Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr.

3/2013

SOLUŢIONAREA PE CALE PAŞNICĂ PEACEFUL SETTLEMENT OF

A DIFERENDELOR
INTERNAŢIONALE - PRINCIPIU
FUNDAMENTAL AL DREPTULUI
INTERNAŢIONAL PUBLIC
Roxana Alina PETRARU*
Abstract: Soluţionarea pe cale paşnică a
diferendelor internaţionale este un principiu de bază
a dreptului internaţional public, o idee la fel de veche
ca şi cea a războiului sau a recurgerii la forţă pentru
rezolvarea problemelor care pot apărea între state.
Importanţa principiului soluţionării pe cale paşnică a
diferendelor internaţionale rezultă din faptul că, spre
deosebire de principiile care urmăresc să elimine
posibilitatea apariţiei unui diferend internaţional,
acest principiu are ca obiect derularea unor anumite
operaţiuni care să rezolve diferendul deja apărut. În
acest articol urmează să demonstrăm calitatea
principiului soluţionării pe cale paşnică a
diferendelor internaţionale ca principiu fundamental
al dreptului internaţional public.
Cuvinte cheie: diferende internaţionale,
principiu fundamental, O.N.U., mijloace politico-
diplomatice, mijloace cu caracter jurisdicţional,
mijloace şi proceduri de rezolvare în cadrul
organizaţiilor internaţionale
1. Noţiunea de principiu de
drept internaţional public
Subiecte principale de drept
internaţional public, statele, întreţin între
ele o gamă variată de relaţii a căror bună
desfăşurare este condiţionată de respectarea
ordinii juridice internaţionale, ordine care
este fondată pe existenţa unor principii
directoare. Aceste principii reprezintă
nucleul dreptului internaţional public şi au
început să fie creionate încă din antichitate.
Prin principiu fundamental
înţelegem “o prescripţie normativă ce se
*
Lect. univ.drd., Facultatea de Drept, Universitatea “Petre Andrei” din Iaşi.
**
PhDs, University Lecturer, Faculty of Law, “Petre Andrei” University from Iasi.
INTERNATIONAL DISPUTES - A
FUNDAMENTAL PRINCIPLE OF
PUBLIC INTERNATIONAL LAW
Roxana Alina PETRARU **
Astract: Peaceful settlement of international
disputes is a basic principle of public international
law, an idea as old as that of war or of the use of
force to solve problems that may arise between states.
"The importance of the principle of peaceful
settlement of international disputes is given by the fact
that, unlike the principles that seek to eliminate the
possibility of an international dispute, this principle
aims to conduct certain operations in order to resolve
the dispute that has already occurred. In this article
we are going to demonstrate the quality of the
principle of peaceful settlement of international
disputes as a fundamental principle of public
international law.
Key words: international disputes,
fundamental principle, UN, political and diplomatic
means, means with a judicial character, means and
procedures of settlement within international
organizations
1. The notion of public
international law principle
As main subjects of public
international law, the states develop a wide
range of relationships whose good conduct
is subject to compliance with the
international legal order, an order that is
based on the existence of certain
guidelines. These principles are the core of
public international law and began to be
sketched since antiquity.
A fundamental principle is "a
normative prescription that is characterized
by a high level of abstraction, giving
expression to universally accepted

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
95
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
caracterizează printr-un înalt nivel de
abstractizare, dând expresie unei valori
internaţionale universal acceptate şi care
guvernează conduita subiectelor de drept
internaţional”1. Principiile fundamentale
ale dreptului internaţional public au un
caracter general, universal, o valoare
juridică egală şi sunt în raport de
interdependenţă.
