Universitatea Ecologica din Bucuresti

Facultatea de Drept si Stiinte Administrative

Anul Universitar 2013/2014
Logica uridica
!di"erenta#
Aplica$ilitatea Logicii uridice in Domeniile Dreptului
%ro"esor &oordonator'
Student'
1
Lect. univ. dr. Elena Banciu Dragne Vlad-George, anul III, Drept, Focsani
Logica aa cum era neleas ntr-un sens strict al cuvntului se considera c lucreaz numai cu
propoziii adevrate sau false i uneori cu cele a cror valoare de adevr este nesigur (probabil
adevrate sau probabil false).
Logica secolului se orienta i asupra unor raionamente cu propoziii crora nu le putem stabili
valoarea de adevr. !cestea sunt normele i ntrebrile" despre care nu avem cum s stabilim dac
sunt adevrate sau false (logica deontic i logica ntrebrilor # erotetica).
$ac ar trebui s definim ct mai general aceast disciplin" logica ar fi studiul legilor formale ale
raionrii" legi apte s ne duc de la propoziii adevrate numai la propoziii adevrate" iar ntr-un
sens mai larg de la propoziii adevrate la propoziii probabil adevrate. $e aceea" logicianul romn
%&eorg&e 'nescu considera c ( )! gndi logic* nseamn pur i simplu a gndi conform cu regulile
definiiei" clasificrii i raionamentului" a argumenta" a demonstra pe baza acestor reguli.
+a n orice domeniu i domeniul logicii ,uridice cunoate abordri att pro ct i contra. !stfel" n
secolul al --lea putem ntlni opinia lui .rendelenburg" care spunea c ( /logica nu devine att de
practic i de o importan att de crucial ca n drept*. 0n aceeai not favorabil logicii ntlnim i
citatele din opera lui 1ulius 2tone ct i din lucrrile lui sir %eorge 3. 4aton
!naliza propoziiilor care introduc norme" reguli" instruciuni" a debutat n 1561" cnd %.7.8on
3rig&t a publicat articolul $eontic Logic" un adevrat certificat de natere al logicii deontice" aa
cum mai este numit logica normelor.
4ropoziiilor normative le sunt proprii n general funcia direcionar-sugeratoare a limba,ului" adic
cea care orienteaz" direcioneaz sau avertizeaz. 2pre deosebire de propoziiile cognitive" de,a
amintite" cele normative nu pot primi valoare de adevr" pentru c nu dein funcia informativ a
limba,ului.
2tructura logic a normelor cuprinde apte componente" dintre care trei se consider c alctuiesc
nucleul normei (caracterul normei" coninutul normei i condiia de aplicare a normei)" celelalte
elemente fiind autoritatea normativ" subiectul normei" ocazia i sanciunea.
$ac autoritatea normativ (sau cea care instituie norma) i subiectul normei (al crui
comportament l reglementeaz autoritatea) sunt mult mai cunoscute" despre caracterul normei se
poate spune c acesta este dat de faptul c ea poate obliga" interzice sau permite.
Coninutul normei este acea stare de lucruri prevzut n norm" a crei realizare este sau nu
permis.
Condiia de aplicare a normei se refer la cum i la ce trebuie s fac subiectul pentru a se
conforma normei.
Ocazia apare att n legtur cu timpul" ct i cu spaiul specificate n te9tul normei.
anciunea este cea care oblig fptaul la repararea daunelor.
2istemul logic al dreptului este alcatuit pe de o parte dintr-o structura de norme organizate in ramuri
si institutii ,uridice (e9ista discutii aprinse pe tema delimitarii dintre unele ramuri de drept sau pe
tema dependentei si subordonarii unor ramuri fata de altele) iar pe de alta parte dintr-o structura
paralela de principii" notiuni si reguli ,uridice desprinse prin analiza sistemului legislativ sau impuse
ideologic de catre sistemul politic.
'9ista numeroase ratiuni care ,ustifica utilitatea logicii in drept(
a! caracterul rational al legii"
#! orientarea activitatii legislative in con$or%itate cu un %odel rational"
c! caracterul logic al ela#orarii legii"
:
d! caracterul logic al activitatii de aplicare a dreptului.
