este inclusa intr-un acord-cadru ~i susceptibila de aplicare fata de state care
nu sunt paqi la acesta. Este exemplul tratatelor cu privire la taxele vamale, din cadrul
Organizapei Mondiale a Comeqului. . . . . . .. . .
Se apreciaza ca reprezinta exceptii de la_ pn.nc1piul. relatlvitatu ~1 tratate~e pn~ c~e se
creeaza regimuri juridice erga omnes sau ob1ect1ve, ch1ar daca aceste~ sunt mche1ate ~tre
un numar redus de paqi. Constituie astfel de e~emple tr~tatele pnn care se stab1lesc
regimuri teritoriale _ acorduri de delimitare a front1erelor - ~1 care sun~ re~?ectate .de ~atre
1
terti, intrucat recunosc competenta exclusiva a statelor in b~~ suveramtap.1 .lor ten~onalez'
"l t· t tr sau man·u·me statutul unor fluvu sau canale mtemaµonale ,
spatt1 e con 1gue eres e ' • · d 1
stahltul Antarcticii ca spatiu nesupus apropriatiunii de catre state ~1 ~de tr:bme e~ a!~
• • ~ • .. . 3 ' 1 multilaterale prin care se infimteaza organ1za, 1
activ1tat1 ~tnnt1fice ' tra~ate e " I 1 al XIX-lea au fost stabilite regimul juridic al
intemationale4 tratatele pnn care m seco u
, '

I P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit:,.201~, P·d~:~enpa de la Constantinopol din 29 octombrie 1888 -
2 Statutul Canalului Suez, stab1ht pnn . .
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2~16, ~- 333. decembrie 1959, la Washington. A intrat in vigoare l~ ~3 mme
3 Tratatul asupra Antarcticii, m~he1at la ~trat in vigoarea pentru ea la 31 iulie 1971. Textul ongmal ~ste
1961. Romania este parte a Tratatulmi;:::entslkeydocs!vol_J!voll_2_AT_Antarctic_Treaty_e.pdf(accesata la
disponibil la adresa: http:/fwwW.ats.aq
13 septembrie 2019).
4 E. Decaux, op. cit., 2006, P· 155 ·
 C. 7
Drept interna tional bl· I
194 pu ic. Principii ~i institut ii fundam enta e

unor fluvii de pe continentul europe an ~i trliberta tea de navigatie a stat e1or pe acestea (regim
. . . . h. ,l t 1 . .. t
ite de reglementari
v

Jundic care a fost mentmut c tar 4aca a ate e m1t1ale au fost inlocu
noi) 1•

Secfiunea a 9-a
Aplic area trata telor internaflonale
lor
Aplicarea tratatelor intemationale inseamna darea de efect continutului clauze
stabilite in
tratatului international, adica executarii drepturilor ~i obligatiilor reciproce
lui, de Ia
cuprinsul sau, pe baza acordului de vointa al statelor, pe durata activitatii tratatu
data intrarii in vigoare, pana la incetarea acestora.
in aceasta privinta, trebuie clarificate notiunile de aplicare in spatiu, aplicare in timp ~i
inara, trebuie
interpretare a clauzelor care sunt neclare. De asemenea, ca o observatie prelim
un stat
subliniat faptul ca, de regula, un tratat international, pentru a fi obligatoriu pentru
us in ordinea
parte ~i a putea fi pus in executare de catre acesta, trebuie receptat sau introd
juridica intema a statului respectiv.

9. I. Aplicarea in spati o a tratatelor internationale

9.1.1. Regula teritorialitiiJii trata telor internaJionale
tional
Potrivit dispozitiilor art. 29 din Conventia de la Viena din 1969, un tratat interna
unneaza a se aplica pe intregul teritoriu al statelor parfi, cu excepfia cazurilor in care este
stabilita o alta intentie a statelor, in textul tratatului sau pe alta cale.

9.1.2. ExcepJii de la regula teritorialitiifii trata telor inter naflo nale

in anumite situatii, statele pot decide ca un tratat sa nu se aplice pe o parte din teritoriul
dintre statele
lor, inserand a~a-numitele clauze federale (referitoare la teritoriul unuia
te clauza
federate) sau clauze coloniale (referitoare Ia teritoriul coloniilor)2. in ceea ce prive~
mi~carii de
coloniala, consideram ca in prezent ea nu mai are aplicabilitate, in urma
din prezent
decolonizare ~i a afirmarii principiului egalitatii suverane a statelor, referirile
dente din
fiind facute la teritoriul statului metropola ~i teritoriile de peste mari ori depen
punct de vedere administrativ.
aplicarii
Clauza federala se deosebe~te de situatiile de extindere sau de excludere a
za.
unui tratat international fata de teritoriile de peste mari sau care nu se autoguvemea
l privat ~i
. Cl~uzele federale sunt folosite, de regula, in tratatele comerciale, in dreptu
de Comert
mternat1onal privat, cum sunt cele adoptate de Comisia Natiunilor Unite
lntef!lational ~UNCJTRAL) ~i Institutul pentru Unificarea Dreptuiui Privat (UNID
ROIT)3• '
r In cazul m ~are ~n stat care devine parte la un tratat internationadepenl dore~te sa excluda
ap icarea respect1vulu1 tratat pe teritoriile de peste mari sau teritoriile dente ori de ale

law of Treaties AICN 4/16 }Irey

7 and Add.l-3 , Third Report on the law of treaties b s· R
i
, Special Rapp 't y·
Waldock
1964 v Il ' ~ zr ump
A. Nastase B Aor eur, earbook of the International Law Commi ssion'
2

' · urescu
· Natjons • -Gufan L -M Craci • 0 I•. ' PP· 28-29·
3
united 256; B. SeleJan
Li _ . .
c ·1
' oip· 1 ., p.
Fma/ Clau,es ofMultilateral Treaties.Handbo~k, 2oo~e ;'s:P· Cit., 2014, p. 230. .
 .
Cap1tolul IV. Dreptul international al tratatelor
195

caro t • • • temafionale este responsabil, va include in instrumentul prin care i~i exprima
r re 1atn m
consimtamantul de t·a devem. parte Ia tratat o decIarat~e . . . "
pnn care va ~re~1za d I
m mo c_ ar daca
tratatul sau O parte _di~tr~ clauzele sale _se ~~r aphca doar pe tentonul metropohtan sau
aplicarea sa va fi extmsa ~1 pentru alte tenton1 .
Tratatele prin care sunt stabilite regimuri juridice obiective ale unor teritorii care nu
sunt supuse suveranitatii niciunui stat sunt, de asemenea, exceptii de la principiul teritoria-
litapi. Cu titlu de exemplu, poate fi mentionat Tratatul prin care se stabile~te regimul juridic
al Antarcticii.
in general, tratatele internationale nu contin prevederi referitoare la aplicarea pe un
anumit teritoriu, ceea ce inseamna ca ele urmeaza a se aplica pe intreg teritoriul statelor
pm,i.
Din practica statelor, pot fi mentionate o serie de exemple concrete (referitoare la
Regatul Unit al Marii Britanii ~i Irlandei de Nord, Olanda ~i Noua Zeelanda), in scopul
clarificarii modalitaplor in care poate varia aplicarea teritoriala a tratatelor intemafionale,
fara sa fie realizata o analiza exhaustiva a acestora.
Regatul Unit al Marii Britanii, la exprimarea consimtamantului de a deveni parte la un
tratat international, poate declara in scris depozitarului fata de care dintre teritoriile sale se
va e:xtinde aplicarea tratatului international in cauza. Daca instrumentul de exprimare a
consimtfunantului mentioneaza doar Regatul Unit al Marii Britanii ~i Irlandei de Nord,
acesta se va aplica doar pe teritoriul metropolitan2•
in cazul Olandei, tendinta este mai curand de a face declarafii privind aplicarea
teritoriala, decat declaratii de excludere a aplicarii tratatelor internafionale la care devine
parte, printr-o formulare continuta in instrumentul de exprimare a consimtamantului din
care rezulta ca acesta a fost dat pentru ,,Regatul din Europa, Antilele Olandeze ~i Aruba" -
cum este, spre exemplu, ratificarea din 22 mai 2002 a Protocolului optional la Convenµa
privind eliminarea tuturor formelor de discriminare impotriva femeilor, din 199g).
Noua Zeelanda face declaratii de la caz la caz cu privire la aplicarea sau excluderea
teritoriala a fiecarui tratat international la care devine parte. Poate fi mentionat ca, printr-o
comunicare transmisa la 1Oaprilie 2002 Secretarului General, Noua Zeelanda a precizat ca
tratatele internaponale la care devine parte se vor aplica ~i teritoriului care nu se
autoguvemeaza Tokelau, cu exceptia cazului in care se prevede contrariul in instrumentul
de exprimare a consimtamantului. La momentul ratificarii Protocolului impotriva traficului
de migranti pe pamant, mare ~i aer, care a completat Convenfia Nafiunilor Unite din 2000
impotriva criminalitatii organizate transfrontaliere, din 2002, a declarat ca ratificarea nu se
extinde ~i fata de teritoriul Tokelau.

9.2. Aplicarea in timp a tratatelor intematt onale

in timp, viata tratatului international este marcata de d?ua momente _ese~~~l;:
momentul de la ~are clauzele sale devin obligatorii pentru parµ - momentul mtran.1 m

1
lbidem, p 82 · b s· H hr
2 Jb'd L. . fT t· AJCN 4/167 and Add.1-3, Third Report on the law of treaties, ~ zr ump ey
1 em; aw o rea 1es · . . • 964 13
Waldock S,n • R t y arbook of the lntemat1onal Law Comnuss1on, vol. II, 1 , P· ·
, recza1 appor eur, e . 2
3 United Nations, Final Clauses
ofMultilateral Treaties. Handbook, 2003, p. 8 .
I 196 Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

vigoare - ~i momentul incetarii efectelor sale - care poate fi reprezentat de expirarea duratei
pentru care a fost incheiat, fara a fi prelungita, intervenirea unor cauze de nulitate sau a altor
cauze de incetare a efectelor sale.
Continutul ~i intinderea obligatiilor statelor pot fi afectate ~i in cazul in care partile
unui tratat intemafional, singure ori impreuna cu alte state, incheie ulterior alte tratate
intemafionale, care au legatura cu obiectul tratatului initial - in acest caz vorbim despre
regulile aplicabile tratatelor succesive.
De la intrarea in vigoare ~i pana la ie§irea din vigoare, textul unui tratat international
poate suferi modificari, in conditiile special prevazute in tratat - amendare, revizuire.