În conformitate cu textul Declaraţiei
cu privire la principiile fundamentale şi
necesitatea aplicării lor universale în
relaţiile internaţionale din 1937, “omenirea
va putea progresa doar atunci când
libertatea umană este asigurată; atunci când
toate guvernele acceptă dreptul fiecăruia
din ele de a-şi stabili şi guverna în mod
liber şi fără nici o ingerinţă exterioară
problemele lor interne; când în relaţiile
dintre naţiuni se respectă cu bună credinţă
cuvântul dat; atunci când există
convingerea de abţinere de la utilizarea
forţei armate în promovarea politicii
externe şi atunci când există dorinţa de a
soluţiona toate divergenţele exclusiv prin
modalităţi paşnice; atunci când relaţiile
economice se fundamentează pe beneficiul
mutual, egalitate de tratament şi
corectitudine.” Aceste principii cristalizate
în această declaraţie a lui Cordell Hull, vor
fi codificate parţial printre altele prin:
Carta O.N.U., Carta Organizaţiei Statelor
Americane, Declaraţia Adunării Generale
asupra principiilor de drept internaţional,
ale relaţiilor prieteneşti şi de colaborare
dintre state, Carta drepturilor şi
îndatoririlor economice ale statelor, Actul
final de la Helsinki, etc.
Declaraţia Adunării Generale a
O.N.U. din 1970 menţionează 7 principii
fundamentale ale dreptului internaţional
public. Aceste sunt: nerecurgerea la forţă
sau la ameninţarea cu forţa, obligaţia
soluţionării pe cale paşnică a diferendelor
internaţionale, neamestecul în treburile
interne ale altor state, îndatorirea statelor
de a coopera între ele, egalitatea în drepturi
a popoarelor şi dreptul la autodeterminare,
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
96
international values  which govern the
conduct of subjects of international law" 13.
The fundamental principles of
public international law are general,
universal, an equal legal value and are in a
relationship of interdependence.
As stated in the Declaration on
fundamental principles and the need for
their universal application in regard to
international relations in 1937, "humanity
can progress only when human freedom is
assured, when all governments accept the
right of each of them to establish and
govern freely and without any outside
interference their internal affairs; when the
word given is respected in the relations
between nations; when there is a will to
abstain from the use of armed force in the
promotion of foreign policy; when there is
a desire to resolve all disputes exclusively
by peaceful means; when economic
relations are based on mutual benefit,
equality and fair treatment.” These
principles crystallized in the statement of
Cordell Hull, will be encoded partly by
means of: the UN Charter, the OAS
Charter, General Assembly Declaration on
principles of international law, on the
friendly relations and cooperation among
states, the Charter of Economic Rights and
Duties of States, the Helsinki Final Act,
etc.
UNO General Assembly
Declaration from 1970 mentions seven
fundamental principles of public
international law. These are: non-use of
force or of the threat by force, the
obligation of peaceful settlement of
international disputes, non-interference in
the internal affairs of other states, the duty
of states to cooperate with each other,
equal rights of peoples and the right to self-
determination, sovereign equality of states
and fulfilment in good faith of international
obligations. According to the Final Act of
the Conference on Security and
Cooperation in Europe, to the principles
mentioned above we can add the principle
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
egalitatea suverană a statelor şi
îndeplinirea cu bună credinţă a obligaţiilor
internaţionale. În conformitate cu
prevederile Actului final al Conferinţei
pentru securitate şi cooperare în Europa, la
principiile amintite mai sus putem adăuga
principiul inviolabilităţii frontierelor, al
integrităţii teritoriale şi respectul
drepturilor omului şi a libertăţilor
fundamentale. În prezent, unii autori2
susţin că are loc formarea şi consacrarea
unor noi principii: principiul dezarmării, al
protecţiei mediului înconjurător, al
securităţii colective şi al coexistenţei
paşnice.
2. Principiul soluţionării pe
cale paşnică a diferendelor
internaţionale
“De-a lungul timpului, în relaţiile
dintre state, precum şi în raporturile dintre
acestea şi alte subiecte de drept
internaţional au apărut sau se pot ivi
interese opuse, neînţelegeri sau probleme
litigioase sau, momente de tensiune şi de
încordare, înglobând cauze dintre cele mai
diverse, unele motive fiind de dată relative
recentă sau cu străvechi rădăcini în
istorie”3. Aceste probleme se numesc
diferende internaţionale. Curtea
Permanentă de Justiţie Internaţională
considera diferendul ca fiind o between them by peaceful means only" 17.
