Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Transilvania Facultatea de Stiine Economice si Administrarea Afacerilor

Anul universitar 2012 / 2013

Logistica

Bazele Logisticii Marfurilor

Profesor Coordonator:

Student CTID Focsani, anul II, gru a !anagement

Cuprins

I. Introducere II. Continutul logisticii marfurilor III. Studiu de caz IV. Concluzii

Bibliografie

I. Introducere
Termenul "logistic# a fost utili$at rima data in domeniul militar% Conce tul a evoluat din nevoia fortelor militare de a se a rovi$iona in tim ul ra$&oaielor% Astfel, acest termen relativ nou defineste o ractica foarte vec'e% A aritia logisticii militare, asa cum este ea inteleasa in $ilele noastre, coincide cu a aritia armatelor organi$ate, cu care diversele natiuni sau state au incercat sa isi im ugna forta militara asu ra vecinilor% In (recia Antica, )oma sau Im eriul *i$antin, e+istau militari ce urtau numele de ",ogisti-as#, acestia erau res onsa&ili cu ro&lemele financiare si de a rovi$ionare% In tim ul celui de.al doilea ra$&oi mondial, armatele artici ante au ela&orat si utili$at diferite modele de sisteme logistice, entru ca materialele sa a/unga la locul otrivit, atunci cand era necesar% 0n re$ent, termenul "logistica# este larg utili$at entru a defini activitatea de asigurare materiala, te'nica si medicala a tru elor, inclusiv trans ortul si cararea acestora% Inainte ca termenul de logistica sa fie folosit, decenii de.a randul a fost utili$ata sintagma "distri&utie fi$ica#% Evolutia conce tului si racticii logistice nu se re$uma la sim la inlocuire a sintagmei de " distri&utie fi$ica# cu termenul "logistica#% A aritia logisticii, aa cum e ea erce ut1 ast1$i, a fost re$ultatul unei serii de eta e care s.au succedat de la ince utul anilor 234 ai secolului 55 ana 6n re$ent% Astfel, logistica s.a de$voltat relativ diferit e diverse iete, in functie de mediul economic si de afaceri din fiecare tara% 0n ca$ul Statelor Unite, de$voltarea logisticii a coincis cu a aritia reocu arii entru coordonarea o eratiunilor de distri&utie fi$ica, res ectiv a trans ortului, de o$itarii, stoc1rii si relucrarii comen$ilor, cu sco ul de a asigura la tim serviciile entru clienti, in conditii de eficienta din unctul de vedere al costurilor% Deci$ia firmelor de a s ori eficienta conducerii activitatilor de distri&utie fi$ica si de management al materialelor marc'ea$1 o a doua eta a a evolutiei logisticii% Astfel, in deceniul al noualea al secolului 55, a luat nastere conce tul nou de logistica integrat, res ectiv de sistem logistic integrat% Termenii descriu "de lasarea marfurilor rintr.un lant de verigi consecutive, de valoare adaugata, care au menirea sa asigure a/ungerea roduselor la momentul si locul otrivit, in cantitatea si forma adecvata#% Un alt as semnificativ in de$voltarea logisticii este a aritia logisticii strategice, in anii 274% ,ogistica strategica resu une aliante interorgani$ationale, care ermit com&inarea activelor si erformantelor unei com anii cu serviciile oferite de alti o eratori logistici% Evolutia istorica a logisticii in !area *ritanie s.a reali$at su& influenta conce telor im ortate din SUA% Astfel, in deceniul al 8I.lea si ince utul deceniului al 8I.lea nu e+istau sisteme de distri&utie lanificate si legaturi reale intre variatele functii legate de distri&utie% Distri&utia marfurilor se reali$a rin intermediul mi/loacelor de trans ort aflate in ro rietatea roducatorilor% Conce tul de distri&utie fi$ica este reluat a&ia in anii 294 din

SUA% Tre tat, distri&utia devine entru tot mai multe firme un domeniu in care este necesara im licarea managementului% : erioada e+trem de im ortanta in rivinta de$voltarii conce tului de distri&utie entru !area *ritanie sunt anii 2;4 cand se roduc doua mutatii ma/ore: distri&utia este inclusa in structura managementului functional al organi$atiei, iar ra ortul de forte dintre roducatori si detailisti se modifica% Astfel, s re deose&ire de eta a anterioara, uterea rinci alilor detailisti creste in favoarea roducatorilor, ca urmare a fa tului ca marile lanturi de maga$ine isi creea$a ro riile structuri de distri&utie% Cresterea rofesionalismului in domeniul distri&utiei, concreti$at in lanificarea e termen lung si in reocu area de identificare si a licare a unor masuri de reducere a costurilor oate fi constatata la ince utul anilor 2<4%

