DREPT INTERNATIONAL PUBLIC

Alte subiecte de drept international public

1 IANUARIE 2013
ANGHEL MIHAELA MIRELA Drept, Anul 2, Grupa 1

1 Alte subiecte de drept international si entitati care se manifesta pe plan international

In literatura de specialitate este foarte disuctata problema daca alte entitati din cadrul societatii international sunt sau nu subiecti de drept international. Alaturi de state, ca subiecti originari de drept international, in viata sociala apar si alti actori ai vieti international. Aceste entitati sun subiecti derivati de drept. De cele mai multe ori se face referire la formatiunile de tip statal, organizatiile international neguvernamentale si societatile transnationale. Vaticanul ( Centrul mondial al Bisericii Catolice) A. Bolintineanu si A. Nastase sustin ca statutul international al Vaticanului reprezinta cazul acceptarii ca subiect de drept international a unei entitati care nu este totusi un stat si despre care putem spune ca marcheaza, de fapt, trecerea de la categoria subiectilor de tip international cu o organizare esentialmente teritoriala la cele cu un caracter diferit. Astfel, in perioada evului mediu si pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea Papa, ca sef al Bisericii Catolice, si-a exercitat suveranitatea asupra statelor pontificale al caror teritoriu a variat in timp. Daca pana in 1870 Vaticanul a existat ca stat, dupa aceasta data el a fost desfiintat, fiind inclus in cadrul statului Italian. Guvernul Italian s-a aratat dispus sa-I stabileasca un statut juridic special dar legea adoptata de parlamentul Italian in acest scop nu a fost acceptata de catre papa si de succesorii acestuia. De la aceasta data si pana la 1929, cand s-au incheiat intre Italia si Vatican acordurile de la Lateran, statutul juridic al Vaticanului a fost incert.1 Tratatul de la Lateran contine 27 articole si reglementeaza in mod esential rapoturile dintre Vatican si statul Italian. In baza acestui tratat statul Italian a recunoscut proprietatea exclusiva si jurisdictia suverana a Vaticanlui asupra unui spatiu teritorial din orasul Roma, caracterul neutru si invioloabil al acestui teritoriu, dreptul de reprezentare in strainatate etc. Vaticanul nu intruneste toate elementele constitutive ale unui stat, si anume: - nu exercita o suveranitate reala ci drepturile speciale si o jurisdictie admise de statul Italian - nu exista o putere politica organizata, organizarea administrativa functioneaza cu privire la probleme religioase, serviciile publice revenindu-I guvernului Italian - foloseste moneda europeana pe teritoriul sau de la 1 ianuarie 2002. Are propria banca, Banca Vatican. - cetatenia Vaticanului este speciala si functionala, dobandindu-se in conditii determinate de rang si domiciliu si pierzandu-se cu disparitia acestor conditii, fara ca cetatenia originara a persoanei respective sa fie afectata in vreun fel. 2 Unele clauze din tratat se refera la scutirile ( de ordin miltar, fiscal si vamal) si imunitati acordate demnitarilor Bisericii si persoanelor apartinand Curti pontificale precum si edificiilor pontificale. In pofida acestora, Vaticanul
1

Universitatea de stat din Moldova, Academia de Administrare publica de pe langa Presedintele Republicii Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Asociatia de Drept International din Moldova, Drept international public, Editia a IV-a, Chisinau, 2012, p.141
2