“neînţelegere, un dezacord asupra unui
punct de drept sau de fapt o contradicţie; o
opoziţie de teze juridice sau de interese”4.
“În conformitate cu dreptul internaţional
contemporan, ce interzice folosirea forţei
sau ameninţarea cu forţa, statele ca şi
celelalte subiecte ale acestui drept au
obligaţia să rezolve diferendele dintre ele
doar pe cale paşnică”5.
Soluţionarea diferendelor
internaţionale pe cale paşnică constituie un
principiu al dreptului internaţional public
din anul 1928, când a fost semnat Pactul
Briand - Kellogg. Conform articolului 1,
“Înaltele Părţi Contractante declară solemn
în numele popoarelor lor respective că
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
97
of inviolability of borders, of territorial
integrity and the respect for human rights
and fundamental freedoms. Currently,
some authors14 argue that the establishment
and consecration of some new principles
takes place: the disarmament principle, the
principle of environmental protection, of
collective security and of peaceful
coexistence.
2 . The principle of peaceful
settlement of international disputes
"Over time, in the relations between
states, and in the relations between them
and other subjects of international law
opposing interests, disagreement or
contentious issues or moments of tension
and suspense have arisen or may arise, due
to causes of the most diverse, some reasons
are relatively recent or have ancient roots
in history" 15. These problems are called
international disputes. The Permanent
Court of International Justice considers the
dispute as a "misunderstanding, a
disagreement on a point of law or in fact a
contradiction, an opposition of judicial
theses or legal interests16". "In line with
contemporary international law, which
prohibits the use of force or of the threat by
force, the states just like the other subjects
of the law are required to resolve disputes
Settlement of international disputes
by peaceful means is a principle of public
international law since 1928, when Briand
- Kellogg Pact was signed. According to
Article 1, "The High Contracting Parties
solemnly declare in the names of their
respective peoples that they condemn the
recourse to war for the settlement of
international disputes and drop it as an
instrument of national policy in their
mutual relations." Further, in Article 2
"The High Contracting Parties admit that
the regulation or settlement of all disputes
or conflicts of whatever nature or of
whatever origin they may be which may
arise between them, will have to be
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
condamnă recursul la război pentru
regularea diferendelor internaţionale şi
renunţă la el ca instrument de politică
naţională în relaţiunile lor mutuale.” Mai
departe, în articolul 2 “Înaltele Părţi
Contractante recunosc că regularea sau
rezolvarea tuturor diferendelor sau
conflictelor de orice natură sau de orice
origine ar fi ele care se vor putea ivi între
ele, nu va trebui niciodată urmărită decât
prin mijloace pacifice.”6 Acest principiu
este amintit şi de alte documente
internaţionale dintre care menţionăm
Convenţiile de la Haga, din 1899 şi 1907,
Statutul Societăţii Naţiunilor (1919), Carta
O.N.U (1945)7, Convenţia europeană
pentru soluţionarea paşnică a diferendelor
(1957) adoptata în cadrul Consiliului
Europei, Rezoluţia Adunării Generale
2160(XXI) din 1966privind respectarea
strictă a interdicţiei de a recurge la
ameninţarea cu forţa sau la folosirea forţei
în relaţiile internaţionale şi dreptul la
autodeterminare, Declaraţia referitoare la
principiile dreptului internaţional privind
relaţiile prieteneşti şi cooperarea dintre
state potrivit Cartei O.N.U. (1970),
Declaraţia de la Manila (1982)8 şi altele.
Consultarea acestor documente duce la
concluzia generală că dreptul internaţional
impune o obligaţie generală de soluţionare
pe cale paşnică a diferendelor
internaţionale. Această obligaţie trebuie
executată rapid, pentru a se evita eventuala
escaladare a lor.
“Fundamentul procesului de
soluţionare paşnică îl constituie respectarea
principiului egalităţii suverane şi al celui
privind cooperarea statelor”9. Acest lucru
demonstrează încă o dată interdependenţa
dintre principiile fundamentale ale
dreptului internaţional public.
