Universitatea Ecologica Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

Anul universitar 2012 / 2013

Drept International Public

Doctrine juridice privind natura si fundamentul dreptului international

Doctrine juridice privind natura si fundamentul dreptului international

Un moment important in dezvoltarea dreptului international, il marcheaza tratatele de pace de la Paris din 1 1 si 1 !" care au avut ca rezultat aparitia unor state independente pe harta Europei, ca Austria, #ugoslavia, Polonia, Ungaria si $ehoslovacia, dar si infiintarea %igii &atiunilor, prin Pactul %igii care face parte integranta din tratatele de la Paris' Liga Natiunilor este prima organizatie internationala cu caracter general, avand ca scop mentinerea pacii internationale si ingradirea recurgerii la raz(oi' Pactul )riand*+ellog, incheiat la Paris la !, septem(rie 1 !-, este un document international important, potrivit caruia statele parti se o(liga sa renunte la raz(oi ca instrument al politicii lor nationale, raz(oiul fiind astfel pus in afara legii' Dupa cel de*al doilea raz(oi mondial, crearea .rganizatiei &atiunilor Unite, prin adoptarea Cartei ONU in 1 /0, a deschis largi posi(ilitati de afirmare si dezvoltare a dreptului international, de intarire a rolului sau in promovarea cooperarii internationale, a cola(orarii in pro(lemele politice, economice, sociale, culturale si ale drepturilor omului' 1re(uie su(liniat ca dupa acest raz(oi dezvoltarea dreptului international este legata de mai multe etape' Prima etapa din perioada anilor 20" este caracterizata de confruntarea politica ce a dus la 3raz(oiul rece4' A doua etapa, de dupa anii 25", este caracterizata de realizarea unui climat de destindere politica' #n planul dreptului international pu(lic, a fost afirmarea unui drept al coe6istentei pasnice, al respectuui reciproc intre state, indiferent de zona geografica, de oranduirea social*politica si organizarea interna a statelor' $u privire la natura si fundamentul dreptului international s*au conturat trei doctrine principale7 doctrina pozitivista, normativista si doctrina dreptului natural' Doctrina pozitivista s*a dezvoltat in cea de a doua jumatate a secolului al 8#8* lea i se caracterizeaza prin o(ligativitatea regulilor dreptului international, desprinse din principiile care impun respectul tratatelor si intelegerilor scrise intre state' Are la (aza conceptia potrivit careia forta o(ligatorie a dreptului decurge din faptul ca el este produs al vointei statelor'
Carta Organizaiei Naiunilor Unite este un tratat care :nfineaz; organizaia internaional; numit; .rganizaia &aiunilor Unite' A fost semnat la $onferina &aiunilor Unite privind .rganizaia #nternaional; de la San Francisco, $alifornia, Statele Unite ale Americii, pe !5 iunie 1 /0'
9

Doctrina normativista consta in considerarea dreptului ca un intreg sistem de norme in forma piramidala, in cadrul caruia este suficient sa se determine care dintre normele sale este norma fundamentala, avand insusirea de a atri(ui forta juridica o(ligatorie intregului sistem' consta in considerarea dreptului ca un intreg sistem de norme in forma piramidala, in cadrul caruia este suficient sa se determine care dintre normele sale este norma fundamentala, avand insusirea de a atri(ui forta juridica o(ligatorie intregului sistem' Aceasta teorie a fost fondata de Hans Kelsen, potrivit careia validitatea unei norme nu ar putea deriva dintr*un fapt sau act de vointa' #n conceptia lui +elsen, dreptul intern al statelor este su(ordonat dreptului international, iar validitatea ordinelor juridice nationale deriva dintr*o norma pozitiva de drept international' Doctrina dreptului natural porneste de la teza conform careia dreptul isi are originea in natura umana a fiintei omenesti' #n conceptia lui <ugo =rotius, dreptul natural decurge din ratiunea umana iar dreptul gintilor reprezinta un drept intercivitates, intre state, fiind (azat pe acordul acestora' >ircea Djuvara considera ca ideea o(iectiva de justitie ar reprezenta, in ultima instanta, fundamentul dreptului internat'#n afara celor trei doctrine principale, mentionam teoriile sociologice si cele psihologice' Potrivit primelor teorii, fundamentul drept'internat'rezida in necesitatea sociala' Promotorii teoriilor psihologice situeaza forta o(ligatorie a dreptului international pe elemente su(iective, acestea derivand din convingerea juridica internatuinala ori din convingerea juridica concordanta a statelor' $oncenptiile si teoriile promovate de principalele doctrine cu privire la natura si fundamentul dreptului international releva faptul ca evolutia si dezvoltarea lor este legata de procesul evolutiei si dezvoltarea dreptului international Contributiile Romniei la dezoltarea .dreptului international ?omania are o traditie insemnata in domeniul stiintei drept'internat', in trecutul tarii afirmandu*se cadre universitare valoroase, ale caror lucrari au marcat contri(utii semnificative la dezvoltarea acestei stiinte' Prestigiosi profesori ai Facultatii de Drept din )ucuresti ca @aleriu Urseanu, &icolae 1itulescu, Paul &egulescu, =eorge Plastara, @espasian @'Pella, &icolae Dascovici si =eorge Sofroniu' Dupa 1 // au adus contri(utii remarca(ile la dezvoltarea stiintei dreptului international =rigore =eam;nu, 1raian #onascu, Ale6andru )olintineanu' #n literartura de specialitate din tara noastra isi aduc o importanta contri(utie la afirmarea stiintei dreptului romanesc Dumitra Popescu, Adrian &astase, >artian &iciu, #on Anghel,
9