II. Continutul logisticii marfurilor


Activitatea de comer a cunoscut o evoluie s ectaculoas1 6n ultimii ani, roduc1torii =i angrosi=tii fiind nevoii s1 utili$e$e strategii, canale de distri&uie, sisteme logistice, metode de stocare, de o$itatre =i gestiune moderne, entru a o era cu costuri c>t mai mici =i a utea face fa1 concurenei% 0n mediul de afaceri re$ent, ca =i 6n cel viitor, nu este recomanda&il entru firme s1 un1 6n a licare =i s1 e+ecute acele strategii care urm1resc numai 6nde linirea lanului de mar-eting cu cele mai mici costuri osi&ile% ,ogistica are un rol din ce 6n ce mai im ortant 6n activitatea firmelor, afl>ndu.se 6ntr.o cone+iune ermanent1 cu roducia, v>n$area, mar-etingul =i servirea clienilor% Prin organi$area unei activit1i logistice eficiente, aceast1 funcie 6i va utea aduce o contri&uie real1 la cre=terea renta&ilit1ii firmei% Tot mai multi racticieni si mentori in domeniul conce tual afirma ca logistica este o sursa rela de avanta/ com etitiv% Prin reconsiderarea strategiei de servicii logistice entru clienti, organi$atia oate satisface intr.un grad ma inalt aste tarile artenerilor de afaceri sau e+igentele segmentelor de iata vi$ate, in conditiile diferentierii de oferta concurentilor% ,ogistica ocu 1 6n cadrul com aniei o o$iie unic1 ce.I ermite s1 coordone$e relaiile care inflenea$1 at>t flu+ul de informaii, c>t =i e cel de &unuri, av>nd ca sco final e+ecutarea comen$ilor rimite% Flu+ul 6nce e atunci c>nd clientul se decide s1 fac1 o comand1 =i se 6nc'eie atunci c>nd comanda este onorat1% Ast1$i, de artamentele logistice sunt re$ente 6n organigramele a numeroase firme mari din Euro a, !area *ritanie =i SUA, al1turi de de artamentele de mar-eting, roducie =i finane% Com aniile care consider1 c1 singurul sco al oricrei firme este servirea clientului 6neleg semnificaia strategic1 a logisticii 6n cadrul rocesului% Ele =tiu c1, entru a reu=i 6n con/unctura re$ent1, tre&uie s1 ado te o a&ordare disci linat1 =i sistematic1 a ietei, s1 sta&ileasc1 riorit1i atent alese%

In consecinta, logistica re re$int1 rocesul de gestionare strategic1 a ac'i$iion1rii, de las1rii =i de o$it1rii materialelor, semifa&ricatelor =i roduselor finite ?al1turi de flu+urile informaionale cores un$1toare acestor rocese@ 6n interiorul firmei =i al canalelor de mar-eting, cu sco ul satisfacerii comen$ilor cu cele mai mici costuri entru firm1% Asociaia France$1 entru logistic1 define=te logistica m1rfurilor ca fiind o activitate ce are dre t sco unerea la dis o$iie cu cel mai sc1$ut cost a unei cantit1i dintr.un rodus la locul =i la momentul unde e+ist1 o cerere% ,ogistica re re$inta asadar ca acitatea de organi$are si reali$are a flu+urilor de ersoane sau de marfuri entru a o&tine ceea ce se doreste intr.un tim si s atiu o time cu costuri minime% In final utem definii logistica ca totalitatea activitatilor organi$atorice, de gestiune si strategice care coe+ista in cadrul com aniilor, flu+ul de materiale ?si de informatii adiacente@ de la originea lor, rin intermediul furni$orilor si ana la livrarea roduselor finite catre clienti recum si service.ul ost.van$are#% ,ogistica firmei resu une, rin urmare, atat domeniul (estiunii !aterialelor ?a rovi$ionare, gestiunea stocurilor de materiale, rogramarea roductiei@, cat si domeniul Distri&utiei Fi$ice ?gestiunea roduselor, a de o$itelor si a trans orturilor, livrarile la unctele de van$are@ dar si domeniul Serviciilor entru Clienti% Alaturi de aceste as ecte, mai a ar ca argumente de interes logistic: mediul e+tern societatii, adica infrastructurile, via&ilitatea acesteia, conditiile socio. olitice care ar utea favori$a dar si im iedica li&era circulatie a m1rfurilor siAsau a ersoanelor% In )omania, aceasta functie a fost constienti$ata relativ recent, iar in cea mai mare arte a ca$urilor, atat in cadrul societatilor rivate cat si in sectorul u&lic, "inelele care formea$a lantul logistic# sunt administrate in mod i$olat, fiind astfel a&senta integrarea intre diversele functiuni logistice, integrare deose&it de necesara in vederea atingerii o&iectivelor de eficienta si leaders'i % Este, de asemenea, o conditie esentiala entru de$voltarea si cresterea intre rinderilor si a intregului sistem economic al )omaniei, entru o timi$area roceselor com onente ale filierei logistice recum si integrarea lor succesiva cu sco ul de a le gestiona si coordona intr.un mod univoc si unitar% A&ia du a ce s.a reali$at integrarea functiilor logistice in cadrul unei singure societati comerciale, vor utea fi atinse niveluri succesive si am&iioase de eficienta, integrand si functiile logistice ale celorlalti rotagonisti ai de$voltarii economice si te'nologice: Furni$orul, Producatorul, Clientul% A oi, va tre&ui reali$ata o sc'im&are im ortanta de management: nu vor mai tre&ui sa e+iste ro&lemele si o&iectivele Furni$orului sau ale Producatorului sau ale Clientului, ci ro&lemele si o&iectivele Furni$orului, Producatorului si Clientului, ro&leme care vor fi re$olvate, si unele si altele, intr.o o tica de logistica integrata si intotdeauna orientata catre Sistemul Bational% Fiecare organi$are logistic1 este unic1 in felul ei% Totu=i, de artamentele logistice de succes se g'idea$1 du 1 o serie de rinci ii eseniale, vala&ile indiferent de sectorul de activitate, ti ul firmei =i o$iionarea geografic1% Aceste principii sunt :