9.2.1. Regula neretroactivitii.{ii tratatelor intemafionale

Dispozifiile art. 28 din Conventia de la Viena din 1969 consacra regula neretroacti-
vitaµi tratatelor intemaµonale, respectiv tratatul urmeaza a se aplica de la data intrarii in
vigoare, adica urmeaza sa i~i produca efectele constand in crearea de drepturi ~i obligatii
pentru paqi. Si aceasta regula are caracter supletiv, astfel incat paqile, prin acordul de
vointa exprimat in chiar textul tratatului sau pe alta cale, pot stabili ~i o alta regula
aplicabila.
Potrivit regulii neretroactivitaµi efectelor tratatelor intemationale, dispoziµile unui
tratat nu se aplica pentru acte sau fapte care existau anterior intrarii sale in vigoare ~i nici
actelor sau faptelor care au incetat la data intrarii in vigoare.
Cu titlu de exemplu, dispozitiile art. 4 din Conventia de la Viena din 1969 prevad
neretroactivitatea Convenµei, in sensul ca ,,aceasta se aplica exclusiv tratatelor incheiate de
state dupa intrarea ei in vigoare fata de aceste state".

9.2.2. Tratatele succesive in limp

Datorita multitudinii relatiilor dintre state, la diferite niveluri, redactorii Conventiei din
1969 au luat in considerare ~i ipotezele in care acelea~i state, in mod succesiv, ulterior
exprimarii consimtamantului de a fi parte la un anumit tratat intemaµonal, devin piifti ~i in
alte tratate intemaµonale, fie multilaterale, fie bilaterale, universale sau regionale, cu obiect
de reglementare similar.
In cazul in care intre tratatul initial ~i eel ulterior nu exista contradictii, acestea unneaza
a se ~plica firesc ~i a crea efectele pe care le-au stabilit paqile prin acordul lor de vointa.
I~ caz_ul in care exista contradictii intre reglementarile din cele doua categorii de 'tratate
(antenor ~1 posterior), urmeaza a fi aplicate regulile stabilite de art. 30 din Conventia din
19_69~ Parag. 1 al acestui articol face trimitere la art. 103 din Carta ONU care instituie o
Pnma regul~ deosebit de importanta in aceasta materie - preeminenfa Ca;tei ONU fatii de
alte tratate znternafionale. Astfel, art. 103 din Carta ONU prevede: '

,Jn caz de conj[• t t

A bt· "/
Carta . . i 0 bJ· zc zn re o zgafu e Membrilor Natiunilor Unite decurO'. . . d d. ta
" zgafiile lor d . . d d. . ' can m prezen
decurgand din ecurgan zn orzce alt acord international vor p l bl. .•Je
prezenta Carta". ' , reva a o zgafll
 197
. t·onal al tratatelor
Capitolul IV. oreptul interna~,

. v· din I 969 prevede unnatoarele ipoteze ale aplicarii tratatelor

Conventta de la iena
'
succesive: . . · ·x
_ cand un tratat precizeaza ca este su~ordonat unm tratat an~eno~ ~~u posten~r sau ca
• ·derat ca fl.ind incompatibd cu celalalt tratat, d1spoz1t11le acestma se vor
nu tre bme cons1
aplica cu precadere (ale tratatului fata d~ care este subordonat) (~rt: 30 parag. 2); . w

_ cand toate parfile la tratatul antenor sunt, de asemenea, paq1 la tratatul postenor, iara
ca tratatul anterior sa fi expirat sau ca aplicarea sa sa fi fost suspendata, tratatul anterior nu
se aplica decat in masura in care dispozitiile sale sunt compatibile cu cele ale tratatului
posterior (art. 30 parag. 3). Aceasta ipoteza constituie o ilustrare a principiului divizibilitatii
tratatului international;
_ cand parfile la tratatul anterior nu sunt toate pfu1i la tratatul posterior, sunt prevazute
doua variante:
a) in relatiile dintre statele care sunt paqi la ambele tratate, regula aplicabila este cea
enuntata la parag. 3, respectiv a aplicarii tratatului anterior doar in masura in care este
compatibil cu tratatul posterior;
b) in relatiile dintre un stat parte la cele doua tratate ~i un stat parte numai la unul dintre
aceste tratate, se va aplica tratatul la care ambele state sunt paqi, intrucat acesta regle-
menteazA drepturile ~i obligatiile lor reciproce (art. 30 parag. 4).
Regulile aplicabile in cazul tratatelor succesive sunt precizate, de regula, in dispozitiile
finale ale tratatului in cauza. Un astfel de exemplu este Conventia Natiunilor Unite asupra
dreptului marii, care, in cuprinsul art. 311, sub denumirea ,,Legatura cu alte conventii ~i
acorduri intemationale", contine mai multe ipoteze aplicabile in cazul in care statele paqi la
aceasta Conventie sunt pafti ~i la alte tratate intemationale cu obiect de reglementare
similar. Principala regula este cea cuprinsa in parag. 1 al art. 311, conform caruia ,,in
raporturile dintre statele pafti, dispozitiile conventiei vor prevala asupra conventiilor de la
Geneva din 29 aprilie 1958 privind dreptul marii", in acord cu regulile generale continute
de Conventia de la Viena din 1969. De asemenea, art. 311 (parag. 2) prevede ca, in ipoteza
in care alte tratate intemationale sunt compatibile cu dispozitiile Conventiei din 1982,
1
drepturile ~i obligafiile statelor paqi nu vor fi modificate •

1
C-elelalte dispozifii ale art. 311 din Convenfia asupra dreptului marii din 1982 au urmatorul continut:
.;2.. Prezenta conventie nu va modifica cu nimic drepturile §i obligatiile statelor paqi, care decurg din alte
tratate compatibile cu acest instrument §i care nu aduc atingere nici exercitarii drepturilor pe care alte state paqi
le au in baz.a conventiei ~i nici executarii obligatiilor lor care decurg din aceasta.
. 3. Doua .sau mai multe state paqi la Conventie pot incheia acorduri care sa modifice sau sa suspende
d15p0ziliile Conventiei §i care se vor aplica numai in relatiile lor reciproce, cu conditia ca aceste acorduri sa nu se
refere la una dintre dispozitiile Conventiei a caror nerespectare ar fi incompatibila cu realiz.area obiectului ~i
SCOpului sau §i cu conditia ca aceste acorduri sa nu aduca atingere aplicarii principiilor fundamentale enuntate in
~onvenpe ~i nici exercitarii de catre celelalte state paqi a drepturilor pe care le au in baza Conventiei sau
mtleplinirii obligafiilor lor care decurg din aceasta.
. 4. Statele paqi care ~i propun ~ incheie un acord vizat la paragraful 3 vor notifica celorlalte paqi, prin
m~nnediul depozitarului Conventiei, intentia !or de a incheia acordul, precum §i modi:ficarile sau suspendarea
aphcarjj dispozitiilor Convenfiei pe care acesta le va prevedea.
. 5. Prez.entul articol nu aduce atingere acordurilor internationale autorizate in mod expres sau menµnute in
Vututea altor articole ale Conventiei.
6. Statele paqi convin ca nu se poate aduce nicio modificare principiului fundamental privind patrimoniul
co?I~n al umanitapi, enuntat la art. 136, ~i ca nu vor deveni parte la niciun acord care ar deroga de la acest
Pnnc1piu".
 198 Drept internation al public. Principii ~i institutii fundamen tale

Trebuie subiiniat §i retinut ca termenuI ,,compatibil cu" nu semnifica ,,identic cu",

adica dispozitiiie din tratatuI nou nu trebuie sa fie acelea§i cu cele din tratatul anterior,
probiema compatibilitafii sau a incompatibilitatii celor doua categorii de dispozitii urmand a
fi supusa unei anaiize, in mod special in situafia in care textul tratatului nou nu ar confine
prevederi exprese in acest sens.
0 analiza interesanta in aceasta privinta §i o tema de reflectie ar putea fi determinate de
viitoarele raporturi juridice dintre obligafiile statelor continute de Tratatul cu privire /a
interzicerea armelor nucleare 1, adoptat Ia Conferinta ONU de Ia New York, la 7 iulie 2017,
daca va intra in vigoare, ~i alte tratate intemafionale din domeniul dezarmarii, pentru statele
care sunt deja paqi Ia acestea din urma ~i doresc sa devina paqi ~i la Tratatul din 2017.
Acest tratat reprezinta primul instrument juridic multilateral de dezarmare nucleara incheiat
in urma negocierilor din ultimii 20 de ani, dupa Tratatul de neproliferare nucleara din 1968,
care reprezinta singurul angajament multilateral obligatoriu m materie de dezarmare, din
2
partea statelor care defin arme nucleare •
Tratatul a fost deschis spre semnare tuturor statelor, la sediul Nafiunilor Unite de la
New York, de la 20 septembrie 2017 ~i va intra in vigoare la 90 de zile dupa depunerea
celui de al 50-lea instrument de ratificare, acceptare, aprobare ori aderare.
Importanta deosebita a acestuia este data de faptul ca prevede interzicerea completa a
dezvoltarii, d~finerii ~i folosirii armelor nucleare de catre paqile sale. in art. 18, acest Tratat
prevede raportul dintre dispozifiile sale ~i alte tratate intemafionale in urmatoarea formulare :

,,Punerea in aplicare a prezentului Tratat nu aduce atingere obliga/iilor asumate de

statele piirfi cu privire la acordurile interna/ionale existente, la care sunt parte, in cazu/ in
care aceste obligafii sunt compatibile cu Tratatuf'.