Având în vedere caracterul voluntar
al acestui principiu, trebuie să subliniem că
obligaţiile pozitive care incumbă statelor
sunt de două categorii: obligaţia de a
îndeplini acţiuni privind alegerea şi
folosirea mijloacelor convenite şi obligaţia
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
98
pursued only through peaceful means” 18.
"This principle is mentioned in other
international documents of which we
mention the Hague Convention, from 1899
and 1907, the Statute of Nations (1919),
UN Charter (1945) 19, Convention for the
peaceful settlement of disputes (1957)
adopted by the Council of Europe, the
General Assembly resolution 2160 (XXI)
from 1966 regarding the strict compliance
with the prohibition to use threat by force
or force in international relations and the
right to self-determination, the Declaration
on the principles of international law
concerning friendly relations and
cooperation among states according to the
UN Charter (1970), Manila Declaration
(1982) 20 and others. The study of these
documents would lead to the general
conclusion that international law imposes a
general obligation of peaceful settlement of
international disputes. This obligation must
be performed rapidly to avoid their
possible escalation.
"The foundation of the process of
peaceful settlement is the observance of the
principle of sovereign equality and of that
regarding the cooperation of states." 21 This
once again demonstrates the
interdependence of fundamental principles
of public international law.
Given the voluntary nature of this
principle, we must emphasize that the
positive obligations incumbent on states
are of two categories: the obligation to
perform actions regarding the choice and
the use of agreed means and the obligation
to find a mutually acceptable solution. The
solution should be one able to fully and
quickly resolve the existing conflict, the
parties being free to choose the means
which they consider to be the most
suitable. Whatever the means chosen, the
parties are bound to apply fully and in
good faith the treaties to which they are
part and their provisions on the regulation
of the procedure of peaceful settlement of
international disputes. Another obligation
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
găsirii unei soluţii reciproc acceptabile.
Soluţia trebuie să fie una în măsură de a
rezolva deplin şi rapid conflictul existent,
părţile fiind libere să aleagă mijloacele pe
care le consideră a fi cele mai potrivite.
Indiferent de mijlocul ales, părţile sunt
obligate să aplice deplin şi cu bună credinţă
tratatele la care sunt parte şi prevederile
acestora privind reglementarea procedurii
de rezolvare pe cale paşnică a diferendelor
internaţionale. O altă obligaţie a statelor
este aceea de a se abţine de la orice act care
ar putea agrava diferendul existent sau
situaţia internaţională.
În vederea rezolvării diferendelor
internaţionale, părţile pot recurge la trei
categorii de mijloace paşnice: politico-
diplomatice (negocierile, bunele-oficii,
medierea, ancheta internaţională,
concilierea), jurisdicţionale (arbitrajul,
instanţele judiciare internaţionale) şi
organizaţii internaţionale.
Mijloacele politico-diplomatice
corespund unui arsenal de procedee de
rezolvare dintre cele mai vechi, considerate
clasice. Scopul acestor mijloace este
apropierea punctelor de vedere ale părţilor
implicate, până la găsirea unei soluţii
acceptabilă de ambele părţi. Aceste
mijloace sunt eficiente numai dacă părţile
implicate consimt să participe cu bună-
credinţă.
Negocierile reprezintă cel mai
dinamic şi eficient mijloc de soluţionare pe
care paşnică a diferendelor internaţionale.
Ele sunt prezente în orice proces de
soluţionare paşnică, chiar dacă diferendul
se rezolvă pe o altă cale.
Importanţa negocierilor
(tratativelor) ca mijloc de soluţionare
paşnică este consacrată de art. 33 al Cartei
O.N.U., precum şi în alte documente
relevante unde ele figurează pe primul loc
în cadrul metodelor de rezolvare paşnică a
diferendelor. În raport cu celelalte metode
de rezolvare paşnică a diferendelor, metoda
tratativelor se caracterizează prin supleţe,
operativitate şi o mai mare eficacitate în
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
99
of the States is to refrain from any action
which might aggravate the existing dispute
or international situation.
In order to resolve international
disputes, the parties may resort to three
categories of peaceful means: political and
diplomatic (negotiations, good offices,
mediation, international investigation,
conciliation), judicial (arbitration,
international courts) and international
organizations.