!utoritatea unei &otarari ,udecatoresti este determinata in cea mai mare parte de ,ustetea
rationamentului care sta la baza ei" a argumentelor pe care se spri,ina solutia data.
Logica contribuie la corecta aplicare a dreptului si" prin aceasta" la consolidarea securitatii ,uridice
si la intarirea legalitatii. 4recizia si ,ustetea gandirii ,uridice depind de conformitatea ei cu regulile
si concluziile logice. 4rocesul de cunoastere in materie de drept implica un anumit grad de
abstractizare" de formalizare logica.
!plicarea logicii in drept nu trebuie" insa" sa fie abuziva" rigida" astfel incat sa conduca la solutii
inec&itabile. Logica in drept trebuie sa fie din ce in ce mai mult adaptata nevoilor practicii ,uridice
si vietii sociale" ca prim criteriu pentru aprecierea valorii ei operationale.
;ormele logice trebuie sa e9prime sau sa corespunda realitatii obiective" premisele rationamentului
urmand a fi mereu confruntate cu adevarul material obiectiv.
Francisco Puy sustine ca logica ,uridica ar reprezenta o parte a filosofiei dreptului" fiind o logica
secundara in raport cu logica generala. -n opinia sa" logica ,uridica ar cuprinde(
a! logica &uridica pri%ara" reprezentand logica formal-pura" compusa din a9iomatica (teoria
constructiilor sistemelor automatizate) si teoria calculului.
#! logica $or%ala aplicata" pe care o denumeste /logica ,uridica secundara*" cuprinzand teoria
sistemului (teoria generala a dreptului)" teoria definitiei ,uridice" teoria argumentarii si teoria relatiei
,uridice (metodologia,uridica).
-n tabelul lui N. Rescher (logician american" care a propus o /&arta a logici*) logica ,uridica apare
la capitolul /$ezvoltari stiintifice*" subcapitolul /!plicatii in stiintele sociale*" fiind considerata o
aplicatie legala a teoriei logicii.
-n literatura din tara noastra" ma,oritatea autorilor au sustinut ca nu sunt argumente care sa ,ustifice
e9istenta unei logici specifice dreptului" intrucat toate tipurile de logica (formala" simbolica si
metalogica) vor contribui la opera de legiferare si la opera de aplicare a dreptului prin metodele lor
proprii.
2untem de parere ca" pentru a putea raspunde la intrebarea daca se poate vorbi despre e9istenta unei
logici specifice dreptului" trebuie sa plecam de la clasificarea logicii in logica elementara sau
formala (metodologia logica) si logica aplicata. -n filosofia scolastica" prima era numita uneori /!rs
inveniendr (arta de a descoperi sau arta de a afla)" spre deosebire de /logica utens<" termen care se
apropie de logica aplicata.
2e considera ca logica ,uridica face parte din logica aplicata. 'a este o logica specifica stiintei
dreptului. 4entru aceasta" cercetarea stiintifica trebuie sa se indrepte spre analiza modului specific in
care logica formala" sc&emele si calculele logicii simbolice si principiile sau legile metalogicii se
aplica in procesul comple9 al gandirii ,uridice.
+u toate acestea" sunt unele reguli care nu pot fi aplicate in drept. $e pilda" in stiinta dreptului" mai
greu s-ar putea intelege aplicarea metodei e9perimentale (in mod e9ceptional" =oberto 8acca" in
lucrarea intitulata /-- diritto sperimentale*" a admis" totusi" posibilitatea aplicarii unei asemenea
metode in drept).
$e asemenea" c&iar regulile cuprinse in logica generala" in masura in care sunt intrebuintate in
discipline particulare" se individualizeaza si ele. !stfel" in drept" se utilizeaza metoda deductiva sub
forma silogismului" metoda logica care" ca silogism ,uridic si in special ca silogism ,udiciar" are o
infatisare cu totul deosebita. -ntr-adevar" silogismul ,udiciar seamana dar se si deosebeste de
silogismul in genere" pe care il studiaza logica.