1. Asigurarea unei legturi ntre logistic i strategia firmei - rima =i cea mai im ortant1 regul1 entru a reali$a otenialul de cre=tera a rofitului e care.l ofer1 logistica este ca toate o eraiunile legate de logistic1 s1 fie integrate 6n lanul strategic al firmei% 2. Realizarea unei organizri globale - cel de.al doilea rinci iu susine o organi$are glo&al1 a logisticii rin care s1 fie controlate toate funciile logisticii de c1tre un singur de artament din cadrul firmei% 3. Valorificarea puterii informaiei - de artamentele de logistic1 rofit1 din ce 6n ce mai mult de avanta/ul informaiilor =i al te'nologiilor de rocesare a informaiilor, ele sesisea$1 c1 sistemele &a$ate e tran$acii =i cele deci$ionale sunt resurse eseniale entru reali$area rofitului activit1ii de logistic1% . Accentul pus pe resursele umane - !anagementul resurselor umane este o condiie esenial1 entru o&inerea erformanelor su erioare de loigistic1, aceste erformane se o&in 6ntr.un mediu care recunoa=te c1 oamenii sunt cea mai im ortant1 resurs1 a de artamentului% !. "onstruirea #e alinae strategice - cel de.al cincilea rinci iu de logistic1 vi$ea$1 formarea de c1tre firme a unor relaii de arteneriat cu ali artici ani 6n cadrul lanului rodusului sau al canalului% Formarea alianelor strategice ofer1 osi&ilit1i de rofit nelimitate% )elaiile de arteneriat nu ot avea succes f1r1 un sc'im& desc'is =i romt de informaii% $. Accentul pe performenele financiare - cunoa=terea consecinelor financiare ale activit1ii logistice este esenial1 entru activitatea de lanificare% Funcia logistic1 utili$ea$1 entru m1surarea erformanelor sale indicatori de ti ul eficienei utili$1rii activelor, valorii ad1ugate, costurilor =i standardelor de o erare% Activit1i cum sunt trans ortul, de o$itarea, stocarea =i servirea clienilor vor utea fi cel mai &ine conduse 6n calitate de centre de cost sau de rofit% %. &tabilirea ni'elului optim al ser'iciilor - sta&iliea unui nivel o tim al serviciilor re re$int1 un element c'eie al strategiei logistice a firmei% Pentru a reali$a acest o&iectiv firmele tre&uie s1 cuantifice veniturile su limentare o&inute din oferirea unor servicii de calitate clienilor =i s1 m1soare ra ortul cost rofit entru a sta&ili diferite niveluri de servire% Acesta im lic1 6nelegerea nevoilor a=te t1rilor clienilor, =i a ti urilor de servicii e care ei sunt dis u=i s1 le ac'i$iione$e% In final firmele tre&uie s1 calcule$e nivelul o tim de servicii =i s1 determine costurile asociate acestor servicii% (. )mportana rezol'rii #etaliilor - gestionarea eficient1 a detaliilor conduce la derularea unei activit1i consecvente% 0n firmele de a$i, 6n care numero=i lucr1tori, clieni, anaga/ai, de artamente =i disci line interacionea$1, e arii geografice largi, consecventa este deseori un element care li se=te% Consecvena sco ului, o&iectivelor, imaginii =i a

informaiilor oferite clienilor sunt as ecte deose&it de im ortante% !isiunea managerului de artamentului de logistic1 este de a coordona rocesul logistic astfel 6nc>t s1 asigure consecven1% Aceasta resu une =i ado tarea de lanuri =i metode comune entru sim lificarea activit1ii de gestionare a detaliilor% *. +ptimizarea 'olumului #e mrfuri - cel de.al noulea rinci iu de logistic1 menionea$1 fa tul c1 o eraiunile de logistic1 vor tre&ui s1 gestione$e unitar volumele de m1rfuri trans ortate, stocurile, etc% 6n sco ul 6m&un1t1irii erformanelor financiare% Aceast1 gestionare unitar1 a m1rfurilor va determina 6m&un1t1irea serviciilor =i reducerea costurilor% Pe m1sur1 ce de artamentele integrate de logistic1 evoluea$1, se va reali$a o coordonare s orit1 a volumului de m1rfuri e+ ediate 6n interiorul =i 6n e+teriorul firmei, ceea ce va contri&ui la economii im ortante 6n rivina costului trans ortului% 1,. -'aluarea i #epirea propriilor performane . odat1 do&>ndit1, eficiena activit1ii logistice va tre&ui susinut1 entru ca erformanele s1 nu fie de scurt1 durat1% Firmele tre&uie s1.=i m1soare erformanele de logistic1 =i s1 reacione$e dinamic la re$ultatele o&inute% Firmele de rim1 m1rime erce activitatea logistic1 ca e un instrument startegic, =i nu ca e o funcie care determin1 costuri, reali$>nd o coordonare a acestei activit1i cu roducia, v>n$1rile, mar-etingul, cercetarea, de$volatrea =i alte activit1i ale firmei% P>n1 nu de mult, logistica era asociat1 cu distri&uia roduselor finite, adic1 cu ultima eta 1 a roduciei% Acest unct de vedere a ignorat rolul logisticii 6n gestionarea flu+urilor interne de materii rime, su&ansam&le, &revete, iese =i am&ala/e% Sistemul logistic este com us dintr.un ansam&lu de activit1i aflate 6n str>ns1 interde enden1, toate tre&uind s1 contri&uie la reali$area oliticii de mar-eting% Dintre aceste activit1i cele mai im ortante sunt: a rovi$ionarea, trans ortul, de o$itarea, mani ularea, ream&alarea, e+ edierea =i rece ia roduselor, distri&uia invers1, flu+urile informaionale rivitoare la logistica roduselor% Cu alte cuvinte, managementul logisticii este 6nsumarea gestion1rii activit1ilor materiale derulate 6naintea rocesului de roducie, la care se adaug1 activit1ile de distri&uie ro riu $is1 de la sf>r=itul roduciei% Acest flu+ fi$ic este 6nsoit de un flu+ de informaii 6n am&ele sensuri care re re$int1 cadrul de o erare al funciei logistice% .anagerul logistician este singura ersoan1 din firm1 6ns1rcinat1 cu gestionarea tuturor flu+urilor de informaii =i materiale, ornind de la conce erea rodusului >n1 la consumul lui, in>nd cont de interaciunile acestor flu+uri%Aceast1 o$iie 6i d1 osi&ilitatea managerului de artamentului logistic s1 estime$e ca acitatea firmei de a r1s unde a=te t1rilor% !anagerii logisticieni tre&uie s1 identifice activit1ile care creea$1 valoare ad1ugat1 =i care ermit astfel o difereniere a roduselor reali$ate de firma lor fa1 de cele ale concurenilor%