Political and diplomatic means
correspond to an arsenal of the oldest
methods for solving regarded as classics.
The purpose of these means is to interrelate
the views of the parties involved in order to
find a solution acceptable by both parties.
These means are effective only if the
parties involved agree to participate in
good faith.
Negotiations are the most dynamic
and effective means of peaceful settlement
of international disputes. They are present
in any process of peaceful settlement, even
if the dispute is resolved in some other
way.
The importance of negotiations
(talks) as a means of peaceful settlement is
stated by art.33 of the UN Charter and by
other relevant documents where they
appear as the first method of peaceful
resolution of disputes. In comparison with
other methods of peaceful settlement of
disputes, the negotiation method is
characterized by flexibility, greater
efficiency and effectiveness in searching
and finding solutions, by a lower degree of
formality and by a greater adaptability to
different conflict situations occurring in
international relations.
Good offices consist of the action of
a third State, of an international
organization or of an influential personality
to persuade the states which are part of the
dispute to resolve conflicts between them
by peaceful means, to contact or to restore
contacts between those states22.
Mediation is defined as the action
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013
căutarea şi găsirea de soluţii, printr-un grad
mai redus de formalism şi o mai mare
capacitate de adaptare la diversitatea
situaţiilor conflictuale care apar în planul
relaţiilor internaţionale.
Bunele oficii constau în acţiunea
unui stat terţ, a unei organizaţii
internaţionale sau a unei personalităţi
influente de a convinge statele aflate în
diferend să rezolve neînţelegerile dintre ele
pe cale paşnică, de a pune în contact sau a
restabili contactele între respectivele
state10.
Mediaţiunea este definită ca
acţiunea unui stat, a unei organizaţii
internaţionale sau a unei persoane oficiale,
care se bucură de reputaţie şi de prestigiul
imparţialităţii, de a participa în mod direct
la tratativele dintre părţi şi de a le conduce
spre un acord pe baza soluţiilor pe care le
propune acestora11.
Ancheta reprezintă o metodă de
soluţionare care constă în clarificarea, de
către o comisie desemnată în acest scop de
către părţile aflate în diferend sau de către
o organizaţie internaţională, a unor situaţii
de fapt controversate asupra cărora există
un diferend. Ancheta internaţională are un
obiect de investigare limitat, iar poziţia sa
este auxiliară faţă de celelalte metode de
soluţionare paşnică a diferendelor,
constituind, de regulă, o operaţiune
preliminară, căreia îi urmează calea
tratativelor, a bunelor oficii sau a
mediaţiunii ori, de cele mai multe ori, a
unui arbitraj sau a unui tribunal
internaţional.
Concilierea este metoda de
soluţionare paşnică în conformitate cu care
un diferend internaţional este examinat de
către un organ colegial prestabilit sau
alcătuit ad-hoc (comisia de conciliere),
compus din persoane particulare numite
sau agreate de părţi, care în vederea
ajungerii la o înţelegere propune o soluţie
de împăcare pe care părţile o pot accepta
sau o pot respinge12.
O categorie aparte de mijloace de
Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
100
of a State, of an international organization
or of an official who has a reputation or the
prestige of impartiality, to participate
directly in negotiations between the parties
and to lead them towards an agreement
based on the solutions it proposes to
them23.
The survey is a method that consists
in the clarification by a committee
appointed for this purpose by the parties
which are part of the dispute or by an
international organization of controversial
circumstances over which there is a
dispute. International survey has a limited
investigation object and its position is
ancillary to the other methods of peaceful
settlement of disputes, being usually a
preliminary operation, which is followed
by negotiation, good offices or mediation,
most often, by arbitration or an
international tribunal.
Reconciliation is the method of
peaceful settlement under which an
international dispute is reviewed by a
predetermined collegial body or composed
ad hoc (the Reconciliation Commission),
composed of individuals appointed or
agreed by the parties, which, in order reach
an agreement proposes a reconciliation
solution which the parties may accept or
may refuse24.