Op. cit., p.142

constituie o entitate ce se manifesta pe planul relatiilor internationale, care devine prin exercitarea atributelor recunoscute de state, subiect al raporturilor de drept international, al drepturilor si obligatiilor international in sfere limitate de activitate. Astfel, raporturile diplomatice dintre Vatican si statele straine s-au dezvoltat considerabil. Daca in 1929 existau 30 state care intretineau relatii cu Vaticanul, in 1975, numarul acestora era de 83, iar in prezent Vaticanul este considerat ca fiind membru originar al societatii internationale. Sfantul Scaun mentine relatii diplomatice formale cu 174 state suverane, Uniunea Europeana si Ordinul din Malta; 69 dintre acestea mentin misiuni diplomatice rezidentiale permanente pe langa Sfantul Scaun. Restul au misiuni cu acreditare in afara Italiei pentru ca Sfantul Scaun nu accepta acreditare duala cu o ambasada localizata in Italia. Are, de asemenea, relatii de natura speciala cu Rusia ( misiune cu un ambasador) si Organizatia pentru eliberarea Palestinei (birou cu un director). Sfantul scaun mentine 179 de misiuni diplmatice permanente in afara. ( dintre care 106 sunt acreditate in state suverane). Activitatile diplomatice ale Sfantului Scaun sunt intretinute de Secretariatul de Stat ( Vatican), condus de care un Cardinal Secretar de Stat prin intermediul sectiei pentru relatiile cu statele.1 Printre altele, Conventia de la Viena din 1961 cu privire la relatiile diplomatice cuprinde reglementari privind dreptul de legatie al Vaticanului, confirmandu-I inca o data calitatea de subiect de drept international. In 1984 intre Sfantul Scaun si Italia a fost semnat un nou concordat2 care s-a substituit celui din 1929. Concordatul este in vigoare pana in prezent. Vaticanul este membru al numeroaselor organizatii internationale si este reprezentat in calitate de observatort in activitatile ONU si ale altor organizatii internationale (are relatii diplomatice cu UE la Bruxelles). Participa la conferinte si congrese internationale. Astfel, totalitatea acestor atribute defineste situatia Vaticanului ca subiect special, derivat si limitat al dreptului international contemporan. In concluzie, personalitatea internationala a Vaticanului se intemeiaza ca geneza si sfera de manifestare pe acordul de vointa al statelor, iar exercitarea ei in raporturile cu statele se realizeaza in limitele determinate de consimtamantul acestora. Cavalerii Ordinului de Malta Ordinul de Malta, a carui denumire oficiala este Ordinul Suveran Militar si Ospitalier de Malta al Sfantului Ioan Botezatorul din Ierusalim, de Rhodes si de Malta, este considerat cel mai vechi dintre toate ordinele de cavalerie. A fost intemeiat in scopul acordarii ingrijirii medicale celor saraci, constituind un model pentru ulterioarele institutii internationale de caritate, cum sunt Crucea Rosie si Semiluna Rosie. Crucea Malteza(insemnul ordinului), cu patru brate si opt terminatii, reprezinta urmatoarele opt tari si provincii care au trimis voluntari pe insula Malta:
1

Universitatea de stat din Moldova, Academia de Administrare publica de pe langa Presedintele Republicii Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Asociatia de Drept International din Moldova, Drept international public, Editia a IV-a, Chisinau, 2012,p.144
2

Vaticanul are capacitatea de a incheia tratate cu statele care sunt denumite concordate ( cel mai vechi dateaza din anul 1122, incheiat intre papa Calixt al II-lea si imparatul Henric al V-lea) ce reprezinta o varietate a tratatului international si care reglementeaza probleme cu caracter religios.