Produsele a/ung la clieni e diverse c1i, adesea rin distri&uitori sau ali intermediari% 0n aceste ca$uri, clienii sunt adesea mult mai loiali fa1 de distri&uitori dec>t fa1 de roduc1tori% Dat fiind fa tul c1 distri&uitorii ot fi factori uternici de difereniere =i influen1, firmele tre&uie s1 6nvee cum s1.=i fac1 din reeaua de distri&uitori un aliat de 6ncredere% Distri&uitorii care simt c1 se afl1 6ntr.o relaie de arteneriat cu furni$orii lor, ot influena clienii s1 cum ere un anumit rodus, deci distri&uitorii or reali$a diferenierea rodusului% De artamentele de logistic1 au contacte mult mai frecvente cu distri&uitorii dec>t de artamentele de v>n$1ri sau cele de mar-eting% 0nde linirea misiunii logistice de asigurare a &unurilor sau serviciilor solicitate la momentul =i locul otrivit, 6n condiiile celei mai mari contri&uii la rofitul firmei resu une desf1=urarea unui ansam&lu de o eraiuni intercorelate, care constituie mi+ul activit1ilor logistice% .i/ul logistic include dou1 categorii de activit1i: de &a$1 =i de susinere% Activit1ile de &a$1 ?asigurarea standardelor de servicii entru clieni, cum 1rarea, trans ortul, gestiunea stocurilor, relucrarea comen$ilor@ sunt o eariuni c'eie care se desf1=oar1 6n a roa e orice canal logistic% Activit1ile de susinere ?de o$itarea, mani ularea roduselor, am&alarea, activit1ile legate de flu+urile informaionale logistice@ au loc 6n funcie de condiiile s ecifice ale firmelor =i contri&uie la reali$area misiunii logistice% Proiectarea =i funcionarea oric1rui sistem logistic au ca element de referin1 un anumit ni'el #e ser'ire a clienilor% Princi alele activit1i desf1=urate entru asigurarea nivelului de servire logistic1 sunt urm1toarele: . cercetarea nevoilor =i cerinelor clienilor actuali =i oteniali, referitoare la nivelul serviciilor logisticeC . sta&ilirea nivelului de servire logistic1 a clienilor . ce va fi oferit de firma furni$oare . sau diferenierea nivelului de servire 6n funcie de cerinele segmentelor de ia1 vi$ateC . evaluarea erce iilor clienilor 6n rivina nivelului de servire oferit, a decala/ului dintre nivelul a=te tat de clieni =i cel efectiv oferitC . a/ustarea nivelului de servire logistic1, 6n funcie de evoluia cerinelor clienilor% "umprarea are un rol im ortant 6n crearea de valoare 6n cadrul rocesului logistic% Activit1ile re re$entative entru domeniul cum 1r1rii sunt: . sta&ilirea necesit1ilor de a rovi$ionareC . alegerea surselor de a rovi$ionareC . lanificarea modului de reali$are 6n tim a a rovi$ion1riiC . evaluarea eriodic1 a erformanelor furni$orilorC . determinarea cantit1ii economice a comen$ii% 0ransportul are rol 6n asigurarea utilit1ii de tim , re re$ent>nd o im ortant1 com onent1 a misiunii logistice% 0n esen1, trans ortul resu une derularea urm1toarelor activit1i: . alegerea celor mai adecvate modalit1i de trans ort ? rutier, feroviar, maritim, aerian, rin conducte@C . evaluarea =i selecia ofertanilor de servicii de trans ort, la care a elea$1 firmaC