>
-n plus" apar in disciplinele particulare unele reguli noi" la care nu se refera logica generala. !sa
apare" de pilda" in drept" metoda de interpretare. !ceasta nu e complet necunoscuta" fiind compusa
din metode logice (deductia" inductia" analiza" analogia)" dar
care se grupeaza intr-un c&ip nou" specific" prin raportarea la natura si obiectul stiintei dreptului"
capatand astfel" ca intr-o sinteza" aparenta unei metode noi.
Do%eniul logicii &uridice
+ircumstantierea domeniului logicii ,uridice apare ca o problema deosebit de dificila.
-n literatura de specialitate (Gheorghe Mihai) s-a propus urmatoarea structura(
a! o semiotica (uridica, manifesta in(
- sintaxa logica a limbajului juridic, care se refera la aspectele legate de descrierea semnelor si a
e9presiilor sale" de cercetarea regulilor de formare a acestor e9presii din semne mai simple si de
analiza a relatiilor dintre ele" precum si de regulile de transformare a e9presiilor?
- pragmatica juridica, care cerceteaza limba,ul ,uridic sub aspectul creatorilor lui si se preocupa de
influenta limba,ului ,uridic asupra comportamentului uman?
- semantica juridica, care studiaza relatiile semnelor +@ obiectul ,uridic desemnat de ele?
#! o logica (uridica deontica referitoare la limba,ul normelor manifestata intr-o a9iomatica si o
logica e9primand calculul deontic al predicatelor" al claselor etc.?
c! o logica (uridica nenormativa, manifestata in teoriile definitiei" ale argumentarii" ale
sistematizarii si metodologiei.
2untem de parere ca" intr-adevar" pentru a circumscrie domeniul de aplicare a logicii ,uridice nu
putem sa nu avem in vedere legatura indisolubila care e9ista intre logica ,uridica si limba,ul ,uridic.
!ceasta se e9plica prin insasi legatura inseparabila dintre gandirea ,uridica" in general" si limba. -n
aceasta privinta nu sc&imba cu nimic faptul ca putem gandi fara sa vorbim" intrucat si gandurile
noastre sunt imbracate in cuvinte.
+u toate acestea" ar fi fals sa cautam obiectul logicii ,uridice in limba,ul ,uridic.
$omeniul limba,ului ,uridic este unul mai vast decat acela al logicii ,uridice. Limba,ul ,uridic
formeaza obiectul semioticii ,uridice" al gramaticii" al lingvisticii etc." si nu al logicii ,uridice.
$omeniul logicii ,uridice cuprinde in mod obligatoriu(
- edictarea normelor ,uridice. -n acest sens se poate vorbi de o logica a legiuitorului" cunoscuta si
sub denumirea de te&nica logico-,uridica?
- practica ,udiciara (,urisprudenta). 4entru aceasta s-a dat denumirea de logica ,udiciara?
- interpretarea logica ,uridica a normelor de drept. -n acest caz se vorbeste de o adevarata logica a
interpretarii normelor ,uridice sau de o logica a argumentatiei.
'etodologia logicii &uridice
2tudierea unui te9t ,uridic sau a unei spete se poate face din diferite perspective. 4entru a-ti
apropia insa esenta lucrului studiat trebuie sa stii care este drumul (gr. methodos) catre ea. +alitatea
rezultatelor unei cercetari depinde de metoda folosita pentru ca" dupa cum remarca si $escartes"
ratiunea si puterea de a ,udeca sunt comune la toti oamenii. .ermenul /metoda* provine de la
cuvintele grecesti /meta*" care inseamna dupa" si /ados*" care inseamna cale.
'l e9prima procedeul gasit cu cale de a fi urmat, mijlocul potriit de a ajunge la un anumit re!ultat,
plecand de la o situatie data.
;enomenele realitatii in general si ale realitatii ,uridice in special sunt deosebit de comple9e. $in
aceasta cauza metode diferite ne pot releva aspecte diferite ale aceluiasi fenomen. A cunoastere
completa reclama folosirea mai multor metode" a unui comple9 metodologic. Betodele folosite vor
fi alese in functie de obiectul studiat. ;ara teama de a gresi putem afirma ca tipul de metoda folosit
C
depinde nu numai de evolutia stiintifica a momentului" ci si de o /moda*" o /paradigma* stiintifica
generala care-l obliga pe cercetator sa apeleze la ea pentru a se conforma cerintelor epocii.
6