RAPORTUL DINTRE

DREPTUL INTERNAIONAL
I DREPTUL INTERN

Raportul dintre dreptul international si dreptul intern

Obiectivul lucrarii de fata este cel de a va prezenta cat mai succint si pe intelesul tuturor
care sunt raporturile dintre dreptul international public si cel intern. Conceptele pe care
le-am utilizat si pe care o sa le intalnim cel mai des sunt din domeniul dreptului ,
concepte care nu sunt cunoscute de toata lumea, fapt pentru care voi incerca sa raspund
oricarei nalamuriri legate de acestea. Am abordat tema din punct de vedere textual,
conform sensurilor obisnuite si clare ale termenilor, iar pasii metodologici folositi au fost
: depistarea bibliografiei , analiza bazata pe aceasta tema in general si formularea unei
concluzii din perpectiva personala.
Complexitatea deosebit a lumii contemporane n care trim, marcat profund de
procesul globalizrii, fenomen care n mod firesc, pe lng multe avantaje este
nsoit i de unele aspecte care pot genera tensiuni i chiar conflicte ntre actorii
statali i nonstatali, solicit reglementri care s guverneze raporturile care se
stabilesc n societatea internaional.
S-a simit nevoia, n perioada modern a evoluiei societii omeneti , a apariiei
dreptului internaional public. Procesul de constituire i aplicare a normelor
dreptului internaional public n cadrul comunitii internaionale reprezint ordinea
juridic internaional.
Cu toate ca acceptiunile notiunii de drept international cunosc si in zilele noastre unele
nuantari, toti analistii reputati in domeniu sunt de accord ca aceasta notiune desemneaza
normele care carmuiesc raporturile dintre state . 1
Relatiile internationale se desfasoara in prezent in toate domeniile in care interesele
statelor sunt in cauza si in care isi executa vointa lor . Ele au asadar , aspecte economice ,
1 Dumitru Mazilu , Dreptul international public, I, Curs, Ed. Lumina Lex, Bucuresti,
2001, pag. 85

culturale , militare

, ecologice , dar si aspecte juridice care fac obiectul dreptului

international . 2
Este important sa cunoastem acest raport intre cele doua sisteme pentru a vedea
diferentele si asemanarile dintre ele si felul in care acestea se intrepatrund, fiind in unele
cazuri , depenedente una de cealalta.
Conexiunea dintre cele doua sisteme de drept a preocupat mintile mai multor cercetatori
si autori de specialitate din toate timpurile . Politica interna a unui stat este strans legata
de politica sa externa si se influenteaza reciproc. Politica interna a statului trebuie
raportata la politica sa externa, pentru a fi mai bine inteleasa, iar orientarea politicii
externe este determinata de necesitatile interne.3
Raportul dintre dreptul internaional public i dreptul intern constituie una dintre
problemele de baz ale filozofiei juridice, avnd totodat i o deosebit importan
practic. Dreptul international public i dreptul intern al statelor sunt dou sisteme de
norme i dou tipuri de drept distincte, cu obiect de reglementare, izvoare i metode
diferite.
Dei diferite, ns, cele dou sisteme se ntreptrund prin intermediul statelor, care sunt
creatoare att ale normelor de drept internaional, ct i ale normelor de drept intern i
care vegheaz la aplicarea lor att n ordinea intern a statelor ct i n ordinea
internaional. Prin acceptarea de ctre stat, pe baza liberului acord de voin, a normelor
de drept internaional, acestea devin obligatorii i urmeaz a fi aplicate pe ntregul su
teritoriu i pentru toat populaia. Normele dreptului internaional dobndesc astfel
valoare juridic egal cu aceea a normelor de drept intern al statelor.
2 Dumitra Popescu ; Florin Coman, Drept international public , Ed. Ministerului de
interne,1993,pag. 19
3 Alexandru Burian , Geopolitica lumii contemporane, Tipografica Centrala ,
Chisinau, 2003 , pag. 137-140

Dreptul international se deosebeste de cel intern prin obiectul sau , prin modul de creare
si de aplicare. Diferenta esentiala este una de structura , avand in vedere ca ele
guverneaza societati cu structuri diferite , cu coeziune si cu solidaritate foarte inegale. 4
Sub aspectul obiectului precizam ca dreptul international are ca obiect in principal,
relatiile dintre state. Chiar daca uneori aceste norme se refera la aspecte privind
persoanele, aceste probleme sunt tot legate de raporturile dintre state , reglementarea lor
facandu-se prin acte juridice de drept international.
Obiectul dreptului intern il reprezinta reglementarea juridica a relatiilor sociale dintre
persoanele care alcatuiesc populatia unui stat.
In cadrul societatii internationale nu exista o autoritate politica superioara care sa fie
imputernicita cu functii de legifiere , de creare a normelor de drept international.
Dimpotriva, normele acestui drept sunt create de catre stat.Aceste norme capata valoare
juridical si caracter general sau universal prin contextul statelor.
In plan intern,statul se manifesta ca autoritate politica suprema , ce prescrie o anumita
conduita persoanelor ce ii sunt subordonate. Normele de drept intern apar astfel ca
emanatia unei autoritati politice central si ierarhice superioare destinatarelor lor.
In ceea ce priveste subiectele dreptului international, acestea sunt in primul rand , statele
suverane si egale in drepturi, organizatiile internationale si miscarile de eliberare
nationala recunoscute.
In ceea ce priveste subictele statului intern , acestea sunt : persoanele fizice precum si
persoanele juridice sub diversele lor forme.5