. sta&ilirea rutelor de trans ortC . rogramarea trans orturilor% 1estiunea stocurilor este o com onent1 esenial1 a sistemului logistic, ce ofer1 utilitatea de tim a=te tat1 de clieni% 0n rivina gestiunii stocurilor activit1ile rinci ale ce tre&uiesc reali$ate sunt: . ela&orarea oliticilor rivind stocurile de materii rime, materiale =i roduse finiteC . sta&ilirea mi+ului de roduse din stoc ? onderea diferitelor articole 6n num1rul =i cantitatea total1 de roduse meninute 6n stoc@, 6n funcie de contri&uia diverselor articole la v>n$1rile firmeiC . determinarea stocului de siguran1 =i a nivelului de rea rovi$ionare ?m1rimea stocului la care se lansea$1 o nou1 comand1 de rea rovi$ionare@C . a licarea strategiei " /ust in time#% 2relucrarea comenzilor resu une reali$area urm1toarelor activit1i: . determinarea rocedurilor de rimire a comen$ilor ?metoda de transmitere, restriciile de tim =i cerinele rivind m1rimea comen$ii@C . sta&ilirea metodelor de transmitere a informaiilor referitoare la comen$i 6n cadrul firmeiC . definirea ordinii de rioritate 6n relucrarea comen$ilorC . alegerea variantei de onorare a comen$ii, numai din stocul dis oni&il =i sau din roducie% 3epozitarea mrfurilor este considerat1 a com onent1 de susinere deoarece nu este re$ent1 6n sistemele logistice ale tuturor firmelor% Princi alele activit1i legate de de o$itarea m1rfurilor sunt: . sta&ilirea necesarului de s aii de de o$itareC . alegerea am lasamentului de o$itelorC . determinarea num1rului de de o$ite necesareC . sta&ilirea configuraiei de o$ituluiC . am lasarea m1rfurilor 6n s aiul de de o$itare% .anipularea mrfurilor are o ondere considera&il1 6n costurile logistice% Totodat1, ea are im act asu ra duratei ciclului comen$ii =i im licit asu ra nivelului serviciului entru client% Eficacitattea mani ul1rii materialelor este condiionat1 de urm1toarele activit1i: . alegerea ec'i amentului de mani ulare ?manuale, mecani$ate @, . utili$area 6nc1rc1turilor rin aleti$are =i contaneri$areC . introducerea =i relucrarea materialelor 6n =i din s aiul de de o$itare% Ambalarea #e protecie ermite a/ungerea m1rfurilor la clieni 6n condiiile dorite% Ca activit1i legate de am&alarea rotectoare, care susin logistica m1rfurilor, ot fi enumerate: . roiectarea de am&ala/e care s1 r1s und1 cerinelor roceselor de mani ulareC . reali$area de am&ala/e care s1 asigure integritatea roduselor e durata trans ortului =i 1str1riiC . asigurarea de am&ala/e care s1 rote/e$e m1rfurile contra ierderilor =i deterior1rilor%

4lu/urile informaionale sunt o arte integrant1 a sistemului logistic care facilitea$1 derularea tuturor activit1ilor de &a$1 =i de susinere% 0n r>ndul rinci alelor activit1i e care le resu une funcionarea sistemului informaional logistic se includ: . culegerea =i relucrarea datelorC . anali$a informaiilorC . ela&orarea ra oartelor necesare ?situaia stocurilor@C . sta&ilirea unor roceduri de stocare a datelorC . controlul flu+ului de informaii% "one/iunile logisticii cu mar5etingul ,a 6nce utul secolului, a fost o erioad1 c>nd funciunile gru ate ast1$i su& denumirea de logistic1 f1ceau arte din mar-eting% 0n tim ul anilor D734 =i D794, s eciali=tii 6n mar-eting aveau tendina s1 se concentre$e asu ra romov1rii =i de$volt1rii rodusului, negli/>nd alte domenii ca de o$itarea, trans ortul =i controlul stocului% Con=tienti$area fa tului c1 o arte din ce 6n ce mai mare din rofitul v>n$1rilor este a&sor&it1 de costurile de distri&uie a condus la rea ariia interesului fa1 de domeniul logisticii m1rfurilor% ,ogistica are sarcina de a asigura satisfacerea sau 6nde linirea cererii generate de mar-eting% Un conce t de mar-eting esenial, care influenea$1 relaia dintre logistic1 =i mar-eting, este ciclul de via1 al rodusului% Bivelul de s ri/in logistic necesar mar-etingului varia$1 e m1sur1 ce rodusul str1&ate diferite eta e ale ciclului de via1% 0n eta ele de 6nce ut, satisfacerea rom t1 =i cu costuri convena&ile a comen$ilor este o condiie ma/or1 a acce t1rii rodusului 6n fa$a iniial1% Ulterior, e m1sur1 ce v>n$1rile se reduc =i rodusul trece 6n eta ele de maturitate =i saturaie, atenia se va orienta c1tre a/ustarea costurilor entru ca rodusul s1 fac1 fa1 concurenei uternice de re =i resiunilor ulterioare asu ra rofitului% Scurtarea ciclurilor de via1 ale roduselor, rogresul ra id al inovaiilor te'nologice, reglement1rile cum sunt cele ale CEE referitoare la termenul de garanie entru &unurile erisa&ile =i costul ridicat al ca italului, o&lig1 firmele s1 g1seasc1 alte moduri de satisfacere a cererii consumatorilor dec>t cele care resu un stocuri mari de roduse finite% Com aniile tre&uie s1 r1s und1 e+igenelor unor categorii tot mai sofisticate de cum 1r1tori care comand1 mai frecvent cantit1i mai mici =i care cer o mai mare rom titudine 6n livrare% Dac1 structurile organi$aionale interne nu sunt ca a&ile s1 satisfac1 aceste cerine, rofita&ilitatea =i cota de ia1 a com aniei vor fi afectate% Unele com anii rogresiste folosesc avanta/ele unei &une cola&or1ri logistic1 mar-eting, entru a negocia nu numai rodusul =i reul, ci =i entru a/ustarea serviciilor logistice, astfel 6nc>t acestea s1 cores und1 nevoilor consumatorului individual% Aceste com anii se ot deta=a de concuren1, rin oferirea unui serviciu total, logistica re re$ent>nd o arte esenial1 a ecuaiei rofitului% Domeniile ma/ore de interaciune 6ntre logistic1 =i mar-eting includ:

2roiectarea pro#usului% Aceasta oate avea un efect ma/or asu ra de o$it1rii =i trans ortului =i rin urmare asu ra costurilor aferente% &tabilirea preului% Aceasta este modalitatea rin care cererea serviciilor de logistic1 influenea$1 costul total al rodusului, =i, rin urmare, =i oliticile de re ale com aniei% 2rognozarea pieei i a '6nzrilor% Progno$ele de mar-eting vor dicta nivelul resurselor logistice necesare livr1rii roduselor la clieni% &trategiile #e ser'ire a clientului% Dac1 de artamentul de mar-eting o tea$1 entru un nivel foarte 6nalt de servire, resursele logistice, adic1 ec'i amentele =i stocul, vor tre&ui s1 fie considera&ile% 2rocesarea comenzilor% )es onsa&ilitatea entru cine rime=te comen$ile clienilor =i vite$a =i eficiena roces1rii are o influen1 ma/or1 asu ra costurilor o eraionale =i asu ra imaginii clienilor des re nivelul serviciului% 0n acest domeniu este refera&il1 ela&orarea 6n comun a strategiei% "analele #e #istribuie% Deci$ia de furni$are direct c1tre client sau rin intermediari va influena uternic nivelul resurselor logistice necesare% !ar-etingul tre&uie s1 consulte logistica 6n luarea deci$iilor care rivesc canalul de distri&uie%

Clienii sunt interesai de rom titudinea cu care furni$orii satisfact comen$ile la un nivel de servire determinat% Com aniile ca a&ile s1 se diferenie$e de concureni, rin satisfacerea acestor niveluri de servire, vor c>=tiga 6ncrederea clienilor, devenind c'iar arteneri e termen lung ai acestora 6ntr.o relaie reci roc avanta/oas1% ,ogistica =i mar-etingul au 6m reun1 roluri vitale 6n reali$area erformanei cu costuri avanta/oase% "one/iunile logisticii cu pro#ucia Producia =i logistica se intre 1trund% Producia nu oate fi luat1 se arat de logistic1 =i viceversa% Deci$iile luate 6n acete dou1 domenii anga/ea$1 com ania 6n structuri de costuri e termen relativ lung =i determin1, 6ntr.o mare m1sur1, modul 6n care aceasta concurea$1 e ieele alese% Cele dou1 coordonate rinci ale ale situaiei sunt locali$area =i caracteristicile intr1rilor de materiale ? furni$orii de materii rime @ =i locali$area =i caracteristicile ieei ? clienii @% Ca acitatea de roducie este determinat1 de locali$are =i de logistic1 =i tre&uie s1 fie 6n leg1tur1 cu cererea ieei% )e$ult1 c1 =i ca acitatea reelei logistice a rovi$ionarea, rimirea =i rocesarea comen$ilor, trans ortul, reeaua de de o$ite =i livrarea c1tre consumatorul final tre&uie s1 fie, de asemenea, conectat1 la cererea ieei% Pro&lemele determinate de locali$are, ca acitate =i logistic1 sunt interconectate% Punctul de ornire 6n alegerea configuraiei fa&ric1 ca acitate filiale 6l re re$int1 strategia com etiional1 a organi$aiei e ieele alese o&inerea celui mai sc1$ut cost sau anumite forme de difereniere im ortant1 entru clieni% Urm1torul as este anali$area ro&lemelor numeroaselor as ecte interde endente, care rivesc caracteristicile =i locali$1rile ieelor actuale =i viitoare, furni$orii actuali =i oteniali, caracteristicile rodusului =i o iunile de trans ort%

Sistemele instalate de com anie tre&uie s1 ai&1 ca acitatea de a forma cu clientul o leg1tur1 reci roc avanta/oas1% De asemenea, aceste sisteme tre&uie s1 s ri/ine formarea de aliane strategice cu furni$orii% ,ocali$area, natura =i erformana de o erare a unit1ilor roductive, a de o$itelor centrale =i a celor locale, influenea$1 foarte mult at>t costul, c>t =i nivelul serviciilor% Pe termen lung, =i 6n com&inaie cu ali factori ? sisteme , furni$ori@, configuraia fa&ric1 filiale este un fundament structural ma/or entru reducerea costurilor totale ale lanului ofertei% C>nd leg1turile dintre roduc1tor =i client =i 6ntre roduc1tor =i furni$or sunt com lete, o reg>ndire a reelei logistice, a lanului ofertei de la furni$or >n1 la client va fi necesar1 deoarece te'nologia dis oni&il1, 6n s ecial te'nologia informaiei, va ermite c>teva configuraii fa&ric1 filiale care n.ar fi fost osi&ile 6nainteC va e+ista o nevoie continu1 de reducere a costului reelei% Rolul logisticii n competiti'itatea pe plan internaional Pro&lemele de management 6n logistica internaional1 sunt su&stanial diferite de cele din logistica intern1% Conce tul de logistic1 intern1 oate fi descris ca un instrument de e+aminare a flu+ului de articole al a&ile, materii rime, semifa&ricate, roduse finite de de la furni$ori la clieni% Flu+ul de informaii cores un$1tor contri&uie la o timi$area rimului flu+, la reducerea costurilor =i la cre=terea nivelului de servire a clienilor, 6n mod simultan% S re deose&ire de sitemul intern, logistica internaional1 necesit1 o coo erare =i coordonare mult mai a ro iate 6ntre de artamentul de v>n$1ri =i cel de distri&uie% 0n rocesul intern, logistica este mai mult o funcie reactiv1, r1s un$>nd la flu+urile relativ regulate de comen$i% 0n comerul internaional, rocesarea comen$ilor este mai com le+1, iar nivelul de servire a clienilor mai dificil de monitori$at% : leg1tur1 organi$aional1 cu mar-etingul este &enefic1 entru administrarea logisticii internaionale% &istemul logistic al firmei ,a nivelul unei firme comerciale, sistemul logistic este format din trei com onente ma/ore: Aprovizionarea: activit1i de ac'i$iie ?ac'i$iionare, rocurare, cum 1rare@ a &unurilor =i serviciilor necesare 6nde linirii o&iectivelor firmei% se refer1 la relaiile ce se sta&ilesc 6ntre firm1 =i furni$orii ei, res ectiv nivelurile situate 6n amonte, 6n lanul de a rovi$ionare.livrare% resu une, 6n afar1 de activitatea de ac'i$iie, activit1i de trans ort, gestiune a stocurilor, de o$itare, mani ulare, gestiune a informaiei etc% Activitile de susinere a vnzrilor: se refer1 numai la flu+urile de materiale din interiorul firmei, 6ntre diferitele stadii ale rocesului de v>n$are% logistica are rolul de asigurare a materialelor, com onentelor, roduselor 6n curs de relucrare, 6n cantit1ile necesare desf1=ur1rii activit1ilor de fa&ricaie,