0 posibila problema ~i dificultate, in ipoteza in care Tratatul va intra in vigoare, va fi

anali.za compatibilitatii obligatiilor prevazute pentru state in acest Tratat cu cele prevazute
in alte acorduri intemationale, cum ar fi Tratatul de neproliferare a armelor nucleare din
1968 ~i Tratatul privind comequl cu arme din 2013, care stabilesc obligatii specifice pentru
statele parfi, dar nu contin interdictia ferma de dezvoltare, detinere ~i folosire a annelor
nucleare, prevazuta de Tratatul din 2017.

9.2.3. Modificarea tratatul ui internaJional

Aplicarea clauzelor unui tratat international poate suferi schimbari, in timp, in unna
procedurilor de modificare a acestora. Din punct de vedere tehnic, se folosesc termenii
ame~da~e. (pentru modificari paqiale sau de importan ta mai redusa) sau revizuire (pentru
3
modifican de substanta ~i extinse), insa, din punct de vedere juridic, efectele sunt acele~i •

h s·~/trTre~ty on the Prohibition of Nuclear Weapons. Textul Tratatului este dis onibil l dresa:
/:i,t~mb~~t;~i~n/;?l~oc/Treaties/2017107/20170707%2003-42%20PM/Ch_XXV/_9.pd f iaccesata a ,: 13
2 Tratatul ~ ~ la a~est moment, Tratatul a fost semnat de 79 de state ~i are 32 de state parti
la~ martie 197~ ~s:r:st;•s spre sem~ar~ ~a Lon~, Washington ~i Moscova la I iulie 196S a~~ .., 1. oare
st f
aphcarea Tratatului a fi t l d~ ~te Part•, mclus1v cele cinci state care detin arme nuclear ' L l l t m ~ 995 '
.e. a ma1
http:lldisarm ament os extmsa pe perioada nedetenninata Infonnatii d r
3 A. Nastase ;n;rgltreat ieslt/npt (accesata la 13 septembrie 2019). eta iate sunt d1sponibile la adresa:
L:'\ '. urescu, op. cit., 2011, p. 284. .
 Capitolul IV. Dreptul international al tratatelor 199

Potrivit art. 39 din Convenf:ia de la Viena din 1969, modificarea tratatelor intematio-
nale presupune respectar:a u_rmatoarelor c~ndi~i: se realizeaza prin acordul de v~inta al
paqilor; pentru intrarea m ~goare a mod1ficarilor, se parcurg, ca regula, acelea~t etape
prevazute pentru intrarea in v1goare a tratatelor.
in cazu1 tratatelor bilaterale, este necesar acordul de vointa al ambelor paJ1i. in cazul
tratatelor multilaterale, este posibil ca acestea sa fie adoptate potrivit regulii unanimitatii sau
a majoritaf:ii statelor paqi, in funcpe de clauzele tratatului. in privinta regulii majoritatii, se
pune problema opoT.abilitatii modificarilor aduse tratatului fata de toate statele parti sau
nwnai fati de acele state care au votat pentru acestea, caz in care se creeaza regimuri
juridice diferite 1•

9.3. Interpretarea tratatelor intemattonale

Operafiunea de interpretare2 a clauzelor tratelor intemaponale, constand in deslu~irea
sensu)ui ~ mtelesului acestora3 , are un rol esenpal nu doar in domeniul tratatelor
intemaµonale, ci pentru dreptul international in ansamblul sau, deoarece produce consecinte
in legaturi cu aplicarea acestora in cadrul relatiilor dintre state ~i deci influenteaza aplicarea
dreptlllui international4•
Spre deosebire de dreptul intern, unde interpretarea textelor de lege este, in principiu,
tmitari ~ realizata de catre autoritatile statelor cu atributii in aceasta privinta, in dreptul
inremaponal, ca o consecinta a particularitatilor acestuia, statele au competente destul de
extinse ~ chiar discreponare de a interpreta ele insele conf:inutul ~i intinderea obligaf:iilor ce
le revin din clauzele unui tratat international la care sunt parte, in functie de propriile
interese ~ de gradul de incredere fata de celelalte parti contractante, astfel incat exista o
descentra1izare in privinta interpretarii tratatelor intemationale, ce poate determina
inteip,:et.ari a>ncurente ale acelora~i clauze, din partea unor subiecti diferiti5•

9.3.1.. Regullle generate de interpretare a tratatelor intemafionale

Potrivit dispozifiilor art. 31 parag. 1 din Convenfia de la Viena din 1969:
,.,Un tratat trebuie sii fie interpretat cu bunii-credinfii, potrivit sensului obi§nuit ce
urmeaza aJi atribuit termenilor tratatului in contextul /or §i in lumina obiectului §i scopului
s{nl' .

. .. Lecrura acestei dispozitii releva, in realitate, mai multe reguli de interpretare a dispo-
Zlµilor neclare ale unui tratat international:

I) aplicarea principiului bunei-credinfe. Aceasta trebuie pusa in legatura cu mentio-

?area bunei-credinte de la art. 26 din Conventie, care se refera 1~ executarea tratatelor
mternationale. intrucat este prima regula mentionata de textul de cod1ficare, se poate afirma

1
lbidem, pp. 284-285.
2 -. ~ d t Ed Humanitas, Bucure~tl,. 2019, pp. 87-96.
1
R. Bercea, A. Mercescu, 0 scurta mtroduced,e) : rep •. • 1Law th ed Oxford University Press, 2014,
3
p. _M· Fitzmaunce, · op. c1-1., m M•D· Evans (e . , ,nterna1wna
A ,4 ·•
178
: P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, P· 347 ·
Ibidem.
 200 Drept interna tional public. Principii ~i instituti i fundam entale

de
ca aceasta guverneaza ansamblul procesului de interpretare ~i trebuie avuta in vedere atat
l
catre parfi, cat ~i de catre instantele internationale care trebuie sa stabileasca mtelesu
anumit or clauze din tratate cu privire la care paqile au pareri diferiteI .
'
2) termenii neclari ai clauzelor unui tratat trebuie interpretati luand in considerare
sen.sul obi§nuit al acestora, nu un sens special sau tehnic. Regula este, prima facie, expresia
manifestarii vointei parfilor Ia momentul incheierii tratatului2. Exceptia de la aceasta regula
sens
este prevazuta la parag. 4 al art. 31, potrivit caruia unui tepnen din tratat i se va da un
tate,
special daca este stabilit ca aceasta a fost intentia paqilor . In legatura cu aceasta posibili
textele tratatelor internafi.onale pot include in cuprinsul lor, de regula, in partea introductiva,
definitii ale anumitor termeni. Un exemp lu in acest sens este chiar Convenfia de la Viena
din 1969, care, in art. 2, define~te mai multi termen i esentiali in materia tratatelor intema-
tionale (tratat, rezerva).
' De asemenea, termenii tratatului trebuie interpretati in sensul in care produc efecte
util;
juridice, nu in sensul in care ar fi lipsiti de efecte juridic e, deci potrivi t regulii efectului

3) clauzele tratatului international trebuie interpretate in contextul acestuia.

Potrivit dispozifi.ilor art. 31 parag. 2 din Conventie, este clarific ata nofiun ea de context
al uatatului intemafi.onal. Astfel, aceasta se refera la preamb ul ~i anexel e tratatului ~i
urmatoarele aspecte:
,,a) orice acord in legiiturii cu tratatul ~i care a intervenit intre piirfi cu pri/ejul
incheierii tratatului;
b) orice instrument stabilit de ciitre una sau mai multe piirfi cu prilejul incheierii
tratatu/ui ~i acceptat de celelalte piirfi ca instrument awind legiiturii cu tratatu f'.

Practic a ~i relafiile dintre paqi ulterioare incheie rii unui tratat intemafional pot
constitui, de asemenea, elemen te ce pot fi folosite in operafi unea de interpr etare a unui
tratat
de
international (art. 31 parag. 3). Aceast a regula a fost folosit a de Curtea Intemafionala
in
Justifie inainte de adopta rea Conventiei de la Viena, in cauza privind Strtimtoarea Corfu,
ia ~i
analiz.a domeniului de aplicare al compro misulu i incheia t intre parfile litigan te (Alban
cii
Marea Britani e)3, in care Curtea a consid erat ca rezulta din atitudi nea ulterio ara a piiflilor
intentia Ior, atunci cand au incheia t compromisul, nu a fost de a impied ica Curtea sa fixeze
cuantumul despagubirilor;

4) clauzele tratatului trebuie interpretate finand cont de obiectul # scopul tratatului,

ui util
~e sunt, in mod obi~nuit, mentio nate in preamb ul. Astfel este institui ta regula efectul
al m1;_erpretarii ~i a interpretarii teleologice.
_ .In P~cipi u? interpretarea unei clauze neclare se realize aza in functie de inten~a
4
~:::r cla _mche1erea tratatului in cauza , potrivi t regulii ratione temporis: Nu este
msa
a mterpretarea clauzelor neclare sa fie realiza ta in funcfie de evolut ia dreptului
, P.-M_. Dup y K
2 Ibidem uy, · erbrat, op. cit., 2016, p. 350.
3 •
lCJ, Cor•u Ch
Judgem J' annel Case (Ll ·r d K '
4 : r; i~9 Apr~! 1949, p. 35. me mgdom of Great Britain and Northern Ireland v. Albania), Merits,
p. 179. zrnaunce, op. cit., in M.D .
. Evans (ed.), Internatzonal Law, 4th ed Oxford U . . 2014
,,-- ·, mvers1ty Press, '
/ _
_._.__ ____,\
 201
Capitolul IV. Dreptul international al tratatelor

,. tr . . 1 1n"sa aceasta posibilitate nu este nelimitata, ea are aplicabilitate in