Franta, Provence, Auvergne, Aragon, Castilia, Italia, Anglia, Germania. Actele sale de caritate sun retaliate atat pe timp de razboi cat si pe timp de pace. Intradevar, terenurile sale filantropice erau recunoscute pe timpul celui de-al II-lea razboi Mondial ca o proprietate neutral, iar confiscarea lor in Italia de catre autoritatile militare germane au condus la proteste ulterioare din partea Comitetului International al cruci Rosii. Pe timp de pace, Ordinul a organizat corpuri ambulatorii dotate cu echipament medical mobil care activeaza in mai multe tari, acordand service in situatiile extremale ( de eemplu, in caz de calamitati natural). Programul vast al activitatilor sale de caritate este transpus prin intermediul unei retele international de dispensare si centre de cercetare medicala specializate in peste 54 state ale lumii. Inca din secolul al XV-lea Ordinul este privit deja ca subiect de drept international, oferindu-i-se si capacitatea internationala, ramanand in continuare acceptat in aceasta calitate, in pofida faptului ca era lipsit de teritoriu.1 In prezent, Ordinul de Malta este un subiect suveran de drept international care dispune de propria Constitutie, emite pasapoarte, detine stampile proprii si instituie diferite institutii publice, Conducatorul Ordinului de Malta poarta denumirea de Marele Mester, dl Andrew Bertie ales pe viata in anul 1988. Ordinul intretine relatii diplomatice, prin intermediul ambasadelor si legatiilor, cu 94 state, majoritatea carora sunt state necatolice. Delegatii Ordinului sunt, de asemenea, acreditati la foarte multe alte organizatii internationale inclusiv la ONU pentru Educatie, Stiinta si Cultura, in Comisia Inalta a Natiunilor Unite pentru Refugiati, Organizatia Mondiala a Sanatatii, Consiliul International al Crucii Rosii si la Consiliul Europei. Dreptul pasiv al legatului este complice prin faptul ca ordinaul nu are teritoriu propriu dar un mijloc de evitare a acestei dificultati in prezent ar fi acreditarea ambasadorului tarii pentru Pamantul Sfant dar si pentru Ordin. Aparte de dreptul sau de legat pasiv si activ, ordinal, exercita jus contrahendi, incheind tratate cu diferite State pe picior de egaliitate. Elibereaza, dupa cum am mentionat, pasapoarte care sunt recunoscute chiar si de statele cu care nu au relatii diplomatice, precum si confera decoratii recunoscute de multe state ca fiind valabie oferite cetatenilor lor. Marele Maestru si resedinta sa oficiala au un statut suveran. Statutul Ordinului in calitate de subiect al dreptului international a fost confirmat in numeroase decizii ale curtilor italiene, incepand cu una veche dar autoritara a Curtii de casatie din 1935 pana la una recenta emisa de acceasi curte. Popoarele si miscarile de eliberare nationala Miscarile de eliberare nationala s-au manifestat in viata internationala mai intai ca entitati politice, ca reprezentante ale unor popoare neconstituite inca in state. Drumul consacrarii lor in dreptul international ca o categorie juridica specifica, suspusa atat conditiilor de recunoastere de catre alte subiecte de drept international cat si unui regim juridic implicand drepturi si obligatii este istoriceste vorbind, relativ scurt. El se regaeste in perioada luptei anticolonialiste si de emancipare natioanala desfasurata dupa cel de-al doilea razboi mondial,cu sprijinul ONU.
1