6n concordan1 cu rogramul de roducie sta&ilit% Distribuia fizic: la interfaa dintre furni$or =i clieni, o eraiunile de distri&uie fi$ic1 asigur1 dis oni&ilitatea roduselor entru clieni% o&iectivele de mar-eting ale angrosi=tilor =i detaili=tilor sau a=te t1rile consumatoruluiAutili$atorului final sunt 6nde linite rin oferirea de utilit1i de form1, cantitate, tim =i locC include activit1i de trans ort, de o$itare, gestiune a stocurilor, relucrare a comen$ilor clienilor, am&alare, management al informaiei etc% Eficiena funcion1rii sistemului logistic resu une corelarea celor trei com onente rin intermediul flu+ului informaional% Sc'im&ul de informaii 6n interiorul firmei =i cu artenerii comerciali facilitea$1 lanificarea =i controlul o eraiunilor logistice% Sistemul logistic al firmei, rin modul s1u de funcionare, contri&uie la rocesul de creare a valorii% 0n esen1, valoarea total a unui rodus sau serviciu entru client re re$int1 ansamblul beneficiilor pe care acesta le ateapt de la un produs sau serviciu % 8aloarea oferit1 clientului este diferena dintre valoarea total pentru client i costurile generate de evaluarea obinerea i utilizarea produsului% : eraiunile din cadrul sistemului logistic sunt corelate cu circuitul valorii, =i includ dou1 categorii de activit1i . cele rimare =i cele de s ri/in ?susinere@% Activit1ile rimare sunt im licate 6n mi=carea fi$ic1 a roduselor, de mar-eting =i v>n$1ri, recum =i de servicii, =i includ: !ogistica intern ?orientat1 s re interiorul firmei@ . se refer1 la: o rece ieC o mani ularea materialelorC o de o$itareC o controlul stocurilorC o rogramarea mi/loacelor de trans ortC o return1rile de m1rfuri la furni$ori% "roducia . resu une activit1i de condiionare =i comerciali$areC reg1tire a roduselor entru

!ogistica e#tern ?orientat1 s re e+teriorul firmei@ - const1 6n distri&uirea roduselor finite =i cu rinde activit1ile de: o de o$itare =i mani ulare, o utili$are a mi/loacelor de trans ort, o relucrare a comen$ilor etc%C $ar%etingul i vnzrile . resu un activit1ile de: o u&licitate,

o o o o

management al forei de v>n$are, sta&ilirea reurilor, alegerea canalelor de distri&uie, de$voltarea relaiilor cu mem&rii din avalul canalelor de mar-eting etc%C

&erviciile postvnzare . res ectiv meninerea sau s orirea valorii rodusului du 1 v>n$are, rin: o instalare, o re araii, o training, o furni$area de iese de sc'im& o a/ustarea rodusului%

Activit1ile de susinere s ri/in1 activit1ile rimare, se s ri/in1 reci roc =i sunt urm1toarele: Ac'iziia ( cum 1rarea roduselor de la furni$ori sau roduc1toriC Dezvoltarea te'nologic se refer1 la cuno=tine, roceduri =i intr1ri de te'nologie necesare activit1ilor rimareC $anagementul resurselor umane ( selecia, romovarea, evaluarea =i motivarea ersonalului, de$voltarea managementului, relaiile de munc1C )nfrastructura firmei care const1 6n managementul general, lanificare, finanele, conta&ilitatea etc% "onceptul #e canal logistic Este format din sistemele logistice care alc1tuiesc traseul de circulaie a &unurilor de la origine la utili$atorulAconsumatorul final% Are la &a$1 conce tul de circuit al valorii. Acesta din urm1 re re$int1 un instrument destinat s permit dezvoltarea uni avanta* competitiv pe pia% Com onentele sale sunt logistica intern1, o eraiunile economice, logistica e+tern1, mar-etingul =i serviciile ost.v>n$are% Din aceast1 alc1tuire re$ult1 fa tul c1 logistica m1rfurilor este o com onent1 a activit1ii economice a firmei =i c1 oate contri&ui la crearea =i meninerea unui avanta/ com etitiv% Sco ul rinci al al unui canal logistic este livrarea la tim a &unurilor =i administrarea cores un$1toare a circulaiei acestora% El asigur1 dis oni&ilitatea s aial1 =i tem oral1 a roduselor =i serviciilor, constituind sistemul rinci al de asigurare a servirii clienilor% )olul canalului logistic 6n cadrul circuitului valoric este totu=i 6nde linit numai atunci c>nd sortimentul de &unuri este o$iionat fi$ic =i tem oral =i are configuraia cores un$1toare transferului de ro rietate% Bumai 6n ca$ul 6n care tran$aciile desf1=urate 6n cadrul canalului 6ntrunesc a recierea, acce tarea =i satisfacia clientului, este ad1ugat1 o valoare su&stanial1 rodusului rin rocesul logistic%