Hans Kelsen A11 .ctom(rie 1--1 1 Aprilie 1 ,BC a fost un jurist si filosof austriac, considerat una dintre cele mai importante figuri din domeniul dreptului in sec' 88'

1heodor >elescanu, $onstantin Andronovici, #rina >oroianu Dl;tescu, etc' Amintim in acest sens contri(utiile romanesti in conte6tul actelor intreprinse de .'&'U' pentru codificarea principiilor dreptului international, pentru codificarea dreptului diplomatic, dreptului consular, dreptului m;rii, dreptului umanitar si altele' Obiectul dreptului internatioanal .(iectul dreptului international il formeaza, in principal relatiile dintre state' ?elatiile interstatale sunt determinate in intinderea si continutul lor de catre statele care, prin acordul de vointa include, in sfera reglementarilor si raporturilor lor juridice, orice pro(lema careia ii atri(uie caracter internat' &u constituie o(iect de reglementare a normelor dreptului international acele pro(leme care, potrivit art'! alin', al $artei .&U, 3apartin esential competentei interne a unui Stat4, ramanand prin caracterul lor in sfera suveranitatii de stat, a e6ercitarii depline si e6clusive a acesteia' &u constituie o(iect de reglementare a normelor dreptului internatational raporturile in care statul nu apare ca purtator al puterii de stat' .(iectul dreptului international nu poate fi insa redus numai la relatiile dintre state, pentru ca in sfera reglementarilor juridice intra si raporturile altor entitati cu statut de su(iecte ale dreptului international, in conditiile determonate de state' Astfel, o(iect al dreptului internatational contemporan il constituie si relatiile care se creeaza intre state si alte su(iecte de drept international A.&UC, precum si organe reprezentative ale popoarelor care lupta pentru eli(erare, pentru crearea unui stat propriu' #n conceptia unor autori occidentali, sfera relatiilor international, reglementate de dreptul international ar cuprinde ca participanti directi si persoane fizice, diferite asociatii nationale si internationale nestatale' Izvoarele dreptului international #zvoarele 3materiale4 desemneaza conditiile sociale care duc la aparitia unor norme de dreptE constiinta colectiva, opinia pu(lica, notiunea de dreptate, notiunea de justitie'#zvoarele materiale, avand un caracter e6trajuridic, fac o(iectul altor discipline Asociologia juridica, filozofia sau istoria dreptuluiC' #zvoarele 3formale ale dreptului international sunt mijloace juridice prin care se e6prima normele acestui drept' #n general, in literatura de specialitate pro(lema izvoarelor dreptului international este a(ordata de pe pozitii diferite in raport cu influenta diferitelor scoli, doctrine si curente' Prin izvor de drept international se intelege, in general, forma de e primare a normelor juridice care consacra acordul de vointa a doua sau mai multe state. Art'B- din Statutul $urtii #nternat'de Fustitie a .&U A1 /0C prevede ca, in rezolvarea diferendelor internationale, $urtea, care are misiunea de a decide in
/