A special category of means of
peaceful settlement of international
disputes is the means of a judicial nature.
Unlike the political and diplomatic means,
which are characterized by the issue of
binding decisions on the parties, decided
by an independent body, after the
development of an adversarial procedure,
guaranteeing the right to defense and
equality of the parties.
International arbitration is a method of
settling of a judicial nature, in which a
number of impartial arbitrators examine the
dispute within contentious proceedings
based on the application of the rules
previously agreed by the parties and of
international law in general and give a
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

soluţionare pe cale paşnică a diferendelor judgment which is binding by virtue of the

internaţionale o constituie mijloacele cu prior consent of the parties. Specific to
caracter jurisdicţional. Spre deosebire de international arbitration, unlike political
mijloacele politico-diplomatice, acestea se and diplomatic means, is primarily the
caracterizează prin emiterea unor decizii cu binding nature of the decisions.
caracter obligatoriu pentru părţi, pronunţată International justice is the
de un organ independent, în urma institutionalized legal form in which a
desfăşurării unei proceduri contradictorii, body of judges previously appointed for a
cu garantarea dreptului la apărare şi specified period analyzes the dispute
egalitatea părţilor. according to an established procedure by
Arbitrajul internaţional este o the statute of the court and gives a
metodă de soluţionare cu caracter judgment which is binding on the parties
jurisdicţional, în cadrul căreia un număr de which are part of the dispute.
arbitri imparţiali analizează diferendul în Finally, in this list of means of peaceful
cadrul unei proceduri contencioase pe baza settlement of international disputes we will
aplicării regulilor convenite anterior de mention the importance of international
părţi şi a dreptului internaţional în organizations. International organizations
ansamblu şi dă o hotărâre care este can settle disputes of various types:
obligatorie în temeiul consimţământului between the Member States; between a
prealabil al părţilor. Specific arbitrajului Member State and the organization;
internaţional, spre deosebire de mijloacele between different bodies of the
politico-diplomatice, este în primul rând organization, between the organization and
caracterul obligatoriu al hotărârilor other international organizations; between
pronunţate. the organization and its officials.
Justiţia internaţională este forma
judiciară instituţionalizată în cadrul căreia 3. Conclusions
un corp de judecători numiţi anterior pe o Peaceful settlement of disputes is
perioadă determinată analizează diferendul binding for all states, meaning that they
potrivit unei proceduri prestabilite prin must resolve the disputes between them by
statutul tribunalului şi dă o hotărâre care peaceful means in accordance with the
este obligatorie pentru părţile aflate în principles and norms of international law
diferend. and universal, in the sense that they must
Nu în ultimul rând, în această use this method to resolve any dispute,
enumerare a mijloacelor de soluţionare pe regardless of its nature and the stage in
cale paşnică a diferendelor internaţionale which it finds itself. As we demonstrated
amintim importanţa organizaţiilor throughout this article, the principle of
internaţionale. În cadrul organizaţiilor peaceful settlement of international
internaţionale se pot soluţiona diferende de disputes is a fundamental principle of
diferite tipuri: între statele membre; între public international law with a universal
un stat membru şi organizaţie; între diferite character strongly interrelated with the
organisme ale organizaţiei; între o other principles.