R. Miga-Besteliu, Introducere in Dreptul international public, Editura All Beck, Bucuresti, 2005, p.133

Dupa al doilea razboi mondial, odata cu declansarea procesului de decolonizare, se recunoaste calitatea de subiect de drept international miscarilor de eliberare nationala. Notiunea de popor este introdusa in dreptul international prin Carta ONU, iar calitatea de subiect de drept international prin afirmarea principiului autodeterminarii ca principiu de drept international. Caracteristici ale conceptului de popor: -entitate sociala clar determinata, cu trasaturi proprii -sa aiba legatura cu un teritoriu, chiar daca a fost inlaturat ilicit de pe acel teritoriu -minoritatile nationale nu constituie popoare si nu pot fi subiecte ale dreptului la autodeterminare. Conditi de recunoastere a miscarilor de eliberare nationala: -exista create organe proprii de conducere reprezentative, care exercita functii de putere publica asupra unui teritoriu -teritoriul eliberat (care sa reprezinte o parte insemnata din intregul teritoriu) -forte organizate care sa aiba potentialul de a duce pana la capat lupta de eliberare Drepturi:dreptul de a desfasura actiuni de emancipare nationala, dreptul la autoaparare, principiul noninterventiei, dreptul ca fortelor lor armate sa li se aplice regulile dreptului internatonal umanitar, dreptul de reprezentare diplomatica, dreptul de participare cu statut de observator la lucrarile organizatiilor international. Miscarile de eliberare nationala, odata recunoscute, obtin un statut juridic special care le confera o serie de drepturi. In temeiul acordarii acestui statut, miscarile de eliberare nationala au in primul rand dreptul de a se organiza si desfasura actiuni urmarind emanciparea nationala fie pe cale pasnica fie cu utilizarea fortei armate. In cel din urma caz, combatantii lor, ca si populatia civila, se pot prevala de prevederile conventiilor internationale referitoare la legile si obiceiurile razboiului, pe care sunt obligate la randul lor sa le respecte. In sfarsit, in cadrul ONU, miscarilor de eliberare nationala li se recunoaste statutul de observator , iar in anumite organizatii internationale ale caror acte constitutive prevad acest lucru, acestea pot participa ca membre asociate. Este de exemplu cazul Organizatiei Mondiale a sanatati. Recunoasterea statutului de miscare de eliberare nationala conduce si la posibilitatea ca zonele eliberate sa beneficieze de asistenta ONU, a institutiilor sale specializate si a altor membri ai comunitatii internationale. Sfera de exercitare a acestor drepturi are un caracter limitat(nu este echivalenta cu plenitudinea drepturilor statului, fiind acordata cu finalitatea transformarii in stat) si tranzitoriu(pana la dobandirea independentei). Organizatiile internationale neguvernamentale Acestea reprezinta o asociatie internationala fara scop lucrativ, constituita din persoane fizice sau juridice de drept intern, avand nationalitati diferite in conformitate cu dreptul intern al statului pe teritoriul caruia isi au sediul. Potrivit publicatiei Yearbook of International Organisations, editata de Uniunea asociatiilor international, numarul organizatiilor international negvernamentale in 1984 era de aproximativ 5000. Pana in prezent nu s-a ajuns la elaborare aunei conventii international care s reglementeze

statutul si activitatea unor asemenea organizatii. De cele mai multe ori ele sunt considerate de state ca asociatii de drept intern. In ultimii ani, unele ONG-uri international sunt invitate la activitati ale unor organizatii interguvernamentale, cu conditia ca statutul celor din urma sa prevada posibilitatea unor astfel de participari. In domeniul drepturilor omului,unele organizatii international neguvernamentale au o influenta crescanda, ceea ce justifica aprecierea lor ca grupuri de presiune international. Cu toate ca unele organizatii neguvernamentale cum ar fi Organizatia Internationala a Politiei Criminale (INTERPOL) sau Comitetul International al Crucii Rosii, colaboreaza cu guvernele statelor, potrivit normelor actuale de drept international acestor organizatii neguvernamentale nu li se recunoaste calitatea de subiecte ale dreptului international. Ele nu sunt inca dotate cu un veritabil statut juridic international, desi in anumite limite unele dintre ele contribuie la formarea dreptului international. Societatile transnationale(STN) Determinarea locului si statutului juridic al acestor entitati in cadrul societatii international constituie una din cele mai dificile si mai controversate problem ale dreptului international contemporan. Unii autori luand in considerare forta lor economica, diversitatea activitatilor pe care le desfasoara( comert, transporturi, extractive materii prime, banci, asigurari, reasigurai), dar mai ales faptul ca activitatea lor se extinde in numeroase state cu care, in multe cazuri se incheie contracte de stat le atribuie calitatea de subiecte de drept international. Alti autori, pornind de la faptul ca atat statul de origine cat si in statele unde au filialele personalitatea juridia a societatilor transnationale decurge din aplicarea dreptului intern al respectivelor state, le neaga calitatea de subiecte de drept international. In general, orice societate transnationala este legata de statul unde isi are sediul societatea mama, al carei capital este detinut, in majoritate de cetatenii acelui stat. In virtutea principiului teritorialitatii, relatiile juridice ale societatii mama cu statul de oigine sunt reglementate de dreptul national al acestui stat. eci, din punct de vedere al constituirii, functionarii si extinderii personalitatii sale juridice, orice societate transnationala este supusa dreptului statului a carui natonalitate o are. Pe de alta parte, grupul de societati din care face parte si societatea de baza, indifierent daca sunt simple filial ale acesteia sau entitati juridice distincte, de alta nationalitate, urmeaza o politica proprie, care ar putea sa nu fie in totala armonie cu interesele statului de origine, sau invers, acesta sa adopte masuri care sa stanjeneasca activitatea societatilor transnationale.1 Conflictul de interese poate privi domeniul fiscal, repatrierea profiturilor, angajarea fortei de munca, ransferul de tehnologii, controlul schimburilor comerciale. Rezulta astfel un sistem de relatii multiple si deosebit de complexe din care, pentru dreptul international, se pot desprinde doua idei. Mai inati, tendinta societatilor transnationale de a-si desfasura activitatea dupa reguli proprii, de a-si constitui deci un fel de ordine juridical
1