conform'cu drept'internat', va aplica7 !"conventiile internationale, generale sau seciale, care sta(ilesc reguliE #"cutuma internationala ca e6presie a unei practici generale acceptata ca fiind norma de dreptE $"principiile generale de drept, recunoscute de natiunile civilizateE %'deciziile judecatoresti, care au valoare numai pentru parti si cu privire la cazul judecat' Tratatul, ca manifestare directa si e6presa a consimtamantului si cutuma ca rezultat al acordului tacit constituie izvoarele traditionale si principale ale dreptului international' a)Tratatul international constituie principalul izvor al dreptului international contemporan si prezinta o insemnatate normativa deose(ita' El reprezinta acordul dintre doua sau mai multe state, incheiat in sensul de a crea, modifica sau a(roga normele e6istente' #n Conventia de la iena din 1 5 , tratatul este definit ca fiind un acord international incheiat in scris intre state sau alte su(iecte de drept international' Statele*parti la $onventia de la @iena recunosc importanta din ce in ce mai mare a tratatelor ca izvor al dreptului international si ca mijloc de dezvoltare a cooperarii pasnice intre natiuni, oricare ar fi regimurile lor constitutionale si sociale' Unii autori au negat caracterul de izvor de drept international al tratatelor sustinand ca ele nu ar fi decat un mijoc de inregistrare a cutumei' Alti autori au afirmat ca dreptul international general ar fi e6clusiv cutumiar, normele inscrise in tratate fiind de fapt un 3drept local4, aplica(il unui numar restrans de state' 1ratatul international constituie in prezent mijlocul juridic cel mai frecvent si mai operativ si cel mai important la care statele recurg pentru a reglementa relatiile dintre ele' #n conditiile dinamicii relatiilor actuale, intre state, tratatul constituie principala forma de creare a normelor dreptului international' #n domenii noi, cum sunt energia atomica, spatiul cosmic, dreptul international al mediului inconjurator etc, singura cale pentru a o(tine reglementari juridice rapide este tratatul' 1ratatul isi manifesta insa functia normativa numai in masura in care acordul statelor are la (aza li(erul consimtamant, in conditii de deplina egalitate si respect reciproc' .rice viciere a consimtamantului sau incalcare a principiilor fundamentale ale dreptului international lipseste tratatul respectiv de valoare juridica, cu alte cuvinte tratatul este nul a( initio, deci nu poate fi izvor de drept internat' $alitatea de izvor de drept international o pot avea numai tratatele licite' 1ratatele care, in momentul incheierii lor, sunt in conflict cu principiile fundamentale ale dreptului international sunt tratate ilicite' Asa spre e6emplu este ilicit orice tratat a carei incheiere este o(tinuta prin amenintarea cu forta sau folosirea fortei'
9

Conventia de la &iena din 1 5 este un tratat cu privire la dreptul international si a fost adoptat la !! >ai 1 5 , in prezent are 11B state mem(re'

#n doctrina dreptului international e6ista teza potrivit careia sunt izvor de drept numai tratatele care sta(ilesc norme juridice, denumte tratate*legi' 1ratatele care nu indeplinesc asemenea functie de sta(ilire a normei juridice, sunt denumite tratate* contract' Ele nu sta(ilesc norme juridice si deci in opinia unor autori nu pot fi izvoare de drept' Aceasta clasificare este artificiala pentru ca in practica, un tratat (i sau multilateral are aceeasi forta o(ligatorie indiferent de o(iectul sau' . varietate a tratatului multilateral o constituie statutele organizatiilor internationale care sunt, de asemenea, izvoare principale ale dreptului international' Un asemenea izvor este $arta .&U care formuleaza atat reguli generale vala(ile pentru toate statele mem(re, cat si referitor la structura, competenta si functionarea acesteia' 1ratatele incheiate de organizatiile internationale intre ele sau cu statele mem(re sau nemem(re cuprind norme juridice aplica(ile relatiilor dintre tari' Aceste tratate sunt izvoare de drept cu caracter derivat si secundar , pentru ca sunt incheiate in conformitate cu actele constitutive ale organizatiilor participante'

Bibliografie:
5

' Dreptul International Public vol" ! ' ()eorg)e *oca, *ircea Dutu ed' Universul Furidic, !""-E

' )ttp+,,---"monitoruljuridic"ro, ' site dedicat domeniului juridic"