organizaţie şi alte organizaţii
internaţionale; între organizaţie şi
Bibliography
funcţionarii săi. Al. Burian (coord), Drept
internaţional public (Public International
3. Concluzii Law), 3rd edition, Tipografia Elena V.I.
Rezolvarea pe cale paşnică a Publishing House, Chişinău, 2009
diferendelor are un caracter obligatoriu M. D. Lungu, Rolul organizaţiilor

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
101
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

pentru toate statele, în sensul că acestea internaţionale în soluţionarea paşnică a

trebuie să rezolve diferendele dintre ele diferendelor internaţionale (Role of
exclusiv prin mijloace paşnice, în International Organizations in the Peaceful
conformitate cu principiile şi normele de Settlement of International Disputes),
drept internaţional, şi un caracter universal, Universul Juridic Publishing House,
în sensul că trebuie să se recurgă la această Bucharest, 2010
cale pentru soluţionarea oricărui diferend, L. M. Trocan, Medierea –
indiferent de natura acestuia şi de faza în modalitate de soluţionare paşnică a
care s-ar afla. Aşa cum am demonstrate în diferendelor internaţionale (Mediation – a
cuprinsul acestui articol, principiul way of peaceful settlement of international
soluţionării pe cale paşnică a diferendelor disputes), Medierea Magazine, no.1-
internaţionale este un principiu 2/2011, Editura Universitară, Bucharest
fundamental al dreptului internaţional L. M. Trocan, Bunele Oficii -
public, cu caracter universal şi aflat în mijloc paşnic de soluţionare a
strânsă interdependenţă cu celelalte diferendelor internaţionale (Good Offices
principii. - Peaceful Means of Settling International
Disputes) Annals of “Constantin
Bibliografie Brâncuşi” University from Târgu Jiu, Legal
Al. Burian (coord), Drept Sciences Series, no. 3/2011
internaţional public, ediţia a III-a, Editura L. M. Trocan, Concilierea
Tipografia Elena V.I., Chişinău, 2009 internaţională, modalitate de rezolvare pe
M. D. Lungu, Rolul organizaţiilor cale paşnică a diferendelor internaţionale
internaţionale în soluţionarea paşnică a (International Reconciliation , a Peaceful
diferendelor internaţionale, Editura Way of Solving International Disputes),
Universul Juridic, Bucureşti, 2010 Annals of “Constantin Brâncuşi”
L. M. Trocan, Medierea – University from Târgu Jiu, Legal Sciences
modalitate de soluţionare paşnică a Series no. 1/2012
diferendelor internaţionale, Revista L. M. Trocan, Consideraţii generale
Medierea, nr.1-2/2011, Editura privind diferendele internaţionale
Universitară, Bucureşti (General Considerations on International
L. M. Trocan, Bunele Oficii - Disputes), Annals of “Constantin
mijloc paşnic de soluţionare a Brâncuşi” University from Târgu Jiu, Legal
diferendelor internaţionale, Analele Sciences Series, no. 2/2012
Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Briand-Kellogg Pact of 1928 –
Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice nr. 3/2011 (http://www.jura.uni-
L. M. Trocan, Concilierea muenchen.de/fakultaet/lehrstuehle/satzger/
internaţională, modalitate de rezolvare pe materialien/kellogg1928e.pdf)
cale paşnică a diferendelor internaţionale,
Analele Universităţii “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe
Juridice nr. 1/2012
L. M. Trocan, Consideraţii
generale privind diferendele
internaţionale, Analele Universităţii
“Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria
Ştiinţe Juridice nr. 2/2012
Pactul Briand-Kellogg din 1928
(http://www.jura.uni-

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
102
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

muenchen.de/fakultaet/lehrstuehle/satzger/
materialien/kellogg1928e.pdf)

1
Al. Burian (coord), Drept internaţional public, ediţia a III-a, editura Tipografia Elena V.I., Chişinău, 2009, p.
63.
2
Ibidem, p. 62
3
L. M. Trocan, Consideraţii generale privind diferendele internaţionale, Analele Universităţii “Constantin
Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice nr. 2/2012, p. 53.
4
Ibidem, p. 54.
5
Ibidem, p. 55.
6
Pactul Briand-Kellogg din 1928 –
(http://www.jura.uni-muenchen.de/fakultaet/lehrstuehle/satzger/materialien/kellogg1928e.pdf)
7
Art. 2, parag. 3: „Toţi membrii organizaţiei vor rezolva diferendele lor internaţionale prin mijloace paşnice, în
aşa fel încât pacea şi securitatea internaţională, precum şi justiţia, să nu fie puse în primejdie”. Obligaţia de
principiu prevăzută de art. 2, paragraful 3, din Cartă este detaliată în Capitolul VI al Cartei O.N.U. (art. 33-38),
care indică următoarele mijloace şi metode de soluţionare paşnică a diferendelor internaţionale: tratativele,
ancheta, mediaţiunea, concilierea, arbitrajul, mijloacele cu caracter jurisdicţional, recurgerea la organizaţii sau
acorduri regionale, precum şi orice alte mijloace asupra cărora statele cad de acord să le folosească.