. . . • 2 d I Curt
m -un anum1t domemuse· produc mod1ficari semmficat1ve - cu t1tlu e exemp u, - ea
•
. . ,.
ac ele d omen11 m care ,. ,. ~ " · · d · /
IntemafionaJa de Justifie a constatat, m_ hotarare~ ~~onunt~ta ~n cauz.a pnvm Pro_1ectu.
Gabcikovo Nagymaros, ca in do~emul proteJan1 medm~u~. s-au --~~odus moddican
semnificative in uJtimeJe doua decenn (raportat la data pronuntan1 hotarant - 1997),
Interpretarea dinamica sau evolutiva a cunoscut o dezvoltare fara precedent in
jurisprudenta Curfii E_uropen~ a Dre~turilor Omului, ~de, incepand cu ~otararea din c~~
Loizidou c. Turciei, dm 1995 , ocupa un loc central pnntre metodele de mterpretare, alatun
de interpretarea autonoma, ~i are la baza ideea potrivit careia Conventia este un ,,instrument
viu", care trebuie interpretat ,,in lumina conditiilor din prezent", nu dupa sensul avut in
vedere de catre redactorii Conventiei la momentul adoptarii textului acestui tratat
internaponal. Aceasta metoda permite interpretarea extensiva a termenilor neclari ~i, in
consecinta, a domeniului de aplicare al Conventiei.
Curtea Intemaponala de Justitie a recurs la interpretarea sensului unui termen dintr-llll
tratat international nu potrivit sensului pe care acesta ii avea la momentul incheierii
tratatului respectiv, ci potrivit sensului avut la momentul interpretarii, in hotararea din 2009
pronunpita in cauz.a privind drepturile de navigafie dintre Costa Rica §i Nicaragua, ale
carei aspecte :fundamentale vor fi prezentate in cuprinsul acestei sectiuni.
Doctrina subliniaza ca interpretarea evolutiva ~i dinamica a sensului termenilor unui
tratat international disputat de paqi nu este nelimitata ~i nu poate determina modificarea
unui tratat international (ce poate avea loc potrivit regulilor confinute de insu~i textul
tratatului in cauza), ci trebuie avute in vedere o serie de aspecte care limiteaza aceasta
posibilitate de interpretare:
- daca normele noi sunt enuntate in instrumente juridice internaponale la care statele
pfu1i ale tratatului supus interpretarii sunt, de asemenea, paqi;
4
-daca noile reguli fac deja parte din dreptul cutumiar general •

9.3.2. Mijloace complementare de interpretare a tratatelor intematlonale

Conventia de la Viena din 1969 cuprinde, in art. 32, referiri la mijloace complementare
de interpretare. Acestea sunt lucrarile pregatitoare (travaux preparatoires) ~i imprejurarile
in care a fost incheiat tratatul.
Avand in vedere ca lucrarile pregatitoare contin propunerile ~i dezbaterile partilor
Participante Ia adoptarea· textului tratatului international, pot constitui un element util in
stabilirea vointei ~i intenµei statelor la incheierea tratatului intemaµonal.
. Conven~a desemneaza aceste mijloace ca fiind complementare ~i, astfel, stabile~te o
ierarhie a regulilor ce trebuie folosite in interpretarea tratatelor intemationale, deoarece
?revede in mod expres recurgerea Ia mijloacele complementare de interpretare ,,atunci cand
mterpretarea data conform art. 31: a) lasa sensul ambiguu sau obscur; sau b) duce la un
rezuitat vadit absurd sau nerational".
'

~ P.:M, Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, p. 351.

Ibidem
3
Preli CEDO, Marea Camera, Hotararea din 23 martie 1995, in cauz.a Loizidou c. Turciei (Excepfii
•
~mare). Textul integral este disponibil la adresa: http://hudoc.echr.coe.int.
P.-M. Dupuy, Y. Kerbrat, op. cit., 2016, P· 356.
 202 Drept interna tional public. Princlpii $i institut ii fundam entale

Aceasta valoare subsidiara a fost su~l~i a!a mult anterior adoptarii Conve ntiei din
este
1969, de catre Curtea Permanenta de Just1fte, m cauza Lotus, din 1927, astfel: ,~u
nt de
necesa r sa se pna seama de lucrarile pregatitoare daca textul unei conventii este suficie
cJar" 1•

9.3.3. Jnterpretarea tratat elor auten tiflca te in douii. sau mai multe limbi
intruca t termenii unui tratat pot avea inteles uri diferite in varian tele autenti ce in care
a
reguli
fost adoptat, Convenfia de la Viena din 1969, in cuprin sul art. 33, a inserat o serie de
cu privire Ia interpretarea acestora.
e
Astfel, prin parag. 1 al art. 33 al Convenfiei din 1969 se institu ie regula foqei juridic
a fost
egale pentru toate versiunile in care a fost autenti ficat tratatu l (,,Cand un tratat
aceste
autentificat in doua sau mai multe limbi, textul sau are aceea~i valoar e in fiecare din
limbi, afara numai daca tratatul nu dispun e sau daca partile nu convin ca, in
caz de
divergenta, unul din texte sa aiba precad ere").
Cu privire la intelesul termen ilor din diferitele varian te autenti ce, parag. 3 al art.
33
r
instituie prezum µa ca acesta este acela~i. Pentru situati a in care compa rarea textelo
le de
autentice ar releva o deosebire, ce nu poate fi inlatur ata prin aplicar ea regulil or genera
Ia art. 31 din Convenfie ~i nici prin aplicarea metod elor compl ement are prevaz ute de art. 32,
ul ~i de
parag. 4 din art. 33 preved e ca ,,se va adopta sensul care, µnand u-se seama de obiect
scopul tratatului, impaca eel mai bine aceste texte".

Reper e de jurisp ruden ta

CU, Cauza privind diferen dul teritorial dintre Libia ~i Ciad, Hotara rea din 3 februar
ie
1994, p. 21-pr incipi ul pacta sunt servanda

CU, Cauza privind Templul Preah Vihear, 15 iunie 1962, p. 22 - practi ca ulterioarii
a
state/o r

pe care 1-a avut cu pnvir · · e 1a o

legat de comp
-.~ l este . .
Statu _ entul
. ortam ·
anwn11 ..a. conve ntie 1nter natio
· nala la care este parte ·, el nu poat e 1nvoc ao
· t · - i
m e~~e ~e contr ara cu semn ificat ia pe care a dat-o atitud
condi tia sa fi fost const anta. nea sa, cu

CU, Cauza privind Templul Preah Vihear 1962 22 •

tratatului fn funcfie de evolufia drentulu. l ' t l l ' p. - mterpretarea clauze/or
r face interpretarea
l, a momen u a care se
CU, Avizut co lta . "
nsu ttv m cauza privind Namib ia, 21 iunie 1971 'p. 31

I - Un tratat treb . .
m vigoare la rn u1e interp retat in cadru l ansam blulu · .
ornen tul la care are loc interp retarea. 1 s1ste mulu i juridi c

I p-
. M.Dupu y
Y, · Kerbrat .
' Op . Cit., 20] 6. D . 1'i7
 Capitolul IV. Dreptul international al tratatelor
203

CU, ProiectuJ Gabcikovo-Nagymaros (Ungaria c. Slovaciei), Hotararea din 25 septembrie

1997 1

Curtea a considerat ca, in aplicarea unui tratat bilateral incheiat in

1977, in vederea realiz~i unui sistem de baraje de-a lungul Dunarii, in
scopul evaluarii riscurilor ecologice, trebuie luate in considerare normele
actuale, de ~a data solut:!-onarii cauzei, referitoare la exigentele enuntate
de un numar mare de 1nstrumente adoptate in cursul ultimelor doua
decenii.

ClJ, Diferendul privind dreptu/ de navigafie $i drepturile conexe (Costa Rica c.

N"u:aragua), Hotanirea din 13 iulie 20092

Interpretarea expresiei fn scopuri de comer(: (for the purposes of

commerce, aux fins de commerce), dintr-un tratat incheiat in anul 1858,
intre cele doua state litigante, trebuie realizata in functie de evolutia
relaµilor §i tennenilor, pa.na la momentul la care se face i~terpretarea de
catre Curte, iar nu potrivit sensului avut de termenul respectiv la data
incheierii tratatului international.
'

,.Curtea constata ca dezacordul parµlor este mai mare cu pnvrre la

inte).esul cuvintelor «con objetos de comercio». Pentru Nicaragua, versiunea
spaniola a acestei expresii este singura obligatorie ~i trebuie sa fie tradusa
in franceza «avec des marchandises de commerce» §i in engleza «with
articles of trade», cu alte cuvinte, termenul «objetos» in cauza desemneaza
«bunuri• in sensul material §i concret. In consecinta, libertatea de navigaµe
garantata pentru Costa Rica in art. VI se refera doar la transportul de
bunuri destinate a fi vandute intr-un schimb comercial. Pentru Costa Rica,
dimpotriva, expresia inseamna in franceza «a des fins de commerce» §i in
engleza ifor the purposes of commerce»; termenul «objetos» din textul
original se refera la bunuri in sensul abstract al scopurilor §i utilitaµi
acestora in consecinta, pentru Costa Rica, libertaµi de n~vigaµe ~ecu-
noscute de tratat trebuie sa ii fie atribuit eel mai larg domen1u de aplicare
~ in orice caz, acesta cuprinde nu numai transportul de ma.rfuri, ci §i
transportul de pasageri, inclusiv turi~ti.