.i/ul logistic )e re$int1 un ansamblu de aciuni intercorelate necesar +ndeplinirii misiunii logisticii ?asigurarea &unurilor sau serviciilor solicitate la momentul =i locul otrivit, 6n condiiile solicitate de client =i cu cea mai mare contri&uie la rofitul firmei@% Este rinci alul instrument utili$at entru coordonarea ractic1 a o eraiunilor rimare =i de susinere ale sistemului logistic, 6n cadrul activit1ii firmei%

III. Studiu de caz


-#7 &pe#ition 8 grupul e#7 aduna munca a sute de anga/ati entru a oferi solutii o time de trans ort si logistica, totul entru a satisface e+igentele clientilor la cele mai inalte standarde euro ene% 0ransport paletizat firma ofera servicii de trans ort la standarde euro ene din )om>nia s re destinatii din Ungaria, Austria, (ermania, Italia, Franta, S ania, *elgia, :landa si UE, 6n regim frecvent, si s re Elvetia, Polonia, Ce'ia, Slovacia, tarile scandinave 6n regim oca$ional% 0ransport #e marfuri 'rac . Servicul acesta este dedicat momentan 6n s ecial a rovi$ionarii cu com&usti&il a om elor de alimentare Diesel FG recum si reali$arii unor trans orturi interne de $a'ar% 0n viitor, 6nsa, se reconi$ea$a o de$voltare a acestui ti de trans ort si entru alte ti uri de marfuri vrac% Trans ortul 'idrocar&urilor de la furni$ori catre om ele de alimentare se asigura rin cisternele e#7, s ecial dotate entru acest ti de trans ort, iar cel de $a'ar este un serviciu e care gru ul il ofera momentan doar e rute interne% 0ransport specializat 8 ser'icii #e transport personalizate pe client . Pentru clientii care doresc sa trans orte marfuri de volum sau utila/e, gru ul e#7 le ofera o tiunea camioanelor ti megatrailer% Firma dis une, 6n re$ent, de un numeros arc auto com us din camioane cu relata ti erdea si tavan 'idraulic, e care le une la dis o$itia clientului 6n aceleasi conditii avanta/oase ca si camioanele normale, e toate rutele euro ene% In com onenta arcului auto ro riu intra si ti ul de camion cutie mo&ila% Prestand servicii de trans ort entru com anii din domeniul automotive, e#7 ofera e+ erienta 6n reali$area trans ortului entru acest ti de 6ncarcatura% "oca-"ola Romania - 0nce >nd cu anul D77G gru ul a initiat cola&orarea cu Coca.Cola )omania% Din F444 s.au us la dis o$itie camioane dedicate ersonali$ate cu logo.ul Coca Cola% 0n lus, s.a creat la *ucuresti un &irou care se ocu a de managementul acestei flote%

0ransport rapi# - camionete9 busuri si ca##7 - numit :;ust in time< . Industria roducatoare de automotive sunt rintre clientii care solicita si &eneficia$a 6n cel mai scurt tim osi&il de acest serviciu% Punctele forte ale acestui serviciu sunt: . reactie foarte rom ta la cerintele clientilorC . res ectarea orelor de 6ncarcare si descarcareC . monitori$area eficienta a trans ortuluiC . siguranta trans ortului%

IV. Concluzii
In momentul de fata, logistica a devenit un instrument de s orire a com etivitatii si de o$itionare e iata% Pe lan mondial se considera ca logistica a a/uns una dintre ariile estentiale ale activitatii organi$atiei% !utatiile de natura ractica si conce tuala s.au concreti$at in reorientarea tre tata de la focali$area e distri&utia fi$ica, de la stadiul de suma a o eratiunilor de distri&utie fi$ica desfasurate in mod se arat, de diferite com artimente ale organi$atiei, la anali$a intregului sistem logistic% 0n conte+tul actual, succesul unei com anii se construie=te e rinci ii moderne de management =i mar-eting% Bumai astfel, o com anie oate s era c1 va reu=i s1 1trund1 =i s1 se menin1 e iaa, naional1 sau internaional1, am&ele, f1r1 deose&ire, uternic concureniale% Activitatea managerial1 este o realitate cu istorie 6ndelungat1, colectivit1ile umane au simit 6ntotdeauna nevoia unei conduceri care s1 le asigure coerena =i disci lina eforturilor de use entru atingerea unor anumite sco uri% !anagementul, 6n literatura de s ecialitate, este definit ca =tiina te'nicilor de conducere a 6ntre rinderilor, dar 6n acela=i tim oate fi rivit ca un com le+ de metode =i rocedee cu caracter roductiv, economic =i social, inclusiv administrativ intern, ce ot fi folosite 6n activitatea de organi$are =i conducere a entit1ilor roductiv economice =i sociale% !ar-etingul r1s unde cerinelor manageriale oferind soluii entru crearea de roduse noi 6n acord cu cerinele ieei =i a consumatorilor, fundamentarea reurilor =i res ectiv a costurilor de roducie, distri&uia roduselor =i, nu 6n ultimul r>nd, 6n rivina celor mai eficiente metode de romovare a roduselor e ia1% Prin cercet1rile de mar-eting se o&in informaii valoroase care susin rocesul deci$ional contri&uind la ela&orarea alternativelor deci$ionale su use ateniei factorilor de deci$ie%

Bibliografie