8
Secţiunea 1, parag. 13- “Nici existenţa unui diferend, nici eşuarea unei proceduri de reglementare paşnică nu
autorizează vreunul din statele părţi la diferend să recurgă la forţă sau la ameninţarea cu forţa”.
9
M. D. Lungu, Rolul organizaţiilor internaţionale în soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale Editura
Universul Juridic, Bucureşti, 2010, p. 29.
10
A se vedea pentru detalii L. M. Trocan, Bunele Oficii - mijloc paşnic de soluţionare a diferendelor
internaţionale, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, nr. 3/2011, p.
159-172.
11
A se vedea pentru detalii L. M. Trocan, Medierea – modalitate de soluţionare paşnică a diferendelor
internaţionale, Revista Medierea, nr.1-2/2011, Editura Universitară, Bucureşti, p. 70-71.
12
A se vedea pentru detalii L. M. Trocan, Concilierea internaţională, modalitate de rezolvare pe cale paşnică
a diferendelor internaţionale, Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice
nr. 1/2012, p. 73-86.
13
Al. Burian (coord), Drept internaţional public (Public International Law), 3rd edition, Tipografia Elena V.I.
Publishing House, Chişinău, 2009, p. 63.
14
Ibidem, p. 62
15
L. M. Trocan, Consideraţii generale privind diferendele internaţionale (General Considerations on
International Disputes), Annals of “Constantin Brâncuşi” University from Târgu Jiu, Legal Sciences Series, no.
2/2012, p. 53.
16
Ibidem, p. 54.
17
Ibidem, p. 55.
18
Briand-Kellogg Pact of 1928 –
(http://www.jura.uni-muenchen.de/fakultaet/lehrstuehle/satzger/materialien/kellogg1928e.pdf)
19
Article 2, paragraph 3: "All Members of the organization shall settle their international disputes by peaceful
means in such a manner that international peace and security, and justice, are not endangered ." The principle
obligation laid down in art. 2, paragraph 3, of the Charter is detailed in Chapter VI of the UN Charter ( art. 33-
38 ), which indicates the following means and methods of peaceful settlement of international disputes:
negotiations , inquiry , mediation, conciliation, arbitration, judicial nature means, recourse to regional agreement
or organizations, and any other means which the States agree to use.
20
Section 1, paragraph 13 - "Neither the existence of a dispute nor the failure of a peaceful settlement procedure
authorizes any of the Parties to the dispute to resort to force or to the threat by force ."
21
M. D. Lungu, Rolul organizaţiilor internaţionale în soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale (Role of
International Organizations in the Peaceful Settlement of International Disputes), Universul Juridic Publishing
House, Bucharest, 2010, p. 29
22
See for details L. M. Trocan, Bunele Oficii - mijloc paşnic de soluţionare a diferendelor internaţionale
(Good Offices - Peaceful Means of Settling International Disputes) Annals of “Constantin Brâncuşi” University
from Târgu Jiu, Legal Sciences Series, no. 3/2011, p. 159-172.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
103
Analele Universităţii “Constantin Brâncuşi” din Târgu Jiu, Seria Ştiinţe Juridice, Nr. 3/2013

23
See for details L. M. Trocan, Medierea – modalitate de soluţionare paşnică a diferendelor internaţionale
(Mediation – a way of peaceful settlement of international disputes), Medierea Magazine, no.1-2/2011, Editura
Universitară, Bucharest, p. 70-71.
24
See for details L. M. Trocan, Concilierea internaţională, modalitate de rezolvare pe cale paşnică a
diferendelor internaţionale (International Reconciliation , a Peaceful Way of Solving International Disputes),
Annals of “Constantin Brâncuşi” University from Târgu Jiu, Legal Sciences Series no. 1/2012, p. 73-86.

Annals of the „Constantin Brâncuşi” University of Târgu Jiu, Juridical Sciences Series, Issue 3/2013
104