(iii) intelesul tennenului commerce (<<comert»)

Curtea analizeaza in continuare intelesul termenului «c?mmerce\ ~

contextu1 art VI In opinia Nicaragua, potrivit scopul':11 ~tratatu ';;'
term . . . d doar cumpararea ~1 vanzarea e
_ enul «comert» / «commerce» cupnn e . . . este transportul de
lllarfuri, de bunuri fizice ~i exclude serviciile, cum
1
• f 5 September 1997, ICJ Reports
0 2
199 ICJ, Gabcikovo-Nagymaros Project (Hungary v. Slovakia), Judgment
7
'{ 7, Pai:ag. 141-143. . ta Rica v. Nicaragua), Judgment of 13 July
2009 ICJ, Dispute regarding Navigational and Related Rights (Cos
'ICJ Reports 2009, p. 213.
204 Drept international public · Pr··,n c1p11 . +·· f un d·amentale
• .. ~1. .inst1tu~11

pasageri. Aceasta sustine ca, chi~ daca expresia este tradusa «for the
purposes of commerce» (in scopun de comert), rezultatul este acela~i,
intrucat in 1858 termenul «commerce» (comert) insemna in mod sigur
comertul cu bunuri ~i nu se extindea la servicii, includerea acestora
constituind o dezvoltare foarte recenta. Nicaragua sustine ca este
important a se da termenilor utilizati in tratat sensul pe care il aveau la
momentul incheierii tratatului, nu sensul actual, care poate fi diferit
intrucat este singura cale de a ramane fideli intentiei redactorilor'
tratatului; iar determinarea acestei intentii este principala sarcina in
procesul de interpretare.
Costa Rica sustine ca termenul «commerce», astfel cum este folosit in
tratat, acopera ori~e activitate in realizarea unor scopuri comerciale ~i
include, inter alia, transportul de pasageri, inclusiv turi§ti, §i bunuri.
Pentru reclamant, termenul «comerp> include circulatia §i contactul intre
locuitorii satelor de pe malul raului San Juan apartinand Costa Rica ~i
folosirea raului pentru navigatie de catre oficiali ai Costa Rica care
furnizeaza populatiei locale servicii esentiale, in domenii ca sanatate,
educatie §i securitate.
Curtea considera ca nu poate fi de acord n1c1 cu interpretarea
extensiva sustinuta de Costa Rica, nici cu interpretarea excesiv de
'
restrictiva sustinuta de Nicaragua. Cu privire la prima, Curtea observa
ca, daca ar accepta-o, rezultatul ar fide a include in domeniul de aplicare
al expresiei «navigation for the purposes of commerce» (navigaµe in scopuri
de comert) toate sau aproape toate formele de navigaµe pe rau. Daca
aceasta ar fi fost intentia partilor la tratat, este dificil de inteles de ce au
fa.cut eforturi de a preciza ca dreptul de libera navigaµe este garantat «in
scopuri de comert», avand in vedere ca aceasta exprimare nu ar fi avut
niciun efect.
Cu privire la interpretarea restrictiva susµnuta de catre Nicaragua,
Curtea retine ca aceasta este bazata in principal pe doua argumente:
primul este fondat pe interpretarea de catre pa.rat a expresiei ,con
objetos», care a fost inlaturata; al doilea se bazeaza pe aserµunea ca
termenului «commerce» ar trebui sa i se dea sensul restrans de la data
includerii in tratat. Curtea nu este de acord cu acest al doilea argument.
Est~ adevarat ca termenii utilizaµ intr-un tratat trebuie interpretati in
lu1:una a ~e~a ce a fost stabilit prin vointa comuna a pfu-tilor, care este,
pnn defin1t1e, contemporana cu incheierea tratatului (... ). Curtea a
procedat
t de
. aceasta- man1era
· - -m anum1te · cauze care necesitau interpre-
area unu1 termen al - . - t 1
in ac 1 . caru1 m, e es a evoluat de la incheierea tratatului ~i,
luc~ ~~~n, a a~er~t la intelesul originar (... ). Pentru Curte insa acest
acela~i cuinseamna
eel de ca, _atun~1. ~~ - t e1esu1 unu1. tennen nu mai
- d 1n, ' este
la rnornentul la 1:-r~ata ~nche1eru, nu ar trebui luat in considerare sensul
tarte, Practica ult . se ~nterpreteaza tratatul pentru a fi aplicat p de o
onventia d enoara a statel - 1 . e
origina_r:- e la Viena or, in sensu art. 31 parag. 3 lit b) din
a Pe baza unu'i poate ave~ ca rezultat indepartarea d : t ntia
acord tacit al parfl p e me ,
) ,1 or. e de alta parte, exista
 Capr·to 1u/ IV. oreptu 1r·nternat-ional al tratatelor 205
t

situaµi in care intenµa pa.rµlor la momentul incheierii tratatului a fost

sau poate fi prezumata in sensul de a da termenilor folositi sau unora
dintre ei un mteles sau conµnut apt de a evolua, nu unul stabilit odata
pentru totdeauna,_ astfel incat sa µna_ con~~ printre altele, de dezvoltarea
dreptului intemaµonal. In astfel de s1tuaµ1, pentru a se respecta vointa
comuna a parµlor la data incheierii tratatului, ar trebui luat in
considerare intelesul dobandit de termenii in cauza la fiecare ocazie in
care tratatul trebuie aplicat. Astfel, in cazurile in care pfui:ile au folosit
termeni generici intr-un tratat, fiind con§tiente de faptul ca intelesul
acestora poate evolua in timp, §i cand tratatul a fost incheiat pentru o
perioada lunga de_ timp sa:1 este cu aplicare continua, trebuie sa se
prezume~ ca regula g~nerala, ca pfui:ile au avut intentia ca termenii sa
aiba un mteles evolutiv. Pentru Curte, aceasta este situatia in prezenta
cauza cu privire la termenul «comercio» folosit in art. VI din Tratatul din
1858. In primul rand, acesta este un termen generic, facand trimitere la o
ciasa de activitap. In al doilea rand, Tratatul din 1858 a intrat in vigoare
pentru o perioada nedeterminat a; de la bun inceput a fost menit sa
creeze un regim juridic caracterizat prin permanenta. Curtea conchide ca
termenii prin care a fost definita intinderea dreptului la libera navigape a
Costa Rica, incluzand, in mod particular, termenul «comercio», trebuie
intele§i ca avand semnificapa purtata cu fiecare ocazie in care a fost
aplicat tratatul, §i nu neaparat sensul originar. Astfel, chiar considerand
ca noµunea de «commerce» nu are acela§i inteles astazi cu eel avut la
mijlocul secolului al XIX-lea, in scopul aplicarii tratatului, trebuie avut in
vedere sensul din prezent al termenilor. In consecinta, Curtea considera
ca dreptul la libera navigape in cauza se aplica transportului de persoane
~ transportului de bunuri, intrucat activitatea de transport de persoane
poate avea caracter comercial in prezent. Aceasta este situapa transpor-
tatorului care desfa§oara activitatea in scopul de a obpne profit. Curtea
nu vede nicilm motiv pentru care sa excluda transportul de turi§ti din
aceasta categorie (... )".

CU, Cauz.a LaGrand (Germania c. State/or Unite ale Americii), Hotararea din 27 iunie
2001 1 -interpretarea unor texte autentice divergente

,,101. Curtea Intemationa la de Justitie a analizat forta juri~ica a

masurilor provizorii, in s~nsul art. 41 din _Stat~tul Curpi Intemay?nale
de Justitie. in cauza, a aparut o divergenta de _1nterp_retare cu p~ivrre la
acest text in versiunea franceza (doivent etre pnses) §1 cea engleza (oug~t
to be tak~n), ambele autentice. Curtea a aplicat art. 3 3 parag. 4 !din
Conventia de la Viena din 1969 privind dreptul tratatel?r - n.n.), _d upa ~e
a constatat ca aplicarea art. 31 ~i art. 32 (din Convent1a de la V1ena din

-
200 -i ICJ,
- -LaGrand
---- --
Case - - - -v. United States of America), Judgment of 27 June 2001, JR
(Germany IC eports
1,P.466.
 -
206 Drept interna tional public. Principii ~i institu tii fundam entale

cu
1969 privin d drept ul tratat elor - n.n.) nu a inlatu rat diver gente le
l
privir e la sensu l terme nilor, ~i a avut in veder e obiec tul ~i scopu
aa
Statu tului Curµ i Intern ation ale de Justit ie, in conte xtul art. 41. Curte
aprec iat concl uzia sa - ca astfel de ordon ante sunt obliga torii - ca fiind
in
41."
confo rmita te cu lucra rile prepa rator ii (trava ux prepa ratoir es) ale art.

9.4. incetarea tratatelor internationale

9.4.1. incetarea §i suspendarea trata telor Internationale
itiilor
Un tratat international inceteaza sa mai produca efecte juridice in temeiul dispoz
la Viena din
sale (daca acestea confin prevederi exprese in acest sens) ori ale Conventiei de
lor acestuia,
anul 1969. Consecinta incetarii tratatului international consta in incetarea efecte
ie~irea sa din
deci a drepturilor ~i obligatiilor reciproce ale statelor parti din acel moment, ~i
ordinea juridica internationala.
efectelor
incetarea efectelor tratatelor internationale se diferentiaza de suspendarea
international,
tratatului, incident care poate interveni in' perioada de activitate a unui tratat
tiilor care
dar care, spre deosebire de incetare, nu are ca efect stingerea drepturilor ~i obliga
ce cauza de
deriva din textul tratatului, acestea urmand sa fie puse in aplicare dupa
suspendare va fi incetat.
ale
Suspendarea ~i incetarea tratatelor internationale sunt prevazute in acelea~i clauze
ca
Conventiei•
de la Viena din 1969, iar cauzele coincid, in general. Trebuie msa precizat
fionala a
prin Conventia de la Viena se incearca menfinerea in ordinea juridic a intema
dintre cele
tratatelor internafionale, iar, ca regula, ivirea unei anumite cauze sau imprejurari
ce incetarea
reglementate produce ca efect suspendarea tratatului international, m timp
ute de textul
opereaza cu caracter exceptional ~i cu indeplinirea condifiilor restrictive prevaz
Conventiei.
litatea ca
in ~azuri concrete, tratatele internationale pot prevedea in confinutul lor posibi
tor cerinte
statele paqi sa deroge de la aplicarea dispozitiilor lor, cu respectarea anumi
restrictive.