4 Ion Diaconu, Curs de drept international public, Casa de editura si presa Sansa
S.R.L, Bucuresti ,1993,pag14
5 Dumitra Popescu ; Florin Coman, Drept international public , Ed. Ministerului de
interne,1993,pag.33-35

Se poate trage concluzia ca normele dreptului international nu au valoare obligatorie

pentru dreptul intern, desi statul este subiect al dreptului international si creator al
dreptului intern, ca atare obligat sa asigure conformitatea acestuia cu angajamentele
asumate fata de alte state. Pentru a se aplica in ordinea juridical interna, o norma de drept
international trebuie transformata intr-o norma de drept intern , adica reprodusa de legile
interne .Devenita norma de drept intern, ea poate fi modificata de o lege ulterioara, ceea
ce atrage insa raspunderea internationala a statului .6
Analiznd raportul dintre cele dou sisteme de drept, observm c sunt abordate dou
doctrine opuse: dualismul i monismul.
Teoriile dualiste susin c dreptul internaional i dreptul intern sunt dou sisteme
distincte, rupte ntre ele , cu o existen paralel, cu domenii diferite de aplicare, avnd
izvoare distincte i destinatari deosebii, care nu se influeneaz reciproc.
Potrivit acestei concepii, normele de drept internaional nu au valoare pentru dreptul
intern, dup cum normele de drept intern nu au valoare pentru dreptul internaional, ele
aplicndu-se indiferent dac sunt sau nu n concordan unele cu altele.
Teoriile moniste susin existena unei singure ordini juridice, format din dreptul intern
i dreptul internaional, dreptul avnd astfel o structur unitar, compus din norme
obligatorii, indiferent dac acestea se adreseaz indivizilor, statelor sau altor entiti
asimilate acestora, aflate ntr-o strict ierarhie.
Adepii acestor teorii se despart , ns, atunci cnd se pune problema care dintre cele dou
sisteme trebuie s prevaleze: cel intern sau cel internaional, unii susinnd primatul
absolut al dreptului internaional, iar alii primatul dreptului intern, mergnd pn la
negarea dreptului internaional.
Primatul dreptului internaional este susinut ndeosebi de coala normativist a lui
Kelsen. Pornind de la concepiile dreptului natural aceasta susine existena unei ordini
6 Ion Diaconu, Curs de drept international public, Casa de editura si presa Sansa
S.R.L, Bucuresti ,1993,pag 15

universale, superioar ordinilor juridice interne, acestea din urm bazndu-se doar pe o
competen atribuit statelor n cadrul ordinii universale.Normele de drept se ordoneaz
astfel ntr-o ierarhie strict, dreptul internaional aflndu-se n vrful acestei piramide.
Primatul dreptului intern este susinut n general de coala funcionalismului juridic,
inspirat din concepiile filozofice ale lui Hegel, care susine c normele dreptului
internaional practic nu exist, ele fiind doar o proiectare n planul relaiilor internaionale
a unor norme de drept intern care trebuie s asigure interesul naional, raporturile dintre
state fiint esenialmente raporturi de for.
Nici unul dintre aceste curente de gndire nu exprim adevratele raporturi dintre
dreptul intern i dreptul internaional, exagernd sau absolutiznd unul din cele dou
sisteme. In realitate, raportul dintre dreptul intern i dreptul internaional este un raport
complex, de intercondiionare , cu unele prevalene n anumite domenii sau n anumite
momente istorice ale unui sistem sau ale celuilalt.
Avand in vedere modul in care sunt determinate, atat locul dreptului international in
ordinea juridica interna, cat si raportul dintre normele sale si normele dreptului intern,
putem afirma ca disputa intre dualism si monism pare a fi solutionata-pastrand anumite
limite - in favoarea primatului dreptului international asupra dreptului intern.
Per total, putem concluziona ca , in pofida tuturor particularitatilor si deosebirilor care
exista intre dreptul international public si cel intern, intre ele se stabilesc raporturi de
conditionare si influentare reciproca ; cele doua sisteme au un scop comun, si anume
acela de a asigura un climat de liniste si pace, propice dezvoltarii si evolutiei .Este
necesara o armonizare a celor doua sisteme de drept, fara sa se faca o ierarhizare a
acestora, deoarece armonizarea contribuie la perfectionarea dreptului national si asigura
eficienta dreptului international.

Consider ca suprematia dreptului international nu trebuie interpretata in sensul in care

normele de drept intern sunt irelevante sau nu sunt necesare, ci din contra, trebuie inteles
ca rolul legislatiei interne este vital in functionarea mecanismului juridic international.

Bibliografie

1. Dumitra Popescu ; Florin Coman, Drept international public , Ed.

Ministerului de interne,1993
2. Alexandru Burian , Geopolitica lumii contemporane, Tipografica
Centrala , Chisinau, 2003
3. Ion Diaconu, Curs de drept international public, Casa de editura
si presa Sansa S.R.L, Bucuresti ,1993
4. Dumitru Mazilu , Dreptul international public, I, Curs, Ed. Lumina Lex,
Bucuresti, 2001
5. Von Glahn Gerhard , Law among nations - an introduction to public
international law, Ed. Macmillan , 1986
6. Dreptul international public si cel intern http://revistadrept.com/interactiunea-dintre-dreptul-international-si-dreptulintern-al-statelor/