A. Nastase, C. Jura, B. Aurescu, Drept international public sinteze pentru examen, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2011, p.163

proprie, si efectul de extrateritorialitate, pe care unele dintre masurile statului de origine il poate genera. Criterii ce pot fi avute in vedere pentru caracterizarea unei societati transnationale: -criteriu extrateritorialitatii ( desfasurarea activitati si plasarea structurilor firmei in mai multe state) este cel mai important -criteriul cifrei de afaceri (nivelul milioanelor de dolari) -criteriul productiei(diversificata) -spre deosebire de ONG-uri intenrnationale, au scop lucrati Dificultatile apar in ceea ce priveste statutul juridic al STN, carora li se pot aplica reglementari diferite in fiecare tara in care activeaza, care pot fi posuse si pot impiedica STN sa-si desfasoare activitatea. Instrumentul de mijlocire a raporturilor concrete ale STN cu statele in care isi desfasoara activitatea este conractul de stat ( cu privire la furnizarea de bunuri,servicii, concesionarea in vederea exploatarii unor bogatii natural ale statului, lucrari publice, imprumuturi) Aceste acorduri cuprin atat elemente de drept privat (commercial) cat si de drept international. Controversa este legata de dreptul care le este aplicabil, opinia dominant fiin ca dreptul aplicabil ar fi dreptul intern al statului contractant. O alta opini afirma ca ar fi dreptul international public. Opinia de a nu se supune contractual de stat unui anumit sistem de drept sau de a considera aplicabile principle generale de drept. Ultimele doua solutii vizeaza sustragerea regimului juridic al STN de sub incidenta dreptului national al statului contractant si ridicarea contractelor de stat la nivelul unor cvasi-tratate. O alta solutie ar fi aplicarea metodei conflictului de legi pentru determinarea dreptului aplicabil in fiecare caz, contractelor de stat. STN nu sunt considerate subiect de drept international. Au existat o serie de incercari de reglmenetarea international a activitatilor STN. Persoana fizica in dreptul international Discutiile privind statutul individului in drpetul international sunt determinate de particularitatile sale. Individul nu poate fi comparat cu statul dar nici cu organizatiile international. Totusi, el nu poate fi ignorant in relatiile internationale, avand posibilitatea a se adresa unor foruri international in cazul in care drepturile i-au fost lezate. Individul are posibilitatea sa se asocieze in asociatii care sa militeze pentru respectarea drepturilor omului. Este cunoscut ca subiect al raspundeii penale penru fapte definite infractiuni in conventii international: traficul de stupefiante, piraterie etc. Pentru asemenea fapte, cei vinovati sunt pedepsiti in conformitate cu dispoziile legilor interne. Pentru crime de razboi, contra pacii si umanitatii, cei vinovati pot fi judecati si condamnati de instante internationale. In baza Conventiei Europene a drepturilor omului, cetatenii au dreptul sa adreseze petitii CEDO dup ace au epuizat toate caile de recurs la nivel national. Problema de a fi sau nu subiect de drept international nu pare sa fi fost transata

definitive nici in reglementari normative nici in doctrina, pana in prezent,1

Ion Diaconu, Manual de Drept international public, Editia a II-a revizuita, Ed. Lumina Lex, Bucuresti 2007,p.139