Exempli gratia, Conventia europeana a drepturilor omului prevede, m art. 15

1, posibi-

sau, in caz de
litatea pentru statele paqi de a deroga de la obligatiile prevazute in cuprinsul
Convenpe, la
stare de urgenta. Notiunea ,,stare de urgenta" se refera, in sensul art. 15 din
etata ca ,,o
s~e ~e ,,razboi sau alt pericol public ce ameninta viata natiunii", nofiune interpr
~i constituie o
s1tuat~e exceptional~ de criza sau urgenta care afecteaza mtrea ga populafie
amemntare pentru viata organizata a comunitatii din care este compu s statu1"
2•

1
caz de stare de
di~ Co~ventia eur~pe ~ii a drepturilo: omului, cu denumirea ,,Derogarea in
15
urgen ~:.u\
de alt pencol public ce amenintii viata natiunii orice inalta Parte
Contrtata. P ~evede. ,,I. In caz de razbo1 sau d • •· ' ' · '
ac nta poate Iua m- · car~ .deroga- e la obhgatnle previizute de prezenta Conventie, m masura stricta in
care situatia . . asun
dreptul inter:a;i:~~~~ ~~~u co?? 1l1a ca aces!e miisuri _sii n~ _fie in contradictie cu alte obligatii care decurg
din
1 021 1
~~ t a precede
· hc1te nta nu perm1te mc10 derogar e de la articolu l 2 cu e t· azuJUl' de
deces rezu\tand ct·in acte d - b · • . . . , xcep 1a c
c0 e raz 01, ~1 mc1 de lat'iart1cole_le 3, 4 (paragr aful 1) <:i 0r·i A l+:=; parte
ntractanta ce exerc·•:e: Al . . Y 7• 3 • ice na aa .
Europ · . ha acest drept de d
\ m orm;az a pe depl_m pe Secreta rul Genera l al Consiliul u!
info~~ ;; pnvire la masurile luate ~i 1:rc;;~e
trebuie, de asemenea, sa
~i dispozitiil:c~~~ fe~eral al Consiliului E;~;:i ~i ::pr;· ;:t ~~termmat. Aceasta
2 ECHR, Case ~J~ detn din nou deplin aplicab
ile" e1 a care aceste masuri au mcetat a fi in vigoare
aw ess v. Ireland (N .
0 3
· ), Judgement, 1 July 1961.

_j
Capitolul IV. oreptul international al tratatelor 207

Textul confine referiri foarte clare la conditii substantiale ~i procedurale pe care stand
in cauza trebuie sa le indeplineasca:
- masura derogarii trebuie sa fie impusa de situatia concreta;
- derogarea nu trebuie sa fie in contradictie cu alte obligatii ale statului stabilite
conform dreptului international;
- anumite dispozitii ale Conventiei sunt excluse de la aplicarea art. 15: art. 2, care
garanteaza dreptul Ia_ viata (cu exceptia cazului in care decesul a intervenit ca urmare a
actelor licite de razbo1); art. 3, care prevede interzicerea torturii; art. 4 parag. 1, care prevede
interzicerea sclaviei; art. 7, care prevede legalitatea pedepselor; pe langa dispozitiile
menfionate in mod expres de art. 15 parag. 2 din Convenfie, in unele protocoale aditionale
la Convenpe, anumite dispozitii nu permit, de asemenea, derogari: art. 1 din Protocolul
adi~onal nr. 6, care abole~te pedeapsa cu moartea in timp de pace; art. 1 din Protocolul
adiponal nr. 13, care abole~te pedeapsa cu moartea in toate circumstantele; art. 4 din
Protocolul adifional nr. 7, care prevede dreptul de a nu fi judecat sau pedepsit de doua ori
pentru a ~ i fapta;
- obligafia de natura procedurala de notificare a Secretarului General al Consiliului
Europei cu privire la dispunerea acestei masuri, la motivele care au determinat-o ~i cu
privire la,. data la care au incetat ~i dispozitiile Conventiei au inceput sa aiba din nou
aplicare. In lipsa unei astfel de informari publice ~i formale din partea statului, nu poate
avea efect invocarea de catre stat a dispozitiilor art. 15 din Conventie 1;
- caracterul temporar al derogarii in temeiul art. 15 din Conventie.
Recent, trei state paqi la Conventia europeana a drepturilor omului au notificat
Secretarol General al Consiliului Europei cu privire la punerea in aplicare a dispozitiilor
art. 15 din Conventie, invocand circumstante exceptionale, constand in starea de urgenta
dispusa la nivel nap.onal. La 5 . iunie 2015, Ucraina a depus o notificare la Secretarul
General in acest sens. La 24 noiembrie 2015, Franta a notificat, de asemenea, aceasta
~ motivata de atacurile teroriste pe scara larga din Paris. La 21 iulie 2016, Turcia a
notificat derogarea de la unele dispozitii ale Conventiei europene a drepturilor omului.
in aplicarea Conventiei europene a drepturilor omului, aceste derogari nu constitui~ o
noutate. Anterior anului 2015, alte opt state au invocat dreptul de a deroga de la prevedenle
Convenpei: Albania, Armenia, Franta, Georgia, Grecia, Irlanda, Turcia ~i Regatul Unit al
Marii Britanii ~i Irlandei de Nord2•
1European Commission of Human Rights, Cyprus against Turkey, Report of the Commission, Adopted on
4 October 1983, disponibil la adresa: http:l/hudoc.echr.coe.int/eng#{"itemid":[ 001-104211 ''!} _(acce~a~ la A9
11

septembrie 2019). Cauz.a a privit situatia existenta in Ciprul de Nord de I_a con~ucere~ operatm1!,Ilor_miht_are_m
regiune de catre Turcia in august 1974. Guvernul cipriot a sustinut ca Turc1a ~ont~ua sa ocupe 401/o_dm ten~o~ml
Republicii Cipru ~i a invocat incalcarea de catre Turcia a mai multor ~~p~ ?rev~te de Conve~_ie.CComtSI~ a
1
retinut ca, in absenta unei notificari oficiale ~i publice din partea Turciei, pnvmd aph':area : · ~~ m ?~~1 ;•
0

T~cia nu poate invoca acest articol fata de masurile aplicate in pri~inl~ persoan~l~r ~1 ru:ep ~1 Te p~o~:c;c:
C1prul de Nord. Avand in vedere ca dispozitiile art. 15 nu sunt aphcabile, Com1s1~ a retmut ca t urazac~a ,,i_eptul la
an 5 • · · art 8 din Conventle care garan e w
· , care garanteaza dreptul la libertate ~1 ~ecuntate: ~1 · d't'onal
1 1 ~ '1 care garanteaz.a protejarea
res~tarea vietii private ~i de familie, precum ~1 art. 1 dm Protoco u a 1 1 · '
propn tat·· . . .
e I~. . . . Curtea Europeana a Drepturilor Omulm ~1 Comitetul
d M·C~m_1s1a Europeana a Drepturilor Omului, alatun d~ atr tatele parti a obligafiilor ce le revin in temeiul
c:nvllU~ din Consiliul Europei, a contz:olat respec~e~ laeS~s~~urg din iulie 1954 pan.a in octombrie 1998. A
inc ent1e1 europene a drepturilor omulm. A avut s~ m ta la I noiembrie 1998.
e~ sa existe deoarece Curtea Europeana a devemt pehrmane~t'IJJocuments/FS Derogation_ENG.pdf(accesata
la 9
Derogatzon
. m . time
. of emergency, http-1/wWW
· ·ec r.coe.m 1, -

septembrie 2019).
 208 Drept international public. Principii ~i institutii fundamentale

9.4.2. Principalele cauze codificate de incetare a tratatului

9.4.2./. Denun{area sau retragerea de la tratatu/ international

Denuntarea tratatului reprezinta o cauza de incetare a tratatului specifica tratatelor
bilaterale. in cazul tratatelor multilaterale, echivalentul denuntarii ii reprezinta retragerea
paqii contractante de la acel tratat, rara a avea consecinte asupra efectelor tratatului pentru
celelalte paqi. Denunfarea sau retragerea sunt posibile daca tratatul prevede aceasta
modalitate de incetare, ca regula. In cazul in care nu sunt prevazute in mod expres, pot
constitui cauze de incetare in urmatoarele condifii:
,,a) se va stabili cii era in inten/ia piir/ilor de a admite posibilitatea unei denunfiiri sau
retrageri; sau
b) dreptul de denun/are sau de retragere poate fl dedus din natura tratatulut'' (art. 56
parag. 1 din Conven~a din 1969).
Denuntarea sau retragerea dintr-un tratat international sunt acte unilaterale ale statelor
~i reprezinta expresia suveranitatii acestora.
Poate fi menfionat, cu titlu de exemplu, ca tratat care nu permite retragerea, Pactul
intemafional cu privire la drepturile civile ~i politice. Cu toate ca Pactul nu contine
dispozifii care sa interzica retragerea, in opinia Comitetului ONU pentru Drepturile Omului,
un stat care a devenit parte la Pact ~i ~i-a asumat obligatiile confinute in acesta, mai precis,
respectarea drepturilor fundamentale cuprinse in dispozifiile Pactului pentru persoanele
aflate sub jurisdictia sa, nu poate ulterior sa se retraga din acest tratat1•
in cazul in care tratatul prevede in mod expres posibilitatea retragerii, stabile~te ~i
momentul de la care aceasta incepe sa produca efecte. Cu titlu de exemplu, poate fi
menfionat Statutul de la Roma al Cuqii Penale Intemafionale, care, iri art. 1272, prevede in
mod expres posibilitatea retragerii, precum ~i condifiile procedurale ce trebuie urmate ~i
stabile~e ca aceasta produce efecte dupa un an de la data la care a fost primita notificarea
de ciitre Secretarul General al Organizafiei Natiunilor Unite.
Trebuie subliniat ~i retinut ca retragerea de la un tratat international produce consecinte
juridice doar pentru viitor ~i nu afecteaza obligafiile statului pentru perioada in care a avut
calitate de parte la tratat, anterior notificarii retragerii ~i a indeplinirii conditiilor de
producere a efectelor acestui act.

9.4.2.2. Violarea substanfialii a unui tratat

Aceasta poate constitui o cauza de incetare a valabilitatii tratatului sau o cauza de
suspendare a efectelor acestuia, fie intre toate paqile tratatul~i, fie doar intre unele dintre
ele.

I http 'II heh ,../ . .

2 Art · ~ - 0 r.ore/Documents/Publtcat10ns/FactSheetl 5rev.1en.pd/(accesata la 9 septembrie 20 J9).
17
I . ~ dm Statutul de la Roma al Curtii Penale Internationale, cu denumirea Retragere" prevede·
0
,, . nee stat parte po t I d 'fi . " ' .
Natiunilor Un'te a a e, pe ca e e not1 1care scnsa adresata secretarului general al Organizatiei
a fo~t Primi~ d~:a ::;:~~ude la prezentul ~tatut. _Re~agerea are efect dupa un an de la data la care notific~a
sarcma sa de prezentul tat pre~edAe o data ultenoara. 2. Retragerea nu scute~te statul de obl' Cle puse in
~~~:a: nici cooperaresa s~~~1~::1uc~:~:I era part7 la acesta, inc!usiv de o?ligafiile financiare I:~~~nte, ~i nu
exami!mr1e a coopera inainte de data la c a cu ocaz1a anchetelor ~1 procedunlor penale fata de care stand avea
i cauzelor cu care Curtea d _are r:tragerea a avut efect. Retragerea nu afecteai'.a . . anrea
era eJa ses1zata inainte de d t 1 ~ . cu mnuc unn
a a a care unnanrea avea efect".
 -
Capitolul IV. Dreptul international al tratatelor 209

in sensul dispozifiilor art. 60 parag. 3 din Conventia din 1969, ,,exista o violare
substanfiala a unui tratat in cazu.I cand are loc: a) o respingere a tratatului, neautorizata de
prezenta Convenfie; b) violarea unei dispozitii esenfiale pentru realizarea obiectului sau a
scopului tratatu1ui".
Sunt prevazute ~i excepfii de la aplicarea acestei cauze de incetare a efectelor tratatelor
intemaf:ionale, in art. 60 parag. 5: regulile generate mentionate anterior nu se aplica
,,dispozifiilor privind protecfia persoanei umane, continute in tratate cu caracter umanitar, in
special acelor dispozitii care exclud orice forma de represalii impotriva persoanelor
proteguite prin zisele tratate".

9. 4.2.3. lvirea unei situafii care face imposibilii executarea obligafiilor din
tratatu/ internation al
Aceasta cauza de incetare este prevazuta in art. 61 parag. 1 al Convenfiei din 1969 in
terrneni restrictivi. Astfel, invocarea unei imposibilitati subsecvente de executare a tratatului
se poate face doar daca aceasta imposibilitate ,,rezulta din disparitia sau distrugerea
definitiva a obiectului, indispensabil pentru executarea acestui tratat". Prin urmare, rezulta
din formularea textului ca imposibilitatea temporara de executare nu poate constitui temei
al incetarii tratatului, putand fi doar o cauza de suspendare a efectelor acestuia.
0 alta condifie restrictiva de invocare a acestei cauze de incetare a tratatului, prevazuta
de art. 61 parag. 2, este ca aceasta imposibilitate sa nu fie rezultatul unei violari, de catre
partea care o invoca, a unei obligatii din tratat sau a unei obligatii intemafionale fata de
oricare alta parte la tratat.

Repere de jurisprud enta

CU, Cauza privind Proiectul Gabcikovo-Nagymaros (Ungaria c. Slovaciei), Hotararea
din 25 septembrie 1997 1

,,(...) 103. Ungaria a sustinut ca obiectul esential ~ tratat':11ui. - ~

investiµe economic a comuna compatibi la cu protect1~ 1:1edr~.lu1 §1
exploatata in comun de cele doua pa.qi contracta nte - a d1sparut m mod
definitiv ~i ca executare a tratatului a devenit as~fel imposi~ila. Curtea nu
are sarcina de a determin a daca termenul «ob1e~t» ~re~~t~ de ~1 a.t:·
poate fi interpreta t ~i in sensul de a viza un regim Jundic, int_rucat, 11:
orice caz chiar daca a~a ar fi interpreta rea, ar trebui sa concluz1~neze ca
in speta 'acest reaim nu a disparut in mod definitiv. Tratatul din 1977
oferea partilor mijloacele necesare pentru a proce d a 10~ orice moment pe
• b6
. ' .
cale d ' • modificari le cerute de imperative le e:onom1ce §1
. e negoc1ere, 1a _ _ daca ex loatarea m comun a
~perative le ecologice. Curte~ _a~auga c;, ori ·ne ~in cauza faptului ca
mvest~tiei nu a mai fast posibila, ;:~~c~a rilfc~e ii reveneau in tein:eiul
Ungana nu a executat mare parte al art
tratatului din 1977; or, parag. 2 61 al Conventiei de la V1ena
· '
I • v Slovakia), Judgement of 25 September 1997, ICJ
R ICJ, Gabcikovo-Nagymaros Pro1ect (Hungary ·
eports l ()()7 n .,
 210 Drep t intern ation al public. Principii ~i instit ulii fundament

prev ede exp res ca imp osib ilita tea de exec utar e nu
poa te fl invo cata
-
ale

aces t trat at daca

pen tru a pun e cap at unu i trat at de catr e O part e la
acea part e a unei
acea sta imp osib ilita te rezu lta din viol area de catr e
obli gaµi dec urga nd din aces t trata t".
r (clau za rebus sic
9.4.2.4. Sch imba rea fund ame ntal ii a impr ejur iirilo
stan tibus )
cutumiar 1 ~i inseamna
Rebus sic stantibus reprezinta un principiu de drept international
in care a fost mcheiat raman
ca tratatul ramane valabil ~i se aplica atat timp cat imprejurarile
tratatele pot ramane mvigoare
acele ~i. Incidenta acestei clauze este justificata de faptul ca
illCheierii lui, se pot modifica.
perioade lungi de timp, in care conditiile inifiale, de la data
expres m cuprinsul tratatelor
Clauza rebus sic stantibus nu trebuie mentionata m mod
ele internafionale.
intemafionale, deoarece este considerata a fi implicita ill toate tratat
de dispozitiile art. 62 din
Aceasta cauz a de incetare este reglementata ill mod expres
a imprejurarilor faµ de cele
Convenfia din 1969. Ca regula, schimbarea fundamentala
invocata ca motiv de mcetare
existente la data incheierii unui tratat international nu poate fi
a tratatului.
sara intrunirea urmatoa-
Pent ru a fi admisibila invocarea unei astfel de cauze, este nece
relor conditii restrictive:
' prev azuta de parfi;
i) schim bare a imprejurarilor este fundamentala ~i nu a putut fi
ii) existenta acestor imprejurari a constituit o baza esentiala
a consimtamantului de a se
lega prin tratat;
a naturii obligafiilor care
iii) acea sta schimbare a avut ca efect transformarea radicala
raman de executat in virtutea tratatului. tratat internation al in
Nu este admisibila invocarea acestei cauze de. incetare a unui '
unnatoarele cazuri:
- daca este vorb a despre un tratat care stabile~te o frontiera; sau
partea care o invoca fie
- daca schimbarea fundamentala rezulta dintr-o violare de catre
nale fata de oricare alta parte
a unei obligatii din tratat, fie a oricarei alte obligatii internafio
la tratat.
cauz a de suspendare a
Schimbarea fundamentala a imprejurarilor poat e constitui
conditii restrictive prevazute
efectelor unui tratat international, cu respectarea acelora~i
pentru incetarea tratatului.

Repere de juri spru den ta

eten/a fn materie de zone de pescuit (Ren ublica Federala a
CIJ, Cauza privi• nd comp r
Germamez __ ,1 i), Hotararea
· · 1s za,tue ...
asupra competentei, 19732
c.

36 invo cat principiul

potr i~ij _ · ~n decl ai:at iile sale , Guv ernu l isla nde z a
cad ucit a~~ ia
O
sc~i mba re fund ame ntal a a imp reju rari lor ar antrena
\ fund arne n~~ a:ai~ lu1. _Dr:p_tul inte rnat iona l adm ite ca, dac a O schirnba!e
preJ urar ilor care au dete rmi nat part,ile sa - te 1,l1l
1
2
~; := --- ----
M.N. Shaw op .
acce p
'. . cit., 20
lCJ F · heries 14 p 688 .
, zs Jurisd · . , .
/ , zctzon Case (R d,
e era/ Repub lic of Germ any v. Icelan d), Judgement, 2 Febru
ary 1973-
-~ -~ ~ -......
Capitolul IV. Dreptul international al tratatelor 211

tratat transform.a radical intinderea obligaµilor impuse de acesta, partea

lezata poate, cu indeplinirea anumitor condiµi, sa utilizeze acest argu-
ment pentru a susµne caducitatea sau suspendarea tratatului. Acest
principiu §i condiµile excepµonale la care este supus au fost enunt.ate in
art. 62 din Convenµa de la Viena cu privire la dreptul tratatelor, care, din
multe puncte de vedere, poate fl considerata o codiflcare a dreptului
cutumiar existent in ceea ce prive§te incetarea relaµilor conventionale ca
urmare a unei schimbari a imprejurarilor.
3 7 . Una dintre conditiile esentiale cerute de acest articol este ca
schimbarea imprejurarilor' sa fl fo;t fundamentala. in aceasta privinta,
guvemul lslandei a menµonat exploatarea crescanda a resurselor de
pe§te in ma.rile inconjuratoare ale Islandei §i pericolul unei exploatari tot
mai intensive ca urmare a cre§terii capacitatii de capturare a navelor de
pescuit.
38. Faptul ca Islanda invoca «interesele sale vitale» - in conditiile in
care acestea nu au fa.cut obiectul unei rezerve exprese la acceptarea
obligaµei jurisdicµonale prevazute in schimbul de note din 1961 - trebuie
interpretat, avand in vedere schimbarea imprejurarilor invocate, drept o
indicare de catre Islanda a motivului pentru care aceasta considera drept
fundamentale schimbarile intervenite, in opinia sa, prin raportare la
tehnicile de pescuit anterioare. Aceasta interpretare ar corespunde ideii
tradiµonale ca schimbarile imprejurarilor care trebuie considerate drept
fundamentale sau vitale sunt acelea care pun in pericol existenta
prezenta sau viitoare a uneia dintre pa_rti (... ).
40. Dar aceste schimbari nu ar putea modifica in niciun mod
obligaµa de a accepta jurisdictia Cuqii, singura problema care se ridica
in faza actuala a procedurii (... ).
43. in plus, pentru a putea invoca o schimbare a imprejurarilor in
scopul de a pune capat unui tratat, aceasta schimbare trebuie sa fl
determinat o transformare radicala a intinderii obligaµilor care raman de
executat, trebuie sa fi fa.cut obligaµile mai dificile, astfel incat executarea
lor sa devina in mod esenµal diferita de cea la care parµle s-au angajat
initial. in ceea ce prive§te obligaµa analizata de Curte in acest moment,
a ceasta condiµe nu este indeplinita (... ). Clauza compromisorie indreptatea
oricare dintre pa.qi sa supuna Cuqii orice diferend care ar fi intervenit
intre ele referitor la extinderea jurisdicµei Islandei asupra zonelor de
pescuit dincolo de limita celor 12 mile marine. Diferendul actual este exact
de genul celor pe care clauza compromisorie din schimbul de note il viza".

9.4.2.5. Ruperea relafiilor diplomatice sau consulare

Confonn art. 63 din Conventia din 1969, ruperea relatiilor diplomatice sau consulare,
ca regula, nu poate fi invocata pentru incetarea efectelor unui tratat international. Ca
excepfie, poate fi inv~cata daca ex~stenta relatiilor diplomatice sau consulare este
indispensabila pentru aphcarea tratatulm.
 . . .. . . . 5t. t··II f ndarnentale
212 Drept international public. Princ1p11 ~• in ,tu u- - - - - - - -

Considerarn ca acest caracter se analizeaza in functie de circumstantele concrete a]e

fiecarui caz.

9.4.2.6. Abrogarea tratatului

Aceasta cauza opereaza in ipoteza in care pfu"tile unui tratat incheie n?u tr~tat, cu
acela~i obiect, insa cu dispozitii contrare fata de eel anterior. Pentru a fi ~c~~~nta, toate
11
pfu"tile tratatului trebuie sa convina asupra acestei cauze de incetare a valab1h~at tr~tatului
fie expres (in cazul in care se adopta un tratat special de abrogare a tratatulu~ antenor), fie
tacit (in situatia in care tratatul posterior primeaza ca aplicatie fata de eel antenor).

Studio de caz - Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii §i lrlandei de

Nord din Uniunea Europeana
Retragerea Regatului Unit al Marii Britanii ~i Irlandei de Nord din Uniunea 1
Europeanli
constituie un caz de incetare a aplicarii unui tratat international faµi de un stat •
Conform regulii generale prevazute de art. 42 parag. 2 din Conventia de la Viena:
,Jncetarea unui tratat internafional, denunfarea sau retragerea unei par'fi pot avea foe
ca rezultat al aplicarii dispozifiilor din tratat sau potrivit celor din prezenta Convenfie".
Aceasta regula se coroboreaza cu dispozitiile art. 54, potrivit carora retragerea wmi stat
are loc conform dispozitiilor din tratatul respectiv.
Practica statelor ofera putine exemple de retrageri din tratate internationale:
- in anul 1997, Coreea de Nord a incercat sa se retraga de la Pactul international cu
privire la drepturile civile ~i politice, care nu contine nicio dispozitie cu privire la
posibilitatea retragerii, insa, potrivit Comentariul General nr. 26 privind continuitatea
obligatiilor, al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului, Pactul nu este susceptibil de
denuntare sau retragere2 ;
- la 12 octombrie 2017, Statele Unite ale Americii au notificat in mod oficial
UNESCO despre intentia de a se retrage din UNESCO ~i au stabilit o misiune permanenta
in calitate de observator pe langa UNESCO;
- Statele Unite ale Americii ~i-au retras semnatura de la Statutul Curtii Penale
Internationale de la Roma ~i de la Acordul de la Paris;
- Federatia Rusa ~i-a retras semnatura de la Statutul Curt.ii Penale lntem alionale de la
Roma;
- la niv~lul__ Uniunii Eur~pene, in Groenlanda, in 1982, o majoritate de 53%, fata de

471/o, a dec1s, m urma unm referendum, sa paraseasca Comunitatea Europeana (insa

0

Groen~an~ este parte a statului Danemarca, nu un stat membru al Comunitatii - in prezent,

al .Umunu. - Europene, 1·ar ceea ce s-a "mcercat a 1ost .c. ob tinerea
· ·· .. ap11caru
modificaru · "' ··
tentonale a unor regle mencan,· pnn · exc1uderea Groenlandei de la· aplicarea lor).
1
Pentru O analiza detaliata
lrlandei de Nord din u .
ct· •·t .
E asupra con Itt1 or ~1 efectelor retragerii Regatului Unit al Marii Britanii ~
.1
W' niunea uropeana a d C M
~thdrawal, in Reflecting on Europe , (D• •. ";, ea · oldovan, Brexit and the International Law on TreatY
2 18,fP· ~57-271. s is/ r er: Scenarios for The EU's Future, Eurint Proceedings, vol. 5,
Umted Nations Hu .
Adopted at the s· man Rights Committee CCPR G
R"
https:llwww.refe,1xty-first Session of the Human h ene~al Comment No. 26: Continuity of Obligations,
orld.orgldocid/453883/de.ht I ( ig ts _Conumttee, on 8 December 1997, disponibil l a ~
m accesata la 13 septembrie 2019).
 ~::_l~IV:.:_.~D~re~p~t~ul~in~t~er'...'..n'.:a~tio:::'.n.:a::_1:al~t~ra:ta:t:el~o~r_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _213
_

La nivelul Uniunii Europene, art. 50 TUE prevede procedura prin care un stat membn:
se poate retrage din Uniunea Europeana, in cazuI in care dore~te sa faca acest lucru, aceasta
posibilitate fiind introdusa prin Tratatul de la Lisabona, in 2007.
Art. 50 TUE confine doar reguli de natura procedurala, nefiind prevazute ~i reguli de
drept material cu privire la condifiile de retragere, ~i este lex specialis fata de regulile
genera.le ale Convenfiei din 1969.
Declan~ aplicarii art. 50 TUE se realizeaza prin notificarea Consiliului European
de catre statul membru cu privire la intentia de a parasi Uniunea. Nu sunt prevazute cerinte
specifice cu privire la fonna acestei notificari.
Retragerea st:atului se realizeaza printr-un acord de retragere, ce trebuie sa fie negociat
in oonfonnit.ate cu art. 218 alin. (3) din TFUE. Negocierile privind retragerea trebuie sa fie
finaliz.ate tn tennen de doi ani de la data la care este declan~ata aplicarea art. 50, cu
posibilitatea prelungirii acestui tennen.
in cazul in care nu se ajunge la un acord in acest tennen, tratatele inceteaza sa se aplice
statului membru care se retrage.
La s~itul perioadei de negociere, negociatorul Uniunii va prezenta Consiliului ~i
Parlamentului European o propunere de acord, tinand seama de cadrul viitoarelor relatii ale
Regatului Unit cu UE.
Parlamentul European trebuie sa aprobe propunerea, prin vot cu majoritate simpla, la
care participa ~i parlamentarii din partea Regatului Unit in Parlamentul European.
Consiliul va incheia acordul prin vot cu majoritate calificata putemica.
Regatul Unit trebuie, de asemenea, sa ratifice acordul in confonnitate cu normele sale
.
constitutionale .

Art. 50 TUE are urmatorul continut:

'

"(J) Orice stat membru poate hotarf, in conformitate cu normele sale constitufionale,
sii se retragii din Uniune.
(2) Statul membru care hotara~te sa se retraga notifica intenfia sa Consiliului
EuropeaTL in baza orientarilor Consiliului European, Uniunea negociaza §i incheie cu
acest stat un acord care stabile§te condifiile de retragere, finand s~ama de cadrul viitoa-
re/or sale relafii cu Uniunea. Acest acord se negociaza in conformitate cu articolul 218
alineatul (3) din Tratatul privind funcfionarea Uniunii Europene. Acesta se incheie in
numele Uniunii de ciitre Consiliu, care hotara§te cu majoritate calificata, dupa aprobarea
Parlamentului European.
(3) Tratatele inceteaza sii se aplice statului in cauza de la data intrarii in vigoare a
acordului de retragere sau, in absenfa unui astfel de acord, dupa doi ani de la notificarea
previi.zutii la alineatul (2), cu excepfia cazului in care Consiliul European, in acord cu
statul membru in cauzii, hotiirii§te in unanimitate sa proroge acest termen.
(4) in in/elesul alineatelor (2) §i (3), membrul care reprezinta in cadrul Consiliului
European ~i al Consil~u~~i statul "!~mb,:u care se re~age nu participa nici la dezbaterile §i
· · la adontarea
mcz r deczzulor
ifl Conszhuluz
., d ,~ European,.r,§Z ale Consiliului care privesc statul in
cauza..., May·oritatea cali .zcata
. dfise 11.e1me§te rm
i •
con1ormitate
•• E
cu articolul 238 alineatul (3)
. 11-.i
lztera \U/ zn d. Tratatul privzn unc onarea vnzunu uropene.
z d' ·
(5) in cazul in care statu care_~-a re?_'as m Unzune depune o noua cerere de aderare,
..,
aceasta cerere A £
se supune proceduru prevazute la articolul 49."